ANUL II No. 311. A DOUA EDITIUNE a VINERI 5 (17) DECEMBRE 1880 mm 15 B ANI NTJMERUL ABONAMENTELE încep LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE !\ BITrRKSfl: La casa Administratiunei IV TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei. 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. I\ STKKIWTATK: La toate olllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IAZA Grigore VENTURA Prim-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU SUIN T CONVINŞI ATENTATUL DE LA OPERA COMICA CREDINŢELE NOULUI MITROPOLIT PRIMAT TRECE l\ OPOZIŢIE!! PRIETENUL BĂRBATULUI CINE LEAG A TARA * Situaţia creată ţărei de guvern, prin Convenţia consulară cu Germania, este din cele mai grele. Se ştie, în urma căror circumstanţe acest act internaţional, pe care se află semnătură ministrului unei mari împărăţii, alături cu acea a guvernului nostru a ajuns se doarmă în cartoanele Camerii, de unde — pentru moment cel puţin — nimeni , afară de presa oposiţiunel, nu se gândeşte să-l scoaţă, pentru ca se-î reguleze soarta. In or ce ţară cu regim parlamentar, o ast fel de situaţie, şi-ar fi a-vut deja soluţiunea eî. Sub un asemenea regim, când guvernul pre-sintă un proiect de lege, dacă acel proiect este respins, sau dacă este silit a-1 retrage, guvernul trebue se se retragă împreună cu el. Aceasta este cu atât maî adevărat, când nu maî este vorba de un simplu proiect, ci de un act internaţional bilateral, care îşi are existenţa sa proprie, prin faptul că este semnat de representanţii ambelor părţi contractante, având calitate pentru aceasta, şi care nu maî are trebuinţă de aprobarea puterii legislative, de cât pentru a avea au- 1 toritate îndatoritoare, după cum zice Constituţia. In acest caz, guvernul a luat un angajament faţă cu străinătatea, pe care nu poate se-1 ţie, fiind-că ţara se impotriveşte, cea ce i face posi-ţiunea cu totul falşă. Toate acestea, în ipoteza unui regim parlamentar. Dar noi nu avem regim parlamentar ci regim colectivist, o formă constituţională cu totul specială. Nu însă pentru a proba aceasta, am spus cele ce preced. Dacă ceea ce se întâmplă cu convenţia consulară, n’ar avea drept resultat de cât să creeze guvernului o situaţiune falşă, aceasta ne ar fi indiferent, ba încă putem spune că chiar ne-ar înveseli. Dar, pe lângă poziţiunea falşă a guvernului, se pune ţara intr’o posi-ţiune grea şi anormală. De aceasta ne plângem, şi aceasta, ţara nu o poate permite. Pentru ca un guvern se poată trata cu succes cu statele streine, este neapărat ca acele state să ştie că guvernul cu care tratează, să bucură de încrederea ţărel şi repre-sintă opinia publică a acelei ţări. Numai cu condiţiunea aceasta, acel guvern inspirând încredere în afară, va putea trata în mod folositor şi cu sorţi de isbândâ. Ceea ce s'a întâmplat cu convenţia consulară, nu este de natură a da guvernului autoritatea morală trebuincioasă pentru a negocia cu puterile streine şi această condiţiu-ne de inferioritate nu poate de cât să fie desastroasă pentru noi, în momentele grele prin care trecem şi atunci când sunt de resolvat ce-stiuni esterioare, de care depinde poate existenţa noastră. Sunt de încheiat convenţiuni comerciale cu Franţa, cu Rusia şi cu Austro-Ungaria; cine garantează că nu se poate întâmpla şi cu ele, cea ce s’a întâmplat cu convenţia consulară ? Este însă o cestiune care le primează pe toate, acea d’a se şti care va fi atitudinea României, în conflictul cel mare care se prepară, şi (care astă-zi pare mai apropiat de 1 cât or când. O voce autorisată, a făcut. în această privinţă, într’un parlament străin, o declaraţiune de cea maî mare gravitate, maî cu seamă în cea ce ne priveşte. Rusia, a zis majorul llaberling, se prepară pentru un resboiu contra Germaniei, Austro-Ungariei şi României. Declaraţiune mai limpede nici că se poate. România este aliata Germaniei şi Austro Ungariei contra Rusiei. Nu voim să discutăm aci ces tiunea înşine. Cea cevroimsă constatăm, este că România este deja angajată de guvernul seu. Şi care este acest guvern? Un guvern care dupe ce şi-a pus semnătura pe un act internaţional, nu poate să’l execute. Un guvern care în starea noastră internă de azi, nu maî represintă nimic, nici ţara, nici partid, nici principii, ci numai faptul că este la putere. 7. C'onslantinopol, 14 Decern. Cale indirectă.—Câţl-va ambasadori au semnalat Porţii conlrazicerea care exista Intre limbagiul ţinut de Gadban Efendi la Sofia, tn privinţa candidaturii prinţului de Mingrelia şi actele Porţii. Se preLinde aci că Gadban Efendi lucrează la Sofia pentru întoarcerea prinţului Alexandru de Battemberg. Sir WollT întorcându-se din Egipt, va trece probabil prin Conslanlinopol. St. Petersburg, 15 Decembre. Un comunicat oficial spune că publicarea articolelor cari represenlă pe Germania ca ostilă llusiel este regretabilă. El conslală relaţiuuile excelente care esislâ Intre aceste 2 ţări. Rusia are inlenţiunea fermă de a respecta interesele germane. Ea crede că Germania va urma a se abţine de la or-ce act care atinge demnitatea Rusiei safi interesele cartresultă din relaţi-unile istorice ale Rusiei cu coreligionarii săi din Orient şi că va Întrebuinţa infiu-enţa sa numai spre a menţine pacea