ANUL II No. 302. A DOUA EDITIUNE MARŢI, zs NOEMant 183. Grioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP la I 81 16 a riE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'AUNA ÎNAINTE l\ ICCltESai La cat,-ju: , .ilul CU i < rnC s imerul, la Kioscul din rue Koutnunrtre tiu ADMINISTRAŢIUNEA Ho. 3.—Pia.tă Episcopiei.—Ho. 3. 15 BANI NUMERUL SO BAIU UN NUMER VECHIU aAWLT-l—■ ciunei, protestarea hotărâtă a adevărului. Forţei, forţa. Obrăzniciei, adevăratul curagiu. Brutalităţilor şi sel-baticielor unui regim inebunit de ciuda despreţului general In care a căzut, şi hotărât a se râzăma, în lipsa încredereî.pe spaimă şi pe violenţă, terorizând unde nu mai putea corupe—brutalităţilor,zic, şi săl-bătăcielor, legitima apărare bărbătească. Aceasta a şi fost semnificarea de căpetenie a apariţiunei acestui ziar. Succesul lui arată bine că era o-portun, aşteptat, cerut, reclamat, că a umplut un gol şi a dat satis-facţiune unei trebuinţe, unei esi-genţe imperioase, generale, şi urgente. Mândră de succesul dobândit, E-poca va merge înainte, şi va lucra fără preget, cu o neabătută stăruinţă, şi o energie pe întărită acum de aprobările unanime cari au salutat aniversarul ei, până ’şî va deplini rolul ce l’a avut In vedere la înce-' put, singurul la care ţine, obiectivul şi ţinta principală a sîrguinţe-lor sale: îngenunchiarea minciunei, înfrângerea corupătorilor, smerirea terorismului şi stabilirea odată pentru tot-d’a-una a faptului că în ţara românească Românul e liber, şi nu îngâdue ca mărirea ţărei sale s’a-târne de precupeţi de conştinţe şi de bătăuşi. I, <*. >lifl<“son. Bruxelles, 4 Decembre. Intr’o corespondenta adresata din St. Petersburg ziarului «Le Nord» se spune ca Rusia nu voieşte Gonstantinopolul, cu care nu ştie ce ar face, dar voeşte numai închiderea efectiva a stamtorilor. Ea voieşte ca Sultanul s6 se faca păzitorul strămto-rilor şi s6 dea garanţii efective de inviolabilitatea lor. Rusia poate li cel mal credincios aliat şi cel mal sigur sprijiu al Turciei, căci nici o alta combinaţiune nu ’1 ar oferi aceiaşi siguranţa. Paris, 1 Decembre. D. de Freycinet a confirmat tn şedinţa de asta-zl demisiunea ministerului şi a rugat Camera să se amâne. Camera s'a amânat pe Luni. Grupurile din stânga cer cabinetului să remâiâ la putere. D. de Freycinet refuzâ. 1 teri in, 4 Decembre. Reichstagul continuând discuţiunea proiectului de lege militar d. Windhorst de-clarâ câ centrul nu va da un vot definitiv de cât dupâ ultima lectură. In or ce cas, el va acorda cea ce este absolut necesar. Oratorul vede In alianţa cu Austria o garanţie durabilă a păcii europene. D. de Moltke, justificând proiectul, spune că alianţa cu Francia, care ar fi propie a garanta pacea Europil este cu neputinţă, cât timp opiniunea publică de acolo va cere energic redarea celor 2 provincii, pe cari suntem hotârtţl a nu le Înapoia nici o dată (aplause). Alianţa cu Austria e preţioasă, dar o putere mare nu se poate bisui de cât pe propriele sale forţe. Când e vorba de apărarea ţării, cestiu-nca financiară trebuie să cedeze pasul. Cererea guvernului a fost ridicată, pentru a putea conserva o pace susţinută cu greutate. Respingerea proiectului ar implica respundarea miseriilor ce ar putea aduce o invasiune străinâ. Unirea Germaniei ne a costat destul; să o păstrăm, şi să probăm că suntem uniţi asupra acestei cestiunl. Toată lumea ştie că nu voim cuceriri, să mal ştie însă că voim să menţinem cea ce avem, că suntem decişi la a-ceasta şi câ voim să ne apărăm. Berlin, 4 Decembre. Reichstag. — Ministerul de resbel se declară gata a da comisiunil explicaţiuni a-mânunţite, dar foarte confidenţiale. Mărirea forţelor armatei, arată că Germania e hotărltă a nu se lăsa să fie întrecută de vecinii set. Această mărire va tmpedica nu numai de a face resbel Germaniei, dar va mal avea ca efect să permită Germaniei a exercita o influenţă mal mare pentru menţinerea păcii, Dacă se recunoaşte bunele calităţi ale armatei germane, nu trebuie să uităm câ Francia asemenea lucrează a‘şt perfecţiona armata. El respinge serviciul de 2 ani. Proectul e trimis unei comisiunl speciale de 28 de membrii. Luni se va da a doua cetire a proiectului de budget. Belgrad, \ Decembre. Unu din miniştri, d. Topalovicl a plecat la Alena undeva ropresinta pe regele Serbiei cu ocasiunea serbărilor ce vor avea loc, şi va remite prinţului moştenitor ordinul vulturului alb. ConNiaiitfiiopol, 4 Decembre. Cale indirectă. — O circulară a Porţii din 3 Decembre spune câ guvernul Bulgar, cerând Porţii să desemneze pe candidatul săQ pentru principitul Bulgariei şi aderând, pentru a resolva tn grabă, la candidatura prinţului de Mingrelia, propusă de Rusia, Poarta cere sprijinul Pu. terilor pentru a face să se accepte aceasta candidatură. Trebue observat că cidculara denia! sus a fost trimeasă la toate Capitalele mari afară de St. Petersburg, împrejurare ce tinde a «arătacă această circulară este rc-sultatul unei Înţelegeri recente dintre Turcia şi Rusia. Berlin, 4 Decembre. Ambasadorul otoman sondând pe contele Herberl de Bismark asupra candidaturii prinţului de Mingrelia, în faţa diverginţe-lor anglo-ruseştl asupra acestei candidaturi, contele de Bismark ar li respuns că Sultanului aparţine ca suzeran să ia de-cisiunl, că Sultanul poate urma vederile ce’l par a fi mal favorabi e şi că Germania ar accepta or-ce aranjament care e de natură a aplana dificultăţile actuale. 1‘arls, 5 Decembre. Grupurile din stânga afi însărcinat biu-rourile lor să sc Înţeleagă pentru a ajunge la o soluţiuue a crisel ministeriale. Iu consecinţă biurourile so vor întruni mâine dimineaţă. Până acum d. Grevy n'a chemat pe nimeni, şi e probabil că pentru a face aceasta,va aştepta pânâdupă Inmor-mcntareageneralulul Pittie.carese va face Marţi. «Temps» crede câ d. de Freycinet, e singurul capabil a forma un nofi cabinet dar el se arată din ce tn ce mat puţin dispus a relua puterea. Soft». 