ANUL II No. 314.
A DOUA EDITIUNE
MERCUR1, iO (22) DECEMBRE 1886
15 B ANI NTJMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 61 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
I\ BUCURESC1: La casa Ailministratiunei l.\ TARA: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.
LA STREIVYTATE: La toate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
Grigore VENTURA
Prlm-redactor responsabil
0 SOLIM MODERATA
EMISIUNELE DE RENTA
ATENTATUL
DE LA
OPERA COMICA
SIGURANŢA PUBLICA
CANDIDATURA PRINŢULUI DE COBURG
FOAE DE ZESTRE
PRIETENUL BĂRBATULUI
OSOLUTIUNE MODERATA
In numerul nostru de eri am cercetat care a fost, care poate fi acţiunea oposiţiunii atât în corpurile legiuitoare cât şi afară din eameră, şi am ajuns la această conclusiune: Oposiţiunea parlamentară, utilă dacă rolul ei se mărgineşte a crea dificultăţi guvernului , a slăbi şi e-nerva partidul de la putere, este neaptă a da o soluţiune criseî prin care trecem. Oposiţiunea parlamentară nu este în stare a dărîma guvernul cu propriele el forţe, şi nu poate fi de cât un auxiliar util pentru oposiţia d'afară din cameră care, singură, prin o acţiune energică, ne poate duce la răsturnarea guvernului.
Dar ni se va zice : Ge înţelegeţi prin această acţiune a oposiţiunii d’afară din camere?
La aceasta am putea răspunde, că nu ne aparţine nouă d’a indica ce are oposiţiunea de făcut; că suntem în drept a pretinde ca oposiţiunea extra-parlamentară să exercite o acţiune în ţară, fără a fi nevoiţi a a-reta ce trebue sS fie acea acţiune.
Gu toate acestea, ne vom permite a expune aci părerea noastră, nu de sigur sub forma pretenţioasă de soluţiune, ci sub acea mal modestă, de simplu avis.
Oposiţiunea actuală fiind compusă din elemente diverse, este un lucru infailibil ca, îndată ce ea părăseşte tărîmul negativ al criticelor pentru a stabili o linie de purtare, or pentru a hotărî o acţiune, este infailibil, zicem, ca îndată părerile să se împartă, opiniunile să se dividă şi fie-care grup să viecusoluţiuneasa.
In cât am putea zice, că soluţiu-nea cea mal nemeritâ,n’ar fi tocmai soluţiunea cea mai justă, cea mai logică, cea mai practică, ci aceia care ar putea să grupeze în juru’i, mal multe elemente, din cele ce compun oposiţiunea.
Aşa de pildă, pentru a nu lua de cât două soluţiuni extreme, şi neglijând pe cele intermediare, vedem că îndată ce e vorba de o acţiune oare-care, unii declară, de mai înainte, că nu vor eşi cu nici un preţ din marginele legalităţii,iar cei-Talţi răspund la aceasta, «că s’au săturat de minciunile acelei pretinse legalităţi, că nu mai consimt să intre în luptă, daca nu se hotărăşte odată a să spune lămurit tot adevărul, daca nu se adoptă mijloacele de luptă potrivite cu situaţia anormală In care ne aflăm.»
/Precum se vede, dificultatea nu
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢI*
Anutciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciur Mi reclame pe pagina treia 2 lei linia IA PARIS: Segasestejurnalul cu lîOai & miorul, la Kioscul dinrue Kontmartre HI Bulevardul St. Germain No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHIU
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
No. 3.—Pista, Episcopiei.—No. 3.
constă numai în faptul d’a se şti care din aceste soluţiuni e mai bună, dar încă, care din aceste soluţiuni e mai acceptabilă.
Şi de aceia, do şi, dupe părerea noastră, oposiţiunea ar trebui să a-dopte în mod franc şi pe faţă, o atitudine bine accentuată,totuşi credem că este mai înţelept să ne raliăm la părerea celor mai moderaţi.
Şi aceasta pentru mai multe motive.
Mai înlâiu, fiind-câ este mult mal greu d’a impune celor moderaţi so-luţiunile violente,de cât d’a impune celor violenţi soluţiunile moderate.
Apoi, mai este şi această împrejurare, că soluţiunile moderate nu mai sunt astă-zi posibile, şi că dacă parlisani unei politice violente cedează opiniunei celor moderaţi, aceasta o fac numai în aparenţă, căci în realitate tot părerea lor va triumfa.
Mă explic.
Acum un an, oposiţiunea a întreprins o campanie de întruniri publice în toată ţară, cu hotărîrea bine stabilită d’a nu eşi din limitele celei mai stricte legalităţi. Acesta era cel puţin programul comitetului, care nu ştiu pentru ce motiv, să numeşte executiv.
Ne aducem aminte că prima întrunire, ce să ţinu în sala Ioje, să sfîrşi cu un apel către Rege.
Se făcură, pe urmă, întruniri la Ploeşti, la Bârlad şi aiurea, care nu se mai sl'irşiră cu un apel către Rege.	'
Oposiţiunea merse pe urmă la Turnu-Severin, unde furişă,în mod încă timid, un picior numai peste hotarele «terenuluilegal». Este ştiut, în adevăr, că la Severin consiliul comunal făcu o manifestaţiune politică în favoarea oposiţiunii.
La Botoşani, să aclamă o resolu-ţiune prin care să zicea, nici mai mult nici mai puţin, că Monarhia constituţională nu mai există la noi în ţară, şi că «acelei Monarhii s’a substituito dictatură revoluţionară». După ce să aclamă această resolu-ţiune, să făcu o manifestaţiune pe strade cu facle şi cu musică.
In fine la Iaşi, să puse limpede In vederea şefilor oposiţiunii, că daca vor să ţie o întrunire în capitala Moldovei, ei trebue se vie cu alte resoluţiuni de cât cele votate la Severin şi la Botoşani, resolu-ţiuni care păreau deja prea anodine.
De aceia suntem convinşi,că daca vom reîncepe anul acesta întrunirile publice vom ajunge, prin forţa lucrurilor, chiar de la a doua or a treia întrunire, la diapasonul de la Botoşani, şi că campania de estimp nu va reîncepe ci va continua firul Întrerupt al întrunirilor de anul trecut
Suntem convinşi că acuma nu vom mai avea nevoe de trei luni, ca să mergem de la Bucureşti la Botoşani, şi că nu vom mai avea să trecem prin Bârlad şi Severin, ca să a-jungem la Botoşani şi la Iaşi.
Şi tocmai fiind că suntem siguri, că pornind cu cei moderaţi vom triumfa cu cei violenţa tocmai fiind că suntem convinşi că orl-ce ar hotărî şefii, ei vor fi debordaţi, suntem par-tisanî ai întrunirilor publice fără nici o reservă, ori-cât de moderate ar fi hotârîrile luate de mai nainte, ori cât de prudente ar fi planurile stabilite acasă, ori-care ar fi condiţiu-nile In care s'ar decide a se face acele întruniri.
IV.	Filipeseu.
Paris, 20 Decembre.
Guvernul din Madagascar a renunţai la tratatul ce era s6 încheie cu banca Anglie! şi pe care ’i respingoa guvernul francez.
El a contractat un împrumut de 15 milioane cu contuarul de scompt din Paris.
Berlin, 20 Decembre.
Membrii deputaţiunil bulgăreşti afl vizitat erl pe ambasadori. Contele Schuva-lofT, ambasadorul Rusiei, nu ’l-a primit
Berlin, 20Decembre.
«GazetaGermaniei deNord» vede cu plăcere comunicatul «monitorului rusesc» prin care cabinetul din St. Pelersburg respinge tntr’un mod energic insinuaţiu-nile ziarelor, cari atribuiosc dillcultătile ce s’aîl ridicat în privinţa Bulgariei, influenţii secrete ale Germaniei. Ea constată cu mulţumire că monitorul insistă asupra numeroaselor interese vitale comune, cari unesc Ilusiacu Germania, interese a căror existentă s’a şi manifestat tn mal multe rânduri.
«Gazeta Germaniei de Nord» face să se observe că oare cari partide din Franţa, Polonia şi chiar din Germania aO interes a semăna germeni de conilict între cele 2 imperii şi că înţelegerea celor 3 imperii supără asemenea şi câte-vacercuri din Anglia.
Lumea politică în Germania a păstrat pretutindeni convingerea că interesele germane nu sunt atinse de cestiunea bulgărească. Influenta Germaniei ţinteşte merefl la menţinerea păcii. Direcţiunea politică germană, în silinţele ce ’şl dă pentru a ajunge la acest scop, n a fost nici o dată descuragiată de articolele presei ruseşti, articole inspirate de nişte influente private, pentru că încrederea tn tutelepciuaea şi tăria de caracter a Ţarului rămase tot-d’auna neclintită.
Curierul financiar este o veche revistă care tratează odată pe sâptămână cestiunile economice şi financiare la ordinea zilei. Pe lângă această ocupaţie obicinuită, Curierul financiar mal are încă o profesiune lot atât de obicinuită : este organul comunicatelor guvernului, în materie de finanţe.
Aceasta revistă sS tipăreşte In româneşte şi franţuzeşte; nu ştiu cât se citeşte In ţară, dar am vâzut'o mal mult sau mal puţin răspândită prin străinătate,
Dacă mijloacele ar permite Curierului financiar să păstreze o linie de conduită cu totul neatârnată, ar putea aduce oare-carî servicii ţării, de oare-ce e singura revistă a intereselor materiale din ţară.—Ne pare Insă răii să spunem că de multe ori am constatat din partea acestei foi o tendinţă mal mult de a acoperi adevărul,de cât de a’l expune clar şi cu francheţă.
