ANUL II No. 306. A DOUA EDITIUNE —wn SA M BATĂ. 39 NOEMBRE II DECEMBRE 1880 Grioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE încep LA I SI 16 a fie-carei LUNI si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE l\ BDCimstli La casa Adininistratiunei lAi TAR V: Prin mandate poştale. Pentru i an 40 lei. 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Ici. IA STHKIX VT VTKi La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru i an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACfHJNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NTJIVIEFUJL MANUSCRIPTELE NU SE IHAPOIH» APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU Grigore VENTURA Prim-redactor responsabil ANUNCIURiLE SE PRIMESC ItCMAl LA ADMIRISTRATIE Anutciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri i reclame pe pagina tr*ia 2 Iei hma I V PVHIS: Se^ i- 'stejutaalul CU 4.1 «>n«. v înierul, la Kioscul din râse Esatnartre 11S ADMINISTRAŢIUNEA So. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUME RUL SO BANI UN NUNIER VECHIU CREDITUL REGATULUI CREDINŢA XOASTRA MĂRTURISIRE PREŢIOASA LUCRF.TZ1A BORGIA CUM VOTEAZA SENATUL PRIETENII BARBATILII D. Ministru Nacu face progrese. Anul trecut a publicat o situaţiune Încurcată ; anul acesta a distribuit înCamerâ, în ajunul discuţiunet res-punsului la Mesagiul tronului, o es-punere confuză, greşită şi necomplectă, asupra stărel visteriel. Dacă lucrarea ministrului de finanţe era mediocră în anul trecut; aceia din anul acesta este cu desăvârşire rea. Expunerea situaţiunel tesaurulul public la 80 Septembre 1886,— acesta e titlu,—coprinde două părţi, cu totul deosebite una de alta. In prima parte d. Nacu aruncă o privire retrospectivă asupra finanţelor ţârei de la unire până la 1805 şi de la această epocă până în zilele noastre. Din 96 pagine mari, câte compun expunerea, 83 se ocupă cu această notiţă istorică ; cele-Talte 13 pagine sunt singurile cari tratează despre actualitate. * • # Şi istoria îşi are rostul ei. Ca ministrul finanţelor, în momentul când se deschide în Cameră discuţiunea cea mai utilă, aceea a răspunsului la Mesagiu, se vie şi se debiteze In Cameră o bucată de literatură financiară din epoca lui Vodă-Cuza, ni se pare cel puţin temerar, daca nu necuviincios. Ceea-ce publicul doreşte se ştie, ceea-ce Camera e datoare s'asculte şi se esamineze este cestiunea actualităţii. Odată această cestiune limpezită, liber e ministrul financelor se facă şi istoria literatureî, dar s’o facă la locul ei. Iată ce aveam de semnalat asupra formei. Asupra fondului, totul e confuz, eronat şi necomplect. In ce priveşte partea istorică a espunerii, nu putem perde timpul spre a o analisa numai de cât. In seria articolelor asupra financelor sub regimul conservator, vom avea ocasiune d’a ne ocupa şi de densa. Este suficient se menţionăm pentru acum câte-va din deficitele guvernelor, în cari a figurat fie d. Ion Br&tianu, fie d. Dimitrie Gliica, or Ion Ghica. Reproducem, negreşit, dupe expunerea d-lui Nacu. Anul 1867 se încheia c’un deficit de lei noul O milioane asupra unul buget de 60 milioane. Anul 1868 produce un deficit de lei noul 15 milioane şi jumătate. Anul 1869 se soldează şi el cu un deficit de lei noui O milioane 300 mii. Trecând la perioada din urmă a aceloraşi guvernanţi, constatăm că: Eserciţiul 1876 s’a Încheiat cu un deficit bănesc de lei noui »f 088.271.90 pe când conservatorii nu lăsaseră pe 1875 de cât un deficit bănesc de 2 milioane 300 mii, Eserciţiul 1877 se soldează c’un deficit bănesc de lei noul 5 022.010 75 Eserciţiul 1878 dă la lumină un alt deficit de lei 48,377,803 45 Eserciţiul 1879, face cunoştinţă c’un alt deficit bănesc de Iei 01,791,030 57. In eserciţiul 1880—81 , deficitul bănesc este de lei 19,319,810 80. De la această epocă încep Împrumuturile. conversiunile şi biletele de bancă. De la această epocă milioanele de rentă se trec en gros la bugetul ordinar, cu veniturile căruia fac tot o apă. Aşa se Incheiă anii 1882— 83—81. In 1884—85 deficitul este de lei 15 milioane In 1885—86, acelaş deficit este de lei 10.371,000. Pentru acoperireaacestuia s'a trecut la bugetul ordinar 12 milioane de rentă şi tot a mal remas neacoperite 8,486,293 28. Dacă d. Nacu n’a scris cele 81 pagine de istorie financiară de cât spre a ne aminti această serie neîntreruptă de deficite, pe cari le-am copiat textual dupe situaţia d-xale (vezi pag. 26—60 şi tablourile de la fine); dacă ministru finanţelor n’a fost călăuzit de altă ţintă de cât de a dovedi, cu totul, haosul In care se găseşte visteria, atunci n'avem de cât a’l felicita pentru preţioasele mărturisiri ce le face deputaţilor, In ziua când începe discuţia răspunsului la mesagiul tronului. * * * Va se zică,anul din urmă, 1885-86 s’a încheiat c’un deficit de aproape 20 milioane şi din acestea mai sunt flotante 8 milioane şi jumătate (vezi tabl. pag. 96). Dacă este aşa, cum rămâne cu declaraţia mesagiului că am ajuns să ne bucurăm de o situaţiune asigurată şi lămurită f Datoria publică contractată figurează la pag. 84 din espunere pentru suma de Ici 800,500,153 8(1 Mesagiul tronului ne a vorbit de o ţifră mai mică, şi anume de Ici 77 1,000,090 Cum rămâne cu cuvântul tronului? Situaţia este limpezită prin deficitul spirtoaselor şi chibriturilor ; prin slaba Încasare a foncierii, prin misterul păstrat de ministru asupra sării şi chibriturilor. Vom vedea dacă espunerea d-lui Nacu va mulţumi Parlamentul. Pe noi ne Întristează! Pe ţară trebue să o îngrijească ! Cavrol. DEPEŞELE AGENŢIEI „H.4YAT Paris, 9 Decembre E probabil că baronul do Qourcel, fost ambasador la Berlin va lua portofoliul a-facerilor streine. Londra, 9 Decembre Lord Iddesleigh a primii o nota din partea Porţii, menţionând într'un mod foarte clar dorinţa Turciei do a discuta evacuarea Egyptulul. Lord Iddesleigh arespuns cava Iun nota tn consideraţie. Vicna, 9 Decembre Circula ştirea printre cercurile diplomatice ca Turcia ar li cedut, Rusiei acţiunile sale ale canalului de Suez. Vlena, 9 Decembre Deputatiunca bulgăreasca a fost primita de către d. Kalnoky, pe lângă care a stat mal bine de o ora. Depulatiuuea va prânzi la corespondentul ziarului «Times». «Noua Presa Libera» regreta atitudinea Turciei contra Bulgariei şi spune ca depu-taţiunea bulgăreasca nu va putea ti primita nicăieri In mod oficial, pentru ca ro-presintantil Turciei aii primit ordinul do a nu presiuta depulatiunea. După «Corespondenta Politica» cabinetul englez ar li supărat do întârzierea causatft de Rusia tn facilii arca nogociârilor şi spune oâ e de datoria mal âgtâiu a Rusiei ca s6 faca s6 so accept# prinţul de Mingrelia de către Bulgaria. Ticna, 9 Decembre «Fredemblall» spune : Contele Kalnoky a primit deputaliunea bulgara, dar re-ceptiunea n a avut un caracter oficial. De pulaţiunea a expus situaliunea Bulgariei şi dorinţele populatiunil bulgăreşti ta privinţa uael soiutiunl grabnice a crizei actuale. Receptiuuea a fost din cele mal a-micale. D. Kalnoky şl manifesta viile sale simpatii şi mal cu seama dorinţa urgenta de a vedea sfârşiudu-se criza actuala, atât tn interesul Bulgariei cât şi In al pâcil generale. Soft a, 9 Decembre Mstc gi'udinari bulgari venind din Ungaria au adus holera iu satul Dul-nidol, districtul Tirnova. I»c Ia 30 ÎVoe.i: bre pana la I Decembre au fost 13 caşuri de liolera. h'au dat ajutoare de doctorii si spitalele din 1 frnova. Un cordon sanitar s*u stabilit într'un