ANUL II No 297
A DOUA EDITIUNE
MERCURI,
19 NOEMBRE ””i "decembre
1886
Grioork G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-O’AUNA ÎNAINTE
IV IliCWESCIi La ca-a A.lministraliunpi IV TARI: Prin mandat» poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.
IV STREIVV1 VTK: La toate oflleiele poştale din Uniune, prin mandate postate.
Pentru 1 an 80 lei, 6 luni 25 lei.
REDACŢIUNEA
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A
Grigore VENTURA
Prtm-redactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Anuiciuri pe pair. IV, linia 30 bani, anunciuri w reclame pe pap na treia 2 lei linia I \ Pvaix: Se ţa-este jurnalul cu 15 l ent. a Imei ul, la Kioscul din rue Hontiuarlrr 113
ADMINISTRAŢIUNEA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—E o. 3.
15 BANI N UME FI Ujl_
SO BANI UN NUMER VECHIU
NERUŞINAREA OFICIOŞILOR
LI PTA TRFBIE SF URMEZE
DESTĂINUIRILE LUI KARAVELOF
LESSEPS SI CAMPINEANU
PRIETENUL BĂRBATULUI
VALSUL MILIOANELOR
In Februarie 1876 d. Strat veni la ministerul finanţelor.
In mal puţin de doue-zeci zile, d-sa studia situaţiunea tesaurului şi o prezintă parlamentului, cerând pentru acoperirea deficitelor prezinte şi viitoare un împrumut de 30 milioane.
Camera, în urma unei discuţi uni, care ocupă ultimele 4 zile din luna Februarie, găsi espunerea d-lui Strat esagerată şi precipitată.
Principele Dimitrie Ghica numi proectul ministrului Strat o bombă destinată a speria lumea; d. George Cantacuzino, predecesorul imediat al d-lul Strat la finanţe, demonstra greşala ce făcea aceasta, anticipând cu declararea unui deficit, care In realitate trebuia redus la o ţifră cel mult de 8 milioane. D. Mavroglieni fu de aceaşl părere ; iar d. General Mânu, esplicase cu vre o două zile Înainte, că jena momentană in care se găsia tesaurul putea fi ocolită cu un Împrumut de maximum 12 milioane In bonuri de tesaur.
In fine,d. Maiorescu insu-şl, care părea cel mai dispus a nu crea ver o dificultate ministrului Strat socoti espunerea sa, motivând împrumutul de 30 milioane, ca fiind pornită dintr’o sinceritate prea neliniştită.
Tot d. Maiorescu vorbi,"In camera deputaţilor de la 26 Februarie 1876, In sensul de a se acorda guvernului autorizarea se contracteze un Împrumut de cel mult 16 milioane, şi tot cu această ocasiune, d-sa confirmă zisele primulul-ministru Las-car Catargiu, ale d-lul George Gr. Cantacuzino, d. Mavrogheni şi ale reposatulul B. Boerescu, cari toţi Împreună demonstraseră In cele 4 zile, cât ţinu această memorabilă discuţiune, că guvernul conservator venind la putere a fost silit si plătească toate anuităţile şi datoriele contractate de predecesorii săi şi că aceasta e actul care face onoare partidului conservator.
Intr’un cuvent, chiar majoritatea Camerii, de a cărei deplină încredere se bucura în 1876 d. Lascar Catargiu, recunoscu că proiectul d-lui Strat, înfăţjşind situaţia tezaurului ca periclitată, era cât se poate de esagerat şi că suma cerută de 30 milioane trebuia eliminată complec-tamente din discuţiune.
Aşa se şi urmă.
Camera în şedinţa de la 27 Februarie 1876 votâ proiectul unui împrumut provisoriu de 16 milioane cu bonuri de tezaur.
Senatul nu acordă această sumă şi fu disolvat.
Noile alegeri pentru Senat aduseră căderea guvernului conservator.
Dacă răposatul Strat nu isbuti se tragă pe partidul conservator pe o cale greşită de împrumuturi; dacă Camera din Fet». 1876 esplicâ cade-,
citul eventual al anului 1875. judecat după resultatul primelor 12 luni, nu putea fi superior de 5,800,000 1; se pregăti însă o armăpentru guvernul ce veni la putere In Aprilie 1876.
In adevăr, partidul politic ce urmă la putere d-lul Lascar Catargiu, speculă Intr’atât asupra situaţiunei pre-sentată de d. Strat, Intr’un moment do pripă, trase atâtea profite d’in-tr’ensa, şi nu încercă nici un scrupul d’a creşte în cursul anului 1870 deficitul in aşa con di fi uni, în cât se poată veni cu un an mai în urmă şise susţie că deficitul lăsat de conservatori a fost de 32 milioane!
Aceasta este atât de adevărat, în cât chiar azi citim des In gazetele guvernului :
«D. Strat a arătat cum guvernul de la 1875 vîrîse ţara într’un enorm deficit de 30 milioane.»
«D. Strat a arătat că singurul mijloc de a se echilibra ;bugetul, ar fi un nou împrumut de 30 milioane.»
Şi cu d Strat in dreapta, cu d. Strat în stânga, guvernul de la 1876. a uzat şi a abuzat aşa de mult, pînâ când a forţat Camerile să acorde d-lui Brâtianu In 1877-78, cea-ce conservatorii în 1876 gâsiau şi prea mult şi inutil şi periculos pentru echilibrul bugetelor. Cu alte cuvinte, d. Strat făcu mult rău partidei conservatoare în Februarie 1876, şi tot atîta bine partidei ce urmă la putere.
Astă zi, când Cui tea de conturi s’a pronunţat asupra gestiune! anului
1875	; când s’a constatat de maio-ritatea acestei înalte instanţe de verificare şi de control că în adevăr situaţia bugetară a anului 1875— ultimul eserciţiu de sub guvernul conservator,—a fost Încheiată nu cu deficit ci c’un escedent bugetar de
lei 2.220.541
şi că jena momentană care in Fe-bruariu 1876 fusese de aproape 8 milioane s’a redus la Închiderea eser-ciţiului la
lei 2.206 7 12 Ol
Astă zi când aceste resultate sunt bine cunoscute, putem susţine că în
1876	d. George Gr. Cantacuzino, ministrul de finance al ţărei până la 1 Feb 1875 avea dreptate şi că d. Strat a comis o mare greşeală; că d sa fecend răii şi partidei conservatoare şi creditului Întreg al ţărei, n’a putut aduce profit de cât urmaşilor săi, profit personal care a iuţit valsul milioanelor.
D. Strat a murit şi nu putem zice mai mult.
Dar nu e fără interes a reaminti aci cuvintele unui alt mort — care în 1876 atacă cu multă putere proectul Strat — pe d. B. Boerescu.
Dânsul zise, servindu-se de autoritatea eeonomistului Ioseph Gar-nier:
Vedeţi ce se petrece in oare care ţări, dupe lle-care schimbare de minister. Ministrul financelor espune situaţia, arată deficitul, şi propunea se împrumuta pentru a acoperi direct acel deficit, care de obşte există sub forma de datorii flotante şi care apoi trece de datorie consolidată. Apoi, acelaşi ministru crează un nou deficit, succesorul s60 iarăşi arată o nouă datorie flotantă, care iar se consolidează şi aşa mal departe.
In această privinţă d. B. Boerescu a fost profet în ţara lui.
In adevăr, aşa zisul deficit al d-lui Strat a servit de punt de plecare şi de pretext guvernelor d-lui Ion Brâtianu, pentru ca să facă în timp de 10 ani se valseze milioanele în ţara
românească !
Ca j rol.
■
Sofl», 29 Noembre.
Poarta a sfătuit pe Ifcgenţa să părăsi'scă proectul de trimitere, pe lângă puteri, a deputaţiunil alese de Adunare, pretextând că ea însăşi e In Intrevorbirl cu Rusia, pentru a ajunge la o soluţiune a crisel bulgare.
Regenta a răspuns că ea n are dreptul să lmpedice deputaţiunca de a’şl îndeplini mandatul, şi că e convinsă că espunerea situatiunil tării în fata guvernelor puterilor va contribui a Înlesni sarcina întreprinsă de Sublima Poartă.
Ituclnpcsfa, 29 Noem.
Delegatiunea ungurească a acceptat bugetul afacerilor străine.
Comitete Zich a întrebat pe d. Kalnoky care e punctul săi! de vedere în privinţa demersurilor Rusiei pe lângă Poarta pentru a face să se numească prinţul de Min-grelia ca guvernator general al RumetieT.
D. Szogyenyi, şef de secţiune la ministerul afacerilor străine, răspunde că ministrul nare nici o cunoştinţă de aceste procedări. De altminterea se ştie că a-ceaslft numire nu s ar putea Îndeplini de cât conform cu tratatul de la Berlin, şi că e supusă confirmării lutulor puterilor semnatare.
Delegatiunea a luat act de această de-claratiune.
IturinpoMn, 29 Noem.
Delegatiunea austriacă a adoptat fără discuţiune creditul extraordinar pentru armată. Raportorii diferitelor bugete constată că nu exista nici o divergintă în lio-tărtrile luate de cele două detegaţiunl.
Itci-lio, 29 Noem.
împăratul primind biroul Reichstagului a stăruit pentru adoptarea proiectului de lege militară, zicând că cele-l'alte parlamente se arată favorabile cererilor ce Ii sc supun pentru armată, şi adăugând câ puterile statelor vecine sunt superioare puterilor Germaniei. Ministrul do răsbol va da lămuriri mal largi. Insfârşit împăratul a exprimat încrederea sa în menţinerea păcii.
Paris, 29 Noem.
Camera, după un discurs al d-lul Frey-cinet, a votat un credit de 30 milioane de franci pentru protectoratul Tonkinuluî, prin 278 voturi contra Î49. Sa votat asemenea creditul cerut pentru protectoratul Tunisului. Va discuta mâine creditul pentru Madagascar.
