ANUL II No. 295. ANTEiA EDITIUNE DUMINECĂ 10 (28) NOEMBRE 1886 Grioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE I* Bl'd'RESri: La casa Administratiunei I\ TARI: Prin mandate poştale. Pentru 1 an *0 lei, 6 luni 80 lei. 3 luni 10 lei-I.\ STREIXATATEt La toate oftleiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACŢIUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BAISTI NUMERUL ■ ăNUSCNIPTELE NU SE INAPOIAZA Grigork VENTURA Prlm-redactor responsabil ANUNCIUR1LE SE PRIMESC NUMAI LA ADMITflSTRATIE Anutciuri pe pag. IV. linia 30 bani, anunciuri i reclame pe pagina treia 2 lei linia I A segasestejurnalul cu iSCmt a jruerul, la Kioscul din ruc Montniartrr 113 ADMINISTRAŢIUNEA Ho. 3.—Pista Episcopiei.—Ho. 3. 15 BANI NUM:ERU,L, 50 BANI UN NUMER VECHIU Cu ziua de asta-zi EPOCA intra în anul al II-lea al esis-tentei sale. Succesul a întrecut toate aşteptările noastre. Aceasta ne dovedeşte ca cauza pe care o susţinem e cea buna si suntem siguri ca încuragiarea publicului nu ne va lipsi si în viitor pe calea adeverului si a apararei drepturilor noastre cetatenesti. REDACŢIUNEA. DESCHIDEREA CAMERILOR ln momentul când aceste rânduri vor apare, bubuitul tunului va fi vestit Bucureştilor că corpurile legiuitoare s’aâ deschis cu pompa obicinuită. Dacă am considera a-cest eveniment dupe tristele precedente stabilite de regimul, care ne guvernează de mal bine de zece ani, ar trebui se privim atât deschiderea Parlamentului, cât şi discursul tronului, cu indiferenţa cea mai complectă. N'are cine-va de căt se recitească Mesagiele pe care guvernul le a pus tn gura şefului Statului de eâţi-va ani încoace, pentru a vedea că «le conţin o sumedenie de promisiuni ce se repetă ln fie-care an şi, cari In fie-care an, remân toate neîndeplinite. Reforme indispensabile în toate ramurile statului şi ale activitate! naţionale, au fost promise de Mesagiele tronului de la 1870 încoace. N’a trecut an fără ca Suveranul se nu zică ln faţa Parlamentului şi a ţerei că finanţele Înfloresc, că rela-ţiunele noastre cu toate puterile sunt satisfăcătoare, că mandatarii ţerei sunt chiemaţî a complecta murea operă naţională etc. Este dar de aşteptat că şi de astă dată vom auzi pe Suveran, zicând câ trăim bine cu toate puterile, câeste speranţă ca pacea se nu fie tulburată, câ alegerile comunale s’au făcut în cea mal deplină ordine şi legalitate, că scenele petrecute la Botoşani, la laşi, la Focşani nu sunt de cât excese provocate de nişte tulburători, contra căror trebuesc luate mesuri severe, câ starea financiară este bună, că avem echilibrul bugetar fără a recurge la nuoi imposite nici la Împrumuturi, ln fine că politica economică urmată de guvern a ridicat starea economică a ţerei, dând un avânt puternic industriei naţionale. Ştim dar dinainte unele fraze ste-reotipe, pe care ne am obicinuit a le găsi în fie-care Mesagiu şi ar trebui se ne aşteptăm la reproducerea lor şi ln Mesagiul de estimp. Dar cu toate acestea,sunt mai multe cauze, cari fac ca de astă dată deschiderea Parlamentului şi cuvîntul Regelui se fie aşteptate cu o oarecare nerăbdare şi curiozitate. Mai Intâiu este cu neputinţă, ca Suveranul se nu atingă în câte-va cuvinte, marea cestiune ce preocupă toate spiritele în Europa. Voim se vorbim de cestiunea bulgară. Suntem prea aproape de câmpul pe care se petrec evenimentele, cari pun în pericol pacea europeană, pentru ca se le privim cu indiferenţă. Atitudinea pe care o va lua România nu e lipsită de Însemnătate lu faţa grupărei puterilor. Adese ori un stat mic poate fi chemat a juca un