generală de care are trebuinţă Europa şi pe care Rusia o doreşte mult. Comunicatul invită ziarele a fi calme şi prudente. Vicna, 15 Decembre. «Noua Pressâ Liberă» crede a şti că candidatura prinţului Ferdinand de Goburg a devenit foarte serioasă şi că e favorisatâ de Germania. Cu toate acestea e greu să se verifice toate sgomotele respândile a-supra acestei candidaturi. Viena, 15 Decembre. Dupe «Corespondenţa Politică» voevodul Petrovicl aghiotantul prinţului de Munle-negru a sosii la Constantinopol in misiune specială. Sofia, 15 Decembre. Depeşa «Agenţiei Havas» care spunea că Rusia ar renunţa la candidatura prinţului de Mingrelia şi că ar propune pe a prinţului de Coburg, a produs o mare satisfacere prin sferele guvernamentale. Sofia, 15 Decembre. De trei zile n’a mal fost nici un cas de cliolerâ. Bolnavii s’au tusânătoşit şi lotul face să se spere că boala a fost circon-scrisâ. SUNT CONVINŞI! Alphonse Daudet, In' hazliul său roman, Lesaventures prodrtfeuses de Tar-tarin de 'l'arascon, esplieâ de ce Francezii din spre miază zi sunt de bună credinţă când mint. îndată, z'ce el, ce un Marseillez, de pilatL a zis aceiaşi minciună de trei patru ori, el se convinge că a zis adevărul*. şi nu mal permite nimărul d’a tagădjii acest adevăr. Această teorie a Iul Şaudet m'a ajutat ca să pricep une'e i’ticole din zia-re'e oficioase, care rănj&seseră penăa-cuma obscure pentru fiine. Observasem deja delmal multe ori că ziarele colectiviste lunt exasperate când se dă la lumina vre un gheşeft patriotic, vre un abuz de încredere, vre un mic jaf, vre un timid asasinat, vre un modest proces scandalos, In care era implicat câte,un membru al colectivitaţel. Oare de ce ? Credeam, ca toată lumea, că această exasperare era motivata prin faptul că colectiviştii,fiind prinşi cu mâna’n sac, erau plictisiţi, ca omul deranjat In a-facerile lui particulare de un importun care 'şl vlrâ nasul unde nu-I ferbe oala. Şi pricepeam acest punct de vedere fără a’l împărtăşi. Dar nu Înţelegeam furia colectiviştilor când li se reamintea mal târzia aceiaş fapt, după scadenţa gheşeftului, după consumarea jafului, după perpe-trarea asasinatului, după judecarea In ultima instanţă a procesului scandalos. De ce oare să mal supără el atunci? Fiind dat faptul, netăgăduit de nimeni, că colectivitatea e o simpla societate de acţionari, cu fond ->1 imitat, şi cu venituri Încă mal ilimitate, aceste mici operaţiuni financiare de care vorbirăm mal sus, nu puteai! aduce colectiviştilor de cât o amintire plăcută, amintirea datoriei împlinite, a câştigului rea-lisat, a banilor pâpaţl. Singurul moment desplăcut nu putea fi deci de cât momentul primei re-velaţiunî, celei d'ântll dări la lumina ale activităţel socia’e, iar nici de cum amintirea acestei activităţi. Departe de a se supăra,colectiviştii trebuiai! să primească aceste reamintiri ca o laudă a trecutului,lor ca o povaţâ pentru viitor. El, cu toate aceste, nu era aşa. Am citit dăunăzî, într’o foaie colectivistă, un articol care m’a surprins foarte mult. Autorul acestui articol se plânge cum că opoziţia n'ar discuta chestii de principii cu colectivitatea, ci s’ar ocupa mereii de chestii personale. Dar cum să discutăm principii cu colectivitatea, când esenţa colectivităţei, firea el este de a nu avea principii? Mal departe, oficiosul vorbeşte de conştiinţă revoltată (?) Conştiinţă colectivistă?... Connais pas! In fine, colectivistul ziarist constată cu o oare-care amărăciune, ca actele guvernului sunt condamnate ca actele unei bande de hoţi. Tocmai aşa. M’am mirat foarte mult, citind a-ceastă elucubraţiune, şi am început a pricepe adevărul. Ear aducându-ml aminte de teoria iul Daudet, s'a făcut lumina în capul meu şi am priceput tot sensul, am scos toată măduva articolului. Intr’adevăr, un partid de oameni cinstiţi să poate aştepta la discuţii de principii, şi are chiar dreptul d’a le cere. Un partid de oameni cinstiţi are dreptul d’a vorbi de conştiinţa sa revoltata. Un partid de oameni cinstiţi are drep tul d a se plânge, ca de o calomnie, de expresia bandă de hoţT. Un partid cinstit, da.., Credeam Insă eă e bine înţeles că colectivitatea nu este un partid de oameni cinstiţi... Arătaţl-'mi unul, să’l văd... Conclusia necesară, după acest principia şi articolul colectivist, este evidentă : Colectiviştii să cred un partid cinstit! Dar cum au putut el ajunge la o idee aşa de curioasa, aşa de paradoxală, atât de contrazisă prin fapte? Intr'un mod foarte simplu, şi aci intervine teoria Iul Daudet: Un colectivist glumeţ o fi emis într’o zi paradoxul că colectiviştii ar putea să fie cinstiţi. Gluma a părut atât de nostimă colectivităţei încât s'a repetat de mal multe ori, şi acuma, uite, aii păţit-o ca Marscillezul Iul Daudet, aQ ajuns să-’şî ea minciuna drept adevăr. Sunt convinşi! Alecu A. Rals. ATENTATUL DE LA OPERA COMICA (Urmare) Actul de acusaţiune sfârşeşte ast fel: Folliet etc. Brătianu etc. sunt a-cusaţi: d’a fi plănuit şi luat o hotărâre având de scop d’a comite un atentat în contra vieţeî împăratului, d’a resturna or schimba guvernul. Această hotărîre a fost urmată de acte sevârşite or începute cu scop d’a pregăti executarea acelei hotă-rîrî, acte prevăzute de art. 86, 87, 89 al