ANUL II No. 304. ANTEiA EDITIUNE jon. 27 NOCMBRC 9 DECEMBRE 1R30 Grigobb O. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE IMCEP LA I 81 18 * FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O-AUNA ÎNAINTE IX IlTl tESai L* c.isa Vlministratiunei IV rAHti Prin mandaic poştale. Pentru t an 40 lei, 8 luni 80 lei, 3 luni 10 lei. H STHEIXATATEi La toate oftlciele pos tale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni *5 lei. REDACflUNEV No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 Q ANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIATA LIBERTATEA DE GÂNDIRE IN UNIVERSITATE ZAPACEALA PARLAMENTARA MĂRTURISIREA VINOVATULUI F*IONA.TELI PRIETENUL BĂRBATULUI LIBERTATEA IIE GÂNDIRE IN UNIVERSITATE Guvernul d-lul Ion Brâtianu ţine se se ilustreze în toate zilele prin fapte care numai liberale nu pot 11. Un exemplu noii despre cele ce spunem, este hotârîrea luată de ministrul cultelor dea se da in judecată trei studenţi de la universitatea din laşi, pentru nişte conferinţe ţinute la Congresul studenţilor din anul acesta la Bârlad. Aceste trei conferinţe tratau, dacă nu me Înşel, despre rolul tinerimeî In mişcarea socială, despre evoluţiune şi despre ateism. Pedeapsa cu care sunt ameninţaţi aceşti tineri, se zice a fi eliminarea din universitate. Lucrul acesta este foarte grav. Grav, pentru că pedeapsa este arbi-irarie, căci nici o lege nu autoriză pe consiliul de disciplină al universităţi, de a judeca pe studenţi pentru fapte comise afară din universitate. Foarte grav, pentru că libertatea de gândire este violată în mod făţiş şi brutal şi aceasta nu In sfera agitata a politicei, ci in lumea senină a universităţei. Centrele liniştite şi curate unde se elaborează cultura Înaltă, focarele gândire! omeneşti, suntastâ-zi ameninţate de urgia colectivistă Aceşti oameni şi-au pierdut minţile. Dupe ce au conrupt, înveninat, ucis, şi caractertle şi viaţa noastră publică, işi Întind acţiunea lor răufăcătoare şi asupra domenulul, piuă acum adăpostit,al inteligenţei şi gln-direl. Oamenii care nici odată n'au cugetat nimic, care n’au crezut în nimic, capetele nebătute de glnduri şi sterpe de idei, sau năpustit asupra cuibului delicat unde se adăposteşte, tihnită, activitatea intelectuală a^neamulul, comoara viitorului. Încercarea dea se restrânge libertatea presei prin Constituţiune, sel-b&teciile bătăuşilor pe la redacţii, suprimarea dreptului de Întrunire prin bătăuşi, punerea afară din lege a oposiţii şi tăgăduirea drep-tâţei egale pentru toţi, toate aceste fapte anti-liberale şi anti-constitu-ţionale sunt păcate uşoare pe lângă Încercarea criminală de care vorbim. La urma urmelor ori cât ar fi de grele vremile, ori cât ar fi de trist că ne vedem despoiaţi de drepturile noastre cetăţeneşti, totuşi ne râiq£-nea o mângâere : speranţa într’un viitor mai bun. Dacă poporul a- cesta mai are putere de viaţă,_ şi suntem siguri că are — acest viitor trebue se Încolţească in creerii ti-nerimei, In sălile pâiejenite ale uni-versitâţei, prin mijlocul cercetărilor ştiinţifice, libere de ori ce piedeci a-farâ de cele pe care le pun unei minţi sănătoase, legile logicei şi iubirea nestrămutată a adeverului. EPOCA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU Grigore VENTURA Prim-redaetor responsabil ANUNCIUR.'LE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAI lb Anuiciuri pe psg. IV, tiuia 30 bani. anuuciuri i reclame |«e papina treia î lei linia I \ P \ RIN : S,- _■ I- 'SU? jur naiul CU 4 .3 4>nL a interul, la Kioscul din rue Eoalroartn I I 3 ADMIN1STRAŢ1UNE.V Ifo. 3.—Pista Ipiscopiei.—Ro. 3. 15 BANI NUMERUL 50 BANI UN NUMEN VECHIU Guvernul, care se pretinde încă liberal, ne-a luat şi această din urmă mângâere. De acum înainte, tinerii noştrii studenţi se ştie că, munca cinstită şi încercările individuale pentru a ajunge la cunoaşterea adeverului, sunt nu numai nefolositoare, dar chiar pericoloase. La universităţile noastre tinerimea română, nu se va mal duce pentru a se deprinde se gândească şi se cerceteze, ci pentru a se face ecoul inconscient al unul soiu de catecbism ştiinţific o-ficial, elaborat de creerii atrofiaţi şi mucezi ai coleclivitâţeî, de stârpi-turile intelectuale care gravitează Împrejurul omului putred. Şi, lucru ciudat! trebue ca noi conservatorii se luăm apărarea drepturilor sfinte ale gândirei faţă cu nişte oameni care se pretind liberali. Ne aşteptăm, — sunt aşa de zăpăcite noţiunile în capetile acestor oameni,—ca se ne acuze că profesăm idei subversive, fiind-câ luăm apărarea unor tineri, care la termenul cercetărilor lor au ajuns la nişte conclusiuni socialiste. Recunoaştem că după părerea noastră greşite erau acele conclu-ziunl. Dar ce ecu aceasta? In materie de gândire teoretică numai discuţiunea liberă şi viitorul se pot pronunţa asupra adeverului unei idei. Aceasta se impune cu o necesitate cu atât mai mare cu cât e vorba de universitate. Aci nu mai sunt oameni neculţi care se poată fi amăgiţi prin câte-va vorbe abile; odată ajuns aci omul, nimeni nu mai are dreptul de a l >une sub un fel de epitropie inte-ectualâ, sub pretextul uşor că poate li amăgit sau uimit de o teorie alşâ dar seducătoare. Studentul vine la universitate lentru ca se cunoască tot şi se a-jrecieze tot in deplină libertate. Tocmai pentru aceasta vine şi numai pentru aceasta. Treaba lui dacă primeşte păreri greşite, dacă ajunge a conclusiuni falşe. Drepturile statului nu incep de cât odată cu intrarea tînerului în viaţa politică. Atunci manifestarea ideilor sale este supusă, dupe legile ţerei noastre şi a mai tutulor ţărilor constituţionale, Intru atât controlului şi represiune!, intru cdt părăsind cdmpul discuţiuneî, îndeamnă la resturnarea violentă şi imediată a or-dinei legale. Atât şi nimic mai mult şi aceasta este o soluţiune moderată şi combătută de unii publicişti mai radicali, ca Mill de pildă. Noi suntem conservator, şi prin urmare, apărători hotărlţi ai pro-prietâţei şi ai religii; ne Întristăm de ori ce propagandă care ar tinde a submina aceste puternice temelii sociale. Nu putem însă admite ca statul se impue soluţiunile sale studenţilor universitari şi ca unii din ti se fie pedepsiţi pentru că la prima cunoaştere a unor adevăruri ştiinţifice au tras dintrânsele conclusiuni, după noi, falşe. O mai Îndelungată cercetare şi discuţiunea, fac mai mult de cât represiunea. Ş'apoi represiunea singură, neîndestulătoare peste tot, pentru a co-rige chiar părerile greşite, este o profanare când trece pragul universităţilor. Dacă un student se pedepseşte, pentru că studiind economia