ANUL II No. 308. A'DOUA ^DITIUNE NMRCH MARŢI, 2 (14) DECEMBRE 1886 Grioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE încep L* I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE i\ biţi nr.sri: La c-i^a viministratiunei IX TARI: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 Iei, 3 luni 10 lei. I.\ STRKIAATATK: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. redacţiunea No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NTJMERUL IMAKUSCRIPTELE NU SE INAPOtAZA Grigore VENTURA Prim-redactor responsabil ANUNCiURiLE SK PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAIIH Anurciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciur i reclame pe pair na treia 2 lei linia 1 \ PVItIN: Se K'i-'rtejui naiul cu . Chel»apei. ATENTATUL DR LA OPERA COMICA Un grup de oameni de condiţie şi verstă foarte deosebite, luase hotă-rîrea la Iunie 1853 se săvârşească un atentat contra vieţei lui Napoleon III şi se schimbe forma guvernului printr’o încercare îndrăsneaţă. La Hipodrom în ziua de 7 Iunie, apoi la Opera Comică In ziua de 5 Iulie, ei aveau de gând se iasă înaintea trâsurei imperiale strigând : «Trăească Împăratul» apoi se tragă din toate părţile focuri asupra lui, se’i tărească cadavrul pe stradele Parisului şi se proclame Republica roşie cu Blanqui in cap ca Dictator. Fiind toţi membrii unor societăţi secrete, se legase cu o altă bandă de studenţi- Cu ajutorul unei imprimerii clandestine, publicau buletine foarte violente îndemnând poporul la răscoală şi ucideri. La 2 Iunie, mai mulţi dintr’enşil desbătuserâ un plan de baricadejacest plan fusese din nou desbătut a doua * Henry Thoinas Buckle. Ilietoire de la civi» lisation ea Anglettere. Voi. n pag. 2, www.dacorornanica.ro EPOCA 2 DECEMBRE zi, din preuna cu mijloacele necesare spre a asasina pe împăratul. La 5 Iunie, capii complotului se întruniră în valea fortificaţiilor. Unul din tr'inşii făcu un raport societăţi asupra fabricăreî în taină a doue zeci şi şase tunuri sau carabine ou ţeavă largă făcute de zinc şi înfăşurate în sfori cu smoală, care se vor aşeza asupra baricadelor. Conspiratorii hotărîră îndată mijloacele de executare şi declarară că societatea secretă va lucra în permanenţă. La 6 Iunie, respăndinduse svonul că împăratul va asista a doua zi 7, la representaţia Hipodromului, ho-tărirea atentatului fu repede luata, lozinca fu dată conspiratorilor, arme, pistoale şi pumnale se împăr-ţirâ mai multor dintr’lnşiî, cărora se mai dete şi bani. La 7 Iunie, ei se duseră în apropierea Hiprodromului, conform în-ţelegerei ce avusese, şi în pădurea de Boulogne (Bois de Boulogne) pe unde urma se treacă împăratul. Insă. pe de o parte lipsa de arme, pe de altă parte mai ales numeroasele îngrijiri luate de poliţie, care descoperise ceva despre complot şi supraveghea mereu demersurile principalilor autori, toate acestea împedicară cu desăvârşire punerea în execuţie imediată a complotului. Atentatul trebui amânai pentru o altă ocasie mai bună. A doua zi, conspiratorii care nu se descuragiase câtuşi de puţin prin neisbânda lor, îndoiră puterile lor; autoritatea care nu’î perdea din vedere nu mai stătu pe gânduri atunci spre a interveni. In noaptea de 8 spre 9 Iunie, se făcură arestări importante. La 16 iunie, Bratianu, refugiat român era asemenea a-restat şi la domiciliul seu se găsi o ladă conţinând toate caracterile imprimeriei care servise la publicarea buletinelor revoluţionare ale socie-tâţei secrete. Aceste arestări nu descurajară pe conspiratorii remaşi în libertate; îşi strînseră rândurile, găsiră bani, pistoale, pumnale, muniţii şi adăs-tară o ocasie. In sfârşit la 5 Iulie se anunţă că împăratul va merge chiar în acea seară la Opera Comică. Îndată se deteră ordine conjuraţilor care cum înseră se duseră la postul lor. Se îm-părţiră, unii stând chiar pe piaţa Operei, alţii împrăştiindu se pe stradele vecine, pe bulevarde şi la cafeneaua Marelui Balcon. Ca precauţiune şi mai mare, luase cu dânşii un medic asociat conspiratorilor, gata să dea cele d’ântâiu îngrijiri conjuraţilor care ar putea se caza victima atentatului. Dar poliţia, veghiând mai mult de cât tot-d’a-una, nu încetase de a supraveghea pe acei ce îi bănuea cu 16 16 drept cuvânt ca şefii complotului. Informată la timp. făcu imediat chiar la faţa locului arestările necesare, care deteră ca reaultat descoperirea pumnalelor şi pistoalelor încărcate gata pentru a servi la a-sssinat. (Va urmai. CRONICA l»is«‘iirsnl «l-lui An. Sfolnjnn Cer ertare confratelui Un spectator dacă mă amestec unde nu‘m! fierbe oala. adică, în dările de seamă parlamentare. Dupece 'l am cerut ertare însă, m5 simt dator ca sfi ’l fac o prieteneasca observaţie şi să 'l aret că n‘a dat Intr'uu mod esact discursul d-lul Anastase Stolojan, pronunţat in şedinţa de Sâmbătă a camerei. Acest servicit) îl voio face ed cititorilor. I ată discursul cu pricina : Domnilor Deputaţi, . D. Maiorescu, !n discursul sâO, a Întrebat pentru ce am eşit din minister, el bine, o s£ v6 spui efl peniru ce. Am eşit din minister nu pentru cestiunea naftalinei, precum s'a Insinuat de ziarele din oposiţiune, ci pentru că d, Chiţu nu era mulţumit de modul în care luptam în contra filoxerei. (Râsete ironice.) Acuma sS trec la altă cestiune. S'a zis că resbelul se datoreşte numai Regelui şi armatei, aceasta nu este tocmai e-sact, căci fără lancu Brătianu nu se putea face resbelul. Alta. Dupe resbelul Crimei. Rusu a început s6 se pregătească pentru a şterge ruşinea tratatului din Paris şi a lucrat cu o perseverenţa mare în acest sens, de aceea resbelul4 din 77 era inevitabil. Alta. In Anglia, prerogativele coroanei sunt aşa de mari în cât însuşi Palmerston, care era figura cea mat mare a Angliei, fiind-câ a nesocotit aceste prerogative a fost destituit de Regina, cu toate că avea majoritatea în parlament şi parlamentul când a auzit a-ceasta în unanimitate s’a sculat şi a dat dreptate Reginei. Alta. Tot dupe resbelul Crimei Bismark a spus că doufi state a£) un viitor mare în Europa, Prusia şi Piemontul. Astă-zl vedeţi cum a lucrat Bismark neîncetat pentru re-alisarea scopului sett. Alta. Când s’a încheiat tratatul din Paris a venit Turcu şi a spus ca se se creeze o barieră în faţa Rusului şi toate puterile, In