NERUŞINAREA OFICIOŞILOR
Voinţa Naţională are sfruntarea de a publica rândurile următoare :
Sâmbâtâ seara, o manifestaţie impo-santâ şi numeroasă, cu torte şi musicâ, a avut loctn curtea Palatului.
Manifestanţii, în număr de mal multe sule, afl aclamat cu un vid entusiasm pe iubiţii noştril Suverani şi pe Auguştil Lor OaspetL
MM. LL. s'afl arătat la fereastra Palatului şi la urmă M. S. Regele a bine-voit a eşi şi în balcon.
Toată lumea ştie că manifestaţia, pe care foaea oficioasă o numeşte imposanld şi numeroasă, se compunea de agenţi deghisaţi şi secreţi şi de vr'o câţi va bătăuşi.
Dar Voinţa merge în sfruntarea ei până a zice câ Regele, Regina şi oaspeţii lor s’au arătat Ia fereastra Palatului şi că la urmă Regele a eşit in balcon.
Atâtea aserţiuni, atâtea neadevăruri.
Sute de martori oculari pot atesta că nici Regele* nici Regina, nici oaspeţii lor. nu s’au zărit măcar la vr’o fereastră a Palatului şi că Regele n’a eşit nici o secundă în balcon. Din contra este probat că manifestanţii poliţiei n’au fost îngăduiţi nici 30 de secunde pe piaţa Palatului şi au primit ordin d’a se retrage imediat, ceea ce au şi făcut, ilecând intr’un mod ruşinos fără a :i avut măcar timpul se se resufie.
Se ne dea şi de astă dată Monitorul oficial o desminţire in această privinţă şi atunci vom vedea până unde poate merge neruşinarea oficioşilor noştri.
LIPTA TREBUE SK URMEZE
Alegerile comunale au trecut. E timp să ne dăm seamă de datoria ce incumbă azi oposiţiunei şi de atitudinea ce trebue se ia, faţă cu curentul ce a reuşit se producă în actuala campanie electorală. In unele oraşe oposiţiunea a obţinut majoritatea, în altele o minoritate impunătoare, prin număr şi calitate, pretutinde-nea însă cetăţenii aii fost deşteptaţi din letargia în care erou adânciţi, şi mulţi cari păreau desinteresaţî de lucrul public, sunt azi setoşl de a controla mai de aproape, actele puternicilor zilei. Toată ţara e sătulă de miseriele acestui regim şi van-dalismurile administraţiei din Botoşani, bătăile, persecuţiunile sau presiunile esercitate cu ocasiunea alegerilor în toată ţara. nu produs un curent nici că se mai poale mai viu şi mai prielnic pentru dărâmarea şubredei clădiri colectiviste.
Me întreb deci: trebue se se mulţumească oposiţiunea cu resultatul relativ mulţumitor, al alegerilor comunale ?
Nu.
In acest cas ce trebue se tacă?
Cred câ următorul lucru: A veghea ca acest curent să fie întărit, a urma fără întrerupere acţiunea începută, materialul necesar fiind a-bundent.
Se me esplic : Regimul are nenumărate păcate şi nelegiuiri la pasivul seu. El pare Insă a nu fi satisfăcut cu acestea, căci în fie-care sesiune parlamentară comite altele noi. Ne putem deci aştepta, cu siguranţă, la vre-o nouă sacrificare a intereselor ţărei, la o noue abdicare a demnităţei naţionale. Se nu uităm câ guvernul a retras convenţiu-nea consulară numai spre a obţinea vre-o modificare, că această modificare n'a fost obţinută şi câ prin urmare convenţiunoa consulară cu textul ei anti-constituţional şi antinaţional, va fi supusă la aprobarea camerilor chiar la încpputul sesiu-nel. Ii datoria oposiţiunei de a începe o campanie înverşunată contra convenţiuneî consulare.
In numeroase Întruniri publice, ţinute In toate capitalele de judeţ6, se se arete câtă ruşine şi înjosire ar aduce asupra ţerei, primirea a-cestei convenţii. Reptilele regimului au avut neruşinarea de a susţine, că convenţiunea consulară,chiar astfel cum e Încheiată, e folositoare ţârei. Camera ne a dovedit Inse, câ se cam teme de a aproba şi această nelegiuire. Deci în Întrunirile de cari am vorbit mai sus, cetăţenii să o-blige pe representnnţii lor de a nu vota convenţiunea. Deputaţii se ştie câ dacă vor vota convenţiunea. să nu mai părăsească incinta Camerei, căci la eşire vor fi Întâmpinaţi de popor, gala a le răsplăti imediat rădarea comisă. Pe de altă part*', respingerea convenţiuneî ar fi o i-mensâ victorie pentru oposiţiune şi o lovitură de moarte pentru guvern care nu ş'ar putea împlini angajamentul luat cu atâta uşurinţă, faţă cu cel mai puternic din statele europene.
Timpul e scurt şi respunderea ce o are oposiţiunea faţă cu ţara e i-mensâ. Oposiţiunea nu va putea jretecstacă a fost surprinsă ca în chestiunea domeniului Coroanei.
Respingerea Convenţiuneî Consulare, iată care trebue se fie pentru moment lozinca oposiţiunei.
S.
BULETIN ^EXTERIOR
DESTĂINUIRILE LUI NtRAVElOF
Ziarul Pester Lloijd a reprodus în zilele din urmă un articol pe care fostul regent şi prim-ministru al principelui Alexandru,Petcu KaravelofW publicase !n Tamovskoia Constituţie. A-cest articol a făcut multă sensaţiune şi a fost comentat de cercurile diplomatice. El a dat r.hiar loc la o interpelare In Camera din Pesta. D. Kara-velof caută a dovedi câ principele A-lexandru e singur vinovat de cel6 petrecute în Bulgaria şi de răsturnarea sa. Spre a da această dovadă, el des-tăinueşte nişte planuri, pe care le urzea principele în privinţa Macedoniei şi arata că,în urmaalegerilor cari avu-seră loc iarna trecută el venise la Bucureşti spre a căuta un aliat, pentru e-secutarea aventurilor sale politice.
Aci d. Karavelof intră în oare-care amănunte foarte interesante asupra celer petrecute cu ocaziunea vizitei principelui Alexandru la Bucureşti.
Ministrul bulgar pretinde câ principele bulgar a propus Regelui Carol un adevărat târg, sub forma unul tratat de alianţă, în care se stipula că Romania va ajuta pe Bulgaria să cucerească Macedonia,primind în schimb o parte din teritoriul bulgar, care cuprindea oraşele Varna şi Rusciuk.
Dar ceea ce pare şi mai straniii în re-velaţiunile d-lul Karavelof, este partea în care zice câ d. Dimitrie Sturdza a mers la Constantinopol şi a destăinuit ambasadorului german planul principelui Alexandru, şi că d. de Ra-dovitz ar fi informat pe principele de Bismark de cele petrecute la Bucureşti. In urmă lucrul ar fi fost cunoscut la Berlin, la Viena şi la Peter-sburg şi atunci s’ar fi decis Intre cele trei puteri d'a sacrifica pe principele Alexandru, spre a evita ca cestiunea Macedoniei să fie pusă pe tapet.
Articolul d-lul Karavelof mal conţine şi alte revelaţiunl, cari tind a esplica lovitura de stat şi complotul prin care principele Alexandru a fost resturnat, dar partea cea mal însemnată este aceea pe care am citat'o mal sus.
Cu toate esageraţiunele şi inexactităţile cari trebue să se fi strecurat In lucrarea lui Karavelof, nu se poate tăgădui că destăinuirile lui aii o mare însemnătate. El era prim-ministru al principelui, omul de încredere al săQ; el presidasela lovitura de stat din Fili-popoll şi a dirijat afacerile Bulgariei în timpurile cele mal critice. Nu se !poale dar trece cu uşurinţă peste nişte de-claraţiunl atât de grave semnate de un bărbat care a jucat un rol însemnat In desvoltarea evenimentelor din peninsula ba'canică.
Pentru noi românii destăinuirile lui Karavelof au o mare însemnătate şi este neapărat necesar ca să se faca lumină în privinţa celor petrecute în Bucureşti, cu ocaziunea vizitei principe-uî Alexandru.
E necesar mal ales când să ştie că multe din cele zise de d. KaravelofT sunt băzate pe adevăr şi că, în realitate, aii avut loc nişte negonărl relative la o rectificare de frontiera între Bulgaria şi România.
In fine ar fi bine să se lămurească şi rolul pe care I a jucat d-1 Sturza în a-ceastă afacere, căci dacă cele destăinuite de KaravelofT sunt adevărate (lucru ce e foarte probabil) atunci s’ar
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 19 NOEMBRE
dovedi că un ministru român a făcut pe spionul şi pe delatorul pe lângă am-h isadorul unei mari pateri.
Este de sperat că. în sânul corpurilor legiuitoare. sA va rtsi cine-va spre a interpela guvernul tn această privinţă
V
CONTESTAREA ALEGERE!
rOLK4«ll LII 1 TOMIHL DE !\SI
Comitetul oposi\iunel unita din Iaşi a înaintat ministerului de Interne următoarea contest ajiune asupra alegerilor comunale d'acolo:
Domnule Ministru,
Pa temeiul art. 58 din legea pentru alegerea Consiliilor Comunale.
Sub-semnaţil alegători al Colegiului I comunal din Iaşi, contestăm opera-ţiunileelectorale din colegiul lcomunal, şi cerem anularea acestei alegeri ca ilegală şi imorală.
Motivele pe care fundăm eontesta-ţiunea noastră, sunt :
1)	Pe faţă şi la lumina mare a zilei, administraţiunea locală prin prefectul de poliţie, comisari, sub comisari, mină In mtnăcu ajutorii de primar loan Or-nescu, Naiman-Paraschivescu, Dimitrie (iheorghiu, aii stat In localul Palatului Comunal controlând pe alegătorii ce e-şiad din sala de votare, adică apucân-du'i ca să le a râie lista de candidaţi pe care n’a fost depus'o In urnă.