5 Decembre. Agentul diplomatic al Serbiei şi secretarul săfl aO făcut visita lor de ceremonie regenţilor şi ministrului afacerilor străine. Câte-va trăsuri de gală şi un pichet de cavalerie’t-a condus şi Sa întors la hotelul lor. Musica militară şi o companie din primul regiment formaţi un şir la minister. TRIUMFUL VATICANULUI! Din documentele istorice, ce in timpul din urmă au început a fi scoase din mormântul uitârei de învăţaţii noştrii, Era Dominatelor Fanariote în ţările româneşti, ne apare sub o lumină cu totul nouă. Afară de paginele negre consacrate nâ-tângiei şirapacitâţei administrative, istoricii noştrii vor fi nevoiţi, a a-menda cu totul judecata acelor istoriografi cari ne-au învăţat a crede, că Domnia Fanarioţilor in genere, a fost sugrumătoare geniului românismului. Intr’adever, la începutul acestui secol, curia papală care se nevoeşte de veacuri a strica legea Românilor, înarmată cu puternica protecţie a Austriei,a dat năvală îndărătnică a-supra Moldovei,pentru aşezarea unei Ierarhii papistaşe în ţară. Consulul austriac din laşi Raab, a cerut în trei rânduri, ameninţând cu urgia Cesarului, în notele sale disperate, pe Mitropolitul Veniamin Costache şi pe Calimach Vodă, se se recunoască şi se se îngâdue aşezarea la laşi a unui Episcop papist. Iar fericitul Mitropolit Veniamin în trei rânduri, convocând în jurul soborul Arhiereilor şi al Boerilor ţereî, respinse, prin anaforalele a- fm ii i ii IUIM—— probate de Calimach Vodă, cu energie,prelenţiele Curie! papale şi stig-matizâ cu indignare, nesăbuita în-drăsnealâ a cesaro-regesculuî agent, de a ameninţa pe îndreptâţitorii şi păzitorii legel şi aşezămintelor strămoşeşti a le neamului românesc. Sultanul informat de această patriotică atitudine, şi aprobând vederile demnitarilor ţărei, a poruncit Porţeî se facă cunoscut lnternun-ciului Austriei, să nu mai ridice a-ceastă cestiune, căci stăruinţele sale vor fi pururea respinse. D'atunci până în zilele noastre, biserica papistâ , a continuat în tihnă a se bucura, de toleranţa tradiţională a naţiunei române, căutând în pace de trebuinţele sufleteşti ale credincioşilor săi şi propăşind în nşezâmintele ţărei sub pavăza legilor ţereî, întocmai cu cele-l’aUe comunităţi străine şi eterodoxe, a flate în ţară. De la 1806, Curia papală, tresăl-tând de bucurie pentru neaşteptata norocire, că pelronul|ţărei afostehie-mat un principe de credinţă papistaşe, se puse pe lucru pentru a stoarce toate foloasele din aceasta priincioasă întâmplare. Şi reîncepu uneltirile sale cuceritoare asupra Bisericeî ortodoxe române. Diplomaţii Vaticanului, în neasemănata lor iscusinţă, renunţară d’astă dată, la protecţiunea făţişe a agenţilor austriac!, pe cari ’i ştiau, cât sunt de odioşi poporului român, şi acreditară pe lângă Suveranul nostru, c'tm pe la anul 1870, un a-gent papal ocult, în persoana Contelui Volanski, prelat al casei papale, care văcui periodiceşte ani întregi în Bucureşti, sub pretextul de delegat al Papei, pentru a administra sacramentele principelui Garol.... Se înţelege, că lucrarea se făcea cu cea mai mare precauţiune. Cu toate acestea la 1873 propaganda papistâ 'şi arată urechile Intr’una din şedinţele Senatului, când,fiind vorba despre neromanizarea populaţi unei din acele câte-va sate catolice a le Moldovei, regretatul B.Boe-rescu, p’atuncî Ministru şi cum se ştie, purtătorul tutulor dorinţelor intime şi ascunse a le Suveranului, îndrăzni a vorbi de trebuinţa In-cheerei unui concordat cu Papa, pentru aşezarea unei ierarchii pa-piste în ţară !.... Încercarea aceasta stârni o furtună în Episcopatul nostru, în cap cu Mitropolitul Nifon, pe care guvernul conservator se grăbi a’l linişti, de oare-ce ideia pusă ’nainte de Ministrul Boerescu, era cu totul străinâ cabinetului, fiind anunciatâ cu totul fără ştiinţa şi încuvinţa-rea sa. Legatul papal dobîndi convingerea, că în guvernul conservatorsunt prea înrădăcinate legea şi datinele străbune, în cât, nu era de sperat d’o-cam-dată, o diversiune în favorul propagandei papiste. De aceia părăsi Bucureştii, după ce întocmise în sferele înalte, planul pentru aşezarea ierarchiei papistaşe în ţară. Nu mult dupe proclamarea independenţei şi a Regatului la 1883, Curia papală, reclamă, şi dobândi pentru ierarhia papistâ în ţară, participarea la intrarea triumfală a regelui. Monitorul Vaticanului din Roma, anunţă lamei cucerirea ţărilor române pentru papalitate, prin aşezarea unei ierarhii bisericeşti alături cu cea pământeană. Ziarele independente, resunară de indignaţiune contra acestei itn-pietâri asupra autorii* vei < a ţereî. Şi mitropolitul Calinic, deşi în conivenţă cu guvernul, fu silit. se tăgăduiască în Sinod proiectul creărei unei Mitropolii catolice în ţară, cu titlul de Bucureşti. In restimpulînsă, dintre cele două sesiuni anuale a le st. Sinod, proclamarea şi întronarea Monsegnio-relui Paoli, ca Arhiepiscop şi Mitropolit papist de Bucureşti se săvârşi cu consimţimentul guvernului şi al Mitropolitului Calinic, care 'şi făcu vizita de felicitare la ordinariatul de peste drum de sft. Vineri, însoţit de secretarul seu particular, un iezuit deghizat. Iar în sesiunea următoare a sf. Sinod, majoritatea acestuia fu adormită de Primat, cu amăgirea înaltelor convenienţe către palat în faţa faptului împlinit, şi îndemnată a se mulţumi, spre mângâiare, să a-plaude patriotica şi întru tot meritorie lucrare asupra Papismu/ui, a preosfinţitului Melhisedek al Romanului, unul dintre imortalil cel mai iluştrii ai republicei literelor române. D’atunci, cuvântul de ordine al propagandei papiştaşe, căreia actualul ministru al cultelor slujeşte cu o rivnă pe cât de slugarnică, p’atet de vinovată, a fost o înverşunată intimidare asupra Mitropolitului losef al Moldovei, urmaş îndărătnic al politicei