SAMBATA. 6 (18) DECEMBRE 1886 ANUL II No. 312. A DOUA EDITIUNE 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE încep la I si 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE l\ BI'Cl'RESri: La rasa Adminislratiun.M lSi TA KA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni IG lei. I\ NTItElw r vrK: La toate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIUR1L E SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRATm Ann-citiri pe pag. IV, linia 30 hani, anunciur ai reclame pe pagina treia 2 lei linia I A PARISt Segasestejurnalul cu iSCent a miorul, la Kioscul din mc XoitUnarlre li] Bulevardul St. Germain No. 84. 50 BANI UN NUNIER VECHIU Grigore VENTURA Prlm-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. MTlULITAm ARMATA AVEREA IMOBILIARA ATENTATUL DE LA OBERA COMICA DINORAH PARTE CIVILA 1 PRIETENUL BĂRBATULUI Nu mai poate fi îndoială astă zi că pacea europeană este supusă la o grea încercare. Cum au ajuns lucrurile, se poate prevede că de astă dată marele conflict de care lumea se teme de atâta timp, nu va putea fi înlăturat. Contrastul intereselor a ajuns a fi prea mare şi oonciliarea lor pare a fi prea grea. Rusia nu poate renunţa la politica el tradiţională in orient, Austro-Ungaria a devenit adversarul eî natural şi ea este ajutată într’aceasta de Anglia. 0 ciocnire sângeroasă între aceşti mari luptători pe câmpul politicei o-rientale pare, din nenorocire, a fi noinlaturabilă. Această ciocnire o dată începută, nu se ştie dacă sgu-duirea ce va produce, nu va pune lntr’o osciliaţiune periculoasă, tot e-chilibrul bătrânei Europei şi dacă nu va aduce dupe sine o conflagraţiune generală, care va pune faţă în faţă mai multe milioane de oameni armaţi. Faţă cu o asemenea eventualitate e bine, e chiar necesar,d’a esamina care va fi rolul României? Posi-ţiunea noastră geografică ne pune Intr’o situaţiune care ne opreşte d’a privi lucrurile cu indiferenţă. Fireşte, noi mai mult de cât or cine dorim pacea căci avem nevoe de dânsa; dar aceasta nu atârnă de noi, sunt interese mult mai însemnate în joc şi vom fi poate puşi în posiţiune, d'a ne pronunţa în favoarea unuia sau altuia din luptătorii cei mari. Dacă ar fi numai vorba de ceia ce am dori noi, atunci soluţiunea ar fi uşoară; am respunde: «Dorim ca pacea se fie menţinută şi, în caz se nu fie, dorim se remânem spectatori imparţiali» Dar, în situaţiunea în care ne a-flâm, pe Dunărea de jos şi la porţile Orientului balcanic, o asemenea atitudine neutră este grea de susţinut. Poate sosi un moment în care ni se va zice dintr’o parte sau dintr'alta: «vei fi cu mine sau contra mea», căci e cu neputinţă ca Rusia şi Austro-Ungaria, într’un caz de conflict, se lase o armată de 150000 de oameni în flancul lor, fără a şti la ce so se aştepte din partea el. Se nu ne facem darilusiunî; neutralitatea noastră într’un caz de conflict armat între Rusia şi Aus-tro Ungaria, va fi tot atât de grea de mânţinut ca neutralitatea Belgiei în cazul unei ciocniri între Fran-cia şi Germania. Gestiunea nu este prin urmare d’a se discuta dacă trebue se remânem neutri sau nu. Lucrul se reduce la o discuţiune mult mai simplă : aceea d’a se şti dacă trebue se ne pronunţăm tntr'un mod prealabil pentru #au contra unora din puterile cele mari cari sunt interesate în ces-tiune. In acest caz cestiunea de timp şi de moment joacă un rol principal. înainte de toate nu se poate tăgădui că este periculos pentru o ţară mică ca a noastră, d’a se in-feoda în politica Statelor celor mari şi d’a lua parte la constelaţiunî politice formate în vederea unor interese mari. De aceea am privit ca o imprudenţă din partea guvernanţilor noştri, când acum trei ani s’au alipit de puterile centrale ale Europei, pentru realisarea unor scopuri pe care nu le puteau cunoaşte. Dar ceea ce a fost o imprudenţă acum trei ani, a devenit astă-zi o greşală. Declaraţiunile maiorului Ilaber-ling în Reichstagul German au ridicat un colţ din vălul care acoperea faimoasa transacţiune încheiată de guvernanţii noştri acum trei ani. Toate denegaţiunile oficioşilor nu vor şterge impresiunea produsă prin grava destăinuire, că România face parte dintr’o combinaţiune politică dirigeată contra Rusiei. Daca acele zise de maiorul german s’ar adeveri, aceasta ar dovedi că guvernanţii noştri au luat angajamente de cea mai mare gravitate, fără a aştepta măcar ca evenimentele să se desfaşure şi au compromis ast-fel neutralitatea ţerei fără nici un alt folos de cât acela d’a se menţine la putere, prin protecţiunea politicei austro germane. O asemenea greşală ar pune ţara in posiţiune, d’a perde cu totul libertatea eî de acţiune în faţa com-plicaţiunilor ce să pot ivi. Neutralitatea noastră n’ar mai a-vea nici o valoare. Ne am fi făcut inimici, fără a a-vea amici siguri. Ei bine! Nu putem crede una ca aceasta. E cu neputinţă ca d-1 Ion Brati-se fie comis o greşeală atât de mare, luând asupra’şî o respundere atât. de enormă, ca aceea d’a angaja ţara într’un mod prealabil, lipsind’o de foloasele ce sr fi putut trage dintr’o atitudine expectantâ. Dar e de neapărată necesitate ea cestiunea să fie pusă înaintea Parlamentului şi a ţerei. Ţara nu poate recunoaşte nişte angajamente luate fără consimţi-mentul ei. Ea voeşte să fie liberă de mişcările sale în faţa evenimentelor ce să anunţă ; ea are dreptul d’aşî alege momentul în care concursul ce’l va da va avea un preţ mai mare. Singura atitudine ce convine intereselor noastre este o neutralitate armată, care ne va permite a aştepta ziua In care vom fi siliţi a ne pronunţa. Or ce angajament prealabil ar fi o crimă. G. V. Dcrlin, 16 Decembre. Comisiunea militară a ţinut astă-zl şedinţă. D. Huene a propus să acorde numai pentru 3 ani 518 batalioane în loc de 531 cerute de guvern, şi a declarat că centrul e dispus afară de aceasta să consimţă prinescepţiune ca efectivul infanteriei să se ridice la 534 batalioane, pentru un an, D. Staufenberg a propus asemenea să sa acordcnu mal 518 batalioane. Mal mult, 15 batalioane vor trebui să fie formate pentru o periodâ de 3 ani, şi înrolarea recruţilor va trebui să se facă în Ianuarie până când so va stabili serviciul de 2 ani. Ministrul de resbel a declarat că aceste două propuneri sunt cu totul inacceptabile. Comisiunea a respins deci aceste propuneri. Ea a mai respins prin 16 voturi con- tra 12 al doilea paragraf al proectulul privitor la formarea armatei de la 1 Aprilie 1887. In fine a acordat prin IC voturi contra 12, 150,003 de oameni în loc de 408,409 ceruţi în primul paragraf al proiectului guvernamental privitor la fixarea forţelor efective. Roma, 10 Decembre. Guvernul iLlian a denunţat tratatul do comercifi cu Franţa. Vlena, 16 Decembre. Deputaţiunea bulgărească a plecat a-seară la Berlin. Viena, 16 Decembre. «Corespondeuţa Politică» constată că candidatura prinţului de C< burg e datorită iniţiativei complecte şi exclusive ale deputaţiunil bulgăreşti, car i a făcut un demers pe lângă prinţ, fără* face cea mal mică comunicare tn astă prtvinţâ personagiilor politice din Viena. im s’a explicat încă dacă deputaţiunea a foş* îndemnată a lucra ast-fel de către Som-ania safl de către guvernul bulgar. In a.’eastă stare de lucruri, prinţul de Coburg clp şi n’a declinat în mod direct oferirea le i s’a făcut, n’a putut să o primească cât cu cea mal mare reservă, cu atâtlmal mult cu cât candidatura prinţului dej.Mingrelia notificată puterilor in mod olidal de Turcia, n’a fost retrasă încă într’ummod formal. Faptul că prinţul de Cobuţg e ofiţer în armata austriacă, 1 a impus datoria de a face un raport la împărat tt privinţa o-ferirel ce i s a făcut şi a crt^uL ast-fel că trebue să o comunice şi coaiele! Kalnoky. in acest interval, ştirea