mod riguros. Boala e circonscrisa in satul Dulni-doi, uude de la 5 Decembre nu s'a semnalat nici un cas de moarte. II I-navii suni pe cale de u se însănătoşi- CREDINŢA NOASTRA * _ Pe lfingă toate diferinţele practice care ne despart de cele l'alte partide, sunt unele diferinţe fundamentale asupra punctului de plecare. în privinţa bazei pe care întreaga teorie a statului trebue să fie fondată. In a-ceastă privinţă vedem două şcoli opuse, două tabere îrt care toţi oamenii inteligenţi care se ocupă de politică sunt siliţi să între, mai mult sau mal puţin. *Una din aceste scoli are drept bază istoria poporului de care se ocupă; se reazeamă pe instituţiile, dalinele, obiceiurile, moravurile unei naţii, şi nu admite modificarea lor decât într’un mod treptat, cu a-jutorul şi sub controlul experienţei zilnice, şi numai într’un caz: şi a-nume când se iveşte vre o discordanţă, vre o lipsă de armonie, între diferiţii factori care constitue un popor, în întreaga lui fire morală şi fisică. După această seoală, un adevăr general nu poate fi aplicat unul popor fâr’a se ţinea seamă de condiţiile de rusă, de educaţie, de temperament, şi numai pentru causa că e un adevăr in abstracto. Pentru şcoala istorică, cu alte vorbe, un adevăr, pentru a fi aplicat, trebue să aibă un cuvânt mai puternic decât simplul fapt d’a fi un adevăr. Tot trecutul unei naţii este, pentru această scoală, strâns legat cu presentul şi cu viitorul ei. Şcoala istorică vede într'un fapt al trecutului rădăcină faptelor presente şi sîmburele actelor viitoare, şi, pentru dânsa, ori ce fapt, ori-ce act, nu poate avea urmări trainice dacă nu răsare din acest simbure, dacă nu ese din această rădăcină. Din contra, şcoala teoretică nu se ocupă de regulele care şi le a dai o societate, de datinele ei, de obiceiurile care le-a luat. Nu vrea să ştie nimic de vremea trecută, decât numai ca să stigmatizeze abusurile a-cestel vremi. Are în vedere regulele care ar trebui date unei societăţi, obiceiurile care ar trebui sâ i-fie impuse. Şi, după ce a ajuns la ce crede că e adevărul, ea legiferează în sensul acestui adevăr, fără a se întreba dacă ţara este coaptă pentru reforma ce voeşte s’o introducă. Acestei scoli sc poate aplica asemănarea lui Bliintschli: «Copilului îl place se «împingă ori-ce lucru penă la ex-«trem ; il vezi, înarmat cu mica lui «logică, cum merge din deducţie în «deducţie, fără a băga obstacolele în «samă; parcă e o tendinţă Inâs-«cutâ. Tot o dată el întrupează fru-«moasele sale raţionamente, şi le dă «o realitate, confundând şcoala şi «viaţa real , şi măsurând una din-«tr’ânsele cu cea i'altâ... » Una din aceste două şcoli are deci, drept bază, faptele şi mani-festaţiuniîe unui popor, şi să reazemă pe acest stîlp puternic când face vre un pas înainte. Cea I’altâ cu ochii ţintiţi spre viitor, lasă la o parte diferiţii factori constitutivi ai istoriei unei naţii, să preocupă de un ideal splendid, dar mai tot de-a-una utopic dacă îl studiezi cu de-amănuntul, şi impune chiar prin forţă guvernaţilor, progresul care ’l vede in depărtare, ca un fel de nălucire, ca o ideală Fata Morgana. Unde esteadeverul? Cine aredrep-tate? Conservatorul prudent sau liberalul pripit? Se cercetăm istoria lume! ca se găsim un răspuns la această întrebare, şi se vedem, prin precedente, dacă o reformă, introdusă într’un mod violent or nu, dar în discordanţă cu trecutul unei naţii, are sorţi de isbândâ definitivă, poate produce în viaţa acestei naţii ceva trainic şi sănătos. Această problemă nu poate fi des-logătâ într’un mod categoric de cât prin studiul istoriei, şi iată de ce: Ideile care ni se înfăţişează unele după altele în cursul veacurilor, sunt aproape identice; sau, ca să zicem mai bine: ne găsim de la începutul lumeî, în faţa unei oare cure sume de idei care ni se înfăţişează mereu, una după alta sau toate împreună, dar care nu se schimbă nici o dală. Singura aparenţă a-cestor idei se schimbă sub influenţa mijloacelor şi a circumstanţelor, dar ideile însuşi rămân nestrămutate. Aceste premise fiind date, vedem negreşit că in3tituţiunele, datinele, moravurile, obiceiurile unui popor decurg tocmai din aceste idei generale şi eterne, modificate, prelucrate prin influenţa circumstanţelor ec-sterioare. Vdem că şcoala istorică care se buzeizâ tocmai pe aceste instituţiuni, aceste datini, aceste moravuri, aceste obiceiuri, isvore-şle tocmai din aceste idei generale şi eterne care presidâ la formaţia şi la desvoltarea unui corp social. Vedem in fine că şcoala istorică, prin însuşi isvorul ei e silită d’a considera întregul corp social ca o fiinţa vie, ale cărui organe studiate şi cunoscute mai de înainte servesc la cunoştinţa întregului corp, şi permit d’a prevede actele şi mişcările care se vor putea produce sau vor trebui Îndemnate în viitor. Şcoala teoretică, din contra, stu-diează spiritul uman, trebuinţele individuale, interesele speciale ale fiecărui om. Pe câte-va experienţe i-solate, ea întemeiază o teorie şi o conduce cu o logică nestrămutată, inflexibilă, piuă la ultimele el con-secinţi. Când teoria e stabilită, puţin îi mai pasă de naţia care va fi subiectul experienţelor sale de apli-caţiune. Pentru dănsa, adevărurile la care a ajuns prin studiu devin un fel de dogmă, şi politica devine un fel de teologie. Iar când vre un profan vrea se se atingă de sacro-sanctele principii şi se demonstreze neputinţa d’a le aplica, în fapt, fără a jigni interesele vitale şi viitorul naţiei, o! a-tunci nu se găsesc arme destul de Înţepătoare pentru a nimici nemernicul care a Îndrăznit a se atinge de cele sfinte... Căci e un lucru demn d'a fi însemnat: această şcoală, care pare a cere toate libertăţile, îţi refusădin capul locului libertatea d'a discuta principiile el. Trebue să adăogâm la activul a-cestel şcoale teoretice o mică parte de şarlatanism. Ei încarcă cu toate greşelile trecutului sărmana sa adversară, şcoala istorică. Ear părţile trecutului care sunt bune, şi le însuşeşte, precum ca şi presentul şi viitorul, care nu le abandonă cu nici un preţ adversarilor săi. La viitor, mal ales, este acasă ladinsa, şi rău venit ar fi acela care ar emite părerea că cel care se reazimâ pe trecut pot clădi în viitor. Lăsăm la o parte elementul declamaţiei şi al fraseologieî, care sunt apanagiul necontestat ale acestei şcoli. Punând dar faţă in faţă bilanţul amândurora teorielor vedem : Pe de o parte, desvoltare treptată, logică, întemeiate pe fapte reale, şi De la 1 Aprilie 1885 până la 15 Februarie 1880, s’a vândut la Berlin, prin Banca Naţională: 50,000,000 renta De la 1 Aprilie până la 30 Septembre 4886 s’a mal vândut alte 15 milioane «le renta D. Nacu nu ne spune câtă rentă s’a mal vândut de la Septembre până acum, şi la ce sumă se ridică astă-zl,—nu la 30 Septembre 1886— datoria publică. In Aprilie 1886 s’au votat trei noi imposite; din acestea, tacsa spirtoaselor, d. Nacu declară că a mers foarte rău. Aşa, în 6 luni din evaluările de 4,680,000 lei nu s’a încasat de cât lei 3,3000,000. Taxa licenţelor a fost şi ea sporită în proporţiuni considerabile. Dar nici dânsa n’a corespuns prevederilor bugetare; în 6 luni s’a încasat lei 2,435,000 în loc de 2,580,000 lei. Despre al treilea imposit asupra sării şi despre al 4-lea asupra chibriturilor, d. Nacu nu spune nimic. Dar şi ce a spus e de ajuns. Situaţia este asigurată printr’o datoria neconsolidată încă asupra anului 1885 de 8 milioane jumătate. CREDITUL REGATULUI Când ministrul finanţelor espune Parlamentului o situaţiune vagă, confuză şi eronată; Când tn 18 luni lesaurul vinde renta de 6S milioane; Când spirtoasele scad; când fonciera nu se implineşte, când agio se ţine ia 18 0/0; Atunci regele declară Ţârii prin Mesagiu câ finanţele noastre au intrat pe o cale sigură şi lămurită; Ear Berlinul scade renta la cursul de 92. In 24 ore, titlul prin escelenţă al Creditului public a scăzut cu 1 la sută. In alte 24 ore, acelaş titlu mal perde 1 şi jumătate la sută. Creditul ţării e cotat tn Germania cu 2 1/2 0/0 mal puţin, în 48 ore, şi regele afirmă na-ţiunel că ne găsim tntr’o situaţiune lămurită ! Renta română cade de la 97 la 92 tn timp de trei luni şi cabinetul I. Brălianu afirmă câ Înotăm tn fericire. Visteria se Împrumută într'un an şi nn sfert cu 05 milioane Şi ministrul finanţelor afirmă că stăm în echilibru! Prăpastia se deschide, bancruta se a-propiâ. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 29 NOEMBRE ajunând la fapte reale ; propăşire cu încetul, dar cu siguranţă. Pe de altă parte, concepţiune cu totul intelectuală, dogmatică, teologică, fără legătură cu viaţa reală; aplicare pripită, din care resultă lipsa de armonie între mijlocul guvernat şi legile care îl guvernează. Propăşire unc-orl repede,apoi oprită, în fine nulă, pentru că nu e în a-cord cu firea popoarelor. Resultat nul, or răii. G&ndindu-ne la toate aceste, oare am fi temerari se aşteptăm, ba chiar se chiemăm şi se lucrăm spre a a-duce triumful istoriei, tradiţiuneî, naţionalităţel asupra dogmei, născocire!, cosmopolitismului ? Aleou A. Hain. MĂRTURISIRE PREŢIOASA Citim în Telegraful de eri rândurile care le dăm mal la vale, şi care sunt o mărturisire foarte preţioasă, o constatare care nu se poate tăgădui a puterel noastre. Negreşit nu ne putem aştepta la laude din partea ziarului oficios, El caută apoi se nimicească efectul confesiuneî sale prin considerentele care o însoţesc, dar faptul remâne şi ne grăbim a lua act de această mărturisire. Eată articolul «Telegrafului ;» Nu se poate, şi nici nu e nevoe a tăgădui cfi o mişcare serioasa se produce In oposiţia română. Până la căuşele acestei mişcări nu ne vom coborâ : ar fi curioasă analisa, d’un interes filosoflc-social nemărginit, dar prea vastă pentru ca să nu a-parţie numai istoriografului conştiincios, care va avea să 'şl dea bine seamă de caracteristica faşă prin care trece spiritul public la noi, şi mal cu seamă de nivelul culturel publice din ţara Româneasca. Noi ne mulţumim să dăm un singur indiciu :“o mare parte din lumea pretinsa cultă socoteşte, independent de or-ce consideraţie de program sad de politică practică, c& guvernul liberal...durează prea de multa vreme. Un studid psichologic serios, amănunţit, ne-ar duce la constatarea că nivelul nostru sufletesc e tocmai acela căruia II place şi 'I tre-bue schimbarea. Mal e şi altă Împrejurare, astă dată de ordin social-polilic: partidul conservator, când căsu la 1876, era sleit, ti’avea odrasle tinere. Şi dacă d’atuncea şi pănă mal en lupta sa a fost moale, anemică, dacă aproape se poate zice oă n'a luptat, causa e numai lipsa sângelui tânăr, care sâ redea vigoarea e-lementululîmbătrânit şi gârbov. Dar d'atunci, de la 1870 şi până aslă-zl, copil ad crescut ş ad ajuns oameni. Şi de la un capat al Moldovei, până la capătul opus al ţârei Româneşti, toate o-draslele tinere din conservatori, conservatori s’au făcut. Să ni se arate o escepţie ; şi chiar când ni s'ar arăta una, tot nu s’ar schimba nimic. Ştîmbinecănuunstudidserios politic a împins p acest tinerii In braţele partidei conservatoare, nici cunoaşterea ţârei sad istoriei sale-oh! II Cunoaştem bine....—; dar. fie legături de familie, fie convenienţl sociale, fie închipuite tradiţii, fie chiar poetice aplecări spre trecutul măncat de molii, faptul remăne acelaşi: partidul conservator şi a împrospătat rândurile. Şi de când ’şî-le-a împrospătat, aţi v&zut: Asocia-fante ortodoxă. Epoca, agitaţii, propaganda, scandaluri — tot ce-ţl pofti ... dar viaţâ tânără, viaţă ferbinte. i m si: viimzi li simt In şedinţa Senatului de Marţi 25 Noembri, s’a comis o ilegalitate flagrantă, o călcare pe căt se poate de neruşinată a regulamentului. Era vorba de a vota indigenatul, cm dispensă de stagiu, al d-lul Vilhelm Boemches, din Turnu-Severin. Pentru ca d-sa 9ă devină român, regulamentul Senatului prescrie următoarele : Votul pentru cererile de indigenat cu dispensă de stagii! nu se poate face do răi ou majoritate de 2 II a \olurilor exprimate, {art. 97 al 2). Prin urmare, dacă cererea de indigenat a d-lul Vilhelm Boemches nu a întrunit 2/3 din voturile exprimate, cererea d sate a fost respinsă, şi d-sa, remâne ce a fost Înainte, adică strein. Aceasta n’a fost Insă părerea generalului Cernat, vice-preş edinte al răscoptului corp. Iată, în adevăr, cum s’afl petrecut lucrurile, dupe Monitorul o-ficial: D. viee-pres dinte, general Cernat: ftesultatu’ votului este: Votanţi 51 Bile albe 33 BPe negre 21 D-lor, la votarea indigenatelor cu dispensa de stagiu rogu'amentul cere două treimi; prin urmare voiul acesta netn-trunind 2/3 este nul. D. tioldur Lăţescu: Nu este nul este respins. Voci: Votul este nul. D. vice-presedinte, general Cernat: Voiul este nul; măiue se va voia din noii acest indigenat. Vrea să zică aflrmaţiunea generalului Cernat are mal multa valoare de cât bunul simţ, de cât regulamentul, de cât legea. Când acestea zic : ce reread-lul Vilhelm Boemches este respinsă, generalul răspunde: votul este nul 1 şi nu se găsesc doi senatori care să protesteze, care să se opue la a-ceastâ tragere pe sfoară, la aceasta scamatorie a votului. Dar fiind vădit că primul vot a respins cererea d lui Vilhelm Boemches, al doilea vot, acel de Miercuri, care i-a admis cererea, mai are vre-o valoare? Şi d. Boemches, respins Marţi dintre Români poate el fi admis Intre el Miercuri ? Intr'un cuvânt, senatul are voe să voteze de două ori acelaşi proect de lege ? Natural că nu. Prin urmare i.Vilhelm Boemches remâne străin, ca m&I 'nainte, şi nu vo-] tul de Marţi trebue declarat nul, dar : acel de Miercuri Şi dacă aceasta nu se vs face. vom fi îndrept să zicem că Senatul admite ilegalităţi flagrante, ca calcă regulamentul sââ tn modul cel mal neruşinat. BULETIN EXTERIOR RUSIA IN EGIPT Ştirile de eri ne arătaQ acordul stabilit între Turcia şi Rusia tn privinţa Bulgariei, cele de astă-zl ne comunică două fapte cari, dacă s'ar adeveri, ar dovedi că înţelegerea Intre Rusia şi Turcia nu să mărgineşte la afacerea bulgară dar există şi pentru cele-l-alte cestiunt ce compun marele complex al litigiului oriental. Primul fapt e9te sgomotul, care s a ivit In cercurile diplomatice tn privinţa cesiunel din partea Turciei a acţiunilor sale din canalul de Suez către Rusia. Ori-cine înţelege toată însemnătatea acestei ştiri. Să ştie că Rusia are să primească o sumă d*stul de mare pe c-«re Turcia i-o datoreşte ca despăgubire de resbel de la 1878. Pare că guvernul rusesc, voind să se folosească de posiţiunea favorabilă pe care i o da calitatea sa de creditor al Turcia», a a vut dibăcia să convingă pe bărbaţii de Stat otomani d'n ceda Rusiei acţiunile canalului de Suez pentru plata datoriei turceşti. Odaia proprietară asupra acestor acţiuni, guvernul rusesc va avea dreptul d’a interveni tn Gestiunea Egiptului alaiuri cu Frnncia şi cu Turcia. A dona ştire nu face de cât a