bisericeşti, a fericitului săti înainte-mergâtor Veniamin Mitropolitul; şi pierzarea, prin cele mai mârşave intrigi, a lui Melhisedek al Romanului, vrăjmaşul cel mai neîmpăcat, prin învăţătura sa, a jntinderel papismului asupra bisericeî răsăritului. Povestea moscovitismuluî n’a avut de scop de cât, de a aduce în locul reposatuluî Mitropolit Calinic la cârma bisericei române, un om slăbănog de trup şi sărac de duh, care şi dacă n’ar împinge prin lăcomia de aur şi simonie biserica naţională la o despreţuitoare cădere, să nu fie in stare a se opune propagandei papistaşe. Prin alegerea de eri, a mitropolitului primat al României, curia papală ’şi-a atins scopul. Şi nu ne e permis a ne îndoi despre aceasta, de vreme ce, însuşi alesul Episcop al Dunărei de jos, în ajunul alegere!. ducendu-se se ia binecuvântarea Exarhului seu, spre a primi candidatura, a declarat, că de şi se simte nevrednic, este silit de guvern să o primească sub ameninţarea de a căşuna căderea cabinetului !... Cine ar fi putut provoca, pentru alegerea Mitropolitului primat al României ortodoxe, o criză guvernamentală, e foarte uşor de ghicit... De unde, reese în chipul cel mai învederat, câ alegerea de eri, este triumful intrigelor Vaticanului papist, care de la căprăriile austriace,* ’şi-a strămutat sediul la înălţimea celei mai nalte sfere a cârmuireî statului român. Cu adevărat, apropiind la aceste întunecoase uneltiri, în potriva bi-sericei naţionale, politica din afară a regimului, a cărei cea mai 'naltă expresiune este convenţia consulară cu Germania, trebne să ne înfricoşăm de piroteala acelora, care se lasă a fi ademeniţi de calomniele odioase ale regimului, îndreptate contra Ierarhilor ce personifică credinţa străbună a neamului românesc. Baba-Aovak. www.dacoromanica.ro EPOCA 25 NORMBRE 2 ffl BULETIN EXTERIOR După numeroasele succese ce a obţinut, în silele din urmă. d. Freyci-net în Camera deputaţilor francezi, şi mal cu seama după votul de încredere obţinut cu ocasiunea aprobărel creditelor pentru colonii, vine pe neaşteptate vestea căderel ministerului şi In consecinţă a demisiunel sale. Deputaţii Colfavru şi Haoul Duval afl propus suprimarea sub-prefecţilor, şi Camera a admis acest proiect cu o majoritate de 13 voturi, cu toata intervenirea d-lul de Preycinet şi a ministrului de Interne Sarrien Demisionareacabinetului Frev-cinat se produce în nişte împrejurări cu totul neaşteptate, tocmai când Camera se află în discutiunea budgetelor. Chiar daca s'ar putea ca ministerul Preycinet să se mânţie sad să se reeoo-stitue, cu toate acestea, se va perde multă vreme, cu soluţiunea crisel ministeriale şi va fi imposibilă formarea budgetului înainte de anul nod. • • • Deputaţiunea Sobraniel bulgare va sosi în Viena şi de acolo se va duce la Berlin. După plecarea deputaţiunel din Sofia, comisarul turc Gadban Paşa a încercat din nod a câştiga regenţa pentru candidatul recomandat de Husia şi admis şi de PoarU. Guvernul rusesc conlinuaja sta la spatele Turciei şi a păstra în cestiunea bulgară o atitudine espectativă; această polilică a devenit astăzi, putem susţine, ch:ar un acord între guvernele din Constantinopol şi |Sl. Petersburg. A-cesta ne o dovedeşte chiar o circulară a Por ţel ( din 3 Decembre, care zice că guvernul bulgar a cerut de la Poartă ca să ’I desemneze candidatul pentru principatul bulgar, şi ct Poarta a acceptat candidatura principelei de Min-grelia, propusă de Rusia, şi că a intervenit chiar pe lângă puterile streine pentru a face ca candidatura principelui de Mingrelia să fie primită. Nu să poate trece cu vederea că circulara de care este vorba mal sus a (ost Înmânata ministerului de esterne u puterilor celor mari, afară numai a-lui din Petersburg, o circumstanţă doveditoare ca acea circulară nu este de cât resultatul acordului dintre Rusia şi Turcia. • • lo numărul din urma, am relevat nu mat gra\itatea escepţionala a cuvintelor rostite de Feldmareşalul deMoltke, în Reichstagul german, cu ocaziunea proiectului pentru sporirea efectivului armate! imperiului german. Nuvelele detailate din Berlin ce sosesc nu pot decât apune pe gânduri pe conducătorii destinelor statelor Eu ropel. 1). de Mollke găseşte regretabilă necesitatea sporiral cadrelor militare, dar aceasta să impune In mod imperios adaogă ilustrul strateg german. Vina acestei stări de lucruri este Franţa, cu care o înţelegere nu este posibila, pe cât timp va reclama înapoi două provincii germane. Cu privire la Germania bătrânul mareşal accentuează că siguranţa sa să bazează pe propriile sale forţe militare. Aceste cuvinte, observă «Neue Freie Presse.» vor face o impresiune îngrijitoare în Franţa, iar în Austria ele nu vor provoca tocmai entusi&smul Iar, în ce priveşte Rusia. Mareşalul de Mollke a pastrat tăcerea cea mal complectă. Aceste declaraţiuni ale reprezentantului cel mai ilustru al militarismului german. afi făcut o impresiune adâncă nu numai în Germania ci chiar în Europa întreagă. Ele dafi nota pericolului care ameninţă pacea Europeană X SERBAREA NOASTRA Aseară Epoca serba pnolriun banchet de şăpte-zecl tacâmuri prima el a-niversare La 7 ore marele salon al otelului de France începea să se umple de invitaţii ziarului, compuşi din colaboratorii lui şi peste cincl-zeci de aderenţi şi corespondenţi al lui din provincie. La 7 ore 1/2, lumea se aşeză în jurul meselor orânduite tn formă de potcoavă. La mijloc erai! domnii N. Filipescu şi Gr. Păucescu, proprietarul şi directorul politic al Epocei. Cel l'alţl conme-seni luara loc dupe plac şi dupe întâmplare. El găsiră tn faţa tacâmului lor câte un menu ilustrat de desemnurl o-riginale de cea mat mare frumuseţe, representând şcene glumeţe şi caricaturi ale oamenilor şi evenimentelor politice din ziua de astâ-zl. Prânzul fu vesel şi cordial. Când sosi timpul toasturilor, d. Gr. Păucescu luă cuvântul pentru a mutţămî