ANUL II No. 303.
A DOUA EDITIUNE
Mi————i
MK ICURI.
26 NOTMBRE
.
1886
Grigore G. PEUCESCU Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP la I SI 16 A FIE-CAREI LUNI Sl SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
IX BUCXWESClt Lv cs=a Administratiune IX TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 10 lei. 6 luni 20 Iei, 3 luni IC lei.
IX STHKIVVTVTEt La toate of(lc»‘le poa tale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
REDACflUKEA
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
15 BANI NUMERUL
mNUSCRIPTELE NU SE INIPOIAZI
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
Grigore VENTURA
Prim-redactor responsabil
ANUNCIURîLE
SE PRIMESC SUMAI LA ADMINISTRAU»
Anu'. ciuri pe pa?.’. IV. linia 30 l>ani. anunciuri i reclame pe pa;: na treia 2 lei linia IV P A KIS: Se c . — le ] 11 • aiul Cil IStVnl. a mierut, la Kinscul din rur Contmartre 11 3
ADMINISTRAŢIUNKA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
15 BANI NUMERUL
SO BUNI UN NUMER VECHIU
URBIET ORBI
FABA EXEMPLU
CRIZA IN FRANCIA
CUVÂNTAREA LUI MAX
PRIETENUL BĂRBATULUI
URBI ET 0I1BI
Dupe ce sacrul colegiu al cardinalilor a numit un papă, noul ales, In cursul unei ceremonii foarte impo-sante, ese pe un balcon al Vaticanului, şi dă bine-cuvântarea sa pastorală oraşului etern şi lumel întregi, urbi et orbi. Mania de imitaţiune care bântue ţara noastră a mers aşa de departe, în cât chiar autorităţile noastre bisericeşti au început a se lua dupe obiceiurile şefului bisericel catolice. Aşa bunăoară, noul mitropolit, imediat dupe alegerea sa, a simţit trebuinţa d’a se urca la tribună pentru a da şi el bine-cuvân-tarea sa urbi et orbi. Fiind însă că toate începuturile sunt cam timide,
1. P. S. S. Mitropolitul n’a dat tocmai alocuţiune! sale forma solemnă care se obişnueşte la Roma, ci s’a mărginit a pune la sfârşitul micului seu discurs acest punct de escla-maţie:
«Trăiască guvernul!». Colectivitatea, trebue se o mărturisim, va fi avut cel puţin un re-sultat în această ţară. Ea a Introdus o mulţime de formule noi şi fericite în vocabularul nostru zilnic. Aseastă activitate literară s’a desfăşurat în toate direcţiile, în toate ramurile culturei omeneşti. Aşa de pildă, M S. Regele a declarat că cavaleria este ochiul şi urechea armatei; d. I. C. Brătianu a declarat că a tolerat... se ştie ce ; d. E. Stâ-tescu a declarat că oposiţia nu mai are nici un drept la protecţiunea legilor ; d. Ştefan Belu a zis. Lipon: alia ta grammata, alia ta pragmata ; D. Stolojan a declarat că urcarea agiulul este un mare bine pentru ţară, iar 1. P. S. S. Mitropolitul s’a urcat la tribuna Camerei pentru a striga cu glas tare :
«Trăiască guvernul!»
Toate aceste cuvinte înaripate, au Bemnalat prin apariţiunea lor, o schimbare, inaugurarea unei ere noi. Vedem că I. P. S. S. Mitropolitul nu se dă îndărăt, se lasă în voea curentului colectivist, şi dă pe fată hotârlrea sa d’a fi, nu mitropolitul primat al României, ci mitropolitul primat al colectivitate!.
Ba, declaraţia I. P. S. S. Iosif Georgian a inaugurat o erâ nouă, şi numele seu, prin acest singur fapt va remâne, tot aşa de celebru în analele episcopatului român ca acele a mitropoliţilor Veniamin al Moldovei, Neofit al Ungro-Vlahieî, llarion al Argeşului, ş. c. a. negreşit nu pentru aceleaşi cuvinte. A-ceşti mitropoliţl nu prea aveau obiceiul d’a striga: « Trăiască guvernul»; dar sperăm că succesorul lor alesul de deunăzi, nu’i va condemna pentru acest motiv şi va pricepe că erau Dişte oameni înapoiaţi, din vremea trecută, care se ţineafi de o-biceiul învechit d’a fi păstorii turmei lor, dupe cuvântul consacrat.
Gând poporul era asuprit, când credincioşii erau persecutaţi de domni, vedeai bunăoară pe un Veniamin, coborându-se pe stradă in vestmintele lui episcopale şi punându’şi peptul între puşcile arnâuţilor lui Calimah şi locuitorii din Păcurar. Nu ştiu până la ce punct mitropolitul Veniamin, dacă ar trăi az’, ar ţinea ison entusiastei blagosloveai! a Mitropolitului Iosif Georgian: «Trăiască guvernul».
Dar se punem un capăt acestor observaţii, acestor paralele, care, pentru nişte spirite râu dispuse, ar putea se pară o critică a purtărei înaltei sale Prea-sfinţii. Departe de noi o aşa de mare cutezanţă. Nu numai nu criticăm pe capul bisericel, ci mergem chiar până a l i-mita şi noi, in limita puterilor noastre. Un exemplu pornit d’aşa de sus nu poate fi de cât folositor, foarte folositor. D aci înainte dar, adoptăm şi noi devisa trăiască guvernul, şi o vom aplica în toate întâmplările vietei noastre trupeşti şi sufleteşti.
Gâte-va esemple:
Avem un episcop care este onoarea clerului nostru, un episcop a cărui inteligenţă, a cărui erudiţiune, a cărui caracter sunt universal apreciate, un om care este cel mai eminent din tot clerul nostru, care era desemnat prin forţa lucrurilor şi prin extraordinara sa valoare personală pentru a fi capul bisericel.
Se alege, în locul lui, altul care... nu întruneşte tocmai toate aceste calităţi... De ce? Apoi ştiu eu... Nu me întrebaţi... Eu strig «trăească guvernul».
Se ştie că mitropolia, pentru oameni practici poate fi un izvor mănos de profite licite sati nu. Ba eforii, ba una, ba alta. Unii ar putea se emită temerea ca nu cum va cei care se apropie de Sf. Scaun se nu se troenească în acest nămol de aur. I. P. S. S. fiind de o sănătate slabă, nu se va putea opune poate cu toată energia necesară la aceste asalturi.
Ei, şi apoi? Cu atâta mai bine... «Trăească guvernul».
Aş putea multiplica până la infinit exemplele de situaţii în care poţi şi chiar eşti silit se zici «Trăiască guvernul». Me voi mărgini a cita încă unul numai, ca se fiu scurt. Se vorbeşte foarte mult de propaganda papistaşe in ţara Ilo mâneascâ. Agenţii clerului catolic sunt aprigi, activi, nu cruţă nimica pentru a face prozeliţi. Datoria unui Mitropolit conştiinţios ar fi d’a se opune din resputeri acestei propagande şi d’a face ori ce jertfa, d’a se împotrivi ori-cui pentru a menţine în toată integritatea ei splendoarea şi maiestatea religiei strămoşilor noştri. Ei bine, dacă, sub îndemnul unei alte maiestăţi de cât maiestatea bisericel, guvernul nostru nu s’ar opune la propaganda catolică, ar favoriza o chiar, nu ştiu dacă I. P. S. S. Mitropolitul n’ar striga din nou numai ca se nu piarză un obicei bun.
«Trăiască guvernul.» Aşa zic şi eu..
Alecu A. lial-u
DEPEŞELE AGENŢIEI „DAVAS*
Paris, 6 Decembre.
Camera, după o scurtă şedinţa, s a aml-nat pe mâine. D. Maillard (intransigent) propusese s6 se amâne pe Joi, insinuând câ populaţiunea parisiană ar putea să meargâ să ceară d-lul Grevy să grăbească formarea Cabinetului.
Preşedintele a protestat contra acestei Insinuări, şi d. Laisant a declarat că populaţiunea parisiană e republicană şi că respectă Constituţiunea (Aplause).
Paris, 0 Decembre.
D. Grevy a conferit cu preşedinţii Camerei şi Senatului şi cu alte notabilităţi politice.
Circulă ştirea că d. Flcquel ar primi misiunea de a forma cabinetul, dacă d. Grevy ar stărui pentru a l face să con-simţă.
Pnrls, G Decembre.
Prinţul de Battenberg a sosit la Paris.
Itelgrnd, 6 Decembre.
Regele a primii la amiazl depulaţiunea bulgară. Recepţiunea a fost foarte cordială.
Depulaţiunea a zis că a socotit ca o datorie, cu ocasiunea trecerel sale, sfe solicite o audienţă pentru a mulţumi regelui, tn numele guvernului şi al poporului bulgar, pentru atitudinea sa amicală, pe timpul relnoirel relaţiunilor Intre cele două ţâri, în aceste momente grave In cari e vorba de o ccstiune vitală, şi anume de apărarea nealtrnăril bulgare.
Deputaţiunea va pleca mâine la Viena.
Toate ştirile privitoare la candidatura ce ar fi oferit depulaţiunea regelui Serbiei sunt lipsite de temei şi n'ad nici un sens.
IDionos- \yres, fi Decembre.
Holera descreşte.
FARA ESEMPLU
Este nevoie se facem o pauză, înainte d’a păşi mai departe în studiul nostru : ■ Valsul milioanelor.
O împrejurare destul de însemnată prin consecinţele vătămătoare, ce a avut şi mai poate avea, ne stă în cale.
împrejurare, eeiifimism ; o ilegalitate fără esemplu avem de semnalat.