Pentru ce? Pentru că publică sub firma sa comunicatele guvernului. Ni se pare că acest brevet strică reputaţiei organului din Pasagiul român şi vatamă mal cu seamă ţării, a cărei si-tuaţiune adevărată nu o poate găsi cineva, orl-câtâ osteneala şi-ar da, tn coloanele Curierului financiar.
O dată acestea stabilite, nu putem lăsa neobservat articolul publicat In ultimul număr din Curierul financiar (Duminecă 7 Decembre 1886) asupra : Emisiunilor de rentă in România.
Iată ce citim sub acest t:tlu :
Am observat adesea că unele fol politice din Bucureşti, fie din neştiinţă, (ie din spirit de oposiţiune sistematică, veri de câte ori scade renta română la ver una din Bursele din străinătate influenţate safl de ştiri politice sau de specule de bursă, se grăbesc imediat a anunţa şi atribui a-ceastâ scădere une. noulem siunl de rentă ce guvernul român ar fi pus în circulaţie.
Dacă am insuma la un loc toate rentele ce s’afi trâmbiţat de aceste fol că s'afl e-mis în cursul anului trecut şi cel curent am ajunge de sigur la câte-va sute de milioane, ca să nu zicem la miliarde.
Tonul supărăcios aJ liniilor de mal sus nu probează dreptatea Curierului
şi mal puţin încă greşala noastră. Mai Inlâifi, să facem puţină socoteala.
De la Decembre 1881 până la Sep-tembre 1886 sunt un an şi 9 luni, safl mal concret un exerciţiu financiar (compus precum se ştie din 18 lunii plus 3 luni din alt exerciţii!.
Do unde şi cum scoate dar Curierul că au trecut 2 ani şi jumătate de la Decembre 1884—30Septembre 1880 : deci, prima greşală.
Ne aducem aminte că la începutul anului acesta (12/24 Ian. 1886) organul din Pasagiă s'a luat iarăşi la sfadă cu ziarele, când I-atl demonstrat că emisiunea de rentă la finele eserciţtuluî 1885 adică la 30 Septembre 1886 va fi cu mult superioară, ţifrel de lei
250.000.000 cât arăta densul. (Vezi Curierul financiar No. 3.. din lanuar. 86.)
Astă-zl situaţiunea financiara publicată de d. ministru de finanţe ne a-rală că renta emisă pînă la 30 Septembre 1886 a compus ţifra de
lei »01.5*5.000.
Dacă facem o simplă operaţiune de substracţiune găsim o deosebire de
51.000.	000
Intre cea-ce arata Curierul financiar
şi Intre realitate; deci a doa greşală. *
• v
Şi apoi mărginindu-ne un moment numai la aceste două erori, care sunt de natură a ne face să nu punem nici un temeiil pe studiele financiare ale Curierului, întrebăm direcţia acestei fol : Resursele proprii ale bugetului ordinar, cu toate impositele adăogate, cu tot tutunul miserabil al Regii, cu tot tariful autonom nu pot produce mal mult de
Iei 125 000.000 ori ce-al face.
Din aceste 125 milioane 57.800.000 sunt absorbite de anuităţi; mai remân deci disponibili pentru trebuinţele statului
Ici 07.200.000
Intr'o asemenea situaţiune, prudent e din partea guvernului ca să se Împrumute într'un singur an cuosumă e-gaiă cu veniturile sale ? Căci se ştie că stalul a emis de la 1 Aprile 1885 pînă la 30 Septembre 1885 mal bine de
65.000.	000 In titluri de rentă.
Despre un particular care având un venit de una sula mii lei şi, după ce o cheltueşte, se mal Împrumută cu altă o sută mii lei, pe care de asemenea o Întrebuinţează In cheltuell de lux sau de fantazie, despre un asemenea particular. toată lumea zice ca e nebun, risipitor, ear familia lui, făcând recurs la lege, ’l pune sub curatelâ.
Ce calificare să dăm unei stăpâniri, care merge tot pe calea particularului eşit din minţi ?
Curierul financiar ’I ea apărarea, ÎI publică comunicatele; noi i criticăm politica financiară, ca fiind de natură a compromite activitatea generaţiilor care se ridică saii cari vor veni.
Cine serveşte mal bine ţara ?
•
* *
Merge şi mal departe cu sprijinul său Curierul financiar.
Constata că In 21 luni (nu doi ani şi jumătate) guvernul a emis renta pentru suma de
Iei 91,338,119 bani 30 v. n.
cea-ce lepresinta o anuitate de minimum
Iei cinci milioane
Dar afirmă :
1. Că emisiunea de rentă nu se întrebuinţează la noi penlru acoperire de dificile ci pentru lucrări productive şi 2-lea că aceste rente nu se emit de cât în mâsurâ cu trebuinţele şi înaintarea lucrărilor şi conform legilor votate despre care lumea de finanţe din ţara şi din străinătate are deja cunoştinţă, încă din timpii .în care s'aâ votat aceste legi.
începem ear să numărăm greşelile, într'un eserciţiu şi 3 luni s'au emis 91 milioane şi jumătate şi Curierul zice: «Vedeţi, presa oposiţiune! n’are dreptate, câcl ea susţinea că s'a emis mal multe sute de milioane.»
Noi n’am precizat cât s'a emis, fiindcă ministerul flnancelor, fftcându-şl împrumuturile prin Banca Naţională, ear nu prin subscripţie publică — cum se practică tn ţările cu adevărat prospere— nu ne pune In posiţiune a şti: câtă rentă emile, într’un timp dat.
Chiar astfi-zl mai repetam: nu ştim câtă rentă s’a emis, fiind-că nu ştim cum stă contul curent al Statului cu Banca Naţională, şi d. Nacu nu face nici o menţiune despre aceasta.
Aşa fiind, ne punem întrebarea :
E lucru de glumă un împrumut de 91 milioane şi jumătate într’un eserciţiu şi trei luni ? Nu echivalează acest împrumut, faţă cu un buget de 125 milioane, cu o emisiune derenta mal mult de doue miliarde, într’un an, faţă cu un buget ca al Franţei de 3 miliarde şi ceva ?
S'a gândit ver o dată Franţa să contracteze In timpuri normale şi când străbatem o criză din cele mal perico-loase, un asemenea colosal împrumut?
Unde Curierul vede o esagerare din partea noastră, noi constatăm o altă greşală neertală din partea lui.
Si apoi, cari sunt cheltuelile utile de care vorbeşte «Curierul financiar»?
In timp de un eserciţiu numai, s'ail cheltuitln trebuinţele bugetului ordinar, grosso-modo:
Deficitul 1884-85 (căi ferate)4.600.000.
Idem	» (regia tut.) 7.800.000.
Palatul regal	1.400.000.
Capit. perd.(creditele agri.;3.750.000.
Fortificaţi uni, circa	7.000.000.
Chibrituri	250.000.
24.800,000
Fiind dat că In acelaş eserciţiu s’a cheltuit 63 milioane (să nu se confunde emisiunile cu cheltuelile), găsim ca
39.30 la suta
din Împrumuturile d’intr’un an s’aă aQ fost întrebuinţate In echilibrarea bugetului sad au fost aruncate In vânt, sad s’a construit cu ele castele In Spania 1
Aşa dar, încă odată, acolo unde Curierul vede gospoderie înţeleaptă, noi vedem risipe din partea Statului şi alte greşeli prea mari din partea foii din Pasagiul român.
Prea multe greşeli, ce ’i drept.
tayrol
ATENTATUL
DE LA
OPERA COMICA
(Urmare)
PLEDOARIA LUI JULES FAVRE
Jules Favre, apărătorul lui Brătianu, are cuvântul.
D sa începe prin a arăta primejdiile acusaţiunei, care, dupe dânsul, nu se reazămă de cât pe pre-sumpţiuni.
«D-voastră, zice apărătorul, aveţi se judecaţi un complot format intre mai multe persoane, care, dupe cum v’a spus’o ministerul public, era se isbucnească cu cel mai rar cinism; acest complot fu Insă nimicit de poliţie, care îl urmărea. In ceea ce priveşte pe I. Brătianu, pare însă evident, că nici unul din oamenii ce sunt alături cu el nu'l cunoştea, şi că el nu cunoştea pe nici unul din ei; că la domiciliul seu unde poliţia a făcut o perchisiţiune fără veste, afară de obiectul material, nu s’a găsit o linie, ce ar putea se’l compromită; cu toate a-cestea, voeşte a se face dintr’ensul un complice al acestui complot».
Aci, Jules Favre, face biografia acusatului; apoi continuă:
«In anul 1848, I. Brătianu a părăsit Parisul, ca se se Întoarcă In Va-lachia. La acea epocă, au fost mişcări considerabile la toate popoarele; România a avut şi ea pe a ei; Brătianu se duse acolo, şi lua parte la
www.dacoromamca.ro

1
revoluţie ; apoi el veni în Franţa în calitate de refugiat politic. El însă a observat respectul legilor ţereî. Negreşit. ministerul public avea dreptate. când a zis că nimic nu este mai culpabil, ca conduita acelor oameni, cari pe teritoriul frances, abusănd de protecţiunea ce li se acordă, vin se se amestice în discordiile noastre civile ; însă poliţia noastră are o sută de ochi, ea vede tot, ştie tot, despecetlueşte corespondenţele.
D. Preşedinte — Aceasta n’o admitem.
D. Jules Favre — Noi am vezut multe despecetluite.
D. Preşedinte — Putea-vei se ne dai probe ? In instrucţiunile criminale aceasta se face, aceasta s’a vezut, aceasta trebue se fie ; însă noi nu admitem că poliţia despecetlueşte scrisorile!
