ANUL II No. 307. I A DOUA fDITIUNE DUMINECĂ. ;o NOEMBRE i2 DECEMBRE iSSC Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA înainte Bl'CI'iKSfl: La i'asa Administraţiunii I\ TAI» V: Prin mau I il.- ; -t:».--Pentru i an 40 lei, 6 luni 20 lei. 3 luni 4C lei. I\ STREIA VTATKt i.a toate mile iele poştala din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 au 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACŢIUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A Grigore VENTUR A Prinwedactor responsabil ANUNCîL'RiLE SE PUIMESC! SUMA! LA ADMISrSTRATlR Antr. ciuri pe pne. IV, linia 30 bani. anunciur i reclame pe pagina treia 2 lei linia I t L-is»*«te jui naiul CU tSOnt L mieriii, la Kio-e I din r«e ILontiHaMr»- I li ADMINISTRAŢIUN EA So. 3.—Piaţa Episcopiei.—tio. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL SO BANI UN NUMEA VECHIU ARESTAREA D-LUI TH. KALIM AK SE VEGHEM FISIONOMIA CAMEREI DISCURSUL D-LUI IMICOVESCU GHICITORI POLITICE SCRISOARE CĂTRE CITITORI ARESTAREA D-Lll III. kALIMAk O depeşă din Botoşani ne aduce ştirea că d. Theodor Kalimak a fost arestat. Trebue se o spunem fără Înconjur, această arestare se datoreşte numai şi numai atitudinei nehotărîtă şi moale a şefilor oposiţiunel. Pe câtă vreme Botoşânenii au fost lăsaţi la propria lor inspiraţie, pe câtă vreme ei au luptat cu propriele lor forţe, ei au ştiut se ţie In respect pe guvern, şi au ştiut se împue d-lui Sturdza la Botoşani atitudinea cea mai împăciuitoare. Îndată inse ce Boloşeneniî s'au molipsit de comitetul central din Bucureşti, îndată ce cei de la centru au început a... întră In foc (dacă iie este permis a ne exprima astfel) de o dată guvernul a reluat curaj, arestările au Început. Când guvernamentalii au vezut că toată acţiunea oposiţiunel se mărgineşte a trimite reporteri la Botoşani, ei aâ devenit Indrăsneţî, au vezut că pot fără pericol se opereze ares-taţiuni şi au arestat in fine şi pe d. Th. Kalimak. D. Kalimak este preşedintele comitetelor liberal conservatoare din Botoşani şi Dorohoi. Oare şefii oposi-ţiunii vor remâne şi pe viitor tot atât de impasibili? Oare ei aşteaptă ca justiţie se se facă d-lui Kalimak, de câtre magistratura ad-hoc a d-lui Stâtescu precum a numit’o d. Ma-iorescu? D. Stâtescu a declarat că oposi-ţiunea nu mai are drept la protec-ţiunea legilor. Oare şefii oposiţiunii se vor preface Încă multă vreme că n'au priceput sensul acelei declaraţi uni, numai de teamă d’a nu fi siliţi se iasă din acea somnolenţă tn care sunt cufundaţi ? Dacă aâ priceput sensul declara-ţiunii d-lui Stâtescu li întrebăm a-tunci, ce au de ydnd si facă ? SE VEGHEM Ce se face cu convenţia consulară? lată cestiunea pe care ţara e datoare se o pue guvernanţilor noştri. Este ea amânată ? Este retrasă ? Sau este modificată? In ori ce caz lucrurile nu pot rămâne in starea în care se află astăzi. Ţara nu poate lăsa ca o cesliu-ne fatală ca aceasta se remâie atârnată asupra capului ei. Suntem in faţa unui act internaţional semnat de guvernul nostru cu una din cele mai mari puteri ale lumei. Ţara s’a pronunţat contra lui; Camera n’a voit se '1 ratifice şi guvernul n’a cutezat se ’l impue Ca-merilor. Dar în loc d'a retrage con-venţiunea sau d’a se retrage singuri spre a scuti ţara de această umilire, guvernanţii, lacomi de putere au avut recurs la un subterfugiu. Ri au cerut amânarea discuţiunei spre a dobândi de la guvernul german explicaţiuni asupra interpretare! u-nor disposiţiuni îndoioase. Aceasta s’a făcut In ajunul închidere! sesiune! trecute. Camera e prin urmare sesizată de ccstiune; ea s’a discutat, s’a primit în secţiuni, şi s'a citit chiar raportul comisiuneî do delegaţi. De atunci au trecut cinci luni. Ce a făcut guvernul? Propus’a el guvernului german vr’o modificare a convenţiunei? Ob-ţinut’a această modificare? Se asigură că nu. Şi este probabil, căci dacă ar fi obţinut'o, de sigur că s’ar fi grăbit a o anunţa corpurilor le-guitoare. Dar dacă n'a putut obţine nimic, de ce nu vine se o zică în faţa Parlamentului şi a ţerei? Le e frică oare guvernanţilor că Camera le va da un vot de blam? Se ştie bine că la o asemene eventualitate nici nu e de gândit cu Camerele actuale. Se tem oare de respunderea morală ce vor avea-o în faţa ţerei? Şi aceasta nu o putem crede, câci guvernanţii noştri ne’au dat atâte esemple că ei nu se preocupă câtuşi de puţin de voinţa ţerei. Alta trebue dar se fie cauza ce face pe guvern a ţine cestiunea în suspensiune. El ş a angajat semnătura câtre guvernul german şi nu poate da înapoi fără a fi silit so se retragă. De altă parte ştie că ţara nu’i va permite d’a consuma actul de trădare pe care îl urzise priu surprindere astă-vară. Atunci el s’a adresat guvernului german ţinân-du’i limbigiul următor: «Vedeţi că n’am putut face ca Convenţiunea se treacă prin surprindere, dar ştiţi eă numai noi suntem capabilid’a o susţine şi d’a o impune ţerei, câci opoziţi-unea întreagă s’a pronunţat contra ei. Prin urmare aveţi interes ca se stăm la putere. Nu stăruiţi dar ca se punem cestiunea acum; lăsaţi-ne se alegem momentul. Când opiniunea publică se va linişti, vom găsi vr’un mijloc d’a distrage atenţiunea ţerei prin o altăcestiuneşi atunci ne va fi mai lesnicios d’a pune iarăşi convenţiunea pe tapet, şi d a face ca corpurile legiuitoare se o ratifice.» Se înţelege că guvernului german îi convine această combinaţiune. Ii este indiferente» cjnvenţiunea consulară se fie votată Îndată sau dupe câte-va luni. El posedă actul semnat de guvernul nostru şi ştie că nu se va găsi un alt guvern In ţara românească spre a propune Parlamentului ratificarea unui act atât de umilitor. Unde cancelarul german va găsi slugi mai plecate de cât cabinetul Brătianu-Sturdza ? Ne putem dar aştepta că cestiunea convenţiunei consulară se zacă In ar-chivele Camerei până când într’o bună dimineaţă, dupe ce ţara va fi uitat cele petrecute, vom vedea pe colectivişti adunându se Intr’o întrunire extra-parlamentarăşi adoua-zi venind la Cameră şi votlnd convenţiunea cu iuţeala aburului. Lucrul e posibil, câci raportul e cetit, discuţiunea e deschisă şi cestiunea poate fi pusă la ordinea zilei de azi până mâine Cunoaştem din experienţă dece sunt capabili colectiviştii in materie de procediminte parlamentare. Trebue dar se ne ferim de o surprindere. Vedem că oposiţiunea din Cameră tace, că nimeni nu ridică vocea spre a întreba pe guvernanţi: cum stăm cu convenţiunea consulară? E dar datoria oposiţiunel unite se reinceapă agitaţiunea în privinţa acestei ceşti uni capitale. Trebue ca ţara Întreagă se manifesteze Intr’un mod neîndoios otâ-rtrea ei nestrămutatalâ d’a nu tolera ratificarea unui act ruşinos, umilitor şi păgubitor ca convonţiu-nea consulară. Trebue ca opinia publică se fie ţinută în curent de starea In care se află cestiunea, ca or-ce surprindere din partea guvernanţilor şi a coteriei lor se fie zădărnicită. Această atitudine din partea opo-siţiunei unite esie şi mai imperios impusă prin sistemul de tăcere adoptat de guvern şi de foile oficioase în privinţa convenţiunei. Misterul In care se invâluesc guvernanţii noştrii ascunde intonţiuni rele. Se şopteşte deja că guvernul va veni cu o lege prin care se modifică unele disposiţiunl ale codului civil în scop d’a eluda modificarea convenţiunei. Se urzeşte ceva contra intereselor celor mai scumpe alo ţârei. Se veghiăm! G. V. rari», 10 Decembre D. Goblel a complectai ministerul sâd. ’l remâne de găsit un titular pentru portofoliul