cap cu Napoleon aO fost da această părere. Apoi ce ziceţi d-voastră ? Alta. Astă-zl ce credeţi d-voastră că se petrece în Europa ? Credeţi că pacea poate se ţie încă multă vreme ? Apoi ce gândiţi că fac astâ-zî toate statele ? Se înarmează, d-lor şi prinţul de Bismark a spus’o In parlament că trebue se i se dea mijloace ca se apere unitatea Imperiului. Sunt scrise lucrurile astea. Alta. Credeţi oare d-voastră că Rusu o s6 stea pe loc? Planul Rusiei este ca se esecute testamentul Iul Petru cel mare şi se meargă la Constantinopole ; Englezu Îns6 are inte- res, ca sC'l oprească în cale şi de acea susţine pe Bulgaria faţă cu Rusia. Alta. Astea toate, sunt combinate de Bismarck ţarc. îl vedeţi că tace din gură şi nu se amestecă în nimic. De aceea v’am spus că fără lancu Brătianu nu se putea face rezbelul. Alta. Se răsturnăm guvernul, foarte bine, dar pe cine se aducem în loc ? Pe conservatori? Dar ce aQ se facă cons;rvatoriî în politica esterioară ? Eo am citit în ziarul România un aiticol, scris de d. Lahovary, în care se spune că toţi miniştrii liberali se fie trimeşi la puşcărie. O asemenea politică esterioară eo nu o pot admite. Alta* La ministerul Domeniilor este foarte greO ca se stea cine-va şi de aceea am po-veţuit eO pe d. lancu Brătianu ca sfi treacă acolo. Apoi d. Carp cum îşi închipue că se poată guverna ţara? Alta. Când a venit partidul liberal la putere era în ajunul rezbelului şi nimenea n'avea încredere în valoarea soldatului român. Însuşi d. Sturza, iată, întrebaţi'l, era contra rezbelului, dar, dupe ce a văzut ce a făcut lancu Brătianu, a venit şi dumnealui în minister. Asta nu e o ruşine. Alta. EO sunt de părere că numai lancu Brătianu poate guverna astăzi ţara şi ve declar că nu sunt de loc supftrat că am eşit din minister. Alta. Pentru aceste motive voiO vota adresa propusa de majoritatea ComisiuneT. Hadu Ţandară. INFORMATIUNI Aflăm cu părere de rău că prinţul Dina. Cuza, cel d'al doilea fiu al lui Vodă-Guza, se află greu bolnav la Rugirioasa, şi cava pleca în curând în Italia pentru a'şi căuta sănătatea. X Ceremonia investiturei noul Mitropolit Primat, săvârşită eri a fost foarte palidă. Aceasta să explică de unii prin faptul că chiar P. S. S. Mitropolitul ar fi cerut ca această ceremonie să se facă In modul cel mai simplu. *“* * I. P. S. S. Mitropolitul Iosif al,Mol-dovei n’a luat parte la ceremonia investiturei noului Mitropolit Primat. In ultimul moment, M. S. Regele ordonă a se mai aştepta Mitropolitul Moldovei,dar după o jumătate oră de aşteptare zadarnică, ceremonia se săvârşi cu vădita nemulţumire a suveranului. X Consiliul sanitar superior va continua în prinma sa şedinţă, cu măsurile cetrebuesc luate contra cho-lerii, precum şi cu numirea medicului ce va trebui să meargă în Bulgaria. primit eri la Palat, undea presintat M.M. L.L pe soţia sa. X Prinţul George Bibescu a părăsit Capitala, ducându-se în streinătate. X Bugetul datorii publice dinpreună cu acel al ministerului de finanţe s’a depus pe biviroul Camdriî. X Aflăm că juriul universitar din Iaşi n a găsit caz de a elimina din facultate pe cei trei studenţi cari au ţinut conferinţe ia congresul din Bârlad. Ni se spune că d. Sturdza depusese toate stăruinţele spre a obţine condemnarea acestor studenţi. In raportul pe care Pa adresat rectorul Universitâţei din Bucureşti, ni se zice că d. Sturdza acuză pe studenţi de antidinasticism, de sentimente politice contrarii guvernului de socialism şi alte d’astea—is-vprlte din imaginaţia bolnavă a ministrului. D. Sturdza, ar dori ca studenţii să devie colectivişti. DINTR’O ZI INTR ALTA ATHENEULROMAN Conferinţa d-lui Tnche fonescu REFOItlH V 1IVV ATAM WTI I.l l Nu esistă o problemă mal importantă şi mai delicată ca acea a reformei Învăţământului. Discurentul ţine a declara mal întiiu că daca şcoala e de re format, nu crede că reforma trebue să înceapă cu perso naiul didactic, pe care nu ’1 găseşte inferior nici personalului judecătoresc, nici personalului administrativ, nici celui legiuitor: toate acestea se găsesc în acelaş grad de desvoltare. Mat esistă ş’o altă consideraţiune, a-daugă ateneistu!,care ne face să nu-legăm reforma învăţământului de reforma personalului didactic. N’avem pletoră de profesori ş’ar fi să aşteptăm prea mult dacă am dori să Începem cu reforma corpului didactic. Aşa dar numai în programul scoalel noastre e de făcut o reformă. Ca să ne ocupăm de reforma şcoalel se cere mai Intâiu să ştim ce e şcoala. Mergem la scoală pentru a ne înarma cu cunoştinţe care să ne facă proprii a ţine pept unei împătrite lupte. Lupta în contra elementelor şi forţelor naturei, lupta în contra semenilor noştril; lupta In contra celor l’alte popoare şi In fine al patrulea şcoala e chemată să ne armeze în contra pro-prielor noastre suferinţe. Se înţelege lesne de aci că Învăţă mântui trebue să varieze de la o naţiune la alta. In special vorbind de ţara noastră, se cere să ştim mal întâiă ce suntem, spre a putea judeca cum trebue să fie la noi Învăţământul. La această întrebare ce ’şl pune discurentul respunde: suntem o democraţie. D. Ilitrovo, ministrul Rusii a fost FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 51 ,fT TT ,ES MARY PRIETENUL BARBATILll (Urmare) — Plângi, Catherino, pentru o iubire perdută ? Berlha e încă o copilă, viaţa e lungă, vel redobândi inima sa ! Copila, de sub plapuma sa, asculta, cătând să înţeleagă. Catherina plângea încă. — Jean, zise ea, sunt foarte nenorocită 1 Fie-ţî milă de mine ! întâia oară, de la moartea lui Gilbert vorbeau ast-fel. Nici odată de atunci cel mal mic cuvânt nu amintise trecutul. Trăise unul lângă altul în tăcere. Şi de odată întâmplarea îi făcea să iasă din această reservă. ' —Da, suferi, Catherino, o văd. te plâng, căci n’ai ca mine mângâierea cea mare de a şti că nu meriţi să fii a-tât de nenorocită. — Val 1 De odată, căzu In genunchi Înaintea bărbatului săfl, cu obrazul înecat de lacrimi şi împreună mâinele ca să’l roage , — Jean, tot mă părăseşte, chiar fiica mea. Te rog. Jean, fie-ţî milă de mine şi lasă-mă să cred că mă vei ierta. Nu vreau să mă ierţi de îndată, nu. Vreau ca să mă pul la cercare o vreme După ce te vel încredinţa cAt am iubit pe fiica mea, căci o iubesc, Jean, şi daca n’am îngrijit’o de