D. Jules Favre —Sentinţa curţii de Casaţie este aci.
U. Preşedinte — 0 instrucţiune a precedat.
D. Jules Favre— Da, însă dupe ordinul prefectului de poliţie care nu aparţine ordinului judiciar.
1) Preşedinte — Veniţi la imprimeria lui Brătianu ; dumneata eşti înaintea curţii Criminale, şi v’am mai spus, bara Curţii Criminale nu este o tribună politică. Dumneata eşti chemat se aperi un om, la care s’a găsit o imprimerie. Dine sau reu, presenţa acestei imprimerii este legată de un complot —Iată tărâmul dumitale; acum intră într’ânsul şi se discutăm, căci daca şi sunt în tot d’auna, şi preumblări în domenul politic, în do-menul drepturilor judiciare, nu este nici un reson ca se stăm aci înţe-leniţi.
D. Jules Favre — Nu este vina noastră dacă suntem aci.
D. Preşedinte — Me rog d. Jules Favre nu faceţi glume ! se fim serioşi 1
D. Jules Favre — Daca n’am voe se respund.
D. Preşedinte — Dumneata ştii prea bine că poţi se respunzi cum trebue se respunzi.
D. Jules Favre— Nu voiu angagia o luptă care ar fi inutilă; când discut însă antecedentele lui Brătianu sunt în dreptul meu zicând că poliţia, care ştie toate, n’a găsit nimic care se ’l compromită.
Discutând posesiunea Iadei ce conţinea imprimeria, d. Jules Favre susţine că clientul seu nu cunoştea ce conţinea lada. Ea este un de-posit pe care a făcut reu de l’a primit, voind se facă un serviciu. Prin aceasta densul a putut comite un delict, înse de la un delict la o crimă este o lume întreagă, un abis. Ministerul public, zice d-sa, este în imposibilitate se probeze, că
Brătianu ar fi avut cunoştinţă de conţinut, că s’a servit cu formele ca se publice buletinele incendiare. Sub nici un titlu nu se poate alipi de complot acest acusat. Ii veţi da negreşit libertatea, şi pronunţând verdictul d-voastră, nu veţi avea nici unul din acele scrupule de caie vorbea d-nu advocat general.
In cât despre Brătianu, dacă ve cer libertatea sa, aceasta este din causă că densul doreşte, se-î fie imediat deschise porţile Franciei. In acest moment tunul Turciei a sfărâmat tratatele cu care Ţarul speră se surprindă Europa adormită.
Junimea română este chemată de densul la arme, ea s’a refugiat în munţi mai bine decât se serve pe a-păsătorul seu. Omer Paşa i-a dat arme; îi lipseşte un şef, care se-o conducă la luptă, acest şef este Brătianu! (?)
(Va urma)
BULETIN EXTERIOR
CANDIDATURI PRINCIPELUI DE COBURG
Ziarele oficioase din Viena şi din Pesta au început a declara ca candidatura principelui Ferdinand de Coburg, a fost lipsită de or ce sorginte oficială. După declaraţiunile presei oficioasevie-neze, această candidatură n’a fost nici propusă nicT susţinută de guvernul auslro-urrgar. Ideea n’a isvorît de cât din iniţiativa depulaţiunei bulgare. E cu putinţă să fie aşa, dar probabilităţile sunt cu lotul alt-fel. Astă-zi să ştie că deputaţiunea bulgara plecase cu in-tenţiunea d’a lucra pentru reîntoarcerea principelui Alexandru de Ratem-berg . Cum s’a întîmplat dar că la trecerea ei prin Viena să se fi gândit de o dată la o candidatură nouă şi candidatul să fie tocmai principele de Coburg, care este ofiţer în armata austriacă şi inrudit'cu curtea engleză? Nu mai poate fi îndoială, că deputaţiunea bulgară a lucrat după oare care inspiraţiuni culese la Pesta şi la Viena şi că candidatura principelui de Coburg a fost pusă înainte, numai ca un fel de contra-lo-vitură în faţa candidaturet ruseşti a principelui de Mingrelia. S’a zis Bulgarilor : «Fiind ca Rusia voeşte se va impună un suveran al el n’aveţl de cât să propuneţi un alt candidat, care fără a fi susţinut într'un mod oficial de Austria, va trece cu toate aceste de candidat austro-englez şi va paraliza candidatura rusească». Delegaţii Sobranieî bulgare au urmat sfatul ce li s’a dat şi au propus tronul Bulgariei principelui de Coburg; presa austro-ungarâ s’a grăbit a trîmbiţa candidatura şi a o recomanda. Publicitatea neobicinuită dată acestei candidaturi e o dovadă că dîn-sa a fost o încercare, un mijloc d'a pipai pulsul Germaniei şi d’a o pune în poziţiune să se pronunţe.
Pare că încercarea n’a reuşit, căci primirea ce să face deputaţiunei la Berlin, nu este fâcutăţspre a a o încuraja în acţiunea sa. Delegaţii bulgari nu sunt primiţi de cât ca persoane private şi într’un mod individual.
EPOCA — 10 DECEMBRE
Depeşa de astâ-zl ne anunţă chiar, că ambasadorul Rusiei nu a voit să ’I primească. Chiar funcţionarii ministerului de externe, pe cari delegaţii bulgari ’i-aă vizitat, na afl mandat d’a vorbi oficial cu deputaţiunea.
E dar învederat,că candidatura prinţului de Coburg a fost scornită în cercurile oficioase din Pesta şi din Viena, dar n’a găsit ecoâ la Berlin unde guvernanţii ţin a menagia pe Rusia. Dovada de aceasta, este articolul apărut în Gazeta Germaniei de Nord ca respuns la comunicatul, pe care ’l-am citit, acum câte-va zile, în ziarul oficial rusesc.
Atât textul cât şi spiritul articolului probează, că principele de Bismark nu voeşte a lua posiţiune contra Rusiei în cestiunea bulgară. Fie care zi ne aduce un simptom mai mult în susţinerea tesei care am emis’o de la începutul crizei bulgare.
Alianţa celor trei imperii nu mal există şi chiar alianţa austro-germană este sdruncinată în baza el cea mai e-senţială : acţiunea Austro-Ungariei în peninsula balcanică.
Germania nu mai voieşte a pune în cumpănă puterea ei pentru a susţine interesele orientale ale Austro-Ungariei. Această modificare fundamentală în a-titudinea Germaniei este resultatul ri-dicăreî puterel militare a Franciei. E dar probabil că Austro-Ungaria va căuta un mijloc d’a se retrage într’un mod onorabil din campania sa orientala, ca să nu fie expusă a intra singura în luptă cu Rusia.
Părăsirea candidaturii principelui de Coburg este primul pas făcut pe a-ceastâ cale.
IN F OR MATIUNI
Din causa crîseî ministeriale din Franţa , instrucţiunile plenipotenţiarilor însărcinaţi cu negocierile unei convenţiun! de comerţ franco-române, n’au sosit încă.
Instrucţiunile ce plenipotenţiarii francesi aşteaptă de la Paris sunt privitoare numai la cestiunea vitelor, asupra căreia delegaţii români au cerut oare concesiuni, căci asupra cestiunei cerealelor nici nu este vorba ca se obţinem un tratament mai favorabil.
X
Aseară o întrunire de mai mulţi senatori s’a ţinut la d. Colonel Bi-bescu, vice-preşedinte al senatului,
x
Revista teatrală pentru anul a-cesta e în lucru. Actul înteiu este deja gata. Autorii sunt ca, şi în anul trecut, d-nii I. Negruzzi şi D. R. Ro-setti.
X
Procesul Stoica Alexandrescu-Bră-tianu nu va fi amânat, cu toate că d. procuror general pe lângă curtea de apel este bolnav şi nu poate eşi din casă.
x
Martori chemaţi de fraţi Orovea-nu se ridică la peste 70 persoane.
X
In curând va pleca în Ungaria o comisiune de ofiţeri însărcinaţi cu cumpărare de remonţi.
X
D. Rachtivan apărătorul declarat al lui Stoica Alexandrescu este cumnatul d lui Radu Mihai, ministru de lucrări publice.
Din acest fapt mulţi conchid zice Naţiunea, că sgomotele despre promisiunile făcute de poliţie atentato-relui Stoica in scop d’a implica pe deputatul Oroveanu, sunt întemeiate.
X
D. Const. M. Cogălniceanu, fost secretar de legaţiune la Roma, Berlin şi Petersburgva fichemat în curând în aceiaşi calitate la legaţiu-nea noastră de lângă curtea Rusească.
X
Procesul Stoica Alexandrescu-Brâ-tianu fiind a se judeca în zioa de 16 ale lunii curente, procesul inculpaţilor de la Rîmnicul-Vllcei care de cinci luni tot tărăgăneşte, se va fixa probabil pe zioa de 18 Decembre, pentru a împiedica pe toţi a-vocaţi care doreau se pledeze în ambele procese se meargă la Vâloea.
O parte dar dintre avocaţii Iui 0-roveann, vor fi siliţi se renunţe d’a pleda In procesul Stoica-Brătianu, pentru a merge se apere pe inculpaţii de la Rîmnicul-Vllcei.
X
Naţiunea declară că d. Dim. Brătianu n’a votat în contra peusiunei d-lui M. Kogălnieeanu.
X
D. Simulescu, prefect de Vâlcea, a sosit în capitală
CRONICA
FOAE IDE ZESTREI
De câte-va zile s’a răspândit în oraş o ştire care ne a susprins pe toţi şi ne a umplut inimele de intristare.
Domnul Nicu Ganea care de două zeci şi nu ştia câţi de ani, tr&ia In cea mal deplină armonie cu tânăra sa soţie numită Junimea, a luat hotărîrea nestrămutată să se despartă şi sfi contracteze apoi o a doua căsătorie.