politi-I că s'a oprit iu primul moment la soluţiunile greşite ale socialismului, atunci la ce se mai cugete, să mai cerceteze, se mai citaască. Nu’i rămâne de cât să înveţe pe de rost şi fără să se gândească primul manual judecat bun de d. Sturzi şi a-tâta tot. întrebăm ce om cu mintea sănătoasă ar dori această perspectivă pentru universitate. Cu cele l'alte două conferinţe: e-voluţia şi ateismul e şi mai rău ! Incontestabil că teoria lui Darvain este admisă astâ-zî de aproape toţi oamenii de ştiinţe. Unii insă împacă adevărurile ştiinţifice cu credinţa religioasă, Spencer deecsemplu. Alţii, ca Hekel, împing până la ec-strem concluziile marelui naturalist englez. Trebue espulsat din universitate tlnârul, greşit noi o credem, care împărtăşeşte părerile unui savant' profesor de la o universitate din conservatoarea şi religioasa Germanie? Ar fi monstruos. lntr’o polemica, ivită acum câţiva ani asupra unei cestiunî aproape identice, între d. Hekel profesor la universitatea din lena şi d. Virchov profesor la Berlin , cel d’ântăiu a-mintea cu mândrie colegului seu o parte dintr’un cântec al studenţilor din lena care zice: acel ce ştie adevărul şinu-l spune este o canalie. A deprinde pe studenţii noştrii de a nu spune ceea ce cred că este a-devărat, este ai micşoraşi desonora. K«te a pregăti tărei aceştia o nouă generaţie de colectivişti şi aceasta nu vor studenţii, nu vrea ţara şi de aceasta D-zeu să ne ferească. I. \. lancovescu Pa Is, 7 Decembre. Camera a respins prin 431 voturi contra 41 o moţiune a d-lul Micheliu, care propunea revisuirea Constituţiei. Camera s'a amânai pe Joi. Se crede printre cercurile politice că d. Grâvy va Însărcina pe d. Floiiuet se formeze cabinetul. Pes'a, 7 Decembre. Deputaţiunea bulgară a sosit. A fost primită la gară de studenţii universităţii. Un student a exprimat simpatiile Ungariei pentru naţiunea bulgărească. D. Grckoll'a respuns spunând că naţiunea a intrat tn luplâ, pentru a ’şi ocroti independenţa. Eu nu va uita nici o dală simpatiile Ungariei. D. Grekolf termină alocuţiunea sa prin strigătul de «trăiască nobila naţiune ungurească» (aclatnaţiunl). Vie-a, 7 Decembre. Deputaţiunea bulgară a sosit. Studenţii bulgari s'afi abţinut de la or ce demons-traţiune pentru a nu face dificilă misiunea deputaţhuul. Numai căţl-va studenţi polonezi erafl U gară. Unul dintre dânşii salută deputaţiunea tn numele celor lalţl colegi. Reporterii ziarelor vieneze cari fuseseră tn Bulgaria att venit de asemenea să salute pe membrii depulaţiunil, cari le sunt cunoscuţi. Deputaţiunea voeşte să visiteze mâine pe contele Kalnoky şi pe prinţul Lobanoff. Vicnu, 7 D^embre. «Corespondenţa politică» spune că o nolă a Porţi retomandă puterilor candidatura prinţului de Mingrelia şi declară că În caşul In care această candidalură ar fi adoptată, Poarti şi Rusia ad Încheiat un aranjament In privinţa demersurilor ulterioare ce trebuieic făcute, pentru a resolva cestiunea bulgărească. St. 1‘etersburg, 7 Decembre. Circularea rusească din 2 Decembre se resumă in această deciaraţiune că Rusia e hotărâtă a observa o atitudine cu lotul expectativă. Sofia, 7 Decembre. Se afirmă că Gadban Elfendi ar fi declarat guvernului bulga- că Poarta a reuşit a face să se recunoască ca valabile discu-ţiunile marel adunări naţionale, cu condi-ţiune ca sâ se formeze un minister mixt şi ca prinţul de Mingrelia să fie desemnat ca prinţ al Bulgariei. Guvernul bulgar ar fi respuns că e gata a face toate sacrificiile, tn privinţa personalităţilor, dar cere ea alegerea prinţului să fte ast-fel tn cât alegerea sa de adunare sâ lie asigurată, ceea ce nu e caşul cu prinţul de Mingrelia. Berlin* 7 Decembre. Prinţul regent al Ilavariel a fost primit la sosirea sa la gară, de irapărat, prinţul imperial, prinţii casei regale şi autorităţile civile şi militare. Presentârile a avut un caracter foarte cordial. O mulţime e-normâ care staţiona de alungul stradelor a salutat cu enlusiasm pe prinţ, care şedea alături cu împăratul. MĂRTURISIREA VINOVATULUI In sfârşit avem şi mărturisirea vinovatului. In numfrul de erl, cel cu statistica electorală, Voinţa Naţională publică pe pagina I, coloana III, următoarele: înţelegeam ca d. prefect s6 nu se fi amestecat tn alegeri: alunei nu erajnimic de zis. Dar d. prefect s’a amestecat şi s'a a-mestecat numai ca să scindeze şi să dividă partidul guvernamental. D. Lupu Costake a vrut să alba lista d-sale personală de candidaţi şi n avut'o, tnsâ eliminând pe mulţi din v chii liberali, el i-a indispus şi ast-fel aceştia au făcut o listă osebită şi aO lucrat separat. Resultatul a fost că lista oposRiel a trocul la balotaj. şi mai departe, se adaogă : . .. daca am fost bătuţi, n’o datoram de cât nedibaciei şi nepriceperii d-lul prefect. Mărturisiri mal limpezi despre cum s ăli făcut alegerile comunale In ţară, nici nu se mal poate aştepta de la un jurnal al guvernului. 86 analizăm : Roşii aâ fost bătuţi la Galaţi, din cauza nedibăciî şi nepriceperii prefectului. Va să zică, dacă prefectul era dibăciei şi priceput, Roşii nu eraii bătuţi. Victoria dar atârna de la prefect. Se generalizăm : OrI-unde prefectul a fost JibaciQ şi priceput, guvernul a isbutit în alegeri. Şi în ce a constat nedibăcia şi nepriceperea prefectului de la Galaţi? In faptul că nu a susţinut cu forţele administrative lista vechilor liberali, ci că a format şi a sprijinit o altă listă din care erafl eliminaţi mal mulţi din vechil liberali. Va să zică, daca prefectul se amesteca în alegeri pentru a sprijini lista vechilor liberali, triumful ar fi fost al guvernamentalilor. Conclusiune: Pentru ca guvernul să poală isbuli In alegeri, trebueşte un acord perfect tntre forţele administrative şi grupul guvernamentalilor. Această conciuziune devine şi mal Învederată, când Voinţa Naţională ne spune că, din cauza purtării prefectului de Galaţi, vechil liberali s’au indispus, aâ făcut o lista osebită şi aă lucrat separat. Declaraţia, că Roşii au căzut la Galaţi, fiind-câ aQ lucrat separat de prefect. este preţioasă. O reţinem ca complement la Adresa Corpurilor legiuitoare către Coroană. (Romania Libera.) ZAPACEALA PAUL DILATAM Camera ne înfăţişează spectacolul cel mal straniu pe care cine-va poate se’şl închipuească. Dupe ce a debutat prin o lovire făţişă a celui mai sacru drept al mandatarilor naţiune!, nimicind inviolabilitatea parlamentară şi făcând ca guvernul se dispună dupe plac de libertatea şi de onoarea membrilor Parlamentului, majoritatea colectivistă urmează a dovedi ţerei că nu mai există regim parlamentar. Din primele şedinţe, s’a