*
« *
a)	Articolele financiare publicate în Alegătorul Liber în cursul anului 1875 şi apărute în 1870 într’o broşură sub semnătura d-luî Dimitrie A. Sturdza, conchideau la un deficit pentru anul 1875 de
Lei 22,677,408 bani Ol
b)	Această lipsă trebuia se crească, dupe acelaş scriitor, la finele eser-ciţiului 1876 până la
l.el 40,577,468
c)	Discursul pronunţat in Senat la 19 Ianuarie 1877, de către d. Dimitrie Sturdza, pune în sarcina anului 1875 un deficit de
Lei 13,175,640 bani 38
d)	Acelaş orator pronosticează pen tru eserciţiul 1876 un deficit de
Lei 56,361,678 bani 71)
Aceste patru tifre atât de deosebite una de alta, aplicate In intervale apropiate asupra aceloraşi si-tuaţiuni, nu se pot tăgădui. Ele figurează în coloanele unui ziar ; ele aâ fost reproduse în Monitorul oficial.
Se înţelege de aci ce rol greu ’şi crease autorul unor asemeni critice financiare. ’Şi avea cuvântul anga-giat; urma se facă tot posibilul ca se nu sufere o desminţire autorizată.
Şi de la cine putea legalmente veni o infirmare mai categorică de cât de la Curtea de conturi ?
Către această autoritate se îndreptă, prin urmare, obiectivul puterii.
Descrierea tutor silinţelor ca se se facă albul, negru, de către a-ceasta înaltă instanţă de verificare ar alcătui o întreagă epopeă.
Destul e că o luptă in toată regula se angaja, cu această ocaziune,între administraţia centrală şi Curtea de conturi.
Toţi ştiu câ autorul articolelor din Alegătorul liber a devenit în urmă ministru de finanţe.
Erea lesne, in asemeni condiţiuni
ca la comptabiiitalea generală a statului se se întocmească socoteli de ocaziune.
Ast-fel, găsind la eomptabilitatea generală socotelile anului 1875 încheiate provisoriu de către d. George Gr. Cantacuzino, ca ministru şi d. Pană Pencovici, ca director, c’un deficit presumpt de maximum Ici 846,080 bani 71 ministru, care veni la finanţe dupe Aprilie 1876 dede ordin, sau el Însuşi combină o situatiune de fan-tazie pentru anul 1875 în condiţiele următoare :
Deficitul bugetar al acestui an ’l urcă la:
Ici 1,037,681 bani 1)7
iar deficitul bănesc ’l întocmi pentru suma de:
Ici 8,564,014 bani 38
Am avut ocaziune se spunem şi altă dată că la plecarea d-luî P. Pencovici de la finanţe, d-sa lăsase încheiate cele 12 luni ale anului 1875.
Din această cauză, ministrul de la 1876 n’a putut introduce schimbările de care avea nevoie, chiar in cor pul socotelilor anului 1875, ci le-a adăogat la urmă, în cât ele se pot lesne constata de către orî-cine(vezl pag 3 sit. fin. pe 1875).
* .
• •
Ast fel plănuită situaţia pe es.1875 fu trâmisâîn cercetarea înaltei Curţi de conturi.
E de observat câ chiar în starea aceasta, erau mai multe kilometri de distanţă între cele i milioane din situaţia întocmită de ministrul de
finanţe din 1876 şi între cele 'i‘‘2 milioane şi jumătate din «Alegătorul liber». Esista o deosebire radicală între cele 8 milioane şi jumătate deficit bănesc închipuit pentru 1875 şi între cele 56 milioane 300 mii, puse In sarcina conservatorilor de oratorul din Senat din 1877.
Cum ziserăm, socotelile ast-fel chibzuite fură trămise la Curtea de conturi, cu invitare de a le verifica, cât mal în grabă.
Urgenţa e bună, dar la locul ei. In cazul de fuţâ, graba nu era motivată de cât de interesul de a se dobândi o încheiere a Curţii favorabilă scriitorului financiar din «Alegătorul liber.»
In adevăr, dacă numai dorul de a se limpezi odată situaţia socotelilor Ţării conducea p« ministrul din 1876-77, pentru ce n’a cerut înaltei Curţi se Înceapă verificarea de a-colo, de unde era logic să înceapă ?
Pentru ce atâta grabă să se dovedească deficitul lăsat de conservatori, când haosul produs de guvernele de la 1865 71 nu erea limpezit de loc?
Şi apoi, cum poate verifica cine-va gestiunea de la 1871-75, când nu se cunoştea rezultatele situaţielor imediat anterioare ?
Punem această întrebare celor cu judecata dreaptă şi cu inima liniştită. Conservatorii cât au fost la putere au trimes Curţii de compturi socotelile lor.
Pentru ce n’au făcut aşa şi guvernele I. Brătianu şi Al. Golescu ?
Pentru ce au lăsat şi astăzi (nici acum anii 1865-1871 nu sunt verificaţi) să se perpetueze această ruşine cu socotelile Ţării ?
Cât a stat d. Pană Pencovici Ia finanţe a avut grije să ’şi încheia conturile şi să le trimită la verificare.
Cât a stat şi de când stă guvernul din 1876 la putere, nici odată nu s’a gândit să îndemne a se lua odată în cercetare şi socotelile ani-
lor 1865-71, care tot pe dânsul ’l privesc căci firma cunoscută a cabinetelor de pe acele vremuri erea Al. Golescu şi I. Brătianu.
La această observare nu vom primi nici odată răspuns, de aceia vom căuta a ’l da chiar noî, înainte de a espune fazele prin care au trecut la Curtea de compturi verificarea socotelilor conservatorilor din 1875.
Ca vroi.
IUTAIS
Actuala lege electorală comunală are multe defecte, multe anomalii, ca s6 ne servim de chiar expresiunea d-lul I. C. Brătianu, mal alaltă-erl zisă In Cameră :
Este firesc să iasă In genere defectuoase legile votate de nişte Camere din care cea mal mare grije a guvernului a fost să escludi controlul, unde discuţia nu se lngâdue, unde presiunea majoritătel astupa or-ce lumină, unde membrii ce le compun uită In cea mal mare parte misiunea lor de legislatori, pentru a se mărgini In rolul de slugi plecate, umile şi zeloase ale providenţialului Ion Brătianu.
Una din aceste anomalii, este dispo-siţiunea câ consiliile comunale alese se resolve ele Însăşi contestaţiunile relative la alegeri.
Fie care Îşi poate Închipui cât de puţin serioasă poate fi o asemenea garanţie.
Destul să constatăm că aceasta dis-posiţiune contravine principiului uni-ver sal admis câ nimeni nu poate fi In acelaşi timp judecător şi parte.
Resultatul acestei disposiţiunl este că n’o s6 fie nici un singur consilia comunal In ţară care s8 recunoască că & fost r6ti ales, câ adversarii s6l de luptă ah fost nedreptăţiţi, că lupta n a fost leală, că legea n a fost respectată.
Membrii consiliului comunal, nu pot face aceasta mărturisire; căci făcând-o ar recunoaşte propriele lor nelealitaţl şi călcări de lege, propriile lor mano-perl culpabili, şi acestea mărturisite ar atrage asupra lor asprele pedepse prevăzute ln legea electorală.
Avem sub ochii noştri ziarul Adevărul din Focşani, organul colecti vită tel locale. Acesta publică, in extenso, ln numărul său de la 23 Noembrie, procesul verbal al consiliului comunal noQ ales In Focşani, prin care se verifică şi se validează alegerile din acel oraş, gâsindu-le In perfectă bună regulă, a-tur.cl când ele aii devenit celebre In ţară prin viciurile de care au fost pătate.
Nu voim a releva In acest proces-verbal de cât partea sa finala ; acea relativă la caşul sergentului-major prins de către autoritatea militară locală In plin exerciţiu a isprăvilor sale de bătăuşi la alegerile comunale.
Eccă ce citim :
Avend ln vedere câ proba pentru aceste maltratări invocată de către d. Barozzi. «Cum că un serjent-major, s’a degradat de către d. comandant a diviziei, pentru faptul eâ ar fi maltratat şi împedicat alegătorii a lua parte la vot» nu poate avea nici o umbră de temeifl, de oare-ce, ordinul do zi pentru această degradare, publicat tn jurnalul protestatorilor, intitulat «Independentul» pe care’l anexăm, arată câ degradarea s a făcut pentru fapte cu lotul streine de alegere.
Având tn vedere câ chiar daca degradarea scrgcniuiui-iuujor s'ar ii făcut pentru fapte in care alegerea se aibu vre-un amestic oare-care, acest ames ic nar fi putut nici odată a-cela câ acest sergent-major ar fi maltratat şi împiedicat alegătorii de a lua parte la vot, de oare-ce, dupe cum am dove-dit’o m«l sus, nici împiedicare, nici maltratări a alegătorilor n’a existat.
Avend iu vedere eu, ia tot caşul, daca o judecata & om arie si o liota-rire ar bilrarie, a unei coitendiiirj, este si trebue se lie indiscutabila, pentru militari, nu lot asa cată s<i lie si pentru noi.

www.dacoromanica.ro
EPOCA
2G NOEMBRE
Lumina asupra rasului sergentulul-bătâuşi s a făcut tn destul.
In zadar ziarele oficioase cu Voinţa Naţională In cap, ad îndrăznit a ne da desminţirl.
Asemenea Indrăsnell nu dovedesc de cât neruşinarea acelor ziare care d'atâtea ori afi fost prinse t&găduiud adevărul.
Şi bietele oficioase nu pot face altfel ; când li se porunceşte de sus, şi când chiar Monitorul oficial le dă ec-semplul prin comunicatele sale de pomină.