codului penal şi de legea din 10 Iunie 1853. Procurorul general, Roulland. Mongris, avocatul general. Dupe citirea acestui act şi dupe chemarea martorilor, în număr de 56, Preşedintele începe să ia interogatoriul acusaţilor. Trecem peste interogatoriul celor-l’alţi inculpaţi şi ajungem îndată la interogatoriul lui Brătianu. Se va observa două lucruri în acest interogatoriu : 1, că Brătianu are ca sistem d’a tăgădui tot ce li se impută, 2, că respunsurile sale la interogatoriu Înaintea curţii cu juraţi nu concordă în interogatoriul, ce vom publica mai în urmă,dinaintea tribunalului corecţional. Interogatoriul lui Iiratiunu Preşedintele: Brâtiene ! Dumneata nu eşti urmărit pentru faptele materiale de care se vorbi, ci urmărit pentru partea dumitale indirecta ce ai luat la actele de care vorbirăm. întrebare. Tăgâdueştî dumneata să fi participat la intrigele politice în Franţa? Hespuns. Cu desăvârşire. întrebare. Dumneata ai un frate in slreinătate. Hespuns. Da. întrebare. Dânsul face parte din comitetul cunoscut prin publica-ţiunile sale urîcioase. Hespuns. Eu nu sunt responsabil de actele sale. întrebare. Este ştiut că Franţa este agitată prin acel comitet care ’şi-au dat numele de comitet central European din Londra, care n’are alt scop de cât se pue foc Europei şi că d-ta eşti mijlocitor acestui comitet. R. Tâgâduesc faptul cu desăvârşire. I. La dumneata s’au găsit un o-biect ce joacă un foarte mare rol intr’această afacere. El consistă in-tr’un material de imprimerie. Suntem în ziua de 7 Iunie şi la 5 au e-şit un document din această imprimerie, căruia i jse va da cetire în parte. Imprimeria s'a găsit la d-ta, recunoşti aceasta? R. Da. I. Cine v’a dat-o? R. Nu pot spune, aceasta este un deposit de confienţă, însuşi judele de instrucţiune au recunoscut că m'am purtat ca un om de onoare, nemăr-turindu’l. I, Acum nu este vorba de om de www.dacoromanica.ro 15 BANI M UME FtUL ANUNCIURIIE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIA Anu- ciuri pe pag. IV, linia 30 bani, aminctur i reclame pe pagina treia 2 lei linia I A HIlISt Segasestejurnalul cu & îrtKrul. la Kioscul din rnr Eonlmnrlre I li Uulevnrdul St. Germnln No. 84. 50 BANI UN NUMEN VECHIU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista Episcopiei.—No. 3. onoare; voeştî se spuni de la cine ai acest deposit ? R. Nu. I. Dintr’aceastâ presă au eşit bu-letinurî de care s’au vorbit. R. Da! I. Ele conţin lămurit provocaţiuni la insurecţiune. R. Da. /. îşi poate zice cine-va că acela la care s’au găsit forma acestor bu-letinuri a luat parte la complot. R. Este constatat că această presă a fost depusă la mine în ziua de 12 Iunie. Eu nu eram acasă într’acel moment. Portarul ’mi-au spus că au adus’o în lipsa mea. Eu nu ştiam de loc ce este înlr’ânsa, mă aflam cu un compatriot care ’mi a zis că fac rău să primesc ceva ce nu cunosc. Am chemat un lăcătuş care a deschis lada, şi atunci am văzut şi eu că într’ânsa era litere şi înfăşuraturi de hârtie. A doua-zi a venit şi cel ce ’mî-o confiase şi ’i-am spus că am deschis lada şi am pus pe ea sigiliul meii. Acea persoană a închis Iada la loc, aceea care în ziua de 16 s’a găsit la mine. /. Când aţi văzut formele imprimeriei ? R. N’am văzut formele, ele erau pe fundul lăzii. I. Acusaţiunea pretinde că le-ai văzut. R. Dacă le-aş fi văzut le-aş fi sfărâmat. I. Un asemenea deposit presupune că d-ta nu erai străin la uneltirile demagogice a le momentului. Un deposit ca acesta nu’l încredinţează cine-va în mâna fie-câruia. R. Negreşit, si apoi eu eram foarte cunoscut de politie, la mine nu era un loc asa de sigur. /.Nu este aşa de lesne să găsească cine-va unde să’şi depue obiectele. Era de datoria d tale, ospitalitatea Franciei te obliga să faci cunoscut acest deposit autorităţii. Actele de acusaţie spun că pe lângă aceste forme s’au mai găsit începută o formă conţinând o proclamaţiune anarchicâ adresată armatei. Şi că lingă ea era foi de hârtie muiată. R. Şi avântată. 1. Fie, era însă şi umedă, ceea ce dovedesce că formele servise de curând. Nu este cu neputinţă de admis că materialul a făcut servicii la d-ta. Aceasta nu este de cât o presum-ţiune; însă maî multe presumţiunl constitue probe. R. Nu pot se mă opun presumţiu-nilor, însă probe nu vor fi în contra mea. Eu aveam două chiei la a-partamentul meu. Femeea din casă pe care nu o cunoşteam, ţinea una din ele pe care o lua şi o lăsa la portar. Portarul avea ordin să introducă în casă la mine pe toţi a-ceia care veneau, să fi fost eu acasă sau nu. Daca aş fi fost un conspirator, cum se poate admite că n’aş fi luat atunci mai multe precauţi uni ? I. Posiţiunea domniei tale va fi examinată cu atenţiune. R. Sigiliul ce pusesem pe ladă s'a găsit nevâtâmat- I. Aceasta nu este de loc serios ; sigiliul fiind in mâna d-tale ai putut se'I puni ori cât de des ai 11 voit. R. Se poate observa pe ladă daca sunt mai multe urme de peceţi. I. Lada este adusă aci, se va vedea. D. Preşedinte : Domnilor juraţi, această afacere va fi lungă. Vom suspenda aci şedinţa şi vom relua-o mâine de dimineaţă la 10 ore. (Va urma) CREDINŢELE noului MITROPOLIT PRIMAT Prigonirea seculară adusă asupra Bisericii răsăritului de către Biserica A-pusulul este patentă şi