ajuns până astăzi, îţi făgăduiesc că n’o voi mai pârâ-sio de acum, dupe ce te vei încredinţa că am suferit destul, mă veî ierta a-tuncea, Jean ? — Nu pot răspunde de viitor, Catherino. Aţi făgădui să te iert mai târziu ar fi să te iert dupe acum şi aceasta n'o pot, e mal presus de puterile mele. — Jean, zise ea, târându-se la picioarele sale, te-ai arătat atât de superior celor-l’alţl oameni, nu fii neîndurat! iartă Jean. Nu vezi că mor de groază lângă d-ta ? Apoi e un lucru ce nu cutez să’ţi spun, cu toată dorinţa ce am. Jean am fost vinovată, e drept. O ! nu mă apăr, din potrivă, am greşit mai mult de cât crezi tu, căci atunci când mergeam să mă îutâlnesc cu amantul meu, după noaptea In care era să peară Speranţa, me duceam la Gilbert fârăa-mor, deja nenorocită, pentru ca mă duceam contra inimel mele, pentru că greşala atrăgea greşala, pentru că a-tuncl când eram lângă el mă gândiam numai la d-ta, Jean, pentru ca în fine amorul venise, şi te iubiam ! Prea târziu, val ! prea târziu, prea târziu ! Jean mă asculţi 1 — Te ascult, Catherino, căci te-am ! auzit zicând : «prea târziii 1» — A! nu mă vei ierta nici odată I Sunt blestemată ! Jean, viaţa noastră abia începe, suntem tineri, putem să ne schimbăm. Cearcă să uiţi! Dacă nu vel uita va fi or când vreme pentru mine ca să mor 1 — Nu pot să uit Catherino 1 — Aşa dar mă osândeşti! zise ea supusă. Berlha li privia. Ea nu Înţelegea cea ce ziceau. De o dată Catherina să sculă, apucă pe fiica sa în braţe, nebuna de durere. — Bertho, zise ea, te iubesc, drăguţă. Sunt mama ta. Roagă pe tatăl tău pentru mine, zii : «Tată, iartă pe > mama, daca nu vrei să moara I» Copila nu părea mişcata. — Zi, draga mea, zi ca mine, striga j Catherina cu desperare. Atunci, ne mai cutezând să stărue, Catherina se dădu înapoi până în fundul odaeî, se puse pe un sc«un şi re-mase pe gânduri, ţinând capul plecat şi mâinele lipite pe genunchi. Holgan ieşi fără ca ea să bage de seamă. Stătu mult timp ast-fel, lipsită de or-ce idee, semănând cu statua durere!, a des-perărel. Bertha adormise. Se deşteptă de odată, şi plânse puţia. Catherina auzi. Aceste plângeri făceau să vibreze inima el de mamă. Se apropie de patul ei: ^ — Ţi-e mal râQ scumpă copila ? — Mi-e foarte răâ, da, Insa ’ml pare www.dacoromanica.ro că dacă Theresa ar fi lângă mine, nu aş mai suferi.... De ce au vine Theresa? — O iubeşti dar mult ? — 01 da. — Dar pe mine nu mă iubeşti puţin?. Sunt mama ta, scumpă copila, mama ta, mă înţelegi?... Pe tatal tău îl iubeşti, nu ’i aşa ? — O ! da, tata e aşa de bun 1 — Ei bine, nu me iubeşti ca pe tatăl tău ? Nu sunt efi tot atât de bună ca şi dânsul ?... Tam făcut vre-un rău ? O ! atunci te-aş ruga să mă ierţi... Res-punde-mi, dragă copilă. înţelegi tu tot ce 'ţi zic?... — Da. Nu mi-al făcut nici odată nici un răă, mama. — Atunci, ţii la mine ? Berlha nu zise nimic,Se uita la mama ei cu ochii mari pe care frigurile îi făceau să strălucească mai mult ca de ohiceiO. — Nu atât ca pe tata şi pe Theresa. —Macar cât de puţin ? zise biata femeia cu vocea stinsa. Bertha tăcu. Se gândea. De sigur în mintea ei făcea o comparaţie. Catherina n'o perdea din ochi aşteptând să ’I respundă. — Nu ştiă, mamă !... zise ea în fine. Catherina suspină adânc. Inima i se sdrobea. Faţa ei arăta o suferinţă atât de mare că cine-va ar fi putut crede că viaţa ei e pe sfârşit. Insă ea tot urmâ, voind să bea până la urmă această cupă amară: Democraţia e mal mul de cât un sistem, e e atms fera Cum e cu atmosfera, aşa e cu sistemul de învăţământ. Cetăţeanul trebue să se formeze şi să poată trăi întrânsul, tot aşa cum omul trăeşte. In atmosfera amestecata de oc-sigen şi de azot. Iu democraţie deci sistemul de învăţământ trebue să fie aşa, ca o democraţie să se poată des-volta printr’ânsul. In democraţie se cere a se forma o clasa puternică de cetăţeni care să’şl cunoască drepturile şi să fie destoinici a şi le apăra. Aşa e la noi ? Tăgăduiesc aceasta. Şcoala noastră e o singură fabric» de aspiranţi la funcţiuni. Suntem o ţară de agricultori, o republică de ţărani — în sensul ştiinţific al cuvântului — şi aceşti ţărani nu ştifl să’şl cultive pământul. Aci ateneistul face o mică digresiune istorisind impresiunea ce Ta făcut d-lul Laboulay, sistemul de la noi de a se plaţi ca să se care gunoiul pe marginea şoselelor, infectând ca la Bucureşti spitalul de copil, în loc de a se utiliza aceste gunoaie în cultura pământului. Şcoala noastră nu contribue Intru nimic ca să facă buni agricultori. Ea înlesneşte mal mult drenagiul populaţii de la ţară la oraşe. In şcoala se pierde gustul nRturel, se perde obiceiul muncei manuale. Ce face şcoala ca să împedice degradarea flsica a populaţiuuel noastre de la ţară. Cum o să înveţe şi să se desvolte copilul de vreme ce e pus să înveţe 1n-tr’un beciti ? Suntem o democraţie aruncata în po-siţia geografică eea mal periculoasă. Suntem în drumul unui popor tânăr şi cu viitor. Şcoala noastră este pusa în posiţi- une a şti aceasta ? Tăgăduiesc. Daca trecem la invăţămîntul superior şi întrebam ce face şcoala noastră pentru a învăţa industriile, oratorul respunde : învăţăm latineşte şi greceşte. Când zic «învăţam» fac o figură, căci în realitate nu se învaţă nici latineşte, nici greceşte. Şi apoi chiar de s’ar învăţa, la ce folos e să capeţi o armă care nu serveşte la nimic. Cunoştinţele nu pot fi un scop ci un mijloc. Când, în evul meziă s’a Introdus şi s’a disvoltat atât clasicismul, cauza e că limba latină era limba universală a oamenilor culţi, era unealta necesară ca să se capete cultura. Aşa e azi ? Tradiţiele şi prejudecăţile aa făcut o piedică, din ceea ce era înainte o armă pentru a dobândi cultura. Ar trebui ca timpul ce perdem ast-fel cu clasicismul să’l întrebuinţăm în dobândirea de cunoştinţe utile. Nu zic cu aceasta că limbele greacă şi latină trebuesc cu totul gonite din scoale, dar ar trebui învăţate ca studii secundare. Dacă viaţa n'ar fi atât de scurtări, lupta pentru existenţa atât de dificila, atunci poate am putea perde şi în învăţături de lues o parte din timpul — Vra să zică ţii mal dragă Theresa? Ţ'ar placea să trâeştl lângă dânsa. — Da mamă, dar pentru ce nu vine acuma, daca mă iubeşte atâta? — Mângâete, va veni.. Şi în curând, în curând nu te va mal părăsi, scumpa mea copilă, şi o vel putea numi mama ta... pe ea.... ca şi pe mine. Şi lacrămile sale cădeau una câte una pe fruntea Berthel. — Plângi mamă?.. Te-am necăjit cumva ? — Nu. îngeraşule, m’ai făcut.... fericită.... foarte fericită.... crede-mă... — Plângi dar şi când eşti fericită, mamă ? — Vezi bind, copila mea. Dar D-zeă să te ferească de o asemenea fericire 1 Bertha închise ochii, de sigur obosită, şi Caterina se depârtâ încet, crezând că are să adoarmă iar. Theresa şi d-na Barbarain venind câte va minute în urmâ, găsiră pe tânăra femeie în o stare de plâns. Parca atât de tristă, suferinţa el era atât de vădită In cât Tberesa se simţi înduioşată. Ea se repezi la dânsa, o apucă de mână. (Va urma) EPOCA — 2 DECEMRBE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA" Tlraglu 6.