afacerilor străine, de oare-ccd. Courcel persistă fn retuşul s&G. Itcrlin, 10 Decembre. Dupe «Naţional Zeitung» ministrul de răsboiO a declarat, Iu cursul şedinţei ţinută azi ile Comislnf.e, că f.i-oeolul militar are care crede tot cu putinţa, acela care vt avea influenţă va fi acela care II vi vorbi după plac. Iţi este uşor, exage rând şi Îmboldind pornirile unui ase menea om să’l stăpâneşti şi să’i faci s< crează toate reieie aespre omul coroc care cunoscând realitatea II povâţueşti a-şl domoli dorinţele, a renunţa la as piraţiile imposibile. O vrăjmăşie dusă In aşa condiţii re favorabile mal bine de patru-zecl di ani nu putea să nu lase urme adânci multe judecăţi nedrepte, multe apre ţuin falşe, numeroase prejudecăţi. în contra lor să luptăm. Fentru curăţirea acestor stavile pust în ca!ea ideilor noastre să ne încordăm energia, să ne consacrăm activi tatea, să ne ascuţim gândirea. Mulţi credeaţi mult bine de vrăjmaşii noştrii, şi unii, Încă mal aQ credinţe greşite despre noi. Pe cei d'ât>tâiâ ’f-a desamăgit în deajuns şirul nesfârşit da nedreptăţi, de abusun, de fără de legi, de violenţe şi de crime comise In curs de zece ani. Pe cei din urma să-I desamâgim noi. Să le arătăm ca nici nu suspinăm dupe un trecut pentru tot d’auna pierdut, nici nu despreţuim şi urâm poporul, nici nu vrâjmaşim libertăţile publice. O garanţie despre respectul nostru pentru libertate este adunarea de astă seară, sunteţi chiar d-v. Nu se adună o sută de tineri din toate unghiurile ţărel, toţi trecuţi prin Universităţi, toţi adăpaţi la isvoarele ştiinţei contimporane pentru a conspira rontra libertăţilor ţărel lor, contra drepturilor fraţilor lor. Cultura d-lor, originalitatea, sunt toi d'auna liberale. Cu cât individualitatea e mai puternică cu atât aspira a largi cercul Ia care să-şi poată esercita activitatea.Respectarea individualităţilor coprinde cu necesitate respectarea libertăţilor. Şi,ceia ce ne trebue,ceia ce dorim pentru noi,trebue să dorim pentru alţii căci trebue tuturor. S’au scurs pe»le omenire, destule a-devaruri noi. s'a făcut destulă espe-rienţâ, destule observaţii pentru ca să-i mai poala veni cui va în gând să dorească libertăţi numai pentru sine şi în paguba altora sau pentru a crede câ aşa lucrare,chiar reuşind,ar putea.fi durabilă. Azi, libertăţile or sunt pentru toţi or nu şuat pentru nimeni. Aiurea este conservatismul nostru şi din el decurge tocmai o mai deplină şi mal neclintita garantare a libertăţilor. www.dacoromanica.ro < 2 EPOCA — 30 NOEMBRB Vrem individul liber, înlr'un stat | puternic. Cu cit statul va fi aşezat pe temelii mal trainice, cu cât va putea resista mal bine curentelor artificiale care se nasc câte-o datâtn societăţile democratice,cu atât el va asigura maieu succes legatilatea, justiţia, libertatea şi drepturile fie-cărui In potriva tuturor. De aceia d-lor, noi conservatorii dorim să vedem unele baze sociale ca religiunea, monarchia, proprietatea, cât se poate mal respectate, mai asigurate. Şi flmd-câ într’un stat nu se clădeşte nimic trainic când starea claselor muncitoare este rea, nu putem uita ca una din datoriile mari ale claselor diriginte este grija de traiul moral şi material al clasei mari şi româneşti care rodeşte ogoarele ţârii. In solnţiunea poblemelor economice Încep a se desina pentru viitor deosebirile Intre partide mal mult de cât tn privinţa unor libertăţi de mult revendicate, de mult dobândite. Şi Intru cât priveşte neclintita respectare a acestor libertăţi, prin firea lucrurilor, partidele conservatoare le garantează mal bine şi mal sigur. Dar nu cine vrea, poate resolva nişle chestiuni grele şi delicate. Tradiţiu-nea unul partid, firea sa, principiile sale fundamentale şi constitutive tl fac mal mult sau mal puţin apt pentru a res-punde mulţumitor unor trebuinţe sociale aşa mari, aşa esenţiale cum sunjcele economice. Şi, tradiţiile partidului liberal. principiile sale tl pun In neputinţă de & face ceva pentru uşurarea unor suferinţe care cer alt-ceva de cât principii abstracte ca vostilul lăsaţi să facă, lăsaţi să treacă şi care prin urmare obligă partidele ce le profesează a-şl încrucişa braţele şi a privi neputincioase cum milioane de oameni se 8vărcole9c In braţele mizerii. Nu, vrăjmaşii noştril nu pol face nimic pentru ţăranii noştri. Vorbe, făgăduieli, aţâţărl primejdioase, da, dar fapte, uşurare, îmbunătăţire reală a stărel lor nici o dată şi cu nici un preţ. Dar se va zice că partidele liberale In această evoluţie atutulor către chestiunile sociale sunt şi ele representate prin radicalism. Faptul este incontes tabil dar cine poate primi soluţiunile radicalismului T Cine ar consimţi să se şteargă ori ce urmă a trecutului 7 Ce om care îşi da seamă de toate acesto lucruri ar dori să rupă şirul firesc al desvoltărel istorice 1 Respectul trecutului este Începutul lnţelepciunel politice a unui popor şi hulirea acestui tre cut este o şcoală tot atât de rea pentru popoare cum este dispreţul familie pentru un individ. Fără a ne face deplin solidari cu toate faptele din trecut găsim In el multe lucruri mari şi frumoase, tradi-ţiunlnsătoase, exemple de imitat, teme iii trainice, pentru a întemeia pe dân-ele desvoltarea noastră viitoare. A păstra ce e bun, trebuincios şi folositor din trecut şi a realisa tot ce e legitim din aspiraţiile viitorului, iată In câte-va cuvinte programul nostru. Nu vrem să împedicăm progresul, dar vrem să ’1 conducem, tot aşa cum FOIfA ZIARULUI „EPOCA“ Duminică 30 Noembre. mmm ghiu cititori Iubiţi cititori, A fost greO, In toată scurgerea celor opt-spre-zece veacuri, să prindă şi să se Intemeeze la noi o mişcare literară sănătoasă şi trainică. Prea am fost hărţuiţi din toate părţile, prea aii căzut pe capul nostru nevoi peste nevoi, şi smăcinărl peste smăcinărl, ca să mal avem răgaz să ne gândim la păs-rarea limbii şi la înfiinţarea .unei literaturi naţionale. Gând, dupe şal-spre-zece veacuri de o existenţă destul de sbuciumată, nenorocitu noastră limbă Începuse a trăi lntr’o atmosfera mal caldă şi mal senină, şi a sa Închega lntr’o formă mal curată şi maî hotă-rttă, sub iscusitele condee ale harnicilor şi talentaţilor noştri cronicari, când ni se deschisese şi nouă un drum mal bun ş'o viaţă mal ca lumea, căzu pe ţară pacostea cea mare şi grea a domniei fanariote. Energia, inteligenţa şi cultura noastră naţională, aţtţatâ un moment, a-doarme, cloroformizatâ de asuprirea şi prigonirile străinilor lacomi şi corupţi, Întreaga viaţă a acestui neam se Întrerupe şi cade ’ntr’un somn lung de o sută de ani. Pe tronul Voivozilor Ştefan şi Mihai se cocoţează tot felul de lichele şi de mofluzi din şandramalele fanarului. cel ce canalisează un fiuviO nu vor să-I Impediee cursul, ridicându-i maluri Înalte.pentru ca nu cum-va debordând să înece sate şi oraşe, câmpii şi holde mănoase, avutul şi munca omenească. Progresul nu e opera unei generaţii; e rodul muncel a mii de generaţii care fle-care a luat resultatele celei precedente şi le-a dns mal departe. A nu ţine seamă de aceasta şi a voi să clădim tot de azi până mâine este a nimici progresul tn numele unul progres Închipuit şi amăgitor, este a compromite comoarea moştenită din trecut şi care a costat pe strămoşi! noştril atâtea suferinţe, atâta sânge, atâtea m&rtirurl.... In onoarea celor ce ne conduc în luptă pentru realisarea acestor idei, Itaderilor partidului nostru ,d-lor L. Catsrgiu şi O. Vernescu, ridic acest pahar. CRONICA GHICITORI! Mal zilele trecute, mi-a