constantă In România ; de astâ-dată Insă s’aă ma-nif- at mal cu furie In anul 1886 prin inc’cHfcile Archiepiscopului Latin Pă-rintele Palma, pretins Diocezian de Bucureşti, prin pamfletu oare-c»rul Nesret Marian din Suceava, şi prin misionarul Papal, presviteru Demetru Radu, dr. In theologie şi philosofle, Român Unit din Transilvania, profesor la seminare şi pensioane In Vară, care ţine predici săptămânale In Biserica A-puseană din Capitala mal catolici de cât a le însuşi Papei. Aceste regretabile dar Indrăsneţe a-pucăturl contra liniştii cugetelor ortho-docse a le Românilor, fiind fost tolerate până acum de defunctul Mitropolit Primat, capul clerului din România, şi încurajate oare-cum prin prefacerea ce afl imprimat costumului clerului de sub diocesul săd respectiv, şi pus In asemănare cu cel schismatic apusean, bunul Dumnezeu '1-ad chemat Intru a le sale şi tn locu-I ad voit de sau ales E-piscopul Dunărei de Jos, P. S. S. Iosef Georgian. Citând aci mal jos In prescurtare estratul Opului eruditului Archimandrit Wladimir Guettăe, doctor tn theologie al Bisericii orthodocse, relativ la dogmele ortohodocsii şi la papalitatea schismatică,tradus în româneşte Iri întregul săd la anul 1881 de actualul ales Primat al Românii, şi apoi lntrega prefacă a I. P. S. S. ce '1 precedă şi cu care ad bine voit să’l lncunune şi să’l recomande bine credincioşilor orthodocşî din România, suntem In drept să sperăm că de aci Înainte persecuţiunea papală In România va fi cu totul înlăturată şi Biserica răsăritului, dominantă In Statul nostru, şi morala pură evangelică, va străluci pe viitor la noi ca şi odinioară, sub solicitudinea acestui actual Înalt prelat al Orlhodocsil. Prescurtarea textuală a Opului Archimandritulul Vladimir Gueltee tipărit in Bucureşti. 1881. «Puterea spirituală Papală este compromisa prin propriile sale esagera-ţiuni.» «Consiliul din Vatican a semnat hotărârea sa de moarte. Decretul săd a-supra infaibilităţi Pontificale a depărtat din Biserica Romană tot ce ea poseda de onest şi inteliginte, şi nu rămâne mal mult papalitaţl de cât o coterie de fanatici fără credinţă, şi o gloată ignorentâ care va fi dispusă a crede tot ce va voi, până In ziua când, pentru pretestul cel mal frivol, ea va arunca departe nu numai Papalitatea ci însăşi toate dogmele creştine.» «Papalitatea a voit a poseda o autoritate universală,fără rezervă şi divină, a umili Episcopatu şi face din fte-care Episcop un umilit servitor. Ea a voit a centraliza Intr’âusa Biserica Întreaga ; a’şi atribui drepturi de a face dogme propagftndu-le ca dogme divine ; a se proclama infaibilă ; aşi atribui o putere absolută asupra tutulor Statelor şi FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 53 JULES MARY PRIETENUL HUIUVULU (Urmare) Nu mal era nici o primejdie. — D-tale doamnă, zise el Catherinel, îţi va datori viaţa ; fără de ajutorul d-tale, Ae îngrijirile, de răbdarea, de iubirea d-tale sublimă, copila asta ar fi moartă acum 1... Holgan auzi aceste cuvinte. El plecă ochii fiind că văzu că femeia Iul ridicase instinctiv spre dânsul ochii el 1 Ea aştepta să-I spue un cuvânt. El nu zise nimic. Ea suspină. Cu toate asigurările doctorului, ealşl reluă locul săd, la căpătâiul fiicei sale. Bert-ha urmase a chema pe Theresa şi aceasta venise ln toate zilele, dar In fundul inimel sale să născuse un alt sentiment. Văzuse pe Catherina lângă ea ln timpul suferinţelor sale şi a-ceasta palidă, Îngrozită faţă de mamă, plecată spre dânsa, ln somnolenţele el. li păruse foarte trista şi foarte blândă. Recunoştinţă 11 venise, — Mă iubeşti dar mamă ? zise ea. guvernelor. Dar ca printr’o dreaptă judecată a lui Dumnezeii, cu cât Papalitatea esagera pretenţiunele sale, ea micşora puterea sa reală, şi sstăzl când a ajuns la culmea acestor pretenţii, ea, numai este nimic pentru timporal; ea nu este mal nimic pentru spiritual I» «Mâna Iul Dumnezeii a lovit idolu, ea va cădea, Insa Înainte de a espira cât răii nu va fi făcut 1» «Ea va fi întinat credinţa şi morala, va fi distrus In occident Constituţiunea divină a Bisericii ; Înjosit cultul până la cea mal ridicolă superstiţie ; desbi-nat Bisericile, şi va fi ridicat cele mal teribile tempeste tn Eritagiul domnului ?» «Din fericire ânsă Dumnezeii tn mi-sericordia sa a voit ca Orientul Creştin să nu fie supus Papalităţi ; din ziua ln care Episcopul Romei pretinse a fi episcopul universal, orientul refusă de a recunoaşte pretinsa sa autoritate, s. c. 1. şi va fi interesant astăzi—In pri-senţa acestei Papalităţi ce cade şi aceşti! Biserici de Orient, ce asistă la decadenţa el,—de a aprofunda cestiunea a-gitată de zece secole, Intre una şi cea l’altă I» (textual) Prefaţa episcopului Iosif al Dunării de jos, actualul Primat al României, pusă tn capul Opului Archimandritulul Vladimir Guettde, tradus de înalt Preasfinţia sa. «Biserica Creştină este divizata de zece secole In Biserica de Orient şi Biserica de Occident. «De atunci şi până astăzi se urmează un necurmat proces Intre ambele a-ceste Biserici, aruncânduşi una altia culpa aceslii desbinări care esistă de a-tâtea secole şi care Întristează sufletul fiecărui adevărat creştin, vâzând a-ceastâ desbinare Intre Biserici care şi una şi alta îşi au origina