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 ban! Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. nostru. Un alt studiii,"istoria, iarăşi nu se învăţa In mod democrat. Ce folos avem să învăţăm epoca Faraonilor? Filosofia istoriei este aruncată aproape In al cincilea plan In învăţământul istorie!. Deci programul scoalelor trebue schimbat lntr’un mod radical. In loc de a se da copilului studii de lues, trebue să se inculce viitorului cetăţean studii utile. In o societate aristocratică, care ţine In onaare mal mult cultura frumosului ca a utilului, o asemenea programă ar fi normală. In o societate democratică Învăţământul trebue să fie util, pentru ca or-ce cetăţean să poată dobândi independenţa sa. In scoalele noastre toate studiile trebuesc schimbate In acest sens. Şcoala rurală e destinată să creeze pe proprietarii rurali, deci Învăţământul acesta trebue să fie cu totul distinct. Lungiţi termenul de studiâ, dar daţi o Învăţătură desăvârşită. Reforma această din nenorocire nu poate veni de la proprietarii cari nu stadia ţară. De la cine să Înveţe ţăranul bunele esemple ? Dacă nu e proprietarul acolo, cel puţin să fie şcoala. Aci trebue săcapete noţiuni de higiena, noţiuni de a creşte copil şi de a’şl schimba sistemul alimentar. Discurentul nu vorbeşte de lnvăţa-ţămîntul snperior. Convingerea sa este că Învăţământul superior e cel mal gred. Se acuză profesorii că nu scrid. Adevărata cauză că nu scrid trebue căutata în faptul că publicul nu citeşte. Plnă clnd nu seva lăţi gustul cotitului, nu poţi pretinde profesorului să scrie. Apoi nu ne putem aştepta la o Întinsa literatură In limba româna. Un englez scrie pentru 86 milioane de cititori. Un român n’ar seri de cât pentru câte-va mii de cetitori. Văduva generalului Grant 'şl-a vândut memo-riele bărbatului săd cu trei milioane franci. Dar orl-care ar fi schimbările In învăţământul nostru, ele nu vor avea resultatul dorit daca nu se va da şi emeil aceiaşi instrucţiune ca şi bărbatului. Cum să se ridice generaţiile viitoare daca unul din factorii acestei generaţii nu va fi ridicat în nivelul cultural ? Se fac două obiecţiunl zice oratorul In contra studiului ştiinţific. întâia obiecţiune este că ar fi omorând poesia, că ar fi făcând sufletul omului rebel la sentimente. Nu esistă mai mare ^erezie. Ce poate fi mal rebel ca ignorantul ? Altă impresie face omului de rând aspectul cerului instelat işi alta Învăţatului. Cu aceasta ocazie ateneistul reciteazăo bucată din 5. Prudhomtne. Dacă Insă ştiinţa In sine e plină de poezie, nu Însemnează ca pentru a-ceasta să scoatem din şcoale studiul frumosului şi utilului. Şi tocmai pentru ca să putem susţine cea d'a patra lupta In contra proprielor noastre suferinţe, trebue să Incuragiam studiul frumosului, care e ca un balsam In i-nima unul nefericit. A doua obiecţiune este trasă din prejudecata că ştiinţa face să crească imoralitatea. De aceia se pretinde o mai intinsă instrucţiune religioasă. Nu voiu tăgădui că Învăţământul religios a fost pentru tot neamul omenesc o armă de desvo!-tare. Dar instrucţia religioasă trebue ţinută numai pe terenul moralei, iar nu In sfera dogmelor. Ast fel se va face In capul copiilor o confuziune. Aşa In astronomie una învăţă ştiinţele şi a'ta prescriu dogmele religioase. In Englitera nu se lnvaţa religia in şcoale căci acolo s’a Înţeles câ dogmele nimicesc credinţa in progresul neamului omenesc. Astă credinţă se capata azi prin ştiinţă. Cu asta armă numai putem lucra la progres. Ştiinţa singură ne lnvaţa că suntem o forţa şi că forţele nici odată nu se perd ci se transformă. Priimim din partea colaboratorului nostru d. D. R. Rosetti, următoarea scrisoare, cu rugăminte de a o publica. I) Iul Director al ziarului «Epoca». Domnule Director, Mi s’a cerut se colaborez la ziarul Cucuvaea. N'nm refuzat, de oare ce credeam că am se scriu într’un ziar umoristic, şi aveam convingerea că Cucuvaea de la 1886 nu va urma exemplul Ghimpelui de la 1875, adică nu va batjocori onoarea familiei, cinstea femeilor. Înţelegeţi cât de mare mi’a fost surprinderea, cat de adâncă mi'a ost parerea de rău, când pe pagina a patra a numărului d’ânteiu, am văzut o caricatură care merge pe urmele Ghimpelui de odinioară, care nu cruţă lucrul cel mai demn de respect: femea şi muma. O asemenea caricatură dovedeşte ipsa de inima, lipsa de cuget. Ţineam să se cunoască motivele )entru care nu voesc să mai cola->orcz la Cucuvaea; ţineam mai ales să se ştie cât de rău îmi pare că fără voea mea, mi s’a pus o singura data jrosa alaturi de asemenea murdarii. Prii mi ţi vă rog d-le Director încredinţarea osebitei mele consideraţii. D. H. Rosetti. SENATUL Şedinţa de Luni i Decembre 1886 Vezi fa Epoca de la 28 Noembre şedinţa de la 27 ale aceleaşi luni. Hedeeu CAMERA Şedinţa de Luni 1 Decembre 1886 Şedinţa se deschide la i şi un sfert sub preşedinta d-lul general Leca. Presenţl fiind 112 deputaţi. La ordinea zilei continuarea discuţiei respunsulul la mesagih. D. C. Stoicescu ia cuvântul pentru a a-păra colectivitatea şi guvernul d-lul I. C. Brătianu. Tristă impresiune 1 Mare ruşine pentru un guvern când ajunge a fi lăudat susţinut şi apărat de un specimen car colectivistul de la tribună. Fatuitatea nu s’a aliat nici o dată mal bine In aceiaşi fiinţă cu nerozia ca In o-norabilul In cestie. Discursul săti— daca discurs se poate numi—este un şir de banalităţi subliniate de gesturi ridicole şi pretenţioase, studiate