Nu odată, ciln repeţite rânduri ne-am lânguit la biurod, şi dacă menţiune despre aceasta nu s'ar face In pres-criptele-verbale redactalu de biurod conform art. 53 din lege, această scăpare din vedere nu poate avea de efect a acoperi nulitatea ce rezultă din violare secretului de votare. (V. art. 46).
2)	In zioa de balotagiu, Preşedintele biuroulul, magistratul din nod tras la sorţi, fără să aibe vre-o comunicare, fie înscris, fie măcar orală, sad vreun indicid cât de mic că d. Gribin-cea. unul din secretarii aleşi la primul scrulin, este impedecal de a veni ln ziua de balotagiu—cu de la sine putere, fără să mat consulte pe cel-l’alţl membri din biurod ce sa găsead de faţă—In chiar momentul când la 9 ore a declarat colegiul daschis, a şi procedat la ale gerea unul nod secretar în locul d-lul Gribincea, dispunând a se închide uşile de la sala de votare spre nu mat intra alţi noi alegători, afară acel ce apucară a intra In sală In momentul când a declarat colegiul deschis. *
Dar abia cftţt-va alegători Încep a’şl prusenta carta lor, şi d. Gribincea soseşte In sală.
Preşedintele Mateiu B. Gantacuzin, cu toate aceste, numai pentru c’apucase a trece tn apelul nominal un număr de vr'o cinci sad şase alegători, fără se mal consulte pe ceilalţi membri din biurou, şi cu toate că de astă-dată biu-roul de la primul scrulin se găsea acum tn complectul sed — credincios sistemului săd arbitrarid a urmat mal departe, a trece pe alegători In apelul săd nominal, efectuând ast fel In mod ilegal alegerea unul nod secretar în persoana d-lul Nicu Ganea.
Protestarea noastră orală contra a-cestel procedări ilegale a trebuit se fle menţionată în procesul-verbal amănunţit prescris de srt. 53. şi daci care cum-va ea n’a fost menţionată, lacuna aceasta constitueo omisiune esenţială pe care o putem proba cu chiar apelul ce l‘am face la onoarea Preşedintelui şi a membrilor din biurou. D. Gribincea, apoî. figurează chiar tn apelul nominal: iată, deci, o probă irecuzabilă.
3)	Cu toate că după litera şi spiritul legel nu poate fi decât o singură cameră secretă de votare — interpretare adoptată chiar de majoritatea biroului In cioa de 2 Noemb. —în totuşi, zioa de balotagiu. biuroul, iar tu majoritate, a revenitasupra votului dat la prima vota-re. Deastă-dată Insă, schimbarea deopi-niune a fost Inrturitâ de o arbitrară şi abusîvâ interpretare dată de Ministrul de Justiţie prin o notă formală. Inter-venţiunea Mi nistrului de Justiţie n'a fost numai olndrâsneaţă întreprindere, dar ea a avut şi efectul de a face pe biurod să admită gherete în loc de o cameră secretă. Sistemul ministerial odată adoptat, chiemarea, apoi, precipitată a mal multor alegători în sala de votare, a pus pe biurod In neputinţă să asigure pe deplin secretul votului, principii! esenţial prescris prin ari. 46, sub pedeapsă de nulitate.
Protestul motivat spre a nu se admite două gherete, iscălit de mal mulţi alegători, se găseşte alipit Iu dosarul alegerel. Ne referim, prin urmare, la dtnsul, şl’l considerăm ca făcănd chiar parte integrantă din acest act de contestare.
4)	Contra art. 39 din legea electorală s’a (ost adus In ziua de balotogid, încă de la 5 ore de dimineaţă, pe când încă este Întuneric, un pluton de jandarmi In chiar localul alegerel.
Prin această manoperă mulţi alegători intimidaţlţdeja de desordinele provocate de poliţie şi ajutorii de Primar In ziua de 2 Noembre, ad fost şi mal mult intimidaţi, şi nici n'ad venit să voteze.
Dupe reclamarea orală a unora dintre sub-semnaţil, chiar biuroul a constatat prezenţa în localul de alegere a jandarmilor aduşi şi ţinuţi ascunşi.
E cu neputinţă ca faptul şi violarea aceasta de lege, prescriptul-verba! al biuroului să le fi trecut sub tăcere.
6). Că secretul votului a fost o adevărată minciună, cu toate că legea II
prescrie sub pedeapsă de nulitate.....
că biuroul nici a fost în stare să asigure pe deplin secretul votului, fi si nu tolereze a se face votarea in alt mod de cât acel statornicit prin art. 42, alin. al 3-lea: dovedim ambele a-ceste Înfrângeri făcute legel , prin frauda practicată de a se pune In urna de votare în loc de plicul stampilat de biurod şi de candidaţi—(Vezi ultimul alineat al ari. 42)—un plic alb ne-stampilat de biurod şi de candidaţi; iar alegătorul care şi-a fost luat imorala această misiune de a înşela biuroul, nu numai că n’a fost conform art. 44. alineatul al II lea, oprit de a vota şi considerat ca absiute, dar biuroul nici a putut constata frauda a-ceasta, de cât tocmai la despoiarea
scrutinului, câud s a găsit în urnă un plic alb conţinând candidsţit guvernamentali, tn loc de un plic stampilat ca toate cele-l’alte plicuri din urnit.
Nu e şi nu poate fi mister pentru cine posedă cât de puţină esperienţă electorală că un singur plic stăm pilat de biroiî este de ajuns ca să se găsească In posesiunea unul alegator eşit din sala de votare, pentru ca prin manipularea acestui plic escamotat. să se esercite controlul cel mal in-chisitorial şi cel mal comod asupra a-legatorilor lndoelnici, operaţiune cunoscută tn deobşle sub denumirea de suveică.
Intr’un cuvânt, pe lângă intimidarea alegătorilor, pe lângă ingerinţa administrativă, alegerea colegiului I comunal de Iaşi, adică triumful listei guvernamentale, este rezultatul şi al unei fraude.
Cerem, In consecinţă, pe temeiul legel electorale comunale, anularea unei asemenea imorale şi ilegale alegeri.
Primiţi, vă rugăm, d-le ministru, es-presiunealnallelnoastre consideraţiunl laţi 1886 Noembre 12.
Alex. C. Mavrocordat, lancu Prăjes-cu, Nicu Cazimir, Scarlat Pastia, principele Alex. Gr. Ghika, colonel N. In mandi, lancn Corjescu, Petru S. Pa-padopu!o,Grigorie Cogâlniceanu, Alex. D. Holban, Alex. Livaditi, Coslache Corjescu, Grigore N. Macri. Gh. M. Şendrea, Alex. Cantacuzin Paşcanu, Nicu Ceaur Aslan, Ion Stamati, D. GrigorovicI, Miltiade Tzony, Eugen N. Ghica Budeştl. Petru Paladi, Dimitrie Lâzarescu, Ion I. Ivaşcu.lon A. Gatargi,
G.	C. Anastasiu, Const. Cantacuzin Paşcanu, Gheorghe Al. Lupu, Emil A. Mavrocordat, C. B. Penescu, A. D. Ilandoca, Al. C. Mavrodi, George Mâr-zescu, Dimitrie A. Angliei, Anastasie Drăghicl, Const. Maccdon, Dim. Alec-sandrescu, maior T. Petrov, A. Căli-mănescu, lancu Fotea, D. A. Greceanu, V. Lazu, Dimitrie Boldur Costache, Constantin Faur, C. M. D. Miclescu.
INFORMATION
Suntem positiv informaţi că convenţia consulăra cu Germania va ii iarăşi adusă înaintea parlamentului.
Această ceetiune nu va veni însă în desbaterile oamerilor la începutul sesiune!. Se poate chiar că Convenţia consulară să nu fie presin-tată cameril de cât după vacanţiile anului nou.
In orl-ce cas trebue se ne ferim de o surprindere din partea guvernului,
X
D. G. Cantacuzino va pleca mâine la Viena unde vu consulta o celebritate medicală. D-sa va pleca pe urmă la Paris, şi se va întoarce în capitală pe la 15 Ianuarie.
X
Consiliul comunal s’a întrunit a-seară. S’uu numit două comisiunt, una compusă din dd. dr. Sergiu,
ms
iar alta din dd. Orescti, Potroni şi Robescu. care se vor ocupa ca verificarea titlurilor noilor consilieri.
X
M. S. Reg* le a visitat azi cu A. S. principele Lsopold arsenalul armatei.
X
D. M inescu judecătorul de instrucţie trimis adhoe de d. Stâtescu la Botoşani, pentru a ancheta ultimele fapte întâmplate acolo, bate pe oamenii ce’i chiamă în cabinetul sed, pentru a smulge din gura lor declaraţiunea de care are nevoe.
Putem adăuga că ieri Luni s’a a-dus un geamgiu ca se pue la cabinetul judelui de instrucţie, geamuri noi In locul geamurilor sparte într’o tnvâlmăşeală ivită cu ocasia unei bătăi între judecătorul de instrucţie şi un oin chemat In cabinetul seu.
X
Citim tn Naţiunea de azi. Remaniarea ministerială s’a a-mân&t până după discuţia asupra răspunsului la Mcsagiul Tronului. Cei sacrificaţi vor fi d-nii Ferichide şi Nacu.
X
Seratele musicale şi artistice date de Intim Club ad din ce tn ce mai mult succes
Duminica trecută, o sută de persoane aproape umpleau saloanele clubului. Doamnele A. Galenderu, An. Stolojan, St. Mih&ilescu, I Bră-escu, G Grissenghi, St. Shileanu, D. lonescu, Ilioshanu, Maresli, etc. care asistau la acea serată, au luat sub patronagiul lor balul anual al clubului, care va fi dat estimp la 29 Noembre curent tn sala băilor Ephorieî.