rol Însemnat şi a avea o greutate mare in balanţa politică, din cauza posiţiunel sale geografice şi a equilibrului stabilit prin constela-ţiunile politice între puterile mari. Ţara e dar ln drept se se aştepte ca şeful statului se ridice velul, care acopere politica guvernului în astfel de grave împrejurări. Un alt punt ce măreşte interesul, pe care 11 prezentă de astă dată discursul tronului, este şi acela al regularei practice a ceşti unei moştenire! tronului. Se ştie că prin ac-tui din 1880, succesiunea la tronul României a fost regulată numai în princip prin renunţarea principelui Leopold şi a fiului seu cel mai mare la drepturile lor de succesiune; dar până astă zi nu s’a fixat care din doui cei-l-alţî nepoţi ai Regelui va fi chemat a ’i succeda. Eri M S. prezentând pe principele Ferdinand regimentului în al cărui cadre este înscris, a lăsat In adever se se înţeleagă câ ttnerul principe este acela care va fi desemnat ca moştenitor al tronului. Dar această alegere are nevoie de o sancţiune legală şi trebue se fie Însoţită şi de aplicaţiunea u-nor forme constituţionale, cari sunt prescrise de pactul fundamental în privinţa moştenitorului tronului. S’au şoptit şi se şoptesc atâtea asupra acestei cestiuni delicate, ln cât ar fi timp se se pună un capet nesiguranţei, aplicându-se disposiţiunile Gonstituţiunei în privinţa moştenitorului tronului. O altă cestiune capitală, pe care Mesagiul nu o poate trece cu tăcere este convenţiunea consulară cu Germania. Ea este pendentă înaintea Parlamentului ; ţara s’a pronunţat contra ei, prin urmare nu poate rămâne In suspensiune. Gonvenţiu-nea consulară e una din cestiunile pe care Coroana nu poate se le lase numai pe respunderea guvernului. Situaţiunea Regelui Carolşi a dinastiei sale este strâns legată de a-ceastâ cestiune. Convenţiunea o dată ratificată, nu e destul ca guvernul se se retragă luând răspunderea asupra sa; Ţara pe drept sau pe nedrept, va face răspunzător pe Rege. Aceasta este un adevăr pe care nu’l putem tăinui şi pe care Suveranul trebuie se’l afle, dacă nu’l cunoaşte Încă. Iată de ce aşteptăm Mesagiul cu nerăbdare. Nu ne facem vr'o iluziu-ne asupra lui; ştim câ guvernul are să se serve iarăşi de cuventul Regelui spre a lovi în noi, pe când îşi face din Coroană o pavăză contra loviturilor noastre, dar eram datori se arătăm ţăreî adevărul în toată goliciunea sa. ln ce [priveşte împrejurările interioare în cari se deschid estimp corpurile legiuitoare, ele sunt grele, atât sub puntul de vedere interior cât şi din acel esterior. Arare ori s'a văzut o sesiune parlamentară începând sub aşa rele auspicii. Deficit în buget, creditul statului sdruncinat, viitorul compromis, pretutindeni dezordine, risipă şi căpătuială; administraţiunea şi justiţia numai există de cât pentru favoriţii putereî; situaţiunea comerciului şi a industriei este de plâns; agiul a trecut peste 18 0/o; scandaluri nepomenite să ivesc în fie care zi; siguranţa onoarei, vieţei şi a averei cetăţenilor a ajuns se atârne de bunul plac al guvernanţilor şi al coteriei lor ; alegerile comunale s au făcut sub cea mai sfruntată presiune şi cu viularea cinică a leg ei şi a secretului vilului Oare Camerile, cât or fi ele de guvernamentale, lâsa-vor se ajungă lucrurile la estremitate? Nu se vor găsi oare in Parlament câţi-va bărbaţi independenţi şi de inimă, căror se le fie milă de ţara lor şi să cheme la bara putereî legiuitoare pe autorii morali ai unei asemenea situaţiuni? G. V. Sofia, 20 Noembro Consulul general german a făcut cunoscut guvernului bulgar că a primit ca instrucţiuni st se însărcineze cu protectiu-nea supuşilor ruşi din Bulgaria. Rerlin, 20 Noem. Reichstagul a reales pe foştii el preşedinţi. Marţi so va face tntăia citire a bugetului ItmlnpeNtn. 