tnaintea oglindel d’a-casâ, şi debitate cu o intonaţiune emfatică. Demnul apărător al causel colectiviste oboseşte şi pe acel interesaţi a’l asculta atât de incolor şi banal este In cuvtnta-rea sa. Pentru a repara recea impresie produsă ministrul justiţiei cerecuvtntul D. Statescu, zice câ e regretabil că nu se afla aci tn Cameră de cât umbra opoziţiu-nel ca să poată tnaintea el răspunde în-trebărel tn virtutea căror titluri stă acest guvern la putere. «Stăm zice d-sa tn virtutea tncrederel ţârei a suveranului şi amarei majorităţi a Camerei». Iacă titlurile noastre. Principiurile noastre sunt cele aşezate în constituţia de ia 1866. Monarhia ereditară şi constituţională d’o parte. Principiurile liberale din acea constituţie pe d’altă parte. Partidul liberal şi I. C. Brătianu este a-cela care a susţinut principiul monarhiei ereditare constituţionale şi a făcut independenţa ţârei ridicând-o la starea de azi. D. Carp ne-a zis că şi noi am fost anti-dinastici? Când am fost noi aali-dinasticl? şi ce interes aveam sâ fim ? In vremurile de restrişte când guvernul conservaLor adusese lumea la desperare totuşi aCt fost doi oameni cari aii rămas n< clintiţi dinastici. Care a fost însă atitudinea partidului conservator faţă cu declaraţia independenţei cu proclamarea regalitâţel şi cu dotaţiunea Coroanei. Partidul conservator a protestat şi n’a recunoscut aceste mari acte care întăreau principiul monarhie în ţara aceasta. Dar de ce ne tăgăduiţi d-voastră d-le Maioreseu, de a mal fi liberali ? Fiind că nu am urmat impulsiuuei radicalelor cari cereau e>eetivilatea magistraturei şi su-frajiul universal, Apoi revisuirea constituţiei şi a lege) e-lectorale n'a fost făcută Intr’un sens liberal ? Atât de liberală a fost acea lege în cât din cauza inliinţârei el coreligionarii politici al d-lul Maioreseu aQ declarat rupt pactul fundamental dintre tron şi ţară. D-sa face elogiul legei electorale. La aclivul liberalismului guvernului d-sa enumerâ câ a ridicat arestul preventiv în materie de presă. Am Înscris aceasta tn constituţie ca o doctrină D. Paladi. aţi inventat pe cetăţenii indignaţi (aplause). D Ministru al justiţiei stă câl-va timp fără cuvânt şi apoi respunde: «Cetăţenii indignaţi iaţl provocat d-v. «alt soiO de «elăţenl indignaţi I» Nu voesc a mă explica mal mult. D. Pa'.adi. Ba te rog. D. Statescu. Mal târziO. Ministrul justiţiei continuă apologia regimului şi fn special a primului ministru Ion Brătianu. D sa declară că junimiştii s aQ ales numai luând angajamentul d’a susţine guvernul şi câ prin urmare, In ziua când nu ia mai acordat sprijinul d-lor, junimiştii erai! datori să se retragă din Cameră. las* polVassâ <1-inr să se preş nte din noQ inaim ea alegătorilor! D. Statescu crede că a explicat pentru ce guvernul acesta deţine puterea şi tn virtutea căror principiurl. Acum sunt tn drept a întrebaşi efi pe d. Maioreseu: D-vostrâ pentru cine revendicaţi puterea ? Pentru p.rtidul care a re-fusat toate actele mari din ultimul decenii!, care s'a declarat anti-dinastic? şah pentru aceia cari stail la colţul 9tradei pând nd cu cuţitul şi revolverul tn mână? Daca nici pentru unul din aceste două partide, pentru cine ? D sa a afirmat In discursul său o solicitudine foarte mare pentru principiile liberale, apoi aceste principiurl sunt tocmai ale noastre. Atunci de ce d-sa şi să nu stăm noi la putere? Dar în Ronuhtia Libera ziarul căruia d-sa îşi face confidenţele, am citit câ distanţa Intre d-sa şi liberall-conservatorl anti-dinastic nu este aşa mare. Dar pe când d. Maioreseu face atâta paradă de liberalism d. Carp cu totul autoritar vine de face o declaraţie cu totul contrarie. D-sa ne-a spus franc că principiul d-saledc guvernământ se mărgineşte în Bege şi Dorobanţ. Regele şi Dorobanţul nu aparţin unul partid, el aparţin ţârei. Care esLe capitalul politic proprio al d-lul Carp? D-sa a declarat ci repudează p’acel coreligionari politici cari afi intrat pe calea anli-dinas-ticismulul. D. Statescu constată că In urma propagandei oposiţiel ţara este zăpăcită şi nu ştio pe cine să mal asculte. bespre magistratura Ministrul justiţiei caută să se apere pentru destituirile judecătorilor de instrucţie de la Vâlcea do la Botoşani, şi a procurorului de la Bucureşti. Nu i-am destituit ziced. Stălescu, d-lor şi ah dat demisiunile. In cea ce priveşte pe d. Ciulei, d-9a a deşertat de la poetul săh fiind că era complice cu conservatorii din localitate şi înţeles de mal înainte cu dlnşil pentru a favorisa rescoala ce se plămădise. întreb pe d. Maioreseu, n’al fi făcut şi d-ta ca mine ? D mancea. Nici odată 1 D. Statescu. In privinţa procurorului de la Bucureşti d. Vineş, d. Statescu declară calomnioasă şi neadevărata versiunea ce acest magistrat a dat demisiunei sale. La Vâlcea, zice d-sa, partis&nii opo-siţiei anarhiste se organizase în bande de terorisare a oraşului. — După ce ah bătut pe un sub-prefect au asasinat pe uu Învăţător sub cuvlnt că acesta era un bătăuş. Oposiţia a ridicat asasinatul-preventiv la Înălţimea unul principiu politic. Judecătorul de instrucţie d'acoloeranu numai incapabil,pretinde d. ministru,dar Încă şi complice cu oposiţia. întocmai ca la Botoşani. D. Stălescu termină zicfnd câ magistratura dacă esto independentă de guvern Insă este mal puţin independentă faţă cu manoperile oposiţiel. (Majoritatea în a-plause cere închiderea discuţiei.) Discursul d-Iui AI. Giuvava D. A. Giuvara tn numele tinerilor disidenţi al majorităţel respinge atacurile îndreptate In contra lor de d. ministru I Justiţiei. D-sa a văzul pe toţi oratorii majorităţel j aducînd acusaţiurl pline de ură contra 1 partidului Conservator pentru tre ului j său, desveiuind dosare vechi din pulbere. Diferenţâe că noi In loc de ura trecutu- | tulul, venim cu speranţele viitorului. Primul ministru a venii să facă o deo- I sebire de partide pe baza patriotismului. 