lor aposto lică.» «Care din ambele Biserici să fie culpabilă de această scisiune ? Eatâ întrebarea ce'şl pune fie-care creştin care aspiră la reunirea Bisericilor.» «S’aii scris multe uvrage,multe apo logil ln favoarea sad sarcina uneia sad alteia din biserici, cu toate acestea marea cestiune a remas neresol-vată şi bisericile continua a fi di visate.» «0 cestiune dar de cea mal mare importanţă este a se recunoaşte căreia, din ambele biserici se cuvine, reprobarea şi culpa ce îşi atribue una alteia de atâtea secole, ca ast-fel recunoscân-du-se eroarea din care parte provine, se reintre în sânul bisericel ortodoxe, a acelei biserici, care au observat cu încredere şi fără inovaţi uni moştenirea apostolică.» «Asemenea gravă şi capitală cestiune au tratat-o venerabilul şi savantul archimandrit, W. Guettăe tn uvragiul sad Papalitatea Schismatică.» «Din câte uvrage, tratând asemenea sujete, am avut ocaziunea a citi, «Papalitatea Schismatică,»a eruditului părinte Wladimir Guettâe, este fără contrazicere, dupe părerea mea, tratatul cel mal serios, cel mal savant, căci ad aprofundat cestiunea şi ad descoperit adevăratele cauze ale desbinăril bisericel ; ad arătat apoi la fine şi mijlocul de a se reuni bisericile, pentru care scop se roagă necontenit zi şi noapte zicând: Să ne rugăm Domnului pentru pacea, buna stare şi unirea tutulor bisericilor.» «Acest interesant uvragid este bazat pe sfânta scriptura şi pe documente autentice,acceptate de erudiţi general-mente recunoscuţi de est fel şi stimaţi ; nu 3e vede In 3l nici ura nici pasiune. Este o scriere serioasă cu o critică profund!*' şi cu totul imparţiala.» «Acest uvragid In fine are un caracter In adevăr istoric.» «Citind mal multe opere literare-re-ligioase de a le venerabilului şi eruditului părinte Vladimir Guettâe, cărui cu dreptifT i se poate da titlul de:«Lup-tătorul ortodoxei,» şi găsind acest u-vragiu ca foarte necesar şi util tutulor creştinilor ln genere şi ln particular creştinilor ortodox! şi clerului român, am întreprins de al traduce In româneşte şi al da la lumină crezând a face prin aceasta un servicid,bisericii noastre române.» «Traducţiunea m’am silit a o face pe cât posibil mal inteligibilă,fârâa schimba câtuşi de puţin sensul, sad ideia din limba originală.» «Recomănd dar cu tot dinadinsul a-ceastă traducţiune tutulor românilor, sperând că vor fi edificaţi ln ortodoxie prin citirea el.» «Şi dacă această carte unică până asta zi ln limba română va produce vreun bine, 11 voi atribui misericordiei lui Dumnezed si meritul va fi al autorului.» «Cât pentru mine, mă void considera fericit şi recompensat pentru osteneala ce am pus ln traducţiunea şi darea la lumină a acestui uvragid, prin ideia că am putut contribui câtuşi de puţin la edificarea creştinilor ortodox!, cărora le cer de la D-zed chiar şi milă, şi mântuire,de la Domnul nostru lsus Christos.» Traducătorul. Acestea precum vedem, fiind înaltele şi croştineştile simţiminte de care este Însufleţit archipăstoria actuală a înalt preasfinţiei sale şi pe care ne povăţu-eştesăle urmăm şi noi români ortodox! faţâcureligiunea catolică schismatică a apusului care ne ameninţă, urăm noului ales Primat al Românii să fie Însufleţit şi pe viitor de aceleaşi sentimente. Ln creştin ortodox român. INFORMATIUNI Ştirile ce sosesc din Rusia ne a-nunţă că domneşte o activitate febrilă in cercurile militare şi că se fac însemnate concentrări de trupe şi aprovisionărî mari. Tot odată ni se comunică următoarea ştire pe care o dăm sub rezervă, fiind de o gravitate escepţională: Se zice că împăratul Alexandru va pleca la Moscova în serbâtorile Crăciunului. Se ştie ce însemnătate au călătoriile Ţarilor ruseşti la Moscova. n România Liberă reproduce următoarele rend uri dupe ziarul Times, privitoare la tratatul nostru cu Anglia: «Măsurile noului tratat se par imi-«namente favorabile comerciului brita-unic şi d Ferekyde, Ministul Aface-« rilor streine al Români? să fie congra-«tulat pentru conciliantele disposi-«ţiuni ce a arătat în cursul nego-«cierilor începute de S.r W. White «şi concluse de d. Percy-Sanderson.» Nu ştim de trebue se ne bucuram sau se ne ferim de aceste elogiu ri ! * Negocierile cu Rusia pentru în-cheerea unei convenţiuni comerciale au isbutit. Eri, plenipotenţiarii ambelor puteri s'au întrunit pentru ultima oară, spre a iscăli actul în cestiune. * Azi la H ore Camera a dus M. S. Regelui respunsul la Mesagiul Tronului. La Palat d. preşedinte a fost primit de d. general Greceanu, prefectul palatului, care l-a introdus in sala tronului, unde se aflau şi dd. deputaţi. M. S. Regele a ţinut un discurs în urma citirii respunsului de câtre d. general Leca, preşedintele Cameriî. X DD. generali Inspectori, se vor întruni Duminică la Palat sub preşe-dinţa M. S. Regelui. X Colectiviştii sunt alarmaţi din cauza declaraţiunelor maiorului Ha merling, care dovedesc că guvernul nostru a luat angajamente faţă cu Germania, în vederea unui viitor resbel. In urma unei consfătuiri s’a redactat un articol care desminte că România ar fi luat angajamente faţă cu Germania. Acest articol a fost supus d-lui Ferikidi şi d-luî Dim. Sturdza. El va apare, probabil astă seară în l’Etoile roumaine. X Consulul German