Am răspuns neruşinatei desminţin prin publicarea ordinului de zi al d-lul general Cantili, comandantul diviziei.
Reamintim.
Iacă ce zice ordinul de zi No. 121 din 4 Noembre trecut :
In /Iun de 2 Voembre (/Iun n-legerell nm primit relntiuni ea serg nmj. Theodorescu Gheor-jjlie din reg. 10 dorob. comp. 7 Ajud se afla tn oraşul Focşani îmbra-enl civil si comitea neorftndueli grave..........................
Având in vedere raportul regiment ului «ledorobanţi \o. 5 IUS
Aveml în vedere ea reeiama-lliiiiea aduMH în eontra-i ea eo-initea tieorînduell I u oraş se adevereşte.
Raportul In cestiune trebue de sigur să fie mal explicit şi categoric Iu calificarea faptului de cât ordinul de zi al generalului Cantili.
Dar lle-care Înţelege că pentru prestigiul armatei, generalul Cantili a fost silit să menajeze termenii unul ordin de zi al diviziei. Nu se putea mărturisi In acel act că In armata Română s’a putut recruta bătăuşi. Aceasta re-sultâ Insă In mod indubitabil pentru or-cine ştie şi voeşte a înţelege.
Cea mal strălucită novadă In această importantă afacere ar fi raportul No. 5458.
Dar noi n’avem mijlocul d'a ne procura acel raport; aceasta se ştie.
Guvernului numai ’i-ar sta aceasta In putinţă ; dar desfidem Monitorul O-ficial şi cele l’alte orgaue ale guvernului să publice acel raport.
Din el s ar vedea In modul cel mal clar cl bătăuşii aii funcţionat la alegerile din Focşani. Con*Uttnreit a-centda c oficiala ; şi autoritatea militară care a făcut-o are de o mie de ori mal mult prestigiu, valoare morală şi credit In public, decât acele produse ale bâte* care aă sfruntarea a o contesta.
In zadar spumegă de necaz colectiviştii din Focşani, tn zadar se încearcă a muşca p’acel om de onoare, mililar gelos de demnitatea armatei, caro dm înălţimea gradului săti de general nici că le poate respunde. «
Dar ce are cine-va să respunzâ ţipe-telor de durere a lighioanelor ce a strivit sub talpă 1
tn spectator.
tiustii o-w i.ii, musti
Domnilor
Este un an de când a apărut ziarul Epoca. Un oare care număr de bărbaţi tineri şi de mare valoare aO conceput ideea de a scoate la lumină un organ de publicitate ‘Mi-adlmpărtăşit ideead-lor şi eO am întrunit pe aceia din amicii noştri, cari erad dispuşi şi puteai! să ne ajute prin cunoştinţele, prin talentele, prin creditul lor In întreprinderea uoa-stră. Numele lor figurează pe prima pagină a «Epocel* In prima linie.
Ne am întrunit cu toţii am stabilit ideile ce trebuia să susţinem, am ales comitetul care trebuia să conducă ziarul, şi mi-ail făcut onoarea de a mă însărcina cu direcţiunea ziarului. Astfel s'a fundat ziarul «Epoca» ca organ al unul grup de tineri făcând parte din partidul liberal conservator.
Era timp să apară un asemenea organ de publicitate.
Ideile liberale-naţionale, cum le nu-meaQ, sad după adevăratul lor nume, ideile radicale, odată ajunse la putere, se topiseră şi partidul liberal-naţiontil să transformase In colectivitatea care ne guvernă: fluturele cu aparenţe strălucitoare tn opoziţiune se făcuse,aşezat la guvern, omidă rozătoare.
El călcaseră toate făgăduelile luate In opoziţiune.
Veniţi tn numele libertăţi electorale, el aii făcut alegerile prin corup-ţiune şi prin violenţe.
Veniţi In numele demnităţi naţionale cumpăraseră protecţiunea streinilor, chiar înainte de a veni la putere, cu în-streinarea unei părţi din teritoriul ţări, şi după ce s’ail aşezat la guvern, cu concesiuni ruinătoare.
Gât pentru ideile radicale ce afişaseră în opoziţiune, ei să grăbiseră a se desbrăca de acest costum de acum vătămător In mijlocul unor state monarhice.
D. Brâtianu ajutat de o dibăcie ex-tra-ordinară şi de influenţe mal înalte, Înhămase la carul săd pre toţi aceia, pre care un guvern fără scrupul poate să-I câştige prin favorile ce le aruncă, prin frica ce le inspiră, prin linguşirea prin care le gâdilă vanitatea.
EI modificaseră constituţiunea numai atât cât le trebuia pentru a-şl face majorităţi.
El lntemeiaseră corupţiunea şi per-secuţiunea ca mijloc de guvernare.
Era timpul când bătrânul Rosetti a rămas singur surprins de opera mâ-nilor sale, şi speriindu-se de monstrul la care, fără ştirea sa, lucrase o viaţă întreagă, s’a văzut silit să se retragă desgustat, ca să rămâe onest.J
Toate acestea creaseră tn jurul nostru o atmosferă plină de miasme. Des-curagiarea cuprinsese tinerimea română şi scepticismul se lăţea tot mal mult In societate.
Tinerimea In adevăr, judecând dupe vorbe, Incongiurase pe d. Brătianu cu simpatiele el. Dar când ’I a văzut faptele, a devenit neîncrezătoare şi s’a tras de o parte. Vorbesc de adevărata tinerime, de tinerimea muncitoare şi onestă.
Şi am auzit toţi această acusaţiune
care ni se arunca la toţi, că nu suntem capabili de nici un avânt mare.că vânăm câştigul fără muncă!
Pentru că cu puţină spoială şi multă linguşire, mulţi tineri ajunsese la po-siţiunile cele mal înalte, obrăznicia slujind drept talent.
Şi dupe dftnsi, ne judeca pe toţi, interesaţi şi sceptici.
In acest moment a apărut -Epoca.»
•Epoca» a venit ca o protestare, ca o afirmare şi ca un strigăt de alarmă.
Protestare contra scepticismului ce ne cuprinsese pe mulţi, şl care ameninţa să ne cuprinză pe toţi.
Afirmarea ideilor celor adevărate care trebuesc să conducă societăţile o-meneştl.
«Epoca» a fost mal presus de toate strigătul de mântuire, sursum corda.'
Am chemat tinerimea română să protesteze cu noi contra calomniei ce ni se arunca din pricina câtor-va; să a-flrme cu noi că are credinţe şi acele credinţe sunt cele adevărate, să lupte cu noi contra guvernului care ruina presentul şi ameninţa viitorul.
Nu ne am ascuns, Domnilor, de la început, nici una din greutăţile ce a-veam să întâmpinăm.
Nici furia adversarilor plătiţi pentru a Înăbuşi or-ce avânt generos.
Nici bănuelile şi chiar intrigile ce puteaQ să ne încurce.
Nici măcar, ceea ce e anevoe de înlăturat, neînţelegerile ce se puteai! ivi chiar Intre noi asupra unor cestiunl de a doua mână.
Dar aveam credinţă In tinerimea româna, In bunul ei simţ, tn caracterul el
onest.
Şi am văzul cu fericire că nu ne am Înşelat!
Succesul neaşteptat al ziarului Epoca, ne-a dovedit că strigătul nostru de a-larmă a fost auzit, că tinerimea română a rămas onestâ, In mijlocul unei atmos-feie corupte, că momentele de descura-giare şi de crisă aâ trecut.
Acest frumos resultat vi-1 datorim d-v, care chiar de la apariţiunea ziarului, ne aţi ajutat cu adesiunile, cu in-curagiările, cu colaborarea d-v statornică şi netnteresatâ.
Iacă de ce am simţit trebuinţa se vă chiemâm şi se v'o spunem, ca se ştie toţi, precum este drept, ca această operă nu e numai a noastră, ci mal ales a d-v. 1
Cu atât mai mult am simţit această trebuinţă, cu cât monstrul de care vorbeam adineauri este lovit de moarte, şi. In svlrcolirile lui din urmă, va putea lovi pe mulţi, va face de sigur multe victime.
Şi este bine să ne pregătim pentru lupta supremă care începe, care a Început, se ne strângem mâna, se ne schimbăm ideile, se nelmpărţim suferinţele şi se ne înmulţim puterile.
închin dar acest pahar In onoarea d-v a tutulor cari după ce ne aţi dat sprijinul d-v de departe, aţi venit In mijlocul nostru la acest banchet.
RESPUNSUL D LU! A. SIMU
DIN BRAILA
Domnilor,
Având onoarea d’a răspunde şi mulţumi la toastul de bună venire ridicat
de d-1 Păucescu, directorul politic al ziarului Epoca, acelor cari am venit de prin districte spre a lua parte la serbarea primei aniver«ârîal acestui valoros organ a' presei independente, nu vă pot ascunde cât sunt de fericit luând cuvântul Intr’un mijloc aşa de simpatic; căci a vorbi Intri o atare incintă este ceva mal mult de cât a 'şl putea manifesta cine-va cugetările şi sentimentele sale, esie a fi animat şi întărit In credinţa realisărei unul viitor dorit, a unei stări de lucruri de mult aşteptată. de libertate şi pace, şi la care de un decenii! aspirăm.
Fie-care din noi a venit aci, atras de acestâ frumoasa sărbătoare, spre a ne revedea, a ne cunoaşte mal bine şi Inttri Intre noi nişte legături desin-teresate. Nu suntem din acel cari să Închine laude şi osanale deţinătorilor puterel, aşteptând a doua zi. resplata unul devotament: iacă caracterul a-cestul banquet.
A venit timpul, domnilor, ca să ne afirmăm: să proclamăm credinţele noastre statornice; să nu şovăim, nici să fim conduşi de mobilul degradator şi perfid al interesului şt al pricopselei.