1 Patrotismul nu se monopoli«e.tzâ de uu partid. Nu se despart partidele tn acel | cari îşi iubesc şi acel cari nu îşi iubesc ■ ţara. Mi s’a zis câ am venit tn această cameră cu sprijinul suveranului şi câ am intrat pe fereastră. Nu ştiam câ d-v. ne consideraţi aduşi aci pentru anumite scopuri. Aoina voim fi instrumente oarbe. Dar din aceste imputări reesecâd-v. patronat candidaturele oli- iale, ca suu-teţl o fabrica de deputat! ! aplause! D-v. v’aţl adresat la tineri pentru a vă infusa sâ' ge noh îu partidul liberal. Noi am fâcut într'adevăr profesii de credinţă liberale, dar cestiunea este de a se şti dacă d-v. mal representaţl principiile liberale ? Noi in faţa faptelor ce vedem, ne înscriem in falş In contra liberalismului D-voaslrâ. Aţi zis în mesajid că în privinţa lege! electorale scopul d-v. a fost atins. Se vedem care a fost acel scop ? Secretul vo- lulul? Nici de cum ; căci în realitate s’a dovedit contrari.ul D. Prim ministru a declarat singur că în acea lege s'a strecurat anomalii; de ce nu s’a vorbit în mesaj şi d’ac-este anomalii? Legea electorală e o lege votată ad-hoc pentru monopolisarna adminisî.raţiunel comunale.—şi o administraţie faracontrol. D-v. voiţi dar a administra ţara pe înfundate—cum s’ar zice—la umbră. Dar măcar verificarea alegerilor cui aţi dat’o ? însuşi consiliilor comunale pe care le-aţi fă nit ast-fel judecători şi parte cu circumstanţa agravantă câ cea i'allft parte lipseşte tn tot-d'a-una. — Acesta este programul d-voastră liberal ? Dar d-voastră aţi introdus politica cu toa e ur- le -ale tnver-u ate srolo unde nu trebuie să lie de căt gospodărie şi cinate. Oratorul afirmă că adminislraţiunea a făcut ingerenţe, i ca probă dă caşul prefectului de la Galaţi criticat In Voinţa Naţionala câ a perdut alegerea fiind-câ n'a ştiut să manevr se. D. Statescu. Dacă a fost un nebun la Galaţi care a trimes o scrisoare Vointii, ce suntem de vină. D. Giuvara. Dara mal fost alţii la Bucureşti care ai'i tnserat-o, dar mal sunt alţii cari aii aplaudat la aceste vederi. Aceasta e cel puţin regretabil (Aplause). D. Giuvara vorbeşte de bulei inele de vot, arată un buletin de la Botoşani, un altul de la Focşani. li. Ghe rghiadi deputat de Botoşani, contest a că buletinul de faţă să fie exact. D. Giuvara merge de I arată d'aproape şi d. Gheorghiadi convine că e acelaşi. Oratorul declară câ idealul politic al guvernului este o turmă şi un păstor. Cât de frumoasă ar li idyla, permiteţi-ne nouă să eşini din peisagii! I (Aplause prelungite). I). Giuvara continuă în mijlocul atenţiu-nol generale. E plin de reservă şi cu mult a-propo şi spirit respunde d-lul îepurescu şi celor l’aiţî inlreruptorî şi termină în mijlocul aplauselor şi felicitărilor generale. Discursul D-lui îepurescu. D. îepurescu i-a cuvântnl ca să răspunză d-lul Giuvara. D-sa declară că a intrat în Colectivitate, şi începe a face elogiurile d-lul Brătianu. Apoi trece In revisie difeteritele acusaţiunl ce s’a adus contra guvernului. Nu voit! reproduce cuvintele d-lul Iepu-rescu. Am slăbiune pentru d-sa, ce vreţi? Apoi nici c aş putea să vă le reproduc. In tot timpul cât a vorbit eram ocupat, rî-deam. Şi nu rtdeam singur. Rîdea minoritatea cu majoritatea unitâ ad-hoc, cum ar zice d. Stălescu. Rîdea banca ministerială, rîdea tribuna oficială, publică, rîdea tribuna damelor, rîdea stenografii, până şi statuele de marmură care se strâmbaseră pe piedestalurile lor de atâta rîs. Pentru hatârul meii, vă rog, iubiţi cititori, să nu mal căutaţi a şti ce a zis d. Ie-purescu. Rldeţl şi d-voastră pe Încredere. * • * La 5 ore d. Di9escu se sue la tribună. D. Disescu. a căutat a justifica presenţa sa tn majoritate, şi a reproşat amicilorTsăl grupul tinerilor mal ales, că ah părăsit rtndurile majorităţel. D. Disescu a fost aplaudat de colectivitatea întreagă, însă adevărul e că slăbiciunea causel ce apăra se refiecta în pledoaria sa. Pledoarie într’adevăr trebue să numim şirul lung şi rece al cuvîntăreî sale. Se vedea câtdecoiocăconvincţiunea ti lipsea cu desăvârşire. Singurul lucru ce merită a fi consemnat este declaraţiunea d-sale că orî-ce s’ar întâmpla d-sa nu va părăsi rîndurile colcc-tivitâţel, ci va cădea împreună. D. Uim. lonescu, a vroit a răspunde d-lul Disescu, insă coleciivilatea a închis discui,ia|cu o brutală violenţă. Continuarea desbaterilor pe mâine. Uu spectator. Mâine un deputat din oposiţiune va cere guvernului dosarul alegerii de la Botoşani. Du pe aceasla se va adresa o interpelare guvernului asupra acestei cestiuni. La această interpelare va luu parte şl d. deputat Stroici care a fost faţa la toate evenimentele Întâmplate la Botoşani. ţjjfr Cu părere de r«u suntem informaţi câ sanaiatea d lu P. Mavro-ghei.i, ministrul nostru la Viena, inspira serioase îngrijiri. D sa n’a părăsit tnca Viena. Probabil câ va pleca lu Italia, în cursul Septamâuei viitoare. • Uu deputat va adresa guvernului o interpelare asupra Gonvenţiunei Consulare cu Germania. Cel ce se va însărcina cu aceasta va fi probabil d. .n. Fleva. Primim din Botoşani, următoarea telegramă: Erî seară membrii clubului din Bo- toşani aproape cu unanimitatede vo furi, fiind numai trei abţinuţi, au şters şi esc/us din club, ca nedemn, pe d. loan Aropu. 0 Se vorbeşte 1» Primărie că d. I. Câmpineanu, fiţă cu situaţia disperată în care se găseşte comuna, ’şi va da d< misiunea din primar. Astă-seara o întrim’r* intimă de colectivişti se va line la d E. Statescu, Ministrul J istitiei." g Azi s'a cali-hrat !•> b'aerios gr«-c**^sca din strada D >amne un Tedeum în onoarea majoratului principelui moştenitor al Greciei. @ Sâmbătă seară a avut loc în sala cea mare a băilor Eforiei, balul Intim-Clubuluî. Succesul acestui bal a fost strălucit. Veselia n'a încetat a domni un singur moment la a-ceastă serbare, unde Întreaga societate bucureşteanâ îşi dăduse întîl-nire. Astă-zî d. M. Kogălniceanu, a spus unuia din prietenii noştri că cabinetul actual se va retrage peste puţin, afară numai dacă va fi positiv înştiinţat că un resbel va isbucni între Francia şi Germania. Dupe d sa, neretragerea cabinetului va fi o probă că acest resbel se apropie, şi, din contra, retragerea sa va dovedi câ pacea Europe! nu este încă compromisă într’un mod serios. • Demisiunea Episcopului Galinic de Huşî, a fost primită; P. S. însă, va continua a rămâne membru al St.'Sinod, ca Arhiereu cu titlu de fost Huşii. • La eparhiele vacante, se crede că Sf. Sinod va susţine candidatura P. S. S. Ghenadie Craioveanu la Episcopia llâmnicului-Noul-Severin , a P. S. S. Parthenie Bacaoanul (Clin-reanu) la Huşi; şi a P. S. S. Silvestru Pilişteana, directorele Seminarului Central, la scaunul Dună-rei-de-Joc. Aflăm că direcţiunea Teatrului Bossel a intrat în trataţiuni cu trupa de Operă Italiană ce se află actualmente la Galaţi ca se dea o serie de representaţiuni în acel teatru. Azi s’a ţinut un consiliu de miniştrii sub preşedinţia d-lul Brătianu. Totuşi primul-miuistru tot n’a a-sistat azi la discuţiunea răspunsului la Mesagiu. 