amicilor noştril din provincie care bine-voiserâ a primi invitaţiunea ziarului şi a le ura bun venit. D. Simu, din Brăila, mulţumi ziarului pentru invitaţiunea ce adresase districtelor şi pentru urările ce 'I lăcea d. Păucescu şi arată în cuvinte neme-rite simpatia generală cu care este primită Epoca de ţara Întreagă atât pentru ideile pe care ziarul le-a înscris pe drapelul său cât şi pentru lupta crâncenă ce el face tn potriva nefastului regim de astă zi. Dupe d. Simu, distinsul nostru colaborator, d. Iancovescu luă cuvântul şi înlr'un discurs admirabil, adese ori întrerupt de călduroase aplause, d-sa a-ratâ ce este astă zi partidul conservator şi ce rol este el chemat a juca în politica noastră. Punând faţă în faţă tendinţele sale şi acelea ale partidului care are neruşinarea de a se numi liberal D. Iancovescu demonstra cu o logică sdrobitoare că adevăraţii liberali, tn adâncul şi sincerul sens al cuvântului, sunt conservatorii şi că aşa zişii liberali al d-lul I. Brâtianu nu aQ drept la alt nume de cât la acela de revoluţionari. De aceia d. Iancovescu, Intr’o pe •-oraţiune elocenta, purtă toastul d-lor Lascar Catargiu şi G. Vemescu, leade-ril partidului liberal-conservator. Acesle două nume afi fost primite de asistenţi cu o salva de aplause şi de urale. Lipsa de spaţii! ne sileşte să amânăm pe mâine publicarea acestui însemnat discurs, care este un adevărat program al partidului liberal-conservator. La rândul săfi, d. I. M. K. Epureanu, ca delegat al oposiţiunil borledene, a- ratăcu talentul săfi cunoscut.că singurul mijloc de a învinge vrăjmaşii ţării care îşi închipuesc că o guvernează. este de a fi uniţi în luptă şi de a combate alături cu toţi acel rare. dorind fericirea şi ctlcarea siguri a României pe ca lea progresului, voesc schimbarea or-dinel de stat actuale. De aceia d. Iepureanu îşi ridică paharul tn onoarea oposiţiunei unite, re presintutft astăzi prin trei nume, Lss-car Catargiu, Dumitru Brâtianu şi Gheorghe Vemescu. Atât subiectul acestui frumos toast, cât şi numele celor trei distinşi oameni de slat, precum şi, în sfirşit, cuvântarea mlădioasă, pătrunzătoare a amicului nostru, provocară aplausele unanime ale auditorului. D. Gr. Ventura, primul nostru redactor, împlini o sacră datorit ridicând presei independente un toast pentru bărbăţia şi unirea cu care dânsa dăs-vâlueşte şi arată In fle-care z>, punând mâna pe ran*. abuzurile şi turpitudinile guvernului actual. Dupe ce face istoricul «Epocei», aducând, din partea tuturora şi a noastră tn deosebi, omagii fondatorului el. prietenul nostru termină mulţămind presei independente de primirea simpatică ce a făcut ziarului nostru, nădăjduind că şi d’aci înainte unirea tn presa să fie garanţia isbftndeî în lupta ce a susţinut până acum. Abia încetaseră aplausele provocate de acest discurs, când se produse un incident din cele mal însemnate. D. E rail N. Lahovary, fost magistrat, frate mal tânăr al d-lui Alexandru Lahovary marele orator politic, fost ministru al Justiţiei, şi al d-lul 1. N. Lahovary, jurisconsultul admirat şi apreţiat de toţi sculându-se pentru a redica un toast magislraturel independente, e salutat de o prelungită şi simpatică salvă de de aplause. Foarte emoţionat de această ovaţiune intenţională, d. E. Lahovary mulţumi şi rosti o cuvântare din cele mai elo-cente care se termină printr'un toast q-1ui Mihail Ciulei, inlegrul magistrat de la Botoşani, care de şi nu face parte din grupul nostru, bine-voise a onora cu presenţa d sale banchetul Epocei. Publicăm în extenso, toastul d-lul Em. Lahovary,toast a cărui importanţă va fi înţeleasă,de toţi şi a cărei elocinţâ ÎI dă drept la precădere în coloanele noastre. *- ♦« D. Mihail Ciulei, adânc mişcat răspunse urării d-!ui E. Lahovary prin câte-va cuvinte pline de demnitate. Publicăm asemenea acest răspuns, care fu acoperit de aplause şi al cărui autor, Înconjurat, felicitat de meseni, simţia acea fericire pe care singure inimile nobile şi înalte o pot resimţi, când sunt îmbrăţişate, pentru o acţiune nobilă şi patriotică, de unanime simţiminte de respect şi de admiraţiune. După d. Ciulei, colaboratorul nostru d. C. G. Costa Foru ridică un toast, a-deseorl întrerupt de aplause, pentru cel care, de şi departe, eraii cu inima In mijlocul nostru. D-sa dă citire a următoarelor telegrame adresate organisa-torilor banchetului din toate unghiurilor ţârei. Iaşi. Sunt cu inima Intre d-voastră urând i t ! 1 i < I valorosului ziar Epoca s6 meargă din victorie In victorie. \levandru llolban. laşi. Sunt cu toată inima în mijlocul d-voastă pentru a serba aniversarea Epocei stindardul acestei tinere şi independente ge-neraţiunl de luptători în potriva omului care a inoculat Iu sângele românesc virusul fatal al corupţiunel. Himitrie (treciaiiu. Botoşani. Atâtea cât şi amicii cart staO închişi, urâm ziarului Epoca ani mulţi, sfc întărească Dumnezeu pe vrednicii bărbaţi redactori al ziarului şi sfe‘1 ajute la luptă pentru scăparea ţârei. (alltninclii. Galaţi. Regret din inimă absenţa mea dintre a! noştril. Urez curagiosulul luptător a cărui aniversare serbătorim astă zi, viaţă lungă pe calea demnă ce a luat, iar susţinătorilor săi, speranţa tn viitor, realisarea scopului ce urmează Victor Maori. Galaţi. Mă asociez la bucuria ce o resimţiţi din consolidarea principiilor conservatoare, urez viaţă lungă valorosului jurnal «Bppca». Klrlac. Galaţi. Tn imposibilitate de a asista la banchet cu gândul şi inima sunt cu d-voastră. Dorind ziarului «Epoca» o viaţă lungă şi u-derând la resoluţiunilece se vor lua,sulul tnlrunireu Linerimel cu intima credinţă că sforţările sale vor U încoronate de un deplin succes. («. C. Hobescu. Brăila. Impedicaţ! de împrejurări independente de voinţa noastră, neputând asista la banchetul Epocei, te rugăm a 11 interpretul nostru pentru urările dc prosperitate 1 ce facem acostul ziar. Ion Sudttu, Ştefan Economu, C. Fotin. U. Vâlcea. Afaceri grave a Impedicaţ venirea dupe cum anunţasem. Fiţi vă rog interpretul sentimentelor şi devotamentului mefl. Ori ce decisiune luată va tl lege pentru mine-Admiraţiunea mea e nemărginită pentru valorosul ziar «Epoca» a cărui fundatori sunteţi. Trăiască ziarul«Epoca»,Trăiască partidul conservator. Iepure» Brăila Regret că nu pot participa la serbâtoa- rea de măine. Sunt cu inima şi cu sufletul printre d-v. Urez prosperitate ziarulu1«Epoca», viaţă lungă redactorilor şi aderenţi numeroşi. Salutare. Clir. Suliolis. Focşani Fiţi interpretul meii călduros şi arătaţi oaspeţilor că oraşul d-v. este una din petrele scumpo ale României din care adesea ort aii pornit .