Multe alte doamne din societatea bucureşteană vor fi rugate să facă parte din acest comitet, ceea ce ne promite un bal din cele mai frumoase pentru Începerea sesonulu de iarnă.
CRONICA
Lesseps si Campiueanu
Este de netăgăduit că deprinderile din copilărie aO o înrâurire asupra omului când ajunge la vârsta, care t da dreptul sa fie numit om copt.
Aceasta denumire de om copt vine negreşit din causa ca la acea vârsta omul, se apropie de momentul când are se crape.
Ca se dovedesc câ cea ce spui despre deprinderile copilăriei are temeia, şi ca se a-ret câ sunt burduf de carte — cea ce ar fi un moft — aş putea se înşir tndata cel puţin trei-zect de ecsemple culese în istorie. Aş putea se ve arat pe Napoleon I ia ju-cându-se mal întâia cu soldaţi de plumb şi apoi cu soldaţi de carne vie ; pe Trandafir Djuvara făcând versuri în poalele părinteşti în loc de a imita purtarea necuviincioasă a altor copil, şi mat târzia comiţând acelaş delict într’o broşură ; aş putea se ve arât pe mâncSciosul beizadea Mitica, cumulând
la sânul doiceî sale şi apoi la sinul budgetului, aş putea s6 spui multe, multe şi mărunte.
Nu raS voi preocupa Inse de cit de subiectul cronicei mele, de d-nu I. Câmpi-neanu şi de înveţatui frances Ferdinand de
Lesseps.
Amândoi aO avut In copilărie nişte deprinderi contrarii, care s’aO mărit, s aO întins când aceşti bârbaţt aO ajuns în vârsta.
F.	de Lesseps a început prin a’şt găuri fundul pantalonilor pe bancele şcoaleî şi apoî mai târzia, a simţit pofta se găurească
pământul, se sape abisuri.
Ear d. I. Câmpineanu a fost muncit încâ din copilărie de dorinţa de a astupa or ce abis ; la vârsta de cinci ani, începuse deja sâ’şt astupe găurile nasului, vârându’şl mereo degetele înăuntru.
Eatâ copilăria, sa trecem înainte şi sâ vedem ce fac amândoi când ajung bSrbaţt tn toata firea.
Lesseps sapa mereo abisuri. Să pune bine cu Orientul şi profita de ocazie spre a găuri îndată istmul de Suez. Câmpineanu tace şi rabdâ, căci t( venea cam departe s£ meargă până acolo, şi sâ astupe drumul deschis de învăţatul frances.
Indaiâ Insa ce Lesseps ’şl-a terminat lucrarea nu ’i da vreme sâse apuce de gflurirea isthmulul Panama, şi -l pofteşte urgent tn Bucureşti.
Câmpineanu îl primeşte la gară cu mare alaio şi ’l roaga sâ sape un abis Intre tronul lui Carol de Hohenzollern şi poporul român.
Lucrarea e terminată şi într’o şedinţă memorabilă, Câmpineanu se urcă la tribuna spre a declara cu o vie mulţumire şi fre-cându-şl mânele : .'Domnilor, am onoare a ve aduce la cunoştinţa câ între tron şi noî e-xista acum un abis.» întocmai cum ar fi spus: linia Bucureştl-Predeal s’a pus în circulaţie I
Peste curând vine însă rândul lui Câmpineanu se se pue pe munca ca se astupe a-bisul.
De astupat e lesne, dar cu ce s6 astupe? Asta e asta.
In loc de a face ca Hercule care mătura grajdurile lui Augias, legistul, diplomatul, financiarul, domeniaîul, municipalul nostru Câmpineanu astupă abisul dintre tron şi popor cu toate murdăriile care 'i'cad în mână — era s6 zic : care ’l cad din mână.
A băgat tn năuntru cu’ajutorul semenilor săi rescumpărărl de drum de fer, furnituri prin Carada, gheşeftari de Ia creditul funciar, apanagiurî, afacerile cu acţiunile băn-cel naţionale, convenţia consulară şi altele multe.
A băgat atâtea şi atâtea încât abisul de o-dinioara e astupat. Intre tron şi popor nu mal este astâ-zl un abis, c un morman, un munte mal mare de cât Hymalaia şi care tae comunicaţia.
tlujcn
DINTR'O ZMNTR'ALTA
D-l Niculai Blaramberg trimiţând mai multor savanţi Însemnaţi ai Europei cartea sa intitulată Essai compari sur Ies institutions el Ies lois de la Houmanie a primit următoarele răspunsuri măgulitoare :
Domnul meâ,
Al avut bunatatea să’ml oferi frumoasa domniei tale operă asupra insti-
Procopie-Demctrescu şi Bibicescu,
FOIŢA ZIARULUI - EPOCA. 41
41
JULE8 IVI A IR Y
(Urmare)
Imormftntarea avu loc a doua zi. Tot Dieppul luă parte. Jean conduse pe mort pănft la cimitir. Cât despre Ca-therina, stătea în pat prinsă de friguri. Noaptea, se deşteptă speriată şi la lumina unei lămpi care ardea tn odae, văzu pe bărbatul săd lăngă patul el, cu braţele Încrucişate. SA repezi la dânsul, pe jumătate îmbrăcata, cuprin-zându-I genunchile cubraţele.
—	Jean, viaţa asta e cumplită..0-
moarâ-mA mal de graba...
—	Am venit aici, zise Holgen, fiindcă te am auzit vorbind tare şi strigând în delirul d tale.
—	Şi ce ziceam?
—	Aveai un nume pe buze.... şi nu era al med. Mi-a fost frica sA nu te a-udâ slugile. Nu trebue sA se ştie.... din causa fetei d-tale.
Ea lş frânse mânele. Stătea Ia picioarele Iul.
—	Jean, 2ise ea. adevărul, voesc a-devărul: nu ’i ai ucis, nu ’i aşa?... sur-prinzându’l ca un hoţ pe când dormea?
Nu ’l-al asasinat? L'al provocat ? S’a apărat? Şi l’al dovedit ca cel mal tare? Dar nu eşti.... un asasin?
Nu respunse şi să retrase Încet.
DouA zile dupe tmormântare, The-resa primi o scrisoare, foarte respec-toasâ şi scrisă de mâna judecătorului de instrucţie; ÎI era adresată personal.
Nu 'şl putu Închipui pentru ce o chema. La ora fixată, se presinlă In cabinetul magistratrului.
D. du Montdoney era la biroul sAQ şi se sculă când ea intră. Veni înaintea el şi ’l dădu un fotolii! sA sează. The-resa era cernita. Ochii sAf dulci păread mal mari, dupe ce veghierele şi lacrimile le înconjurase cu un cerc albastru. EraCt mal puţin luminoşi de cât o-dinioară ; o durere grozavi le stinsese flăcările. Il ţinea necontenit plecaţi, de sigur fiind că se temea sA nu citească cine-va Iu inima sa.
—	D şoarâ, zise tânărul magistrat, iartâ-mA că te am scos din singurătatea d-tale spre a te sili sA vil aici. Iartâ-mA mal cu seamă că am sA reînoesc mâhnirea d-tale. A trebuit ca sA fac a-ceasta, sA fld îmboldit de Însuşi interesul justiţiei, care trece înainte de or-ce mâhnire.
—	Nu ştiu ce aştepţi de Ia mine, d-le, zise ea, nu ştid la ce pot sA-ţl slujesc, vorbeşte, spune-mî ce este 1...
—	D-şo&rs, în ziua când ţ’am vestit sfârşitul tragic al fratelui d-tale, chiar în momentul când ţ’am spus că murise asasinat, Iţi apuci aminte ce ai zis ?....
—	Nu, d-le. Ce am putut zice ?
—	Ai strigat ceva.
—	Am strigat ?...
—	De douA ori, al zis : «L'a ucis 1 l a ucis 1»
Ea se tulbură. Judecătorul vAzu a-ceasta. Insă tulburarea el nu ţinu mult.
—	Ai auzit de sigur răd, d le.
—	Nu, căci îndată te-am întrebat, am cerut sA ’ml faci mărturisiri. «De cine vorbeşti?» te am întrebat.
—	Atunci.
—	Erai prea emoţionată spre a ’ml respunde, şi efl aveam prea mult respect pentru durerea d-tale ca sA insist. Asla-zl, d-şoară, datoria mea îmi or donă sA ’ţl pun a doua oară aceiaşi tn trebare.
—	D le, zise Theresa, Iţi jur că numi aduc aminte de ceea ce mi vorbeşti ! Iţi jur că nu-mi aduc aminte sA fi spus aceste vorbe !....
—	SA poate, d-şo&ră, sA nu-ţi aminteşti In adevAr.
Acel strigAt, ţ’a fost răpit de durerea d-tale.
Sufletul d-tale s a deschis şi a lăsat sA se vadă un secret. Nu gândeai sâ te prefaci. Uilase-şl chiar că eram a-colo. Pentru a cugeta şi aţi mAsura cuvintele, far fl trebuit mai mult sânge rece... ar fl trebuii sA lipsească această grozava suferinţă. RAspunde-ml, domnişoară.
—	Ce vrei sA spun ?
—	Presupui că un om a ucis pt frr d-tale ?
—	Nu.
—	Te rog sâ nu negi, d-şoară; z-se
www.dacoromanica.ro
judele cu cea mal mare blândeţ#, mal bine de cât sâ negi, nu răspunde nimic. Nu vel avea sA roşeşti că ai minţit.
Urmă un moment de tăcere dureros. Theresa stmţia că o mână, nevăzută II slrlngea inima tntr'un cleşte Încălzit.
Obrajii sAI erad în foc. Buzele ’î e-rad uscate şi încerca zadarnic să le răcorească cu vârful limbel; nu mal a-vea salivă, II era frica 1
—	Nu răspunzi, d-şoarâ ?
