ANUL II No. 304.
A DUOA EDITIUNE
DUM NECA,
53 NOtMGKS
Grioorf. G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 81 16 a fie-carei LUNI si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE
1\ BlIl RKSd: La rasa Administratiunei 1\ TAR\: Prin mandat.' poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.
I.\ STBF.IXATATEt La toate ofHciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 Iei.
REDACŢIUNEA.
Afo. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
15 B ANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIUA
TERTIPIR1 mm
ALEGEREA MITROPOLITULUI
O STATISTICA COLECTIVISTA
ROJNITZA
SCRISOARE CĂTRE CITITORI
\wm\i mititmm
TERTIPURI NEDEMNE
Am reprodus eri un discurs ţinut de contele Szechenyi, ministru de comerţ al Ungariei, către alegătorii seî, fiind că acest discurs are mare Însemnătate în privinţa unei cesi-tunl capitale pentru ţara noastră. E vorba de convenţiunea comercială Intre Austro-Ungaria şi România. Requisitorul cel mal violent pe care l’ar face cineva contra politicei economice a guvernanţilor noştri,'n’ar putea se fie mai zdrobitor pentru el de cât acele zise de ministrul unguresc.
Din discursul contelui Szechenyi reese patru puncte importante şi asupra căror nu putem îndestul atrage atenţiunea opiniunei publice :
1.	Negocierile au fost rupte de Austro-Ungaria, care a declarat că nu le va reîncepe, până ce Însuşi guvernul român nu va exprima dorinţa de a le relua.
2.	Guvernul român a exprimat a-ceastâ dorinţă şi un ministru al României (d. Dimitrie Sturza) a fost 1& Viena şi la Pesta pentru a relua firul negocierilor.
3.	Din întrevorbirile cari au avut loc, resultâ că va fi cu putinţă ca în scurt timp se se închee o noue convenţiune şi, In modul acesta, e de sperat că se va pune capăt resbelu-lui vamal.
4.	Ungaria va cere un tratat de comerţ ca acela pe care I au încheiat guvernanţii noştrii cu Germania.
Înainte de toate trebue se nu uităm că contele Szechenyi e repre-sentantul cel mai aprig ul protec-ţionismului agrar în Ungaria.
E dar învederat, că el nu va ceda nimic din pretenţiunile pe care le-a avut guvernul ungar în negocierile, cari au avut loc iarna trecută şi cari au fost respinse de guvernul român.
D'ar n’avem nevoe se ne bazăm pe presupuneri. Discursul contelui Szechenyi ne arată cari au fost cererile guvernului român.
El zice :
Negocierile aO fost Întrerupte din cauza pretenţiunilor imposibile ale României.
Aceste prelenţiunl se rezumau în libertatea complectă a exporlulul de vile, lucru ce n’am putut acorda, fiind-câ pesta bovini ne este aduşi cu deosebire din România ; apoi România a voit sfe tnscrie clausa naţiunei cele mal favorisale cu multe reserve. Românii voiaO un traclat de un tip cu totul deosebii de acela al celor-1 alte tractate existente.
Se vede dar în modul cel mai lămurit, că chiar acum guvernul din Pesta, nu voeşte a ceda nici asupra cestiunei exportului vitelor noastre şi menţine faimosul pretext de epi-zotie care ne-a costat umilirea de la 1881. Mai mult încă, Ungaria nu admite limitarea clauzei naţiunei cele mai favorizate precum voeşte a o stipula guvernul român. Prin urmare bazele pe care negocierile vor reîncepe sunt, din partea Austro-
S OECEI

1W
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
G rigori: VENTURA
Prim-redactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PKIMESC KUMA.I LA ADM miST RAŢIE
Anu-, ciur! pe pag. IV, linia 30 bani. anunciuri un o pe pagina treia 2 lei linia IA P\RISt Se ga-»;e jpi naiul CU ISOnL Simenii, la LiOSCUldin rue Eontmarlre NiS
ADM1NISTRAŢLUNEA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
15 BANI NUMERUL
50 BANI UN NUINER VECHIU
Ungariei, aceleaşi pe cari le pretindeau delegaţii austro-ungarî, înaintea ruperii negocierilor.
Naşte atunci Întrebarea : Ce scop au urmărit guvernanţii noştri când aâ întreprins resboitil vamal şi prin aceasta au espus ţara la păgubi e-norme şi comerciul nostru la sufe-rinţi din cele mai simţitoare ? Ce au obţinut ei prin faimoasa lorpoliticâ economică de care s’au fălit şi se fălesc Încă ?
Suntem în drept d'a zice că ei au înşelat ţara şi de astă dată precum au Inşelat’o tot d’auna când au voit se’i impuie vr’o jertfă, in scop d'a se recomanda protectorilorlorstrăinl
Ne putem făli câ nici un singur moment n’am pus cel mai mic cre-zâmânt în sinceritatea d-luî Ion Bră-tianu, când a întreprins lupta economică cu Austro-Ungaria.
La 13 Martie scriam :
Nu este de tăgăduit că s'a format un curent puternic în ţară contra relnoi-reî convenţiunel austro-române. Pentru a'şl face popularitate, d. Ion Bră-tianu a chiar favorizat formarea acestui curent; se va voia dar tariful autonom şi vom avea râsboiul vamal cu Austro-Ungaria.
Dar la ce va servi excluderea productelor austriace, dacă convenţiunea ger-manft-româna expiră tocmai peste şase ani? Nu vom putea atinge scopul nostru d’a crea o industrie indigenă, de de eare ce aceasta convenţiune conţine în multe părţi tarife şt mal reduse, de cât cea austriacă.
Intr’un resbel vamal cu Austro Ungaria România va trebui 8â fle învinsă, fara ca înaintea expirărei convenţiunel comerciale cu Germania, să poata Închide cu desăvârşire graniţele sale, şi resultatul acestei lupte va fl numai decadenţa noastră financiară şi economică.
D. Ion Rratianu tratează cestiunea convenţiunel cum a tratat pe acea a Basarabiei.
N’are destul patriotism pentru a re-sista şi a sacrifica portofoliul sâQ pe altarul intereselor ţârei. In loc d’a proceda lntr'un mod leal, deschis, care impune respectul, el a început prin a favoriza agitaţiunea contra convenţiunel, a vorbit de aplicarea tarifului autonom; toate aceste pentru a arunca praf în ochii naţiunei şi a'şl da aerul ci voeşte să resiste, dar după câte-va luni va veni să zică Parlamentului şi ţărei: «Am făcut tot ce am putut, dar «nu putem trăi în conflict cu o putere «mare.»
Aşa a făcut şi cu Basarabia. A înşelat ţara zicând că nu ştia nimic 'de retrocedarea acestei provincii, pe când retrocedarea era decisa la Livadia şi cunoscută de toate cabinetele.
Nu trecură abia câte-va septămlnî şi tariful autonom fu votat şi res-boiul vamal începu. Ziarele oficioase strigau, pe toate tonurile, că guvernul a apărat interesele ţârei şi a mers până a inaugura o noue politică economică. Noi am urmat a fi necrezători şi am zis la 8 Mai:
Să nu ne facem ilusiunl. Siluaţiunea ce s6 creazâ ţ&rel prin punerea In practică a regimului autonom va 11 grea şi tare ne e teamă câ nu vor trece ctle-va luni şi vom vedea pe guvern venind să propună o nouă convenţiune, d-zeQ ştie In cecon-diţiunl.
Şi bine am judecat pe guvernanţii noştrii, fiind că îi cunoaştem şi ştim de ce sunt capabili.
In adevăr, şase luni abia au trecut d’atunci şi astă-zl aflăm, din gura ministrului celui mai protecţionist al Ungariei,câ România faceamendâ onorabilă, că a esprimat dorinţa d’a reîncepe negocierile şi câ în curînd se va încheea un tratat de comerciu in condiţiunî favorabile pentru ambele părţi.
Ce fel acest tratat va fi favorabil pentru noi, s’a putut vedea din cele arătate mai sus;
Guvernul d-lui Ion Brâtianu va Încheia cu Austro-Ungiria o convenţiune, prin care ’i va acorda toate avantagiele pe cari le-a aoordat Germaniei până la 1891. Această convenţiune va servi de precedent pentru cele-l’alte, pe cari statul român va voi se le încheie cu alte state ca Francia, Rusia şi Turcia,
Iată cauza pentru care negociâ-rile cu Francia şi cu Rusia sâ prelungesc de câte-va luni fără a a-junge la un resultat. Este firesc ca aceste puteri, cunoscând intenţiunea guvernului nostru d’a încheia o convenţiune comercială oneroasă cu Austro-Ungaria, se voiasea se aştepte momentul în care vor putea beneficia şi ele da foloasele ce vor fi a-cordate Austro-Ungariei.
Iată resultatul campaniei economice Începută de guvernanţii noştrii cu atâta sgomot.
Scopul lor era numai d’a adormi opiniunea publică, amăgind’o prin un şovinism prefăcut, şi d’a espune ţara la suferinţi atât de mari, în cât se poată veni în urmă se propună convenţiunea ca o necesitate inevitabilă.
Şi cu această ocaziune putem zice :
Tot tertipuri nedemne, păpuşării desguslătoare pe care ţara le plăteşte cu sîngele şi cu munca ei.
G.	V.
Paris, 3 Decembre.
Iii urmu unui vot ai Camerii, care suprima po suprefecti, Cabinetul 'si a (lat (Icniisiunca.
lierlin, 3 Decembre.