Şi veţi fi cu mine, sunt convins, când voii! zice că In munca, abnegaţiune, modestie şi demnitate, trebue să se re-sume atitudinea noastră.
Oare, nu găsim, domnilor, înscrise aceste principii şi pe drapelul In jurul cărui suntem grupaţi ?
Orl-ce ar susţine adversarii noştri, drapelul partidului Liberal-Conservalor este neatins, pentru onoarea noastră, iar nu ca acela al marelui partid din care nu a remas, după adeverirea preţioasă a însuşi repausatulul C. A. Ro-setti, de cât cotorultn mâinile primului ministru
Prin formarea şi cimentarea partidului Liberal-Conservator, s’a caracte-risat o epocă nouft în situaţiunea partidelor; şi Într’o ţară ca a noastră, unde conservatismul nu poate semnifica reac-ţiune, precum şi liberalismul nu trebue să semnifice de cât progresul ,tn limitele cerinţelor şi putinţelor,nimic n’aiost mal nemerit şi mal favorabil pentru prosperitatea instituţiunilor naţionale de cât că s'a gravat pe un singur stindard, al unul singur partid de viitor : principiul progresului, al sincerului liberalism şi principiul conservator, acela care ne va face a pricepe şi a ne însuşi şi mal bine tot ce vom fi dobândit In lupta pentru viitorul României.
Cunoaştem cu toţii, domnilor, cura-giul şi vigoarea cu care Epoca apăra acest drapel ; este o solemnă ocasiune deci pentru noi d'a închina acest toast pentru prosperitatea sa şi pentru meritul bărbăţiei acelor cari luptă In jurul săli.
INFORMATITJNI
Aflăm din sorginte sigură că este neesacta ştirea dupe care s’ar fi ivit în sinul partidului junimist desbi-nări care ar fi putut produce o scisiune.
Înţelegerea este din contră, deplină In privinţa atitudine! grupu-
lui junimist, atitudine care se va limpezi şi acctntua şi mai mult cu ocasia răspunsului la mesagiul tronului.
Se ştie că d. Carp propune două amendamente la proiectul de răspuns la mesagiul Coroanei. Cel d’în-tâiu este privitor la situaţia finan-ţiarâ şi cel d’al doilea se referă la frasa din mesagiu că alegerile comunale au fost libere.
X
Azi la Curtea de Apel Seoţ. I continuă afacerea Epitropiei Măriei Sale principesa Brâncoveanu.
Vom da cititorilor noştri o amănunţită dare de seamă de această importantă afacere In care presiunea guvernamentală se esercită făţiş.
X
Priimim următoarea telegramă de felicitare pentru banchetul Epocel.
Ploeştl.
Kram absent. O regret şi eaO parte Jiu toată inima la serbarea d-voastră.
Arion.
X
Azi P. S. S. Mitropolitul Primat a întors visitele P. S. S Episcopului latin Palma şi corpului diplomatic.
X
Sâmbăta trecută Curtea de Galaţi s'a pronunţat asupra acţiune! In calomnie intentată de d. Pavel Slâtescu In contra <1-1 ui Leonida Sleroa, condamnând pe inculpat la 250 lei amenda.
Iată ce a dat loc acestei acţiuni: D. Sterea, pe când se afla In Tulcea, a făcut unor locuitori din Dobrogea o pe-tiţiune la Minister, plângându-se contra unul funcţionar de acolo care refuze sg e dea împroprietărirea unor pământuri, In această petiţiune locuitorii spuneau că, ducendu-se la prefectul de Tulcea d. Paul Stătescu spre a se plânge contra acelui funcţionar, d-sa le ar fi răspuns aceste cuvinte:
«Duceţi-văln Bulgaria câcl acolo sunt pământurile voastre».
Prefectul de Tulcea a depus plângere In contra d-lui Sterea pentru calomnie. Tribunalul de Tulcea a condamnat pe aşa zisul calomniator la 6 luni închisoare şi 1000 lei amendă, ear Curtea de Apel din Galaţi a redus pedeapsa la 250 lei amenda.
Procesul la Galaţi a durat două zile şi toate mijloacele de care colectivitatea uzează pentru a’şl resbuna pe adversarii săi s ad întrebuinţat pentru a ajunge la condamnarea d-lul Sterea.
S’a făcut recurs contra hotârârel Curţel.
X
Poliţia capitalei, citind în ziarul «Times» că la Buoureşti există un complot în contra regenţei bulgare, s'a speriat, a căutat, ,a găsit şi a es-pulzat pe conspiratori.
Dacă poliţia capitalei s’ar ocupa mal puţin de a spiona membrii o-j posiţiel, n’ar avea trebuinţă se citească în ziarele engleze pentru a afla cele ce se petrec în mijlocul capitalei.
X
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
JULES IVI A FI Y
47
(Urmare)
pândea şi pe furiş luă
Catherina 11 scrisoarea.
Theresa vestea pe Jean ca mama el suferea, şi de aceia nu puteai! se vie la masă dupe cum fusese vorba. Nimic m&I mult. O formulă de politeţă. Nici un cuvănt care ar lăsa sg se bănuiască vr’o Înţelegere Intre el 1
Catherina simţi că ’I vine lacrimile In ochi; II era ruşine de dânsa.
D-na Barbarain fu bolnavă câte-va zile. Două saO trei luni trecuse de la moartea lui Gilbert.
Durerea celor două femei nu era mal puţin adâncă dar devenise mal liniştit*. Întâia oară când d-na Barbarain veni fără Theresa la Holgan, părea pe gânduri, şi fiind că Holgan o întreabă de ce e supărată, bătrâna respunse :
— Am să vă spun, apropiete, Cathe-rino, trebue se auzi şi *i-ta. Am nevoe de părerea voastră, de sfa;ut vostru amândurora
—	Vorbeşte, d-nă, zise Catherina, ştii cât te iubim.
—	Da, scumpa mea copilă. Şi daca mâ iubiţi, fiţi siguri că şi ei! vg iubesc tot pe atâta. Eată dar ce mg preocupă. Nu v'aţl întrebat nici o data pentru ce Theresa nu sg mărita ?
—	In adevgr, zise Catherina, pălind de odată. Theresa are 22 de ani.
—	Şi la acea vârstă, o tânără fală trebue sg sc gândească la măritat de nu vrea sg remâie fată bătrână. Cum crezi Holgan ?
—	Măritatul e un lucru serios, zise Încet pescarul, fără emoţiune văzută, fără ca vocea să 'I tremure, şi trebue sg te gândeşti mult cftnd e vorba de dânsul. Cu toate acestea Theresa nu poate aştepta mult încă. Iubeşte ea pe cine-va ?
—	Eată cestiunea. Nu cred că daca ar iubi nu mi-ar spune-o. Mg încred In sinceritatea şi virtutea sa. Am dar cu vinte de a crede că inima-I e libera 1 Totuşi, cine ştie 1
—	AI vr'o bănuială ?
—	Judeca şi d-ta singur. De un an Theresa a fost cerută de două ori In căsătorie ; tntâiu de un tânăr advocat de la baroul de Paris care o cunoscuse la Dieppe.jAm întrebat pe Teresa, era o partidă foarte bună.
D. de Montbun era frumos, bogat, bine crescut şi de bună familie. The resn refuză niclau^^i să audă vorbtn-du-se de asta Şi la toate ce ’i spuneam , ea 'mi respunse cu o încăpăţâ-
nare care mg minună : «Nu vreai! sg mg mărit 1»
—	D. de Montbun nu ’t plăcea poale.
—	Din contră, li plăcea foarte mult, mi-a spus'o singură. In fine, n'am stăruit mal mult, ne voind sg 'I impun pe cine-va fără voinţa ei şi nu s’a mal făcut vorbă de asta. Dupe şease luni
trai pare că ’mi aduc aminte chiar data—era cu câte va zile Înainte de scăparea Speranţei, am primit o noug cerere, de astă dată din partea unul amic intim al lui Gilbert, inginer ca şi dânsul. O mare avere, un nume onorabil. Theresa refuză iar. Gilbert insistă. Ea declară că nu se va mărita nici cu acesta nifil cu nimeni altul. O întreb de ce. O silesc sg-ml răspundă. Mg arăt supărată ; «Iubeşti pe cine-va? Dacă iubeşti, spune şi daca va fi demn de tine—dupe cum nu mg tndoesc—ţi 1’ vom dai» In loc sg 'ml respundă sg pune pe plâns. Mg supăr puţin. Iş şterge lacrimile şi 'ml zice că va muri fată. Ce crezi de asta, Calherino ?
— Cred ci nu ţ’a spus adevărul. Că are un secret pe care vi ’1 ascunde.
—Val? aşa mi se pare şi mie,dar asta nu’I tot. Ieri— e mal de curând, cum vedeţi—ieri, d. du Montdoney, judele de instrucţie, Îmi trimise pe tatăl său, care e president a nu ştiu cărei curţi şi stă foarte bine, dupe cum se spune, ca se-ml ceară mâna Tlieresel. Cunoşteam. de mult Încă, inlenţiunile celor dot dintăiâ pretendenţi, şi dragostea lor pentru fata mea, dar mărturisesc
că deinersnl d-lul du Montdoney mg miră foarte mult, căci el e un strein pentru noi, văzuse foarte puţin pe Theresa şi nu încercase nicl-odatâ să intre 1n intimitatea noastră pentru a face curte Thereael. Am spus d-lul duMonl-doney că eram In doliu şi că cererea sa ne gâsia nepregătite de şi ne onora foarte mult. El îmi ceru scuze şi lmî respunse că el se grăbise a le arăta sentimentele fiului sgil fiind că acesta era chemat la un alt post şi va fi silit In curând sg părăsească Dieppul. «Fiul meii, adause el, pare ca ţine serios la d-şoara Barbarain şi ml-e teamă că re-fusul d-voastră II va face mult rău,»
D-na Barbarain se opri, spre a privi un moment, pe rând, pe Catherina şi pe Holgan. Catherina asculta cu cea mal mare luare aminte, parcă ar fi vrut să ghicească de înainte ceea ce a-vea să zică. Holgan, o asculta şi el, dar cu ochii închişi.