ilespre candidatura sa a devenit publică' şi a fost salutată cu simpatie de către presă. Dar trebue să se observe că cabinetul Vienez nu era informat ca şi cele-l’alU cabinete de intenţiunile deputaţiunil bujlgare, precum nu era informat nici dedejqArsul făcut pe lângă prinţul Ferdinand du foburg. Londra, i/. Decembre. Banca a ridicat scontul ki , o- AVEREA IMOBILIARA D. V. A. Ureche, în calitate de raportor al proiectului de răspuns la a-dresa tronului In Senat, constată şi d-sa, în stilul său arcaic şi colorat, grava situaţiune economică a ţărel, d’impreunâ cu sporul datoriei publice. Onor. Senator, profesor de istoria naţională la universitatea din Bucureşti, se îngrijeşte şi d-sa, dupe cum eram In drept a ne aştepta, de efectele desas-troase ce produce agio asupra rela-ţiunilor de schimb cu streinâtatea. Răul există şi e destul de considerabil, afirmă d. raportor, dar va fi cu mult împuţinat, adaogă d-sa, in ziua când vom reepi a întocmi nişte bugete deplin echilibrate. De alt-fel, d. Ureche, găseşte naturală menţinerea creditului ţărel în străinătate, de şi ne găsim în desequilibru bugetar, de oare-ce toate titlurile datoriei publice sunt documentate plastic in imobile echivalente. In alte cuvinte, zice d. raportor, pe cât timp statul român dispune de proprietăţi imobiliare în o valoare echivalentă datorie-lor contractate, creditul nostru nu se poate compromite. E optimist d. Ureche. Să ne dea voie a ne înscri In contra afirmărilor d-sa!e. Statul român s’a găsit în situaţiunea escepţională de a fi proprietarul cel mai bogat de imobile, dupe una sad două ţerl din continentul european. De acest avantagid n’a ştiut Insă profita. Ca corpul ponderator al Senatului se vie să declare înaintea Regelui că averea imobiliară a statului ţine în cumpănă cu datoria publică, trebue să fie căutat a’şi procura documentele din care să reiasă această eomparaţiune de ecuivalenţâ. Făcut’a Senatul sad d. raportor o a-semenea lucrare ? Tâgâduim aceasta. Şi o tagăduim, fiind-că până acum guvernul n’a venit înaintea parlamentului cu invenlariul averei imobiliare a statului. Şi chiar de i s’ar fi cerut un asemenea document, şi chiar dacă ar fi dorit să’l pre- sinte, guvernul n’ar fi putut îndeplini această cerinţă. O lucrare cadastrală nu s’a făcut în ţară de ta domnia lui Vodă Cuza. De atunci multe imobile 8b fost înstrăinate, de atunci linia de frontieră a regatului a fost de multe ori contestată, şi astă-zi chiar cestiunea regularii graniţelor despre Austria este In litigid. Şi cu toate acestea, nu ştim dacă o altă Îndatorire mai sântă se putea cere guvernului,— dupe acei* a păstrării integrităţii teritoriului ţărel, — ca îndatorirea de a inventoria, de a documenta averea noastră imobiliară. Când d. Ureche, s’a hotărlt a intercala în răspunsul la mesagiul tronului fraza: datoria publicăesle documentată plastic în imobile ecnivalente, toţi sunt In drept a crede că o lucrare de cercetări de inventării, a premers acestei afirmări. Ei bine nu. S’a spus în proiectul de răspuns al Senatului că statul e avut cu prisos în imobile, fiind-că aşa si o-bieînneşte si se spuie. Dar de la «biceid şi până la realitate este o mare deosebire. * * * In cursul ultimului deceniu averea imobiliară a ţării a descrescut foarte mult în întindere. Aşa, cu tot sporul natural ivit în valoarea pământului, situaţiile oficiale ale tezaurului ne dad a-ceste rezultate !a 15 ani de distanţă. 1871 1885 Venit. domeniale 17.500.000 18.500.000 Dacă notăm că de la 1879 veniturile domeniale din Basarabia în sumă do 1.400.000 lei ad fost înlocuite cu veniturile domeniale din Dobrogea în sumă de 2.700.000 lei, constatăm imediat că deosebirea de un milion între cele două ţifre din 1871 şf 1885 ’şi găseşte espli-caţia. Ce s’a făcut atunpî sporul realizat din creşterea arenzelor şi valorii pământului în cursul celor din urmă ani, spor care a fost precum se ştie, după localităţi, de 25. 40.50 şi chiar 70 0/0 ? Răspunsul e lesne. S’au înstreinat o câtime Însemnata de imobile, a descrescut în mod considerabil întinderea averei imobiliare a statului. Nu facem o învinuire guvernelor pentru aceste înstrăinări : intră în îndatoririle societăţilor democratice ca să fragmenteze domeniele şi să le dis-tribue claselor muncitoare. Problema aceasta e rezolvata Ia noi de 22 ani şi n’avem, prin urmare,a reveni asuprâ-T. Vorba este, micşorarea domenielor şi are numai aceasta cauza ? S’ad întrebuinţat imobilele înstrăinate In scopuri salutare şi utile, sad d>n potrivă maioritatea lor s’ad perdut în cheltueli zadarnice, neproductive ? Iată ce ne preocupă pe toţi în primul rînd, iată lucrarea care incumba d-lui Ureche s’o fscâ, când a redactat răspunsul la mesagiul tronului. * * • Am mal făcut şi cu altă ocaziune tabloul bunurilor statului înstrăinate de la 1868 până acum. Rezultatul 11 reproducem şi aci (In milioanp) Bunuri mari (legea din....) 1868 1873 1875 1881-84 33.12 2.02 6.2 26. Bunuri mici (milioane) Caso, vii, locuri Embaticuri, rescumparari 2.61 0.36 Totalul acestor înstrăinări se ţifrea-ză cu. Iei 70 280 OOO până în anul 1885. Dacă la această sumă mat adăogăm, imobilele destinate a fi vândute pentru biletele ipotecare, bunurile cari compun apanagiul Coroanei,înstrăinările proiectate a se mai face, compunem o ţifră care trece peste 150 milioane. D. Nacu ne a declarat prin situaţiunea sa financiară că din aceste bunuri numai 7 milioane ad fost utilizate în rescumpărarea rentei perpetue. Ce lucrări de folos public s’au făcut cu restul ? Să răspunză d. Ureche, s’o spună Senatul, căci pâDă acum în Cameră nu am văzut producându-se această ce- stiune. Suntem de alt-fel convinşi că şi a-ceastâ întrebare va rămâne neresol-vatâ, căci cu toţi ştim că suma cea mai mare din cele 150 milioane a acoperit deficitele bugetare, a fost înghiţită de cheltuelile ordinare ale bugetului. Ţineam să constatăm şi această stare de lucruri, pentru ca publicul să nu fie indus în eroare de documentarea plastică a onor. raportor din Senat. Cayrol ATENTATUL DE LX OPERA COMICA (Urmare) Dupe ascultarea martorilor d. avocat general Mongis, rosteşte rechisi-toriul seu. Iterhisftorfiil avocatului general Avocatul general atacă cu vehemenţă pe miserabilii care nu s’au sfiit a plănui un atentai în contra voinţei Franţei, voinţă limpede exprimată prin noă milioane de glasuri. El resumă complexul faptelor, făcând se reiasă modificaţiunile Introduse la audienţă prin interogatoriile acusaţilor şi a martorilor, şi citează diferite scrieri provenind de la acu-saţi. Una dintre aceste scrieri intitulată «Budgetul Republicei» anunţă că când noa republică va fi stabilită, şase miliarde se vor lua de la cei bogaţi; că 150 milioane vor sluji spre a înfiinţa pentru aceştia colonii penitenciare în mijlocul nisipurilor Africei; că restul va fi împărţit proletarilor, rămânând ca fie care sectă, phalansterieni, comunişti, socialişti şi alţii, se întrebuinţeze aceşti bani cum le va veni la socoteală. «Eată, d-nilor cu ce doctrine, sunt hrăniţi aceşti tineri de prin scoale, din care patria ar vroi să-şi facă o fală şi care sunt speranţa ei! Eată învăţămintele ce se răspândesc printre oamenii din clasa lucrătorilor. Ettă viitorul la care aceşti oameni (arată banca acusaţilor) vor să conducă Franţa, fâcându-ne mal Intel să trecem prin asasinaturi şi răscoale. Avocatul general trece apoi in revistă sarcinele ce apasă asupra fiecărui acusat. După ce a arătat sarcinele care apasă asupra lui Folliet, Ruault, Montchiroud, Alix, Decroix etc, avocatul general trece la Brâtianu. «Brătianu refugiat român (valah) nu este unul din oamenii cei mal puţin primejdioşi ce acusaţiunea a condus aci. Dînsul este fratele unul refugiat politic, ca