Reichstag-Ministrul de resbel, motivind proiectul legei militare spune: E cunoscut In general ca Germania, lntr'un timp ce trebuie prevăzut, va putea se se g-aseasca angajata intr'un resbel. E r.devarat ca nu e vorba de un pericol iminent, dar forţele Francii sunt mai mari, si In straturile largi ale populatiunii franceze nu se poate constata atâtea simtiminte pacinice, tn cât te putem trai liniştiţi.
Ministrul propune s6 desvolte nişte date statistice In sinul Comisiunii. El slârue pentru adoptarea proiectului înainte de Crăciun, dacă intenţiunile guvernului vor trebui s6 fie realisale. — Guvernul cere tn mod serios serviciul de 7 ani şi un vot unanim, pentru că e vorba de menţinerea forţelor Germaniei.
D. llichter, respunzănd ministrului de resbel spune câ nu vede siluaţiunea ameninţată. Din contră siluaţiunea se pare mal favorabilă în urma alianţei cu Austria, belgrad, 3 Decembre.
Nu este exact că regele a exprimat dorinţa de a vedea deputaţiunea bulgară. Nu se ştie dacă deputaţiunea va cere o audienţă.
Solia, 3 Decembre.
D. Daniel, agent diplomatic şi consul general al Sărbiel e acreditat pe lângă regenţă.
Azi dimineaţă e a dus la ministerul afacerilor streine unde a exprimat in numele regelui Milan şi al guvernului s6Q, asigurarea câ guvernul sârbesc ’şl va uni silinţele sale cu ale guvernului bulgar pentru a strânge din ce în ce mai mult legăturile şi raporturile între cele 2 popoare.
ALEGEREA MITROPOLITULUI
Astă-zî Sinodul, Senatul şi Camera întrunite sunt chemaţi a alege pe capul Biserice! autocefale române. Dacă a-ceastă alegere n’ar fl de cât o cestiune de ierarhie bisericeasca, de sigur că dlnsa n’ar avea o însemnătate atât de mare. Discuţîunea s’ar mărgini asupra calităţilor personale ale Episcopilor. Dar la noi Români biserica a fost tot d’auna strimt legata cu aspiraţiunile
noastre naţionale. Românul nu zice religia, el zice legea. Pentru dlnsul credinţele religioase şi idea de patrie şi de naţionalitate să rezumă lntr’un singur cuvânt: legea.
De aceea istoria noastră ne arata c» mal toţi archi-pastorii cari ad fost în capul Bisericeî, chiar atunci când ambele ţări surori nu erad încă unite, ad jucat un rol însemnat în toate cestiu-nile cele mari ale disvoltării noastre naţionale.
In momentul de faţă alegerea capului Bisericeî are o Încă mal mare însemnătate din un alt punt de vedere.
Nici o dată Biserica noastră naţională na avut mai multă nevoie de o direcţiune energică şi conformă cu tra-diţiunile noastre naţionale.
Să ştie că clerul catolic, care, până acum, să mărginea înlr’o acţiune de proselitism religios csercitalâ prin mijloacele obicinuite, de un timp încoace, a adoptat o atitudine semeaţă şi arată că voeşte a face din biserica catolică un fel de a doua religie de stat.
Amintim aci numirea Arcliiepisco-pulul de Bucureşti şi pretenţiunea din partea Vaticanului ca archiepiscopia din Bucureşti să fie recunoscută de stalul român ca persoană morală.
Nu ne vom întinde astăzi asupra o-sebitelor cesliunl de amănunte, care fac parte din marea cestiune a proseli-tismulul catolic In ţara noastră.
Ele vor fi tratate într’o lucrare specială, pe care ne rezervăm a o face In coloanele acestui ziar.
Or cine va Înţelege cât de însemnata şi de delicată este cestiunea In sine din cauza situaţiunel particulare In care ne aflăm prin faptul câ Suveranul ţării este membru credincios şi zelos a bisericeî catolice. -Nimeni nu poate contesta .Înrâurirea puternică ce poate avea un factor alât de important In desvoltarea Statului român. Dovadă de aceasta este acţiunea mult mal mare pe care o esercitâ de câţl-va ani agenţii bicericel catolice In ţara noastră. Am văzut chiar că defunctul Mi-tropolit-Primat a fost silit să intervie şi să răspunză unei enciclice In care archiepiscopul papal din Bucureşti să esprimase lntr’un mod necuviincios în privinţa bisericeî noastre.
Nu să poale dar tăgădui câ se manifestă din partea papismulul tendinţa d a să înrădăcina şi d’a să întinde în ţara noastră,şi câ această tendinţă este favorizată prin faptul câ avem pe tronul ţărei o dinastie catolică. Legiuitorul consliluant prevăzuse acest neajuns periculos şi dispusese ca moştenitorul tronului va fi botezat şi crescut în religia ortodoxă a răsăritului.
Să ştiu câ aceasta disposiţiune esen-ţiaimente naţională, a fost nimicită prin actul de regularea succesiune! la tron din 1880. Vom avea încă un Rege papistaş. Prin urmare câmpul este deschis pentru multă vreme încă intrigilor Vaticanului.
In faţa unei asemenea situaţiunl era necesar, era o cestiune de conservare naţionala, ca noul Milropolit-Primat să fie destoinic pentru a paraliza lucrarea papisţaşa şi a apăra legea română contra acestui periculos duşman.
Dar, precum au pus interesele ţărei lot d’auna în urma intereselor lor de gâşcâ, tot aşa şi de astă dată suntem siguri că guvernanţii noştri vor fi slugi plecate ai intereselor anti-naţio-nale. Alegerea de astă-zl va dovedi încă o data ţărei că în capul trebilor sunt nişte Înstrăinaţi cari, spre a se manţine la putere şi a măguli pe stă pâml lor din lâuntru şi din afară, nu să sfiesc d'a pune în pericol chiar da-tinele cele mal sfinte ale naţiunei române.
S.
AFACEREA UE LA VELCEA
SI
COMUNICATUL DOMNULUI STATESCU
In privinţa afacerii de la Velcea d. Slătescu a publicat un comunicat neesacl, injurios şi ilegal.
Acest ministru nu poate cu nici un chip se fie corect.
Urmându-i exemplul, Voinţa dupe ce a publicat comunicatul în capul coloanelor sale, în şir de mai multe zile, a sfârşit prin a ’l parafraza înlr’un articol de fond plin de acuzaţiuni şi de injurii.
Nu putem lăsa fără respuns articolul ziarului oficios.
Opiniunea publică trebue pusă în posiţie de a judeca în mod precis cu cine este dreptatea şi care sunt vinovaţii. Alt-fel grea ar fi situaţia cetăţenilor şi comodă poziţia guvernului.
Cine-va face oposiţie pronunţată şi energică. Acest lucru nu place guvernului şi administraţiei sale. E temere ca curentul produs de stăruinţa câter va se nu se mărească şi se ea cu sine masele populare ale unui judeţ dat prada jafurilor, abuzurilor şi asasinatelor. Răul trebue curmat cu or ce preţ Se aduc bătăuşi, se concentrează armata şi se dă năvală asupra celor ce se plâng şi critică.
Alternativa in care eşti pus cu chipul acesta este grozavă.
Trebue se alegi intre moarte şi puşcărie.
Dacă te aperi te Închid, dacă nu te aperi, te omoară.
Dacă ai reuşit se-ţi scapi capul de furia bâtelor, alte primejdii te aşteaptă.	. W ■
Judecătorii d-luî Stătescu şi gazetarii guvernului I
LTml te închid şi te torturează, alţii te insulta şi te Calomniază.
Ast-fel de fapte nu pot fi tolerate şi victimele lor au drept la tot interesul oamenilor de bine.
tund e vorba de drepturile şi de libertăţile publice violate în persoanele unora din noi, o puternică solidaritate ne leagă.
Cel ce tolerează nedreptatea şi violenţa în potriva altuia şi-a atras’o prin acest singur fapt asuprâ-şi.
Dar ce zice comunicatul, ce zice Voinţa Naţională f
Acuzaţii sunt bine trataţi;
Mănâncă, dorm, citesc şi fumează.
Unde şi cum mănâncă, dorm, citesc şi fumează, e altă vorbă şi asupra acestor puncte comunicatul e laconic, mincinos şi cinic.
Aşa este, li se aduce mâncare prin îngrijirea amicilor lor.
Dar nu tot dauna!
Intr’o zi se refuză mâncarea, în alta tutunul, In alia cărţi de citit.
Sunt batjocoriţi şi insultaţi pe lle care zi de temniceri şi soldaţi.
Sunt ameninţaţi cu fiarele şi cu împuşcarea.
Locuinţa e un beciu, cu pământ pe jos, cu acoperişul şi podul găurit, cu unii pereţi de blâni rău alipite, prin care pătrunde ventul şi ploaia.
Doctorul l’a declarat prin proees-verbal nelocuibil.
Alte camere sunt in arest.
In ele aceeaşi acusaţi au locuit la începutul detenţiune!.
Pentru resbunare şi pentru ca se’i intimideze, voi spune al dată de ce, au fost mutaţi în beciurile de care vorbii.
In aceeaşi cameră bună a fost deţinut d. Bonciu şi s’a mutat de câte va zile şi d. Zugrăvescu, dupe ce doctorul a constatat prin certificat că suferă de pleuresie gravă, de reumatism şi de nevralgii.
Cei lalţi sunt tot în beciuri.
De ce?