vezut că Camera a-ceasta nu mai este capabilă de nici o lucrare serioasă. Tot ce se respectă câtuşi de puţin s’a retras din poUc-tivitatea guvernamentală. Chiar pu- ţinii tineri de valoare, cari aduseseră până astă-zi majorităţei un conligent de capacitate, şi puteau prin cunoştinţele lor, se dea discuţiunilor parlamentare cel puţin o aparenţă de demnitate, se retrag unul câte unul. Ast-fel coteria colectivistă rămâne cu totul isolatâ; s’a format împrejurul ei un fel de cordon sanitar. Ruşinea a Început a cuprinde pe acei cari ţin încă a si numi liberali şi, nevoind a trece în tabera oposiţiu-nei, ei formează grupuri cari au menirea d’a esercita controlul parlamentar şi d’a face ca guvernul se arate mal multă deferenţâ câtrâ re-prezentaţiunea naţională. Cu toate că n’avem nici o speranţă In eficacitatea acţiune!, pe care grupul liberalilor independenţi (aceasta este denumirea adoptată de grup) se zice că voeşte a o inaugura in Camerâ, nu putem de cât se constatăm cu plăcere tendinţa d’a se lepăda de servilismul guvernamental şi d’a apăra onoarea Parlamentului şi a drapelului liberal, contra gascei de geşeflari şi de cumularzi, cari s’au agăţat de putere şi au ujuns a considera ţara întreagă ca o materie exploatabilă. In adevăr e mare necesitate ca se se facă ceva spre a se arata că mai există regimul parlamentar, căci cum merg lucrurile, lumea a început a crede că Parlamentul e o superfelaţiune constituţională, o pâpuşerie menită numai a da actelor guvernanţilor, un fel de sancţiune legală şi a acoperi ast-ftl respunderea lor. Şi cum ar putea se ne alt-rel când vedem ce se petrece în ambele Camere. Chiar modul cum ele sau constituit a dat de la Început dovada cea mai pipăită a spiritului de escluzivism şi de gaşcă care domneşte în sinul lor. S au ales toate comisiunele prevăzute de regulament şi In nici una din aceste comi-siunl nu s’a pus un singur membru al minorităţel. Tot ast-fel s’a procedat pentru alegerea biuroulul. In nici un Parlament care se respectă nu se procedează aşa. Pretutindeni se păstrează proporţiunea între majoritate şi minoritate în toate comisiunele parlamentare, dar mal ales în comisiunea financiară, in cea budgetară unde e vorba de controlul întrebuinţăm averel publice. D’apoi la biurou ; în ce Parlament s’a văzut ca toţi vice-presidenţii, toţi secretarii, toţi cestorii şefie din majoritate? La noi sub regimul colectivist toate se pot. Majoritatea abuzează de forţa ei numerică într’un mod atât de brutal în cât dreptul minorităţei, această condiţiune sine qua nona. or cărui sistem parlamentar, nu mai există. Controlul şi dis-cuţiunea sunt suprimate şi lăsate capriciului guvernului şi a majori-tâţei lui. De aceea asistăm zilnic la spectacolul cel mai desgustâtor, cel mai dureros pentru or-ce român care îşi iubeşte ţara. Câte va esemple vor fi îndestulătoare pentru a da o idee de situ»* ţiunea, în care se află acest simulacru de Parlament. Se ştie că sesiunea trecută s a închis in mijlocul discuţiuni de o însemnătate -apitală. Era vorba d^ con von ţi unea consulară cu parmania. Raporial8®c‘^sec^n<^ deodată pri-mul_winistru luă cuvântul şi cerua-mînarea discuţiunei, până când gu-,ernul nostru vaobţine de la guvernul German, oare-care lămuriri asupra interpretaţiunei unor disj?osiţiuni ce dedeau loc la nedumeriri. JDe atunci www.dacoromanica.ro $ EPOCA 2t N0BMB3E »u trecut şase luni. Parlamentul s'a deschis şi nici prin discursul tronului, nici prin o declaraţiune a guvernului nu s’a zis nimic în privinţa stărei, In care se află eestiunea con-venţiunei consulare, cu toate că dânsa a agitat ţara întreagă Mai mult încă. nimeni în Cameră nu ridică ces iunea,nimeni nu Întreabă ce s'a făcut cu convenţiunea consulară, dacă se retrage sau dacă se modifică acest act internaţional,semnat de ambele guverne şi discutat deja In secţiunile Camerei. Guvernul a prezentat convenţiunea, tot guvernul o amână şi nici nu se mal pomeneşte de ea. Camera pare că nu există sau că este un biurou de înregistrare. Se trecem la cele-l'alte lucrări cari s’au prezentat până acum. S’a urmat cu discuţiunea asupra codului de comerciu şi puţinii deputaţi care au oare-care competenţă pentru a discuta eestiunea, declară că proectul e defectuos; ministrul singur sfârşeşte prin a admite ca se fle din nou trimes tn studiul comi-siunei. Tot asl-fel se procedează şi cu legea comunală. Nicăeri nu se vede o lucrare serioasă, raţională, demnă de un Parlament. Pretutindeni şi în tonte, zăpăceală, incapacitate, lipsă de conştiinţă, uşurinţa şi indiferenţa cea mai culpabilă. * • • O altă cestiune. De 12 zile s'a deschis corpurile legiuitoare. Europa e poate In ajunul unei conflagra-ţiuni, în toate Parlamentele guvernele sunt puse în posiţiune a sees-plica in privinţa atitudinel lor. Aci la noi nimeni nu se mişcă, nici în Senat, nici în Cameră. Toate sunt lăsate în voia lui D-zeu şi a d-lui Brâtianu. Un fost ministru bulgar face nişte revelaţiuni de o gravitate escepţională, în cari implică guvernul nostru şi chiar pe Suveran, şi nimeni nu se găseşte in Parlament, spre a întreba pe miniştrii dacă aceste destăinuiri sunt adevărate. lată care este începutul acestei sesiuni Ori-cine îşi lnchipueşte la ce se poate aştepta ţara de la un ast-fel de Parlament. (6 iubeşti, de sigur, căci te isolezi ? Trâeşti ca o călugăriţă, nu numai de la doliul d-lale, care e un cuveni ca să fugi de lume, ci de mult înainte. — Se poate. Lumea mă oboseşte. — Ura ce al cont® căsătoriei e foarte ciudată. Mama d-tale e mâhnitâdin a-ceastă causă, copiia mea, şi noi de asemenea, căci Iţi repet, te iubim, Jean şi cu mine. Vreai numai de cât să remâl fată ? — Vreau să trâesc lângă mama mea şi să n o părăsesc nici o dată. — Căsătoria nu te-ar despărţi de dânsa. — Căsătoria tţ dâ o familie nouă, datorii şi griji no5. Fără voia mea voiu j îngriji mai puţin pe mama mea. E în vârstă, e bolnavă; singurătatea i-ar face mult răfi, o ştiu. — Te înşeli, scumpa mea Theresa. Întreabă pe d-na Barbarain. Vei afla ca măritându-le vel împlini cea mal scumpă şi cea mai vie din dorinţele •sale. — Nu mă voiu mărita. Ele tăcură. Această convorbire avu cu jumătate voce, cu fraze care se ciocneau. Ghiceai că emoţiunea lor era gata să isbucnească şi că sforţad ca să ’şi păstreze sângele rece. Dar liniştea Tlieresel întărâta pe Catherina. Ea se simţea stăpânită. Mânia sa se mărea din această causă. Ghicia că tânăra tată îndura, ascultând’o, o suferinţă morală teribilă, dar această suferinţă n’o vedea, nu se putea bucura de dânsa. Tneresa arata numai dispreţ. Şi a-bia dacă buzele