—	N'am nimic de spus, d-le. MA mir că dai aşa mare importanţa... unor cuvinte zise Inlr'un moment în care durerea mă Inebunise, unor cuvinte care n'avead nici un Înţeles fără îndoială şi pe care nu eşti sigur poate că le al auzit bine...
—	MA iartft, d-şoară.
—	Or cum, d-le nu'ţl voi spune nimic mal mult.
—	Ia seama d-şoară. Ce interes atât de puternic te sileşte să taci ? Sunt convins câ cu un cuvânt al putea sA mA lămureşti... De ce nu vreai să’l pronunţi ?... Pe cine te temi că’l vel trăda? Justiţia are douA păreri In privinţa morţel fratelui d-tale : sau că D. Bar-barain a fost asasinat de un bandit care voia să’l prade, sad moartea lui e desnodâmântul tragic a unei întregi în care o femeie pare amestecata Iarta-
. ma că vorbesc aşa pe faţă. SA poate ca -1 ţia să se înşele In amândouă ca-
! sorite.
Se poale ca toate indiciile să se gră-d îdt jeă asupra unei persoane.... care
să pară vinovata. SA poate ca probele să fle atât de grave în cât să fle nevoie de o arestare...
—	Ce aţi aflat ?
—	Bine-voieşte a nu mA întreba, d-şoară. Vel stărui a nu răspunde chiar când vel vedea că să areslează un nevinovat ?
—	Nu ştiu nimic, nu pot să spun nimic.
—	Vezi la ce te expul urmând ast-fel. Justiţia e indiscretă. Ea va căuta, va provoca revelaţiunl... Intr’o zi adevărul să va cunoaşte, şi scandalul va fi cu atât mal mare cu cât veţi fl caut&t
mal mult să’I lmpedicaţl.
Zic scandal căci cunoşti pe ucigător, el te interesează, de vreme ce nu vreai să’l trădezi ; aşa dar nu e cel dintâi venit...
De acolo, scandalul de care vorbesc şi care nu ar avea loc dacă ne am o-cupa de un criminal ordinar. Nu vrei sA’l trădezi pe acel om care e asasiuul fratelui d-tale, — uite pe ce cale primejdioasă ne pun deducţiunile—pentru câ această trădare ar fl o nouă nenorocire pentru d-ta şi familia du-mitale ?... Asasinul e dar unul din al d-tale ?...
Un prieten, o rudă ? Ce să gândesc d-şoara ?
Toate aceste presupuneri nu-mi sunt permise, când văd că o soră nu voeşţe să dea justiţiei mijloacele de a pedepsi pe omorîtorul fratelui el ?...
iVa urma)
EPOCA — 19 NOEMRBE
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA* ‘
Tlragiu 0.000 de Toi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurl pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurl şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
cele mal apropiate ale revistei In ees-tiune.
Cu asigurarea celei mal perfecte con-sideraţiunV am onoare de a fi
Al d-tale devotat Doctorul Von C'uenv,
Consilier intim de justiţie. Membru al Parlamentului Germaniei si al Camerei deputaţilor din Prusia, Profesor de drept la Universitatea de Berlin, cte.
Profesorul şi scriitorul istoric cunoscut d. Lâger precum şi oratorul stângei Înaintate din Franţa, deputatul Clâmenceau aO trimis asemenea mulţumirile lor autorului.
DIN ALEXANDRIA
tuţîunelor şi istoriei constituţionale a patriei d-tale. Daeâ am întârziat plna a-cum a’ţl transmite mulţumirile mele, te rog s6 nu Învinovăţeşti de cât o călâto-rie de vacanţa din care nu m’am Întors de cât săptămâna trecutâ.
Doetorele nF.IMIOM» KONF.R
profesor de istorie la Universitatea de Berlin Wiclimanslrasse t.
Domnul meu,
Primeşte complimentele şi mulţumirile mele celti mal grabnice pentru frumosul dar ce găsesc la lnturnarea mea din vacanţii.
A. ALLOU
Avocat, fost decan al ordinului advocaţilor,
Senator, Paris ruo de Penthiâre 9
Mii de mulţumiri pentru interesantul d-tale volum.
F.	FAFRKM
Profesor la Universitatea de Gând ruo Savaon 46 Unul din cei mai mari Jurisconsulţi ai timpului si autorul Operai Istoria Omenire! iistoria
Universala)
Berlin In 26 Octombre 1886
Prea onorate domnule,
PermiteţI-ml a vă exprima sincerile mole mulţumiri pentru mult interesantul dar cu care tn’aţl onorat luna trecută.
Istoria României este până acum la noi In Germania prea de tot puţin cu noscutft. Ea e cu mult mal puţin cunoscută de cât istoria ţărilor limitrofe alu României: Bărbia şiTransil vania.
Istoria sârbilor, mulţumită frumoasei operi al lulLeopold Ranke, aceia a Transilvaniei, mulţumită lucrărilor stăruitoare a consăgeuilor noştri Saşi şi a usulul limbel noastre în acele ţărmuri, ne-aQ fost îndestul revelate. Prin opo-siţiune nu posedăm până acum nici o operă, prin mijlocul căreia, se putem personal şi lutr’un mod adâncit să ne facem o opiniune despre trecutul României.
Cu cât Însemnătatea României pentru Europa Occidentală şi mal- ales pentru noi Germanii mergea crescând, cu atât acea lacuna se făcea mal simţitoare.
La epoca unde eram încă Itnăr eram In convincţiunea că In istorie tiu era reservat României de cdt un rol pasiv. Am fost mai bine lămurit de când am văzut cât era de înrădăcinat sentimentul naţional în România ţi cum acel simţimint a ştiut se cheme la viaţă un stat român plin de viilor şi cdt de viu este acel sentiment naţional actualmente chiar la Românii de ăiicolo de hotare unde el se manifestă Intr’un mod tot mai pronunţat şi mai puternic.
Şi daca interesul purtat situaţiuneî interne a României n’a fost până acum în Germania aceia ce ar fi trebuit se fie, acest fapt se explică în parte prin a-ceastă împrejurare că s'a conchis din înclinarea românilor pentru moravurile şi instituţiunilc franceze că le lipsea o viaţă naţională proprie şi simfi-mântul individualităţeî lor; că nu erau apţi de cât de a copia pe Pruncia.
Mă veţi scuza, prea onorate domnule, daca nu fac din aceasta o taină, dar această apreciare asupra Românilor este* foarte respândită in Germania Sunt convins că această opiniune va dispare din cc in ce mai mult cu cât ne vor veni din România cărţi ca a d-tale, cărţi care ne vor revela România in trecutul ci propriii şi in geniul său par ticular.
Încă odată sincerile mele mulţumiri împrejurări neatâraate de voinţa mea sunt singure respunzătoare daca nu ţi le am exprimai mal curând; te rog a scuza această Întâmplare. Adaog o altă rugăciune : Redacţiunea a uneia din publicaţiunele noastre periodice din cele mai stimate, «Preusslchen la-lirbucher» ’ml a respuns asupra cerere! mele ca pune la disposiţiunea mea una din fascicolele sale ca să vorbesc de opera d-tale ; mi e permis se sper că veţi bine-voi a mă autorisa se fac us de dânsa şi se public o dare de >eamă despre ea, In unul din numerile
1886 Noembre 15
A trecut o lună de zile de când, cinci agenţi poliţieneşti cu accizarul şi servitorii săi, In contra voinţei mele, s’afl Introdus In domiciliul mefl afara din caşurile prevăzute de legi şi fără nici o formalitate, mi-aă bătut soţia şi copii cari protestaţia ameninţările celi se a-dresaâ şi pentru violarea domiciliului.
Tot o luna este de când am telegra-fint M. S. Regelui despre acest abuz de putere, cerându-I dreptate, şi tot atât timp de când domneşte o tăcere profundă. Se vede că telegrama mea s’a înecat In vr’o apă mai Înainte de a fi ajuns la M. S. Alt fel nu se poate es-plica această tăcere.
Rămâne bine constatat dar, că, In timpul de faţă,reclamând fie şi chiar M. S. Regelui, ne facem rău In loc de bine. Peliţiunile noastre se pun la dosar şi abuzivii remftn la locul lor ne-supâraţl de nimeni, continuându şl a-buzurile pe o scară şi mal Întinsă.
Române tot atât de bine constatat, că, noi Românii, tn ţara noastră, n’a-vem de cât datorii şi nici de cum drepturi I.
Birurile cresc din zi In zi pentru plata lefurilor, de la cel mai mic şi până la cel mai mare funcţionar nl Statului. Şi când e vorba să avem In schimb de la dânşii, gaaantata libertatea individuală, inviolabilitatea domiciliului şi siguranţa avereî, Întâmpinăm tocmai contrariul : Unii ne bat şi ne violează domiciliul şi alţii nu ue ascultă.
Pentru complectarea Operei, Prima-marul local a hotărât şi publicat jaful avereî mole pentru ziua de 20 corent.
lată despre ce este vorba :
Acum două luni, am cules strugurii din via mea ; iam adus acasă ziua na miaza mare faţă cu lumea care a vrut să mă vază, şi faţă şi cu accizarul şi a-genţil poliţieneşti postaţi la barieră pentru a îndemna pe orăşeni să declare Înscris că aduc şi introduc In oraş «vin» iar nu «struguri# cum era In realitate.
Aceşti struguri i-am prefăcut la must la domiciliul med In oraş, şi tocmai acum după ce s’a făcut vin, Evreul accizar cu concursul primarului, poliţii etc. ’ml prelinde taxă la «vinul in-trodus|tn struguri». Taxa fiind ilegala, ne Înfiinţată de comună, m'am opus şi mă opun la plata el.
Această neplată, constitue penLru d. primar, faptul ca vinul med este introdus fraudulos, şi pe acest motiv priutr’o singură publicaţiune conside-rându’l confiscat’l supune vânzărilîn ziua de 20 Noembre curent.