cftzut tn mâini o carte foarte interesanta cu care am petrecut câte-va ceasuri plăcute. Vorbesc despre o culegere de poesil populare române a d-lul G. Dem. Teo-dorescu. Intr această voluminoasă operă am găsit o sumă de poesit, poveşti, cântece, descântece pentru fermece, probleme, ghicitori, legende şi balade. Multă osteneală şi a dat autorul, multe cercetări a făcut spre a isbuti se adune tot ce se zice, tot CC se cântă pe la ţară. dar o-pera sa nu este complectă; mat sunt o sumă de ghicitori noul pe care d-nu G. Dem Teodorescu nu le cunoaşte sad le-a trecut cu vederea, sunt mal ales ghicitori care s’aQ schimbat, care aO luat o fisionomie dc actualitate. De acea am luat tndrăsneala se le înregistrez tn aceasta cronică, nădăjduind că ele vor folosi autorulut Cântecelor populare române, când se va hotărî se publice o a doua ediţie a însemnatei sale lucrări. Din vechime: Sus sună, Jos resunâ Toţi copil S'aduna ? (Clopotul) Am un unchiaş mare C'o sută de ace In spinare] (Ariciul) Taiă'mt capul Scoate'mi limba, Dă'ml se beau Si să’ţl vorbesc. (Condeiul de pana) Retevei râtund Stringe peru’n fund (Căciulă) Do (tMta-zi: La tribună sună, Numele resunâ Ciulele s’miuiiA La îmbucătură? (Diurna * Am un dovlfec decorat Si cu slujbe împănat (Beizadeaua • Eartâ’l birul. Umflă’! chimirul Dâ’l de beut Si lume de bătut. (Pac micul cetatean Cetăţencu nod la bot Gonesc lumea de la vot (Reteveiul Me tot duc şi duc. Din loc nu me mut. (Dsea) Am o fată buboasă Şade cu vodă la masă. (Strugurele) % Ce trece prin vamă Si nu se baga ’n sfemă (Vtntul) Cinei cinei Coadă de purcel ? (Sfredelul) Cureluşă unsa Pe sub pământ dusă? (Şarpele) Mănăstire lntr'un picior Ghici ciuperca ce e (Ciuperca) Eo le or ce casă Sunt slugă aleasă ; Eo pe ori şi cine Întâmpin când vine. Când pleacă afară M e ’nt orc la loc ear*. (Beizadea Maica) Am o fată puturoasă Stă cu Regele la masă. ( Colectivitatea.1 Ce trece prin budget De ’nvaţâ pe biet ? (Leafa lui Păun j Cinei cinei Suflet de mişel ? (D. Sturdza) Mânuşiţă unsă De Brâtianu dusă ? (Carada) Cataramă 'n pantalon Ghici Robescu ce e? (C. F. Robescu) Incheând lucrarea mea, las nedeslegatâ următoarea ghicitoare: Cinei, cinei, Cine pentru plată grasă Aduce fetiţe ’n casă ? In urma unei prealabile înţelegeri cu administratorul nostru, persoana care va des-lcga această enigmă, are dreptul la un abo namenl gratis pe şase luni Ia ziarul nostru... îndată ce va trimite un mandat postai de douC-zecI lei. ilax. I uni vom inccpc publicarea actelor atentatului comis la O-l»i:UA COMICA «ie la Paris In lh.%4 in contra vietei împăratului Frânele!. Iu aceasta afacere a fost n-meslecat sl domnul IOV C. M1ATIAXU primul ministru actual aii recelui Carol. * Opinia etnisâ d. N. louescu In discursul şefi de ori, câ trebue so se disolve cărnurile, este Împărtăşită de mulţi alţii. O campanie serioasă va începe peste câte-va zile în acest scop chiar tn sînul parlamentului. x Mâine, Duminecă 30 Noembro 8 şi jum. seara d. Tache Ionescu, va ţine conferinţa sa anunţată tn programul general al conferinţelor Ateneului asupra Reformei invăţă-mdntulul. X Ieri s’a Întrunit la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii publice comitetul delegaţilor pentru proiectul de lege relativ la reforma învăţământului. Discuţiunea terminându-se, proiectul a fost trimis la tipar. X D. Major Gherghel, comisar pe lînpâ consiliul de resboT, a fost ieri la poligonul de la Cotroeeni undea făcut instrucţiune peniiu expiosiu-nea de ieri noapte. Degetul inelar al nefericitului soldat a fost găsit în curtea Asilnlui. X M. S. Regele a semnat un decret pentru înfiinţarea unui regiment de geniu. D. general Berendei a fost numit prin decret Inspector general al geniului. X D. Radu Mihai, Ministrul lucrărilor publice va pleca la Galaţi pentru a inspecta docurile In construcţie. X D. Săveanu, Prefect dePutna, va fi permutat la Galaţi în locul d-lul Lupu Costake, dimisionat. La Putna va fi numit d. D. Ca-peleanu, actual prefect la Tuto va. Voinţa Naţională află din sorginte sigură câ Principele George Bibescu ar fi primit o telegramă de la Principele Gr. Gr. Ghica însărcinatul de afaceri al ţerei la Atliena, prin care acesta refusa adeaiunea sa la Întrebuinţarea sumei de 6000 lei pentru a veni în ajutorul răniţilor de la Botoşani. Foaen oficioasă adaogă că este aulorisată a declara câ Principele Gr. Gr. Ghica protestează cu indig-naţiune In potriva or-câreî întrebuinţări făcute cu numele seu de către comitetul de bine facere. De ceea ce a crezut de cuviinţă a face Principele Gr. Ur. Ghica u’avem a ne ocupa aci. Aceasta îl priveşte ped-sa. Atât maî reu pentru dânsul daca a refusat într’adever ca numele şeii se figureze alături cu acelea ale oamenilor celor mai considerabili din ţară într’o operă de caritate şi de bine-facere. Insă nu ne vine a crede câ d-sa a voit a pomunica Voinţei naţionale copie dupe o telegramă privată şi a au furişa această fqae a se face ecboul protestărilor sale, pentru a da astfel d sa cel d’ântăiu o coloare politică unei cestiuni de o natură curat umanitară. Dar daca Prinţul Gr. Gr. Ghica n’a usat de asemenea incorectă procedare, care afară de vre-o medalie a serviciului credincios, nu’i ar fi putut aduce nici un folos, atunci cu drept cuvânt punem întrebare Voinţei Naţionale care poate fi sorgintea sa sigură ? de unde este aulorisată l Oare secretul telegramelor private se violează în profitul foilor ofir cioase ? ! Aceasta o bănuiam ; dar ar merita se remâe constatat. CORITRILEJLEtiltlTOARE camera Şedinţa de Sâmbătă 30 Noembre 1S86 145 deputaţi presenţl. D- Agaricl pe fotoliu preşedinţial. La ordinea zile! discuţia pe paragrafe a răspunsului la mesagiu. Constatăm şi azi absenţa primulul-mi-uistru. Discursul d-lul !V. Flcva D-sa sa plânge de închiderea discuţiei precipitată de erl. Aceasta este era noua care se inaugurează tu lucrările sesinnel acestea ? Am văzul erl că tn tn lipsa preşedintelui Consiliului ni s'a înfăţişat eredele pre-somptif al primului ministru. D. Itpurescu întrerup* de mal multe ori ]>e orator. D. Fundescu tl imiteazâ. D. St. Belu urmează acest exemplu, şi atăt aoeste întreruperi cât şi sgomotul c* face majoritatea opreşte şirul discursului d-lul N. Fio va. Oratorul Inst nu se tulbură, d-sa răspunde cu mult spirit întreruperilor. D. lor iese u Musca face un sgomot asurzitor. — De ce până erl găseai pe Brâtianu bun ? — Şi dacă am fost feti orbit, dacă am fost un entusiast sad uu amorezat, dacă chiar aş U fost un prost, aş Înţelege câ a-ceasta sfe mă micşoreze pe mine, dartn ce poate se vfe apere şi sfe vfe tnalţe pe d-voaslrâ 1 (D. Ştefan Belu auzind cuvântul amorezat, devine foarte atent. Apoi făcând gesturi d'alo sale : «Dacae vorba do amoreze, apoi «lăsaţi-mfe. sfe vfe spui e0 ; căci ştiu mal «multe ca d. Fleva.) D. Fleva zice că partidul liberal, do la revisuiro încoace, avea tnlr'adcvftr o oră nouă de deschis ţârei. Dar când a venit Ia Primărie a vfezut că guvernul uzează de banii publici tn folosul partidului sed politic. 