Fiind-câ sunt vinovaţi de omor cu pândire spune d. Stătescu.
Dar de unde ştie d-sa aceasta ?
www.dacoromaoica.ro
EPOCA — 23 NOEMBRE
Când a apărut comunicatul, ordonanţa judecătorului nu era dată, instrucţia nu era terminată.
Cine a eşit afară din lege?
Noi refuzând un ast fel de comunicat, ori d. Stătescu care făcea prin el afirmări contra legilor penale care nu daâ drept nimenul de a tacsa pe cineva de vinovat Înainte de judecată?
Coloanele noastre nu sunt canalul de scurgere al insanităţilor ministrului de justiţie. Legea nu ne obligă să reproducem de cât acele desminţiri făcute cu respectul legilor cel puţin, dacă nu şi al adevărului.
Poftească dar d. Stătescu se ne facă proces.
I. V 1.
li STATISTICI COLECTIVISTA
Guvernul d-lul 1. Brălianu, prin ziarul săfl Voinţa Naţională de la 10 curmi, publică o statistică asupra resul-tatulul voturilor obţinute de partidul naţional-liberal (recte satrapii d-lui 1. Brătianu) şi de oposiţiune, tn alegerile ţ comunale.
In revista numitului ziar, guvernul * se Încearcă a proba din mal multe puncte de vedere, că opoziţi unea a fost sdrobilâ In aceste alegeri, bazându-se pe o statistică făcuta de el pe placul săfl.
Mai nainte de a discuta şt proba fal-şitatea acelei fantastice statistici, constatăm că scribii numitei fol, plătiţi din fondurile reptilelor, nu ştifi ie facă adunarea, cea lntâiâ regulă de aritme* tică ce se cere şcolarilor din clasa I primară.
Or-cine ar aduna cifrele puse In numita statistică — admiţând că sunt a-devărate — resultă că totalul alegătorilor înscrişi In toată ţara este de 50864 iar nu 44304, arătaţi de guvern.
Din aceşti 50804 alegători, aâ votat 32071, iar nu 27774.
Este o minciună colosală ce susţine guvernul, că din aceste 27774 voturi s’aâ dat candidaţilor săi colectivişti 20586 iar pentru acel din oposiţiune 0402.
Spre a ajunge la acest resultat de 21530 votun obţinute de onestul guvern, el pune In calculul ce face toate cele 71 oraşe din ţară, pe când se ştie bine că oposiţiunea s a abţinut de la alegeri tn mal mult de jumătatea a-cestor oraşe la Col. 1. iar la Col. 11 a luptat numai In vre-o 14 oraşe ; — în acele dar unde nu a luptat, ne fiind nici un control, a putut nola administraţia or-ce cifre T arii plăcut, iar cât despre acel ce ufi votat se ştie bine că n’aâ fost alegători ci oamenii poliţii, dupe cum s'd constatat la Focş&ul In Col. II.
Asemenea este un sfruntat neadevăr că oposiţiunea a reuşit numai In şapte oraşe, şi ca dovadă cităm Dorohoiu, unde oposiţia a obţinut 20 voturi, iar colectivitatea 24.
Apoi, finis coronat opus, are Indrăs-
neala onestul guvern a mal susţine că în Bucureşti, din 6058 alegători oposi-Aa abia a obţinut 943 voturi, iar naţionalii—surnumiţl In derldere, liberali,— a obţinut sdrobitoarea cifră de 5095 voturi! Pare că nu ştie întreaga ţară că oposiţia a luptat numai la Col. 1 unde a căzut numai cu 400 voturi, şi aceasta graţie mijloacelor infame de care s’a servit guvernul, adică presiunea, ingerinţa, teroarea, corupţiunea. violarea secretului votului etc. mijloace. care saâ Întrebuinţat In toată ţara.
Trecând ia cele alte detailii din fantastica şi falşa statistică, vedem trecut Botoşanii cu 129 voturi smulse Jpentru guvern şi 68 voturi pentru oposiţie, pe când alegerile din Botoşani sunt nule, fiind Întreruptele timpul votârei, din causs slngelul ce Începuse a curge pe strade, diu ordinul săâ, şi ne mal putând fi continuate faţă cu oposiţia ce se retrăsese, împrăştiată fiind de armată şi apoi arestată.
Asemenea se trece oraşe In care o-posiţia nu a luat parte In alegeri, precum, Câmpu-Lung—«Cinaia, OdobeştI etc, şi In derîdere, saâ spre a face să iasă In evidenţă numărul voturilor ce ar fi obţinut guvernul tn acele oraşe, s'a notat ca pentru oposiţie cifre ri-dicule de câte 1, 2 şi 4 voturi.
O tartufl demascaţi, aţi ajuns că voi tnşuvâ să nu vă mal puteţi crede.
OrI-cine Înţelege că scopul acestei falşe statistice este de a induce In e-roare mal IntftiO pe Suveranul ţării, nu ţara — căci aceasta ştie ce s’a petrecut şi cât valorează acestă statistică, — şi apoi Europa lntregă făcând să se crează că opinia publică este pentru colectivitatea ce prin bâte a făcut şi aceste din urmă alegeri.
Spre a edifica pe rarii Increduli, cari mai aâ o umbră de Îndoială despre o-nestitateu pseudo-liberalulul şi iubitor de adevăr d. I. Brătianu, publicăm la rândul nostru o statistică generală de No. voturilor date guvernului şi acele date oposiţiunel, numai In oraşele In care aceasta a luat parte la alegerile Comunale.
De şi In unele din aceste oraşe opoziţia nu a luptat, şi de şi ţifrele nu sunt exaste, precum am arătat, totuşi le-am trecut In tocmai după cum le vedem figurând In statistica guvernului spre a Închide orl-ce cale de protestări şi desminţiri din parle-I.
Din acestă statictica se va vedea că In 36 oraşe ale ţărel, guvernul a stors 9082 voturi, iar oposiţiunel i s’a dat 0073 voturi, diferenţa deci, este de 3000 voturi mal mult pentru guvern, In 30 oraşe. Această diferinţă Insă, cu ce preţ a obţinut’o, şi prin ce mijloace infame ? şi Încă, dac1 cel puţin cifrele însemnate In statistica sa ar fi exacte.
Unde vă sunt dar cele 20,530 voturi, faţă cu oposiţiunea, Onorabilor! şi care vă este triumful, trlmbiţat fără nici o pudoare.
P.	I».
TABLOU COMPARATIV
De resultatul voturilor exprimate de ale- j gftori la Col. / şi II Comunal in silele . de 2, 3 şi 9 Noembre hi oraşele in care j oposiţiunea a luat parte.	{
I	NUMIREA Oralelor	i’4>l	1 	‘	Col,	II
		w ÎS — M LI c c % u	*5 1 fc 5 f fc “ 1;	Jw îl 2 "	î c •*! i
'3	Bacââ	54	142		|
2,	Bârlad	99	116j	196	1*0
3	Braila	109	183--	—	_ i
4	Buzââ	86	ier*	87	362
5	Bucureşti	943	13431		—
6	CAI Araşi	44	să	—		 1
7	Caracal	52	87	40	26S
1 **1	Câmpu-lung	15	48	—	—
1 ^	Constanţa	114	137	—	—
H	Craiova	72	326	89	30C
H	Dorohol	241	29			
12	Foltioenl	3u	39				
13	Focşani	93	122	—		
lt	Galaţi	181	l5ft	167	OI‘l
15	Giurgiu	73	li»	—		
10	Huşi	40	82	50	uc
17	I&ssy	213	338	81	407
ta	Piteşti	m	97			
19	Piatra	15	94		
20	HAninicu-S&rat	57	74			
2i	Râmnicu-VAlccI	31	56	11	84
22	Slatina	20	48	32	94
23	Târgovişle	4(4	118	78	24K
24	Târg u-Jiu	15	57	13	89
te	Turnu-Severin	108	74	144	135
LV»	Turnu-MAgurele	54	01	108	120
	COLEG U UNIC			1249	•2884
27	Alexandria	981	106		
28	Baia de Aramă	21	146		
29	Calafat	150	3<«>		
	Câmpina	81	171		
31	Corabia	162	206		
32	Mihâiloni	30	80		
33	T. Ocna	130	210		
3 4	Horioril de Vede	457	183		
35	UrlaU	/ 7	210		
po	Vftlenl	60	286		
	Se aiton^n cele de la				
	liol. II ■ . . .	1249 2884			
	Total	6072	9082		
HECAPITULAŢIE
9082 Voturi pentru Guvern 007 2	«	« Oposiţie
S009 Mai mult pentru Guvern.
BULETIN EXTERIOR
OEMISIUNEA CABINETULUI FRANCES
Depeşile ce sosesc azi, ue aduc şti rea despre demisiunea cabinetului frances. Această demisiune a fost dată In urma unui vot al Cameril, prin care s’a admis suprimarea sub-prefecţilor In Franţa. Fiind data compunerea actuală a Camerei franceze, In urma alegerilor de la 4 Octombre 1885, şi dificultăţile cele mari cu care abia s'a putut forma, la Începutul anului acesta, cabinetul presidat de d. Freycinet, criza ministerială care s'a deschis tn Franţa, are o foarte mare importantă. Nu avem până acum, nici un detaiiâ asupra modulul cum cabinetul francez a fost pus tn minoritate ; ştirea însă. fei ea însă şi, nu este aşa de surprinzătoare ; de la deschiderea sesiu-nel, ministerul actual a fost atacat In toate cererile iul de credit, şi de abia a putut evita d a fi pus In minoritate In chestia creditelor coloniale. Importanţa acestei schimbări ministeriale va fi Încă mai mare In privinţa re-l&ţiunilor exterioare, dacă d. Ferrv In-locueşle pe d.de Freycinet. Politica ec-sterioarâ a Franciel faţă cu Germania,
FOCI A ZIARULUI „FPOCA“
Duminică 23 Noembre.