Poveţele, rugăciunele familiei junimiste, lacrămile soţiei, aQ fost zadarnice!
De geaba d-nu Carp, In calitatea sa de cap al familiei, a făcut tânărului Ganea cele mal aspre observaţii, de geaba i-a spus să aiba răbdare, căci lucrurile se vor schimba şi nevoele căsniciei se vor uşura, cuconu Nicu a răspuns cu încăpăţânare: «Nu, nu şi nu I Vreau să mă despart!»
Cum a zis, aşa a şi făcut.
Despărţenia a fost repede pronunţata pe motiv de nepotrivire de caracter (cum se face tot-d’a-una când nu vrei să spui adevăratul
motiv) şi d. Ganea a părăsit îndată domiciliul conjugal luându’şl toată averea care constă în câte-va volume de nuvele şi poesil.
Imediat, fără să pearză un moment, îmbrăcat în frac şi cu mănuşi albe, a alergat la d. I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de miniştri şi l’a rugat cu lacrămi în ochii, să bine-voiască a'i acorda mâna fiicei sale Colectivitatea, cu care trăia In concubinaj de mal mult timp.
D-nu I. Brătianu a consimţit :
Noua soţie a d-lul Ganea e departe de a fi fecioară, a dus o vieaţă foarte necorectă, aruncându-se în braţele unuia şi altuia pentru interese materiale.
E sbârcita din causa numeroaselor suli-manurl ce întrebuinţează pentru a'şl procura puţină roşeaţă pe obraji, e cam şchioapă şi nu se ţine în picioare de cât inghiţând me-reO hapuri, însă Nicu Ganea o iubeşte. Ţine la dânsa mal mult de cât o iubeşte, pentru că e femee cu dare dc mână, care strânge într’una părăluţe,care l’a întort-ochiat prin veniturile sale, şi prin mii de fagâduell, mal cu seamă că se bucură de usufructul unul însemnat buget.
Erl s’a subsemnat foaea de zestre.
Un prieten’mî comunică şi mie o copie după acest act.
I’l transcria întocmai.
Foae de »Mre.
«Sub-semnatul 1. C. Brătianu, în vederea căsătoriei ce prea iubita mea fiică majoară Colectivitatea, contractează cu d-riu Nicu Ganea de profesiune poet... dar realist, domiciliat în Iaşi, îl constitui ca zestre :
1.	Venitul de la una pereche case situate în oraşul Iaşi, cunoscute sub numele de Epitropia sfîntulul Spiridon, în valoare de 750 Jel pe lună, adică 9,000 lei pe air.j
2.	O cameră situată în dealul Mitropoliei din Bucureşti având şi un jeţ înâuntru,al cărui venit este de 750 lei pe lună adică numai 4,300 lei pe an, de oare ce această cameră slă goală în timp de 6 luni.
3.	Un loc în Consiliul comunal al oraşului Iaşi, al cărui venit nu se poată calcula de cât la sfârşitul anului, dupe cum vor merge treburile.
4.	Sprijin la creditul urban şi rural pentru înlesnirea contractărilor de împrumuturi penti u clienţi.
Pentru asigurarea zestrei, ginerile consti-tue o primă şi singură ipotecă asupra votului sSQ în or ce ocasie şi fără vorba.
Ginerile mal asigureazâ că va contribui la susţinerea socrului sfiO şi a întregei familii dându-le sprijin pe faţă şi în gura mare, iar nu cu sfială şi pe ascuns, cum fâcea câri'd trăia în concubinagiO cu soţia sa Colectivitatea.»
Precum se poate vedea, actul dotai de
faţa e scurt şi coprinzător.
DumnezeQ să bine cuvinteze noua căsătorie 1 Sâ dea DumnezeQ ca d-nul Nicu Ganea se trăiască cu soţia sa Colectivitatea tot în perfecta armonie în care a trăit cu Junimea... Dar s6 nu facă copii I
Amin 1
___________ ilav.
SIGURANŢA IW1CA IN DOllItOGEA
Ziarul Galaţii primeşte următoarea corespondenţă din Dobrogea:
De patru luni de zile şi mai bine, Dobrogea în ocoalele Silistra-nouă şi Megidia este prada unor crânceni tâl-

FU IŢA ZIARULUI «EPOCA»
JULES IV1ATTY
PRIETENUL I!Ulii\TliLII
(Urmare)
—	Mulţumesc, zise ea.
O jumătate oră apoi, fu apucată de un tremur atât de tare că semăna cu convulsiunile. Obrazul i se umflă, luând o coloare galbenă stranie. Ochii i se însângerase şi se Înfundase sub arcada sprânceuilor. in acelaş timp îi Yeni şi greaţă.
Îngrijit, llolgan ieşi pentru a trimite dupe Taverney cât mai curând.
Catherina se ridica cu greO, se sculă din pat, şi fără putere, târându-se pe parchet, ajunse la sobă şi aruncă în foc ce mai rămăsese din pulberea din zaharr.iţă. Când voi să se sue iar în pat, îi veni să cadă. Holgan o găsi în starea aceasta, o luă în braţe şi o culcă el însuşi. Vărsăturile începură. Dar, deşi faţa el descompusa dovedea nişte suferinţe grozave, ea nu se plângea de fel. Iş păstrase tot sângele rece, căutând sâ zâmbească când vărsâturele, Încetând deodată, li dădeau puţină pace, lăsând’o Insă aproape moartă. Şi avea puterea să murmure :
—	Jean I Jean l iartă-mâ te rog ! cât trebue sâ te necăjească toate acestea ! Nu sta lângă mine, dute, nu mâ privi, e aşa de urât lucru, o femeie bolnavă !
Par el, din CDntra, o ţinea; îş spri-
jinea capul pe braţul săii; stătu aşa un minut fără a vorbi.
—	Al ce bine 1 ’mi-e aşa, zise ea, ce bine ’mi face asta.Nu mai sufer de loc. Gât eşti de bun câ nu te duci. Puţină răbdare , dragul med Jean, puţină răbdare, In curând al să scapi de mine!
—	Gatherino, nu ’mî vorbi ast fel..
’mi face râu!
—	A 1... adevărat, n’ar trebui să
spun aceasta, am remas reutăcioasă. Am să mor cum am trăit.
Convulsiunile reîncepură. Se sbătea în patul el. In fine, suferinţa deveni a-tât de grozavă că nu mai fu în stare să o îndure, şi ridicându-se, cu mânele strânse pe piept:
—	O ! e grozav, zise ea... me arde!.. Nu ştiam...
Şi fiind că Holgan o privea, speriat, întrevăzând poate adevărul care era să T scape, ea tăcu, chemându-şî toată e-nergialn ajutor şi apoi recăzu, trăgân-duşî sufletul.
Taverney intră tocmai atunci. Ea nu ’l văzu. Era leşinată. Holgan spuse doctorului tot ce se petrecuse. Taverney dădu din cap. Bânuelile sale ’t reveneau. Se uită la ochii Catherinel, exa-mină vânătaele peptuluî, o pată galbenă la Începutul unghielor, apoi se uita în jurul lui, zări paharul dupe masă, 11 luă şi îi presentă la lumină. Luă pe vârful degetului una din granule care se aflau pe margine şi o puse pe limbă.
El să tulbură şi apucând repede pe pescar de braţ:
—	D-le Holgan, zise el, cine a pregătit acest pahar de apâ?
—	Catherina ea însuşi.
—	Eşti sigur ?
—	înaintea mea. Şi am ajutat’o să-l bea, apropiindu’l de buze ei.
—	Ei bine ai curaj 1 Ai ajutat pe femeia d-tale să se otrăvească. Asta e arsenic.
—	Doctore, doctore, nu să poate, mă înşeli...
A ! doamne, ar fi grozav !... dar poate te înşeli ?...
—	De sigur... dar nu cred. Ga să ne lămurim, vino Încoace.
II tîrî după densul, susţinându’l îndreptându’i paşii, căci Holgan nu mai vedea, nu mai auzia.
Catherina rămase mai mult de un sfert de oră lntr’o leturgie asemenea cu moartea.
Apoi să deşteptă. Parcă suferea mai puţin. Să uită în jurul ei şi dădu din cap când să văzu singura.
—	Să vede că am dormit, murmură ea... el s’a dus.
Stătu în nemişcare, cu privirea vagă, visând.
—	Cât am suferit! Ce greu e să mori 1 Să mori mai cu seamă fără a da prepus că o voieştl.
Soarele era aproape de asfinţit ; cerul era în foc şi săgeţi de aur roşii cădeau pe geamurile ferestrei. Puţin câte puţin, cerul pali. Focul amurgului să stinse, să şterse. Camera Catherinel rămase într’o semi-întunecime. Bolnava să sculă cum făcuse o oră mai înainte. Era încă şi mai slaba şi pentru a se duce până la mesuţâ, In genunchi, aproape culcată, trebui să se
oprească de mai multe ori. In fine a-junse, avu puterea să se rădice şi scoase din cutie un al doilea pachet la care să uită de a doua oară cu o privire de nebună De astă dată, ţinea chiar moartea ei în mână! Viaţa ei deja atât de sdruncinată, nu va resista la o asemenea sguduire ;
Se întoarse în pal, aruncă arsenicul în pahar şi să învăli.
Să simţia slăbind. Ii trebui puţin timp ca să se împuternicească. Respi-raţiunea ei să auzia de departe. înăbuşea.
—	Haide, zise ea tare, încă puţin curaj 1
Luă sticla în mâinele sale pe care le agita un tremur nervos şi turnă apă în pahar.