şi dînsul, care şade în Englitera; căci d-voastră ştiţi că acea ţară, cu care de altfel ne aflăm în bune relaţiunl Apolitice, adâpostează pe refugiaţii tutu-lor naţiunilor, spre marea vătămare a Franciel, a Europei şi poate şi chiar in paguba Englitereî.» «D. avocat general adună toate faptele ce au acusat pe Brâtianu. La dînsul s’a găsit lada, ce conţinea o imprimerie. Acest material era unul din cele mai compromiţătoare, pentru că nu numai că s a găsit într’aceiaşî ladă caractere de imprimerie, identice cu cele ce au servit la tipărirea a două buletinuri publicate înaintea încercării de la Hipodrom, dar s’au mai descoperit acolo şi composiţiaunul buletin început.» «Brătianu pretinde că această ladă www.dacoromanica.ro o a fost trămisă Iul de un amic care nu s’a putut găsi.» «Insă este destul a se gândi cineva un moment, ca se vază cât este de absurdă explicaţiuneaacusatuluî. Se presupunem că această ladă i-s'a trămis fără se fi cunoscut el ce este Intr’însa. Este evident că cineva nu adresează asemenea obiecte unul om al ordinii; mai lesne se trămite unor oameni încercaţi, precum se vorbeşte într’un partid. Şi apoi singur Brâtianu mărturiseşte că a deschis Ce fel? I se în- credinţează un deposit şi dînsul îl deschide?» «Aşa dar urmează se se ţie cineva de acuzaţiune. Această imprimerie era a sa, şi negreşit dupe ordinul sâCi a fost adusă la dînsul acasă, precum a mărturisit portarul seu s.c. 1.» (Va urma) CRONICA PARTE CIVILA! Camera fiind constituita, Senatul fiind constituit, Curtea cu juraţi fiind în ajunul constituirel sale, d-nu C. F. Robescu a simţit nevoea se se constitue şi el. Voinţa Naţionala de alalta-erl ne anunţă că salvatorul pe la spate al preşedintelui Consiliului de Miniştri, s’a constituit parte civila Intr'o afacere dosnica, pe care francezul o poate numi or cum, afara depârtie civile, de oare ce e în joc o parte a trupului, pe care or ce om cu noţiuni de civilitate nu o scoate la maidan, adicâ nu o pune în discuţie. Se nu vi se para Cronica mea mal necuviincioasa de cât partea civila a d-luî Robescu. Scrierea mea, este pur şi simplu o desbatere pe tărâmul legel, astfel cum se va înfăţişă Înaintea Curţel cu juraţi, şi avocatul inculpatului are se sprijine refusul Iul de a plaţi daunele, pe nişte considerante mal cu moţ de cât ale mele. După aceasta digresiune, daţi’ml voe se ating subiectul meQ. Adică s6 atingi... Vorba vinei Cunoaşteţi faptele. Glonţul lui Stoica Alexandrescu, destinat preşedintelui Consiliului de Miniştri, rătăcit de cine ştie ce a-semânare, şi'a schimbat direcţia şi a nemerit partea cea mal în vedere a d-lul Robescu. Unil spun ca glonţul s’a oprit în catarama; alţi spun că glonţul s'a obrăsnicit şi a trecut de cataramă. Documentele de la Arhiva statului nu spun nimic. De aci naşte dar cererea de despăgubiri şi constituirea lui C. F. Robescu ca parte civilă. Dreptul d-sale se razămă mal ales pe disposiţiunele art. 6) din procedura penală care spune că : cel ce voeşte a se constitui parte civila, o poate face saQ prin act de plângere, saQ prin act posterior 1 C. F. R. a pus actul posterior înainte. Se luâm mal întâia catarama şi apoi ce vine sub catarama. Dacă e vorba de cataramă, paguba nu poate fi mare. Din doue, una: sad s’a sco-falcit puţin pavaza şi cu 5 lei cheltueală se poate repara, saD catarama e cu desevârşire afara de serviciu şi trebue înlocuita. In acest din urma cas, Stoica ar fi dator se’l cumpere alta, de vreme ce d-nu C. F. Robescu nu poate se trăeascâ fără dânsa, precum colectivistul nu poate se trâeascâ fără diurna El, fie chiar aşa; e trist lucru ca un cumulard cu 7 slujbe saO tantieme şi jetoane de presenţă ca d. C. F. R. se fie atât de calic, In cât se nu vrea se mearga în prăvălie la Travisani spre a şi înlocui prietena din toate zilele, plătind câţl-va lei. Dor, catarama d-lul Robescu nu o fi garnisita cu pietre scumpe ca decoraţiunile turceşti, cu toate că o poarta la spate 1 Dar poate ca rana e mal adânca de cât credem noi. Poate ca glonţul a trecut graniţa 1 Atunci trebue cu or ce preţ se se facă mal întâia o constatare la faţa locului. Negreşit ca d-rul Rîmniceanu obicinuit se privească lucrurile din acest punct de vedere, va fi însărcinat se întocmească cuvenitul act, cunoscut sub denumirea de visum reperium el expertum, ba poate chiar şi apertum 1 O data constatarea făcuta, naşte întrebarea dacă pajerea d-lul C. F. Robescu a fost ast-fel dărăpănată în cât a suferit o incapacitate complecta de a mat putea lucra satt numai o incapacitate timporala, cu alte cuvinte daca secuiul d-sale la Camera şi alte autorităţi a fost numai întrerupt câte-va zile ? Ştia bine că d. Robescu e un om cu greutate.... (e om numai cu greutate), şi că or unde şade, d-sa umple un gol, dar n'ar fi bine sâ abuzese de partea sa preponderenta, pentru că la toate s’a gândit afară de una. Ia se întoarcem istoria d-lul Robescu şi alt-fel 1 De unde ştie că Curtea nu’şl va declina competenţa sub cuvântul, foarte natural şi foarte lesne de înţeles în caşul de faţă... saa mal bine zis, de dos, că nu voeşte se'şl vâre nasul în asemenea treburi 1 Max. INFORMATIUNI la cercurile oficiale se vorbeşte ca de un fapt positiv de numirea baronului de Mayr, ministru al Austro-Ungariei la Bucureşti, în aceiaşi calitate pe lângă curtea Bavarieî. x Se zice că d. D. Sturza, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii publice va pleca Miercuri la Viena. X Circulă sgomotul că la bursele din Italia domneşte o panică din cele mai mari, în urma unei scăderi considerabile ce au suferit fondurile de stat şi de drum de fier. Pe de altă parte toate bursele din Europa ne au trimis cursuri scăzute cu tendinţă şi mai pronunţată de cădere. Banca Angliei a urcat scontul la 5 0/o- Agio s’a urcat la noi la 17.50. X Numărul lucrătorilor de la Arsenalul armatei s’a sporit considerabil. Lucrul nu încetează nici noaptea. X D. E. Stătescu, Ministru de Justi- ţie, a invitat erî pe d. Mănescu, Jude de instrucţie, se activeze instrucţia afacerii de la Botoşani. X Cavalerul Heidler de Egeregg, secretar pe lângă legaţiunea austro-ungară din Bucureşti, şi care plecase la Viena pentru a lua, de la guvernul seu, informaţiuni privitoare la tratatul de comerţ intre România şi AUstro-Ungaria, este aşteptat septâmâna viitoare la Bucureşti. X D. M. Cogălniceanu nu va pleca in străinătate de cât pe la sfîrşitul lunei. Aflăm, că înainte de plecare d-sa e hotărît, ori cât de bolnav ar fi, să meargă la Cameră ca să ia cu-vîntul în cestiunea exterioară. X In urma iscălirei convenţiunii comerciale ruso-române, delegaţii români însărcinaţi cu negocierea con-venţiuniî comerciale cu Rusia, vor oferi Luni un prânz de adio, delegaţilor ruşi, în urma iscăliră. X Se proiectase ase deschide sucursale ale Băncii naţionale în Ploieşti şi Botoşani. Lucrările erau deja foarte înaintate în această privinţă, când de odată măsura fu lasată la o parte. Pentru ce ? - Se zice că numai graţie părăsirii ideii de ase înfiinţa noui sucursale ale Băncii naţionale, unii din bancheri au promis guvernului că vor mai păstra o atitudine de comple-senţă. X Afacerea de la Rîmnicul Vâlcei va veni înaintea curţei cu juraţi de acolo la 20 Decembre curent. X Prinţul Emanuel Vogoridi a plecat la Roma ca să asiste la căsătoria ce să va săvârşi în curând a su-rorei sale prinqesa Ruspoli, cu contele de Divonne. - X D. P. Carp a plecat Ia Iaşi. D-sa se va întoarce peste vre-o 3, 4 zile. CRONICA MUZICALA DINORAH Opera ne-a dat Dinorah sad Le pardon de Ploărmel operă-comicft de Me-yerber. Deja titlul de operâ-comică şi numele lui Meyerbeer, cel mal dramatic dintre compositoril dramatici, puşi alăturea unul lângă altul, produc In auditorul cunoscător un