şi exemplele cete mari şi oamenii cel mari. Aş dori ca banchetul d-v. să lie scânteia fericită care să aprindă sufletul naţiunel, ca manifestarea d-v. să lle o aureola de scăpare de pacostea căzută asupra noastră care de zece ani se u-mileşte a domni şi conrupe pentru a risipi averea publică. CoKtantin C. Uargarltarâseu. Mal multe toasturi aii fost ridicate in»-------------------------—"in—ai i apoi; acel al d-lul B&rozzl, din Focşani ; al d-lul Pancu, din Buzei!; al d-lul N. Buzdugan, din Botoşani; al d-lul Sinescu, din R. Vâlcel; al d-lul Kirilov; al d-lul Basilescu , al d-lul V. Alexandrescu. din partea lucrătorilor tipografie! Epoca, şi altele. La tl ore oaspeţii Încântaţi de modul cum reuşise serbarea, părăseaţi sala banchetului. A. D. INFORM ATI UN I Cu lo&te desiuinţirile ce ni sau dat, putem afirma că generalul I-pătescu, va fi permutat la Cralova In locul generalului BerendeT. care va lua comanda diviziunii din Botoşani. E probabil însă că generalul Be-rendel, nu va lua efectiv comanda diviziunii din Botoşani precum nu a comandat efectiv diviziunea din Craiova. fiind detaşat la direcţiunea fortificaţiilor. tt Ni să afirmă că d. Lupu Costache actualul prefect de Galaţi, va Înlocui pe d. Itojniţă la Botoşani. ft Eri seară s’a dat la clubul militar o serată în onoarea prinţilor Leo-pold şi Ferdinnnd de Hohenzolern. Ministrul de resbel a purtat un toast AA. LL. la care au răspuns prinţul Leopold în franţuzeşteşi prinţul Ferdinand In româneşte. X D. Ion Brâtianu, preşedintele consiliului nu s a reîntors de la Florica. X Deşi anuuţasem că închidem lista de subscripţiune pentruBotoşâneni, am mai primit din Berlad următoarele subscripţiunî : Grigorie Suţu 20 fr. loan M. Kostaki Epureanu 30 G. P. Petrescu, avocat 10 Anonim 5 Anonim 5 Grig.Staraat. fostaj. deprim. 5 Dimitrie A. Sturdza 20 Alecu Suţu 10 Total 105. X D-na Caterina Balş a mal subscris 20 lei în folosul Botoşenenilor. X Asemenea am mai primit de la Craiova suma de 200 lei, printre sub seriilor! vedem ped. d.Gr.şi O. Ben-gcsrif, P. Millu, Tb. Marocneanu, Chr. Peşiacov, I. N. Vladimirescu, 11. Fudul, Strîmboanu, Ilie Muri- neseu. Suma totală a subscripţiunei se urca la 13,977 lei. S’aduce la cunoştinţa tutulor d-niî subscriitori. că suina aceasta s’a re- FUIŢA ZIARULUI «EPUCA» 40 JULES MARY mmmi, imiînmti (Urmare) Intr'o zi, cu toate acestea, bătrâna glrci vag ca tinerel fete nu 'I place să meargă la dânşii. — Ce al contra lui Holgan ? contra Catherinel ? întrebă ea. Fu nevoit# să mintă. De atunci cele două familii redeveniră intime ca mal înainte ; D-na Barba-raiu, stăpânită de amintirile fiului săfl, nu vedea nimic din drama ce să juca In jurul el şi servea de instrument în-tămplftrel pentru a apropia pe Jean de Theresa şi a pedepsi pe Oatherina. Aceasta era acum pe deplin încredinţată. Intr'o zi surprinsese pe Holgan ui-tându-se la albumaj fotografielor. Era atât de abso.'bit cân'ixauzi. Mult timp îl privi; el se uita tot la aceiaşi pagină, admirând şi visând. Ea se apropie. El n'o auzi nici acum. Sâ plecă şi văzu că la Theresa privea ast-fel. Theresa, In costumul cel frumos pe care ’l purta tn ziua câDd se plimbase cu Gilbert In pădurea de la Arques, unde Jean văzând, în întunecimea frunzelor, ochii Theresel strălucind la o rază de soare, strigase : — O 1 d-şoară, parca sunt două fana-lurl! Catherina se dădu îndărăt, făcu puţin sgomot pentru a atrage atenţiunea bărbatului şefi. El Închise albumul şi să scula. Până acum fusese fericit de a trăi cu dulcele său secret; acum realitatea îl întrista. Ea se făcu că nu vede. Dar seara, când se văzu singură, scoase fotografia din album, o rupse bucăţi, câlcă In picioare bucăţile. Dupe aceia avu o crisă nervoasă, In ; care îş năbuşi ţipetile muşcându-şl basmaua cu dinţii, rupându-şl mânele cu unghiele. O alta dată d na Barbarain şi The-rese eşiră din casă. Catherina şi Hol-gan le întovărăşiră. Trecând prin gră dină, Theresa se plecă spre un copac de trandafiri dupe lângă alee şi respira parfumul unul boboc abea în florit. Catherina reveni spre casă ; dar de odată, dupe peron, întorcâadu-3e, zări pe Holgan care tăiase acel boboc şi pe ascuns, repede îl sărută. Noaptea, când nu putea s’o vadă nimeni, apucă o sapă, şi cu o bucurie crudă, tae copăcelul, îl smulse din pământ cu slabele ei mâni, şi dupe ce îl făcu bucăţi, îl aruncă în gunoi. Dupe fle-care acces de mânie, cădea întrio apatie mare. Holgan nu mal era al el 1 Să sfârşise pentru tot d’auna! Amorul, fericirea erau perdute pentru dânsa! Şi ceia ce o umilea şi mai mult e de a simţi cât I erafi de superioare acele fiinţe până şi în acel amor de care nu şl vorbeaţi nici o dată. Jean ştia că nu poate să’l mărturisească acelei fecioare fără a n’o sili să roşească. Cât despre Theresa nimeni n'ar fi putut ghici dupe faţa el liniştită turburarea sufletului el. El se Înţelegeau fără nici o privire, fără un suspin, fără o vorba. Aste toate li s'ar fi părut o crimă. Aste toate erau pentru el adulterini. Inimile lor băteau la odată. Simţeaţi, fără a ’şi preschimba cugeUrile, aceleaşi bucurii şi aceleaşi dureri. Trăiau din o singura viaţă