i se făcuse puţin mai galbene, în timp ce asculta pe Cathe-rina. Atunci nenorocita, scoasă din fire, voind să umilească cu or ce preţ mândria ei: — Thereso, dacă aş spune mamei d-tale pentru ce nu vrei să te măriţi ? Tânăra fată tresări puţin dar obrazul ei remase neschimbat. — Ce iai spune, Catherino ? — Că al un amor In ini®â şi că a- cest amore criminal.... Theresa o opri, cu o mişcare iute. Ridică fruntea. Privire® e* liniştită şi mândră căută pe a Catherineî. Fruntea ei de vipgteă mâhnită avea- o nob'eţă senină. Catherina încercă să susţie priivrea sa, dar plecă ochii. De odată, Theresa ÎI luă braţul şi voi se o ducă spre d-na Barbarain. — Vino, Catherino, al s'o spui mamei mele, vino, vino odată ! li vel repeta acestea Înaintea mea, nu’iaşa? Şi fiind că mama mea îţi va cere de sigur lămuriri, va trebui să-I spuT ţe ştii de amorul meii cel vinovat, cum s'a tradat el singur, cum s'a dat la Iu mină. Mama mea se va Îndoi, fiindcă are încredere In fiica sa, atunci va trebui să ’i dai dovezi!.... Nu dovezi, dar cel puţin nişte indicii, nişte presupuneri, or cât de slabe. Vino, Catherino, vino, nu sta la gând- Sunt dar mal cu-ragioasă de cât d-ta ? — Thereso, am greşit. Am greşit! Tânăra fata suspină şi remase visătoare. __Da, zise ea, mal bine să nu ştie nimic mama mea I Dar cel puţin binevoieşte a mă crede fală onestă, şi daca nu mă bucur de mila, de amicia d-tale, eu care te plâng pe d-ta Catherino, nu uita că am dreptul la respectul d-tale! Catherina ridică din umere. (Va urma) www.dacoromanica.ro s i i i i PUBLICITATE! ZIARULUI „ EPOCA' Tiraniu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. l ondra, 7 Decembre. — «Times» constata c& cestiunea bulgărească nu progresează. El nu admite candidatura prinţului de Mingrelia, dar declară de absurdă ştirea ce atribue Angliei intenţiunea de a intriga pentru resturnarea prinţului Alexandru. Viena, 7 Decembre. — «Fremden-blatt» comentănd o scrisoare adresată din St. Petersburg «Corespondenţei Politice», In care scrisoare se pretinde câ cercurile guvernamentale din Husin sunt de părere că o parte din diplomaţia europeană lucrează pentru Întoarcerea prinţului de Ballemberg, spune că aceste temeri sunt privite ca fără temeiO. El combate In mod energic apreciârile cari semnalează inten-ţiunile diplomaţiei In privinţa unirii Bulgariei cu Rumelia, ca o intrigă ce ţinteşte întoarcerea prinţului de Bat-temberg. Citatul ziar conchide zicând că numai fixarea raporturilor dintre Bulgaria şi Rumelia prin mijlocul unul act internaţional, poate da o basă legală şi stabila, graţiă căreia va fi cu neputinţă de acum înainte să se mal distrugă unirea, când se va îndeplini In realitate. BULETIN EXTERIOR Gestiunea bulgară aintratlntr’onouă fază de negocieri. Din toate părţile sosesc ştiri cari ne arata că puterile cau-tăagăsi mijlocul d’a împăca interesele şi amorul propid ale adversarilor principali In cestiune. Pentru moment mijlocul la care pare că se va recurge este acela a unei Înţelegeri Intre Rusia şi Turcia In baza cărei cabinetul din Pe tersburg ar recunoaşte validitatea actualei Adunări bulgare, sub condiţiu-ne că regenţa să se retragă să se for meze un minister mixt şi principele de Mingrelia să fie desemnat ca candidat la tronul Bulgariei. Aceasta combinaţiune reese din două depeşl pe cari le primim astă-zl: lina ne anunţă că o notă a Turciei recomandă puterilor candidatura princi pelul de Mingrelia şi declară ca, In caz când aceasta candidatură ar fi primită, Rusia şi Poarta aO Încheiat un aranjament In privinţa resolvărel definitive a cestiunet bulgare. A doua depeşa ne comunică ca Gad-ban Efendi ar fi făcut regenţei bulgare propuneri cari confirmă conţinutul notei de mal sus. Aceste ştiri combinate cu călătoria diplomatica a deputaţiunel bulgare pe la diferitele cabinete europene ne dovedesc că cestiunea bulgară va trece prin o fază de negociarl ce va ţine cel puţin vr'o două luni. Să va putea considera ca un fapt ca racleristic daca principele Lobanof, ambasadorul rusesc la Viena, va consimţi a primi dejîutaţiunea bulgara. Până acum politica ruseasca a privit atat pe regenţii bulgari cât şi pe adunarea de la Tlrnova ca nişte autorităţi ilegalmente constituite. Daca o persoană oficială ca principele Lobanof va primi pe domnii Sloilof, Grecof şi Kal-cef, aceasta ar dovedi că s a operat In cercurile oficiale ruseşti o schimbare radicală In privinţa afacerilor bulgare In sensul conciliaţiunel. O dată intrate pe calea concesiunilor mutuale puterile vor putea sa se In ţeleugă. Pericolul pentru pacea europeana pare ca este astazî aiurea de cât In Orient. Simptomele unei ciocniri apropiate Intre Francia şi Germania să măresc zilnic. Armările urmează din ambele părţi şi situaţiunea începe a lua un caracter de încordare care poate da loc la Îngrijiri din cele mai mari. De şi luasem precauţiunea de a tneene acea delaraţie prin reserva «.pe cAi mi «aduc a-minte, mi-a relatat ast-fel evenimentele cari s'ab petrecut tn ziuadeâNo-embre» este uşor de înţeles că Intr’o convorbire care a ţinut mal bine de o oră, mamoria să mă fi trădat Intru câl-va. Mă grăbesc dar a da d-lul Ciulei satis-lacţia la care are drept inserând scrisoarea ce a bine-voit atml remite. Domnule Costa-Foru, Convorbirea ce am avut onoarea a avea cu d-voastră la Botoşani, văd că a fost reprodusă tn Epoca cu oare-carl mici erori asupralnţelesu Iul, pe care Îmi veţi permite a le rectifica. Vă rog în consecinţă să bine-voiţi a reveni asupra acelei relaţiuni In partea privitoare la modul cum am calificat eu faptul din seara de 2 Noembre fi pentru ce am refuzat eliberarea mandatelor ce mi se cereau. Mă grăbesc a declara cu această oca-sie că In tot restul relaţiunei d-voastrâ memoria v'a servit In mod fidel şi ca n’am a vă adresa de cât mulţumirile mele. Aţi publicat că ea calificasem delictele resultftnd din evenimentul de la 2 Noembre de delicte politice; este • xnct. Aşa am zis. Aşa am crezut ; aşa crez. Insă n'am putut adăogacă «delictele po-olitii e după Constituţie nu suferă arestatul preventiv ; » aceasta nefiind exact. Vă rog dar sfi bine voiţi a retrage a-cest adaos de cuvinte ce rni importă a nu lua asupră’mi. Asemenea vă rog a specifica 1n modul următor causa pentru care n'am consimţit a elibera mandate chiar In acea noapte. Dacă n'am voit a elibera mandate In seara de 2 Noembre, causa este că mi se cereaO în mod general In contra capilor turburârel, fără a mi se specifica cine anume erau acei capi. Instrucţia nu începuse, nu putuse încă Începe pentru descoperirea adevărului. EraO Insă