sentiment de curiositate. Să întreabă cineva dacă o individualitate puternica ca acea a marelui compositor a Ughenoţilor n’ar fl trebuit să se ferească de a păşi pe terenul comediei ca unul ce nu era al riiiriiiniiiMffliiiiiiiBiiamiiinnnowTinTiiiiiiiiwin săd. Dar să uită că geniul lui Meyerbeer îl făcea apt pentru toate subiectele. In Robert le Diable avuse să exprime lupta celor două principii a binelui şi a răului, cari lucrează asupra naturel omeneşti: în Ughenoţîi opuse nuanţele pasionate şi delicate ale a-morului, pornirelor fanatismului religios. In Profetul pune faţă în faţă fanatismul popular şi meşteşugirile politicei. Elementul principal aie acestor trei lucrări este progresiunea interesului; dar a unul interes de o natură cu totul deosebită 1 Trei facultăţi a or-gani-«aţiunel omeneşti, anume: imagi-naţiunea, sensibilitatea şi raţiunea, corespund cu cele trei condiţiunl care, pe rlnd, domină în producţiunile artei dramatice, adică, idealul, pasiunea şi adevărul faţă cu subiectul. Imaginaţiu-nea se uneştecândcusentimentul, când cu raţiunea: în primul cas ne pătrunde prin o impresiune vie şi întru cât-va nedefinită,înălţându-se până la măreţ, în cel-l’alt se coboară pînâ la viaţa reală, dar atunci o luminează, o face fermecătoare, ÎI dă în fine acea frumuseţe estetică fără care nu poate fl o adevărată lucrare de artă. Din aceste două forme a le artei, nici una n’are un a-vantaj absolut asupra celei l’alte ; meritul lor relativ consista în o dreaptă aplicaţiune la subiect. Primul dinacesto două efecte domină în Robert le Diable, Ughenoţîi, Profetul, Africana, al doilea se produce în con-cepţiunea operilor comice a Iul Meyerbeer şi mal cu seamă în Dinorah. Drept vorbind această legendă bretonă nu constitue o piesă ; tot meritul succesului aparţine composi torului. De şi talentul săii n’a avut aci, ca în lucrările sale precedente, ocasiunea de a întrebuinţa calităţile sale de măreţie si putere, de astă dată el străluceşte prin un oare-care farmec melancolic, prin graţie şi eleganţă, şi, de şi stilul e deosebit, marele compositor apare prin mii de amănunte pline de interes şi pe care numai el le putea găsi. Deja simfonia, uvertura orchestrieî, dovedeşte un mare muslcant. E împodobită cu un cor ca şi prefaţa instrumentală a Martirilor lui Donizetti. Apoi în toate actele găsim perle musicale montate într’o inslrumentaţiune bogată, variată şi strălucită. Interpretaţiunea a fost în general bună. D-ra Prevost a cântat partea ei cu multă bravură şi în celebra bucată «ombre legere» a fost aplaudată şi chemată de mal multe ori. D. Gabrielescu ne-a dat un Corentino bine cântat şi bine jucat. Tlnărul artist a eşit cu onoare din acest rol ingrat. Rare ori am auzit aceasta dificila parte cântată cu atâta succes. O singura observaţiune am de făcut d-luî Gabrielescu: Cam Întârzie ritmurile a-co'o unde ele sunt repezi, ast-fel că în unele locuri fraza musicală devine tâ-riitoare. D. Verdini a cântat bine rolul lui Hoel, dar a cam esagerat efectul în romanţa din actul al IlI-lea. Doamnele Leonardi şi Odesseanu s’au achitat în conştiinţă de rolurile lor. Acelaşi lucru putem zice de d-nu Theodorescu. Corurile au mers binişor. Orchestra a făcut tot ce a putut pentru a e- secuta o partiţiune atât de dificilă. Mal mult nici nu să poate pretinde. Arutnev. Rusciuck, io Decembre. Agenţia Havas comunică : Turcii de aci, au hotărât, intr’o adunare pe care au ţmut’o al’altă-ierî, ca să refuze plata imposite-lor înfiinţate din nou. Constantinopole, 15 Decembre. Se comunică «Corespondenţii politice.» Adjutantul prinţului Nicolaie al Muntene-gruiuî, maiorul Popovici, a sosit aci în-tr’o misiune specială, fără ca, până acu, scopul misiuneî sale să fie cunoscut in mod positiv. Sultanul ’t a pus la dispo-siţiune un apartament. Nu se ştie Ancă sigur, daca va fi primit numai de marele vizir, sau şi de Sultan. Paris, 15 Decembre. Senatul a respins urgenţa propunerei d-luî Blavier, relativă la denunţarea tratatului de comerţ cu Italia. — Raportul comisnineî Senatului aprobă propunerea relativă la cele trei din două-spre-zece părţi ale bugetului; refuză ensă propunerea relativă la diminuarea dobânzilor caselor de economie. D nul Leon Sat/, vorbind despre budget, cere desluşiri asupra reformelor fiscale conţinute în declaraţiunea noului cabinet. Ministrul finanţelor Dauphin, respunde că aceste reforme pe care leva propune îti curând, vor găsi, speră adesiunca majorilăţei Camerii. Minis-trul-preşedinte Goblel, zice că guvernul caută a forma o majoritate şi că speră că va găsi terenul pe care ea se poate forma. Desbaterile vor continua mâine. SENATUL Şedinţa de Vineri 5 Decembre 1886 D. Dum. Ghica, preşedinte, deschide şedinţa la 2 ore şi jumătate. Presenţl, 87 senatori. , D. Dim. Sturza ministrul instrucţiune! publica depune pe biuroul Senatului pro-ectul de lege, votat de cameră, pentru a se constitui o recompensă naţionaia tui M, Kogălniceanu. Aplause prelungite şi unanime salută acest proect. Senatul hotărăşte să treacă Îndată în secţiuni pentru a studia de urgenţă pro-ectul. Şedinţa publică se suspendă la 2 ore 1/2. La 2 ore 3/4 şedinţa publică se redeschide şi Senatul votează indigenatul d-lul Dr. C. Rădulescu român din Banat. La 3 ore d. V. A. Urechie se urcă la tribună şi dă citire unul frumos raport pe careţi rezumăm aci, cât se poate de esact. Cel ce ar încerca să schiţeze tntr’un raport faptele unul bărbat ilustru ca Mi-hail Kogălniceanu, ar întreprinde o lucrare greii de făcut, căci nu în goana condeiului se poate espune cine a fost, cine este, cine poate fi încă d-sa. La noi mal mult de cât aiurea românismul a rezistat mal mult prin valoarea unor individualităţi cari ne an condus de multe ori la salvare, ’şi-aO făcut în cele din ur- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 54 JULES IVLAJFIY prietenul h\iii:\nm (Urmare) — El l bine, dupe ce a primit, dupe ce mi-a declarat chiar ca d. de Mont-doney nu T displace, acuma zice din nou că nu ’l mal voeşte. — Nu ’l mal voeşte 1 zise Catherina, vorbind cu greii. — Nu 1 — A 1 ştiam bine 1 ghicisem bine 1 gândea nenorocita, aşteaptă să mor ca să fie a lui Holgan 1 Şi făcu o mişcare de ciuda şi de mânie. — Da, urmă d-na Barbain ştergân-du-şl ochii, nu mal vrea. Mi-a spus-o ieri, pe neaşteptate, fără a ’ml da lămuriri, zicând numai ca nu poate suferi căsătoria, că vrea să rămâie aşa, mal ştiii etl? şi alte asemenea nebunii, — Alte asemenea minciuni I zicea In sine Catherina. Holgan asculta cu fruntea încreţită. — Dar ast8 nu e tot, a I dacă n’&r fi de eât asta I — Ce mal este ? — Iţi aduci aminte, Holgan, ce’ţl-a respuns când al lntrebat’o ? Ţ’a spus ca nu vrea să se mărite ca să nu mă lase singură. Nu T aşa ? — Da. — Minţea. Am dovadă, căci mă laşa pentru tot d'auna, nu ca să mărite, ci pentru ca să intre la monastire. Holgan tresări. Catherina căzu, fără putere, pe perna eî. — Spune te rog Theresel ca vreau să ’I vorbesc I — Vral să ’l dai ceva sfaturi? — Da I şi poate voiu reuşi 1 Seara, Theresa era lângă patul el. — Tnereso, de ce vral să intri la monastire ? — Vrei să ţ’o spun numai de cât ? Şi pentru ce o doreşti ? — Trebue s’o ştiu. Am avut atâtea gânduri rele 1 — La monastire 1 repetă mama, înţelegi asta ? copila asta mi-a ascuns o taină a inimei sale. Este în viaţa sa o taină pe care n’am putut’o descoperi. — Monastirea se potriveşte cu caracterul său visător, zise Catherina cu cu o voce trâgănitâ. Dar poate Iş va schimba părerea. — Nu-mi vine s’o sper, val 1 De astă dată e hotărâtă, am văznt’o eti. Când a văzut că plâng, că cere s’o sfâtuesc, ea mi-a respuns : «Nu plânge, mamă. Nu mă vei îndupleca. Tu nu poţi voi ca să fiu nenorocită. Ei bine, voi fl nenorocită toată