alcătuită din vieţele lor amândurora ; In sullelile lor vibrafi ca pe un instrument cu lotul delicat, oare care im-presiunl fine ce nu le ar fi avut dacă nu s'ar fi iubit. — Aş fi putut fi ca dânsa, de vreme ce el era ast-fel cu mine ! Avea In faţă merefi priveliştea fericire! pe care o perduse din greşala sa. Atunci pentru întâia oara. îl veni un dor neînţeles de a se nimici de a muri ca să uite tot, ca să scape de or ce necaz, de or ce dorinţă. Ce avea nevoie să mai trăiască? Pentru cine ? Pentru ce ? O alta II luase locul. Ea era de prisos. Ea nu mai număra. Supără pe alţii. Nu era o sarcina pentru bărbatul său o stavilă pentru fericirea Iul ? Dar descurajarea el ţinu numai câteva zile. Jelosiea ofâcea să urască pe Theresa şi ura ei o sfătuiă sâ trăiască pentru a să lupta. Puţin câte puţin rămăsese la singurătate. Bârbalu-săii nu’i mal vorbia de cât djrt când In când, o vedea numai la masă, eşia fără ea. De mai multe ori el renunţase la plimbare văzând ca ea vrea să’l însoţească. îşi stăpânea mînia. Să mângâia cu cea mal mica speranţă, aştepta răbdătoare ca să recapete iubirea perdutâ. Ş'ar fi înjosit mândria până a să mulţumi chiar cu puţină milă ! Mândrie ! Mai era ea mândră acuma ? Din potrivă sâ făcea mică şi smerită, ocupând cât să putea mal puţin loc In viaţa bărbatului el. Până la urmă se va înduioşa şi o va ierta ! Dar zilele treceai! fără a aduce vre o schimbare Catherina trăia în casa el ca o străină. Vorbeai! In jurul eî o limbă pe care ei nfi înţelegea. Îşi relua obiceiurile lumeşti. Holgan o lăsa să facă ce voieşte, se se distreze cum îj place. Ea căzu bolnavă, prinsă de friguri. Jean o îngriji şi Theresa şi d-na Barbarain. Dar dupe ce să îndrepta, aceste îngrijiri la care să obicinuise şi care i să păruse atât de dulci şi de plăcute, încetară de o-dală şi aceiaşi viaţă tăcută, singuratică şi rece reîncepu. Intr’o zi printre scrisorile dupe biu-roul lui Holgan, observă o coperta care venia prin poşta şi i să păru ca recu- cunoaşte scrisoarea Theresel. Asta îl făcu mult răfi. Lua scrisoarea în mânele sale care tremurai!, cât ar fi dat ca să poată şti ce era înăuntru ! Iată dar de ce erau atât de liniştiţi I lata de ce stăteau aşa de nesimţitori !n aparenţă, unul lângă altul ! N'aveaii nimic să-şi spue fiind ca’şî scriau! Theresa cea virtuoasă, Holgan cel respectuos erau numai nişte ipocriţi .' Ea mototolea în mână scrisoarea. Un comisionar o adusese odinioară în lipsa lui Holga î. Ce’I spunea ea oare ? De sigur lucruri de amor. Ii era atât de uşor să a-fle 1 Rupă numai coperta şi va cunoaşte adevărul şi il va putea arunca tn faţa Therel şi lui Holgan, şi umilinţa el va înceta pentru a cădea asupra lor. Auzi ca să deschideafi şi să închideau mai multe uşi- Holgan să întorcea a-casâ Era sâ vie In cabinetul săfi, s’o surprindă. ce să facă ? Să păstreze scrisoarea ? Nu cuteză, o lăsă pe biurofi şi fugi. Jean citi scrisoarea Theresel şi o puse deschisă printre cele-l-alte. Eşi din noii. (Va urma) V www.dacoromanica.ro EPOCA — 25 NOEMR.BE ŢŢ PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA “ I'iragiu 0,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurl şi reclame pe pagina III linia 2 lei. mis comitetului instituit la Botoşani şi compus din DD. Th. Kalimaki preşedinte,Hermeziu vice-preşedinte şi casier, I. Ciolac vice-preşedinte ; membrii BD. Ştefan Gane, Th. Buzdugan, I. Miclescu, N. Boldur, N. Knimacan. X Astă-zi raportorul comisiunii însărcinată cu respunsul la Mesagiul Tronului, va citi tn sinul acelei co-misiui proiectul seu de respuns la discursul Coroanei. X A.A. L L. prinţii Leopald şi Ferdi-nand de Hohenzollern, au făcut azi o visită Monseniorului Palma, arhiepiscop latin din Bucureşti. X Duminică, într’o consfătuire intimă ţinută la d. Constantin Boe-rescu, şi care a durat aproape trei ore, s’a discutat acuzarea adusă deputatului Oroveanu. Din numărul celor ce au luat cuvântul In această Întrunire intimă compusă din oameni de legi au fost d-nii Lahovari, Mârzescu, Maiorescu şi George Paladi. X Au plecat la Iaşi membrii Consiliului comunal de laşi spre a alege pe noul Primar. Candidatul fracţioniştilor la Pri măria de iaşi ested. Dimitrie Guşti. Frumos de tot !... CRONICA I. P. S. S. Fidelii Miliţii Cât p'aci s6 se aleagă d. Radu Mihal Mitropolit 1 Este adevfirat că generalul de la lucrările publice n a avut de cât un singur vot şi că încă şi acela s’a trecut In procesul verbal ca bilet alb, însă aceasta nu face nimic. Mat tntâiQ d. Radu MihaT, care In calitate de poliţaia a făcut multe alegeri, ştie foarte bine că, de cele mal multe ori, nu mulţimea voturilor face valoarea lor. D-sa ştie foarte bine că puţine voturi, dacă sunt independente şi conştinţioase, fac mat mult de cât o mie altele date dupe poruncă. Că n ar fi fost la locul d-sale In capul clerului naţional, aceasta iarăşi nu’l putea pune pe gânduri. Nu cum-va D-sa este la dreptul vorbind la locul sfia pe banca ministeriala ? Nu cum-va d. C. Nacu este competent la finanţe ? Nu cum-va d. Ferikidi face vre-o brânza la esterne ? De sigur ca nu. Apoi atunci pentru ce s6 aibe atâtea scrupule ? D. Ion Brâtianu a fâcut din Beizadea Mitică un liberal Înfocat, din d. Ştefan Bo-llio a fâcut un ultra-ravizionist şi ultra-libe-ral, pe Hafuz Regep de la Constanţa ’l-a făcut se se lepede de islamizm şi se'Îmbrăţişeze religia liberal-naţionala. atuncea de ce nu s ar face şi d-sa Mitropolit ? Poate se obiecteze d-sa saO altul, cum că Mitropolitul se alege numai dintre arhierei şi că, prin urmare, şi dumnealui ar fi trebuit s6 o ia treptat In ceata monahală şi trecând din grad In grad se ajungă până la Mitropolit? Eroare.de trei ori eroare I D. Radu Mihal, mal bine de cât oricare, trebue se ştie ca asemenea formalităţi sunt numai pentru gogomani. Oare în armată, pentru ca se ajungi la gradul de gem ral, nu trebue se treci prin erarhie ? Oare tn armata te poţi face din căpitan colonel, ori din maior general > Vezi bine ca de pe tipic lucrul este imposibil, dar oare In practica nu s’aO vezut a-lâtea excepţiunl? Nu este lucru ştiut că d. Radu Mihal a fost făcut general, aşa din senin, sărind gradele In pas gimnastic ? Atuncea unde ar fi monstruositatea ca să fie făcut Mitropolit din ministru al lucrărilor publice? La D-zeO şi la d. Ion Brătianu toate su t cu putinţa, prin urmare şi aceasta se jpuit i b,ce. Afară de aceasta istoria ţărel este de faţă şi poate dovedi că asemenea treceri din armată în cler şi din cler în armată s’aa fâcut chiar în timpurile vechi. Pe vremurile lui Mihaia Viteazul, de pilda. popa Fârcaş a lepădat rasa, şi potcapiul a încins spada şi a devenit unul dintre cel mai buni generali. Deci daci constaiam ca în România popii s'iiQ putut transfoima în generali unde ar fi reul ca şi generalii se se transforme în popi ? Ve întreb, unde? Încă un motiv mat vine în sprijinul mcD. Ţara Roraânearcă. această Relgie a o-rieniului, fiind o ţara eminamente constituţionala, a doptat şi ’şl a adoptat întreg constituţionalismul englezesc. cu forme, cuo-biceiurt cu tot. Lucrul acesta se dovedeşte pe fie ce zi. El bine, în Englitera puterea parlamentului este atât de mare în cât a dat naştere povestei ca «parlamentul poate face «ori ce, afară numai dintr’o femee un băr-«bat şi dintr'un bărbat o femee». Nici eri, nu se spune că parlamentul nu poate face dintr'un general un mitropolit. Cu constituţionalismul englezesc în mână susţin dar că parlamentul putea şi ierea în tot dreptul s6Q ca sC numcarcâ pe d. Radu Mihal Mitropolit. Toată pledoaria mea însă, n are astftzt nici o valoare, căci alegera s’a fâcut şi d. Radu Mihaia n a putut Întruni, dupe muliă osteneala, de cât un singur vot. Sub guvernul d Iul Brătianu, aceasta a fost singura alegere, tn care d. Radu Mihai a putut rămâne tn minoritate. Se nu fie vre un semn rCO I Radu fandară. JOASTIL IHIIJJ. LAlIOVAin Domnilor, Bena în sănătatea acelor magistraţi al căror suflet se lidica la înălţimea misiunel ce afi primit; acelor magistraţi independenţi care cred că justiţia nu li s'a Încredinţat ca sC o as-cunză, care cred ca în ţara asta toată lumea are drept la protecţiunea legilor, care cred ca între bandele turburătoare şi plătite şi cetăţenii oneşti şi calmi dânşii aa dreptul s6 intervină. Beafl în sănătatea celor magistraţi care refuză de a lucra alaiuri cu bătăuşul, alături cu acest nod magistrat, cu această uouă putere judecătorească şi mal cu seamă executivă pe care se sprijineşte regimul actual ; acelor magistraţi care se leapădă fără sgo-mot darTârâ esitaţiune de o carieră iubită, mai bine de cât să consimţâ a face din puşcăria umedă şi ucigătoare, un instrument pentru a strivi resis-tenţa celor slabi sad chiar pentru a suprima pe cel energici. Aceia numai, domnilor, sunt demni de numele de magistrat. Unul Insă, care este demn de al re-presinta pe toţi, unul care a ştiut să resume în el tot ce constitue pe adevăratul magistrat, demnitatea,curat/ iul, independenţa, ştiinţa, sângele rece. Unul care, în împrejurările teribile prin care a trecut oraşul Botoşani, a ştiut să fie la Înălţimea acestor sentimente şi mal presus de ori ce laudă, pe acela avem azl|fericirea şi onoarea să’l vedem alaiuri cu noi. pe acela l'aţl numit toţi, acela este d-nu MihaiI Ciulei. In acele zile sângeroase el a avut toate curagiurile. Inima lui de Român a tresărit când dînsul a văzut baionetele oarbe Îndreptate în contra piep-urilor româneşti, şi, uitând ca are nevastă, că are copii, el s’a aruncat înaintea lor. Conşliiuţa Iul de magistrat s a revoltat când i s’a cerut, tn contra dreptului şi in contra legel, să arunce In puşcărie fruntea tinerime! Moldove neşll 1 Onoare lui 1 In această negura unde astă zi justiţia seascunde, unde caracterele dispar, el a lucit ca o speranţă. El ne-a arătat ca mal sunt înc* în România magistraţi pe lângă care cel asuprit şi cel prigonit mal pol găsi, dacă nu o pro-iecţiune, cel puţin o proteslaţiune. Trăiască domnul Ciuleii Trăiască magistraţii independenţi. RESPUNSUL D LUI NI. CIULEI Domnilor, Sunt adtnc mişcat de toastul ce d. Emil Lahovari a bine-voit a’l rădica în onoarea magistraturel independente şi tot atât de mişcat cînd văd că s’au ridicat din stnul linerimel inteligente. Magistratura independenta 'şl-a făcut datoria. Mulţumeşte toastului rădicat şi îl îna-poeşte, în sănătatea luptătorilor sinceri şi oneşti, dorindu-le ca lupta lor sfîntă şi leala să poată pe elt de curtnd, pe a-tâl şi de decisiv, să’şl aibă isbănda. penlru ca ast-fel calităţile de cetaţeau, ce astâ-zl tind a ramânea o excepţie, mâiue se devină o regulă. (MPIIIILE LEMITOAKE CAMERA Şedinţa de Linii 24 Noembre 1886 Generalul I^ca deschide şedinţa la 1 1/2. 1). M. Ferikydi, ministrul afacerilor streine, depune pe biroO, tn mijlocul a-p auselor, proiectul de convenţiune comercială cu I’rancia. Biroul propune de a se studia cu o mare atenţiune proiectul de lege şi, pentru a-ceasta trece în secţii. CRONICA MUSICALA ii.m:\OTii Sâmbăta opera italiană ne a dat l'ghe-noţil. capul de operă al Iul Mayerbeer. Voi începe prin a zice aceea ce am zis pentru Aida: Opere care necesita o mare punere tn scenă, mase chorale şi un mare orchestru nu pot fl date într’un mod complect pe o scenă nesubvenţionată. Este dar de datoria criticei să treacă peste nişte neajunsuri inevitabile şi să aprecieze interpretaţiunea dintr'un punt de vedere relativ. Plecând d’aci se poate zice ca repre-zentaţiunea de Sâmbăta a fost In general satisfăcătoare, în unele părţi chiar foarte bună. Rolul Valentinei, una din părţile cele mai grele ale musîceT dramatice, a fost ţinut de âr& Rossini. Valoroasa cântâroţă a fost tn lot timpul la înălţimea rolului săfl. Deja Intrarea el a făcut asupra publicului o im presiune plăcuta prin