confirma şi a corobora pe cea dintâi Q. Ea ne comunica că cabinetul din Londra a primit din partea Porţe! o notă prin care guvernul otoman esprimă ln-tr’un mod clar dorinţa d'a pune în discuţie evacuarea Egiptului. Prin urmare atât Francia cât şi Turcia slâruesc a pune capăt la ocupaţiu-nea Egiptului din partea trupelor engleze. La această acţiune a Franciel şi a Turciei va veni acum să şi adăugă şi intervenţiunea Rusiei iudreptăţitâ prin proprietatea acţiunelor canalului de Suez. Precum să vede acţiunea Angliei în Bulgaria va fi paralizată prin faptul că poziţiunea elin Egipt este pusa tn pe ricol. V. IHFQRMATIUNI Azi pentru memoria zilei luări Plevni s’a ţinut un Te-beutn la biserica din faţa casărmi Cuz*. Au asistat M. S. Regele, miniştr , generali şi ofiţeri superiori. Dupe ceremonie M. S. Regele a trecut in revistă trupele îu curtea casârmel. n Eri seară s'au adunat la d nu A. Marghiloman vr'o 40 de membri ai opoziţiunoi, intre care dd, Cozadini, Fleva şi Voinov, spre a stabili o înţelegere în privinţa atitudine! pe care trebue se o adopteze in Parlament. înţelegerea s'a făcut între osebitile nuanţe şi s'a definit partea pe care o va lua fie care individualitate marcantă în discuţia respunsului la mesagiu. K Eată ordinea, afară de schimbări ulterioare, in care vor lua cuvântul oratorii Camerei la discuţiunea asupra respunsului In mesagiul tronului: t. d. Cozadini; 2. d. Stolojan; 3. d. Muiorescu; 4. d. Carp; 5. d Bosiâ; 6. d. Paladi; 7. d. Stroici. * O esplosiune Îngrozitoare deşteptă Bucureştii astâ-noapte, la 3 ore 14. Multă lume era la Îndoială ; cel mal optimişti credeafl că se trăsese o salvă de artilerie In onoarea zilei de 28 Novembre. Azi dimineaţă Insă ştirea se resptndi că esplosiunea se produsese la piro-tecnie, că se număraţi câţî-va morţi şi răniţi mulţime. Ne am dus îndată pe po’igronu! de la CotrocenI şi am constatat următoarele: Esplosiunea se produsese Intr'un becid de pământ, stabilit lângă grajdul regimentului de genid. Acest becid, cunoscut sub numele de movila, din causa mare! cantităţi de pământ ridicate de d’asupra lui, conţinea 3 kilograme de dinamită şi vre-o 10 kilograme de pulberedp resbel, netntrebuînţale laesperienţelode mină făcute In 1870. După câte se crede, un soldat din genid, voind să fure pulbere, s’a introdus Io becid şi, lovind cutiile ce con-ţinead dinamita, a provocat esplosiunea. Azi dimineaţa, trei oameni din geniu lipseai! la apei, Insă nu se poate afirma că toţi trei ad fost victime alo esplosiune!, pentru că rămăşiţele u-mane găsite In dârlmaturl nu permit să se reconstilueascâ un trup complect. Aspectul movilei este înspăimântător. In locul el se vede o gaură,un crater, unele grinzi de stejar sunt fărâmate ca beţe de chibrituri. Salcâmii plantaţi pe movilă şi în jurul el sunt desrâdâcinaţi, spintecaţi şi aruncaţi In toate direcţiunile. , Esplosiunea a cauzat daune destul de Însemnate. Grajdul geniului este spart în mal multe locuri. La casarma, depărtată de 400 metri aproape, acoperământul sufrageriei a fost rădicat. La Asilul Elena-Doamna, situat In altă direcţinne, şi încă mai departe, la 600 metrii aproape, multe giamuri ad fost sparte şi căte-va uşi înfundate. Ase-menca la palatul de la CotrocenI. D. căpitan StaicovicI a fost de tim-purid la faţa locului şi a pus sd se transporte la spitalul militar rămăşi-ţele umane care s’uu putut găsi. M. S. Regina, aflând acest accident, a mers pe la orele 11 1/2 la Azilul E-lena Doamna, a liniştit copilele, speriate încă, şi a ordonat că restul zilei va fi petrecut tn petreceri. S'a adus îndată un tacâm de lăutari, şi acuma fetiţele Îşi uită spa ima în joc. # Aflăm cu plăcere că d. G. Canta-fcuzino, care se dusese la Viena pentru a consulta somităţile medicale Rsupra sănătăţii d-sale, se află pe căt se poate de bine. K M. S. Regele a lucrat azi cu d. Sturdzs, ministrul cultelor şi instrucţiune! publice. * D. Hilrovo, ministrul Rusii va fi priimit mâine în audienţă privată de M. S. Regele. IC Delegaţia românilor din Cahul, ce a fost la Peb-rsburg, a presentat Ţarului, ca de obiceiu supunere. Ţaru iau tntrebat : Subt cine a-fi fost mal mulţumiţi, subt admintstraţia română saii a mea. Românii le aâ respuns : «Ve spunem cu francheţă Sire, ca subt administraţia romană, e-ram mai mulţumiţi, aveam toate libertăţile.» Ţaru Intinzlndu-le mâna le-a zis. «Ve declar se ştiţi, câ dacă nu mai bine de cât subt administraţia română, veţi fi de acum nainte, ca şi subt densa.» Această comunicare, în Calmi a făcut multă impresie bună. IC D. N. Mandrea, preşedinte al institutului de bine facere «Provedin-ţa», a primit eri din partea d neîor A. Nedelcovicî, A. A. Popovicl şi G. Boambâ, fiicele moştenitoare «le defunctului loan G. Mânu, suma de 10,000 lei, legată de tatăl lor prin testament. Suntem fericiţi de a înregistra a-semnea legate generoase K Din Galaţi ni se comunică : Gă la punctul Oncea, funcţionarii romîni In special şefu vâmei, ce să zice a fi un evreu, face mari dificultăţi celor ce trec din Basarabia în România. Un aşa cas, sau întâmplat d-lui Garavasili fiu, din Cahul. — Aceste şicane pe cât sau informat corespondentul nostru, sunt conforme ordinelor primite din Bucureşti. IC Consiliul sanitar a hotârtt se ia oare-care mesurî contra holeri care se iveşte în Bulgaria. Ast fel se vor închide unele puncte de comunicaţie cu ţara vecină, lăsându-se anume locuri unde va fi un personal pentru desinfecţiune. IC Marţi, 16 Decembre va fi la Ateneu un concert dat de d-nu Lubici în folosul studenţilor cu concursul d-lor Vlădoianu, Dimitreseu (violonce-listu) şi Schipek. D-nele Bauer şi Seculici vor da concursul lor acestei interprinderl umanitare. D-nu Lubici va executa una din rapsodiele române al căror autor este d-sa. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 50 50 JULES MARY (Urmare) Ea mişca de douâ ori din cap, frân-gându-şl mănele. Şi deodată !ş aduse aminte de respunsul atât de simplu a lui Holgan, atunci când ea Barată cu degetul prapastia tn care Speranţa era sâ se afunde. Şi nu zise nimic alt de cât ceia ce zisese Je&n : — Bine, Jean, de vre ce trebue ! Se întoarseră către cel l’alţf In tăcere. Când sâ apropiara, amândoi cau-tară să zâmbească. — Cun sunt de palizi I murmură Catherina. Atunci Holgan zise d nei BarbarainJ- —Am fost mal eloquent de cât d-ta, şi mal dibacii! de cât tine, Catherino. Nu-mi cunoşteam puterea. Am convins pa Theresa, şi încă In scurtă vreme şi fără greutate. — Adevărat e, copila mea ? zise d na Barbarain Încântată. — Adevărat mamă. — Şi spune-mi, ce argumente a Întrebuinţat acest mare avocat ? Theresa sâ Întoarse spre pescar: — Jean, răspunde d-ta însuşi. — EI doamne, ce mal lucru 1 zise dolgan. Theresa nu voia să se mărite ca să nu părăsească pe mama sa. I-am făgăduit că d-na Barbarain nu se va desparţi de dânsa. Am făcut bine? — Şi iată ce nu voiai să spui ? zise bătrâna. Te jertfeai pentru mine, scumpa mea copila ? Fii liniştită, vom pune condiţiunl aceluia pe care '1 vet lua de bărbat. Catherina, de o parte, se uita la Jean şi la Theresa cu ochi aprinşi. — Cât se iubesc gândea ea. D-na Barbarain respunsese d-lui du Montdoney ca va consulta pe fiica sa. Ea nu-I dăduse încă respunsul săd. Fiind-ca acum Theresa declara că va lua cu plăcere pe d. Montdoney—zisese acesta cu atâta mâhnire că trebuia să fie cine va orbit ca mama el spre a nu ghici nimic — se hotâră ca d-Da Barbarain să scrie tânărului magistrat