— Ei bine, reluă bătrâna, pentru a treia oară, Theresa n’a voit sg răspundă, şi fiind că stăruiam zicându-i că avea un an pentru a se hotărî pe deplin, până ce vom eşi din doliii, fiind că o sfâtuiam să se gândească bine Înainte de a rgspinge pe acest nou pretendent, avu un atac de nervi şi fui silită s’o pun In pat. înţeleg sg aibă gustul greu. Sunt foarte bogată. Theresa va avea o^mare avere într'o zi şi ÎI dau de. o cam dată, două sau trei sute mii le Irancî ca zestre. Dar ea are o * ideie fixă.
Nu vrea sg se mărite sub nici un cuvânt.
Prin urmare, una din două; or vrea sg intre Într’o mănăstire, or iubeşte pe cine-va ;
Şi flind-că, de şi foarte evlavioasă, nu ml-a arătat nici o dată dorinţa de a se retrage din lume ne rămâne numai adoua presupunere.
Iubeşte 1 Nu’l aşa ?
—	Adevărat zise Catherina, care să uita ţintă la Holgan. Iubeşte I dar pe cine ?
—	Ea zice că pe nimenea. Mă înşela. Poate se teme de mine. Poate va a-
vea mal multă Încredere In dumneata Catherino sail poate în d-neala Jean ! Sunteţi o soră şi un frate pentru dtnsa. IntrebaţI-o. Arătaţi’l că trebue să se hotărască într'un fel, spuneţi I ce l-am spus şi eh, far* folos, că măine poimâine eu pot să mă duc, c* sunt bătrână şi aş muri plina de Îngrijire, daca o voi laşa singură pe lume, de vreme ce nici Gilbert nu mal e acum. ’Ml făgăduiţi ?
_ Iţi făgăduiesc 1 zise Catherina. Şi d-neata, Jean, II vel spune ceva ?
—	Da, respunse Holgan din cap, fără a vorbi.
D-na Barbarain eşi mal liniştită, căci işl câpâtase ajutor contra Îndărătniciei fiicei sale.
Theresa avea oare vr’o bănuială asupra demersul: făcut de mama sa ? ’Ea găsi o mulţime de pretexte pentru a nu mai eşi din casa. Dar Catherina ve-ghia şi ghicia tot.	(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 26 NOEMRBK
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA/‘
Tiragiu 6.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
Se vorbeşte din nou de demisiu-nea d-luî Kiriţescu. prefect din Teleorman.
X
L'Independance Rou mâine află că d. C. Cornescu, preşedintele consiliului permanent de Ilfov, va fi candidatul guvernului pentru colegiul întâiu de Senat, lăsat vacant prin numirea titularului seu, d. llemtis Opranu, la curtea de casaţie.
X
Ni se spune că la creditul funciar rural continue a se comite mari nere-gularităţi. Intre altele, ştim că funcţionarii cel mari îşi iau lefurile când le place şi case refuză absolut ori-ce acont funcţionarilor celor mici.
Mai mulţi din aceştia se plâng de subdirectorul P. Stoiceseu care este de o nervositato şi de o severitate adeseori reu-voitoare pentru inferiorii săi.
X
Aflăm că la un punct de vamă despre Rusia s’a Întâmplat o neînţelegere Intre autorităţile ruse şi române.
In momentul când scrim un schimb de note se petrece.
BULETIN EXTERIOR
Criza in Franci a
Criza ministeriala care a isbucnit tn Prancia nu este încă terminată. Formarea unul nod minister Întâmpină mari greutăţi; aceasta nu e de mirat, căci singurul pârti i care poate da o majoritate compactă este acela al republicanilor moderaţi şi votul pentru suprimarea sub-prefecţilor care a provocat criza ministerială a fost resulta-tul unei coaliţiunl Intre stingă radicală şi monarchiştil. Pretextul pus Înainte de radicali a fost economia; dar In realitate ati fost motive politice. Stânga radicală a voit sâ Împiedice înrâurirea pe care o esecutad sub-pre-fecţil In alegeri şi a propus suprimarea lor. Monarchiştil cari nu pierd nici o ocaziune d'a face greutăţi regimului republican s'aii grăbit a vota pentru propunerea radicală; câţl-va deputaţi indecişi din centru s'ad abţinut de la vot şi ast-fel s’a format un numâr de votanţi Îndestulător ca oposiţia să aibă o majoritate de 13 voturi.
Resultatul acestui vot a fost retragerea ministerului. Ceea ce pare şi mai grav este că această criză s’a produs In mijlocul discuţiunei budgetului. Zăpăceala e mare, căci nici un partid, nici un grup nu se crede destoinic a primi puterea, căci nici unul nu poate dispune de o majoritate.
Radicalii sunt prea slabi pentru a forma un guvern, Un minister Ferry nu pare posibil; reîntoarcerea lui Frey-cinet nu e probabilă In faţa votului sub-prefecţilor. Unii vorbesc deja de disolvarea Adunărilor, dar e greO d'a recurge la acest mijloc In faţa silua-ţiunet critice a Europei.
Mat este şi o altă greutate : E de prevăzut că Senatul nu va aproba suprimarea sub-prefecţilor. Aşa dar un minister care ar voi să puie pe programul săil votul Camerei, n’ar putea să conteze pe Senat.
Din toate aceste Împrejurări să vede cât de mare e confuziunea In cercurile politice In Franţa. Foile radicale având In capul lor pe ziarul Justice al lui Clă-menceau, aO început deja a se plânge de situaţiune şi precum zice foarte bine Neue Freie Presse, strigătele lor se rezumă In fraza : Vai I am învins.
Republicanii aă uitat sfaturile pe care le dăduse bătrânul Thiers care le zicea că el trebue să caute nu acea ce’i devide ci ceea ce’l uneşte.
Astăzi prin divisiunile lor el au a-juns ca un mare ziar republican să es-/:lame : «nu mal e guvern, nu e buget,
nu e majoritate, iată bilanţul anului
1886-..
O asemenea situaţiune nu este făcută pentru a mări influenţa Franţei In concertul puterilor- Şi aceasta este trist In acest moment când Europa este tn ajunul d’al perde echilibrul. Singurul mijloc d’a repara greşala comisă este ca toate nuanţele republicane să se pue de acord pentru a rechema pe d. de Freycinet la putere. Să sperăm că patriotismul şi interesul general al Franţei vor predomni şi vor învinge pasiunile pitice.
V.
CRONICA
Cuvântarea lui Max
Redactorii ziarului «Epoca- şi oaspeţi care ao luat parte la banchetul de Duminecă, s’aQ purtat foarte prost cu mine. Dupe ce 'ml ao dat zor să vorbesc, apoi, In loc să mfi aplaude cum amjfacut eo pentru discursurile domniilor-lor, ao Început sâ 'ml dea cu ho !
Protestez energic şi supui discursul mea la aprecierea nepărtinitoare a publicului.
Felicitările le primesc tn toate zilele de la 9—it dimineaţa întocmai ca C. F. R. dupe istoria cu catarama.
Iată discursul:
Iubiţi Oaspeţi,
Nu cunosc lucru mat primejdios în lume de cât se ’ţl meargă numele că eştî deştept şi că al haz. pentru că n ai dreptul s€ caştt gura o singura dată fără cu publicul să nu se aştepte la o nostimadă.
Spre pildă v’aţt obicinuit sâ citiţi caraghioslâcurile mele. şi acum îndată ce luai cuvântul, vflz că toţi aţi şi început să râdeţl numai şi numai pentru că vorbesc eO şi pentru că prin urmare v6 aşteptaţi la cine ştie ce născocire din parte’ml.
R60 faceţi de râdeţl iubiţi oaspeţi şi confraţi,
Rât) faceţi, mal întâi pentru că n'am pregătit nici un discurs, (dacă nu mfi credeţi vâ daQ voe sâ mS căutaţi şi prin bozu-nare); al doilea pentru că In loc de a vâ face să râdeţl am sâ vâ arftt nemulţumirea mea.
întorc privirele mele spre această masă In jurul căreia sunteţi aşezaţi şi ’ml zic: «Acel care a poftit lumea aici nu 'şl a îndeplinit bine datoria.
Ascult numeroasele discursuri care se rostesc, le aplaud şi eO de datorie, căci nu 'ml place cum vorbiţi.
Sunteţi nişte egoişti, sunteţi nişte vanitoşi.
Dacă ml aţi fi dat mie însărcinarea sC
fac invitaţiile, vâ jur că sala otelului n ar fi fost destul de mare spre a conţine pe toţi oaspeţi mei, căci aş fi poftit aici pe toţi acil cărora le datorăm în adevâr succesul nostru, adică pe întregul partid colectivist.
Nu protestaţi, căci n aveţi dreptate; am sâ vâ dovedesc îndată că ştiO ce vorbesc.
Apoi ce credeţi d-voastră că d-nil Ianco-vescu, Pâucescu, Pancu şi cel-l-alţl ar fi fost în stare sâ rostească discursuri ca a-celea pe care le am auzit, dacă n'arfi ecsis-tat isvorul de unde le aQ luat ? Dacă mergi sâ el apă, trebue ca isvorul se nu fie secat spre a te putea întoarce cu cofa plină, alt-minterea vil cu dânsa goală.