MM CĂTRE CITITORI
Iubiţi cititori,
’MI aduc aminte de acum un an, când a eşit Epoca. Erafi atâţia tineri cari se arătau pentru ’nteia oară In arenă. Lu mea, fireşte, i-a primit cu multă simpatie. Aceasta i-a încurajat, şi el aâ Înţeles cât e de preţios acest sprijin, şi s'aâ silit să nu ’şi-l piarzâ.
Două gazete Insâ, din fericire numai două, de la primul pas al copilului i Epoca, s’aâ năpustit să’l gâtue. Pre-senţa unul noâ element de lumină şi de control, de sigur, numai plăcere nu putea să facă precupeţilor de fraze goale de la Voinţa Naţională şi de la Steaua franţuzeasca.
Ce de sus vorbiaâ pe vremea aceea, cu ce impertinenţă apostrofau aceste două gazete pe biata Epoca, al cărei păcat nu putea fi altul, de cât acela doar că nu ’şi lua sarcina de a lăuda cinstea celor cari n’o au, deşteptâciu-nea proştilor şi legendarele merite şi virtuţi cetăţeneşti ale marelui patriot de la Fîorica-
prozav de mici şi de ridiculf sunt
unii oameni In răutatea lor 1 Cum îşi fâceaâ iluzie aceşti nenorociţi că vor speria pe tînărul luptător cu ţipetele şi meschineriile lor, — şi ce umiliţi şi a-mărlţi trebue să se simtă astăzi de succesul şi Înaintarea acestui soldat credincios ! Nu eşise de cât primul număr al Epocii *şi L’Eloile roumaine să şi repezise In cale’I c’un articol intitulat : La rage des Mirmidotis, un fel dezamă retorică, râncedă şi nesărată, care cuprindea mal multă prostie de cât răutate şi care n'a avut alt resultat de cât de a procura subscrisului un pseudonim, de care şi astăzi se foloseşte.
Un an a trecut de atunci. Felurite Împrejurări ni s’afi scurs pe subt ochi In timpul acesta.
«Epoca» căpătă din ce In ce mal multă putere. Mult sânge răfi a trebuit să facă împrejurarea aceasta la o samă de lume. Câte-va scandale de u-liţă, urzite şi puse la cale de naivii săi vrăjmaşi, In loc s'o vateme, i-afi Înlesnit şi mal mult succesul. Astă-zl în jurul acestei gazete simpatiile d-voaslrâ, iubiţi cititori, au tras un zid destul de gros, pentru ca micii şi pătimaşii săi duşmani să nu mal încerce a ;I rupe ’n zadar lăncile lor de carton.
Şi nimic nu înveninează mai mult un suflet mic şi răutăcios de cât triumful oamenilor, pe cari nu’I poate suferi !...
Eu ştiu bine că meritele cui-va nu pot să facă bucurie tuturora, dar nu ntţeleg de ce nu’şl stăpânesc unii oa-
meni copilăreasca pornire de a'şi mai scoate la iveală nişte colţi care nu pot să muşte, şi o răutate, care nu poale se vateme/Aceasta Înseamnă a ţinea cu orl-ce preţ şi fără nicl-un folos In schimb, se dovedeşti lumii cât eşti de mic şi de meschin.
De cftte-orl nu’mi am făcut aceste reflecţii tn faţa ridicolelor opintiri ale poliţiei de a Împiedeca pasul liniştit, sigur şi din ce In ce mal larg al acestei gazete 1
Când am văzut pe unul din camarazii noştri bătut In stradă ziua na-miaza mare de ostaşii cneazului Mo-ruzi, când am văzut redacţia cu geamurile sparte şi devastată cu atâta sălbatăcie, tot de ostaşii cneazului Mo-ruzi, am stat mult şi m'am Întrebat In gâDdul meâ nedumerit, ce fel de cap trebue se aibă omul acesta care ’şl In-cbipue că, cu ast-fel de mijloace grosolane poate să omoare o gazeta, şi cum crede el că acesta e un mod ne-merit de a servi interesele stăpânirii şi crudele d-sale rancune.
Cum îşi fac, singuri, oamenii aceştia necazuri şi suferinţi.
«Epoca» dă astăzi un banchet amicilor săi, cari, In deosebite împrejurări au contribuit la susţinerea şi propăşirea el.
Şi au venit amicii «Epocii» din toate unghiurile ţărel. E un frumos prilej ca să ne Întâlnim şi să ne cunoaştem cu toţii, căp simţim şi cugetăm la un Tei. Aceasta ne Întăreşte şi mai mult
ş. In cestia Egiptului va trece Intr’o faşă cu totul contrarie principielor urmate pâră acum.
* •
O depeşe de azi a Agenţiei Uaras ne anun'ă că ministrul de rezbel al Germaniei, motivând proectul lege! militare a pronunţat cuvinte de o gravitate escepţională.
El a stabilit că Intrun timp ce trebuie prevăzut, Germania va putea fi angajată lntr’un rezbel. Să ştiea de mult că un conflict Intre Francia şi Germania va trebui să isbucnească, dar nici o dată această eventualitate n’a fost Înfăţişată înaintea Parlamentului cu atâta francheţâ.
Până acum lumea să obiclnuise a vedea cum guvernul german întrebuinţează spectrul rezbelului cu Francia, pentru a obţine de la corpurile legui-toare sumele necesare pentru mftri-rea armatei.
Dar de aslft dală lucrul pare a fi ■ mult mal grav. Perspectiva unul rez-; bel teribil Intre cele mal mari puteri militare ale continentului european să apropie din ce In cu mal mult.
V.
1NF0RMATIUNI
Se vorbeşte ci guvernul are in-tenţiunea de a contracta un împrumut în aur destul de considerabil pentru a stabili etalonul de aur în j sistemul monetar al ţării. Se mai zice câ, tot în acest scop, se va pro-eede la mărirea capitalului social al Băncii Naţionale.
Nu ştim până la ce punt această ştire e întemeiată, dar, într'un asemenea caz, nu mal remâne d-lui Brătianu de cât de a se retrage şi a lăsa locul d lui Carp.
IC
Ziarele guvernamentale au zis că sergentul-major de la Focşani care a fost degradat prin ordinul generalului Cantili n’a suferit această pedeapsă tiind-câ ar fi condus bande de bătăuşi la alegeri, precum anunţaseră ziarele din oposiţie, ci că a fost degradat tn urma unor plângeri cu lotul streine motivului indicat de noi.
Putem afirma că d. Barozzi, membru diu oposiţiunea de la Focşani, eşte persoana care a purtat generalului Cantili plângerea contra sergentului-major in eestiune, fiind că acel sergent-major făcea pe bătăuşul la alegerile de la Focşani.
In urma acestei plângeri, fu degradat acel sergent major.
IC
E probabil că facându-se alegerea mitropolitului-Primat, Camera, Senatul şi Sinodul se vor întruni Mer-curl sau Joi pentru alegerea unui nou Episcop, în locul Episcopului a'es mitropolit.
IC
In Întrunirea intimă colectivistă ţinută la d. C. F. Robescu, s’a dis-
cutat necesitatea d a se obţine de a primul ministru permutarea mai multor prefecţi.
IC
Încheiem azi subscripţiunea pentru Botoşenenî, cu următoarele sume: Maior Singurof.fosl adjutant al al M. S. Regelui, 20 franci, Dim. Cesianu 20; Al. Pâcleanu 20.
IC
In curând va apare o operă literară foarte însemnată : Poesiile marelui poet Moldovean Konaki,culese de nepotul şefi Prinţul Em. Vogo-ridi-Konaki.
Această operă va fi precedată de o importantă prefaţă datora'â penei prinţului Vogoridi.
Vom publica în foiţă mal multe fragmente din această prefaţă.
IC
Eri seară a avut loc balul dat de domnul şi doamna Grigore Sutzu în frumosul lor palat din strada Colţei. Se ştie cu câtă amabilitate casa Sutzu deschide în fie care an saloanele sale socielăţei bucureştene.
De astă dală succesul balului nu a fost atât de strălucit ca în cei-1-alţi ani. Cauza principală a fost tonul oficial pe care l’a avut serbarea prin presenţa Regelui. Multe persoane cari ar fi voit se profite de a-ninbilitatea tradiţională» casei Sutzu, nu fost impedicaţl prin această împrejurare de a avea plăcerea de a accepta amabilele invitnţiale d lui Gr. Sutzu.
IC
Ultima ora. — La 2 ore şi jumătate Episcopul Dunării de jos este ales Mitropolit Primat.
P.	S. S. Episcopul Melchisedec a întrunit un numer destul de însemnat de voturi.
r.Asemenea mai mulţi membrii ai congresului aâ votat pentru Mitropolitul Moldovei.
D. Ştefan Belu a obţinut un vot, şid. I C. Brătianu altul.
(maro ilaritate).
CROM1CA
Rojuitza 1
Ve recomând pe cetăţeanul RojniţA prefectul de la Botoşani.
Dac&’l chiamă RojniţA, nu e bietul om de vinA ; asta e un pAcat din nAscare. A păţit’o întocmai ca PAculA care având de talA pe un PAcalA, PăcalA a rtmas.