şi să ’i permită a veni să le vadă îndată ce doliul Theresei u'o va mai împedica d'a eşi In lume. Seara se petrecu tn mijlocul acestor proiecte de viitor. Catherina nervoasă, râdea fără cuvânt, la cea mal mică vorbă. lio'gan şi Theresa păreau streini u nul pentru altul, atâta se fereai! de aş spune un cuvânt. Se temeau ca emoţiunea lor, dove- dită prin Iremuru! \ocei lor, să nu ‘I trădeze. O privire a lui llolgan către Theresa o făcu să Înţeleagă. Această privire însemna: — Uite la mama d-lale. Nu este deja răsplătită ? Dar Theresa nu putea să se arate veselă şi făcea sforţări pentru a nu plânge. XIV Singura mângâere a Calherinel, singura el speranţă, era fiica sa Berlha. De o vreme o cam neglijase. O iubea cu toate acestea, dar zilele eî, la început,se treceau cu atâtea’nimicurl, a-tâtea petreceri,atâtea izbânde lumeşti! Uitase că avea o fiică şi nu ’şf amintea de dânsa de cât când vre-o indisposi-ţiune obicinuită copiilor a punea tn pat. Atunci se aşeza la capătul el şi nu lăsa pe nimeni s'o Îngrijească. Apoi când Beri ha să facea biue, să Întorcea la toaleta el. Apoi, amorul el pentru Gilbertll sdrobise viaţa. Bertha, din ce In ce mai uitaU, nu vedea nici o dală pe mama sa. Acuma când se vedea singură, respinsă de acei care o iubeai! altădată, Catherina Începuse s’o iubească peste măsura. Dar şi aicea, o aştepta o de-cepţiune amară. Aceasta fu poate cea mai vie durere pentru dânsa ; perde-rea lui Gilbert, indiferenţa lui Holgan, gelos ia ce avea pentru Theresa, toate dispărură. Rămase numai desperarea grozavă, nemărginită, neagră ca o pră- pastie fără fund, Ci mormântul, dea fl devenit o străină pentru fiica sa. Iulr’o zi avu o dovadă că precum Bertha ocupa puţin loc In viaţa ei de cochetă, tot aşa ea Însuşi avea puţin loc tn inima fetiţei; Holgan şi Theresa —iar Theresa 1—să bucurau de iubirea el de cinci ani. Jucându-se, Bertha căzuse şi să rănise la un genuchiO, Să făcu o mică umflătura. Doctorul Taverney, chemat îndată de Holgan, dădu mai multe reţete, păru cam îngrijit şi reveni In toate zii. le. El legase genunchiul cu pânză, punând vata între densa şi piele-Cu toate precauţiunile luate se produse o tumoare; doctorul declară că trr.bue o operaţie foarte dureroasă în care era nevoe de a să întrebuinţa un fer roşit In foc. Bertha slăbea, faţa i să pălise. Doctorul Taverney declară că copila abia mal avea destulă putere pentru a suferi operaţia, câ dacă va mal trece timp, ea ar deveni primejdioasă, ar putea să nu reuşească şi prin urmare Berlha ar rămâne şchioapă sau ar pierde viaţa. Catherina înstai&se pe fiica sa In o-daia el şi n’o mal părăsea. In primele zile, Bertha In prada frigurilor, avu delir şi în delirul său chema intr’una pe tatăl său şi pe Tha-resa. Catherina, care stătea plecată spre densa, înconjurând o cu braţele, săru-tând’o, Catherina Ii zicea : — Tatăl tăi! e lângă tine, îngerul meu, şi mama ta, mama ta care te iubeşte. Când delirul trecu. Bertha sâ uită In jurul el, recunoscu pe Catherina, dădu mâna lui Holgan şi zise: — Theresa ? Unde e prietena mea Theresa ? — Dar sunt ei! aici, draga mea, că mama ta care te iubeşte, care te va Îngriji, nu te va părăsi nici o data. — Nu, vreai! pe Theresa, vreaă să vie Theresa, striga fetiţa. Şi Începea să plângă. Nici chiar IIol-gan nu era In stare s’o mângâie. In toate zilele aceiaş scena sa petrecea. — E foarte nervoasă, zise doctorul care fu faţă la una din crisele acestea, şi nervositatea el e cu atât mal mare cu cât ea e mai slaba. Dacă ar vedea pe d-şoara Theresa Barbarain s’ar linişti, s ar face mult mal bine. Când doctorul eşi, Catherina Începu sâ plângă cu hohot. Bertha, In cruzimea el inconscientâ, o privi Intr’un chip ciudat, dar nu păru mişcată. Holgan zise : (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA‘ ‘ Tirttţriu 6,000 de Toi ’ J ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia jj 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina j! III linia 2 lei. CRONICA TEATRALA CORURILE LECIIITOIRE SENATUL Şedinţa de Vineri 28 Noembre 1886 Şed iu ţa se deschide la ora 2 şi 20, sub preşedinta d-lul Dini. Ghica. prezent 73 d-nl senatori. D. gen. G. Anyelescu, raportor, citeşte proiectul de lege pentru acordarea unei pensiuni de 300 lei văduvei generalului Gherghel. După odiscu(iune tiecuviincioasâasupra cesliuuel de aşii daci d-na văduva Gher-ghei este saQ nu muinâ minorilor a fost sad nu soţia generalului, proiectul se votează cu 37 bilă albe contra 23 negre. Se voleazâ apoi câte-va indigenate tn mijlocul sgomotulul şi cu cea mal mare uşurinţa. Şedinţa se ridica la orele 3 şi jum. Iledeeu LUCREŢIA BORGIA Ar fi dovada câ am o ideie foarte proasta despre cunoştinţele d-voastrA literare, dacă m'aş apuca sa vă amănunţesc subiectul dramei lui Victor Hugo, care s’a jucat erl seară pentru prima dată pe scena teatrului naţional, adică pentru prima dată anul acesta, căci Lucretia Borgia s'a mai jucat acum opt-spre-zece ani, cu d-na Efr. Popescu şi tntr'un chip mult mal strălucit. Cel puţin aşa mi se spune de cel mal mari de cât mine pe care’i ajuta şi vârsta şi memoria. Drept prefaţă la drama sa, care urma mai ântâifl să poarte titlul : O cină la Ferrare, V. Hugo a scris următoarea retetă medicală : «Ia schidolirea morală cea mal urâcioasâ, cea mai scârboasa, cea mai deplină ; pune-o In mijlocul cel mal bătător la ochi, spre pilda In inima unei femei, care ar tn-suşi toate conditiunile frumusetel fl-sice şi mărirel regale. Cu aceasta schi-dolire morala amestecă un sentiment frumos, cel mal frumos, cel mal curat ce poate avea femeia, sentimentul matern ; fă din monstrul d-tale o mamă şi monstrul va interesa publicul.....» Totul e frumos In această drama. Scena batjocorel făcută Lucretiel In faţa lui Gennaro, răsbunarea ducesei care otrăveşte tntr’o cină pe cel care afi insultat’o, gelosia şi dispreţul lui don Alfonso care sileşte pe Lucreţia să verse otrava In cupa lui Gennaro, temerile mumei, sforţările sale spre a scăpa viaţa copilului, toate aceste scene te mişcă, te lnfloara, adică ar trebui să te mişte şi să to Înfioreze dacă din nenorocire jocul eroinei nu te ar face să te cobori repede din sfera Înaltă unde te a aşezat autorul. D-na Nottara nu are nici gestul, nici organul, nici sângele fierbinte al Lucretiel Borgia. Vrea să se iuţeascâ şi nu poate, vrea să se supere şi nu poate ; vrea să se aprinză şi nu poate, e moale, e o Lucreţie de muhalibiu, şi faţă cu sforţările sale zadarnice spre a isbuti, Iţi vine să ’I zici proverbul românesc: «Geaba mergi, geaba te duci, geaba tot rupi la papuci!» Îmi tnchipuesc câ d-na Efr. Popescu era cu totul alta. Adevărul e că această din urmă artistă n’ar fi încercat să joace Mascotla dupe ce jucase Lucreţia Borgia, precum d-na Nottara n'ar fl trebuit să crează câ e destul să lepezi rochiţa servitoarei din operetă ca să Îmbraci mantia ducesei dintr'o dramă ca cea de erl seară. Inchipuiţi-vă pe Mateescu jucând rolul ducelui d’Est; aşa e că aţi fl râs ? D. Gr. Manolescu atât de bun artist obicinuit, mi s'a părut foarte rece. Se vede câ nu'I place rolul, sad că nu era bine dispus. D. C. Nottara singurul care a cules cu drept cuvânt aplausele publicului. Am observat că joacă lntr'un mod foarte conştiincios, şi mimica sa nu lasă nimic de dorit; apoi are un organ foarte plăcut şi ştie să’l moduleze cu artă. Toate cele-l’alte roluri nu erad Învăţate, nu erau ştiute. La actul banchetului, faimosul brin-disi