Apa se respândi pe masă, atât eraQ de slabe şi de stângace degetele sale.
—	Nu sunt bună de nimic, murmură ea.
Sa sfirşit, sunt bine. Sunt chiar foarte bine.
Zlmbea, cu vecinicu-i zîmbet înşelător, sudoarea sa II scaldă fruntea, II uda perina.
—	Ajută-mi puţin Ia toaleta mea, vrei? Dă-ml un şervet muiat în apă rece ca să-mi răcoresc faţa. Aşază-mi şi părul. S a strâns la un loc şi ’mi a-pasă pe cap. Aşa, mulţumesc. Iţi Par mai puţin urâtă aşa? Dâ-mi oglinda să mă văd. Nu, nu, las’o la o parte 1
Dacă m’aş vedea, sunt sigura că mi-
ar fi frică de mine ;
—Doctorul a venit în timp ce tiormiaî.
Bietul doctor. Cum mă îngrijeşte! Şi ce a zis el ?
. — Că îndată ce îţi va fi bine să te silesc să pleci, să ne ducem să călătorim.
—	Când voi fi bine ? zise ea. Speră sâ mă tămăduiască ?
—	E sigur, numai...
—	Numai ?
—	Trebue să’l asculţi în toate, sâ urmezi cu sfinţenie ordonanţele sale.
—	Dar le urmez întocmai.
—	Adevărat ?
—	Adevărat! Nu eşti tu de faţă ? Nu vezi cu ochii tăi ?
Holgan nu răspunse nimic. O tăcere urmă după aceste cuvinte. Să simţia mai liniştită acum când vedea pe bărbatul ei lângă dânsa. Respiraţiunea
nu’i era aşa de grea.
Nici riu mai înăbuşea. Ea îşi întoarse capul spre densul. El înţelege ce voieşte. Ii înconjura ghâtul cu braţul lui.
Ea suspină cu plăcere.
—	Mulţumesc, zise ea, sunt fericită ;
Ochii Catherinel străluciau, aprinşi
de friguri, 1° Întunericul odăei, în umbra perdelelor patului, şi păreai! măriţi peste măsură. Faţa ei veştejită de suferinţă, schimbata de lucrarea internă a otrăvei, micşorată, subţiată putem zice, le dădea o mărime nefirească.
Jean, zise ea, cu o voce blânda, a-propiete ca să fie şi mai multa intimitate între noi. Pleacăţl obrazul. Bine. Ascultă Jean şi nu mă întrerupe. Te iubesc, amicul mefl, te iubesc mâ crede, de mult, poate chiar te am iubit în tot-d’a-una, mai ştii I... îmi dădeam eu seama? Eram eQ. în stare să văd în sufletul meu şi să Înţeleg ce simt ?.....
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

PUBLICITATEA
ZIARULUI ,,EPOCA“
Ttraglu 6,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
harl In fruntea căror se află unul Jus-nel, fără ca autorităţile să isbutească a pune mâna pe dânşii. Selbăticiile cele mal nepomenite se făptuesc de a-ceşti nelegiuiţi spre a face pe locuitorii din satele atacate să declare şi cel din urmă ban şi anume : arderea cu fiare, punerea pe foc, şi alte feluri de casne la care numai gândindu-te te prind fiori.
Banda lui Jusnei s’ar fi compunând din 12—18 oameni, bulgari şi turci armaţi cu pusei soldăţeşti. Prin satele turceşti ameninţă pe turci că de nu se vor duce la Constanlinopol, nici picior nu va remâne de al prin Dcbro-gea, prin cele româneşti şi bulgăreşti, dupe ce au stors de munca şi de sudoarea lor pe cel mal de frunte dintre săteni, au început să respândeascâ vorba că perceptorii fiscali şi comunali aii să fie ţinta lor de acum Înainte.
Spaima între săteni e nespus de maTe mal ales că din partea autorităţilor nu se vede de cât o molişire din cele m.al de plâns, căci nici o măsură mal energică şi mat stăruitoare nu s'a luat pentru ocrotirea averel şi vieţel, de când aceşti sălbatici aii începui prădăciunele şi omorurile lor.
Ce le pasă autorităţilor locale când leafa le vine şi controlul, de 'şi îndeplinesc or nu datoria, e departe.
Eată prădăciunele, şi omorurile criminalilor aflaţi sub povaţa lui Jusnei, In timp de patru luni, de când a Început să pustiască Dobrogea.
In comuna Pârjoea, două prădăciunl.
In comuna Câşla, omor prin casne.
In comuna Curuorman, două omoruri
prin casne.
In comuna Ghinegea, un omor prin casne şi prădăciune.
In comuna Garamat, omor şi prădâ-ciune.
In Adam-Glisi, două omoruri.
In Velichioiu, prădăciune.
In Goearge, încercare de tâlhărie.
In faţa unei asemenea stări de lucruri , atragem băgarea de seamă a carmuitorilor de la Bucureşti spre a face să înceteze pustiirea, omorurile şi nelegiuirile lui Jusnei.
SENATUL
Şedinţa de Marţi 9 Decembre 1886
Şedinţa se deschide la 11/4. Presenţt 80 senatori. La ordinea zilei continuarea dis-cuţiunel inesagiulul. S6 citeşte sumarul şedinţei. Principele b. Ghica presideuzft.
L). Mărzescu urmând discursul'său de erl zice că în capul ministerului vede un mare liberal din şcoala lui Robespierre. S’a zis de 6 ani încoace în toate mesagiele câ magistratura trebue să se organiseze.
Jn mesagiul de la 1880 să zicea că se va presenta un proect de lege spre a garanta independenţa magislraturel.
In mesagiul de la 1881 nu sa putut zice acelaşi lucru pentru că atunci era în minister C. A. Roaetti care eru pentru eligibilitatea tn magistratură şi Ia ministerul de justiţie era d. Ferikidi care opina pentru inamobilitate. D. Mărzescu urmează a dovedi câ la 1882, la 1883, la 1881, la 1885 s’a vorbit iarăşi de reforme în magistratură. Iată cum guvernul liberal a promis în curs de 6 ani da face ceva pentru reforma magistratureî şi n’a făcut nimic. Estimp nu să zice tn mesagiu de cât generalităţi în privinţa reformei magistratureî şi d. Ureche n'a făcut de cât a’şl pleca u-rechea la cele zise în mesagiu şi a parafrazat mesagiul. Oratorulcitează cele zise de d. Stătescu în cameră spre a proba că de pe banca ministerială s’a acuzat opo-siţiunea că sLâ la pândă cu cuţitul şi cu revolverul. El aminteşte atitudinea anti-dinastică a guvernanţilor de astă-zi la 1870 prin urmare roagă pe d. Siătescu să nu facă atâta paradă de dragoste pentru Dinastie. înţeleg, ziced. Mărzescu, să spuneţi câ a fost un eclips în di nasticismul vostru, dar dacă nu faceţi ca Manolake Cos-take Epureanu şi ca Nicolae lonescu cari au avut şi el momente anti-diuastice, dar le-aă mărturisit şi s’au raliat la regimul dinastic.
D. Mărzescu citează cuvintele Iul Ro-bespierre. «Laproteclion desiois u'eslac-cordeă qu'aux ciloyens paisib.'es et ii n’y
EPOCA - IO DECEMBRE
de ciloyens paisibles que ;ies răpubli-cains» şi arată analogia ce există între cuvintele lui Robespierre şi acelea ale d-lul Slătescu care a zis că oposiţiunea nare dreptul la protecţiunea legilor.
Oratorul critică aspru modul cum ministrul de justiţie interpretează legile prin circulărl ministeriale : citează nota confidenţială adresata de d. Stătescu Preşedintelui Curţel de apel de Iaşi în privinţa inlerpretărel unor disposiţiunl a legel comunale. Aceasta constilue o violaţiune flagrantă a prerogativei Camerelor cure singure sunt compeiinte a interpreta legile.
Înţelepciunea care să pune în confecţionarea legilor s’a dovedit prin legea pentru auleniificaree actelor care s’a votat cu iuţeala aburului pentru a să modifica îndată, fiind ue aplicabilă.
Oratorul trece la ministerul de război.
Pe drapelul armatei trebue să fie înscris tn litere neperiloare cuvântul «dreptate». D. Mărzescu citează raportul contra căpitanului Mavrodin prin care să probează că consiliul de anchetă a achitat pe căpitan, iar Ministru ia aplicat cu toate a-ceslea o pedeapsă disciplinară. Nu e destul aceasta, d. ministru exprimă un blam contra consiliului de anchetă.
D general Falcoianu întrerupe zicând că d. Mărzescu atacă disciplina în armată şi prin urmare nu mal are nimic sacru.
D. Mărzescu. Am dreptul d’a aduce la tribuna Senatului nedreptăţile ce să comit tn armată.
(Tribunele aplaudă).	,
Preşedintele ameninţă d'a da ordin să se evacueze tribunele.
Oratorul urmează a aulica măsura ministerului de rezbel.
Generalul Falcoianu. Aduceţi scandal în armată ca şi în Riserică, vă l'ălicitfim.
D. Mrrzescu. Nu fac efi scandal ci acel cari calcă legile.
D. liana Isvoranu. D. Preşedinte, d. general Fâlcoianu cere cuvântul spre a res-punde (d. general Fâlcoianu tace).
D. Mărzescu urmează discursul său.
Fiind că 4. Ion Brălianu a zis în mal multe rîndurl că citeşte istoria în ceasurile sale de repaus, ÎI voi zice că acel cari a fi pierdut popoarelo şi Coroanele afl fost linguşitorii. Oratorul să înlreabădacă majoritatea din Parlament reprezintă majoritatea ţărel.