In ferbere pasiunile politice, şi se şopteau cuvinte de răsbunârl personale carelml inspirau o legitimă suspiciune asupra cererilor multiple ce mi se adresau cu mal multa insistenţa de cât conştiinţă. Afară de aceasta nu era nici un zor în acea seară, ba încă pot zice In acea noapte; căci deja orele eraii Înaintate. Oraşul era liniştit, poporul se retrăsese. Ori ce măsuri represive din partea poliţiei şi a armatei devenise inutile; or-ce arestări la domiciliuri operate In timpul nopţel, erau periculoase. Asemenea arestări ar fl causat de sigur o surescitare In spirite, poporul s’ar fi resculat poale din nou, şi consecinţele ar fl putut fi teribile. D’altmintrelea persoanela a câror arestare parea a se cere ca presupuşii capi ai turburârel, erafl toţi oameni căpătuiţi având avere şi familie, adevărate căpetenii ale oraşului pe care justiţia li putea In tot-d’a-una avea la disposiţiunea sa. Iacă pentru ce am amânat pentru a doua zi orî-ce acţiune din parte-mi; iacă ptntru ce um refusal a izcâli In pripa mandate. Nu vociferările celor ce mă înconjurau puteaO să mă facâa'ml schimba vederile; mal puţin Încă să mă abat de la ceea ce ea consideram ca datoria mea de magistrat imparţial. Aceste lămuriri date, nu îmi mal re-mâne de cât a vă relnoi, domnule Costa-Foru, expresiunea distinsei mele consideraţiuni. M. I. Ciulei. Ne având nici un alt interes mal presus de cât acela al adevărului, m am grăbit a însera aceasta rectificare care aduce o lumina complecta asupra frumoasei şi înţclcplel purtări a magistralului demn şi integru pe care d. Eug. Slăteacu l a res-piaiil cu destituire, atunci când el nu me-nta de cât eiogiunie uuul ministru al justiţiei demn de înalta sa funcţie. Aşa dar, Mandate in alb se cerea d-lul Ciulei 1 E bine s’o ştim. I)-sa n’a voit a se face instrumentul paliinelor politice ale oamenilor unul partid contra adversarilor lor politici. Onoare lui 1 C. G. ( osla-l'oru CRONICA TEATRALA O RECTIFICARE Cu ocazia venirel d-lul Mihaii Ciulei In Bucureşti, d-sa mi-a tăcut se observ o mică inexactitate strecurată în relaţiunea con-vorbirel meie cu d-nia sa la Botoşani. PIGNAfELLI • Sunt două săptămâni de când nu mal puteam face un pas In Bucureşti, fără să dau peste nişte afişuri anunţând că A. S. Principesa Maria Gaetana Pig-natelli, va sosi, soseşte, a sosit, va cânta, cântă, a cântat In sala Bossel. Citisem şi eQ prin ziarele streine că alteţa In cestiune n’are glas. n’are ta lent de o lâscae şi că numai dorinţa de a ciupi ceva bani mal gros de la fanai lie a lmpins'o.pe şcenele cafenelelor din Viena şi sălilor de mâna doua din Bucureşti; doream însă să o văz şi se o ascult. De aceia m am dus ieri seară la Bos EPOCA - 27 ROEMRBE se! Pâns să vie rândul alteţei eu pricina să apară înaintea publicului, am asistat la representarea a două acte dintr’o comedie ce poartă nuinele: Frânele guvernulu » jucată de câţi-va artişti, saO mai bine zis actori români, cari mal toţi aveau guturuiQ In partea bărbătească, iar In partea fenuiascâ a-vead un accent ce se înrudeşte grozav cu Ituhălă. Singurul tânăr care mi-a făcut într’-adevăr plăcere, pe care l'am găsit bine înzestrat pentru teatru şi care 'şl-ar găsi lesne locul pe şcena teatrului cel mare chiar alături de artiştii cei buni, este d. Marinescu. II felicit şi ’I doresc să nu 'şl pearză talentul lntr'un cerc unde nu poate învăţa nimic. In sfârşit la orele zece s'a ridicat cortina şi a apărut A. S princesa — cum zice afişul. Doamne Dumnezeule 1 Ce bine ’mi pare că nu făceam parte din publicul care şl plătise locul 1 Şi din puntul de vedere artistic, şi din puntul de vedere estetic, am avut o desilusie întreagă. Ca ştiinţă musicalâ, aproape nula. N'ajunge nici la degetul cel mic al lui Gandon, Fanelli, Finette şi altor darnicele care ad cântat la Raşca şi la Stavri. Ca estetică e ceva de speriat. !n loc de o princesâ, tnchipuiţi-vâ două prin-cese mal mult de cât sănătoase băgate In aceiaşi rochie : curat mama doica. Pentru norocul mefl, mi a remas cel puţin impresia cupletelor cântate cu a* * devărata ştiinţa şi cu mult haz de d. lonescu. De, acest din urmă artist nu e rudă cu nici un cap încoronat, dar 'mi place mal bine de cât prinţesa Pignatelli, cu toate că şi dânsul e gros. 1». it. II. TELEGRAME m_STRUNATATE Roma, 0 Decembre. — Ministrul de resbel a dat ordin de concentrare pentru miliţiile din tinete comune. Ele vor fi ţinute si facă serviciul de garnizoană în locul armatei active. Paris, 6 Decembre. — Toată lumea crede aici că Freycinet se va întoarce la minister fi că Camera va fi disolvată. Un cabinet Clemenceau, a cărui oră se considera de mulţi ca sosită, ar însemna o ruptură cu Vaticanul. Itouia, O Decembre. In cestiunea bjitgară', diplomaţia stă intr’o linişte complectă. De când cu întrebarea relativă la prinţul Mingreliet, cabinetul rusesc n’a măi comunicai nimic puterilor. Asemenea nici un cabinet na sesisat pe cele ialte cu o iniţiativă in afacerea aceasta. In lumea diplomatică se crede că provizoriul va mai ţine ducă multă vreme. CORPI RILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Marţ) 25 Noembre 1886 Şedinţa se deschide la ora i şi 20 sub preşedinţa d-lul general Lecca Presenţl 93 deputaţi. Se acordă cougedil d-lor deputaţi Glieor-ghiaii şi Peşiacov. D. Ministru de externe, depune pe biu-roul Camerei, tratatul provisoriO de comerţ încheiat cu Anglia. La ordinea zilei este discuţiunea asupra codului de comerţ. lifl cuvântul d. l.C. Urătianu, d-nil deputaţi Al. Morgiiilomau, Poeuaru-Uordca, Stanian ctc. D. Ministru al justiţiei, ia cuvântul asupra proccd urci de urmai, şi cere ca toate ameadamentelc să lie depuse lacumisiuue, şi senu mal poate fi depuse tn şedinţa publică. D. Voinov combate propunerea d-lulStâ-teşcu.i l). Preşedinte zice că procedura propusă de d. ministru, nu se mal pune la vot, fiind deja admisă de erl, altă procedură, adică aceea d a se putea propune amendamente şt tn şedinţa publică Discuţia asupra Codului de comerţ se amână pe Lunea viitoare. Se proijede la alegerea unul secretar, înlocui cţ-lul Bossie, demisionat. VocanţtB5. D. C. Stncescu, nelntrunind de cât Vi de voturi, votul este nul, şi alegerea unul secretar se amănă pe mâine. Au fost 36 de voturi albe. La ordinea zilei este legea comunalâ. D. N. Fina, zice că legea comunală fiind o,ege fundamentală a statului, doreşte ca cabinetul să facâo declaraţie formală, pentru a şti tn mod ciar, care este părerea guvernului tn această cestiune. D-sa cere ca sţ se amâne discuţiunea a-supra fondului pînâ când guvernul va spune părerea sa In comis une. tn