viaţa mea, dacă nu voi intra în monastire!» Şi o auzeam mur murând: «Acolo, acolo numai voiu uita 1 Acolo voiu găsi liniştea» Ce are ea de uitat? Ştii d-ta Jean? Ştii d-ta Gatherino? Eu am întrebat-o şi mi-a respuns: «Moartea lui Gilbert.» Dar mă înşeală, simt că mă înşeală. D-na Barbarain părea nemângâiată. Catherina Ii făcu semn să se apropie şi blând, cu un zâmbet care îl dădu pu-ţiDă speranţă; — Ţ’am ghicit gândurile. Eatâ tocmai de ce intru la monastire, Cathe-rino. Nu este altă causă. Catherina o apucă de mână. — Thereso, am iar nevoie de iertarea ta. — Nu voiţi începe noua mea viaţă, zise tânâa fată încet, refuzându-ţi iertarea, cu toate că nu voiă suferi vreodată mai mult de cât m'au făcut să sufer, de ieri, bănuelile d-tale, Cathe-rino ! Tăcură un moment. Când Theresa să scula ca să plece, bolnava Ii zise : j — Thereso, te stimez ca pe cea mai nobilă şi mal sfânta dintre fete. De vreme ce mă ierţi, vrei să mă săruţi ? Theresa se tulbură şi nu răspunse. Atunci Catherina reluă ; — De vreme ce ierţi, Thereso, şi eă am sa mor ? Theresa, atunci, se plecă spre fruntea arzătoare a bolnavei pe care buzele sale o atinseră puţin. — T# iert, Gatherino, ale vreme ce — Te iert, Gatherino, ale vreme www.dacoromamca.ro D zeu ne porunceşte ast-fel, şi îl voi ruga să facă pe Jean să te ierte şi el. Ea îşi acoperi faţa cu vălul el de doliu ca să-şi ascundă paloarea. Văzând'o că iese atât de tulburată, Catherina zicea 1 — Cu cât e mai bună de cât mine ! Cum merita să fie fericita 1 Catherina rămase singură în odaia sa. Razele soarelui apunând străbatea printre perdele, însă nişte raze palide ca acele ale soarelui de Octombre. In sobă ardea un foc mare. Catherinei ÎI era frig şi tremura In pat. De o dată se ridica Într’un cot, ascultă dacă nu vine cine-va, apoi ne a-uzind nici un sgomot, să scula încet, să duse la o măsuţă pe care o deschise, şi scoase dintr’o cutie un pachet cu o pulbere albă pe care o turnă toată într'o zaharniţă care stătea dimpreună cu un pahar şi o sticla pe o masa lângă căpătâiul el. Pulberea albă se amesteca cu pulberea zahărului. Catherina Închise cutia mesuţel şi să puse din nou în pat. Era şi vreme. Holgan tocmai intra. îşi petrecea zilele lângă densa, citin-du-I cărţi, Încercând să o distreze, pre~ fâcendu-se mal vesel, mângâind’o. în-curaj’nd’o. Când era acolo, ea nu l perdea din ochi. Părea că voieşte aş reîncepe viaţa, privindu'l ast-fel, şi se se bucure prin iluziune de a fericire cu neputinţă. In acea seară, ochi’i erau mal aprinşi faţa mal vie. — lţî e mal bine, Catherino I In curând al să te scoli din pat. Puţină răbdare I — Da, mă simt mal bine, zise ea, mult mal bine, cu toate aceste, am încă friguri, fruntea ’mi arde, picioarele 'ml sunt reci, şi ml-esete, nu pot să-mi potolesc setea. Dă-mi un pahar de apa cu zahar, Jean. El voi să ’i-l dea, dar de o dată ea 11 opri : — Nu, lasă să mi’l pregătesc eu însămi, îţi mulţumesc nu sunt atât de slabă precum crezi ; ieri, n’aş fl putut ridica mâna, astăzi, sunt voinica. Turna apâ In pahar, repede, puse două bucăţi de zahar, folosindu-se de distracţiunea lui Holgan, amestecă şi două linguriţe din pulberea albă. A-poî amestecă totul, zâmbind, ţinând linguriţa cu două degete şi celelalte ridicate In sus tntr'un chip cochet, ear ochii ţintit1 asupra lui Holgan, apoi puse paharul pe masă. __; sunt obosită, zise ea, Jean, dă- ’ml beaă- Jean luă paharul în care mal remăsese câte-va granule în fund, dar nu le băgă în seamă şi ’l apropie de tânăra femeie. Ea bSti câte puţin până la cea din urmă picătură. (Va urma) EPOCA — 6 DECEMBRE PUBLICITATE» ZIARULUI „EPOCA* Tlraglu 6,000 de Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. mă evoluţiunea culturală şi politică a României moderne. Individul român, esclamă d. Ureche, ca acea sentinelă de la poalele Himalaiulul cu picioarele tncrescute tn pământ şi cu peptul de bronz, a luptat singur tn secolul trecut şi tntr'o mare parte tn secolul prezent pentru salvarea naţiune! noastre. Rolul acestor individualităţi ’l va afla cine-va studiând viata Iul M. Kogălni-ceanu. ErI tn picioare, generatiunile tinere şi noi bătrânii, am putut în vâlvoarea luptelor dintre noi, să nu vedem pentru un moment înălţimea statureî omului tn jurul căruia ati gravitat fapte şi oameni jumătate secol. Astă-zl, culcat pe patul de suferinţe, de care rugăm pe D-zeQ cât de curând să’l vindece, astă-zl, tn proiectiunea umbrei sale culcate, tinerii de la adunarea suroră şi noi, bătrânii ţârei, simţim cât de nalt este stejarul; de aceia cu Lotil suntem hoLărttl sâ'l disputăm timpului ca pe bătrânul stejar pe care regii antici făceau dreptate popoarelor. Aceasta este semnilicatiunea unanimului vot al Camerei; aceasta vetl voi şi d-voastră, votând cu aceiaşi unanimitate proectul de lege de fată. Senatul votează în aplause proectul prin 78 bile albe contra 1. Cine o fi acest unul ? Şedinţa se ridică la 3 ore şi un sfert. Bedecu CAMERA Şedinţa de Vineri 5 Decembre 1886 fOl deputat! presentl. Preşedentia d-lul G. Chitu. D. Cerkez cere urgenta pentru un proiect delege a organisărel serviciului Regiei monopolului Tutunurilor. In a-cest proiect se prevede excluderea funcţionarilor şi debitanţilor străini, şi Intrarea tutuîor funcţionarilor regiei în regula comună a tutulor funcţionarilor. Urgenţa se admite. D. Guriţa cere guvernului să pre-sinte Camerei un tablofi de toate rămăşiţele datorite de arendaşii statului, pentru a putea tn urmă formula o interpelaţie tn această privinţă. D. C. Fleva. Regretă că a fost absent Ja şedinţa In care s’a votat viagera d-lul Cogălniceanu, căci ar fi votat’o cu plăcere. Apoi anunţă ministrului de Interne o interpelaţie relativă la ilegalităţile de la Brăila petrecute cu ocasia ale-gerel comunale. * # * La ordinea zilei continuarea proiec-tuluide lege pentru Codul de comerciu. D. Poenaru-Bordea raportor dă citire art. 15. Acest articol e relativ la femeia comerciantă. După redacţia primitivă din proiect femea avea nevoe de consimţimentul expres al bărbatului pentru a putea face comerciu. D. Al. Marghiloman susţine însă un amendament prin care consimţimen-tn\ expres să nu fie indispensabil, valorând simplul consimţimânt tacit. Acest amendament este tn conformitate cu dispoziţiunile coduluiItalian. O lungă discuţie să încinge asupra acestei cestiuni. Ia cuvtntul d. C. Stoi-cescu, d. Câmpineanu, d. Epurescu, d. Rădulescu şi însuşi ministrul justiţiei d. E. Stătescu. Comitetul delegaţilor admiţând a-mendsmentul d-lul Marghiloman, Camera 11 votează. Art. 10, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, sunt votate ast-fel ca în proiect mal fără discuţie. La art. 27 d. Al. Marghiloman presintâun amendament care se primeşte. La art. 28,29 iau cuvlntul dd. C. Stoi-cescuşiAlexandru Marghiloman. Acest din urmă pare a fi făcut un studia a-profundat asupra materiei şi observa-ţ unile sale judicioase sunt In cea mal mare parte primite chiar de majoritate. La art. 29 se ridică o discuţiune Intre d-nil C. Stoicescu şi A. Marghiloman V. Epurescu. Să admite în cele din urmă că registrele de comerţ vor putea fi ţinute tn or ce limbă europeană modernă. Se mal votează art. 30. 