RojniţA, nerojniţă nu se face.
E prefect la Botoşani, şi ajunge sâ vâ spui o micA istorioara ca sâ vâ daţi seamA despre adânca sa iscusinţa, despre rojni-ţeasca sa inteligenţa.
Istorioara e adevCratA. Nu băgaţi de seamă cA am scris mal sus : Cronica, cAcI cea ce spui nu e gluma.
S’a întâmplat chiar acum o lună de zile.
Ca sâ mâ credeţi, sunt tn stare sa mâ jur întocmai ca nenea Ştefan: pe ochii mei, pe viaţa mea, şi sâ n’apuc ziua de mâine.
In credinţa ca luptăm pentr’o causa mare, dreaptă şi fericita, şi căisbându uu e departe.
Căci de sigur trăim lu nişte vremuri tulbu . şi grele. Şi nu e uşor lucru a fi soldat vrednic şi neclintit de la postul tău, când al In faţă nişte vrăjmaşi atât de sălbatici şi de fără scrupul.
într’un timp în care e indispensabil să ai un revolver In buzunar, ca să poţi spune ce simţi, şi In care poliţia a ajuns a fi spaima uliţelor ş’a mahalalelor, de sigur Iţi trebui mult curaj pentru a intra în primejdioasa cariera de ziarist sincer şi independent.
Domnul Frunzescu a fost bătut în strada ziua namiaza mare. S'a plâns justiţiei. Am asistat la acest ridicul proces-căci e ridicul a’ţl inal căuta dreptatea In contra celor de la putere, ş am ascultat o frumoasa acusaţie desfăşurată de d-nul procuror, ghiciţi In contra cui — In contra bătăuşilor ? — Vă Înşelaţi grozav. D-l Procuror ’şi-a făcut datoria. 'Şi-a vărsat lot focul a-cuzaţiel asupra d-lul Frunzescu şi e o minune ca acesta n’a fost condamnat...
Alaltâ seara, pe podul mogoşoael, In faţa teatrului, un om Îmbrăcat civil, c o figură suspectă, din chiar senin se a-propie de-un biet baiat, ce se oprise pe trotuar, şi Începu să’l care la ghionţl şi să’l Îmbrâncească, strigându’I să meargă la secţie. Băiatul remase îmârmurit, neştiind de unde'i vine aceasta. Lumea curioasă, se opri să privească. Care, crtdeţl că era motivul acestui mic scan*
dai ? Băiatul ţinea In mâna o Epocă iar furiosul domn era In exerciţiul funcţiunii sale de om al poliţiei.
Acestea sunt lucruri mifci, cari nu mai miră pe nimeni de-o samă de vreme şi care, In marele nostru oraş se petrec In vederea tuturora de mal multe ori pe fie-care zi. Ele caraclerisează admirabil de bine rolul mic şi păcătos la care e redus slujbaşul plătit din munca poporului pacinic şi Îndurător, şi balul de decădere In care ne aflăm.
Eată pentru ce, iubiţi cititori, ziarul acesta ’şl face o sărbătoare din faptul că a trecut prin atâtea prigoniri, şi după un an de luptă se găseşte atât de puternic şi de mândru, In cât poate privi cu dispreţ la mocirla de murdării in care se scaldă nesocotiţii şi umiliţii săi vrăjmaşi !
De sigur, In ţara asta, cu toate neno-rocile ce i-au căzut pe cap, a mal re-mas încă vigoarea de a lupta şi dorpl dea trai o.viaţă mal bună.
bdiiuxxicloix.
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATE*
ZIARULUI „EPOCA'
Tiraglu 6 OOO de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
încredinţat ca acum mfi credeţi pe cuvânt şi pe jurământ, încep istorioara.
Intr’un sat din judeţul Botoşani era un popa pehlivan, care cauta zi şi noapte un isvor spre a'şl mari lista civila ; acest is-vor i’l dibui In ochii unei icoane de lemn, icoana facatoare de minuni dupe spusele preotului, şi care din când In când se înduioşa atât de mult, In cât începea să plângă.
Bieţii locui lori alergafi la popa satului, îl puneau francul în mâna şi aşteptau mi-nunele. Părintele rtdea în barba, b#ga un burete în apa, îl aşeza pe .a spate în dreptul ochilor icoanei, şi pe când apa din burete fâcea pic, pic, popa zicea: «Merge bine. Sflntu s’a înduioşat, al sa te procopseşti I»
De procopsit, nu se procopsea însă nimeni de cât preotul.
Sub-prefectul auzind cele ce se petrec, fâcu un raport prefectului arătându’l tot de odata, că toata istoria cu icoana facatoare de minuni nu e de cât un moft, o escrocherie.
In capul lui Rojniţa nu putea s6 intre cu nici un chip ideea unei înşelăciuni ; de când văzuse pe d. Cogalniceanu plîn-gând în CamerB, prefectul judeţului Botoşani îşi închipuea ca şi icoanele având ochii, aO dreptul s6 plângă. Apoi la ce ar mal servi religia daca nu c în stare sâ faca câte o minune cel puţin la zece ani o dată ?
Trimise dar după potropopu, îl puse şaizeci de lei în mână pentru transport şi 'ţ dete porunca se plece imediat la faţa locului spre a face mal mare alaiQ icoanei facatoare de minuni.
Reşpunsul potropopulul, obicinuit cu cele sfinte, se cam potrivi in răspunsul sub-pre-Ţec tulul.
De geaba. Rojniţa credea ce ştia el şi mal multe nu.
De acea telegrafia îndata personal d-lul preşedinte al consiliului de miniştrii ca în-tr un sat din judeţul Botoşani ecsistâ o i-coana care face minuni.
In aceiaşi zi, întâmplarea fâcu sâ sosească îo Botoşani d. D. Brâtianu, A. Laho-vary şi alţi membrii influenţi al oposiţiel.
Prefectul speriat telegrafia la moment d-lui I. Brâtianu şi sfârşi depeşa prin următoarea întrebare: «Ce este de făcut?»
D. I. Brâtianu, un şiret şi jumătate, bărbat foarte sceptic când nu vorbeşte cu ar-herel şi foarte puţin evlavios când nu asista la Te-Deum dip preunâ cu Regele îl râs-punse în zeflemea: «De vreme ce al o icoană făcătoare de minuni, aşeazăţi’o în frunte şi dute de primeşte opoziţia. Ne-
greşit câ icoana te va face sâ o nimiceşti!» i Ce a f'cut Rojniţa. nu ştia bine. Frun- « tea sa dacă era sao nu obic’nuitâ cu ase- ! menea feluri de podoabe, iar nu ştia bine. I Ştia însâ câ până în ziua de astăzi, la !mi- ’ nisterul de interne când e vorba despre un ! funcţionar cam haplea, găgăuţă, se zice: ^ «Eşti un Rojniţâ!»
>ln\.
CORURILE LEtlII ITOARE
CAMERA
Şedinţa de Sâmbătă 22 Noembre 4$86
Alegerea Mitropolitului Primat
La 11 1/2 ore s'a slujit tn catndrula Mitropoliei un te-deum la care a asistat toţi
Episcopii şi representanţil Corpurilor Legiuitoare.
La 121/2 ore s’a deschis şedinţa sub preşedinţia 1. P. S. S, Mitropolitul Moldovei.
Preşedintele Banatului, principele Dimi-trieGhica a ocupat fotoliul din dreapta; Preşedintele Camerei, d. General Leea a ocupat p acela din stânga.
D. Codrcscu dâ citire articolelor «lin legea alegerel Eplscopilor şi Milropoliţtlor.
Se face apelul nominal la care respund: 13 membrii al Sinodului. (P. S. S. Episcopul de Rtmnic singur lipseşte).
91 «Jomnl Senatori.
152 domni deputaţi.
In total 25® votanţi.
Majoritatea e tlar de (31.
Se proceda la vot ohemându-se pe rând şi nominal. tntâifi membrii sinodului,«pol aceia al Senatului, în llneacei tal Camerei.
La I 3/4 se tncepedespuiarea serul inului.
Candidaţii sunt ;
Episcopul Dunftril de jos, p. S. S. Pftrin-tele lojtf, care llind IKlelc deputatului Gheorghtân este şi candida.ul guvernului.
I. P. S. S. Melhisedec, Episcopul de Roman, acela care are sufr&giele membrilor cel mal independenţi şi culţi al congresului.
şi tn line. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, care pe lângâ partizanii săi personali mal are pentru sine pe acea cari ar dorţ să se continue Lradiţiunea câ Mitropolitul Moldovei să devie Mitropolit Primat.
Toţi colectiviştii ati primit insLrucţiunl pentru votarea Episcopului Dunârolde jos.
Junimiştii voteazâ pentru Episcopul de Roman-
Câţl-va amici personali votează pentru I. P. S. S. M trapolitul Moldovei.
întâlnesc pe d. AgaricI vice-preşedinto al Camerei.
—	Cine crezi câ are mal multe şanse ?
—	Episcopnl Dunărei de jos, negreşit.
—	E cel mal capabil ?
—	Dell I nu ştii dumneata că nu e dup»
dreptate...............................
La 2 ore şi jumătate resultatul este |cu uoscut tu partea sa esenţială.
P. S. S. Episcopul Dunărei de jos a tu-trunit deja pesle 131 voturi ce îl trebue pentru a tl ales.
—	A învins aşa dar pe concurenţii săi.