26 Noem. Delegatiunea austriacă a adoptai fără modificări şi ln unanimitate, bugetul afacerilor strtine. A adoptat tn urmă creditul cerut pentru trupele din Bosnia şi Herzegovina. Răspunzând la o întrebare a unul delegat, d. Exner, privitoare la regularisarea Dunării pe lângă Porţile de fîer,d. de Kat-noky declară că socoteşte ca un punt de onoare st îndeplinească angajamentele ce a luat guvernul In această afacere. liOiidra, 26 Noemhre. Guvernul englez se pregăteşte a lua măsuri riguroase tn potriva agitatorilor irlandezi. 8'afl trimes trupe în Irlanda. Constanliiiopol, 26 Noem. Generalul Kaulbars a plecat la Odesa, dupt ce a avut de la Sultan o audientă cc a tinut 45 de minute. Generalul a primit marele cordon al Iul medjidje. RESBUNARI ELECTORALE Dupe Botoşani, Turnu-Mâgurele; dupe alegătorii atacaţi de poliţie şi de armată şi arestaţi ca se nu voteze contra guvernulu5, alegători atacaţi de poliţie şi de armata, şi arestaţi pentru câ au votat contra guvernului. Alegerea colegiului al 11-lea se terminase cu cea mai deplină linişte şi resultatul votului se proclamase tn faţa tutulor alegătorilor adunaţi la primărie. Magistratul, care presi-zidase alegerile, mulţâmise alegătorilor de liniştea şi cuviinţa cu care se petrecuse totul şi cetăţenii liniştiţi se întorceau pe la casele lor. Era Intre 6 şi 7 ore seara şi era Întuneric, câci abia începuse a se aprinde felinarele. Alegătorii se ştiau pândiţi şi ş.u străbătut în masă compactă şi ln tăcere, strada Primăriei şi grădina din centrul oraşului. Ajungând în strada Târgului şi crezându-se scăpaţi, au strigat «Se trăiască România», şi îndată o patrulă de soldaţi supt comanda unui comisar de poliţie, numit Marin Păunescu, se arată de la stânga şi se pune înaintea 1 urnei adunate, cu baioneta la umăr. Cuventul de ordine de a nu se zice o vorbă se repetă din gură în gură şi câtă-va vreme merserâ în cea mai deplină linişte cu toţii, soldaţii înainte şi lumea dupe ei. Dar de o dată, la cea d’întâiu res-pântie, la care alegătorii începeau se se desparţă, soldaţii se pun cu baioneta la mână în faţa mulţime! şi comisarul Păunescu strigă : îndărăt! Era cu neputinţă se se dea îndărăt valurile atâtor oameni, cari dupe ce aşteptase toată ziua se duceau se mănânce şi se se odihnească, şi lumea, voe fără voe, înainta. Un soldat alunei dtdi baioneta şi răni p* alugaiorul Ai. Platan la mâna dreaptă A'ceşta puse mâna pe ba- www.dacoromanica. ionetâ, i o trase din puşcă şi trecu înainte, împins de cei ce veneau în urmă. învălmăşeala era mare: cel din-tâiu dându se îndărăt, iar cei din urmă înaintând fără se ştie nimic. Din întâmplare un locotenent de călăraşi venea din partea opusă şi d-1 advocat Bujoreanu, se plânse câ alegătorii, care se întorc de la vot, sunt atacaţi cu baioneta de soldaţi. D-1 locotenent aleargă, dojeneşte pre caporal şi-i dă ordin se se retragă. , Liniştea se restabileşte Îndată. A-legetorii apucaseră pre str. sf. Vineri, când se văzură din nou urmăriţi de către o droaie de sergenţi de oraş înarmaţi, pe lângă revolver şi tesac, cu câte o beldie enormă, cu care ameninţau şi loviau. Nimic nu era mai lesne do cât să se desarmeze acei câţi-va oameni; dar d-1 Chiriţescu nu aştepta de cât aceasta, şi de aceea consilierii aleşi din nod se rugau de toţi să rabde şi se tacă. Se apropiase de casa d lui advocat Petre Crăiniceanu, unul