1)-sh dovedeşte cum tn ajunul alegerilor «le la 2 Noembre Primăria a distribuit 50,000 lei la 3 antreprenori pentru ca a-ceştia sfe voteze pentru candidaţii guvernamentali; căci dacă nu li s'ar II dat a-coasta sumă, el ameninţai! că votoază cu oposiţia. Şi aceşti trei antreprenori se vede că aveaO gloate do alegători tn urma lor. Afară d'acest cas, d-sa enumerează mal multe altele d’asemenea natură. D. Câmpineanu tl apostrofează cu o iri-taţiunu extremă. — Ce crezi d-la, d-le Fleva, că cu asemenea mijloace no am ales nolî — Sunt sigur, răspunde d. Fleva liniştit. — D. Câmpineanu dă cu tifla, şi roşu da necaz, fără a mal putea scoate uq cuvânt cade pe fotoliul sfert. D. Fleva urmează discursul sfeO acusând partidul de la jmtere care nu mal este partid liberal ci o adunătură de interesaţi, un partid guvernamental. Discursul d-lul Sturdza de erl & fost o adevărată reveiaţiune. Am vfezut câ acest guvern au mal are do cât un siugur principiu: acela d’a s« menţine la putere. D-sa vorbeşte de provocaţiunile poliţie’, de acele apeluri la violenţă publicate prin ziarele stipendiate din fondurile poliţiei, de ingerinţele poliţiei In alegeri, aceasta e era noufe administrativă. D. Fieva citează exemplul unei doamne căruia furândui-se o sumă de bani şi reclamând poliţiei, aceasta dupe ce a gâsiţ pe hoţi şi banii, nici odată n‘a mal vroit sfe le restitje păgubaşei. Ast-fel câ aceasta zicea, n'a găsit poliţia pe hoţ, dar la poliţie am găsit boţi mal mari, la unul mi-am vfezut inelul, altul Toate dregătoriile cad In mâni le par- ' Ce grea a trebuit să fie In vremea a-veniţilor haini, lihniţi şi desfrânaţi. I ceea povoara de dascăl şi povoara de Gurile românilor amuţesc şi coudeele cârturarilor încremenesc şi ruginesc tn călimării» uscate. E o eclipsă lungâ care ţine tn neclintire şi lnlunenc toată manifestarea vieţii noastre intelectuale. In vremile acestea aşa de grele şi de furtunoase, ţăranul obijduit, Înecat până In gât In biruri şi nevoi, suspină din gref! In bordeiul lui, şi ’şl cântă în frumoasa limbă slrămoşască păsul şi durerile şi vijeliile soartel, ce ’i bat pragul şi 'f mănâncă sufletul de atâta amar de vreme. El este singurul depositar credincios, care păstrează cu sfinţenie moaştele neamului săfi, o-biceiurile, graiul şi legea şi bunele a-pucâturl moştenite de la străbuni. Când cerul se înseninează, când Tu-dor îşi dâ vieaţa pentru a pune sfârşit acestei umilitoare epoci,—de peste munţi, însufleţit de sfântul dor al re-deştep tării, soseşte, ca un adevărat Mântuitor, neuitatul şi Inflăcăratul dascăl, George Lazâr. Intr’o chilie umedă şi sărăcăcioasă In pârâginele de la biserica Sfântului Sava, acolo se strânseră câţl-va băeţi, săraci şi dornici de Învăţătură, s’asculte cele d’lntâl lecţii rostite în limba românească. Şi nu eraţi bănci, şi nu erafl cărţi, şi j iai na, când viscolulşugra amarnic prin ■ geamurile cârpite cu hârtie, băeţil ve-j niaC sgrebuliţl aducând fle-care de-> acasă, pe sub haină, contribuţia lui i de lemne pentru Încălzitul clasei.— şcolar 1 Luminile, stăruinţa şi vigoarea ţăranului de la Avrig au sirius Împrejurul Iul din ce în ce mai mulţi tineri. Printre cel d’Iniâi şcolari şi din cea d’tulâi promoţie ese neobositul şi entusias-lul muncitor Ion lleliade Rădulescu ... Atunci se văzu o mişcare, un neastâmpăr febril, uu strigat de regenerare pornii din toate unghiurile ţărel, din toate inimile tinere. Bolnavul, care după o lunga zăcere, se scoală pe picioare şi ese In pragul uşii, când vede câmpul primăvăratic, copacii Înfloriţi, păserl, verdeaţă... a-ceastă splendoare şi exuberanţa de vieaţâ a naturii întinerite, inima lui tresare, străbătută de o sfântă şi negrăita înfiorare, i se pare ca n’a mal văzut niciodată această minunata frumuseţe, pare câ atunci intră pentru prima oară Intr’o lume nouă c’un cer aşa de albastru, c’un aer aşa de încro -pit, şi plină de atâta fericire, şi de a-tâtea podoabe. Şi ’1 ameţeşte, 11 Îneacă această profesiune de lumină şi de farmec... Ar vrea să plângă, să rldâ, să cânte, — e un lirism profund, o poesie duioasă, caldă şi nedesluşită, care se sbate ’n el, şi arde de setea unei forme. — Întocmai aşa s’a întâmplat cu noi, când ne am văzut scăpaţi de asupririle fanariţilor. 0 pleiadă de tineri apucă de demult uitata liră şi prind a cânta, în limba www.dacoromanica.ro âbia desmorţită şi lotuşi frumoasă a neamului nostru, suferinţele, mântuirea şi înalteele chemări ale acestei ţări. Şi inimile tuturora selncălzesc şi cresc sub farmecul acHuiaşi dor.—E o frumoasă perioadă de muncă, de enlu-siasm şi de ilusil măreţe. Se simţea mult, se simţea prea mult pe vremea aceea. De aceea, poate, s’ad mistuit, fără de vreme atâtea vieţi preţioase. Tineri talentaţi şi cu prea multă iubire de ţară, poeţi ca Depârăţanu, Nicolea-nu, Vucici, Cătină, Momuleanu şi alţii s aâ prăpădit în puterea vlrstel, abia la Începutul frumoasei lor cariere. E-liade se sbuciuma, îşi risipeşte o parte preţioasa din activitatea sa In procese zadarnice de filologie, şi limba lui, aşa de curată şi de vie până la 1848. Începe a se strica sub o pornire încăpăţînată de latinizare, pornire, care a făcut şcoală, dar o şcoală vremelnică, la a cărei îmormântare am avut fericirea să a-sistăm. Limba neformată, lipsa de cultură, pripa şi lăcomia de a căuta ori ce sim-ţimânt, pe fugă, neputinţa acelor naturi nervoase şi lnflerblntate, ''de a’şl pironi întreaga atenţie şi putere de activitate, asupra unui lucru şi a’l studia mai profund şi mai cu deamânunlul, făcură ca munca lor sâ nu se Inchee ‘‘de cât lntr’un fel de atingere superficială a câmpului larg şi neesplorat ce li se deschisese Înainte. Declamaţia multă, versuri sonore şi goale, în cea mai mare parte, lipsa de răbdare, puţină originalitate ş aceea maî multsia-bâ—iată aspectul general al literaturo! noastre poetice în curs de peste cincl-zecl de ani. Două talente maT puternice şi mal originale răsar mal tn relief din mulţimea scriitorilor de a-luncl: Logofătul Conaki.în Moldova şi Grigore Alexandrescu In Muntenia. Dar amândoi sufer de aceiaşi dificultate de a’şl găsi o formă netedă şi potrivită pe măsura cugetătorilor, şi de multe ori defectele materiale ale versului Întunecă splendoarea idee! co-prinsă In lăuntru’I. Singurul om. a cărui limbă, In versuri, e limpede şi românească este d. Vasile Alexandri. Iar proza cea mai frumoasă, fără îndoială, este a Iul Ni-colai Bălcescu. Aceştia se pot considera, cu drept cuvânt, ca cel mal buni pregătitori a materialului de construcţie în arta noastră literară. Acum, graţie atâtor muncitori cari afi curăţit ş’aâ frământat atâta vreme aluatul nostru limbistic, avem toate înlesnirile de a spune sub forme cât do isbutite, ce simţim şi ce cugetăm. Acu ui poate să vie artistul cel mare, cugetătorul profund şi origina), şi fie sigur că nu’şl va risipi puterile in căutarea vorbelor, nici nu se va nămoli In dificultăţi şi controverse etimologice. Astă-zl literatura noastră se bucură de una din cele mal bogate, mal plastice şi mal sonore limbi. Nu e gând, nu e imagină, cât de delicată, pe care să n’o poţi turna într’o formâ clară şi hotârltă, dacă al dorul artei, şi dacă ’ţi dai puţină osteneală s’o cauţi. Oda in metrul antic, câte-va din sonete, glosa, o parte din scrisoarea Intel, Adio şi ultimul dor al Iul Eminescu sunt o adevărată muzică, în măeastra lor alcăture silabicâ. Ce păcat că ast-fel de oameni vin aşa de rar pe pămănt, şi’n ţara noastră şi mal rar !... Mirmidon. PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA* Tlrnglu 0.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia ! 