(Protestări sgomoloase).
Preşedintele întrerupe pe orator şi ’l opreşte a face proces Parlamentului.
Să încinge o aiternaţiune între preşedinte şi orator. (Sgomot);
D. Preşedinte pune la vot chiemarea la ordine ad-lul Mărzescu.
Senatul încuviinţează.
D. Uariu Isvoranu d-le orator, lăudaţi guvernul dacă voiţi să nu IIţl chemaţi la ordine.
D. Mărzescu cere o scurtă suspendare a şedinţei fiind că e obosit.
Senatul refuză, atunci d-nul Mărzescu se coboară de la tribună.
D. Dimitrie Sturdza. In Roma era un bărbat care se bucura de o mare autoritate. Acesta era Calon Censorius. Dar pentru ca cine-va să fie Calon judecând pe alţii trebue să fie Caton pentru sine. Erigeread-lul Mărzescu în Censor mi se pare ca demonetizarea unei monete.
(D. llariu Izvoranu. Ca rublele (ilaritate) In lipsă de argumente, d. D. Sturdza recurge la personalităţi insolente cart sunt aplaudate de câţl-va mamelucl al majori-tăţel. Ministrul înşiră banalităţi peste banalităţi, neadevăruri peste neadevăruri. El acuză pe d. Mărzescu că a erigiat asasinatul in dogma politică.
D. Sturdza voeşte a respunde ia acuzarea adusă de d. Mărzescu cum că guvernanţii de astâ-zT n'afi dreptul d’a face pe dinastici, dar nu găseşte alt ceva de zis de căt că ţara cunoaşte simţimintele sale dinastice şi nu are nevoie d’a le apăra tu faţa acuzărilor d-lul Mărzescu.
Ministrul trece la partea discursului d-lul Mărzescu care tratează de cestiunea esterioară. !Şi aci d. Sturdza nu zice nimic, ci se miră cum cine-va poate crede câ un om ca d. Ion Brălianu se poate compromite interesele ţărel.
Dacă Rusia ar crede că noi ne pregătim a lua parle la un rezbel contra el, ea n’ar fi subscris tratatul de comerciu cum l’a subscris acum câle-va zile. Atitudinea noastră este d’a nu ne amesteca în Lrebile altora dar şi d'a Impune respect celor-l-alţl ca se, nu se amestece tn treburile noastre.
D. Dimitrie Sturdza reîncepe a face personalităţi contra d-iul Mărzescu numindu’l comediante, tragedianle. In fine trece la partea discursului d-lul Mărzescu în care el atinsese cestiunea bisericească.
Ministrul face o lungă digresiune contra principiului liberului arbilriu şi al liberei discuţiuni şi să pronunţă contra ad-miterel preoţilor de mir în Sinod.
D, Sturdza să încearcă a apăra pe colegul Bâfi de la justiţie de alacurile d-lul Mărzescu, dar nu isbulesle de cât a respunde câle-va cuvinte întortochiate. Urmând, ministrul ia apărarea stăpânului săfi d. Ion Brălianu şi termină prin o a-postrofâ insultătoare către d. Mărzescu.
Discursul său a făcut o impresiune foarte rea.
La 3 ore şi 20 şedinţa să redeşchide.
D. Dim. Uratianu. Sunt greşiţi cel care zic câ desbalerÎJe privitoare la mesaj sunt numai nişte acte de curtenie.
EsteJ dar nedemn ca noi se răspundem Regelui, înlorcându'l numai frasele din mesaj.
D-sa crede câ guvernul nu să mal poate îndrepta, şi de aceia toţi oamenii cu frică de Dumnezeii să lasă de el.
începe a descrie starea în care a adus Ţara acest guvern care s’a bucurat de o putere ne mal pomenită. Starea sanitară e de plîns; n’avem nici şcoli tn de ajuns, nici industrie, nici comerciQ. In armată hatâruri, ba chiar şi politică. In finanţe economie răii înţeleasă pe deo parle, risipe pe de alta. Acest guvern pare aş fi luat drept divi9a de a corumpe şi desfiinţa tot. Şi unde n’a putut desfiinţa şi corumpe a InLrebuinţat ciomagul, şi unul n’afost de ajuns ciomagul a întrebuinţat baioneta.
D-sa citează faptele de la Botoşani, Focşani, laşi, acele întâmplate chiar tn Capitală astă toamnă pentru a conchide câ aslâ-zl avem tirania si anarhia tot odată, un vizir, de şi n’avem un sultan.
Apoi d-sa să întoarce spre Senatori şi ’l conjură să aibă grije de el însuşi de propria lor existenţă, făcând să înceteze a-ceastâ stare anormală mal rea de cât sla-reu de revoluţiune, casănuflm nevoiţi a aştepta binele chiar de la excesul răului. Cum stafi lucrurile d-sa reneagă numele de liberal.
D. V. Ureche raportor, succede d Iul Brălianu, lucru de care profită pentru a’l da o mică lecţiune. D-sadepItngedeshina-rea dintre doi fraţi capi al unul ace'aşl partid libera'. Apoi aduce o mu'ţime de citaţiunl şi documente pentru a proba că acest partid există de la începutul secolului, că de atunci şa pus un ideal pe care l’a rculisal prin constituţia de la ison. De atunci menirea sa a fost de a conserva ceea ce a câştigat în acel timp pe când un alt partid, pe care. viitorul trebue să’l crească, va căuta a realisa un ideal şi mal înalL Afară de aceste două partide altul numai are loc; altul nu o recunoscut de ţară; de aceea nu se allă In Cameră nici un conservator din col vechi. Deci înceteze d. Brălianu de a mal slăbi partidul liberal din care face parte de fapt în folosul duşmanilor Iul, şi aceasta pentru mila ţărel aceştia care ar fi perdută dacă d. Brălianu sar supăra şi nu s’ar mal întoarce de la Florica.
D. Mărzescu Dar dacă ar muri d. I. Brălianu ?
D. V. Ureche să cam încurcă şi pentru a scăpa din încurcătură, înşiră mal multe frase tn care răsună cuvintele de liberalism, liberali ect.
Se cere suspendarea şedinţei dar să respinge.
Prinţul Dim. Ghiha. D-lor Senatori, aţi putea să mă întrebaţi: ce cauţi d-ta în partidul liberal ? Fiind ales senator, Senatul m’a ales preşedinle. Am declarat a-luncl că nu mi-am perdul ideile. D’atuncl n’am mal avut nevoe să fac alte declara-ţiunl, căci n’am mal putut să mă îndoiesc că d. Brătianu este un adevărat conservator.
Astă-zl, în urma discursului d-lul Dim. Brălianu, mă simL cfator să ml arăt motivele pentru care susţin guvernul
Prinţul Dim. Ghika zice că d. D. Bră-tianu a zugrăvit situaţiunea cu culori prea negre.
Onorabilul preşedinte al Eforiei spitalelor găseşte că toate merg bine, finauţă, armată, justiţie.
Atacă finanţele partidului conservator dupe ce a profitat de acele finanţe.
Sunt conservator, căci am o istorie în ţara aceasta, şi nu pot să trec în rândurile oposiţiuniî în cât să devifl revoluţionar.	«r
D-voastrâ sunteţi conservatori când loviţi tn cheia bolţii edificiului nostru naţional?
Ar li o crinui dacă u’ă.m da Lot sprijinul nostru guvernului actual.'
Se cere închiderea discuţi un ii.
D. II. Izvoranu vorbeşte în contra închiderii.
Se votează închiderea discuţiuit.
Şedinţa se ridică ia 5 ore şi jumătate.
Ilcdccu
CAMERA
Şedinţa de Mărfi 9 Decembre 1886
95 deputaţi presenţl. D. Agaricl presi-dează. Pe banca ministerială primul ministru şi d. Radu Mihaiti.
D. Scldleru cere ministerului domenuri-lor ca să nu scoată moşiile statului în vânzare alt-fel de cât în loturi mici.
D. Lupulescu roagă umil pe primul ministru a grăbi în Senat trecerea legel pentru tncuragiarea industriei naţionale.
Primul ministru fâgâdueşte.
• •
D. Rose Ste/anescu auuaţă o interpelare (—ce minune!—) d-lul ministru de instrucţie.
• *
Interpelarea d-lul C. Flev-, privitoare la ingerinţele electorale de la Brăila cu ocasia alegerilor comunale, se amână în urma cerere/ primului ministru care se grâbeşt» a merge la Senat.
• •
Se votează ţâră nici o discuţie cu 66 bile contra 2 legea grin care se suspenda până la 1 Aprilie 1887 aplicarea la actele creditelor agricole al^gelautentilicârel actelor.
*
• •
Se jmal votează, cu 60 albe contra 5 negre, un credit suplimentar de 52,000 lei ministerului de interne pentru trebuinţele tipografiei statului.
www.dacoromanica.ro
La orele2 şedinţa se ridică pentru a se studia în secţii amendamentele propuse )a câle-va articole din codul de comerţ.
Se anunţă continuarea şedinţei publice peste o oră când va veni tn desbatere convenţia cu Rusia şi contingentul armatei.
Cel mal mulţi deputaţi pleacă însă la Senat urmând pe primul ministru.
La redeschidere, Camera ne mal fiind în număr, şedinţa se ridică, viitoarea a-nunţându-se peJuot.
Mâine Mercurl se va face alegerea de Episcopl.
Un spectator.
ŞTIRI TEATRALE
Societatea dramatică va da Joi seara în beneficiul colegului el Ştefan Iulian o mare representaţiune extra-or-dinară în sala teatrului naţional.