Eî domnilor, partidul colectivist e isvorul blagoslovit unde ne umplem noi cofa din toate zilele, şi trebuia, ca semn de recunoştinţă, se'l poftim aici.
Poate că mulţi colectivişti ar fi lipsit la a-pel; ne am fi pomenit negreşit cu scrisori prin care ar fi scuzat nevenirea lor din cauza cutârul saQ cutâruî gheşeft patriotic, dar cel puţin eo aş fi fost cu conştiinţa Împăcată că ne-am îndeplinit datoria.
Şi atunci ar fi venit ceasul sfi ridicăm paharul nostru şi sâ bem In sănătatea celor care ne daO pâinea din toate zilele prin ne-numâratele gugumanii ce fac şi pe care noi le înregistram, le batjocorim, le împărtăşim publicului.
De acea domnilor, ca sâ vi se ierte greşeala ce a-'ţl făcut nechemând colectiviştii la masă, sfârşesc zicându-vâ : Dacă am puţină trecere, dacă rnâ iubiţi, ridicaţi paha-rile d-v. de o dată cu al med, şi sâ meargă poraena că la banchetul Epochiştilor, s’a bâut în sănătatea colectiviştilor I»
Max.
ŞTIRI TEATRALE
Duminică a avut loc reprezentaţiunea musicală şi dramatică dată de d-na lulia Cocorescu cu concursul mal multor artişti de frunte al societâţei dramatice române şi al artiştilor operei italian?.
Sala Ateneului era înţesata de public. Succesul a fost mare.
Artiştii români au fost aplaudaţi cu căldură pentru modul superior cu care ad declamat unele bucăţi de versuri si ab jucat gingaşa comedie a lui Pail-leron.
Artiştii italieni au fost recompensaţi de bine voitorul lor concurs prin primirea strălucită pe care le-a fâcut’o publicul.
ta
Beneflcienta a esecutat cu orară pre-cisiune câte-va bucăţi de Schuman, Chopin, şi Marmontel. D-na Cocorescu poseda toate calităţile unei pianiste şi unei musicante de frunte. Atât inter-pretaţiunea cât şi esecuţiunea sunt admirabile. D-sa a fost ajutată Intr’un mod splendid de d-nii Dimitrescu şi Vlâdoianu în frumosul /r/oaluî Rubin-stein.
In general reprezentaliunea a fost strălucita atât prin bogăţia programului cât şi prin modul cum el a fost esecutat.
A.
L’Independance Roumaine a luat iniţiativa unei representaţiuni în beneficiul actorului Iulian. Multe locuri ad fost deja cumpărate cu preţuri foarte mari.
Felicităm pe confraţii noştriî de a-ceastâ generoasă iniţiativă şi nădăjduim că representaţia va produce suma necesară pentru &a iubitul artist sâ 'şl poată căuta sănătatea în străinătate.
CORPIRILE LEUHTOARE
CAMERA
Şedinţa de Marţi 2b Noembre 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 şi 20 sub preşedinta d-lui general Lecca
Presenţl 93 deputaţi.
Se acordăcoogedil d-lordeputaţi Gheor-gliian şi Peşiacov.
D. Ministru de externe, depune pe biu-roul Camerei, tratatul provisorift de comerţ încheiat cu Anglia.
La ordinea zilei este discuţiunca asupra codului de comerţ.
InO cuvântul d. 1. C. Ilrălianu, d-nil deputaţi Al. Marghiloman, Poenaru-Bordca, Slanian etc.
I). Ministru al justiţiei, ia cuvântul asupra procedurel de urmat, şi cere ca toate amendamentele sâ (le depuse lacomisiune, şi se nu mal poate fi depuse în şedinţa publică
D. Voinov combate propunerea d-luIStă-tescu.
D. Preşedinte zice că procedura propusă de d. ministru, nu se mal pune la vot, fiind deja admisă de ori, altă procedură, adică aceea d’a se putea propune amendamente şi tn şedinţa publică.
Discuţia asupra Codului de comerţ se amână pe Lunea viitoare.
Se procede la alegerea unul secretar, In locul d-lul Bossie, demisionat.
Vocanţî 85.
D. C. Stoiceseu, neîntrunind de cât 45 de voturi, votul este nu], şi alegerea unul secretar se amână pe mâine. AO fost 36 de voturi albe.
La ordinea ziiel este legea comunală.
U. N. Pieră, zice că legea comunală
fiind o lege fundamentală a stalului, doreşte ca cabinetul să facă o declaraţie formală, pentru a şti în mod ciar, care este părerea guvernului în această cesliune. D-sa cere ca sâ se amâne discuţiunea a-supra fondului ptnă când guvernul va spune părerea sa tn comis!une.
In urma unul răspuns al d-lul Radu Mihai, Camdra trece în secţiuni pentru a se ocupa de legea autentificăreî actelor, suspendându-se şedinţa pentru o jumătate oră, până când se va întoarce d-nu I. C, Brătianu, ca sâ a iste ia discuţiunea asupra legeî comunale.
Şedinţa se redeschide la ora 3 1/2
D. C. Demetrescu, raportorul, dâ citire proiectului de răspuns la MesagiO.
D. raportor arată că reprezentantul mi-noritâţel, d. Carp a propus un amenda-meişţ privitor la cestiunea financiară şi un altul la alegerile Comunale.
Discuţia generală va începe Vineri.
Se anunţă la ordinea zilei proiectul de lege comunală.
D. Carp cere retrimeterea proiectului la delegaţi pentru u se mal studia.
După cererea d-lul Leca, Camera decide a se pune mâine la ordinea zilei.
La ora 4 şedinţa se ridică.
Şedinţă publică mâine.
Un spectator.
SENATUL
Şedinţa dc Marţi 25 Noembre 1886
D. D. Chica, preşedinte, deschide şedinţa la 2 şi 20 minute, fiind presenţl 67 senatori.
D. Dr. Varlam întreabă pe biroO dacă a luat măsuri pentru ca Senatul să nu’şt mal piarză timpul.
Luăm act de această părere a d-lul dr. Varlam, părere pe care, dealminlrelea o împărtăşim cu totul.
D-sa mal întreabă dacă guvernai mal susţine vre-unul din proiectele depuse în sesiunea trecută.
I). Preşedinte răspunde că guvernul nu a răspuns la o asemenea cestiune ce ’l a pus biuroul.
D-sa întreabă ce face comisiunea cu răspunsul la mesagiul tronului.
D. V. A. Urechie. Comisiunea a luat in-formaţiunl de la ministrul de finanţe dar nu şl poate sfîrşi lucrarea fără se vorbească şi cu d. prim-ministru.
Acesta, care asista la şedinţă, o şterge.
Discuţia se închide.
Se votează câte-va indigenate, şi se ridică şedinţa la 3 şi 1/4.
Kedecu
D Lascsr Catargiu, a adresat d-lul T. Kalimaki următoarea scrisoare :
Golăşel 12/24 Noembre 1886.
Scumpe amice,
Pe cât am admirat curagiul şi e-nergia ce au arătat demnii boloşe-nenî cu ocazia alegerilor comunale, pe atât am fost de revoltat aflând infamiele şi scenele barbare ce a desfăşurat acest guvern vitreg ce nu se mai poate menţine la putere de cât prin trădare şi asasinate.
Aşi fi dorit se vin în mijlocul dom-nielor-voastre, dar starea săuătăţei soţiei mele, care suferă de cât-va timp, m’au impedec&t de a o face. Arătaţi, vă rog, simpatiile mele amicilor noştri! politic7; nu mă indoesc că purtarea lor bărbătească va sluji de pildă ţărel întregi, şi că în curând, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom scăpa nenorocita noastră patrie de acest flagel.
Ve trimet tot-d’o-dată două sute lei nuoî din partea soţiei mele şi a mea. rugându-vă da a’i da Comitetului pentru venirea în ajutor a fa-tnilielor In suferinţă.
Sorieţi-mi de s'a eliberat d-nil llânţescu, Fotty şi cei lalţi arestaţi.
Al d-tale etc. etc.
I.n«car Cătărgin,
învestitura I. P. S. S. Mitropolitului Primai se va face la Palat Duminică, la ora 1. de către M S. Regele.
•
D. Hitrovo, ministru Rusii, a fost priimit azi de d. prim ministru cu care a stat o oră; de aci d. Hitrovo s’a dus la d. Dr. Buscb, ministrul Germaniei.
D. general Ipătescu pleacă mâine dimineaţă la Botoşani.
Astă seară,miniştri sunt convocaţi in consiliu la ministerul de interne.
Mâine de dimfneaţă un alt consiliu se va ţine la Palat sub preşedinţa M. S. Regelui.
•
Azi la 5 ore, dupe lungi dar foarte
interesante pledoriT, secţia I a Cur-ţei de Apel a Închis desbaterile în afacerea tutelei Brâncoveanu care era in continuare de erî.
Au vorbit dd. Alexandru Lahovari şi M. Schina pentru anularea jurnalului încheat de Tribunal prin care se numeşte tutor Principele Nicolae Bibescu iar pentru menţinerea acestui jurnal au vorbit dd. Ion Câmpineanu şi Matei Gorbescu.
E de observat că d. Ion Câmpineanu a cărui înfăţişare ca avocat la bara Curţei, dupe începerea des-baterilor, a avut de efect retragerea d-lui C# Câmpineanu, fratele d-sale, care presida Curtea, a venit mai mult pentru a dacauseî Principelui N. Bibescu sprijinul influenţei sale de cât concursul seu de avocat; căci nici n'a intrat In desvoltarea causei.