aţ iui Donizelti, a fost înlocuit printr’un brindisi al d-lul Hiibsch, făcut pe un motiv de vals. Nu sună urât la urechie acest motiv de val, dar suna rău la pricepere de vreme ce drama se petrece pe la Începutul secolului al şase-spre-zecelea şi valsul n’a fost cunoscut de cât In secolul al nouăsprezecelea. Acum poate mă Înşel eu, şi o fi dibuit d. Hiibsch ceva documente care dovedesc contrariul. Inca o observaţie şi am sfârşit. Fie care act ţine un sfert de oră, cel mult două zeci de minute, iar intre acte este mereu o pauza de cel puţin o jumătate de Qră, ast-fel In cât ai vreme să te duci la Capşa, să bel un ceai. să stal de vorba şi apoi să te întorci: lucru foarte plăcut...pentru cel care nu vin la teatru de cât spre a pleca la cofetărie. D. R R CAMERA Şedinţa de Vineri 28 Noembre 1886 La ordinea zilei de .abaterea proiectului de respuns la mesaj. D. Cozadini. D. Creţulescu a zis cu ocu-siunea punerel pielril fundamentale a A-theneulnl, că avem tievoe de linişte. Cine ar Îl putui crede c& un aşa nobil deside-rat să li pulul fjdica asemenea furtuni, tn câl să tle ameninţat d. Creţulescu d’a fi dai afară de la AlheueQ. I). Cozadini Începe a face Li antul silua-ţiunil. Pe calea economica mergem răii. Pe calea financiară nu ne putem Inca pe deplin rosti câcl Lrebue să aşteptam raportul cotnisiuul bugetare. Totuşi putem spune ca temerile noastre s'aO realisat şi ca deficitul e aşa da mare precum am spus'o acum un an. Avem 18 O/o agio şi mal lrebue să plătim 10 centime pentru lle-care bucata de napoleon. D. Cozadini arata ca nici o data n a căzut justiţia aşa de jos. Aminteşte destituirile magistraţilor, şi principiul câ opo-siţia nu mal are dreptul la prolecţiunea legilor. Cât pentru administraţie, ceia ce să cere funcţionarilor azi, este să ştie să organizeze bande de batâuşl. Oratorul aminteşte scenele de sălbăticie comise la rodacţiunile ziarelor, (sgomot). D. dr. flâmncianu tntrerupe. Aceleaşi şcene s’aO repetat la alegerile comunale. La Botoşani a trebuit să inler-vie şi armata şi numai graţie spiritului de umanitate a şefului el, s a putut evita un măcel. (întreruperi violente). Acelaşi guvern care să susţine prin baionete a avut şi tristul curaj să aducă convenţia consulara cu germania. Suntem tu drept să tnlrebâm pe cel de la putere, până când vor abusa do răbdarea noastră. Am fost, zice oratorul,adănc mâhnit când am văzut câ se pune prin mesaj, tn gura suveranului, neadevăruri sfruntate. D-sa bâuueşle câ Împrumuturile de rentă In loc d'a servi la scopurile pentru care ele se negociază, servesc pur şi simplu pentru acoperirea cheltuelilor ordinare ale bugetului. Acum un au d. Coslinescu zicea despre d.Carp şi d. Cozadini câ aQ monomania etalonului de aur şi 11 vedea deja porniţi spre doctorul Charcol. Mă Întreb azi unde ar putea să fie tri-meşl alţii când ţara va ajunge la ruina financiara spre care e pornita. In ceea ce priveşte trasa din mesagiQ relativa la ordinea alegerilor comunale, d. Cozadini se mărgineşte a zice ca s a reamintit faimoasa circulara a d-lul Nescl-vod, «ordinea domneşte In Yarşavia». D-sa conchide zicând ca nici odaia mal mari neadevăruri n'aO fost puse fu gura suveranului ca tn anul acesta, (aplause). D. Dimancea se ridica spre a respunde d-lul Cozadini. In loc să vorbească asupra cestiuncl, d-sa reeditează banalele calomnii ce se tndrcpteazâ contra guvernului conservator. Bâg&t tn aceste imputări calomnioase, d-sa lacearcă a face un paralel Intre guvernul de azi şi guvernul trecut. Vorbind de alegeri d-sa Întreabă daca s'a pus vre-unul alegator cruce cu tibişir pe spate. Nici insultelor minoritâţei turbulente nu s'a răspuns de nimeni. Despre evenimentele de la Botoşani, d-sa aruncă toată respunderea oposi ţi unei. Zice că aceia cari aQ venit să tulbure liniştea alegerilor sunt străini din oraşul Botoşani, strftin! de naţionalitate : Lipoveni (11). Iu acest mod caraghios continuă d. Dimancea tn mijlocul pufniturilor de rts chiar a colegilor săi din majoritate, uimiţi de enormităţile ce debitează fără ruşine. A. I>. Ioneseu Oratorul străbate sala pentru a se sui la tribună. -începe prin a dispune auditoriu prin oare-care alusiunl glumeţe atiugătoare pentru d. Dimancea. Justifică presenţa sa la tribună. La o persistenţă sistemă lrebue o persistentă critică. Ţara voeşte a se scăpa de acest guvern. Voeşte a vedea o schimbare de lucruri. Iu locul neuitatei maximi a nemuritorului harbu Catargiu: Iotul peutru tara nimica pentru noi! partidul de la putere pare a fi a-doptat aceea : Totul pentru partidul nostru nimica pentru tara ! la Împrejurările grave interioare şi exterioare Iu care ne aflăm un guvern patriotic ar trebui să ceară Majestăţe Sale să consulte ţara tn libertate ca să se pronunţe prin noi alegeri cui ea acordă încrederea sa. Ţara ar trebui consultată cât mal repede şi câl mal leal. Noi ne rugăm la Maje tatea Sa să avanseze epoca alegerilor cu un an. După părerea d-lul Ioneseu disoluţiu-nea Camerilor se impune. Laudele d-lul Dimancea, sfidarea sa către oposiţie sunt pure rodomontate. Ţara azi daca s ar consulta tn libertate n’ar mal acorda, de sigur, încrederea sa regimului de exploatare şi de scandal care o guvernă. D-sa insista asupragravitaţel evenimen-teior ce se petrec la hotarele noastre. In respunsul la mesagiu se atribue inspira-ţiunel Majestâţel Sale conduita prudenta păstrată de guvern tn faţa evenimentelor externe. In sistemul constituţional această Trasă ar 11 un adevărat blam pentru guvern pe care d-sa unul nu l’ar primi d'ar 11 pe banca ministerială. D. Ioneseu este tn vervă. Cu mult spirit insistă pentru disoluţiuiie In treacăt se leagă tn mod foarte nemeril şi In aplausele frecuente alo unei părţi a adtinărel, de d. Stălescu ministrul justiţiei. D-sa nu Împărtăşeşte părerile optimiste ale guvernului In privinţa menţi-rierel pace) Europeane, Atât declaraţiunile făcute de trei mari puteri Europeane,câl şicomorbirea avută de Prinţul Leopold aci cu diferite persoane Înaintea plecârel sale, sunt de o natura cu lotul Îngrijitoare. D. N. Ioneseu se Întinde asupra evenimentelor petrecute tn Bulgaria. La tnce-puL.nu ne putem explica insistenţa d-sale pentru a stigmalisa p’acel ofiţeri sperjuri cari cu revolverul tn mână aii silit pe Principele Alexandru să abdice. Dar la."i-ritaţiunea 'ce manifestă generalul Loca după fotoliul presidenţial, la gena care resimt mal mulţi onorabili până şi chiar după banca ministerială, fie care Îşi dă seama do scopul oratorului, fie care a Înţeles câ d-sa bate In Grueff ca se priceapă Lecca. Nu se poale dar zice conchide d-sa câ ceace s'a petrecut tn Bulgaria nu ne-a lâsat ne atinşi. D-sa constată apoi ovaţiuuoa făcută de guvern Principelui Alexandru la reîntoarcerea satn Bulgaria.D-sa aduce laudă Primului ministru pentru aceste ovaţiunl,prin care d-sa a voitsă tndrepteze grtşelele din trecutul sâQ. D-aa se opreşte asupra unul incident al resturnârei. Consulul german de la Sofia a reclamat Îndată după. reslurnare pe Principele A-lexandru ca cetăţean german şi a cerut garanţia averel sale private. Acest fapt este signifleativ şi instructiv pentru noi Românii. Părerea d-lul Ioneseu este că România lrebue să ia o posiţiune tu faţa evenimentelor care aQ turburat şi carejameninţâ câ vor mal turbura Încă peninsula Balcanică. Dar pentru aceasta ţară — repeta d-sa — trebue din noQ consultata. Se coboară de la tribună după ce a formulat din nou a-ceasta