Este destul a vedea programul acestei representaţiunî pentru a’l prezice un strălucit succes; noldin partenedo-rim, cum am mal spus’o şi altă data. ca scopul urmărit să fie cu prisos ajuns adică se revedem pe scenă pe iubitul artist St. Iulian în plină sănătate.
Iată distribuţia spectacolul:
Somn bun d-!e Pantalon, operă comica Într’un act de Lockroy şi de Morvan.—Muzica de Albert Grisar, jucată de d-riele A. Dănescu, "El. Ode-sianu, M.lonaşcu şi d-nilM. Mateescu,
V.	llasuaş şi A. Calopoi.
Fany, comedie într’un act şi în versuri de Ascanio jucată de d na Ar. Ro-manescu-Manolescu d-nit C. Nottara, I. Petreăeu, A. Catopol, C. Costescu.
Severo Torolli, Dramă de Pranţois Gopâe. Tradusă în versuri ded-nu Th. M. Stoenescu, jucată de d-na M. Va-silescu, d tiirGr. Manolescu şi P. Ve-lescu.	• si-
Soerate si femela sa, comedie într’un act, în versuri de Th. de Ban-vitle, tradusă de d-nit G. Sion şi jucată de d-na Am. Nottara, Ana Manolescu şi d-nil G. Nottara, C. Costescu, V. Alexandrescu, etc.
Itirila in Iaşi, comedie de V. A-lexandri jucată de d-nil M. Miilo, I. Panu, V. Ilasnaş, I. Petrescu, C. Costescu şi d-nele Fr. Sarandi, M. Ionaşcu
ŞTIRI MĂRUNTE
C.oiimîHiiI comunal este convocat pe
azi la 4 ore.
Se va lua o decisiune asupra licitaţii halei de peşte.
Antreprenorii acestui contract aii cerut consiliului ca în termen de trei zile să confirme licitaţia.
—o—
Consiliul profesoral. Aseară s’a întrunit la Universitate Consiliul profesoral al f&culiaţel de medicină pentru a fixa
programul dupe care se vor face esame-nile candidaţilor înscrişi pentru licenţă care doresc a obţine un equivalent de Bacalaureat cu care pot urma la doctorat.
—o—
Audiente. D. I. C. Brătisnu, preşedintele consiliului, a fost primit azi de M. S.
Regele.
—o—
IVoun aliniurc a calei R&liovel în faţa bisericii Doamnei Bălaşa a pus uliţa iu axa podului dar a strâmbat locul ce era reservat Palatului de Justiţie asl-lel că planul nu se mal poate executa locul ue mal fiind destul de încăpător.
Ministerul Justiţiei dupe cum află «România liberă» a convocat ieri comisiunea specială de magistraţi pentru a !e supune caşul; s a examinat chiar hipoteza de a face ziduri aiurea, sşre pildă pe Bulevard. Cestiunea a rămas neresolvată până se va vedea dacă pe cale administrativă nu se poate reveni .a vechia aiiniare.
Consiliul municipal a lucrat cu multă uşurinţă în această afacere de oare-ce el însuşi dedese vechia aliniare pe care s’a lucrai proiectul.
Stoica Alexandrescu invitat a a-lega pe apărătorul seu, a desemnat pe d. avocat Ractivanu.
D. Ractivanu este ruda d-lui Radu Mihai, ministru lucrărilor publice, nepotul seu, ni se pare.
De câte ori un agent poliţienesc, un comisar abusiv, a fost dat judecaţi, am avut ocasia d’a vedea pe d. Ractivanu venind se ii apere înaintea instanţelor judecătoreşti. Nepotului vestitului prefect de poliţie i se recomandau aceste cause mai adese ori gratuite.
Stoica Alexandrescu luând pe d. Ractivanu de avocat faptul e signi-ficativ şi deschide loc comentariilor.
Azi în secţiunele Camerei d. Stă-tescu, ministru justiţiei susţinea a-plicarea disposiţiunilor noului cod
3
' de comerţ relative la societăţi la toate societăţile actualmente existente.
Această părere a fost cu drept cu-vînt viu combătută de d. Al. Marghiloman care a propus un articol transitoriu în sens contrariu.
E de mirare ca un om de lege ca d. Stătescu se fi perdut din vedere 1 gravele inconveniente ce ar fi re-sultat din sistemul propus de d-sa.
Renta română a căzut la Berlin la 91 80.
Rublele la aceiaşi bursă fac 187.40.
In genere toate pieţile ne transmit cote slabe.
Aflăm câ interpelaţia d-lui B. E-purescu, relativa la călătoria d-lul Sturdza laViena, se va desvolta Lunea viitoare.
La Brăila se răspândise svonul că d. M. Cogâlniceanu, representantul Brăilei în Cameră, ar avea intenţia se demisioneze.
0 adresă circulă printre alegători către deputatul lor prin care îl roagă se nu demisioneze în nici un cas, presenţa sa la Cameră putând fi folositoare.
D. Em. Porumbarii a fost ales raportor al tractatului de comerţ, cu Anglia.
Citim în Voinţa Naţională deastă-seară :
Din Rusciuk se anunţă că de ieri se află în acel oraş d. Caraveloff, fostul preşedinte al consiliului de miniştrii bulgar şi regent.
Dupe cât se vorbeşte, d-sa va trece mâine prin Capitală, de unde se va îndrepta spre Rusia.
•
Românul este informat că mal mulţi notabili bulgari au venit în Capitală în scopul d’a intra din nou în tratări cu mai mulţi bancheri, pentru contractarea unul împrumut dejcâte-va milioane pentru Bulgaria.
Cele din urmă formalităţi privitoare la înfăţişarea înaintea Curţel cu juraţi a afacerei Stoica Alexan-drescu-Brătianu s’au terminat. Acuzaţii au primit actul de acuzare şi au desemnat martorii
Fraţii Oroveanu aâ cerut citarea înaintea Curţei cu juraţi, a peste 70 martori cu care se dovedească neculpabilitatea lor.
Se vorbeşte de destăinuiri grave din partea apărării, care ar fi pus deja mâna pe dovezi foarte compromiţătoare pentru acusaţiune.
•
Ni se spune că junimişti ce ş’au ales la Iaşi în Consiliul comunal, sunt decişi a’şi da demisiunea.
•
D. deputat Stoicescu a fost ales raportor al proiectului de conven-ţiune cu Francia.
•
Fraţii Oroveanu, au priimit azi la Văcăreşti visita d lor Păucescu şi Paladi, care s’au însărcinat a’i apăra înaintea Curţi cu juraţi.
•
Aflam că azi au început negocierile cu Turcia pentru încheiarea unei convenţiuni comerciale.
Foiţa noastră, Prietenul Bărbatului, terminându-se mâine, atragem atenţiunea cititorilor noştri a-supra foiţei care va urma :
AMBASADORUL CHINEZ
novela de
LUDOVIC UAI.ăVT
ULTIMA ORA
Londra, 21 Decembre.—După părerea ziarului «Mercur» din Leed, nişte fenianl, presupuşi câ poartă dinamită, act plecat din Statele-Unite pentru a veni In Anglia.
«Standard» acnzâ Rusia şi Franţa că conspiră contra păcii europene.
«Dady News» crede că Ţarul şi prinţul de Bismarck sunt de acord pentru
a menţine pacea.
4
EPOCA — 10 DECEMBRE
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani,No. 33
Cursul pe ziua de 8 Decembre 1886
V
A L O R l
Cump.
\Mnd.
5	0/0 Renta amortisabila. . .
6	0/0	» româna perpetua.
5 0/0Oblig, de Stat(Rur. conv. lmpr. cu prime Bucur, (.lei 20; 5 0/0 lmpr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig. Casei pens (1. 300)
5	0/0 Scrisuri funciare urbane
6	0/0»	»	»
7	0/0	»	»	»
5 0/0	»	rurale	»
7 0/0»
Aur contra Argint sau bilete.
911/2
921/2
86
33
751/2
210
841/4
87
35
761/4
215
85
1011 / 2 871/4 1041/4 171/4
1021/2
88
1043/4
17 3/4
0 frumoasa Camera ele^nnl mobilată tn centru oraşului. A se adresa la redacţia ziarului Epoca.
MARELE HOTEL MANO
situat pe Calea Victoriei l&nga Palatul Regal
Aranjându-se din uofi elegant d-nil visi-tatori vor gâsitot confortul dorit curăţenie exemplara şi serviciul prompt preturile sunt foarte moderate tneepând de la t franc si jumătate Camera. O berărie eleganta se alia In Hotel. Restaurantul aranjat cu totul din nott cu o bucătărie internaţionala aleasa servind şi In Cabine particulare.
Pretzurlle cele mai reduse
A SOSIT LA CAFENEAUA „UNION'' CELEBRA BERE DE MUNICH	nClltU7ADr o pădure de lemne Ut V tnZA rit bune, tnîntinder8 de peste două sute pogoane, aflată pe moşia Fârcaş, depărtare un sfert de ceas de oraşul Caracal.	OPIIOFRSOIIIF.IIB riWOSTS: servatorulul din Viena, având încă câteva ore libere, doreşte a da lecţiunl în o raş cu condiţiunl foarte avanlagioase. Asemenea şi pentru) limbile francesă şi germană. A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele. I. R.
	nr A DCN n T de la 23 Aprilie 1888. Ut AntnUAI moşia Sulimnm-, din plasa Dâmboviţa-Mostişte, districtul Ilfov,—în întindere de 1800 pogoane. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar.	
AVIS IMPORTANT Sub-semnatul visitând o cârturâreasâ vestită din Str. Silivestru No. 1 care prin ştiinţa el mi-a prezis atât trecutul, prezentul cât şi viitorul şi drept mulţumire o recomand prin acest a-I vis la ori ce om care se interesează I spre a se convinge de adevăr, i A. Spirescu.		