0 Românul de astâ-ser1 află câ d. Sturdza va pleca săptămâna aceasta la Viena, în cestiunea convenţiunei. % Aflăm că d. Cogâlniceanu a regretat foarte mult că din cauza sănătăţii n’a putut lua parte la alegerea Mitropolitului Primat. D-a a adâogat câ de ar şti că se va duce în cârje, şi tot va căuta se fie faţă la alegerea ce se va face pentru episcopi şi câ, cu această ocaziune va da pe fată toate netrebnieiele ce .se comit de colectivitate în numele Bisericii şi religii. UJLTIMA ORA Paris, 13 Decembre. — Se asigura, In cercurile politice ca d. Decrois a fost ch>-m»t la Pari*. Londra. 13 Decembre. — Standard crede a şti ca, afara de evenimente neprevăzute, corpul de ocupatiune care se gas-şte acum In 'E*ipi va fi redus tn mod notabil in urna lu Aprilie. BlUROiJL Dl ADVOCATURA D-Wi T. MAIOKEHCIi s’a mutat No. 85 bis., Calea Victoriei, No. 55 bis. (lângă Otelul Orient) Ore de consultaţiune 8—11 dimineaţa. Recomandăm Atelierul de Croitorie, Modernă (I. Weich) siluat pe Bulevardul Eli-sabetha Palatul Eforiei, pentru confecţionare de haine Bărbăteşti, după jurnalele cele mal noul şi eu stofele oele mal fine* Preţurile sunt foarte moderate. www.dacoromanica.ro ■■■ EPOCA — 2 DECEMBRE GA88.V DE SCHIMB JOANNIAN & NiCOLESCU No. 33, St ' 0 87 hnpr. cu pritne Bucur, lei 20 .33 35 5 0 0 Impr. Munie. F.mis. 1883 75 76 10 lei Oblig.Casei pens.tl. 300 212 219 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 . . » 84 85 7 0/0» • 7. 101 1/? 102 5 0/0 * rurale » 871/4 88 7 0/0 . » » IO* 10* 1 2 Aur contra Argint sau bilete. 163/4 17.10 MARELE HOTEL MM situat pe Calea Victoriei lângă Palaiul Regal Aranjându-se din nori eiegant d-nil visi-tatori vor găsitot confortul dorit curăţenie exemplara, şi serviciu1 prompt preturile sunt foai'te moderate începând de la t franc si jumătate Camere O lerarle eleganta se alia In Hotel. Restaurantul aranjat cu lotuldin noii cu o UuciCârie internaţională aleasă servind şi In tvbine particulare. Prelzurile cele mai reduse AVIS IMPORTANT Sub semnatul visitând ocârlurârca>â vestită din Str. Silivestru No. 1 care ! prin ştiinţa ei mi-a prezis atât trecutul, ! prezentul' cât şi viitorul şi drept şi | drept mulţumireo recomand prin acest | avis la ori oe om care se interesează | spre a se convinge de adevăr. a. spirt? seu. - >cul din Str. Oiţei ' r. 51 alături de Casa DE VENZAFE d-net Lupescu. • A se adresa la d-1 M. Ciocardia avocat Calee Plevnel 25 du la Si — 11 a. m. 0 PR0JE80ARE DE 1TO0 Elevă a Conservatorului din Viena, având încă câte-va ore libere, doreşte a da lecţiunl In oraş cu condiţiuni Foarteavantagioase. A se adresa la administraţia ziaruiul sub iniţialele. !• lt. DE VENZflRE bune, în tnlindere.de peste două sute pogoane, aflată pe moşia Fârcaş, depărtare un sfert de ceas de oraşul Caracal. ne A D C N n fi T ,3e la-3 Aprilie 1888. Ut AlitriUAI inosiii Sulimanu, dnT plasa Dâmboviţa-Mostişte, districtul Ilfov,—în întindere de 1800 pogoane. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. DEARENDATi%“m5i»Gter noua din plasa Negoeştl, districtul Ilfov, tn întindere de 9000 pogoane. Doritorii se vor adresa tn Bucureşti, strada Batişte No. 11. COFETĂRIA BROFT COFETARI A RROFT are onoare d -nunţa Onorabilei Sale Clientele că ţine tot-d’a-una un mare asortiment de lton>-boano proaspete, Supra fine iu genul Hoissicr: marons glaeâs, petils fours glaeâs, feurs tli6 etc. COFETAni.V BROFT prepară In at. lierul săO cu colaborarea celor d'ântâi i lucrători eşiţl din casa Boissicr, toate ar-ticulele ce pune tn consumaţiunc etc. COFETĂRIA RROFT caută a mulţăm pe onor. sa clientelă, oferindu'l pentru preţuri moderate, consumaţiunl de prima calitate. COFETARI V BROFT este deschisa 1 In ţoale serile după teatre. NU MAI ESTE DURERE DE OINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric P.P. S.S. P \RIVTI BENEDICTIN! din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don U A N V E L O N N E, Prieur 2 MF.DAI.il DF. AIR: Bruxclla 1880, Londra 188 1 cele mai înalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 OE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-l,--|fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă fyde câte-va picături tn apă, previne şi vindică s căreia dinţilor, pe care'i albeşte, consolisân-du-1, forticând şi Însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN RUE HUGUERIE, BORDEAUX Deposil ia toate farmaciile, parfumoorl şi Coafeorl representanle pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala I rănee/.â diu Gnlitti si hucursitlele ei. Cu onoare vio a Face cunoscut onor. P. T. public că am primit un mare deposit de petroleO din Caucas (Rusia) în tinichele de la Cassa d’import E. DINERMAN Galatzi si Batum şi le ofer cu un preţ foarte moderai trimise franco la domicilia după cerere prin Carte Posta,ă la adresa de mal jos. Asamenea ofer cu unpreţ foarte scăzut Petroleu Regal din prima fabr că I. Niculescu,BazarPloeştl, cu litru. Cu stimă A. COCORI,ATT se Str. Salvatori 6 F A R A I» E R I C O I. ne A D C M n A T m0?ia Făr‘îa?ul cu Ut AntriUAI începere de Ia sf. Gheorghe 1888. Doritorii se vor adresa la d. advocat D. C. Popescu, Calea Dorobanţilor, No. 49. Cal. V ictorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA âlavilledevienne: vis-a-vis de ,ib. Socoe Recomandam onorabilei toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. noastre clientele pentru ieftinatate si soliditate urma- Flanele, camasi si ismene do lâna după sistemul profesorului Dr. ti. .laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsouri complerte pentru fiilautnti. Lajettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAI.OGF NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER Recunoscut ca cel mal escelent MEDALIAT «CUM IN URMI, 0E J .RIUL MEDICAL 0 N LONDRA CU MEDALIE DE AUR Sub-semnaţiI având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi în lână curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului. Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc în magasinul E£2 d CEL MAI EFICACE COMICA TUTUROR IXSECTELOR 72,CALE* VICTORII 72 VIS-A-VIS DE PALATUL REGAL DR JAEGER W. BENGERS Soehue STUTTGART. ib are o proprietate minunată de a stîrpi insectele cu mare iuţeală fără a lăsa vr o urmă. Stfrpeste toiul si rudi-cal plosnicele si puricii. Curata cu siguranţa bucătăriile de gânditei. Departeaza imediat inolieie. Ne scapa imit la de muşte. Apara animalele domestice si plantele, atât de insectele ce le supura,cat si bualele ce produc ele. Curata cu siguranţa capul de păduchi Este de observat că ,,ZaeherIin“ adevărat se vinde numai iu flacoane originale nici de cum cu dramul. Depoul general: I. Z VC'IIFRI.IX. Viena I.,Goldschmiedgasse 2 In Bucureşti la Droguoria Brus, Cari Gersabek.Pharmacia la leul de aur, E. I. Rissdorfer, Drogueria I. Ovesa Str. A-cademia, D. MartinovicI, Pharmacia la Cerbu, F. W. Ztirner Calea Victoriei 50, Gustav Rietz, Georges Kosmann. In Bârlad Iad. Max. Frankel, în Brăila Pharmacia laMinerva.în Craiova Pharmacia (Franz Pohl), Pharmacia ia Vulturul de aur, Pharmacia (Ed. Kon-teschweller), îu Galaţi Konigl. Hof A-polheke (M. Brelhner), Pharmacia la viile (Jean Osvvald), Pharmacia din Strada Portului, în laşi Pharmacia Victor Maugsch , Pharmacia Bacoviţa . Pharmacia la Spiridon, Pharmacia Ed. Heyek. în Roman Pharmacia la Speranţa,"în Turnu-Severin Pharmacia la Împăratul Severus. (Cari Bamshâs Erben). utiint—m—■—— „PRETURI FOARTE REDUSE * Singura fabrira autorizata ile inventatorul d-nnl Frof. Heidinger pentru SOBE MEIDINGER II. Ileiiu, Viena, 1-, Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. rcg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sunt premiate cu eele d’intăiu preujiuri: Viena 1893, Kasei 4S77, Paris 1877, Serhslians 1778, VVels 1878, Ţepiitz 1878, Viena 1880, Eger 18 81 si Triest 1881 î Aceste sobe sunt Întrebuinţate în Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea ae gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul centrai si Grand Ilâtel; In laşi, Hâtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme. Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se ferească de schimba-rea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, lie recomandate ca sobe Meidinger. constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cn preturi reduse gratis si franco. HHHHnăî JMEIBINGER-OFEN /&.H. HEIM^ kEEuid CIMENT PORTLAND SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE SI DE PORTLAND DE LA BOULOGNE-SUR-MER (FRANCIA) Capital 22,000,000 franci Mărcî: demarle, lonquGty et Comp. şi e. famciion et Comp. PRODUCTIUNE ANUALA CONSTATATA OFICIAL: 120.000,000 klg. Furiiisoi-i ai GUVERNULUI FRANCEZ de la 1840 Recompense la expositiile internaţionale 1855 Paris.—Prima medalie. 1867 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment). 1873 Viena.—Două medalii prime de progres,Decoraţ. ordinului Franz-Iosef. 1876Filadellia.—Prima Med. 1878 Paris.—Marele premiQ, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare. 1883 Amsterdam. Dipl. de onoare. 1885 Anvers. — Dipl. de on. dSl toate recompensele cele ’intai la expositiile regionale. Principalele lucrări executate cu produsele societăţi Tone Lucrări de Cherbour. 15.000 Derivaţi u ne la Dhuys si la Vaune . . . 40.000 Portu de la llâvre .35.000 Porturile de la Rouen si Fâcamp. . . . 10.000 Expoziţii univer.lS76 Sil878,NouaOpera, Trocadero Hâtel Dicu..............35,000 Rada de la St.-Jean- de Luz............12.000 Portu deiaDunkeque 8.000 PortudelaSt-Nazaire 6.000 Portu de laSables. . 7.0o0 Portu de la Boulogne (tn lucrare). . . .30.000 Portu de la Dieppe .25.000 Portu de la St-Valery 6.000 Tone Portu de la Calais (in lucrare).........50.000 Portu de la Leixoes (Porto) Portugalia (in lucrare).........40.000 Ec uzele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tunelu de la Braye (in lucrare). . . .18.000 Aducerea apelor de la Budos Bourdeaux (in lucrare). . . . lO.OOo Pav.de lemn la Paris 15.000 Lucrări ue forturi.geniu militar) . . .45.000 Saigon iCochmchina)25.000 Canalu de Panama (in lucrare)............5.000 TURNATORIA OE jFER si ALAMA JEAN BORET Str. Curiatii No. 1. pe Cheul Dămbavitzei lângă Slrada Isvor Toarnă in fer si alamă or ec obiect atin-I gâtor de branşa turnătoriei precum Tuburi I dc ori-cc mărime, Roate de fer do or-ce dimensiune Casane etc. etc. esecutiunea e promptă se gâseşteşio mulţime de articole de fer in deposit si se vind cu preţuri foarte I eftine. Asemenea se primeşte şi reparatiuni de obiecte de fer. O colecţie de certificate privitoare la aceste furnituri este ta dispositia publicului la reprezentatul si deposi tarul nostru pentrv ttumilnia D. FM. KOSEVrUAl. ta Bucureşti, Strada Sf. Vineri Xu. 17.—Asemenea si certicatulde incercare făcută cu acest ciment de către serviciul ţechini: al onor. Primărie din Bucureşti, prin care se constata o resi-stenta Ia tracţiune de 46 de kilo de centimetru patrat, densitaje ue 1730 si o propor-tiune de 6 la suta parte granuloasa. Deposit in Braila la d-nu II. 0. Uehrmann. Singura Şcoala do musica vocala siinstru-f mentala in ţara, autorisata si aprobata de | înaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI |—No. 12, Calea Victoriei No. 12—| Aceasta şcoala flnd prevăzută cu mai I mu.ţi profesori se pot preda lecLuni de I musica vocala si de or ce instrument pen-I tru modesta suma. dc 15 franci pe luna ] de la 1/13 Maiu va fi si un curs separat in I lie-care Duminica după ameaza pentru pa-I tru mâini trios quartele etc. la care nu se I primesc de cât Elevii cei inaintati I» pentru acesta IO fr. pe luna inscrierile se fac in toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TURNATORIE DE FEB SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251. — BUCUREŞTI Se însărcinâză cu construc-ţiunl de Iar bine fii mori cu preţuri mal reduse de cat acele din Viena si Pesta. P R E Ţ 0 L Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnătorie safl mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete dâcauviile, tzeve de tuoi. Mare asortiment de pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouars. Iii ■ BucureştiT\