31, şi 32. Şedinţa se suspendă pentru 10 minute. La redeschidere, se continuă cu votare până la art. Ti. Şedinţa se ridică la ora 4 şi jum. iar cea viitoare se anunţă pe Luni 8 Decembre. Un spectator. ŞTIRI MĂRUNTE Sosiri si plecări. D.general Alex. Vlă-descu, comandantul divisiunil de Piteşti, a sosit în Capitală. —o— — D. general Radovicl, comandantul corpului IV de armată (Iaşi) se află de ieri tn Capitală. —o— — P. S. S. Mitropolitul Primat a plecat la Iaşi. —o— — D. general Lecca, preşedintele Cameri, a plecat la Bacăft. —o— D. dr. Busch. ministrul germaniei, a fost primit azi de d. Ferekidi, ministrul de externe. —o— Arestare. Ieri s'a arestat la Giurgiu a-rendaşul moşii Goştinele, proprietatea d-lul Barbu Belu, subt acusa(iunea că a găsduit pe banditul Stancu Lupu. —o— întrunire coletivisla. Aseară o întrunire intimă de coletiviştl s’a ţinut la d. E. Stătescu, ministru dejustiţie. —o— M. S. Regele, a lucrat azi cu d. Nacu, ministru de finance. —o— Inaintnri in armata. Tablourile de Înaintări tn armată aprobate se vor publica în «Monitorul oaste!» de Luni. —o— Facultatei» de medicina. D. dr. Felix decanul facultăţi de medicină, a fost însărcinat de d. ministru al instrucţiuni publice să elaboreze un proiect de lege privitor la modiflcaroa cursurilor anului I după sistema germană. —o— Casatoria d-nului M. Desliu. — Erî s’a sevârşit căsătoria amicului nostru d. M. Deşliu cu d-şoara Ana Butculescu. La celebrarea căsătorii civile au asistat numeroşii amici ai ambelor familii , iar martorii d-lul Deşliu erau d. Emil Lahovari şi N Cerkez. Ceremonia religioasă s’a sevârşit aseră la 8 1/2 ore în splendida biserica Doamna Bălaşa,în presenţa unei numeroase şi foarte alese asistenţe, care apoi a venit se aducă felicitările lor acasă la d. Dim. Butculescu. unde o primire din cele mai strălucite aştepta pe numeroşii invitaţi. 0 musică militară alternând cu o excelentă bandă de lăutari au întreţinut până la orele 5 dimineaţa danţul foarte animat, care a fost întrerupt printr’un supeu din cele mai bogate. Amabilitatea tradiţională a d-nei şi d-luî Butculescu au dat acestei serbări un caracter de intimitate şi de veselie ce rare ori se observă în adunările numeroase. D. Mihail Deşliu care ca magistrat ştiuse a câştiga la Galaţi stima şi iubirea tutulor acelora cari au intrat în relaţiunî cu d-sa, părăsind acest oraş a fost obiectul celor mai simţitoare demonstraţii de regrete. Demisiunea sa lasă un gol greu de împlinit în tribunalulde Govurlui. D. M. Deşliu stabilindu-se in Bucureşti, se va înscrie în baroul no-otru unde putem a îi prezice un loc de onoare. Urările noastre tinerilor soţi. ULTIME IMOIIMVNI Plenipotenţiarii francezi însărcinaţi cu încheierea Convenţiunii comerciale cu România, aşteaptă nuoi instrucţii de la Cabinetul frances. Guvernul român fiind dispus a ceda asupra cestiunii cerealelor cere în schimb unele concesiuni relativ la exportul vitelor. Se crede că guvernul frances va consimţi să faca concesiunile cerute de plenipotenţiarii noştrii. Trecerea d-luî Radu-Mihai de la ministerul Lucrărilor Publice la a-cela de Interne, este un lucru a-proape sigur. Candidatul guvernului la Colegiu II de Dâmboviţa, la Senat, rămas vacant prin decesul d-luî N. Mano-lescu. este d. deputat Costescu Co-măneanu. % D. N. Ionescu, deputat, a visitat azi la Văcăreşti ped. Iosef Oroveanu. Întrevederea nu s’a putut face de cât în presenţa Directoreluî Penitenciarului, din care causă respunsu-rile d-lui Oroveanu au remas supuse reticenselor. Abia azi la 4, actul de acusaţie a fost remis acusaţilor. Unul din colaboratorii noştrii se va ocupa ocupa într’adins pentru a da asupra acestei afaceri judiciare, atât de interesantă lămuririle ceva putea culege atât din dosar cât şi din partea acusaţilor pe care Ii va visita la penitenciar. © Ni se spune că In locul S. S. Vicarului dimisionat, va fi numit S. S. Arhimandritul Timuş, profesor la facultatea de teologie. M. S. Regele, a primit azi in audienţă pe principele D. Ghica, preşedintele senatului. m Aflăm că d. Moruzi prefectul poliţii a reuşit să treacă de la comună sub administraţia d-sale poliţia sanitară comunală. încă 150,000 frânei pentru a fi mânuiţi de dibaciul subprefect de poliţie. 0 Azi s’a serbat la Liceul Sf. Sava, aniversarea patronului. S’a comentat mult absenţa d-lui D. Sturdza. D. Z. Herăscu,, directorul liceului a pronunţat un discurs. D. B. Florescu a ţinut o diserta-ţiune despre Importanţa artelor şi literaturei în secolul XIX. m Se vorbeşte de doi candidaţi pentru a înlocui la Bucureşti pe d. baron de Mayr, care e chemat la alte funcţiuni diplomatice. Unul din candidaţi este coatele Uulonsky actual prim-secretar al ambasadei Austro-Ungare la Paris, căsătorit cu o principesă din familia Murat. Pe lângă un mare nume d-sa întruneşte şi o respectabilă avere. Gel-l’alt candidat este contele Khevenhuller, destul de reputat în urma evenimentelor bul-garo-serbe. • Se zice că singurul vot exprimat în Senat în contra recompensei d-lui Kogălniceanu ar fi acela al d-lui Dim. Sturdza. * M. S. Regele a intrat în tratări pentru cumpărarea Moşiei Domneşti a prinţului ltuspoli. De o cam-dată, Regele oferă 2 milioane 600,000 de franci, iar prinţul , Ruspoli cere 3 milioane. încă un simptom că convenţia consulară va fi readusă. $ D. Lascelles, noul ministru al Britanici în Bucureşti a părăsit Sofia şi va sosi mâine în Ruşciuk. In a-junul plecării sale i s’a oferit de membrii guvernului un banchet la care a asitat toate notabilităţile din capitala Bulgarii. • Noutăţile ce ne vin din Bulgaria semnaleazăturburări ivite la Brăila, din cauza modului cum autorităţile de acolo ar fi procedând la distribuirea indemnităţilor de resboiu. # Citim în Românul : Aflam că d. colonel de artilerie, Maican.s’a dus în Germania, la fabrica lui Krupp, nu ca să asiste la nişte esperienţe cu nuoi tunuri Krupp ci ca se ia în primire 45 de tunuri noui comandate de guvernul nostru. 0 Guvernul va cere Camerii să voteze o pensiune de 700 lei pe lună Episcopului losif al R.-Veleei, 500 de lei Episcopului Huşilor şi 200 de iei Arhiereului Narces Botoşăueanu. & Eri a sosit în Bucureşti venind din Rusciuc Contele Mazza. cogsiilul - www.dacoromanica.ro Italiei în acel oraş, al cărui nume e destul de cunoscut prin participarea activă ce a luat la rneetingurile rusofile ţinute în timpul trecerii prin Bulgaria a generalul Kaulbars. Se zice că venirea contelui Mazza în Bucureşti stă în legătura cu afacerea misterioasă a asasinării unui colonel italian tremis în misiune de câtre guvernul seu. Autorul a-cesteî crime nu s'a descoperit până acum. Se crede că asasinul s’ar fi găsind in România; în asta privinţă contele M izza se zice că are date positive. m D. Caton Lecca va adresa o interpelare guvernului in primele zile ale săptămâneî, privitoare la creditul de 8000 lei, ce guvernul cere pentru a căpătui pe vre un avocat colectivist cu ocasia unui proces de la Brăila. 0 Un mister impenetrabil pare a înconjura persoana primuluî-minis-tru. Unii colectiviştii lasă a înţelege că într’adevăr ar fi actualmente la Viena, alţii susţin că se află numai la Florica. D. Stătescu a zis azi în gura mare într’un cerc numeros la Cameră, că primul ministru ar fi la Florica şi că d-sa va merge se’l viziteze mâine Sâmbătă. Aceasta poate fi însă un mijloc de ada schimbul asupra adevărului. Cert este însă că pentru Luni s’a anunţat presenţa sa la Cameră. 0 Din sorginte diplomatică suntem informaţi că în cercurile diplomatice de la Berlin situaţia d-lui Bră-tianu este foarte compromisă. Causa acestei disgraţii este uşurinţa de care primul nostru ministru a dat probe în cestiunea convenţii consulare. După ce singur a venit să pro-pue la Berlin această convenţie care eludează disposiţiile articolului 7 din constituţie, şi s’a lăudat că votarea ei nu va întîmpina în came-rile Române nici o dificultate, azi Germania vede că această Convenţie a ridicat în ţară un curent contrariu atât de puternic, care loveşte influenţa Germaniei în aceste împrejurări grave unde aceasta influenţă ar avea mai mult nevoe d’a se exercita. O schimbare de cabinet ar da oare-cum satisfacţiune acestor nemulţumiri, şi aceasta s’ar fi dat a se înţelege chiar Regelui. ULTIMA ORA Dublin. 17 Decembre.