		
		
	nc A D C Ki n A T de la sf- Gheorghe Ut AntnUAI 1888. moşia Prâsna noua din plasa Negoeştl, districtul Ilfov, în întindere de 9000 pogoane. Doritorii se vor adresa în Bucureşti, strada Batişte No. 11.	ANUNCIU Sub-semnatul am un mare depoG de vinuri albe şi negre, vechi şi noul de Drăgâşanl.cu preţuri moderate în SLr. Nopţii, No. 4. tn dosul bisericel Olari. C. Petrescu.
NUM AI J O LEI
Cel mai frumos cadou de SERBATORI in amintirea celor morţi
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURALĂ
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURAEĂ
"3
Se efectuează foarte exact după fotografia trimisa. Executarea tn cel mult 10—14 zile.
Fotografia remâne neatinsa.
Asemănare Adelă se garantează.
La trimeterea fotograAel trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat SiecjfT'iecl Bodasoher WIEN	îl. Grosse Pfarrgasse 6
ATELIER MECANIC
9. naum
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu CU Pompe de toate sistemele, Fântâni d'appliqne si Borne fontâni. Canale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, tuciu si plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, Bgheaburi ae ooborlre inodore, capace de nasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vase, sorluri, abusuri banei de gradina, grilaje de lngra-Idit morminte, pilasturl, Tuburi peutru sondage si eandelabri.
TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE
RPA
(151)
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI Î5I, — BUCUREŞTI
Seînsărcinâză cu construo-ţiunl de turbine,si mori cu preturi mal red use de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 le! 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie sad mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc.
Mare cleposit, de fer», raiuri pentru vagonete d^oauville, tzove de tuoi. Mare asortiment de pietre de moara. La Fert6-sous-Jouars.	iii


DE DINŢI
preparat
de

o
/ /

, Be găseşte de vânzare ^ lad-nifarma-^ cişti W. Thu-ringer Calea Vic-^ torii 126,Bruss Cal. ^ Vie. 26, Drogueria O-ţy / vessa 8 Str. Acad. 39, f* la Parfumeria «Stclla» vis-â-vis de Palat, la Ma-y gasinul ă la Mcnagdr Cal.
Vie. vis-ă-vis de Bis. Sărindar şi la Ilcuter Coifeur Bulevard | Elisabetlia Hotelul Bulevard.
DE VENZARE
Locul din strada Mântuleasa No. 30 ( se adresa la
Domnul I. SOCOLESCU
ARHITECT
No. 12 bis. Strada Domnita. No. 12 bis.
.r
CEL MAI EFICACE CONTRA TUTUROR INSECTELOR
are o proprietate minunată de a stirpl Insectele cu mare iuţeală fără a lăsa vr o urmă. Stirpeste toiul si radical plosnicelc si puricii. Curata cu siguranţa bucătăriile de gândaci.
Depărtează imediat molielc.
Ne scapa Indata de muşte. Apara animalele domestice si plantele, atât de insectele ce le supară,cât si boalele ce produc ele.
Curata cu siguranţa capul de păduchi
Este de observat că „Za©herlin“ adevărat se vinde numai in flacoane originale nici de cum cu dramul.
Depoul general: I. ZACHERLIN.
Viena I.,Goldschmiedgasse 2
PUBLICITATEA ZIARULUI
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3

EPOCA
In Bucureşti la Drogueria Brus, Cari Gersabek,Pharmacia la leul de aur, E. I. Rissdorfer, Drogueria I. Ovesa Str. A-cademia, D. MartinovicI, Pharmacia la Cerbu, F. W. ZUrner Calea Victoriei 50, Gustav Rietz, Georges Kosmann.
In Bârlad Iad. Max. Frankel, în Brăila Pharmacia la Minerva.în Craiova Pharmacia (Franz Pohl), Pharmacia la Vulturul de aur, Pharmacia (Ed. Kon-teschweller), în Galaţi Konigl. Ilof A-potheke (M. Brethner), Pharmacia la viile (Jean Oswald), Pharmacia clin Strada Portului, în Iaşi Pharmacia Victor Maugsch , Pharmacia Racoviţa . Pharmacia la Spiridon, Pharmacia Ed. Heyek, tn Roman Pharmacia la Speranţa,-în Turnu-Severin Pharmacia la împăratul Severus.
(Cari Bamshis Erben).

«UE l'OIIIIIIIUI
Dr. IN DREPT
AVOCAT
S’a mutat în Calea Călăraşilor No. 3 vis-a-vis de gradina Sf. Vineri, orele de consultaţie de la 8—10 a.
O ALIFIE
De mare folos pentru Pecin-1 gene si pentru măncarimea corpului, precum si una pentru matreaţa, se gaseste cu preţul de 2 1. n. la Dr. Tran-dafirescu.—Strada Olari No. 5.
PRAFURI DE DINŢI
*
preparate de sub-semnatul după reţetele d-lor doctori Loonti, Seligmann, CassassovicI şi Manea, care au avut bena-voinţâ a încuraja industria română şi cari sunt superioare de fabricatele străine.
Aceste prafuri curăţă dinţii foarte frumos, păstrându-le albeaţa lor naturală, depărtează piatra care se pune pe dinţi şi mifosul urît, care provine din curăţirea lor,Întărind tot-d’o-dată şi curăţă gingiele deroşiaţă: nuvatâmă de loc smalţul dinţilor, care este principal la asemenea prafuri.
Fiind aceste preparative adeverata Industria naţionala, sper că on. public va bino-voi a încuraja întreprinderea mea, onorâudu-mă cu vizita spre a se convinge de adevăr.
Preţul unei cutii este de lei noi 2
Pentru d-ail comercianţi atât din Capitală cât şi din provincie en gros ou 25 la sută rahat.
Depoul geuei-al al acestor preparate se află în magasi-nul meu Strada Lipscani 3.
Se mal găseşte spre vânzare la comercianţii; Costicâ et Iulian, la Mănuşa albă No. 26 Str. Lipscani, Dumitru Con-stantinescu, Magasin de lingerie SLr. Lipscani, No. 12 şi Calea Victoriei,No. 8. la Oraşul Viena palatul Dacia, Gunter la Oraşul Bruxelles,Calea Victoriei No. 16, şi la d-nil Couu-forl: Marin lonescu sub firmă la Binciul lui Cuza Str. Academiei, Hotel Union. Michel, Couafor, Calea Victoriei No. 39, Pasagiu Lolivie, Coafor, Calea Victoriei No. 35, St. Şer-băncscu, Coafor, Calea Victoriei No. 100.
Se mal găseşte de vânzare la comercianţi de mal sus apă de chinină preparată de subsemnatul după reţeta d. dr. Leote bună pentru oprit căderea părului şi curăţat mătreaţa, flaconul 2 lei, a se citi Întrebuinţarea pe sticlă.
Cu deosebită stimă Puul Ştefan esc u
Coafor.
SOCIETATEA UE BASALT ARTIFICIAL SI UE CERAMICA
DE LA COTROCENI
Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat
Usina situată la Bucureşti, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor,peste drum deAsilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Delu-Spirea.
OiRECTIUNEA $1 DEPOSiT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. BIS. ENI, 6
Adresa telegrafica: BASALT, Bucureşti
DEPOSITE SECUNDARE
In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, piatza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banquer.
Industria Naţionala ale cărei produse aii obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă :
DIPLOMA DE ONOAR E CLASA I-
Estras din preturile curente pentru Bucureşti
FELUL MATERIALULUI
“ C 4 K S 2 i- „ a
0	r- co
1	i s
§
■o S“ «J
* |i
Pavele pentru bordure Pavele pentru pavagiO Lespezi pătrate . . Pătrate felurite . . Borduri de grădină. Cărămizi refractare Cărămizi cu 6 găuri
lam.l. lam.|p. lam. p. lam.p. lam.l. lam.c. lam. p.
10
	t> a E Ţ		U H	I L	E
Cal. t		Cal. 2		Cal. 3	
	•J. fc'i		. « £ ^		
I	§£ =	5	~ ^ ^	i	c- *■» aSS
3 w		8	» â?	g	S £ £
5	§2» a	5			a
&		A,	a. o	&	
350	4.25	325	4.00	300	3 75
270	15.00	250 14.00		230	13.00
380	11.00	360	10.50	320	9.50
240	10.00	210	9.00	180	8.00
150	—	130	—	100	—
					
65					__
Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că în Bucureşti şi Oraşele în care ese-cută lucrări pentru Comună, Societatea sâ însărcinează şi cu esecutarea, garantând întreţinere a un an şi că se mal află la usină materiale vechi şi disform.
---CU PRETURI FOARTE REDUSE----------
UE ARENDAT î.'Âî'v.
CIU DE JOS Districtul Ialomiţa.lut Iudere 1588 pogoane, 2 hanuri. A se adresa Strada Speranţei No. 20 la illaria Pi tisteanu.
ii-
-
ARGINT VECHIU
Objecte de argint de orice formă, arginleriă veche, tablalc de argint cumpără cu preţuri bune. A se adresa la prăvălia SCHWARTZ Str. Carol No. 7.
REGIMUL DE LANA
AL
PROFESORULUI DOCTOR JAEGER
Recunoscut ca cel mai escelent
MEDALIAT ACUM IN URMA, 0E JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU
MEDALIDE AUR
Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuverlirile de paturi în lână curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului.
Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc în magasinul

72, CALEA VICTORII 72 ViS A UlS DE PALATUL REGAL
DR JAEGER W. BENGER'S Soehne STUTTGART.
Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa EpifcopielNo. 3

www.dacoromanica.ro