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. mi-a luai banii, cd nu m’ani mal alea cu nimic. Dar cu instituţia spionilor? Sub conservatori noi oposiţia am cerut ca prefectul poliţiei să nu mal intre tn camera, şi nu i s a mal permis să intre. Azi vedem spionii şi agenţii poliţiei furnicând prin culoarele camerei. D. Fleva reaminteşte faptul sergentulul-bătăuşl de la Focşani, a procurorului de la Vâlcea, a judecătorului de instrucţie de la Botoşani. Trebue ab fac omagielc mele acestui curagios magistrat, care şi-a expus viaţa pentru a’şl Îndeplini datoria. Apoi trece In revistă permutările scandaloase ale magistraţilor. t'entru a produce această stare de lucruri am luptat noi? D. Sturdza făcând un gest do impacienţă, d. Fleva, adresându-se către dânsul, tl zice: Mă iartă, p’atuncl d ta nu erai alături cu noi. P'atuncl d-la serial acea faimoasă scriere sub pseudominul baronului de llalin. (Aplause prelungite, râsete). Lt. Sturdza nu mal se poate stăpâni de necaz. Oratorul condamnă pe acel cari au cutezat s'aducă In Cameră Convenţia Consulară, şi aduce omagiile sale oposiţie! a cărei agitaţiuni prin Întruniri a pus o stavilă guvernului de a retraso. Dar de ce s'o aducă? I). Fleva termină priutr’o peroraţie admirabilă. Daca vreţi să llţl antreprenori nu staţi la Cameră luaţi patentă d-lor zice d-sa, descinzănd de la tribună, (aplause prelungite, protestări sgomotoaso). Kespunsul d-lul Fcrlehidi Ministrul de externe L»-sa face tn d’amănuntu! procesul presei oposiţiunel. O acusă de lipsă do patriotism, de Înţelegere cu străinii. D-sa insistă pentru a apăra guvernul de acusa-rea Îndreptată de acele ziare şi traduse In laude de d. N. lonescu tn discursul săli de erl despre atitudinea guvernului faţă cu Principele Alexandru la trecerea sa prin Bucureşti. D-sa tăgădueşte veracitatea informa ţiunel Epocei relativă la declaraţiunea Prinţului Leopold relativa la prevederile sale de un viitor răsboiO între Franţa şi Germania. Ministrul de Externe aiirmă că n’avem de cât & ne felicita de bunele relaţii ce avem cu Austria. 1 * # In timpul cât vorbeşte d. Fercchidi, d D- Sturdza citeşte Epoca. • m Dupe ce termină d. Ferichidi, discuţia se închide asupra primului paragraf şi şedinţa se suspendă pentru 5 minute. La paragraful relativ la lucrările publice. D. N. Fleva zice că intenţiunile Camerei an fost cu lotul altele de cât cea ce guvernul a executat. Camera a voit să lega ţara prin drum de fer cu Dobrogea, ear azi vedem o linie (Mire se Înfundă la malul Dunărei fără să poată comunica cu Cernavoda nici prinpodnicl printr’un bac col puţin; căci suut t5 kilomelrc mlaştină care despart punctul uude a ajuns drumul dc fer de marginea Dunărei. Discuţia se tncliide; paragraful bc a doptă. Se dă citire paragrafului relativ ia finanţe. D. P- Carp are cuvlntul. Discursul «i-iul Carp U. Carp constată că guvernul nu ia nici o măsură pentru acoperirea deficitului, Şl că azi se deschide era deficitului şi a împrumuturilor, Crisa financiară pe care guvernul o pune In sarcina Europei, noi cu mal drept cuvânt o punem tn sarcina relei politice financiare a guvernului. D-sa a prezis acum trei ani tristele re-sultale alo agi ului cu azi guvernul recunoaşte singur. Oratorul zice apoi d-lul Dim. Sturdza să nu dea lecţii de luptă opoziţiei actuale căci, de şi nu vrea să facă personalităţi, este dator a aminti că actualul ministru al instrucţiunel publice, cănd făcea oposiţie, erea antidinastic şi că, ajungând la putere, a fost silit să şl schimbe atitudinea, să devie ceea ce a reprobat. Apoi ajungând la putere, guvernul actual şi a însuşit toate cele fâcute Înaintea lui; mal mult d. I. Brâtianu şi a însuşit toate lucrurile bune fâcute de colegii săi şi chiar de adversarii săi. Regatul, neatlr-narea nu sunt lucrarea d-lul Brâtianu, ele sunt produsul a două sforţări, a regelui şi a dorobanţului. Şi pe aceste două puteri le revendicăm toţi, şi dreapta şi stânga, nefiind nici unii nici alţii destul de mari pentru a le îmbrăţişa singuri. Nu de astă-zl e cunoscuta această procedare. Cesar lăsa tn piciomş^- Senat, şi tribună, şi comiţii dar tuci Seaatul, met tribuni’, nici comiţiile nu aveaO puterea. O voce: O avea Cesar. D. P. Carp. Nu o aveau libertinii Iul Cesar! Şi când uu popor este ast fel stăpânit, se poate înţelege că dlnsul să se răscoale ca la Botoşaul, şi câ stăpânirea să nu mal poată administra de cât cu soldatul şi cu procurorul. D. C. Dumilrescu care părea grozav de nenorocit de închiderea discuţiunel generale, să repede la tribună pentru câ i se pare că a sosit momentul de a face discursul program, acel de candidatură 1& portofoliQ. Oratorul priveşte lung tribunele şi tncepe a vorbi cu gesturi rotund* cu glas de soprano, dar. din nenorocire, tisicu. d-sal* tl strică efectele. D-sa ar voi să stabilească o teorie, dar nu reuşeşte de cât a rotunji frase răsunătoare. D. An. Stolojan. Dacă d. Dumilrescu a făcut un discurs de candidat la minister, d. Stolojan face un discurs de fost ministru. Işt laudă administraţiunea trecută, face istoricul intrărel sale la minister a-pol a eşirel, spune câ a fost la Palat, etc. Mărturiseşte câ miniştrii, de multe ori nu şllaO ce să facă şi că singur d. Brâtianu deslega situaţiunile încurcate. Vorboşte de purgativele (prerogativele) parlamentare, de politica lui Pahnislron (Palmerston) etc. Se puue apoi la vot amendamentul d-lul Carp, şi se respinge. Art. 3 se votează. D. Dum. Sturdta, comunică camerei că mâine la 12 se face ceremonia tuveslitiirei noului Mitropolit la Palat. Şedinţa se ridică la 5 ore şi 15. Un spectator. ŞTIRI MĂRUNTE ivmi-cu n Astăzi la 23 Noombro curent, cercul ar-tistic-literar. «Intim-Club,» va da în sala băilor Eforiei un mare bal fără tombola şi nici o vănzare. Mal multe doamne din Societatea Bucureşteanâ au bine-voit a lua acest bal sub graciosul lor patronagih. Pentru celce-şl mat aduc aminte de frumoasa petrecere şi de succesul fără seamăn al balului lntim-Club din anul trecui această ştire va 11 bine-primitâ. Ni se spune câ organisatoril balului şl dail toată silinţa ca balul >â oorespunză aş-leplârel lululor. Ast-fel ni se vorbeşte de un mare oolilion cu totul felul de figuri variate şl cu mici suveniruri pentru doamnele şi domnii jucători. De altă parte pe lângă un bufet cu plată bine servit, pus la dieposiţiunea publicului, dupe cotilion se va servi supeurl cu preţul fix de 8 lei de persoană pentru cel ce vor voi să supeze. Preţul intrărel este fixat la 10 lei de persoană. Lojele de rangul t-ifi şi al doilea, co-priuzâud şi biletele de intrare se vânfi chiar de acum la secretariatul Clubului 102 Calea Victoriei pe preţul de : 50 lei loja de 4 locuri. 100 lol lcya de 8 locuri. • • * Un mister. In grădina dc la Filaret a domnului Colonel Bâicoianu s a găsit eri noapte un copil mort tn vârstă de 5 ani. • * • Circul sidoll. Prima represeutuţie a circului Th. Sidoli, In Bucureşti, va 11 la 8 februarie. • ♦ Sinucidere.