Auzi, Fraudă ? 1 Auzi, Primar ? 1 Auzi, pe mâna cui suntem lasaţl să ire admk nistroze ? /
Soţia şi copiii mi s'a bătut ; domiciliul mi s’a violat; averea mi se vinde fără nici un D-zed, tocmai de către a-ceia cari sunt Însărcinaţi cu siguranţa publică.
Ce trebue să fac ?
Să'ml apăr averea contra abuzivilor sad să ’l las s’o vănză ?
Apărândumio, ceea ce am de gând să fac, ştid ca am să fid arestat sub cine ştie ce inculpare, lucru după care umblă ei de mulţi S'o las s’o venză n’am de la cine să mă despăgubesc la vr'o vreme buna, căci primarul, care ordonă vlnzarea, n’are nici o avere şi nici va avea fiind ca n’are nici o meserie; cu alte cuvinte, e gred ca fulgu pe apă.
Ce să fac d-le Stătescu ministru al justiţii ???
Uadu A. I talan
Ia Teatrul naţional s6 studiază cu sir-guinţA Lucrezia Borgia şi Romeo si Julia.
Bolul duliei va fl jucat de d-na Aristiţa Manolescu, acel a Iul Romeo de d. Hasnaş.
— Ziarele italiane «i porlucese ne aduc ştiri despre nouik şi strălucitele succese ale cântăreţei române Elena TeoJorini pe scena teatrului St.-Carlos din Lisabona. Talentul săd musical şi dramatic semani-fcstă sub o noă faşă tn opera lulMassenet: Regele Lahorei. Interpretaţiunea rolului sacerdotes*! Nair este o nouă podoabă la cununa artistică a Teodorinel; dânsa se arată aici, ca In toate rolurile sale, o vir-toasa hors-ligne şi o actriţă dotată cu cele mal rari calităţi dramatice; e demna rivală a Adelaidel Ristori şi a Sarel Ber-nardt.
In Gioconda, de maestrul Ponchlelli,zice un corespondent al ziarului milanes il Trovatorc, Elena Teodorini a fost splendidă. E cu gred a'şl Închipui cine va accentul sfâşietor al acestei mari artiste în ultimele şi superbele pagini ale Giocondei. j Dânsa ştie să reproducă martiriul cu atât adevăr, cn un simţimânt alăt de just. că mişcă pe auditor până tn fundul inimel.
E inutil, zice corespondentul, a tnregistra aplausele entusiaste cari fură neîntrerupte şi tu unele puncte luau proporţiu-nea unei adevărate ovaţiunl.
Tot tu acest sens se exprimă Correrio da Mantia, Jornal da Soite, A. Capital, etc., etc., despre distinsa primadonă romănă.
ŞTIRI TEATRALE
A două reprezentaţiune a operei Favorita a avut încă mai mult succes de cât cea d'tntâiă. Chiar baritonul, d. Verdini, care nu prea era bine dispus la prima repre-zenlaţiune, a cules de astă dată aplause sgomotoase.
Mâine vom avea Rigoletto cu d-ra Pre-vost şi Sâmbăta Ugenolii.
CORPURILE ULII ITOARE
CAMERA
Şedinţa de Marţi ÎS Noembre ISS6.
I.a 11/2 fiind 95 deputaţi presinţl, şedinţa se deschide sul» preşedinţiad-lul general Leca.
D. N. tonescu cere Camerei cft tn virtutea ari. 50 din constituţie să se Încuviinţeze liberarea d-lul deputat Orovcanu din a-restul preventiv.
D sa sprijineşte cererea sa po argumente numeroase.
E nedemn de o majoritate d'a căuta să împuţineze minoritatea prin deţinerea In prevenţie u membrilor săi.
Daca un criminal ordinar se poate libera pe garanţie, este oare admisibil ca acest drept să se refuze unul representant al ţărel!
Inocent saO nu d. Orovcanu nu mal poale şedea azi tn Închisoare când s'a deschis Camera.
Este o datorie de colegialitate pentru deputaţi d'a cere liberarea representan-tulul Rtmniculul-Sărat.
D. General Lecca răspunde ca camera ncliind tnca pe deplin constituită, cererea d-lul N. lonescu este prematur formulată. Ea va trebui reluoită dupe definitiva constituire a camerei, examinată tn secsiunl, şi apoi, dupe ce ministrul jusliţiol va a-vea cuvântul şi d-sa, camera se va pronunţa cum va crede de cuvinţâ.
D. Dimancea, cere cuvtului.
Dar d. I. C. Brâtianu t! face semn să tacă şi d-sa imediat rennnţă la cuvlnt.
Se procede la alegerea comisiuuil pentru respuusul la Mesagiul Tronului.
Sunt aleşi: DD. Vizanti cu 86 voturi, P. Carp 86, Dimitrescu 80, Ilobescu 85, Co-drescu 84, Locusteanu 84, Cestinescu 84.
!;eapte deputaţi şi anume: D. N. lonescu, Pesiacov, liâdulescu, Cozadini, Slroicl, Al. Şendrea, N. Calargiu, depuu la biuroa următoarea propunere:
«Membrii parlamentului Român fiind asiguraţi prin garanţia constituţionala ca nu «vor fi deţinuţi în arest in timpul sesiunei Corpurilor legiuitoare, si fiind ca d Orovcanu «reprezentantul colegiului IU de la Uhn-«nicU-Sarat se gasaste deţinui In arest pre-«venliv, car sesiunea ordinara a Camerilor inii oare s’a deschis încă de la ÎS Noem-«bre, propunem ca d. deputat Orovcanu se «fie imediat eliberat din arestul preventiv.»
După cetire, d. general Lecca o trimise la deliberarea secţiunilor.
Comisiunea financiară este asl-fel votată.	Costinescu 72 voturi
1-ascar Vasile 71 Porumbaru 72 Vilacros 67 Cerkez	71
C.	F. Robescu 72 Codrescu 72 b iete al be 39.
Comisiunea de petiţiunl se alcâlueşle tn modul următor : Rose Stefăuescu, Mucenic Dinescu, dr. iovitz, Sefendacbe, Chrislopulu, N. DrăghicI, Ş. Şendrea.
Mal rămâne să se voteze comisiunea de indigenat.
Se aleg d-nil :
N. R. Locusteanu, A. Calimach Papado-polu, Filitis C. I. Sloicescu, C. Poroineanu
G.	Urzică şi C. Lepădatu.
In comisiunea comunală s’au ales d-nil
D.	Bibescu, Ioan Răducanu, R. Stanian, E. Cantemir, G. Protopopescu, A Tâtăranu şi Miuţescu.
Membrii în consiliul de adminisLraţiune al Casei de depuneri şi consemnaţiunl s’afl a.es d-nil I. C. Fundescu, I. l'ocnaru Bor-dea şi Lupescu.
La ora 4 şi jumătate se ridică şedinţa, anunţându-se cea viitoare peniru mâine 1 Decembre.
L'n spectator.
I
i ------------
www.dacoromanica.ro
SENATUL
Şedinţa de Marţi 1S Noembre 1SS6
Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lul Dumitru Ghica la 2 ore şi jum.
După aprobarea procesului verbal al şedinţei trecute să procede la împărţirea d-lor senatori In secţii.
Apoi să trage la sorţi comisiunea de verificare. Ea se va compune din dd. general Zefcarl. Simionescu, G. Cantaeuzino, general Pilat. Iamandi, P. Cristu şi Tăcu.
Comisiunea de indigenate este asl-fel numită de sorţi: dd. Mârzescu, Lupaşcu, lorgulescu, SS episcopul de Roman şi d. Lupescu.
Se alege apoi cinci senatori caro se redacteze răspunsul la discursul tronului. Sunt aleşi dd. Aurelian, cu 56 de voturi, V. A. Uroobiă, 56, Guşti 55, Polizu Mic-şuncscu 54 şi generalul Fălcoyanu, 53. AQ fost 10 bilete albe.
Se alege asemenea o comisiuue a peti-ţiuriilor. Sunt aleşi dd. Nauu, Nedelcovicl, Ştefâneseu, Viişoreanu, Varlam, Meitani şi Severin.
D. I. Brătianu propune să se facă diurne membrilor comisiunel pentru inspectarea caselor publice din ţară.
Se holăreşte să se depueo propunere In acest sens, dar să se voteze întâiă reprezentantul senatului în această corai-siune.
Senatul alege pe d. Dim. Lupaşcu.
Şedinţa se ridică la 4 orc şi jum.
ŞTIRI MĂRUNTE
Accident. La turnătoria Baretdin Is-vor s'a întâmplat azi o explosiune. Se zice că un lucrător a fost omortt iar alţi doi a fost răniţi.
• •
It’ale armatei. Tablourile de Înaintări tn armata termlndndu-se,comisia inspectorilor generali se va ocupa ou modificarea mal multor reglemente militare.
•
• •
Facultatea de medicina. Majoritatea juriului de esaminare pentru catedra de Clinica medicală de la Facultatea de medicină din Bucureşti, a respins cererea unul candidat pentru amânarea coucursulul.
Eri trăsura d-lul Stătescu străbătând cu iuţeală calea Victorii isbi In dreptul caselor d lui Ghiţă Ion, cupeul d-nei B... cu atlta tărie, în cit ’l fărîmă.
D-na B .. speriată sări din trăsură fără ca din fericire accidentul se fi avut urmări mal grave. Calmul ministru de justiţie, scoate capul pe fereastră, vede In faţâ-i o doamnă speriată şi... porunceşte vizitiului se mâne înainte.
Nu e numai calm e şi politicos fostul ministru de esterne al colectivităţii.
Sergentul postat pe stradă şi a îndeplinit datoria.... A salutat pe d. Stătescu !
•
Aflăm că la Botoşani spiritele sunt foarte surescitate, şi nemulţumirea e mare din causa atitudiuel provocante a d-luT jud. de instrucţie Mă-nescu.