—	Te înşeli, obiectează unasislcnt. a biruit.... Monsignorul Palma, Episcopul Catolic.
—	Cum asta ?
—	Iaca bine, d-ta nu ştii cum aQ mers lucrurile. Interlocutorul mea nu vrea a spune mal departe, de şi avea aerul d a şti multe. Rămăsei gânditor.
In timpul acesta, Episcopul de Roman, P. S. S. Părintele Melhisedec Întrunise 44 voturi ; ear I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei numai 8 voturi 5 voturi, albe.
Despuerea scrutinului continuă.
Resultatul definitiv al votulnl este :
190 vot . pentru P.S.S.Episcop Dnn.de jos.
51 Melhisedec Episcopul de Roman.
10 Mitropolitul Moldovei.
7	albe.
P.8. S Părintele losef Episcopul Dunărei de jos e proclamat mitropolit Primai al Ungro-Vlahiel.— aplause)
I. P. S.S. se sue la tribună şi pronunţă un mic discurs de mulţumire adese ori întrerupt de aplausele Congresului.
Făgâdueşle că în tot d'a-una se va inspira de simţirnântele naţionale şi că va apăra drepturile sfintei noastre biserici şi a sfintei noastre religii.
Termină zicând :
Trăiască M. Regele !
Trăiască M. S. Regina !
Tralascn xuvcrniil >laj*‘stat«*l sale!
Şedinţa se ridică ; viitoarea pe Luni.
Iii spectator.
ŞTIRI MĂRUNTE
Coaceri D. Tb. Mickeru excelentul nostru violonist va da In ziua de 9 Decembre un concert tu sala Alheueulul.
Suntem siguri că toţi aileveraţil ama-mulorl de musicâ se vor grăbi u’şl reţine locul la această serbare musicală.
In curând voia da programul Coucor-tului.
* •
Sosiri «1 plecări. D-iiil Petre l'rotu-po|*escu şi N. Eleva s'a întors tn capitală.
—	Principele Grigore M Slurdza a sosit tn Bucureşti,
—	D. Cortazzi, proiectul de DorohoiO se altă în capitală.
• •
Inspecţii militare. D. general Arinu, inspector al artilerii, a inspectat bateriile
«le laTurnu-Mâgurele, Zimnicea şi Calafat. •
• •
Fort ca spargere Un cârciumar din strada Colţel a fost azi noapte victima u-nuî furt. Hoţii s’aO Introdus în prăvălie, aO spart casa şi aO luat 700 de franci în argint câte-va bilete de bancă şi bijuterii.
Ast-fel stă siguranţa publică sub paza sub-prefectulul de po iţie Moruzi.
(tataie eu rănire Doi Ungureni luân-du-se iorl la ceartă în strada Nerva-Traian s'aO rănit cu cuţitul.
Ambii aO fugit la sosirea poliţii.
ILTIHH INFORMAŢII
Suntem positiv informaţi că d. loan Câmpineanu nu va rămâne In mod definitiv în postul de primar.
D-sa va ocupa postul de primar până ce Camera va vota o lege prin care nu va mai fi incompatibilitate între postul de profesor şi cel de primar.
Dupe aceasta d. Câmpineanu se va retrage şi d. C. F. Robescu ÎI va lua locul.
•
România Liberă află câ casa d-lui M. Kogâlniceanu, de la moşia llîpile, a fost distrusă de foc, şi că mai toate documentele istorice din archiva j proprietarului au fost prada flăcărilor. Paguba deci e foarte mare din acest punt do vedere.
m
Comisiunea Cameril pentru răspuns la discursul Tronului s’a constituit. alegând de preşedinte pe d. Rusu Loeusteanu şi de raportor pe d. Dimitrescu.
Luni. comisiunea va stabili textul răspunsul ui.
Luni viitoare se va jndeea la curtea de apel din Bucureşti procesul pendinte între prinţul G. Bibescu şi epitropia brâncovenească.
Suntem încredinţaţi ci judecători! de la apel vor da o lecţii meritată acelor de la tribunal.
Mâine M. S. Regele va primi In audientă privată pe P. S. S. losef, noul Mitropolit primat.
Ceremonia invfsliturei a noului primat va fi celebrată după cum se crede, Luni viitoare.
•
Azi s'a linul la Palat un consiliu de miniştrii în care s’a discutat proiectul de lege relativ la reforma Învăţământului, precum şi cesliu-nea eomisiunel pentru elaborarea proeetelor de lege.
•
D. Oroveann a fost visitat azi de mai mulţi deputatb colegi ai d-saie.
•
Respunsul cameriî la Mesagiul tronului, va fi gata Mart'.
Mâine comisiunea de respuns se va Întruni din nou la Cameră.
•
Citim în Românul de astă seară :
Tribunalul şi a declinat compe-tinta de a judeca procesul intentat de d. advocat Varlam, comisarului
care l’a bătut.
D. Varlam a făcut apel la curte.
•
Astă-zi a apărut întâiul număr al ziarului Lupta.
Urâm succes valorosului nostru coleg.
•
Liberalul, din laşi, reprodus de jurnale din capitală,aflrmâ că prinţul Vogoridy ’şl-a pus candidatura la tronul Bulgariei şi zice că d-sa a şi plecat la Petersburgln acest scop.
Adevărul este că, de şi, în cercurile politice străine, s’a pronunţat numele prinţului Vogoridy ca candidat posibil la tronul bulgar, d-sa însă nu a făcut nici un demers în sensul acesta şi încă mai puţin a plecai la Pctersburg, căci, în momentul de lată, se allă la Bucureşti.
•
Se confirmă ştirea că negocierile pentru încheierea unui tratat de co-merciu între România şiAustro-Un-garia vdr reîncepe peste câte-va zile. Aceasta era zisă chiar de d. Secenyi,
ministrul comerciului imperiului vecin, in discursul său pe care ->E-poca» l a publicat erî.
Nu se ştie însă dacă comisiunile se vor întruni la Pesta sau la Viena. In ori ce cas, nu la Bucureşti.
Se zice că negocierile vor isbuti, mulţumită concesiunilor ce va face guvernul român.
ULTIMA ORA
Paris, 4 Decembre. — «Le Journal des Dâbats» nu crede câ cabinetul ’şî
va retrage demisiunea.
Viena, 4 Decembre.—Se crede câ deputaţiunea bulgară va sosi la Viena Duminecă, şi că va sta trei sati patru zile ; apoi va pleca la Berlin.
Se semnalează din Budapesta pregătiri tn vederea demonstraţiilor ce vor face studenţii In onoarea deputaţiunil.
Londra, 4 Decembre.—«Standard» zice, dupe oMepeşe din Berlin, câ nu este probabil câ deputatiunea bulgară?* va avea vr'o isbândâ la Berlin. Nu se ştie chiar daca va fi primită intr’un mod oficial.
Itcrlin, 4 Dec. Dupe «Gazeta Crucii» Rusia face cu sârguintâ pregătiri militare tn Volhinia şi în Rasarabia.
Paris, 4 Decembre. — Generalul Piltie, secretarul general al preşiden-ţiei şi şef al casei militare al Preşedintelui Republice!, a murit.
D-RUL A. VIANU
Dă consnllaţiiini pentru boale de OVUL V RECUL fi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lături cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl.
VASILE VINES
Doctor tn drept de la facultatea din Paris, fost magistrat, îmbrăţişând profesiunea de advocat, sâ însărcinează a pleda înaintea tutulor instanţelor judecătoreşti din ţară.
Consultaţiunl: 8—10 ore a. ra., 7—8 p. m. Bulevardul Independenţei, în faţa gradinei Cişmegiu, intrarea prin Stada Silfidelor, 6 bis.
La administraţia ziarului «Epoca» se află depus spre v ni zare volumul l din I moţului obligaţiunilor, de Gr. G'
P(ucescu.— Preţul 4 0 lei.______
CASA DE SCHIMB
alkx. gr. \mm a b. mahcd
Nirad* lJpocaul, Al*. It bl.
Bucureşti, 22/4 Noembre
VALORI
Scadenţa
cuponulor
rwrnr
cure
mediu
BONDURI DK STAT ROMAN
Renta rom. per. 1875 5 0/0 t Ap I Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta roin. irur. con) 6 0/0 1 Mai t No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 lan t lulfj Idem Idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864	7	0/0	IMarlSeti
lmi>r. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 Iul Agio
ÎMPRUMUTURI DB ORA.HK
Impr. oraş llucurosci 5 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. ou prime loz f.SO
VALORI DIVKRB8
Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem	Idem	5 0/0
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem	idem	6 0/0
Idem	idem	5 0 0
Cred. Ponc. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. peas. fr. 800. (0
lan 1 Iul]] Idem Idem Idem Idem Idem Mai Noi
921/* 94 1/4 861/4
17 80
76
95
35
103 3/4 871/2 10*
94
84 1/4 761/2 *14
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 45
45
JULES MARY
(Urmare)
—	Nu, d-le, din fericire. Şi dacă s'ar putea, să nu Ie cunoască nici odată !
Nu ne aparţine nouă acest secret. Eald-lui Holgan. Iţi fâgăduesc că voi face tot ce’mi va fi In putinţă ca să fac muşama aceasta afacere.
—	O îţi mulţumesc, d-le, îtl mulţumesc 1
D. du Montdoney scrisă apoi Iul Iţolgan.
După o jumătatmde oră, fostul pescar se alia în faţa lui, aşteptând să’l Întrebe.