D. Procuror Cocias a vorbit pentru menţinerea jurnalului Tribunalului.
Curtea era compusă din dd. Eco-nornu preşedinte, Cuculi şi Dobrescu membrii.
Părţile au fost Invitate a depune conduşi uni înscrise.
Pronunţarea decisiunei Curţei s’a amânat pe Sâmbătă.
Sf. Sinod ’şî-a suspendat lucrările până dupe ce I. P. S. S. Mitropo-litul-Primat va obţine învestitura.
Astâ-zl Camera de punere sub a-cuzare a Început a se ocupa de afacerea Stoica Alex ndrescu. S’a ascultat reehisitoriul cl lui procuror general.
Probabil că mâine curtea îşi va da hot&rirea.
Citim în Lupta de astă-zî;
Ni se spune că d. Tache Ionescu va interpela pe ministrul de justiţie asupra destituire! procurorului de la Râmnicu Vălcel. destituire provocată de o vizită ce numitul procuror a făcut d-lui Iancovescu.
•
Se zice că d. Nacu, Ministru de finance, va presenta In curând corpurilor legiuitoare un proect de lege relativ la modificarea legeî vămilor.
Pe la 15 Decembre viitor se a-şteuptă sosirea In Capitală a d-lnî Ion Ghica, Ministrul nostru la Londra.
•
Naţiunea de astă seară publică o scrisoare ce’i adresează d. P. Gră-dişteanu pentru a declara neesactâ informaţiunea Epocei, care anunţase că va apare un ziar umoristic, Cucuvaia, sub direcţiunea d-sale.
Ne mirăm de această rectificare de oare ce cunoaştem persoane cărora d-sa le-a făcut proposiţiuni serioase ca se colaboreze la ziarul «Cucuvaia».
Până acum era vorbă de numirea d-lul Lupu Costake ca prefect de Botoşani. Această numire erea Inse combătută de mulţi colectivişti ; atunci guvernul a căutat un om mai energic care se satisfacă mai bine pe unii colectivişti de cât d. Lupu Costache.
Acest om, aflăm că s’a găsit în persoana d-lui Cerkez, vestitul prefect de poliţie de la Iaşi.
Putem anunţa Tn modul cel mai formal, că în două convorbiri ce a avut cu două persoane politice, prinţul Leopold de llohenzollern a spus In modul cel mai categoric oă un resbel e inevitabil şi că resbelul va începe intre Franţa şi Germania.
ULTIMA. ORA
Pari*», 7 Decembre. — Prinţul de Battemberg a plecat la Londra, unde va asista la botezul nepotului sSQ.
Londra, 7 Decembre. — «Times» constată că cestiunea bulgărească nu progresează. El nu admite candidatura prinţului de Mingrelia, dar declară de absurdă ştirea ce atribue Angliei intenţiuaea de a intriga pentru resturnarea prinţului Alexandru.
Vlena, 7 Decembre. — «Fremden-blatt» comentând o scrisoare adresată din St. Petersburg «Corespondenţei Politice», In care scrisoare se pretinde că cercurile guvernamentale din Rusia sunt de părere că o parte din diplomaţia europeană lucrează pentru întoarcerea prinţului de Battemberg, spune că aceste temeri sunt privite ca fără temeiu. El combate In mod energic apreciările cari semnalează inten-ţiunile diplomaţiei In privinţa unirii Bulgariei cu Rumelia, ca o intrigă ce ţinteşte întoarcerea prinţului de Bal-temberg. Citatul ziar conchide zicând că numai fixarea raporturilor dintre Bulgaria şi Rumelia prin mijlocul unul act internaţional, poate da o Lasă legală şi stabilă, graţiă căreia va fi cu neputinţă de acum înainte să se maţ distrugă unirea, când se va Îndeplini în realitate.
Respunsul Camerei la mes8giul tronului s’a terminat şi s’a trimes la tipar.
Acest răspuns aflăm că a fost redactat ded. C. Dumitrescu, raportor al comisiuneî, şi nu este de cât o parafrasâ a mesagiulul.
Vineri va începe discuţiunea în şedinţă publică.
*
Vocea Botoşanilor zice că tenerul iacob Gheorghiu, rănit de glonţ în ziua de 2 Noembre, la Botoşani, este Intr'o stare disperată. Medicii deses-peră se scape bietul băiat.
•
marele hotel m
situat pe Calea Victoriei lângă Palatul Regal
Aranjându-se din nou elegant d-nil visi-tatorî vor găsitot confortul dorit curăţenie exemplară şi serviciul prompt preturile sunt foarte moderate tneepând de la 1 franc si jumătate Camera O berărie eleganta sa află tn Hotel. Restaurantul aranjat cu totul din nou cu o bucătărie internaţională aleasă servind şi în Cabine particulare.
|»retzurile cele inai reduse
DE ARENDAT 1888. moşia Prâsna
noua din plasa Negoeştl, districtul Ilfov, în întindere de 9000 pogoane.
Doritorii se vor adresa In Bucureşti, strada Batişte No. il.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 26 NOEMBRE
REGIMUL DE LAXA
u
PROFESORULUI DOCTOR *J A. E G E Ft
Rectmoscut ca ce/ mal esce/cnt
NtOALIA' fCU* IK UHU, DE J RlUl MEDICAL D N ION f NA CU
MEDALIE DE AUR
Sub-semn»(ilsv6nd numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lănâ ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi In Uni curata de Cămilă, garantănd contra răcelel şi a reumatismului.
Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelete ce se găsesc tn magasinul
AUX
12. CALEI VICTORII 12 VIS A VIS OE PALATUL REGAL
0* JAEGER W. BENGERS Soc-hne STUTTGIRT.
EREZII L. I.EMA1TRE SUCCESORII
——'
TfRWTOBIE DE FER Sl ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI. — CULA VĂCĂREŞTI 251. — RUCURESTI
Se însărcinată cu construc-Viunl de twbuteşi mori cu preturi mal reduse de căt acele ain Ficna ii Pesta.
PREŢUL
Unei mori cui piatră de 36 lei 1VOO, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecutt ază repede orl-care lucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Atare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri dc vin ele.
Mare deposit de fer*, raiuri peixtr*\i vagonete d6oauv’ilIe, tzevo de tvioi. Mare asortiment de pieti*e de moara. La Fertd-sous-Jounrs.	111
„PRETURI FOARTE REDUSE"
Singura fabrica autorizata dc inventatorul d>uul Prof. Hcidiugcr pentru
SOBE MEIDÎNGER
H. Heim, Viena. I.,
Karnthnerstrasse 40 — 42
Patentă imp. reg. de la 1884
SINGURA
Sucursala generala în Bucureşti
Strada Lipscani Aio. 96 Ungă Banca României
Solirlr acestei fabrici sunt premiate eu cele d'intAiu premiuri: Viena ISTU, Kasel iSÎÎ, Pari'» IH7Î, Seehsbati» 17ÎS. Hrls iH7K. replitr A87S. Viena 4SSO. Uger 488» ai Trie»! 1881 f
Aceste sobe sunt Întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2ăo0 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copi , Societatea ae gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monet&ria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia. Banca Naţionala. Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate ia Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand H6tel; In Iaşi, Hâtel Trsjan (85 sobe) in şcoala militară si casarme.
Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni.
Prevenim deci pe onor. Pupile ae se ferească de schimbarea fabricatiunei noastre du-


.oMEIOINGER-OFENR fe-H. HEIM^
rabde si exacte de imitatiuni d« tot felul, Uc recomandate ca *obe Moidinger. constructiune ameliorata sau Sistem.
Numai acide la care pe interiorul uşilor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate.
Prospecte cu preturi reduse gratia si frauco.

*
M. SCHWARTZ
OPTIC
Strada Carol I No. iî
Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaşi după indicaşi uni Ie medicilor o-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru Îndulcirea luminei, asemenea şi tot felul de Barometrc. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurt metrice etc. cu preţuri foarte moderate.
DE VENZARE £î.6r,?b™
vinde prin licitaŞiune publică Înaintea tribunalului de Notariat casele din Strada Cometu No. 3, a le re-posatel Aneta Titeanu.
CONSTANTIN COMANRAMi
Doctor tn Medicina de ta Făcut, din Paris
Dăm consultaŞiuni in toate zilele de la orele 10—12 a. ra. sl de la 2—4, S.r. Scul-pturci No. 15.—Pentru săraci gratuit.
t*	«jyt- gcg-	^
v* cPfti	^^P	^
|	CADOURI PENTRU ANUL NOU I
RRISTOARE Sl MUSICI DE MASA CU 2 PANA LA 12 ARII NAŢIONALE .
|	CU SAU FARA CLOPOT	j
M Mare asortiment de Aristoane cari cântă singure ori ce cântece după a. g plăcerea ori cui.	.»
I Se vinde en gros şi en detail cu preţurile t'abricel.	w
I
i i
* *«8 SBR » 3* a» 3* 3* 3* î
43* i
IVI. SIFFER
Bucureşti Strada Carol 1, de asupra Magasi- {fjj nulul de Haine D. Schvaruman. .
> * 9»«3* 3*-» SS•* ««3*.SL»r
PRIMUL BIROU DE PLASARE
Pentru toata România Concesionat deGu-vern pontra institutrice, guvernante Bone de copii, Managere si Cameriste superioare. Prin numeroasele sale rclatiuni atăt cu slreinatatea cât si cu toata Komftnia, Biu-roul este pus in positie a satisface toate cerorile.
Se va pune in scrisori si un timbru pentru respuns.
I>-rn Atlelnlile Itamluu
institutrice diplomata — No. 72, Calea Victoriei, No. 72— vis-â-vis de Palatul Kegal
i
f
L
ATELIER MECANIC
!?a MMUMJLmm.