urma unu» răspuns ai d-lul Radu Mihai, Camdra trece Tn secţiuni pentru a se ocupa de legea autentificărel actelor, www.dacoromanica.ro suspendându-se şedinţa pentru o jumătate oră, până când se va întoarce d-nu I. C, Brătianu, ca să a iste la discuţiunea ateupra legel comunale. Şedinţa se redeschide la ora 3 i 2 D. C. ’n-metreseu, raportorul, dă citire proiectului de răspuns la Mesagiu. D. raportor arată câ reprezentantul mi-noritâţei, d. Carp a propus un amendament privitor la cestiunea financiară şi un altul la alegerile Comunale. Discuţia generală va începe Vineri. Se anunţă la ordinea zilei proiectul de lege comunală. D. Carp cere retrimelerea proiectului la delegaţi pentru a se mal studia. După cererea d-lul Leca, Camera decide a se pune mâine la ordinea zilei. La ora S şedinţa se ridică. Şedinţă publică mâine. L'n spectator. SENATUL Şedinţa de Marţi 25 Noembre 1886 D. D. Chica, preşedinte, deschide şedinţa la 2 şi 20 minute, fiind presenţl 67 senatori. D. Dr. Varlam Întreabă pe biroO dacă a luat măsuri pentru ca Senatul să uu'şl mal piarzâ timpul. Luăm act de această părere a d-lul dr. Varlam, părere pe care, dealminlrclea o împărtăşim cu lotul. D-sa mal întreabă dacă guvernul mal susţine vrc-unul din proiectele depuse Iu sesiunea trecută. I). Preşedinte răspunde că guvernul nu a răspuns la o asemenea cestiune ce ’l a pus biuroul. D-sa întreabftce face comisiunca cu răspunsul la mesagiul tronului. D. V. A. Vrechie. Comisiunea a luat in-formaţiunl de la ministrul de finanţe dar nu 'şl poate sfîrşi lucrarea lără să vorbească şi cu d. prim-ministru. Acesta, care asista la şedinţă, o şterge. Discuţia se închide. Sc votează cftle-va indigenate, şi se ridică şedinţa la 3 şi 1/4. Bedeea ŞTIRI MĂRUNTE Il'alt* Primarii. Consiliul comunal este convocat pe azi la 4 ore. • • Omorul tic* iu NOHCiiua ■‘•utclimon. D. Procuror San Marin care a fost însărcinată să tnstruiască acest omor a plecat din nod tn urmărirea afacere!. pedica nişte neorândueli al căror carac -ter nu e mai puţin grav pentru-că nu a fost general, şi trebue să căutăm daca asprimea legi’or este singurul mijloc de a le Impedica Noi credem câ un sistem mai bun de guvernare, ce nu ar subordina politicei de partid toate interesele administraţilor, ar veni mal mult tn ajutorul liniştel şi ordinel, de căt faptul dureros al unei represiuni violente. b) cu privire la situaţia financiari: Starea financiari va fi obiectul stăruitoarei noastre preocupaţiunl. Bun» în sine, ea ar putea fl lămurită şi asiguraţi, dacă nu ar fi fost administrată prin o politică flnanţiarâ puţin prevăzătoare, ale cărei efecte afi fost cu atât mal simţite cu cât alterarea voită a valutei sleieşte resursele şi ameninţă crediiul statului. ILTIME INFORMAŢII A seară au pornit spre Botoşani delegaţii oposiţiunei de acolo la banchetul «Kpoceî». Mulţi amici ÎI petreceau la gara; chiar d. Al. Laho-vary bine voise a veni se le strângă încă odată mâna. A. S. R. Principele Leopold a primit erl pe d. Palndi şeful regimentului 3 de linie care a venit se ia congediu de la A. S. Camera de puneri sub acusaţia ’şi-a dat botârîrea în afacerea atentatului In contra primului minisru. Conform acestei hotârîrî, toţi inculpaţii sunt trămişi înaintea juraţilor. • Mai multe persoane ne afirmă că d. Tăcu, numit de curend consilier la cunea de casaţie a trecut examenul seu de licenţă cu câle-vazile înainte se’l apară decretul de numire la «Monitor». Aşteptăm desminţiri. D. general Angelescu, ministru de resbel, a supus semnături M. 8. Regelui decretul pentru crearea regimentului 4 de Roşiori. Mâine seară serată musicalâ a In-timului-club promite a fi pe cât se poate de strălucite. Intre alţi artişti dd Mikeruşi Papasoviciviolonişti,au promis se execute mai multe bucăţi din Variatul seu repertoriu. Amendamentele propuse de ri. P. Carp la adresa majorităţii către Tron sunt următoarele ; a) cu privire la alegerile comunale : Modificarea unei părţi din legea comunalâ a căutat să asigure libertatea şi ne-atârnearea votului Ea n'a putut Insă Im- J BIUROUL DE ADVOCATURA D-LII T. WAIORESCl s'a mutat No. 55, Calea Victoriei, No. 55 (lângă Otelul Orient) Ore de consultaţiune 8 — 11 dimineaţa. OLIMPIA Na. 10. Strada Regală, No. 10 Sub semnata tn torcând u-ne din Paris fac cunoscut Damelor r-4 am deschis un magasin de mode după sistemul frances concurând cu or-ce Casft din capitălft &-supra gustului. Olimpia BUN SI NU SCUMP I’rimu fabrica de ItrugnsMni litru Sil hnui Vin negrn de Verure«tl litru 80 bani vechiu de 4 ani Rog dar pe onor. public a uu pierde oc.asiu-nea si a visita acest Magasin spre a se convinge de adeveru. Cu stima C. T, «HKINTOKUHli. i.lij hotel m m situat pe Calea Victoriei lângă Palatul Regal Aranjându-se din noO elegant d-nil visi-tatorl vor gâsitot confortul dorit curăţenie exemplară şi serviciul prompt preturile sunt foarte moderate Ineepând de la 1 franc si jumătate Camera. O berărie eleganta se atlă tu Hotel. Restaurantul aranjat cu totul din nou cu o bucătărie internaţională aleasă servind şi In Cabine particulare. Preţ zurlie cele mai reduse DEARENDAT&!‘4u°iA noua din plasa NegoeştJ, districtul Ilfov, tn întindere de 9000 pogoane. Doritorii se vor adresa în Bucureşti, strada Batişte No. 11. locul din Str. Colţel Nr. 51 alături de Casa DE VENZARE d-nel Lupescu. A se adresa la d-1 M. Ciocardia avocat Calee Plevneî 25 de la 9 — 11 a. m. fir ADnjnATJela23Aprilie 1888. Ut AntnUMI moşia Sulinmnu, din plasa Dâmboviţa-Moslişte, districtul Ilfov,—tn Întindere de 1800 pogoane. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. DEVENZARE DE ARENDAT o pădure de lemne bune, tn întindere de peste două sute pogoane, aflată pe moşia Pâr caş, depărtare un sfert de ceas de oraşul Caracal. moşia Fărcaşul cu ___________________tncepere de la sf. Gheorghe 1888. Doritorii se vor adresa la d. advocat D. C. Popescu, Calea Dorobanţilor, No. 49. CASA DE SCHIMB ILBS. liK, ll)\M 4 II. MARCO Strada Uptcanl, \o. ÎS bl. Bucureşti, 26,8 Noembre iMrg ITT cure VALORI I Scadenta jcuponelorj| FONDURI DB STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Ocll 921/2 Renta rom. amorţi» 5 0/0 1 Ap 1 Oc 94 Renta rom. (rnr. con) 6 0/0 IMail No 861/4 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 lan 1 Iul| Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 IMarISep Impr. opeuheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 lulil Agio — | 171/4 ÎMPRUMUTURI DB ORAŞE ;mpr. oraş Bucureaci 5 0/0 1 Ian 1 lulil 76 Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 Nou 94 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 — || 35 VALORI DIVERSB Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 lul|| Idem Idem 5 0/0 Idem Cred. Fon. Ur.din Buc. 7 0/0 Idem Idem idem 6 0/0 Idem Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fone. Ur.din (aş i5 0/0 Idem Obl. Cas. pena. fr. 300. 