—	D-le, zise magistratul, nu vreau prin cuestiuni de prisos, să reinoesc In inima d-tale, o durere pe care o înţeleg, pe care o respect.
Ştiti tot. Supărările de felul acelei pe care o ai d-ta au nevoe de linişte. O alusiune te ar putea jigni. Ea ta de ce HI di ti, d-le Holgan, această scrisoare care ’ţi este adresată, pe care am ci-tit’o silit de datoria n a şi pe care te rog să n’o citeşti d-ta de cât când nu
va mai fi faţa nici un martor, fie chiar un martor simpatic.
Holgan luă scrisoareaşi eşi. Pe drum o citi. Nici un muşchiti dupe faţă nuT să mişcă. El bănuise adevărul din ziua dintâi.
Gftsi pe Catherina pe jumătate moartă de frică. Ştia că Holgan fusese chemat la parchet. Credea ca bărbatul său va fi arestat': Ce scandal! nuni ele el va umbla din gură In gură ! viaţa ol privată va fi expusa la vederea tuturor I reputaţiunea el pierdută ! adulteriul ol dovedit şi pedepsit atât de grozav de către Holgan.
Când pescarul să întoarse, Catherina să sculă In picioare repede.
—	A ! zise ea, nu te ati reţinut.
Credeam că nu te vel mal întoarce I
El Ii Întinse scrisoarea încet :
—	E de la Gilbert, cu câte-va momente Înainte de a muri, citeşte 1
Ea lâcu o mişcare ca şi cum era să pue mâna în sânge.
—	Nu, murmură ea. De ce ? La ce folos ?
Ce nevoe e ?
—	Citeşte, C&therino, trebue I
Atunci o luă, se plecă. Încercă să citească.
—	E straniu, nu pot, Jean, nu văd.
—	Linişteşte-te, Catherino !
îşi puse mâna la ochi. La urmă citi cu glas tare, silabisind.
Nici nu înţelese de îndată, creerul el era atât de go!, In cât II trebui mai multa secunde ca să Înţeleagă. Apoi se
lămuri. Lisă să cadă scrisoarea.
De odată căzând tn genuchl, apucă cu sila mâna bărbatului său şi o sărută. Şi spunea cuvinte fftră şir, frase neînţelese, ţipând mai mult. Şi printre a-ceste frase să auzia tnlr’una :
—	Jean, vrea să zică nu erai tu ? nu erai tu. spune !... Doamne ce bun eşti? Doamne cât Iţi mulţumesc !...
începu să Inabuşească şi stătu nemişcat.
El o depuse pe o canapea, aşezân-du'I capul pe o perină şi rămase lângă d««nsa până ce se deşteptă. Atunci să retrase fără sgomot, lasând’o singura.
Şi primuul săti cuvânt când să deşteptă fu:
—	Nu era el 1 El n a ucis pe Gilbert! Când alntratln pavilion a găsit pe a-mantulmeti mort,cuml’am găsii efi însumi I Nu era el I Jean pot dar să le iubesc, fără să ’mi fie groază de mine? Jean te iubesc I Te iubesc de mult. O ! Gilbert, dacă mă vezi şi mă auzi, iartă-mă!
Ea să rostogoli pe canapea, cu mâ-nele pe ochi, de sigur ca să nu vadă năluca ce'i apăruse In exallaţiunea er
Apoi, amintindu-şl, dânduşl de pe frunte părul ei care să desfăcuse şi îi acoperea faţa, rămase sdrobitâ de o idee fixă.
—	Dar eu ? eti? Cum voi tî pedepsită?
Şi deodată auzi nâsipul din grădină
cum sclrţia sub picioarele unor visita-torl.
Să uită tntr’acolo.
Era ti două femei cernite : Theresa şi mama sa. Holgan le văzuse şi le eşia înainte politicos. Dar i se păru Cathe-rinei că ţinu prea mult timp mâna The-resel. Şi privirea tinerei fete să întâlnise cu acea a Iul Holgan şi nici unul nici altul nu plecase ochii. Faţa lui Holgan era mal blândă. Părea însufleţit de o viaţă nouă, sblrciturile ’I se ştersese, respira mal liber, se ţinea mal drept. Theresa îşi ridicase vălul el cel negru. O flacără trecătoare luminase albastru Întunecat al ochilor săi osteniţi de lacrimi. Ai fi zis că aceste
două fiinţe să tnţelegeaO, să potriveai!, să iubiati !
Şi Catherine, frlnglndu şl mânele :
— Să fie oare aceasta pedeapsa ?
Din acea zi, viaţa el deveni un supliciu. Cine ar putea să Înţeleagă chinul acelui suflet căzut? Jelosia ’I se deştepta, şi nici n’avea dreptul a se plânge şi a protesta. Vedea alăturea cu dtnsa pe o tenără fală iubind pe bărbatul el — cu un amor curat şi In zadar combătut — şi bărbatul el, In taină, fără a ş’o mărturisi poate lui însuşi, gustând farmecul acestui amor de copil. Fără a avea dreptul de a se plânge, înţelegea că era nedemnă de a fi iubită pe când tânăra fata din potriva. In capul ei rătăcit, năşteau idei rele. Ajungea să nu mal judece ri se temea să nu fie luată înainte de un instinct brutal de ură. Ce I să sufere ea ca acest amor să crească sub ochii săi? Să vadă acea fericire paciuică, tăinuită, dar reală, alăturea cu desperarea şi ţintele el amin-
tiri ? A! nu, nu, de o mie de ori nu 1...
—	Mă înşel, Îşi zicea ea. Theresa iubeşte pe Jean, da, o ştiu, am băgat'o de mult de seamă. Dar el n’o iubeşte, ei nu poate s'o iubescă, nu.
O voce nelnduratâ respundea speranţei acesteia.
—	Pentru ce n'ar iubio? Oneşti şi virtuoşi cum sunt amândoi, ol să pot iubi fâra aş face vr’o mărturisire
Viaţa el se petrecea acuma Intr’un spionaj neîncetat. Nimic nu’1 scăpa din vedere şi cu cât se convingea mal mult prin o mulţime da incidente ce le observa, Îşi înfingea adevărul In suflet, ca şi cum s’ar fi înfipt un pumnar In corp, lnvârtindu’l, jucându-se, aţtţln-du-şi durerea, prinsă de o dorinţă nebună de a suferi.
D-na Barbarain nu bănuia nimic despre amorul fiului el cu Catherina; Theresa nu putea dar, fără a da lămuriri mamei sale şi fără aşi atrage întrebări supărătoare , să rupă relaţiunile cu Holgan. Dacă Catherina sufaria să vadă pe Theresa, aceasta se simţea tulburată ori de câte ori să afla faţă cu a-manta fratelui ei. Theresa făcea tot ce’I era în putinţă ca să o vadă cât mal rar, dar d-na Barbarain, In neştiinţa sa nevinovată, parca Intr’adins nimicea toate sforţările făcute de tânăra fată pentru a se depărta de Holgan şi de femeea sa.
(Va urma)
www.dacoromaoica.ro
EPOCA — 2.! NOHMBRE
, ■
zzr.zr®*2m. ;
ATELIER MECANIC
P. ESSLHAUSm
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
NUMAI IO LEI
Cel mai frumos cadou de SERBATORIin amintirea celor morţi
Rscornind atelierul meu ci
r»>u|te de toate «Utrnelr. FAn-*»«' d'aj*pti«j«e *i Home (omani. t anale ^mbineie) e toi felul Tuburi de fer, tueiu si plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurt cri cu accesoriile, •gheaburi de cobori re inodore, capace de hasnale «c.
MÂRE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
\ «i»rluH. atinsiiri banei dr gradina, grilajir de tn*-**® dit marniiBt*. pila%tari. Tuburi pentru auudagr «i raudf labri.
*	TUBURI, IRSTAUTIURI COMPLECTE DE Bll CPROUCTE DE RPâ
•	•	-	(IM)

SE LA ORA SUL VIE NA t
ALAVILLEDEVIENN
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURALA
« . *, .j,	* a,i-1**jtiv
PORTRETE
IM
MĂRIME NATCRAEÂ
Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea tn cel mult 10-14 zile.
Fotografia remâne neatinsă.
Asemănare fidela se garantează.
La trimeterea fotografiei trcbuc alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siegfried Bodasoher WIEN	II. Grosse Pfarrgass* 6
ti. * IcIoHi
I Pat. Oac. Hoih.
vii-u tti de l.il». Socecl
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru Irftinntatr kI ««Haita tr urma-toarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si proeoai*. do pânza.
Olanda veritab. do Belgia si Rum burg.
Madapolam frantiuzesc dc toate calitatilo si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino al ho si colorate.
Ciorapi de Danie si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismenc de lAna după kiwleiunl proreHortiliii llr. (■. dargrr.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantxuxnsti cu balene veritabile.
Trousourl eomplrete pentru liflaiitall. l.nyrttrs si Troiisouri priitrn eupli. Trousuuri pentru pensionate, uleiuri al restaurant uri.
Avem onoare a iinforma pe clientela noastra ca a apărut t'ATAI.ot.L’ .VOSTRU ILUSTRAT SI VA n Timus Oltl-tll \ A FACE CFRERR.