Se nu mai arunce dar vina guvernul asupra oposiţiunii daca se vor întâmpla nuoi neorânduell.
Astă seară opoziţia din ambele camere se va întruni la d. Dumitru Brătianu. Ea va hotărî atitudinea ce are de ţinut In parlament relativ la alegerile corni:nale din ţară.
•
Ni se comunică că la ministerul de resbel există nemulţumiri mari contra societăţeî monopolul pulberilor şi în special contra directorului
Arendt.
1). deputat Gr. Cozadini a subscris pentru răniţii BotoşânenîlOO 1.
D-na Odobescu mama d-lul Al. Gdobescuaîncetatdin viaţăla 'Paris.
PuriHnlpfiTlfolA TIAfmtrA
In culoarele Gamerii »e comenta astă zi de colectivişti, cu multă supărare, împrejurarea ca d-niî deputaţi Şendrea şi Stroici au semnat propunerea de eliberare din arestul preventiva d-lui deputat Oroveanu.
îndată ce d. Brătianu află despre aceasta se grăbi a convorbi cu numiţii d-ni deputaţi.
D. lviriţescu a scăpat până acum
de a fi mutat sau înlocuit. I s’a zis insă se plece în congediu ca se’şi îngrijească de sănătate.
Un început de răceală.
•
Mal multe ziare adversare guvernului vor apare peste cftte-va zile.
Lupta sub direcţiunea d-lui G. Panu.
Stindardul, sub acea a d-lor N. Fleva. Tache lonescu şi alţii.
Cucuvaia, ziar umoristic , care zice se numeri printre colaboratorii sel pe d. P. Grădişteanu.
ULTIMA. ORA
Londra, 30 Noembre.— Daily News observă că programul Ruşilor In Asia are pentru Englitera o însemnătate cu mult mal mare ca cestiunea bulgăreasca. Crede ca cabinetul a trebuit sS angajeze la St Petersburg negocieri conexe asupra cestiunii bulgare şi afgane.
Times speră că măsurile riguroas vor potoli agitaţiunile ce se produc In Irlanda.
0 depeşă din York asigură ca fe-nianil aii făcut un plan de campanie contra Engliterel. Ei ar fi hotărâţi pentru un râsboid.
Londra, 30 Noembre. — D. Wad-dignton, ambasadorul Franţei, a cerut lordului Iddesleigb sâ dea un respuns definitiv In privinţa proiectului canalului de Suez.
1’eterslnirg:,, 30 Noebre.— Rusia nu insistă pentru candidatura prinţului de Mingrelia.
1‘nrls, 30 Noembre S’a încheiat un tratat de comerţ Intre Franţa şi Mexicul.
Rclgriul, 30 Noembre.— A circulat şt<**pa in privinţa unui atentat contra
Regelui.
Această ştire e cu totul falşă.
COFETĂRIA BROFT
COFETĂRIA BHOFT are onoare da-nunţa Onorabilei Sale Clientele că ţine
tot-d’a-una un maro asortiment de llom-boane proaspete, Supra fine In |je-nul llolssleri marons glacâft, petlls
fours jjlnoes, fours th6 etc.
COFETĂRIA IIROFT prepara tn atelierul s60 cu colaborarea celor d'ântâiO lucratori eşiţl din casa Boissier, toate ar culele ce pune tn consumaţlune etc.
COFETAIUA liltOFT cauta a mulţâm pe onor. sa olienlelâ, oferindu’l pentru preţuri moderate,consumaţiunl deprima calitate.
COFETĂRIA BROFT este deschisa In ţoale serile «lupa teatre.
VASILE YINES
Doctor în drept de la facultatea din Paris, fost magistrat, Îmbrăţişând profesiunea de advocat, sâ Însărcinează a pleda înaintea tutulor instanţelor judecătoreşti din ţară.
Consultaţiunl: 8—10 ore a. m., 7—8 p. m. Bulevardul Independenţei, tn raţa gradinei Cismegiu, intrarea prin Stada Silfidelor, 6 bis.
D-NA SERPER SALTEA
MOAŞE CU DIPLOMA
8tabilindu-so tn Capitală Strada RAu-reanu No. 4, are onoare a preveni pe Onor Sa, Clientelă de noul s6Q domiciliu.
DOCTORUL TOMESCU
S’A MUTAT
No. 3. — Strada Renaştereî. — No. 3 Consultaţiunl 5—6 1/2 p. m.
D-RUL A. VIANU
Dă consultaţiunl pentru hoale de OCHI, URECHI, şi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lăturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl.
S. 1.1ACOB
Casa (Ie schimb la Mercur
Calea Victoriei No. 27, hotel Oletellseanu
Cumpera si vinde ori-oe Efecte publioe, face împrumuturi pe ori-oe efecte de valoare si schimb de ori-oe moneda.
CASA DE SCHIMB
4LEL GR. \ma (St B. MĂRCII
Strada IJpse&nl, Na. 4E bia
Bucureşti, 17/29 Noembre

VALORI
Scadenţa
cuponelor
irg li cur* mediu
FONDURI DI STAT ROMAN
Renta rom. per. 1875 fi 0/0 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. (rur. con' 6 0/0 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1804 7 0 0 1 Impr. Openheim U/ j 8 0/0 Agio
împrumuturi di oraşe
Ap 1 Oc Ap 1 Oc Mai f No Ian 1 Iul Idem MarlSep lan 1 lnl
Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz f. 20
VALORI DIVERSE
Credit Fonoiar Rural 7 Idem	Idem	6 0/0
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem	idem	8 0/0
Idem	idem	5 0/0
1 Ian t Iul 1 Mai i No
0/0 1
Cred. Fonc.Ur. din laş i5 01* Obl. Gas. pens. fr. 300. ii
Ian f Iul Idem Idem Idem Idem Idem 0 1 Mai No
02
04
861/4
17 80
753/4
05
84
1033/4 87 1/4 1011/2 94
841/4
761/4
214
7
4
KPOCA — 19 NOKMBRE
CIMENT PORTLAND
SOCIETATE ANONIMA OE CIMENTURI FRANCEZE SI DE PORTLAND
u s

MEDALIE DE AUR
Sub-semnaţiI având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lânii ce se poartă pe dedesnpt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi în lânâ curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului.
De/arâm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc în magasinul
IA BOULOGNK-8CR-MKR (FRANCIa)
C apital a'.'.tHHi.tiOO frânei DEVARLE, LONQUtTY et Comp. Şl E. EAMC.HON t*t Comp PRODUCTIUNE ANUALI COKSKT-Tt OfICi.L: 120.000 000 klg Fnrnisori ai (il \llt\l I I I l ltXM I./ de la 1S Iii
iteeoMflut! ta cxpositulc internaţionale
Principale le lucrări executate cu produsele societăţi
AUX
72 CALEI VICTORII 72 VISA»IS 01 PALATUL HGU
D* JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART.
mmmmmummmmmmmmmS
1855 Paris.—Prima medalie.
1807 Paris.—Medalie de aur punică pentru Ciment).
18<3 Viena.—Două medalii pr im e d e progres, Decor a l. ordinului Franx-Iosef.
1876Filadelfla.—PrimaMed.
1878Paris.—Marele premia, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare.
1883 Amsterdam. Dipl. de onoare.
1885 Anvers. — Dipl. de on.
SI toata recompensele cele | d’intal la expotitlile regionale.
Tone
Lucrări deChcrbour. 15.000 Derivaţi u ne la Lihuys si la Vauup . . . 40.000 Portu de la llâvre . 85 000 Port urile de la Houen si Fecamp. . . . 10.000 Expoziţii umver. 1876 si 1878. Noua OlR*ra, Trocadero HOteJ
Dieu..............35,000
Rada de la St.-Jean-
dc Luz............12.000
Portu delaDunkcque 8.000 PortudclaSt-Nazaire 6.1-00 Portu de la bables. . l.OuO Portu de la Boulogne (In lucrare;. . . .30.000 la Dieppe . aSt-Valery
Tone
Portu de la Calais (in
lucrare]..........50.000
Portu de la Leixoes iPorlo, Portugalia,in
lucrare i.........40.000
Ec uzele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tunelu de la Braye dn lucrare). . . . 18.000 Aducerea apelor de la Budos Bourdeaux (in lucrare). . . . 10.0(1 Pav.de lemn la Paris 15,00(5 Lucrări .ie forturi (geniu militar) . . .45.000 Saigon Coclunchina 25.000 Canal inie Panama (in lucrare)............5.000
Portu de la Dieppe .25.000 Portu dcls St-Valery 6.000 O colecţie de certificate pru iloort la aceste furnituri este la dispositia publicului Ut re-t>r. M-rdxittf«« depozitând nostru pentru H •/« Oua U. KM. ROSIA fH VL la Bucureşti, Sirndu sr. Vineri Vo. ( 7.— Asemenea si certicatul de incercare făcută cu acest ciment de către serviciul tectinical onor. Primărie din Bucureşti, prin rare se constata o rosi-stenta la tracţiune de 46 de kilo de centimetru patrat, densitate de 1730 si o propor-tiuno de 6 la suta parte gr&uuloasa.
Deposit in Braila la d-nu U. O. Ilehnnann.
„PRETURI FOARTE REDUSE"
Singura fabrica autorizata de inventatorul d-niil Frof. Mridlngcr pentru
SOBE MEIDINGER
Ii. Hrim, Virnn. I..
Karnthnerstrasse 40 — 42
Patentă imp. reg. de la 1884
SINGURA
Sucursala generala în Bucureşti
Strada Lipscani No. 96 l&nga Banca Rom&niei
Sobele acestei fabrici sunt premiate eu eele d'iulAiu prentiuri: \ lena 1873, Unsei 1817. Parii 1*77. Serbshaas 1S77. VVeN 1*7*. replite 1878, Viena 1**0. Eger 18 81 si Triest -188* 2
Aceste sobe sunt Întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de fOOO case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de g.m-nastica. Institutul Heliade, gara Filaret, Monctaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul centrat si Grand Hfltel; In laşi, HOtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme.