1011 Mai Nc 104 87 1/2 102 94 84 1/2 761/2 216 REGIMUL DE LAXA AL PROFESORULUI DOCTOR J A E G E Ft Recunoscui ca cel mal esce/ent HfOillA' (CUR I» !)«»!. 01 J RlUl ■fDKU. D« LOICR» CU MEDALIE DE AUR Sub-semnaţil avănd numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lini ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi covertirile de paturi tn lână curată de Cămilă, garantănd contra răcelet şi a reumatismului. Del arăm câ nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc tn magasinul AUX 77. CALEI VICTORII 77 VIS-A-VIS 0E PALATUL NT GAL 0* JftEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART. EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TIHWT0H1E DE FER SI UVM - ATELIER MECANIC bucureşti, — calea văcăreşti 7Si. — bucureşti Se Insârcineză cu construc-ţiunl de turbine si mori cu preturi mal reduse de căt acele ain Viena si Pesta. PREŢUL Unelmorltui piatră de 36 lei 1900, cu l piatră de *6 lei 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecuteazâ repede ori-care lucru de turnătorie sad mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin ele. Mare deposit de fer*, raiuri pentru vagonete d^oauvillo, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. I_a Fert6-sous-Jouara. iii „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata dr inventatorul d-nul Prof. Rridingrr pentru SOBE MEIDINGER H. Uri iu. Viena. I.. Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele aeeotei fabrici sunt premiate cu rele d'inlâlu premiuri: Viena 4 873. knsrl tSII, Pari» 4 877, Se. bst.nii» 4 778. Weli 4 878. iTeplitz 4 878, Viena 4 880, Eger 188 4 *i Trieat 4884 î Aceste sobe sunt Întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copi'. Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monvtana Statului Compania de Gaz. Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Na tionata, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Hdtel in Iaşi, HOtel Trajan (f& sobe) in şcoala militară b! casarme. Preferinţa acestor sobe este asa de mare în cât se găsesc pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se ferească de schimbarea fabricat iun ei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, tte recomandate ca sobe Meidinger. construcliune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Proaperte cn pretori reduse gratis si franco. oMEIDINGER-OFEN HEIM^ M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal line, fabricaţi după indic&ţiumle medicilor o-culişll. Conserve de toate uuantele pentru îndulcirea luminei. asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesun metrice ele. cu preturi foarte modemle. 01'ROJESOIRE DE PIANO Conservatorului din Viena, având Incft căte-va ore libere, doreşte a da lecţiunl tn oraş cu conditiunl foarte avantagioase. A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele. I. h- CONSTANTIN COMANEANl! i Doctor tn Medicina de la Făcui, din Paris Dâm consultaţium in toate zilele de la OPBto 10—12 a. m. si de la 2—4, S r. Scul-pturoi No. 15.—Pentru săraci gratuit. 4 **-**'ii* ******* *•>***»** •**************<•* ** » ***» * CADOURI PENTRU ANUL NOU 1 ARISTOANE SI IMUSICI DE MASA CU 2 PANA LA 12 ARII NAŢIONALE CU SAU FARA CLOPOT Mare asortiment de Aristoane cari cântă singure ori ce cântece după plăcerea ori cui. Se vinde engros şi en detail cu preţurile Fabricei. M. SIFFER ’ Bucureşti Strada Carol I, de asupra Magasi- U nulul de Haine D. Sclivartzman. ZL t !•! lS> r PRIMUL BIROU DE PLASARE Pentru toata România Concesionat deGu-vern pentra institutrice, guvernante Bone de copii, MenagereBi Cameriste superioare. Prin numeroasele sale relatiuni aiât cu slreinatatea cât si cu loata România, Biu-roul este pus in positie a satisface toate cererile. Se va pune in scrisori si un timbru pentru răspuns. D-i*n Adelnidt* liaudtui institutrice diplomata — No. 72, Calea Victoriei, No. 72— vis-â-vis de Palatul Regal ATELIER MECANIC — ^ No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu Pompe de toate »Uten»ele, Fân-t&ni d'ap|»ltc|ue ni Koriir foutâni, tauale (robinete) de tot felul Tuburi de fer. tueiu hi pluml». Tuburi speciale neutru latnue ei scurgeri cu accesoriile, sgheaburi oe cobortre inodore, capace de nasuale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vanr, noduri. abiinuri lianei dc gradina. grilaje de Ingra dit morminte, pilanturi, Tuburi pentru nondage ni raudrlabri. TUBURI, INSTALAT iUNi COMPLECTE OE BAI CPNOUCTE DE RPA (IM) NUMAI IO LEI —«c— Cel mai frumos cadou de [SERBATORI in amintirea'celor morţi PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ O* *;.o PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea In cel mult 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat SicicjfVieci Bodasoher WIEN Ii, Grosse Pfarrgasse 6 ’r* v t^îl'Sr ,,STELLA“ Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi OE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN TOALETA etc. DEPOU CENTRAL $1 BIUROU ; Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. CIMENT PORTLAND SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE SI OE PORTLAND DE LA BOULOGNE-SUR-MER (FRANCIA) Capital 22,000,000 franci Mărci : DEMARLE, LONQUfiTY 6t Comp. şi E. FAMCHON et Comp. PROOUCTIUNE ANUALA CQNSTATaTA OFICIAL 120,000.000 klg. I urnisuri ai GUVERKL'LUI FRANCEZ de la 1811» Recompense la expositiile internaţionale 1855 Paris.—Prima medalie. 1807 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment). 1873 Viena.—Două medalii prime de progres,becoraţ. ordinului Franz-losef. 1876Filadeifia,—Prima Med. 1878 Paris.—Marele premiO, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare. 1883 Amsterdam. Dipl.»de onoare. 1885 Anvers. — Dipl. de on. dsi toate recompensele cele •Întâi la expoziţiile regionale Principalele lucrări executate cu produsele societăţi Tone Lucrări de Cberbour. 15.000 Derivaliune la Dbuys si la Vauno . . . 40.000 Porţu de la Hăvre .35.000 Porturilede laRouen si Fâcamp. . . .10.000 Expoziţii univer. 1876 si 1878,NouaOpera. Trocadero liotei Dieu. .... .35,000 Rada de la St.