LA ORAŞUL V I EN A
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACI A-ROM ANI A»
vis-â-vis de librăria Socec
TURNATORIA
OE
FER si ALAMA
J E AN BORET
Str. Curiatii No. i. pe Cheul Uămbavitzri lângă Strada Isvor
Toarnă in fer si alamă or ce obiect ntin-gâtor de branşa turnătoriei prec-uin Tuburi de ori-ce mărime. Roate de fer de or-ce dimensiune Cusanc etc. ele eaeculiunea o promptă se găseşlo şi o mulţime de articole de fer in depoait ai ae vln.l cu preţuri Toarte eftine.
Asemenea ee primeşte şi reparatiuni do obiecte de fer.
DE VENZARE
La 15 Noembre orele li se va vinde prin licitaţiune publică Înaintea tribunalului de Notariat casele din Strada Cometu No. 3, a le re-posatel Aneta Titeanu.
MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE de COGNAC
SI DE
TZBICA TARE islibovitzai
Pietre de Moara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu eorent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Col (el No. 49
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
(i
N . 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
4	MARELE	ă
• HOTEL DE FRANCEI
£	— BUCUREŞTI —
X
o
X
X
o
X
9
X
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
X
e
x
o
X
©
X
Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei tn (aţa StrudCX Lipscani, din nou clădit, având patru fa(ade, ast-fel in cât toate ferestrele respdndesc in stradă. — Cu desăvârşire noă montat, după stilul cel mal modern, având restaurant şi cafenea foarte sjtacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt.
F*H. HUGrO
ANTREPRENOR	A
y	PROPIETăRUL HOTELUIUI HlGO DIN BRălUl
•x«x#x*x»xexexexdx#x*
x
&
x
X
e
x
©
X
©
X
»s
■
Is
PRIMUL ATELIER DE TtMPLARIE
i
emanuel!
No. i, Str. Luteranei, No. i coltzul Stirbey-Voda
Efeclulază orl-cc mobilă sculptată şi nesculplată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEURI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionau.
Comandele se efectuează prompt după modele.
£«*«****
P
SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI DE CERAMICA
DE LA COTROCENI
Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat
Usina situată ta Bucureşti, Cotrocenl, Şoseaua Pandurilor\ peste drum dtAsihd ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Delu-Spirea.
0 RECTIUNEA SI DtPOS T PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. BIS. ENI. S Adresa telegrafica:	A SALT, Bucureşti
I) E IM) S 1 T E SF.CU N l> A lt E
In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, piatza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banquer.
Industria Naţionala ale cărei produse au obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă :
DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-A
F',strn«din preturile curente pentru Bucureşti
FELUL M VTF.RIAI.l I.i l
r. w
3 s
a
i
;
g c i
Sj tv ■§ £ ş »
Pavele pentru borduro Pavele pentru pa vagi 0 Lespezi pătrate . . . pătrate felurile . . . Borduri de grădină. , Cărămizi refractare . Cărămizi cu 6 găuri .
lam.l. lam. p. lam. p. lam.p. lam.l. lam.c. lam. p.
P li F		Ţ	U H	I 1	E
Cal. i		Cal. 8		Cal. 3	
Pentru mie	«L ** v Sifc a.® v	Pentru mie j	•«U «9 >> |*l 8	Pentru mie	«i « Sjl
350	4.25	325	4.00	300	3 75
270	15.00	250 14.00		230	13.00
380	11.00	360 10.50		320	9.50
240	10.00	210	9.00	180	8.00
150 320	—	130	—	100	—
65	—	—	—	—			
Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că In Bucureşti şi Oraşele tn care ese-cută lucrări pentru Comună, Societatea sfc Însărcinează şi cu esecularea, ga-ranlăad Întreţinere a un an şi că se mal afiă la usină materiale vechi şi disform.
----CU I’UETURI FOARTE REDUSE-----------
•XRXRXRXRX • XRXRXRXRX*
® G.HILLMER l
V	—	bucureşti -	V
^ No. 12, Strada Stirbey-Vodă, No. 12 lângă Orp/ieuţg
Inslalaţiune de aparate cu^? gazaerian gasolin de la tO până %L3 ia 500 fiacăre.	M
MAGAZIN ®
de lampe brevetate «Excclsior» 2 fără fitilşi cilindru arzând fără nici un pericol chiar dacă lam-pa serestoarnâ sau cade.
Bogat asortiment de aparate pentru iluminare precum : Lămpi,LanternI.Lyre. Candela- Zf breetc.caşi lămpi de lipit şi Iu-minare (sfeşnice) cu benzină. Vânzare depetrolefl, benzina, gas'olina şi uleiuri mine-^ râie, prefaceri de lămpi obicinuite dup&noul sistem Excel- ••
sio>‘	ifei	y.
^ Atelier pentru orl-ce lucrări atingăţoare de acâsţăspe-~ Iru conducte de apă, gaz şi vapor din toate sistemele de ^
cialitate, Serviciul prompt cu preciurile fixe şi moderate Mare depoQ de Canale (Robinette) şi toate obiecte;e pi
ele
en-
^ cele mal renumite fabrice.
% Singurul representant pentru România.
•xtxextxtxtxtxixdxixo
O MOARA DE VENZARE
S'AU DE INCAIRIAT
in Târqovişte instalată cu toate accesoriele pentru fa-bricaţiune de griş şi de făină.
Asemenea e de vânzare tot tn acest oraş o casâ nouâ, solid construită cu 2 Etagiurl, conţinând 18 Încăperi, coridoare, comodităţi, pivniţa mare boltită etc.
Doritorii a se adresa proprietarului
ÎOSIF IUT I I.
Iji Tcrgovişte.

CIMENT PORTLAND
SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE SI DE PORTLAND
DE LA B0UL08NE-SUR-MER (FRANCIA)
Capital 22,000,000 franci
Mărci: demarle, lonqu£ty et Comp. şi e. famchon ct Comp. PRODUCTIUNE ANUALA CONSTATATA OFICIAL: 120.000,000 klg.
Furnizori al GLVRBMILLI FR.UXCEZ de la IS IO
Recompense La expositiile internaţionale
1855 Paris.—Prima medalie. 1857 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment). 1873 Viena.— Două medalii primedtprogres.Decoraţ. ordinului Franz-Iosef. 1876Filadelfia.—Prima Med. 1878 Paris.—Marele prem i 0, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare.
1883 Amsterdam. Dipl. de onoare.
1885 Anvers. — Dipl. de on.
Si ţoale recompensele cele d'lntai la exposinile regionale.
Principalele lucrări executate cu produsele societăţi
Tone
Lucrări deCberbour. tâ.000 Derivatiune la Dhvys si la Vaune . v'-,. 40.000 Portu de la llâvre .to.uou Porturile de laRouen ^ si Fâcamp. . . . 10.0UO Expoziţii univer. 1876 si 187S,NouaOpera, Trocadero Ilătcl
Ujeu...............35,000
Rada de la St.-Jean-
de Luz.............18.000
Portu dc Ia Dunkeque 8.000 PortudeiaSt-.Nazaire 6/ 00 Porlu de la Sabies. . 7.000 Portu de la Boulogne Iniucrare. • . - .30.000 Portu de Ia Dieppe .85.000 st-Vale
Tone
Portu de la Calais (in
lucrare)..........50.000
Portu de la Leixoes (Porto Portugalia pn
lucrare).........40.000
Ele uzelc curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Parie 18.000 Tunelu de la Brave lin lucrare). . . . 18.000 Aducerea apelor de la Budos Bourdeaux (in lucrare). . ■ • lO.OQo Pav.de lemn ia Paris 15.000 Lucrări eforturi (geniu militari . . .45.000 Saigon Cochmcbina 25.000 Canalu de Panama (in lucrare;............5.000
Singura Şcoala de mnsica vocala slinstru-mentala in ţara, automata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor
ANTON KNEISEL
BUCUREŞTI
— No. ti, Calea Victoriei No. 12 —
Aceasta şcoala llnd prevăzută cu mai mu;ti profesori se pot preda lect uni de musica vocala si de or ce instrument pentru modesta suma.
de 15 franci pe luna
de la 4,'13 Maiu va (1 si un curs separat in fie care Duminica după ameaza pentru patru mâini trios quartele etc. la care nu sa primesc de cât Elevii cei înaintaţi
pentru acesta IO fr. pe luna
înscrierile se fac in toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza.
Portu de la St-Valery 6.000 0 coUctie de certificate privitoare la aceste furnituri este ta dispositia publicului tare-prţPcnUitul si depuşi tarul nostru penlrv Romunia O. ER* ROSEXTHAL Ui Hururrsti strada sf. Viurri \«*. 4 7—Asemenea si certicatul de inrercart racutacu acest ciment de către serviciul teclinical onor. Primărie din Bucureşti, prin care se constata o resi-stenta la tracţiune de 46 de kilo de centimetru patrat, densitate de 17.0 si o bronor-tiune de 6 la suta parte granuloasa.	v
Deposit in Braila la d-njj li. o. Behrmann.

A SOSIT
LA
CAFENEAUA „UNION"
CELEBRA
BERE DE MUNICH
CONSTANTIN COMANKAMÎ
Doctor in iljpticina de la Focul, din Paris
Dăm consultaţiuni in toate zilele de la orele 10—li a. m. si de la 2—4, S.r. Scul-pturei No. 15.—Pentru săraci gratuit.

EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
TIKMTOHIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI
Se însârcinâzâ cu construc-ţiuni tic turbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnătorie safi mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc.
M.ewg deposit. de fer, raiuri pentru vagonete dâcauviile, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouars.	iii
Bucure (:l; WWW.
it KW'i’tiemi
QXMCRaŢfh] u cop te l No. 3