de la Galaţi va merge In curând la Varna pentru a lua sub protecţiunea sa supuşii ruşi de acolo. * Eri s’a procedat la tragerea juraţilor pentru a doua sesiune din Decembre. Printre juraţi căzuţi la sorţi se află unii care sunt şi martori în a-facerea de la 4 Septembre. X D. E. Stâtescu, a fost primit a-seară de M. S. Regele. La 8 ore d. Stătescu, nu plecase încă de la Palat. X Colectiviştii sunt furioşi din causa publicaţiunii actelor privitoare la a-tentatul de la Opera Comică, ce am început, în ajunul procesului Stoica Alexandrescu-Brătianu. Un colectivist ne-a şi ameninţat că vor publica într’o foae guvernamentală nişte acte privitoare la un om politic cu care suntem astă zi aliaţi. Se poftească. X Eri s’a Hmes de la ministerul de finanţe (direcţia vămilor) ordine telegrafice, la toate punctele pe unde ţara noastră comunică cu Bulgaria ca toate mărfurile se fie oprite,până ce să vor stabili punctele pe unde vor putea pătrunde obiectele de pro-veninţă bulgară şi până ce se vor lua măsurile sanitare în contra holerei. X Consiliul comunal, dupe cum am anunţat, s'a reunit aseară şi a discutat contractul halei de peşte. Chiar d. I. Câmpineanu, primar,' este indignat de procedările consiliului, care aduc comunei o pagubă de 120,000 lei. BULETIN EXTERIOR încărcătură bulgara • Cestiunea bulgară ln loc d’a merge spre limpezire, pare că se încurca din ce In ce mal mult. E grefl d’a recunoaşte adevărul din diferitele ştiri contradictorie cari sosesc ln fie-care zi. Eri se zicea că Rusia va renunţa la candidatura principelui de Mingrelia şi să prevedea chiar că acesta va refuza de a ’şl pune candidatura. Nici un fapt n’a venit până acum să ne confirme această ştire. Suntem dar reduşi la presupuneri. Pe de altă parte sunt unele simp-tome care indică că nu s a renunţat Încă la’ideia d’a restabili pe principele de Battemberg pe tronul Bulgariei. Agenţia Bavas ne a comunicat eri că unii agitatori lucrează pentru a provoca o resculare In Macedonia şi a forma marele regat bulgar sub domnia eroului de la Slivnica. In acelaşi moment ni se anunţă din Londra că Regina Victoria a acordat principelui una din cele mal mari distincţiunl onorifice. Aceste două fapte ad oare-care corelaţiune şi dovedesc că, pe lângă negocierile oficiale cari să fac Intre guverne, se lucrează şi prin ascuns şi că este cu putinţă ca Intr’o bună dimineaţă să ne pomenim cu evenimente surprinzătoare ln peninsula balcanica. In fine de câte-va zile a eşit vorba de un nod candidat pentru tronul Bulga-gariel In persoana principelui Ferdi-nand de Coburg. El prezentă mal multe avantagil a-tât prin înrudirea sa cu curtea engleza cât şi prin faptul că nu are legaturi directe cu Rusia. In or ce caz Bulgarii far preferi principelui de Mingrelia pe cari II privesc ca o insultă adusă dem-nităţeî şi independenţei lor naţionale. Mă iubeşti ca şi Theresa ? — Da, lngerule... mal mult, mai mult Încă... de vreme ce sunt maica ta!.... Berlha II întinse braţele Catherina o sărută plângând. Astă data plângea de bucurie. Când vedea că fetiţa adormise, adesea, sdrobită de osteneala, adormea la rândul eî, cu capul pe spatele unui fotoliu. Intr’o zi pe când amândouă dor-miad ast-fel, Iiolgan intră In odaie. Vă-zându-le ast-fel, să ,apropie încet, de teamă să nu le deştepte. Să uită la ele pe rând, Catherina făcând o mişcare, el crezu că are să’l vadă... darea nu deschise ochii ; numai capul II căzu dupe fotolid pe pat, unde rămase lângă capul Berthel, astfel că părul eî să amestecă cu perul fetiţei ln timp ce mânuţa acesteia stătea In mâna slabă şi diafana a mamei. Ast-fel cum stăteau una lângă alta, amândouă bolnave, amândouă obosite, semănau foarte bine. Bertha era âmbălrânită de suferinţă. Holgan să dădu ln dosul fotoliului soţ:eI sale. Acum era chiar lângă pat. Priveliştea aceasta nu'l făcea să zâmbească. In ochii săi se vedeafi lacrimi şi o mâhnire nespusă Ii contractase faţa. Să plecă şi săruţi pe fiica sa pe frunte. Catherina dormea aşa de uşor că să deştepta lndata, văzu pe bărbatul său şi închise din nou ochii, fără a arăta i lui Iiolgan prin o privire că nu mal ! doarme. Buzele acestui deslipindu-se de frun-; tea Berthel trecură la un deget de fruntea femeie! lui. Catherina, printre genele el cele lungi, vedea pe Jean care să uita la dânsa... Inima nu’l mai batea... Era aşa de a-proape de dânsa că respiraţia Iul II desmerda părul... şi asta respiraţie era grea, apăsată... la inima lui sân- j gerată să petrecea o luptă grozava... î De două ori să plecă mai aproape Încă buza lui atinse mal fruntea tinerel femei... s’ar fi aruncat spre dânsul cu toată puterea sufletului săd... ar fi dat tot sângele ce’l mai rămăsese pentru această sărutare... taţi nervii săi ’I e- i rad întinşi parcă ar fi voit să se rupă... nu mal avea viaţă In ea.., Dar Jean să dădu Înapoi... ne voind să cedeze Încă... Străbătu odaia şi ieşi, fără a să Întoarce, scuturând din cap ca şi cum a-ceasta mişcare ar Însoţi strigatul amorului săd revolt 0/o|i Ap 1 Oc Renta rom. amorţi* 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. con) 8 0/o I Mai 1 No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 lui Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 1 MarlSep