părere a d-sale că M. S. ar face bine să disolve Camera. (Aplause tn stânga) Discursul d-lui Maiorescu D-sa Începe: E regretabil (rîsete, aplause) e regretabil ca o asemenea desbalere să se urmeze In lipsa primulul-miuistru. Pentru prima oară se Întâmplă una ca a-ceasta. Când vorbeşte Camerei M. S. vine însuşi In adunare; s ar cădea ca primul-minislru să stea faţa la desbdlerile răspunsului. D-sa esto nevoit dar a vorbi faţâ cu um- j brele d-lul prim-ministru, căci, d-sa cu deosebire de cel l'alţl oameni, tn loc do ' umbră, are şapte, (rlsete) D. Maiorescu se opreşte puţin la pasa- • giul relativ la evenimentele exterioare. Apoi arată lipsa de ori ce program de guvernământ atât In mesagiu câl şi tn proiectul de respuns. Atât unul cât şi altul nu sunt tn situaţia spiritelor de azi. D-sa constată că avem a face cu un gu- ! vern liberal ci cu o simplă stăpânire de fapt. Pasagiul cel mal frumos din admirabilului sâQ discurs a fosl acela unde a trecut tn revistă toate cele mal principale i greşeli ale guvernului dovedind câ toate acestea sunt caracteristica unul guvern I reacţionar. Presupunând câ ar veni un guvern reacţionar ia putere ce aţi pute zice d-v., ' Întreabă oratorul, când ar destitui procurori şi judecâtorl de instrucţie când ar permuta magistraţi pentru câ nu tşl Îndeplinesc datoria după placul guvernului? Când ar abusa de cumul? Când ar pre-sinta legi descentralisâtoare ? In numele căror principii mai stă actualul guvern la putere? — Daca mal slâ In virLutea vre unul principiu ! A sta la putere numai In numele bugetului e uşor ! Dar d-v. credeţi câ veţi sta la putere cât va trăi d. Brâtianu. Apoi d-sa nu e nemuritor. Ce veţi face când va veni ziua de mâne? Discursul d-iul Maiorescu pronunţat ca o autoritate fâră seamăn, este ascultat fn-tr’o tăcere şi cu o atenţiune extra-ordi-| nară. - . www.dacoromamca.ro Acest discurs fiind foarte Însemnat, 11 vom publica tn estenso, Îndată ce va a-pare In Monitor. Hesptmsul d-lui Dim. Sturdza D. ministru de culte explică d-lul Maiorescu pe care pe rtnd tl numeşte filosof şi retor, câ d. Brâtianu e bolnav şi d’acea nu asistă. D- Sturdza se miră cum d. Maiorescu cu • vocea de sirenă cu care se tmbracă» vine de dă azi guvernului lecţii de liberalism, când d-sa a făcut parte din guvernul cel mal reacţionar care cu «biciul şi cel mal mare absolutism» tortura ţara ! Pe tonul acesta d-sa reeditează toate neroziile ce se repetă de alde Dimancea tn contra guvernului trecut. D. Sturdza repetă faimoasa sa declaraţie că intră şi ese din minister când ordonă d. Brâtianu, dar adaogă că nici o dală nu va intra tn partidul junimist, flind-câ acest partid & Îmbătrânit şi s'a anchilozat tntr'o fraseologie seacă şi fn nişte fapte trecute prea cunoscute. D. Sturdza Începe a face laudele d-lul Brâtianu, şi nu mal poate sflrşi. Sfâtueşte pe toţi Românii aşi Înclina capul dinaintea d-lul Brâtianu, care a făcut resbelul etc, ele. Apoi trece la laudele Regelui se opreşte cât-va laudă guvernul şi revine cu plăcere la acusaţimtl injurioase contra d-lul Maiorescu şi partidului conservator In general. Acusâ pe d. Maiorescu că de şi are darul cuvântului, ti lipseşte Insă darul adevărului. Şi ca dovadă zice că aceasta tara care se bucura mai multa libertate ca nici una alta n a vrut să vă asculte pentru a ne da afară de la guvern. Cu această ocasie vorbeşte de alegerile comunale unde oposiţia a fost bătută de o majoritate infricositoae (sic). îndată ce sfârşeşte d. Sturdza majoritatea cere Închiderea discuţiei conform u-sulul sâQ constant. Cel care se distinge mal mult e D-rul Rlmnicoanu, care a venit să ea loc Intre junimişti. Ln incul» ut D. Al. Marghiloman mirându-se de presenţa D-rulul RImniceauu pe băncile junimiste, acesta tl apostrofează tn mod aprins. — Cu d-ta n’am ce discuta, replică d. Al. Marghiloman. De mult avem o socoteală Împreună. Când pofteşti voiQ răfui-o. Doctorul RtmniceaDU fâcându-se câ nu înţelege d. Marghiloman II repetă. — Sunt la disposiţia d-tale când vel pofti. D-rul Rtmniceanu s'astâmpârâ. • • D. Fleva vorbeşte contra tnchiderel. Întreabă dacă se poale închide discuţia mul Înainte ca cel puţin toate elementele din care se compune această Cameră să poală sâ’şl expue atitudinea. D-sa n'a auzit de cât un duel tn caro s'a răspuns la toate atacurile prin acusaţiun Îndreptate de guvernul actual contra fostului guvern, iar nici de cum prin apărarea propriilor sale fapte. E timp să tncetâm o dată cu acest sistem. Până când, voiţi a reaminti acel trecut peutru a vă justifica faptele de azi, până când veţi ajunge a'l întrece In cea avut mal trist şi odios prin propriele voastre fapte ? D. Fleva roagă adunarea se nu tnchiză discuţia, şi declară că chiar libertatea cuvântului In Parlamentar fl nimicită când azi discuţia s’ar Închide. Se pune la vot. Proba prin ridicarea mânilor fiind incertă pentru Preşedinte, acesta anunţă câ se va procede la votul cu bile. IlesulLatul este: Volanţi 105 Pentru 66 Contra -IO Discuţiunea generală se declară Închisă. Se pune la vot cu bile luarea In consideraţie. Se primeşte cu diu 130 votanţi 05 pentru 35 contra. Şed iu ţa se ridică la 5 1/2. Un spectator. Botoşani, 28 Noembre. (Depeşe trimisă la 4 ore 45 p. m., sosită la 7 ore seara). Teodor lialiniak este trimes la arest în acest moment. Resbunariie Isi urmeaza cursul. BOLDUR-IEPUREANU. D. General Cernat a fost primit azi dupăamiazid. M S. Regele; subiectul convorbirel a fost esplosiu-nea de azî-noapte. Astâ-seară se va ţine o întrunire intimă a colectiviştilor la d. C. F. Robescu. # Aseară sa inlrunit ia Primărie consiliul de administraţie pentru a discuta mijloacele de a acoperi u nele deficite. Intre altele consiliul comunal In ultima sa şedinţă a făcut o aspră mustrare unui consilier sjutor care a surprins consiliul cu adjudecarea unui contract pentru darea tn Întreprindere a halei de peşte. Devisul ce se presintase consiliului era pe suma de 230,000 lei, iar adjudecarea s'a făcut pe 350,000 lei, fâră ştirea consiliului. Consiliul nevoind acum se aprobe plusul peste devis, antreprenorul va fi silit sau se resilieze contractul sau mal probabil se intenteze comunei un proces pe motivul că d&nsul a şi Început a se aprovisiona de materialul necesar. Consiliul profesoral al Facultâţel de medicină a fixat pe ziua de 12 Decembre esamenul ce trebuesc a trece studenţii tn medicină pentru a fi tnscrişl la doctorat, conform lege! votată de corpurile legiuitoaie din sesiunea trecută. M. S. Regele a fost a9tâ-zî de dimineaţă la Cotrocenl pentru a vedea efectul explosiuneî de azi-noapte. Consiliul comunal este pe mâine seară. convocat Mâine d. P. Carp va lua cuvântul la discuţia respunsului mesagiulul pe paragrafe. Camera de punere sub acuzare s’a pronunţat In afacerea Stoica Alec-sandrescu-Brâtianu pentru trimiterea acuzaţilor Înaintea Curţeî cu juraţi. In privinţa d-lul Oroveanu s’ail ivit nişte incidentedestul de stranie. Se zice câ doui consilieri votaseră cel dintâi pentru trimiterea lui Înaintea curţeî cu juraţi. Preşedintele, d. Poenaru-Bordea a remas In minoritate votând contra. Atunci consilierii au voit să revie &-spra opiniunel lor ca se se ralieze la opinia preşedintelui. Dar influenţi puternice s’aă eser-cit&t asupra lor spre a se obţine ca el se inenţie ideia lor ; chiar d. Ion Brâtianu a intervenit. In urma a-cestor presiuni consilierii s afi pronunţat pentru trimiterea d-lul Oroveanu Înaintea Curţii cu juraţi. D. Poenaru-Bordea a persistat la o-pinia sa. ULTIMA ORA Paris, 10 Decembre. — Se asigură ca Anglia 'şl propune a declina propunerile Franciel, In privinţa neutralisă-ril canalului de Suez, dacă aceste propuneri vor trebui sS lmpedice trecerea nâvilor englezeşti In timp de resbel. Ea ar adera numai la internaţionalisa-rea canalului pe o basâ pur comerciala. Londra, 10 Decembre. — Lord Id-desleigh a anunţat ca o expediţiune privată, sub conducerea Iul Stanley, va merge Iu Sudan, pentru a libera pe Emir şi că Egyptul va lua parte la cheltuieli. Viena, 10 Decembre.