—Un individ anume Adolf, a cercat să se sinucidă aruncându-se tn-tr’un puţ tn Strada Ţăranilor. El a fost Insă scăpat de vecini. Comisarul l'a arestat. * * Sosiri si plecări. — D. General Itaco-viţâ Comandantul Corpului IV-a de armată a sosit tn Bucureşti. — D. Simuloscu, prefectul de Vâlcea, care se alia tn Capitală s’a reîntors la pos-stul săfi. ULTIME INFORMAŢII Diferiţii oratori ai opoziţiunii care au vorbit In răspunsul la Mesagiul tronului, au atins abia în treacăt a-facerile de la Botoşani. Causa este câ această ceştiune va face obiectul unui discurs special destinat evenimentelor de la Botoşani. Un Botoşăuean, probabil d. Stroici care a fost faţă la cele petrecute la 2 Noembre, va vorbi pe larg despre aceasta cestiune, la unul din paragrafele nediscutate încă a răspunsului la Mesaj. Abia Luni, va S citire raportorul comisiunii senatoriale de răspuns la Mesaj, proiectului seu de răspuns. • Culise parlamentare. D. Canlili zicea azi în culoarile Cameriî; > pronunţat în afacerea tutelai BrAn-coveneşti. Curtea, conform conclusiunelor procurorului, a respins apelul făcut de Prinţul Gheorghe Bibescu şi a confirmat sentinţa Trib. care numise lutor pe prinţul Nicolae Bibescu. e Citim in România : Lucrătorul tipograf Alecu Bânescu, dela imprimeria Statului, tcrminîn-du şi lucrul a fost apucat de o vărsătură de sânge, care imediat 7 a cauzat moartea. Aceasta se dutoreşte faptului că cu prilejul deschidere! Corpurilor legiuitoare, lucrătorii angajaţi pentru acest sfîrşit, sunt obligaţi a lucra câte 12—14 orenoaptea fârv niei un repaos. • Ancheta ce se face în privinţa ee-splosiunî do la Cotrocenî a descoperit, că mai lipseşte un soldat de la pirotechnie. Nu se ştie însă dacă acest soldat este dezertor sau a rămas victima teribilei catastrofe. • M. S. Regele a primit azi pe d. dr. Busch, ministrul Germaniei. $ Consiliul sanitar a decis să trimită un medic în Bulgaria pentru a observa mersul choleref. % Aflăm câ contrariu declaraţiunel fâcute eri !n Cameră, primul rni- nifitru nu a fost câtu-şi de puţin indispus. D sa a plecat chiar azi la Florica. Lipsa de la Cameră In timpul discuţii! ne! răspunsului la mesagiu se esplicâ priu neplăcerea ce resimţea d’a fi obligat să asculte crudele a-devăruri ce prevedea ea vor avea & li spune oratorii oposiţiunei. • In urma incidentului de la Camera de punere sub acusaţiune, relatat eri în aceste coloane, se vorbeşte de demisiunea d-iut Poenaru Bordea. Mai mulţi deputaţi colectivişti ne confirmă informaţia câ guvernul a renunţat la i deia d'a presinla din nou Gamerilor Convenţia consulară cu Germania. Curierul Român, foia colectivistă din Botoşani spatie că alegerile din Botoşani sau validat şi confirmut. Nouă nu ne vine s’o credem. Prea ar fi afară din cale. Aceiaşi foae anunţă <*.a peste 2—3 zile se va face alegerea primarului şi ajutorelui. Va se zică llasnaş for ewer! • Citim în Voinţa Naţională: Azi Camera de punere sub acu- \ saţie va comunica d-lui procuror i general decişiuuea sa în afacerea a-tentatuluî din seara de 4 Septembre. Actul de acusaţie va fi gata peste vre-o 3—4 zile. Dacă va fi timp procesul acestei afaceri se va judeca chiar In prima sesiune a Curţei cu juraţi. tru a grăbi evacuarea e de a nu face nimic care ar putea să împedice sarcina Engtiterei. Londra, 11 Decembre. —Regina V.ctoria a conferit prinţulni Alexandru de Batenberg marea Crucue a Ordinul Bâil. \ iena, 11 Decembre. — Dupe spusele ziarelor, prinţul LobmolT, primind deputaţiunea bulgară, nu Ta ascuns că ea nu va fi primită la St. Pe-lersburg. Deputatiunea a exprimat dorinţa cft d LobanotT se va sili să mo diflee «“castă so'uţ’une a guvernului rusesc. Membrii deputaţiunil aO lăsat cărţile lor la cel-lalţl ambasadori. El vor h primiţi azî de contele TaatTe, iar luni de d Tisza la Pesta. BIBLIOGRAFIE A apărut tn editura şi esecutaree slabi limentulu! grafic Socec et Tecla, Alm*-nneltiil literar ilustrat, pe anul 1887. A eşit de subt tipar; rĂlmanaeh du High-iifo, ediţiune de lux. Acest calendar foarte frumos 1 recomandăm cititorilor noştri. A apărut dc sub tipar: Dreptate orbilor de Iancu Theor.— Pre(ul l fr. .25 ban). — Pentru cererile din jude(e: depozit la librăria Theodosiu Ioaniţiu, Strada Şelari 18, Bucureşti. A eşit de subt tipar şi să atlă de vânzare la librăriaSocec, 7 Calea Victoriei, cu preţul dc 3 lei exemplarul, Ameuaiflamen-tul pădure! Morun"lav din judeţul Ro-manaţî, pădure de stejar de 2602 h. a. BdlG m. p. tratată prin motpdă «tnsemân-ţărel naturale».Anexat: planul topografic. A eŞit do subt tipar : Discursurile lui llnrhu Cnlargiu. Cu o notila istorica a-supra familiei Catarg iu si o bibliografic a oratorului de Ang. Demelretcu, Preţul 5 lei. Pag. CXVl şi 522. — Suma ce va rezulta din vânzarea acestei cărţi esto destinată pentru Societatea Invetaturei poporului român, tn al cărei local se nllă de-o-cam-datâ depuse toate exemplarele, Curtea Bisericei Sf. Ecaterina. A apărut: Calendarul I urnei nleliantc 1887, (anul al oplulea), 40bani, ediţie de lux.— Calendarul Amicul l’oporuhil INN71 [anulai 27-lea), 1 lol 50 bani. Calendaru, Calicului, uniuristlc »l satiric, IS87, (anul al 2-lea) i leQ. — De vânzare la librăria- editoara Ilaimann in Bucureşti, şi la principalele librarii din Capitala si districte. SCIETATEA ,,CONCORDIA ROMANA’7 Localul Strada Ilegala No. i7 SAmbata, 29 Noembre 1888 A PATRA SERATA II WSWTA începutul Seratei la O ore »8ru BUFETUL bine asorsal şi Întreţinut de D. Z. Varga, cofetar romtn.Scc. Broft.cu preţuri fixate de Societate. —■ —i — n M—i— BiUROUL DE ADVOCATURA D-iai T. MiiORESC» s’a mutat No. 55 bis.. Calea Victoriei, No. 55 bis. (lângă Otelul Orient) Ore de consultaţiune 8—11 dimineaţa. S. I. IA.COB Casa do schimb la Mercur Calea Victoriei No. £7, hotel Oteteiiseanu Cumpera ei vinde ori-ce Efecte publice, face împrumuturi pe erecta de valoare ei echiinb do ori-oe moneda.______________ LOTERIA ATENEULUI Data pentru tragerea loteriei Ateneului fiind irevocabil fixată la 20 Decem-1 bre a. c. sunt cu dinadinsul rugate toa-I te persoanele cart atl primit bilete de loterie spre desfacere de a trimite cos-| Iul biletelor vlndute In primirea d-lul I Th. Ştefănescu, casierul loteriei şi director la Banca Naţională. Sunt tol-de 1 cdatâ rugate a trimite biletele nevfin-dule, ne mal allându-se nici un bilet la Banca şi doritorii de a cumpăra bilete fiind numeroşi. D-NA SERPER SALIEA MOAŞE CU DIPLOMA Slabilindu-se In Capitală Strada Râu-reanu No. 4, are onoare a preveni pe Onor Sa, Clientelă de noul săfi domicilii'). BUN SI NU SCUMP 1‘rima fabrica de conserve naţionale fondata Ia anul 1879 sub firma C. T. CH RISTOFOR I_A MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-â-visde Cişmeaua roşie sub Jokai Club Vinde cu următoarele p reci uri flixe: Mazere boabe cutia de t| persoane fr, 1—40 Fasole verde cutia de 12 persoane fr. 1—40 Batne cutia de 12 persoane fr. 1—40 I’aţlagelo vineţi* cutia de 12 persoane fr. 1—40 ULTIMA ORA Paris, li Decembre. — D. Goblet a oferit portofoliul afacerilor streine d-luî Billot, ministrul Franţei la Lisabona. Londra, 11 Dece re —Z ie en- glezeşti declară cA Kn< dera vb res-punde Porţii, cum că Lrubue să şi li 11 www;dacoromanica.ro Franţei, .rciu« i Dvvteoei cutia de 12 persoane fr. 1—40 Torhon cutia du 12 persoane fr. 1—40 Mazpre boahe cutia de 6 persoane —70 Fasole cutia de 6 persoane —70 j Haine cutia de 6 persoane —7.» j Baltagele vinete cutia de 8 persoane —70 j Dovlecei cutia de 6 persoane —70 • Tarhon cutia de 6 persoane —70 NB. Asemenea mai posed ua mare depou de: Viu alb de Draiţaskai litru 80 bsiul Vin negru de Xrrurrili litru 80 bani vechiu de 4 ani Rog dar pe onor. publica nu pierde ooasiu-nea si a visita acest Magasin spre a se convinge de adeveru. Cu sfima C. T. fHBWTOlXmt. BBS MARELE HOTEL MAM situat pe Calea Victoriei lângă Palatul Regal Aranjându-se din noO elegant d-nil visi-tatorl vor găsitol confortul dorit curăţenie exemplară şi serviciul prompt preturile sunt foarte moderate începând de la I franc si jumătate Camera. O berărie eleganta se află tn Hote1. Restaurantul aranjat cu totul din noO cu o bucătărie internaţională aleasă servind şi In Cabine particulare. Prelzurtle rele mai redase nr 4/CL7âDC locul din Str. Colţel Ut VtlALAnt Nr. 51 alături de Casa d-nel Lupescu. A se adresa la d-1 M. Ciocardia avocat Calee Plevnel 25 de la 9 — 11 a. m. DE AREHOAT moalii .