avan-tagiele esterioare ale artistei. Atfttînfâ-ţoşarea cât şi costumul d-rel Rossini ne j da o adevărata Văleni inii, adică o min- j drâ reprezentantă a unei familie nobile ■ din timpul în care să petrece acţiunea. ' •locul artistei a fost In raport cu situa- { ţiun*ja, plin de acţiune dramatică şi, cu toate acestea, sobru şi demn. In ce priveşte partea musicala d rn Rossini a des voltul în rolul Valentinei toute calităţile sale de cântăreaţa dramatică de primul rang. Dicţiunea a fost admirabilă, frasa muzicală corectă şi bine de-sinatâ, părţile de forţă zise cu multă putere de espresiune, pasagiurile cele mal grele reuşite ; In fine să poate susţine că d-ra Rossini are dreptul d a număra serata de Sâmbăta printre a-devăratele sale succese artistice. Publicul i'a dovedit'o prin aplausu frenetice în tot cursul reprezentaţiunel. Gingaşul rol al reginei Margareta de Valois era încredinţat d-rei Prevosl care a ştiut să'şl facă diu el un succes, în adevăr mal mic de cât In Rigoletto, dar cu toate acestea destul de meritat. D ra Leonardi ne a înfăţişat un pa-giQ fermecător, dar vocea el nu să mişca cu destula uşurinţă în greutăţile de vocalisare ce presentă partea eî. Printre bărbaţi de astă dată primul loc aparţine de drept d-lul Pizzorni care ne a dat un Haoul cum nu l’am auzit de mult pe scena noastră. Afară de romanţa din actul I In care cântăreţul nu era încă d son aise, restul întreg al rolului a fost cântat într’un mod splendid. Vocea vibrantă şi metalică a d-lul Pizzorni resuna cu o putere şi o espresiune dramatică atât de mare în cât un asemenea Raoul se poate auzi rare ori pe or-ce scena de primul rang a Europei. Mal ales în celebrul duet din actul a! IV-lea efectul produs de d. Pizzorni a fost atât de mare în cât la fie care fraza musicala era Întrerupt de aplauze şi la sfârşit publicul ’I a făcut o adevărată ova-ţiune. Marcel al d-lul Mn4n Jn l l- * s t < i_• mulţ ştab1 . _ . _ ___I____riH_____________________ cut de casa Lekianoff este analisat de d. Dr. Bernardrdirectnrul laboratoriului chimTc din Capitala, pe baza caruia d. Lukianoff a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa Lukianoff se bucura asta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge caKIFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe. Depositul general actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De la Sf. Dumitru fermase,va muta la sosse, lângă rondul al 11-lea undeafost gradina Jardin des Oeures si comptoirul va II Calea Victoriei 108. Preţul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani.— Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor fl scăzute. — In provincie i00 sticle 100 lei,— 50 Btiole 60 lei, — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. MULŢUMIRE Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar Ia ficat, bronsit, iar unul a nurait-o pe Romanic-tecnefes. Când nu pociu scoate flegma mi se opreşte resufiarea si me coprinde o slăbiciune, ln cât nu pociu face un pas! Doctorul, care mi-a uşurat durerile, m’a sfătuit se beau Kifir-Cumis. De la 20 Septembre trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este : ca slăbiciunea s a Inputinat, tn cât umblu fara ca Înecul se me poprească; flegma iese mal lesne si printr'aceasta si durerile s'au micşorat Sfatuesc pe toti cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe cei, de atiii mei 80, se se folosească de laptele Kiflr-Kumis; iar pe domn ia-voastră. Domnule Lukianoff, ve rog se primiţi încredinţarea recunostiintei mele. I. dauija. (170) «XtXtXtXtXBXBXBXOXSX* i» MARELE • |HOTEL DE FRANCEI — BUCUREŞTI—- O X m x m x ** X m x X m x No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. ' Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat . pe calea Victoriei în (aţa Slradel Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat. după stilul cel mal modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. F»H. HUGO ANTREPRENOR PROPlETARuL HOTELULUI HuGO DIB BRAIL4 ICal. \ ictorii 1 Pal. Dac.-Rom. 7 „LA ORAŞUL VIENA el- fi LAVILLEDEVIENNE vis-â-vis de Lib. Soeecl Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftluatate «i noiidltatc următoarele noutăţi: Flanele, camasi si ismene de lâna după NiHtemul profesorului Dr. ti. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri romplerte pentru Cdantati. Lajettes si Trousouri pentra eopii. Trousouri pentru pensionate, oteluri ai restauranturi. Rufarie pentru Doamne si Domni. "’eţede! ilanda ladapo si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Avem onoare a (informa pe clientela noastra ca a apărut CA TA LOG L KOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CLT VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec WX4»X«X4»X«X*X*X4»X4»XCXe ex«x«x*x*x«x*xt»x*x«xc S G. HILLMER | V - BUCUREŞTI - A No. Î2, Strada Stirbey-Vodă, No. 12 lângă OrpheuQ v —ox>- y îi? s* i Instalaţiune de aparate cu ^ t tr. ,-flT ) a gazaeriangasolindela 10pană w la 500 flacăre. y MAGAZIN y 2 J / If de )am pe brevetate oExcelsior» IVdţfisL. fără fltilşi cilindru arzând fără V nici un pericol chiar dacă lam-y « pa se restoamâ sau cade. g. Bogat asortiment de aparate w y % y pentru iluminare precum : y Lămpi,Lanternl.Lyre. Candela-^ ^ f Jstr breetc. ca şi lămpi de lipit şi lu- w y v—minare (sfeşnice) cu benzină, y O Venzare de petro efl, benzina, gasolina şi uleiuri mine-^ rale, prefaceri de lămpi obicinuite dupănoul sistem Excel-ml Ksior. y Atelier pentru orf-ce lucrări atingâloare de acâstâ spe- ^ cialitate, Serviciul prompt cu preciurile fixe şi moderate, w XMare depofl de Canale (Robinette) şi toate obiecte e pen- y tru conducte de apă, gaz şi vapor din toate sisLemele de ^ ^ cele mai renumite fabrice. «•' y singurul representant pentru România. y •xtxtxixtx«x«xdxix»x^ Bucureşti, — Tipografia ziarului EPOCA — PiaţaEpiscopiei No. S www.dacoromanica.ro