-Jean- de Luz...........12.000 Portu delaDunkeijue 8.000 Portu de laSt-Nazaire 6.UK) Portu de lababies. .7.000 Portu de la Boulogne (In lucrare). . . .30.000 Portu de la Dieppe .25.000 Portu de laSt-Vaiery 6.000 Tone Portu de la Calais(in lucrare)..........50.000 Portu de la Leixoes (Porto) Portugalia (in lucrare) ... .40.000 Ec uzele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tunelu de ia Braye lin lucrare). . . .18.000 Aducerea anelor de Ia Budos Bourdeaux (in lucrare). . . . iO.OOo Pav.de lemn ia Paris 15.000 Lucrări ieforturi(ge-niu militar) . . .45.000 Saigon Cochinchina)25.000 Canalu de Panama (in lucrare)............5.000 O colecţie de certificate priviloore la aceste furnituri este la disposUia publicului ture-presentalut si dejiosilarul nostru pentru Romdnia D. EH. IIONKMH ll la Bucureşti, Strada sr. vinrri A». 47.—Asemenea si certicatul de încercare făcută cu acest ciment decalce serviciul tecbnical onor. Primărie din Bucureşti, prin oare se constata oresi-stenta Ia tracţiune dc 46 dc kilo de oontimetru p&trat, densitate de 1730 si o propor-tiune de 6 la suta parte granuloasa. Deposit in Braiia la a-nu II. O. Behrtnonn. AVIS IMPORTANT Sub-semnatul visitănd o cărturăreasă vestită din Str. Silivestru No. 1 care prin ştiinţa el mi-a prezis atât trecutul, prezentul cât şi viitorul şi drept şi drept mulţumire o recomand prin acest avis la ori ce om care se interesează spre a se convinge de adevăr. A. Spiroscu. INSTITUTUL MEDICAL BUCUREŞTI 8.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. MasajiQ sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higieoica 1 Bae abur...................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente T................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin !.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise In loate zilele de la 7 ore dimineaţa plnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-dală pe săptămănă Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 post-meridiaue. Preţurile la secţia medicală conform jsrosgecţuJhjL^^^^^ Direcţiunea PK1MA FABRICA ROMANA DE KIFIR-KUMIS Austria i desa şi langa samara pe nul volga, suni stamumente spei vindecă prin KIPIR-KUMU8. Probeletherapeutice făcute cu acest lichid do somităţile Europei au dovedit câ KIFIR-KUMIS este un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarhâe, Cathar de stomac acut şi cronic Cathar & inţregului "* uosa Hemoroide, şi fiind n I. D A lll.l A. (170) imei şi _______________________I_________________ ________f_______ ofta de mâncare şi lngraşe cu siguranţa asimilându'se foarte uşor, şi se intrebuin- iova nnnf ni Io uf a mu eon! ilziK olaki a a Ia aIa J a ..a! t ! : n .. i_____• cut de casa Lekianoll esU analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. Lukianofl a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa LuKianoff se bucura asta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge ca KIFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice bî celebrul Dr. Uexe. Depositul general actualmente se alia in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De la St. Dumitru fermase.va muta Ia sosse. lângă rondul al 11-lea unde a fost gradina )ardin des fleures si comptoirul va fl Calea Victoriei 108. Preţul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuti, preturilevor fl scăzute. — In provincie 106 sticle 100 Iei, — 50 sticle 60 lei, — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. MULŢUMIRE Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar la licat, bronsit, iar unul a numit-o pe Romanic-tecnefes. Când nu pociu scoate flegma, mi se opreşte resuOarea si me coprinde o slăbiciune, In cât nu pociu face un pas. Doctorul, care rni-a uşurat durerile, m'asratuit se beau Kiflr-Cumis. De la 20Septembre trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este : ca slăbiciunea s a fnputinat, In cât umblu fara ca Înecul se me poprească; flegma iese mal lesne si printr'aceasta si durerile s'au micşorat Siatuesc pe toii cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe cei, de anii mei 80, se se folosească de laptele Kiflr-Kumis; iar pe domnia-voastra, Domnule Lukianofl', ■ »rt h,\,p «3 A I. SI in a f 1 f nn AH i II f A r/1 a M., ai,» a 1 K1 .. : MU, . 1 .. m a n ■ ■ A MARELE (lXtX«X«X9X«K9X«XiXeX» X 1 HOTEL DE FRANCE — ULCLHESTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. o X m x ţi X m x y x y x y x Cel mal mare ţi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Slradel Lipscani, din nou clădii, având patru faţade, ast-fel in cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire noii montat, după stilul cel mal modern, având restaurant şt cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. F>H. HUGO ANTREPRENOR PROPiETARLL HOTELULUI HuGO DIN BRAILâ X X X X X X 9 X 9 X % X • X ex*x*x*xftx*x*x*xox*x* l( ul \ ictorii 1 Pal. Dac.-Hom. E»LA ORAŞUL « A LA VILLE DEVIENNE vis-â-vis de Lib. Saceel Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftiuatate «I Hoiiditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. .........gia si Ru ‘ ipolam f si lăţimile. Olanda Mada I veritab. de Belgia si ftumb’urg. olam frantzuzesc de toate calităţile Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, ctmasi si ismene de lâna după xiMtemal profesorului Dr. t». Jaeger. Gulere simansetede olanda ultiinu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. TrouHoiri romplecte pentru fidantnti. Lavettr» i^Trounouri pentru copii. Trouoouri pentru pensionate, oteluri ai reslaurauturi. Avem onoare a (informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGL' N08THU ILUSTRAT SI VA FI TR1WS ORl-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞULVIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec •xtxtxşxtxtxtxăxaxtxf • G. HILLMER I — BUCUREŞTI - 12, Strada Stirbey-Vodă, No. 12 lângă Orpheu J Instalaţiune de cu , gaz aerian gasolifl dcla iu până [ la 500 flacâre. magazin * de lamp« brevetate «Excelsior» gr, l'ârâ fitil Şi cilindru arzând fărâ nici un pericol chiar dacâ lam- V, pa se restoarnâ sau cade. gt. Bogat asortiment deacaratc pentru iluminare precum : LâmpI,Lanlerni,Lyre. Candela- î®» breetc.caşilâmplclelipitşi lu- HS7 minare (sfeşnice) cu benzrnft. V __ Vânzare de petro eQ, benzina, gasolina şi uleiuri mine- ^ W râie, prefaceri delâmpl obicinuite dupânou) sistem Excel- w Vf sior. 2 Atelier pentru orî-ce lucrări atingătoare de acestâspe- X W cialitate, Serviciul prompt cu preciurile fixe şi moderate, w Sf Mare depoQ de Canale (Robinette) şi toate obiecte e pen- V O tru conducte de apâ, gaz şi vapor din toate sistemele de V cele maJrenumite fabrice. w V Singurul representant pentru România. V Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA «— PiaţaEpucopiei No. 3 www.dacoromanica.ro