*iullinana, din plasa Dâmboviţa-Mostişte, districtul Ilfov,—In Intinder* de 1800 pogoane. Doritorii te vor adreaa la administraţia acestui ziar. nC\/CW7ADC 0 pâdm-* de lemn* Ut WC.Mt.MnL bune, tn Intinder* d« peste două sute pogoane, aflată pe moşia Fârcaş, depărtare un sfert de oeas de oraşul Caracal. DE ARENDAT începere de ?la sf. Gheorghe 1888. Doritorii se vor adresa la d. advocat D. C. Popescu, Calea Dorobanţilor, No. 49. nr A RLN n fi T de la sf- UL H nLIlUfi I 1888. moşia Prâsna nona din plasa Nogoeştl, districtul Ilfov, tn întindere de 9000 pogoane. Doritorii se vor adresa tn Bucureşti, strada Baliştc No. li. SALLA ATHENEULUI MARTI 9 DECEMBRE 1S86 CONCERT DAT DE Violonistul I ii. MICHERU cu concursul bine voitor al 0-NEI 6. I0NESCU SI «L O-LOR C. CAIRETTE SI MAR'CI PROGRAMA No. 1. E. brlfj. 8onata pentru Piano si Vio-lina esecutata de d-na lonescu si d-na Mi-cberu. No. 2. J. Fnures. Les Rameaux, cântat do d. C. Oairotti. No. 3. MrndHgMohn. Concert pentru violina. No. 4 ( hopin. Balada, esecutata de d-na lonescu. No. 5. / a. Hach. Sarabande. ) b. (ilarii. ,\ri* ) i c. Handel. Largo ( t d. Baeh. Lour Eşec. de Mikeru. ia. Mirberu. Bami-or fac* o colibi b Lieba* Li*d *. Un dor cântau d* d-no C. C*ir*tti No. 7. Vlaaiiaap». Balada ti Polontza c* con-u*rt «xauuUt 4e d-uu Micbtru. ANUNCIU IMPORTANT Recomandăm cu deosebire magasinul Garapati, Casă deconflenţă, bine asortată cu tot felul de bijuterie de aur şi d* argint, lucrate cu briliante şi diamante etc. precum şi argintărie veritabilă şi de China, serviciurl de masă, pahare de ciaifl, icoane, candele etc. Şi vinde cu preţurile scăzute, din cauză câ voeşte să se desfacă de toate mărfurile sai* din Magasin. Au apărut: DISCURSURILE LUI BARBU CATARGIU 1 voi. Torte ele 050 pag. — preţ vil J_ o i noi 5 — DE VENZAHE la LIBRARI* SOCEC S COMP. BUCUREŞTI OLIMPIA Nu. 10. Strada Regală, No. IO Sub semnata tntorcându-ne din Paris lac cunoscut Damelor câ am deschis un magasin de mode după sistemul frances concurând cu er-ce Lasă dia capitală a-supra gustului. Olimpia Recomandăm Atelierul de Croitorie Modernă (I. Weich) situat pe Bulevardul Eli-sabelha Palatul Eforiei, pentru confecţionare de haine Bărbăteşti, după jurnalele cele mal noul şi cu stolele oeie mal fine. Preţurile suut foarte moderate. CASA DE SCHIMB 11.81. fiii. IIMSCU 4 B. MitRCD Straiia Mu»eanJ, ;Vo. Ig bl» Bucureşti, 29 11 Noembre VALORI PONDERI DM STAT ROMAN i Renta rom. per. 1875 5 o/O 1 Ap 1 Oc| Rer.ta rocn. amorţi». 5 0/0 1 Ap ' Renta rom. vrur. con) 0 0/0 1 Mat Oblig, de stat C. F- R. * 0/0 t Iac i (ulii Idem idem 5 0/0 Idem — împrnm. Stern (864 7 0/0 IMarlSei fmpr. Openheim .866 8 0/0jt Ian 1 l itgio LMPRDMUTURi DS ORASF. Impr. oraş Bururesci 5 0/Oi Idem idem din 1884 5 0/0 lMaî i n Impr. or B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVERS» Credit Fonoiar Rural 7 o/O Idem Idem 5 0*0 Cred. Fon, Ur. ain Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred - Fodc. Ur.dinlsejS Obi. Cae. peaa. Ir. 300. Scadenta cuponelor| medin w t ti «î >t 861/4 105 1 Ian t Iul 5 0/0 1 lan 1 lulJÎ Idem Idem Idem Idem Idem Mal Ne 1725 76 35 35- 1P4 87 1/2 102 $>4 84 t 2 76 l/Z i a 4 EPOCA — 29 NOEMBRE PRIMUL BIROU DE PL»$*RE Pentru toata RumămaConercionat df-Gu- 1 vern pentra ipsUtutric«\ guvernante Bone i de copii. Menajrrrv si fStieeri.-te «uperioar*. Prin numeroasele sale reiaţi uni a.it cu streinatatea cât si cu t<<»ta ttonitni». Biu-roul este pus in positie a satisface toate ; cererile. Se va pune in scrisori si un timbru pen- j tru respuns- Drn Adi'lnlde Rntidmi institutrice diplomata — tfo. 72, Cn Ir a TVcforfei, tfo. 72— j vh-Vra de Palatul Regal n—n-M— laiwwh- ai <-m- r am I M I CADOURI PENTRU ANUL NOU ■> I t t i t ARISTOANE SI CLARIFOAKE care cânta după notele lor paste 1000 cântice precum ARII NAŢIONALE, DAT SURI, l'PERE etc etc tsrmrnc si Ml ‘>1 t do M VS \ ou I până In 10 CÂNTICE Se vinde en gros ş; en detail ca preţurile Eabricei la IVI. SIFFER Bucureşti StradaC&rol I, deasupra Mapaşi- jj * nulul de Haine D. SchvarUman. a 1 I t t t IO PROJESOM DE l'IANO I valoni Iul din Viena, având tncâ câte-va '»re libere, doreşte a da lecţiuni In oraş l cu condi(ufcn foarte avantagioase, j A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele. 1. U. ANUNCIU 1 Sub semnatul am un mare depou de ţ vinuri albe şi negre, vechi şi fioui de I Urâgâşanl.cu preţuri moderate în Str. | Nopţii, No. 4. tu dosul bisericel Olari. I C. I'etreseu. M. SCHWARTZj OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fa f Îbricaţl după indieaţiunile medicilor o 1 culiştl. ; I Conserve de leale nuanţele pentru I îndulcirea luminel, asemenea şi lol fe-1 Iul de Barometre. Termometre şi grade j medicale. Diferite mesuri metrice etc-1 ««11 hani nni fnnplA moHAPnlp ATELIER MECANIC W* KSXIaH&IJE®. No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu Pompe «le toate sistemele. Kâw-tAui d'applhf ue ai llori-e foiilâni, Canale (robinete) de tot felul Tuburi dr fer. tm-in ni plumb. Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, agbcaburi de coborfre inodore, capace do Tiasnale etc. MIRE DEPOSIT DE FONT» ORNAMENTALA Vase, socluri, abusuri banei tir gradina, grilaje de Îngrădit morminte, pilaaturi, Tuburi pentru nuntlnge al randrlabrl. tuşuri, ibstautiuni complecte de bai cpmducte de apa (151) '****^.<**~*.**» ******* ******-*».»♦ 8** >8* ************* i i i # l are o proprietate minunată de a atfrpl insectele cu mare iuţeală fără a lăsa vro urmi. St ir peste totul si radical (dosnicele si puricii. Curata cu siguranţa bucătăriile «Ic gândaci. Departca/u imediat niolicle. Ne scapa indnta de muşte. Vpnrn animalele domestice si plantele, atât «le insectele ce le supără,eât si boalele ee produc ele. Curata eu siguranţa capul de păduchi Este de observat cA „Zaclierliu** adevărat se vinde numai in llocon- ne originale nici de cum cu dramul. Depoul general: I. ZVCHERLIX. Vini a I.,Goldschmiedgasse 2 In Bucureşti la Drogueria Brus, Cari Gersabek.Pharmacia la leul de aur, E. I. liissdorlcr, Drogueria 1. Ovesa Str. A-cademia, I). Martinovicl, Pharmacia la Cerbu, P. W. Ztlrner Calea Victoriei 50, Gustav Rietz, Georges Kosmann. In Bârlad Iad. Max. Prankel, tn Brăila Pharmacia la Minerva.tn Craiova Pharmacia (Prânz Polii), Pharmacia la Vulturul de aur, Pliarmacia (Ed. Kon-teschweller), !n Galaţi Konigl. Hof A-potheke (M. Brelhner), Pharmacia la a viile (Jeah Oswald), Pharmacia din g Strada Portului, tn laşi Pharmacia Vie- I tor Maugsch , Pharmacia Racoviţa , | Pharmacia la Spiridon, Pharmacia Ed. j Heyek, tn lloman Pharmacia la Speran- 9 ţa,"tn Turnu-Severin Pharmacia la Im- I pârâtul Severus. (Cari BamsMs Erben). ,,STELL A“ Sapunerie fi Parfumerie, Bucur, sti recomanda specialităţi OE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN DE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI B1UROU X Calea Victorii, No. 6'(*, vis-a-vis de Palatul Hegal. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE ÎS. EMANUELf % No. t, Str. Luterana, No. t coltzul Slirbey- Vodă Efectuiază orl-ce mobila sculptata, şi nesculplatA pen-tru Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. CIMENT PORTLAND SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRfcNCEZE SI DE PORTLAND DE LA BOULOGNB-8UR-WER (fRANCIa) Capital 22,000,000 franci Mărci: demarlr, lonqu6ty ut Comp. şi e. kamchon ct Comp. PROOUCTIUME ANUALA CONSTATATA OFICIAL: 170.000.000 klg. l urnlsori ui (11 V l ltM l.t I Ut VMT.Z de Iu I S IO JtecompeMeJlajej^iocUiile principalele lucrări executate cu produsele societăţi 1855 Paris.