—Numirea baronului de Bruck, plenipotenţiar al A-ustriel la Munich, tn calitate de ambasador pe lângă Quirinal e oficială. Roma, 10 Decembre.—D. Minghetti care a căzut greu bolnav, a fost visitat de regele. Berlin, 10 Decembre. — Prinţul regent al Bavariel, primind pe deputaţii bavarezi din Reichstag, le a recomandat călduros adoptarea fâră modificare a proiectului de lege militar pentru motive de Înaltă politică. Sofia, 10 Decembre.—Guvernul bulgar se arată foarte satisfăcut de ştirile primite de la delegaţi In privinţa Întrevederii lor cu contele Kalnoky. Delegaţii vor sta câte-va zile la Viena. Poarta a acceptat ca delegat extraordinar pe doctorul Vulkovicl. Paris, 10 Decembre.—D. de Courcel invocând motive de sânătate a refuzat portofoliul afacerilor streine. OLIMPIA No. 10. Strada Regală, No. / 0 Sub semnata lntorcându-ne din Paris fac cunoscut Damelor câ am deschis un magasin de mode după sistemul france» concurând cu er-ce Casi din capitâlâ a-supra gustului. Olimpia 4 EPOCA — ?9 NORMBRE PRIMUL BIROU DE PLASARE Pentru ţoala România Concesionat d«-Gu-vern pentr» institutriro. guvernant- Bone . LH. KOSE.V 111 AI. la Bucureşti, truda sr. \ineri :\o. f 7.—Asemenea si certicatul de încercare lacuta cu acest ciment de către serviciul lechmcal onor. Primărie din Bucureşti, prin care se constata o resi-s ten La la tracţiune de 46 de kilo de centimetru patrat, densitate de 1730 si o propor-tiune du 6 la suta parte graauloasa. Deposit in Br&iia la d-nu U. O. Dehrmann. A SOSIT LA CAFENEAUA ,,UNION‘ CELEBRA BERE DE MUNICH BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTE L- -6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia — 2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. MasajiO sistematic—7. Serviciul la domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur..................2.50 1 Bae de pulină cu şi fără duşe . 2.— medicamente................i.— 1 duşe rece sistematică cu basin i.— BAI DE ABUR Sl DE PUTINA Notăl. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore stnira. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-dală pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-mendiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. ____Direcţiunea EREZII L. LEMA1TRE SUCCESORII TIRMTOIIII. DE FER Sl ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI Se tnsărcindză cu construc- Uu ni de turbine si mori cu pre-ţurî mal reduse de cât acele '6 - * ain Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu i piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Eseculeazâ repede ort-care lucru de turnătorie sad mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu etc. Mare «deposit. de fer, raiuri pentru vagonete dâoauville, tzeve de tuoi. Mare asortiment de pietre de moara. La Fertă-sous-Jouars. iii UE ARENDAT HVa*. CIL l>l .JOS IJIstrl- tul luloniila.lntin«Icrei pogoauc, 2 Imnuri. A se ailroa Nlru«lu Speranţei Xo. 20 iu Tlariu I’i-tisteanu. ARGINT VECHIU Objecte de argint de orice formă, arginteriâ veche, tablaJe de argint cumpără , cu preţuri bune. A se adresa la prăvălia SCHWAR.TZ Str. Carol No. 7. REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR J AEQER Recunoscut ca cel mai escelent MEDALIAT ACUM IN URM>. DE J.RIUL MEDICAL D N LONDRA CU MEDAL IE DE AUR Sub-semnaţil avdnd numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupl vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi In lână curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului. Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc tn magasinul 72, CALE* VICTORII 72 VIS-A-VIS OE PALATUL REGAL DR JAEGER W, BENGER S Soehne STUTTGART. SOCIETATEA UE «ASALT ARTIFICIAL Sl UE CERAMICA DE LA CQTRQCENI Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat Usina situată la Bucureşti, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor,peste drum de A silul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Dclu-Spirea. D RECTIUNEA Sl DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. BIS. EHl. S Adresa -telegrafica: BASALX, Bucureşti DEPOS1TE SECUNDAK E In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, piatza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banquer. y Industria Naţională ale cărei produse au obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă : DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-A F.stras din preturile curente pentru Bucureşti FELI L MATERIALULUI jYr. bucalilor necesare pentru unitate demesura P R h Cal. i Ţ U R Coi. 2 I L E Cal.S Pentru mie -i o S: ~ ş ^ ^ e si5 a: 1 u Pentru mie pentru uni-lati demes. cu aşezare Pavele pentru bordure . . lam.l. 1 to 350 4.25 325 4.00 300 3 75 Pavele pentru pavagia . . lam.p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pătrate iam.p. 25 380 i 1.00 360 10.50 320 9.50 Pătrate felurite lam. p.; 30 240 10.00 210 S.00 (80 8.00 Borduri de grădină. . . . lam.l. 10 150 — 130 100 Cărămizi refractare . . . lam.c. !4201 320 Cărămizi cu 6 găuri . . . iam. p.; 80 65 — — — « duui c furnic ca in cucureşu şi uraşele In care cse- cută lucrări pentru Comună, Societatea să insârcinc-ază şi cu esecutarea, garantând întreţinere a un anşicâse mal află la usinâ materiale vechi şi disform. ---CU PRETURI FOARTE REDUSE____________ CEORiiE P0R1TRIAU Dr. IN DREPT AVOCAT S-a mutat In Calea Călâ- ] •aşilor No. 3 vis-a-vis de grădina Sf. Vineri, orele de [ ’onsultaţie de la 8—10 a. O ALIFIE De maro folos pentru Pecin-gene si pentru mâncarimea corpului, precum si una pentru inatreaţa, se gasesto cu prolul de 2 1. n. la Dr. Tran-dafirescu.—Strada Olari No. 5. „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata de inventatorul d*nul Frof. Meidinţ;cr pcutru SOBE MEIDINGER II. lleiui, Viena, I., Karnthncrstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 06 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sunt premiate cn cele «Fintuin premiuri: Viena 1813. liasel 1877, ţâParis IS77. Seclisliaus 4 778. %Vels 4878, jTeplitz 4878. Viena 4880, Uger 4 884 si Triest 4884 2 Aceste sobe sunt întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copb, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade. gara Filaret. Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca Românie.; sobele mele mai suni întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand llâtel; In laşi, HOtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme. Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se Cereasca de schimba-______ rea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, fie recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe iuteriorul ustlor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cn preturi rednsc gratis si franco. pMEIBINBER-OFEN jgş£H. H E I M ^ Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcop ielNo. 3 www.dacoromanica.ro