Preferinţa acestor sobe este
bMEIDINGER-OFEN fe-H. H E I M ^
asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imit&tiuni.
Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se lereasca de schimbarea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imilatiuni de tot felul, lie recomandate ca sobe Meidinger. constructiune ameliorata sau Sistem.
Numai acele ia care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate.
Proiprclc cu preturi reduse gratis si franco.
M. SCHWARTZ
OPTIC
Strada Carol I No. 32
Ochelari cu sticlele cele mal line, fabricaţi după indicatiuuilo medicilor o-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminei, asemenea şi tot telul dc Baromctre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesuri metrice etc. cu preturi foarle moderate.
[ 'f***	******,«**.** >*<ţ*«'*****s?*.**
PRIMUL ATELIER DE TtMPLARIE
S. EMAN UEL|
No. 1, Str. Luterana, No. t coltzul Stirbey-Voda
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptata pen-tru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEURI
Deposit de mobile cu preturi escepţionale.
Coraandele se efectuează prompt după modele.	*

I
O MOARA DE VENZARE
S’AII DE INCAIRIAT
i
w in Tlrqovişte instalată cu toate accesoriele pentru fa-
bricafiune de griş şi de făină.	S
H Asemenea c le vânzare tot tn acest oraş o casă nouă, $
S solid construita eu 2 Etagiurl, conţinând 18 tncâperJ, coridoare, comoditate pivniţă mare boltită etc.
Doritorii a se ad:esa proprietarului «	IONII’ Kl'I.LE
in Tergovişte.
m	\ -U X	- «—•-.r - st- ■ -S ^1—L
v?» JHo335m-Tz>'’
PRIMUL BIROU DE PLASARE
Pentru toata Romănia Concesionat doGu vern pentra institutrice, guvernante Bone de copii, Menagoresi Cameriste superioare. Prin numeroasele sale relatiuni atât cu streinatatea cât si cu toata Hoinftnia, Biu roul este pus in positio a satisfaco toate cererile.
Se va pune in scrisori si un timbru pentru respuns.
I)-rn Adclalde Itundnii
institutrice diplomata — No. 72, Calea Victoriei, No. 72— vis-â-vis de Palatul Regal
|('nl ( felurii
1 Pal. Dae.-ltotn.
»» LA ORAŞUL VIENA 4E
alavilledevienne;
vfa-d-vf* de .11». 8»eect| 1
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatatr »l soliditate următoarele noutăţi;	*
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Fete de masa, şervete ei prosoape de pânza.
Olanda venlab. de Belgia si Humbtirg.
Madapolam frantzuzosc de toate calitalile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorani de Dame si Domni de Fii d'Ecosso, de bumbac, de lâna Bi dc matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după , _
sistemul profesui-ului I>r. li, «lacgrr. I
Gulere si manşete de olanda ullimu fason. [ % Mare asortiment de cravate ullimu fason. ES Corsete frantzuzosti cu balene veritabile.
1 rousuuri complecte peutru llilnnlntl. l.ayettes si Tronsonrl pentru eopii. Trousouri pentru pensionate, oteluri al rrstnurnnturl.
Avem onoare a {informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOUU NU8TBI) ILUSTHAT NI VA FI TRIMIS OUI-LTT VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DAC1A-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Sooec

TURNATORIA
DE
FLER si ALAMA
J E AN BORET
Str. Curiatii No. 1. pe Cheul Oâmbavitzei lângă Strada Isvor
Toarnă in fer si alamă or ce obiect aţin-I gător de branşa turnatoriei precum Tuburi de ori-co mărime. Roate do fer de or-co | dimensiune Caaano etc. etc. esecutiunea o prompta se găseşte şi o mulţime do articole H do fer in deposit si se vind cu preţuri foarte eflino.
Asemenea se primeşte şi reparaliuni de I obiecte de for.
DE VENZARE
La 15 Noembre "Tlrele 11 se va vinde prin licitaţiune publică Înaintea tribunalului de Notariat casele din Strada Cometu No. 3, a le re-posate! Aneta Titeanu.
I ATELIER MECANIC
ir o
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu cu rumpe de luate sistemele, Fdn-liul d'upplii|ue si llurne fontnitl, I umile (robinete) de tot felul Tuburi de fer, luciu si plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, Bglieaburi ae cobori re inodore, capace de hasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vase. sorturi, abusurl bunel de gradina, grilaje de îngrădit morminte, piiasturi, Tuburi pentru soudstge si c audelabrl.
k TUBURI, IMSTALATIUNI COMPLECTE 0E BAI CPN0UCTE DE
RPA
(151)

SI DE
NUMAI IO LEI
——
Cel mai frumos’cadou de SERBATORI in amintirea celor morţi
PORTRETE
IN
MĂRIME naturala
PORTRETE
IN
MĂRIME naturală
Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea tn cel mult 10—14 zile.
Fotografia remâne neatinsă.
Asemănare lldelă se garantează.
La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siecjfried Bodasoher WIEN	Ii, Grosse Pfarrgasse 6
MORI
FABRICI DE SPIRT
ăPARÂTE ie COGNACII
TIUCl TMiaimvimi
Pietre de Moara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Colţel No. 49
mm-
„STELLA“
Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi
DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN
OE
TOALETA etc.
DEPOU CENTRAL SI BIUROU Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal.

P1UMA FABRICA ROMANA DE
K I F I R^K U M I S
O băutura făcută din lapte, care selntrebumţează cu marc succes In Kusia, Englitera, Austria şi Elveţia, tn contra Poalelor de piept mai cu seamă, in contra ofticel. La O-desa şi lângă Samara pe riul Volga, sunt stabilimente speciale undemil de bolnavi se vindecă prin KIFIH-KUMUS. Frobeletherapeutice făcute cu acest Lichid de somităţile Europei au dovedii că KIF1H-KUM1S este un escelent medicament pentru tratarea brouchiteior chronice Diarhăe, Catbar de stomac acut şi cronic Cathar a întregului canal digestiv, Anemie, Scorbut, Scrufuloara, Tuberculosa lleinoroide, şi fiind mijlocul cei mai escelent şi nutritiv,are proprietăţi recoritoare, combate insomnia, stimulează energia inituei şi a centrilor uervaii scade secreţiunile canalului digestiv, ridica bolta de mâncare şi ingraşe cu siguranţa asinulânduse foarte uşor, şi se întrebuinţează pentru laptarea copiilor slabi care uuprimesc lapte de vei. LĂ noi in Buburesci, mulţumită miţiaiitita d-iui Lesciauod renumitul fabricant dinKusia sa inllinţat un stabiliment de MHK-KUMIS pe care '1 recomandam publicului. Calitatea Kitiruini făcut de casa Lekianotf este aualisal de d. Dr. Bt-rnard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. Lukianofl a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa Lukianotf se bucura asta-zi de clientela loarte întinsa, care din zi in zi se convinge ca KIKIR-EUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic ai slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe.
Deposilul general actualmente se atla in Calea GnviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar dm provincie se pot face abonamente prin mandat postai.
De la Sf. Dumitru lermase,va muta la sosse. lângă rondul al li-lea unde afost gradina jardm des t’.eures si comploirul va ti Calea Victoriei 108.
I’relul aboimuieulului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, jireturilevor li scăzute. — In provincie 106 sticle 100 lei,—50 sticle 60 lei, —25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptal fabricantului.
MULŢUMIRE
Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar la licat, bronsit, iar unul a numit-o peKomanic-tecnefes. Când nu pociu scoate flegma, mi se opreşte resullarea si me coprinde o slăbiciune, In cât nu pociu face un pas. Doctorul, care mt-a uşurat durerile, m a sfătuit se beau Kifir-Cumis. De la 20Septembre trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este : ca slăbiciunea s a tnputinat. In cât umblu Tara catnecui se me poprească; flegma iese mal lesne si printr'aceaaia si durerile sau micşorat
Siatuesc pe toti cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe cei, de anii mei 80, se se folosească de laptele Kifir-Kumis; iar pe domnia-voastra, Domnule Lukianofl) ve rog se primiţi Încredinţarea recunostiintei mele.	1. dabija.
(170)
Singura Şcoala de musica vocala si instrumentala in ţara, autorisata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor
ANTON KNEISEL
BUCUREŞTI
— No. 23, Strada Caral I, No. 23 —
Aceasta şcoala find prevăzută cn mai mulţi profesori se pot preda lect.uni de musica vocala si de or ce instrument pentru modesta suma.
de 15 n-anci pe luna
de la 1 13 Maiu va fi si un curs separat in iie-care Duminica după ameaza pentru patru mâini trios qu arte le etc. la cars nu se primesc do cât Elevii cei înaintaţi
pentru acesta IO fr. pe luna
înscrierile se fac in toate zilele de la 8—9 I a. m. si de la 3—8 după ameaza.
j Doctor in Medicina de la Făcui, din Paris
Dăm consultaţiuni in toate zilele de la : orele 10—12 a. m. si de ia 2-4, Sir. Scul-I pturei No. 15.—Pentru săraci gratuit.
A SOSIT
LA
CAFENEA UA „ UNION *'
CELEBRA
BERE DE MUNICH
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
ramolii! |)E FER SI ALAMA-ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI. — CALE* VĂCĂREŞTI 251, — BUCURiSTI
Se însârcinăză cu eonstruc-ţiunf de turbincsi mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu i piatră de 36 lei ţ900, cu l piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 iei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnătorie sau mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu etc.
IVIai'e deposit de fer\ raiuri pentru, vagonete d6oauville, tzeve de tuci. Ma re asortiment de pietre de moara. I-*a Fertâ-sous-Jouars,	iii
Bucureştit — Tipografia ziarului EPOCA — PiaţaEpiscopiel No. 3
www.dacoromamca.ro
■

i