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu CU Pompe «le toate sistemele, FAn-tftiil d'appliqne »i Hnrnr Ionului, Cămile (robinete) de tot felul Tuburi tle fer. luciu nI plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sghe&buri de coborlre inodore, capace de hasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Taxe. socluri, aliusiiri hăuri de gradina, grilaje de tngra el dit morminte, pila»turi,Tuburi pentru soudagr si randelabri.
TUBURI, INSTALATIUHI COMPLECTE 0E BAI CPN0UCTE 0E
RPA
(15H
NUM AI 1 O LEI
Cel mai frumos cadou de (SERBATORI in amintirea'celor morţi

PORTRETE
IN
MĂRIME NATURALĂ
- b	* • s ♦>
•i '
rt.rwr.vî ■	r,v
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURAEĂ
Sc efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea tn cel mult 10-14 zile.
Fotografia remănc. neatinsă.
Asemănare fidelă se garantează.
La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siecjf z-ied Bodasoher WIEN	II. tirosse Pfarrgasse 6
„STELLA1
Sapunerie si Parfumerie, Bucurtsti recomandă specialilâŞl
DE SĂPUN DE RUFE Sl SĂPUN
oe
TOALETA etc.
DEPOU CENTRAL SI B1UROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal.
CIMENT PORTLAND
SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE Sl DE PORTLAND
DE LA BOULOGNE-SUK-MER (FRANCIa)
Capitul *22,000,000 franci
Mărci: demarle, LONQufeTY et Comp. şi E. famchon et Comp. PROOUCTIUNE ANUALA CONSTATATA OFICIAL: 120.000.000 klg.
Tur ni sori ui GL VEMM I.i l FRANCEZ dc la 1840
Recompense la cxpositiile Internationale
1855 Paris.—Prima medalie.
1867 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment).
1873 Viena.—Două medalii prime de progres,DecoraŞ ordinului Franz-Iosef.
1876Filadelfia.—Prima Med
1878 Paris.—Marele premifi, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare.
1883 Amsterdam. Dipl. de onoare.
1885 Anvers. — Dipl. de ou.
dgi toate recompensele cele ’lntai la axposinlle regionale.
Principalele lucrări executate cu produsele societăţi
Tone
Lucrări de Cherbour. 15.000 Derivaliune la Dliuys si la Vaunc . . .40.000 Portu de la llăvre . 35.000 Porturilede la Rouen si Fecamp. . . . 10.000 Expoziţii univer.1876 si 1878,Noua Opera, Trocadero ltâtel
Dicu..............35,000
Rada de la St.-Jean-
de Luz............12.000
Portu delaliunkeque 8.000 PortudelaSt-Nazaire 6X00 Portu de la Sables. .7.000 Portu de la Boulogne (tn lucrare). . . .30.000 Portu de la Dieppe .25.000 t-Vaier
Tone
Portu de la Calais (in
lucrare)..........50.000
Portu de la Leixoes (Porto) Porlugalia(in
lucrare)..........40.000
Ee uzele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tuneiu de ia Braye (in lucrare). . . .18.060 Aducerea apelor de la Budos Bourdcaux (in lucrare). . . .îO.OOo Pav.de lemn la Paris 15.000 Lucrări oe forturi (geniu militar) . . .45.000 Saigon >Cocbmchina)25.000 Canalu de Panama (in lucrare).............5.000
Portu de la St-Valery 6.000 O colecţie de certificate privitoore la aceste furnituri este la dispositia publicului tare-presentatut si depositarut nostru penlrv Homăma D. EM. ROSEVIU Al. la Bucureşti, strada st. Vlnrri \o. fT.—Asemenea si cerţi catul de încercare făcută cu acest ciment de către serviciul tecbnical onor. Primărie din Bucureşti, prin care se constata o resi-stenta la tracţiune de 46 de kilo de centimetru patr&t, densitate de 1730 si o propor-tiune de 6 la suta parte granuloasa.
Depuşii in Br&ila la d-nu H. O. Uehnnann.
AVIS IMPORTANT
g Sub-semnatul visitând o cărturâreasâ I vestita din Str. Silivcstcu No. 1 care | prinştiinŞa el mi-a prezis atât trecutul, 5 prezentul cât şi viitorul şi drept şi J drept mulŞumireo recomand prin acest avis la ori ce om care se interesează , spre a se convinge de adevfer.
1
BUCUREŞTI
6—STRADA VESTEI.—6
Secţia medicala
Electrizare — 3. medicala—5.
1, Hydrotherapia—2. Eli Inthopedie—4. Gimnastica OrhalaŞl—6. Masajia sistematic—7. Sec-viciulla domicilia — 8. GonsultaŞil medicale.
Secţia higienica
1 Oae abur..................2.50
1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.—
medicamente................i.—
1 duşe rece sistematică cu basin 1.—
BAI DE ABUR Sl DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaŞa ptnâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dată pe sbptâmânâ Vinerea de ia 7 ore dimineaţa pînâ la 2 post-meridiaue.
Preşurile la secŞia medicală conform prospectului.__________Direcţiunea
PRIMA FABRICA ROMANA DE
KIFIR-KUMIS
desa şi îăngă Samara pe riui volga, sunt stabilimente speciale
vindecă prin KIKIR-KuMUS. ProDeletherapeutice (Acute cu acest lichid do somităţile Europei au dovedit că KIFIR-KUMIS este un eacelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarh6e, Cat bar de stomac acut şi cronic Cathar a întregului
ulo
pofta de mlncare şi lugraşe cu siguranţa asimilânduse foarte uşor, si se intrebuin-Şeaza pentru laptarea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţialiUU d-lui LescianotT renumitul fabricant dinRusia sa inliinŞat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care ’l recomandam publicului. Calitatea Kifirulni făcut de casa Lekianoff este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. Lukianod a primit autorizaţia de Tabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa LukianofT se bucura asta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge ca KIFIR-KUMIS este cel mai puternic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe.
Depositul general actualmente se atla in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai.
De la Sf. Dumitru fermase. va muta la sosse, lângă rondul al 11-lea undeafost gradina )ardin des fleures si comptoirul va B Calea Victoriei 108.
Preţul abonamentului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani.—
m t m, K/,lf\Airi iw.auiiI i n nnlii ni Inimii LI nnnm.i.v	In» n»mm*.» A /VA »l —I .. I AA 1 _ î	r A
Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor H scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 , — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul *g
sticle 60 lei,
IVI U L T
este pe comptul fabricantului.
U M I R E
Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar la ficat, bronsit, iar unul anurait-opeRomanic-tecnefes. Când nu jlociuscoate flegma, mi se opreşte resuflarea si me coprinde o slăbiciune, în cât nu pociu face un pas. Doctorul, care mi a uşurat durerile, m'aBfatuit se beau Kifir-Cumis. De la 20Septembre trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este : ca slăbiciunea s'a înputinat, In cât umblu fara ca înecul se me poprească; flegma iese mai lesne si printr'aceasta si durerile s'au micşorat
Siatuesc pe toti cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe cei, de anii mei 80, se se folosească de laptele Kifir-Kumis; iar pe domnia-voastra. Domnule Lukianoff, verog se primiţi Încredinţarea recunostiintei mele.	I. dvhija.
(170)

0	MARELE	te
1	HOTEL DE FRANCEI
£	— BUCUREŞTI —	A
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
X
o
X
X
©
X
o
X
|Cat. \ ictorii
1 Pal. Dac.-Horn.
&>LA ORAŞUL VIENA m
ÂLAViLLEDEVIENNE
uis-d-vts de I.ib. S o ce ci
Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat *■ pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din j nou clădit, având patru faţade, ast-fel in cât | toate ferestrele respăndesc in stradă. — Cu desă- * vârşire nou montat, după stilul cel mai modern, J având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, be- * rile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exem- J piară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche- 3 2 ?l altele. — Toate lucrurile de consumaţia j de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul *
® cel mai prompt.	1 .
X	HUGO	X
C&	antreprenor	^
yj	PROFIETABIL HOTELULUI HbGO DIN BRAILA va
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate si soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
3 de pânza, ab. de Belgia sl Rt
ladapolam f si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după
sistemul profesorului Ilr. G. «laegcr.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fidantati. I-ayetle* si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru peusiuuate, oteluri si restauranturi.
Avem onoare a (informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGII NOSTRU H ILUSTRAT Sl VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
tXtXiXăXtXăXtXtXtXăXB
l G. HILLMER I
— BUCUREŞTI -
^ No. 12, Strada Stirbey-Vodă, No. 12 lângă Orpheu £
Instalaţiune de aparate cu — gazaeriangasolin de la 10 până ve. la 500 flacâre.	V
•
X
de lampe brevetate«Excelsior» a fără fililşi cilindru arzând fără nici un pericol chiar dacă lam-pa se restoairnâ sad cade.	&
Bogat asortiment de amarate w pentru iluminare precum Lămpi,Lanternl.Lyre. Candela-breetc.caşHămpide lipit şi lu ^ minare (sfeşnice) cu benzină, x Venzare de petro eu, benzina, gasolina şi uleiuri mine- a rale, nrefacerl de lămpi obicinuite după noul sistem Excel- W $ior.
^ Atelier pentru orl-ce lucrări atingâtoare de acăstâ spe- a ® cialitate. Serviciul prompt cu preciurile fixe şi moderate, w
V	Mare depou de Canale (Itobinette) şi toate obiecte e pen- V 2 tru conducte de apă, gaz şi vapor din toate sistemele de ^
cele nia' renumite fabrice.	w
V Singurul representant pentru România.	X
•xtxixixtx«x«xixixixi
X
magazin
www.dacoromanica.ro
k