Impr. Openbeim 1666 8 0.0 1 Ian 1 Iul Agio ÎMPRUMUTURI OK ORAŞE Impr. ora* Bucureaci 5 0/0 1 lan I Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr.or. B. cu prime lo* f. 20 VALORI DIVERSE Credit Fonoiar Rural 7 0/0 i Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cae. pena. fr. 800. loji Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem Mai No 92 92 861/2 171/4 76 921/2 35 1041/4 871/2 102 94 84 1/2 761/2 216 www.dacoromanica.ro EPOCA — 5 DECEMBRE •x«x«x*x«x*x*x«x«x«x* $ MAPELE « | HOTEL DE FRANCEI X X X • X 9 X • X X — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare ţi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei in faţa Stradel Lipscani, din noii clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respdndcsc în stradă. — Cu desăvârşire noii montat, după stilul cel mal modern, având restaurant ţi cafenea foarte spacioasă, berile ţi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. 3PH. HUGO ANTREPRENOR PRO PI ETA B U L HOTELULUI HLGO DIN BRAILA X * X • X 9 X ca X • X 9 x ^ HHUKItlARl/L HUItLULUl tlLIiU UIU BRAILA yţ •x*x«xex«x*x*x*x*x»x« m-LAORAŞUL VIENA Cal l Ictoril Pal. Dac.-Rom. A LA VILLE DEVSENNE vis-a-vis de I.ib. S'icce Recomandam onorabilei noastre clieniele pentru leftinatate sl soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Kumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după Nistemul profesorului Dr. <». .largfr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. 1 roUHouri eoinplrrtr pentru tidantali. I.ayettes t*i Trotisouri pentru eopii. Truiisonri pentru pensionate, oteluri ai restaurant uri Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apârut CATAI.OGC .\OSTUU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec X«*X*X*X*X«X*X«X*X«XO S G. HILLMER g Jf _ BUCUREŞTI - ^ 2/Vo. 12, Strada Stirbey- Vodă, No. 12 lângă Orpheu ^ Instalaţiune de aparate cu f* gazaeriangasolin dcla 10 până la 500 flaoare. X MAGAZIN X X © X de lampe brevetate «Excelsior» , fără litilşi cilindru arzând l'&râ -nici un pericol chiar dacâlam-pa serestoarnâ saft cade. gt* Bogat asortiment de aparate w pentru iluminare precum : Lâm pl ,Lan Ier nl ,Ly re. Candel a ^ breetc.ca şi lâmplde lipit şi Iu- W minare (sfeşnice) cu benziaâ. Vânzare de petro eO, benzina, gasolina şi uleiuri mine-^ rale,prefaceri de lâmpl obicinuite dup&noulsistem Excel- w sior. X Atelier pentru orl-ce lucrârl ating&toare de acâslăspe-cialitate, Serviciul prompt cu preciurile fixe şi moderate, w Mare depoQ de Canale (Ilobinette) şi toate obiecte,o pen- X tru conducte de apă, gaz şi vapor din toate sistemele de ^ ele mal renumite fabrice. ™ Singurul representant pentru România. V •x«x*x*x«x*x«x*x«x*x* PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA 4 4 N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, SL ada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 4 Decembre 1886 V A L 0 H I Cump. Vând. 5 0/0 Hcnla aniortisaVdă. . 6 0/0 >i română perpetuă. 5 O/OOblig. de Stal llur. conv.) Inipr. cu prime, Uucur. |lci 20) 5 0/0 Impr. Munic. Kmis. 1883 10 iei Oblig. Casei pens.(1.300) 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0,0 » » » 7 0/0 » » » 5 0/0 >- rurale » 7 0/0 » » » Aur contra Argint sau bilete. 93 801/4 33 751/2 212 841/4 1011/2 871/4 104 163/4 94 86 35 701/2 218 843/4 1021/4 88 1041/2 171/2 0 frumoasa Camera elegant mobilată în centru oraşului. A se adresa la redacţia ziarului Epoca. MIRELE HOTEL situat pe Calea Victoriei lângă Palatul Regal Aran.jându-se din nofl elegant d-nil visi-tatorl vor gâsitot confortul dorit curâtenic exemplara şi serviciul prompt preturile sunt foarte moderate îneepând de la 1 franc si jumătate Camera. O berărie eleganta se alia în Hote!. Restaurantul aranjat cu totul din noQ cu o bucătărie internaţionala aleasă servind şi în Cabine particulare. Pretznrile cele mai reduse AVIS IMPORTANT Sub-semnatul visitând o cârtur&reasâ | vestita din Str. Silivestru No. i care prin şLiinţa el mi-a prezis atât trecutul, prezentul cât şi viitorul şi drept mulţumire o recomand prin acest a-vis ta ori ce om care se interesează spre a se convinge de adevăr. A. Spirescu. 0 PROFESOARE OE PIANO Conservatorului din Viena, având încă câte-va ore libere, doreşte a da lecţiunl In oraş cu condiţiunî foarte avantagioase. A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele. I. IC DEVENZARE o pădure de lemne bune, In întindere de peste douâ sute pogoane, abată pe moşia Fărcaş, depărtare un sfert de ceas do oraşul Caracal. n r H D C W n A T de Ia 23 Aprilie 1888. UL M n L R U H I moşia Sulimann, din plasa Dâmboviţa-Mostişte, districtul Ilfov,—în întindere de 1800 pogoane. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. DE ARENDAT 1888. moşia Prâsna noua din plasa Negoeştî, districtul Ilfov, In întindere de 9000 pogoane. Doritorii se vor adresa în Bucureşti, strada Batişle No. 11. COFETĂRIA BROFT GOFETAIUA BROFT are onoare d'a-nunţa Onorabilei Sale Clientele că ţine tot-d’a-una un mare asortiment de Bomboane proaspete, Supra Uue in genul Boissier: niarons glaeâs, petits fours glaces, foars th6 etc. COFETĂRIA BltOFT prepară în atelierul s60 cu colaborarea celor d’ânlâiQ lucrători eşiţl din casa Boissier, toate ar-ticulele ce pune în consumaţiune etc. COFETĂRIA BROFT caută a mulţăm pe onor. sa clientelă, oferindu’î pentru preţuri moderate, consumaţiifni deprima caiitate. COFETĂRIA BROFT este deschisa in toate serile după teatre. PRIMUL ATELIER DE TfcMPLARIE * S. EMANUEL* No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pen- $ tru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. t CADOURI PENTRU ANUL NOU 1 J ARISTOANE Sl CLARIFOANE * care cânta după notele lor peste ÎOOO cântice precum ARII NAŢIONALE, DANSURI, OPERE etc. etc. Asemene si MUSICI de MASA cu 1 până la 10 CÂNTICE ® Se vinde en gros şi en detail cu preţurile b'abricei la # IVI. SIFFER Bucureşti Strada Carol I, de-asupra Magasi- ilr... " nulul de Haine D. Schvarfzman. O MOARA DE VENZARE S’AU DE INCA1RIAT î în Tergovişte instalată cu toate accesoriele pentru fa- bricaţiune de griş şi de făină. ! Asemenea e de vânzare tot în acest oraş o casă nouă, solid construită cu 2 Etagiurl, conţinând 18 încăperi, coridoare, comodităţi, pivniţă mare boltită etc. Doritorii a se adresa proprietarului IOSIF KULLE in Târg ovişte. Singura Şcoala de musica vocala si instrumentala in ţara, autorisata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Aceasta şcoala tind prevăzută cu mai muiti profesori se pot preda lect uni de musica vocala si de or ce instrument pentru modesta suma. de 15 franci pe luna de la i/13 Maiu va li si un curs separat in tie-care Duminica după ameaza ptntru patru mâini trios quartele etc. la care nu sj primesc de cât Elevii cei inaiutati pentru acesta IO fr. pe iunu Înscrierile se fac in toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. „STELLA“ Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE Sl SĂPUN DE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL Sl BIUROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. B ATELIER MECANIC o KSX&HJLUSE No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu Fompe de toate sistemele. Fân-tăui dappliquc si Borne fontăni, Canale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, tuciu si plumb. Tuburi speciale pentru latrine sl scurgeri cu accesoriile,, sgheaburi de coborîre inodore, capace de hasnalo etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vase, socluri, abusiiri banei de gradina, grilaje de tngra-£dit morminte,pilasturi. Tuburi pentru sondage si canilelabri. TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA (151) TURNATORIA DE FER si A.LA.IVEA JEAN BORET Str. Curiatii No. 1. pe Cheul Oâmbavitzei lângă Strada Isvor Toarnă in fer si alamă or ce obiect atin-gâtor de branşa turnatoriei precum Tuburi de ori-ce mărime, Roate de Ier de or-ce dimensiune Casano etc. etc. esecutiunea e promptă se găseşte şi o mulţime de articole de fer in deposit si se vind cu preturi foarte eftine. Asemenea se primeşte şi reparatiuni de obiecte de fer. mm PoiiFiRiAD Dr. IN DREPT AVOCAT S'a mutat tu Calea Călăraşilor No. 3 vis-a-vi-t de grădina Sf. Vineri, orele de consultaţie de la 8—10 a. I O ALIFIE De mare folos pentru Pecin-gene si pentru mâncarimea corpului, precum si una pentru matreaţa, se gaseste cu preţul de 2 I- n. la Dr. Tran-dalirescu.—Strada Olari No. 5. PRAFURI DE DINŢI preparate de sub-semnatul după reţetele d-lor doctori Loonti, Seligmann, Cassassovicl şi Manea, care aO avut bena-voinţă a încupaja industria română şi cari sunt superioare de fabricatele străine. Aceste prafuri curăţă dinţii foarte frumos, păstrându-le albeaţa lor naturală, depărtează piatra care se pune pe dinţi şi mifosul urît, care provine din curăţirea lor,întărind tot-d'o-datâ şi curăţăgingiele deroşiaţâ: nuvatâmă de loc smalţul dinţilor, care este principal la asemenea prafuri. Fiind aceste preparative adever&la industria naţionala, sper că on. public va bino-voia încuraja întreprinderea mea, onorându-mă cu vizita spre a se convinge de adevăr. Preţul unei cutii este de lei noi 2 Pentru d-sil comercianţi atât din Capitală cât şi din provincie en gros cu 25 la sută rabat. Depoul gtueral al acestor preparate se ailă în magasi-nul meb Strada Lipscani 3. Se mai găseşte spre vânzare la comercianţii; Costică et Iulian, la Mănuşa albă No. 26Str. Lipscani, Dumitru Gon-stantinescu, Magasin de lingerie Str. Lipscani, No. 12 şi Calea Victoriei,No. 8. la Oraşul Viena palatul Dacia, Gunler la Oraşul Bruxelles,Calea Victoriei No. 16, şi Ia d-nil Coua-forl: Marin ionescu sub Qrmâ la Briciul lui Cuza Str. Academiei, Hotel Union. Michel, Couafor, Calea Victoriei No. 39, Pasagiu Lolivie, Coafor,Calea Victoriei No. 35, St. Şer-bâucscu, Coafor, Calea VicLoriel No. 100. Se mal găseşte de vânzare la comercianţi de mal sus apă de chinină preparată de subsemnatul după reţeta d. dr. Leote buflă pentru oprit căderea părului şi curăţat mătreaţa, flaconul 2 lei, a se citi întrebuinţarea pe sticlă. Cu deosebită stimă Paul ştefaucseu SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL Sl DE CERAMICA DE LA COTROCENI Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat Usina situată la Bucureşti, Cotrocenî,Şoseaua Pandurilor,peste drumdeAsilulELENA,legată cu calea feratăprin staţiunea Delu-Spirea. DIRECŢIUNEA Sl DLPOS.T PRINCIPAL IN BUCUREST', S1R. BIS. ENI.S 13 S LX, Bucureşti DE ARENDAT CIU I>K JOS Districtul lnloinita.liitiii