— DD. Dillon, O’Brien, Ilaris şi Sechy. deputaţi englezi au fost arestaţi. Londra, 17 Decembre. — «Times şi Standard» susţin călduros candidatura prinţului de Coburg. «Times» îndeamnă pe prinţul deBis-mark a impune Rusiei aceasta candidatură. «Daily News» nu crede că Rusia va consimţi a admite un prinţ al Bulgariei, care nu va fi ortodox. I'nris, 17 Decembre. — Italianul Merlatti a terminat postirea de 50 de zile. Starea sa e satisfăcătoare. Paris, 17 Decembre. — D-niî Just Buisson.fost representant al «Agenţiei Havas In Bucureşti şi Alexandru Ciur-cu, fost director la Independance rou-maine făcând ieri experienţe de încălzit cu petroliu a unul vapor lânpă As-niore3,de odată cazanul făcu explosie. D. Buisson a fost omorât pe loc. D. Ciurcu, rănit, a putut să recâştige ţărmul. ALECU A. BALS AVOCAT — No, 24, Strada Dreaptă, No. 24 — BIUROUL DE ADVOCATURA u-w t. maioresm s’a mutat No. 53 bis., Calea Victoriei, No. 33 bis. (lângă Otelul Orient) Ore de consultaţiune 8—11 dimineaţa. PUBLIC^IUNE NZ? | ( j Se dau tn arenda p>',n !ieitatiune pe un period de cinci an- Repere de la 23 Aprilie MOSIELEFANTftNElEUţ S,VALE# SEC» situate In judeţul proprietăţi ale d-nel Lucia principe** ^Citară de Schoen-burg-Waldenburg. Aceste moşi; se Jează fie-care în deosebi. Anaatoril vor PU(o* .v>«Jea condiţiunile arendărel la d-l for*s- ..r sef riiristian Adolph domiciliat Fântâneleleîn ograda locuinţei Pr*!'' AHarel, de la care vor lua şi toate cefe-! -*a informaţiunl necesare. Condiţiunile se v#ceti de d-lor în toate zilele de Mer-o Ai ^ sâmbătă de la orele 8 a m până !«V fe. m. cu ţncepere de la şapte Decembrec** Licitaţiunca se înaintea sub- semnatului procurator*? iiera.1 al proprietarei la locuinţa el 40 w© moşia Fântâne- ele tnA ziu? d,e 12 Ianuarie 1887 începând de la orele'IUU p m Licitaţiunca va fi ^A Spre a putea concura la 1 îcitaţiu n? ^tnatoril vor fi datori a. depune în Subsemnatului o cauţiune provizorie » uum6râloare safl n efecte publice garM U*le de stat, In valoare de 10.000 lei noi L ^nirti moşia Fân-tâneleie, şi de 5000 !? ’i©) pentru moşia Valea-Sacâ,carecauţ âti^ Se va restitui tot în acea zi dapunatori‘«l dac& arenda nu se va fl adjudecat as«P"A (0r. Arenda unei şi altehţ acele moşii se va adjudeca provisoru’ Asupra persoanei care va oferi preţul Şa*, favorabil dacă acel preţ va fi agreai de subsemnatul care ml rezerv a Pronunţa deflnitif până tn termen de -zece 2j]e de la desăverşi rea licSW Wi»* Cănd atunci cauţiunea se varest VU, adjudecatorulu1 daca oferta sa nu va 11 -'Agreata ■ A'h'^catorii vor t. &*ţor, a veni ,a mo. ş!a l'Antănelele la 2' ^uarie 1887 gpre a prim' îndărăt cauţWiţ» depuse la caz când ofertele lor nu Vox. fl d'eflnjUv ad_ mise de mine, sad şi pres- chimba cu mine cor ■•‘•citele după condi-ţiumle cetite la IiciIhI&vfind ,n acegl caz a depune o cauţtri e ctoflnitivă equiva-enl.â cu jumătatea pWA U1 anua) rezultat la licilaţiune pentru oare moşie, cauţiuni cari va n în n«m>*loaresa0 e(ecle publice garantate de^4t, a cârora cupoane se vor lua de arendă^ |a scadonLe!^ !or respective. ’ 1«86 Salcea 30 Noenil'ţ-^ /“ ,. jţotentul general Con*MăUHn soutzu. bibliografie A apărut în editurii executarea stabilimentului grafic Soffi et Teclu, Alma-ntielml l.lerar .I«.*UUI pe anul 18g7 ,„A eşit de subţ tipar - y yi‘nnuach dlI High-lile.ediţiune ‘ Px.Acest calendar foarte frumos 1 recom*ndăm citilorilor noştri. A apărut de sub tipkr; |>POD.aie bilor de Iancu Theor ^eţuM fr®^ bani. — Pentru cererdc i,,dp|p • dfinn- «LimVsA. iul de 3 le. exemple,UI. tul padurci dj ju^etu, Ro_ manaţl, pădure de »^ar de W h a 6616 m p. tratată pr>U Ctpdî Semârn ţărel naturaîe».Anexul- j,la^uj lopogralic. A eş.t de subt tifiat Discursurile lui llarbu Catarg-lu. t« „0 I Şl 522. — pa va rpynlta din vânzarea acestei uăt-ţ^ „ te dest;nats pentru Societatea i^tLei poporului roman, în al cărei 1°“ de-o-cum-dată S^Eclt^na CXemi>1* Curtea Bisericei A apărut: I ICalendarul Lume» H|ehante A887, (anul a optulea), 40 ban ^ edj de luxJ Calendarul Am.co» K.|Joi:u,ui 1S871 anul al _<-Iea), U ‘ăm. Calcndaru, Calicului, unuirisiiV' i,, sat]rjc (anul al 2-lea) 1 lefi- V(<;n,arp ia braria-editoara UaiM 0ucuresH,9i la principalele librarii si dls£cle. A eşit de sub tipăf' JP editUra Librăriei Th Ioamtziu Bucurai 8,p ŞelarjI No 18 Şl 20. Calendarul «d, (| (oUi Rom&qil pe anul 1887 de la Cr'Sl-A apărut: Scene U |»optrete de Dumitru Tcleor un voind <1,, ,no na£rinI wj uiSSpS'i lei. Un exemplar de lux l() . „ ^ Plar legat In pânză 8 15 )e1 ’Cel maţ ne. merit dar pentru Cl-ftCp,, ““ aDee venzare la librării. Tiu; VI KCL NAΫ* V Vl _ aoci„,aL. dramatică Duminică / |)re^880 iM represeataţiune a Hunieo si Ju. l.et a.Tragedie în 5âCte ,(fa y gUakegpoare Tradusă din englezeşte de d D I(m g,)ica D-NA SElll’lilt SALIEA moaşe cu Diploma Stabilindu-se în li*Plt,UjL strada Rău-reanu No. 4, are onoa'e : De0n „ Clientelă de noul CciliflP V. avea loc o se™!» .i.-«îîţ'tîLSSÎir Instrucţiune si a Societăţii. CASA DE Sfy,IMB ALES. «K. I0«li 4 |(. M4RCU Strada \u bU Bucureşti, 5't? l.ittC0rabre ■ 1111 —--------- VALORI bcadenţa '■•uponelor r r ârg lib curs mediu CONSTANTIN N.MICLESCU fost, magistrat AVOCAT No. 61, Strada Scaunele, No. 61 — FONDURI DK STAT ROMAf Renta rom. per. 1875 s b/0 | . _ Reata rom. amortis 5 b/0 i , H. Renta rom. rur. cod 6 0,0 , J « Oulig ae stat C. F. R 6 0,0 , 1 Mem idem 5 0 0 ‘*n 1 Iul Imprum. Stern 1 0,0 . Impr. Opeuheim 18bb 8 0 0 , |aa[1r|'"|a,J Agio ÎMPRUMUTURI DE ORA9* Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 , , . Idem idem din 1881 5 0/0 , J Ju* Impr.or.B. cu prime tos T-W âai^l No VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 < , . . . Idem Idem 5 % U,S± ' Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 04 Idem idem 6«/, Idem idem 5 0/x Cred. Fonc.Ur.din laş 15 *v £ ringer Calea Vie v/ ^ torii 126,Brues Cal. ^ Vic.26, DrogueriaO- ry vessa 8 Str. Acad. 39, T la Parfumeria «Stella> i vis-â-vis de Palat, la Ma y gasinul ă la Menagăr Cal. Vie. vis-â-vis de Bis. Sărindar şi la Reuter Coifeur Bulevard Elisabetha Hotelul Bulevard. MfJ*n CEL MAI EFICACE CO.VTKA TUTUROR IXSECTELOR DE VENZARE Locul din strada Mântuleasa No. 30 A se adresa la Domnul I. SOCOLESCU ARHITECT No. 12 bis. Strada Domniţa. No. 12 bis. are o proprietate minunată de a stirpi insectele cu mare iuţeală fără a lăsa vr o urmă. Stlrpeste total si radical plosnieele si puricii. Curata cu siguranţa bucătăriile de {gândaci. Departea/.a imediat moliele. Ne scapa iiulatu de muşte. Apara animalele domestice si plantele, atât de insectele ce le supără,cât si boalele ce produc ele. Curata cu siguranţa capul de păduchi Este de observat că „Zacherliir4 adevărat se vinde numai în flacoane originale nici de cum cu dramul. Depoul general: 1. ZACIIERHIV. Viena I.,Goldschmiedgasse 2 In Bucureşti la Drogusria Brus, Cari Gersabek,Pharmacia la leul de aur, E. I. Rissdorfer, Drogueria 1. Ovesa Str. A-cademia, D. MartinovicI, Pharmacia la Cerbu, F. W. Ziirner Calea Victoriei 50, Gustav Rietz, Georges Kosmann. in Bârlad Iad. Max. Frankel.tn Brăila Pharmacia la Minerva.tn Craiova Pharmacia (Franz Pohl), Pharmacia la Vulturul de aur, Pharmacia (Ed. Kon-teschweller), tn Galaţi Konigl. Hof A-potheke (M. Brethner), Pharmacia la viile (Jean Oswald), Pharmacia diu Strada Portului, tn laşi Pharmacia Victor Maugsch , Pharmacia Racoviţa , Pharmacia la Spiridon, Pharmacia Ed. Heyek, tn Roman Pharmacia la Speranţa, tn Turnu-Severin Pharmaoia la împăratul Severus. (Cari BamsMs Erben). „STELLA" Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN DE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI BIUROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. NUMAI IO LEI Cel mai frumos cadou de SERBATOKIin amintirea celor morţi PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea tn cel mult 10—14 zile. Fotografia remânc neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimetorea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Siecjfriecl Bodascher WIEN , 11. Grosse Pfarrgasse 6 ATELIER MECANIC * KXXLHAUX: No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fântâni d'nppli 841/4 84 3/4 7 0/0» » » 101 112 1021/4 5 0/0 » rurale » 87 1/4 88 7 0/0 nan 103 3/4 1041/2 Aur oontra Argint sau bilete. 