—Prima medalie. 1867 Paris.—Medalie de aur (unica pentru Ciment). 1873 Viena.—Doufc medalii prime de progres,Decora ţ. ordinului Franz-losef. 1876 Fi iadei lia.—Prima Med. 1878 Paris.—Marele premiO, Medalie de aur, Crucea Legiuui pe onoare. 1883 Amsterdam. Dipl. de onoare. 1885 Anvers. — Dipl. de on. elfii toate recompensele cele ’lnlal la exposiliile regionale. Tone Lucrări dc Gherbour, lb.000 Dorivatiuuc la Dhuys si la Vaune . . .40.000 Portu de la llAvre .35.000 PurturileduluRoucn si Fiicamp. . . .10.000 Expoziţii univoc. 1870 si 1878,NouaOpcra, Trocadero HAiei Dieu. ... . .35,000 Rada de la Sl.-Jean- de Luz...........12.000 Portu delaDunkeque 8.000 PortudolaSt-Nazaire O.cOO Portu do la Sablcs, . 7.O0O Portu dc la Boulogne llu lucrare). . . .30.000 Portu de la Dieppe .25.000 Tone Portu dc la Cai&is (in lucrare)..........50.000 Portu do la Loixocs lPorlo,Porlugalia(in lucrare) . . . .40.000 Eo uzslc ours. Senei 15.000 Pod. pe Seua la Paris 12.000 Tunel u dc la Braye lin lucrare). . . .18.000 Aducerea apelor de la Budou Bourdeaux (in lucrare). . . . lO.OOn Pav.delenin laparis 15.000 Lucrări oe l'urluri(ge-uiu militar) . . .45.000 Saigon iCoclunchina.25.000 Uanalu de Pauaznaun lucrare) ..... 5.000 Portu de laSt-Valery 8.000 O colecţie de certificate privitoare la aceste /uruituri este Iu di spus it ia publicului la re-prcscntatul si dcposilanU nostru penlrv HomUnia U. EH. HOSEXHIAL ia Uu, ui i-Hti, sinul» sf. vturri Xo. 17.—Aseiuenua si corticatul dc încercare făcută cu acest ciment de către serviciul lecliuical onor. Primărie din Bucureşti, prin care sc constata o ruei-sleula la tracliuue de 40 de kilo de centimetru patrat, densitate du l(o0 si o propor-tiune de 6 la suta parte granuloasa. Deposit in Uraila Ia d-nu U. U. Behrmann. DE VENZARE Locul din strada M&nluleasa No. 30 A se adresa la Domnul I. SOCOI.LSCL ARHITECT No. 12 bis. Strada Domniţa. No. 12 bis. II. BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1. Hydrotherapia — 2. Electrizare — 3. luthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. MasajiD sistematic—7. Ser-viciuJla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica i Bae abur..................2.50 i Bae de putină cu şi lără duşe . 2.— medicamente...............1.— 1 duşe rece sistematică cu basin l.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notăl. Băile de abur sunt deschise tu toate zilele de la 7 ore dimineaţa plnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 post-meridi&ne. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALE» VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI Sc tnsărcinâză cu conslruc-ţiunl de turbinesi mori cu pre-turl mal reduse de cât acele in Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră dc 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 leI3600,cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie safl mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru gradină, armamente pentru grajduri şi teascuri ile viu etc. IVIi.vre deposit cie fer, raiuri pentru vagonete dâcauviile, tzove de tuoi. IVI a re asortiment de pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouars. 111 DE ARE\DAT Sâîâ* ( II 1»E .IOS DIstri Iul lnloniilu.liilintler<‘ I r>NS puguuno, 2 bunuri A sc adre-a Strada Speranţei No 20 lu Mnriu l*i-listeanu. ARGINT VECHIU Objecte de argint de orice formă, arginLeriâ veche, Lablajc dc argint cumpără cu preţuri bune. A se adresa la prăvălia SCHWARTZ Str. Carol No. 7. REGIMUL DE DANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER Recunoscut ca cel mal escelent MEDALIAT ACUM IN URM', DE J .RIUL MtOLAL Dl LOBCRA CU MEDALIE DE AUR 8ub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupl vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi tn lână curată de Cămilă, garantând contra râcelel şi a reumatismului. Delarâm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc In magasinul AUX 72,CALE* VICTOR!! 72 VIS-A-VIS DE PALATUL REGAL 0R JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART rmtt tatu îART. SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI DE CERAMICA DE LA COTRQCENI Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat Usina situată la Bucureşti, Cotrocent,Şoseaua Pandurilor,peste drum de A silul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Delu-Spirea. Direcţiunea si depos.t principal in bucureşti, sir. bis. eni.s Adresa telecjr-aiioet: B A S A L->T, Bucureşti I> E I* O S I T E SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, piatza Sf. Arhanghel. — In Craiova la U. G. Poutnay, banquer. Industria Naţională ale cărei produse aU obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă ; DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-A Eslras din preturile curente pentru Bucureşti Pavele pentru bordure Pavele pentru pavagiQ Lespezi pătrate . . . Pătrate felurite . . . Borduri de grădină. . Cărămizi refractare . Cărămizi cu 6 găuri . iam.l. lam.jp. lam. p.j iam.p. iam.l. iam.c. lam.p. 80 PREŢ U R I L E Cal. t Cal. 2 Cal.S •JL A» V i c i •-S C î £ 2 «î 1 2 £ - i ~ V K i s - a w C JE CC. £ iis § | 2 v v £*» s £ t ^ s C S a. =-^ - C. 5.= « 350 4.25 325 4.00 300 3 75 270 15.00 250 14.00 230 13.00 380 11.00 360 10.50 320 9.50 240 10.00 310 S.00 180 8.00 150 — 130 100 — 320 — 65 — — — — Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că In Bucureşti şi Oraşele In care ese-cutâ lucrări pentru Comună, Societatea să Însărcinează şi cu esecutarea, garantând Întreţinere a un auşicâse mal află la usină materiale vechi şi disform. ----CI ■BLf'. li 1DARTE REDUSE--------------- GEORGE FORFlItlAD D\ IN DREPT AVOCAT S a mutat In Calea Călăraşilor No. 3 vis-a-vis de grădina Sf. Vineri, orele de onsultaţie de la 8—10 a. O ALIFIE lîo mare folos pentru Pecin-gene si pentru uiăucarimea corpului, precum si una pentru matreala, se gaseste cu preţul de 2 1. n. la Dr. Tran-lalirescu.—Strada Oluri No. 5. „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica nutoriznlu de inventatorul d-iiul trof. Mcidinger pentru SOBE MEIDINGEH H. llrhn, Vii na, I., Karatlinerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de ia 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca Ronaăniei _ Sobele acestei fabrici »unt premiate ca cele d'intâiu prrmiurii ticna i8î,i, Kasel (827, iPari* 1S77. Sedi»*1»"* t7"ÎH. Wels 4HÎ8, jlcplit/ Viena 188U, liger 18 81 si Trieut 1881 2 Aceste sobe sunt Întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copi , Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret. Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala. Banca României; sobele mele mai sunt .ntrebuintate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Urând Ilâtel; In laşi, HOtel Trajan (85 sobe; in şcoala iml:tara si casarme. '__________________- Preferinţa aoestor sobe este asa de mare in cât se găsesc * pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-plio se se ferească de scbimba-_ rea fabricatiunei noastre du- rabile si exacte de imitatiuni de tot felul, (ie recomandate ca sobe Meidinger. constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uaelor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis sl franco. tflEIDINBER-OFENl [&.H. HEIM^ Bucureşti, — Typogi - . GCA,— Piaţa Episcop telNo. 3 www.dacoromamca.ro I