171/4 171/2 0 frumoasa Camera elegant mobilată în centru oraşului. A se adresa la redacţia ziarului Epoca. MIRELE MOTEL MAM situat pe Calea Victoriei lângă Palatul Regal Aranjându-se din noii elegant d-nil visi-tatorl vor gâsitot confortul dorit curăţenie exemplară şi serviciul prompt preturile sunt foarte moderate începând de la < franc si jumătate Camera. O berărie eleganta se allâ tn Hote!. Restaurantul aranjat cu totul din noCt cu o bucătărie internaţională aleasă servind şi tn Cabine particulare. Pretxurile cele mai reduse A SOSIT LA CAFENEAUA ,,UNION“ CELEBRA BERE DE MUNICH nr llf W 7 A DT 0 pădure de lemne Ut VtHZ.AnL hune, în Întindere de peste două sute pogoane, aflată pe moşia Fărcaş, depărtare un sfert de ceas de oraşul Caracal. AVIS IMPORTANT | Sub-semnatul visitând o cărturăreasă | vestită din Str. Silivestru No. 1 care prin ştiinţa el mi-a prezis atât trecutul, prezentul cât şi viitorul şi drept mulţumire o recomand prin acest a- !vis la ori ce om care se interesează spre a se convinge de adevăr. A. Spirescu. de la23 Aprilie 1888. mosin Siilimauu, DE ARENDAT din plasa Dâmboviţa-Mostişte, districtul Ilfov,—tn întindere de 1800 pogoane. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. DEARENDAT.^'Ui.Ă-S: noua din plasa NegoeşU, districtul Ilfov, în întindere de 9000 pogoane. Doritorii se vor adresa tn Bucureşti, strada Batişte No. 11. COFETĂRIA BROFT COFETĂRIA BROFT are onoare d'a-nuuţa Onorabilei Sale Clientele că ţine tot-d a-una un mare asortiment de Bomboane proaspete, Supra fine iu genul Boissier: marons glaeâs, petit.s fours glacâs, fours thâ etc. COFETĂRIA BROFT prepară tn atelierul săfl cu colaborarea celor d'ântâiu lucrători eşiţl din casa Boissier, toate ar-ticulele ce pune In consumaţiune etc. COFETĂRIA OHOFT caută a mulţăm pe onor. sa clientelă, oferindu’î pentru preţuri moderate, consumaţiunl de prima calitate. COFETĂRIA BROFT este deschisa in toate serile după teatre. 9>' I l ft I i PERQIURI FOARTE REDUSE MT pMEIDINGER-OFEN fe-H, HEIM^, Se găseşte numai la sucursala generală în Bucureşti, strada Lipscani No. 96, lângă Banca României. Fabrica pentru SOBE MEIDINGER H. HEIM, Viena-Dobling T» • ■» /ti- . / V **—I ^ a gQC (j Uh sl|N v#t Wp 5!» PRIMUL BIROU DE PLASARE Pentru toata România Concesionat de Guvern penlra institutrice, guvernante Bone de copii, Menageresi Cameriste superioare. Prin numeroasele sale relatiuni atât cu streinatatea căt si cu toata România, Biu-roul este pus in positie a satisface toate cererile. Se va pune in scrisori si un timbru pentru respuns. I>-ra Adelaide Bandau institutrice diplomata —No. 72, Calea Victoriei, No. 72— vis-â-vis de Palatul Regal M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştb Conserve de toate nuanţele pentru Îndulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE | S. EMANUEL No. i, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda ' Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pen- $ tru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. CIMENT PORTLAND SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE SI DE PORTLAND DE LA BOULOGNE-SUR-MER (fRANCIa) Capital 22,000,000 franci Mărci: demarle, lonqu£ty et Comp. şi e. famchon et Comp. PRODUCTIUNE ANUALA CONSTATATA OFICIU: 120,000,000 klg. Furnisori ai GUVERNULUI FRANCEZ de la 1840 Recompense la expositiile internaţionale 1855 Paris.—Prima medalie. 1867 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment). 1873 Viena.—Două medalii primede progres,Decoraţ. ordinului Franz-Iosef. 1876Filadelfia.—PrimaMed 1878Paris.—Marele premia, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare. 1883 Amsterdam. Dipl. de onoare. 1885 Anvers. — Dipl. de on. dSi toate recompensele cele ’lntai la expositiile regionale. Principalele lucrări executate cu produsele societăţi Tone Lucrări de Cherbour. 15.000 Derivatiune la Dhuys si la Vaune . . .40.000 Portu de la Hâvre .35.000 Porturile de la Rouen si Fâcamp. . . . 10.000 Expoziţii univer.1876 si 1878,NouaOpera, Trocadero liotei Dieu..............35,000 Rada de la St.-Jean- de Luz............12.000 Portu de laDunkeque 8.000 Portu delaSt-Nazaire 6x00 Portu de labables. .7.000 Portu de la Boulogne dn lucrare). . . .30.000 Portu de la Dieppe .25.000 Tone Portu de la Calais (in lucrare)..........50.000 Portu de la Leixoes (Porto) Portugal ia (in lucrare)..........40.000 Ec uzele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tunelu de la Braye (in lucrare). . . .18.000 Ad ucerea apelor de la Budos Bourdeaux (in lucrare). . . . IO.OOq Pav.de lemn lâ Paris 15.000 Lucrări iolorturiige-niu militar) . . .45.000 Saigon iCoclnnchina)25.000 CanaludelJanama(in lucrarej.............5.000 Portu de la St-Vafery 6.000 O colecţie de certificate privitoore la aceste furnituri este la dispositia publicului lare-vrcsentalul si dcpositarul nostru penlre România L>. EU. UOSEX 1HAI. la Bucureşti, strada Sf. Vineri Xo. i T—Asemenea si certicatul de încercare făcută cu acest ciment de către serviciul technical onor. Primărie din Bucureşti, prin care se constata o resi-stenta la tracţiune de 46 de kilo de centimetru patrat, densitate de 1750 si o propor-tiune de 6 la suta parte granuloasa. Deposit in Braila la d-nu 11. O. Rebrmann. ANUNCIU Sub-semnatul am un mare depofl de vinuri albe şi negre, vechi şi noul de Drâgâşant, cu preţuri moderate în Str. Nopţii, No. 4. in dosul bisericel Olari. C. Petrescu. DC ADCAIHAT m°9ia Fârcaşul cu Ut. AntnUAI începere de la sf. Gheorghe 1888. Doritorii se vor adresa la d. advocat D. C. Popescu, Calea Dorobanţilor, No. 49. F A It A PERI C O L r- mm PLĂCUTĂ 0» o Cu onoare vio a face cunoscut onor. P. T. public că am primit -* un mare deposit de petrolefl din m. w Caucas (Rusia) in tinichele de la — Cassa d'import E. DINERMAN / Galatzi si Batum şi le ofer cu un preţ foarte moderat trim ise franco la domiciliu dupâ cerere prin x Carte Posta â la adresa de mat r jos. Asamenea ofer cu un preţ foarte scăzut Petrolefl Regal din prima 1*0 fabrică 1. Niculescu, Bazar Ploeştl, C: cu litru. — Cu stimă mu A. GOLDBLATT **- i6Str.Salvalorie F-A BA PERICOL 1 constantin mmm Doctor in Medicina de la Făcui, din Patis Dăm consultaţiuni in toate zilele de la orele 10—12 a. m. si de la 2—4, Str. Scul-pturei No. 15.—Pentru săraci gratuit. DE VENZARE vinde prin licitaţiune publică înaintea tribunalului de Notariat casele din Strada Cometu No. 3, a le re-posatel Aneta Titeanu. Cal. V ictoi-ii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA ALA VILLE DE VIENNE Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate ai solicitate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si jsincne de lâna după sistemul profesorului Dr. «. «laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete fr9intzuz6sti cu bcLleno veritabile. Trousourt complecte pentru Udnntnti. Lnyettcs «i Trousonri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restnurautiirl. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGII NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DAC IA-ROMAN IA» vis-â-vis de librăria Soceo Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa EpiscopiţlNo. S www.dacoromanica.ro