dintre consilieri aleşi : toţi alergară ln curte şi închiseră porţile. Era în adever un spectacol mise-rabil, să vezi două trei sute de alegători mergând Înghesuiţi In tăcere ferindu-se de a dacei mai mic pretext, şi cu toate astea nţâţaţî, loviţi, urmăriţi de o mână de sergenţi de oraş Înarmaţi cu ciomege mai lungi de cât dânşii. Era un spectacol de bună seamă unic să vezi marea majoritate a alegătorilor, în definitiv suveranitatea oraşului, mergen d ca o turmă, atacată de lupi, şi negâ-sind altă scăpare de cât se se refugieze Intr’o curte şi să se lochidâ porţile I Chemară procurorul care sosi dîrj de la d. Chiriţescu şi, drept or ce respuns la atâtea plângeri, nu se o-cupâ de cât de baioneta soldatului, care se pierduse in înbulzeală. A doua zi arma fu înapoiată şi o-fiţerul care o primi,spuse d-lui Crăiniceanu să nu divulge acel incident, de oare ce soldatul fusese pedepsit, pentru case servise de armă în contra cetăţenilor liniştiţi. Faptul s’a petrecut în ziua de 4 Noembre şi penă la 11 Noembre nu s’a mai făcut nimic. La 11 Noembre s’a dat 10 mandate de Înfăţişare : au ales pe oamenii cei mai oneşti, cei mai serioşi, pe aceia la cari se uită toţi şi pe care toţi ti ascultă, căci ei decisese alegerea, şi i-a aruncat tn temniţă, fără se le spue măcar de ce sunt vinovaţi. Intre denşii este d. advocat Petru Crăiniceanu, unul din consilierii a-leşi, care pleense în Bucureşti se reclame şi care a fost adus din Bucureşti supt mandat de aducere şi întemniţat fără se ştie pentru ce. Iu mandatul de înfăţişare i se zicea câ are se fie Întrebat «asupra unor puncte» şi, în mandatul de aducere, i se spune că are se fie Întrebat «asupra unui proces» Toţi aceşti oameni, 11 pînă acum, zac într’o temniţă umedă, infectă, omorîtoare. Iată ce pat aceia cari votează contra guvernului; eacă cum ’şi res-bună d. Chiriţescu. Am spus faptele aşa cum s’au petrecut, am spus adevărul întreg. întrebăm pe oamenii liniştiţi, pe oamenii parlamentari, cari ne acusă de violenţă ln limbagiu, întrebăm ce se zicem şi ce se facem, ln faţa acestui fapt. întrebăm pe bărbaţii tineri, cari se adună azi în corpurile legiuitoare, cum e cu putinţă se s'ea nepăsători în faţa atâtor neomenii. întrebăm pe susţiitorii acestui guvern, perdut'au eî până într’atâta or-ce sentiment de ruşine şi de milă, ca se nu se ridice cu noi contra u-nor asemenea fapte. Căci dacă toate acestea sunt adevărate, atunci ni se pare învederat că nu ne mal rămâne pentru a ne apăra, de cât o singură cale, revoluţia ! Atunci or-ce va fi rău poate fi atât de rău, ca ceea ce avem ! Dacă cine ţine traista cu grăunţe poate face tot in această ţară, dacă este adevărat câ, dupe sistemul constituţional, M. S. Regele nu trebue se audă nicî se vadă, este lucru copilăresc se mai aşteptăm o dreptate care nu se arată nici odată de cât ca se proteagă pe calâi şi se isbeascâ în victime, şi nu ne rămâne de cât se căutăm, per fas et nefas, se măturăm acest regim mincinos care nu ne poate da alte roade de cât tirania, corupţiunea moravurilor, şi înjosirea caracterelor. . Gr. G. Peuce'icii. BULETIN EXTERIOR DISCURSUL IMPERATULUI GERMAN Discursul prin care împăratul Germaniei a deschis sesiunea Reichstagului e evenimentul cel mai însemnat al zilei. Precum sub domnia lui Napoleon al llî-lea Europa Întreagă aşteapta să auzâ din gura împăratului cuvinte cari indicaţi starea generala a politicei generale, ast-fel astă-zl lumea întreagă are ochii aţintiţi spre Berlin şi aşteaptă ca arbitrul destinelor europene să pronunţe puternicul săQ cuvânt, Aceasta aşteptare erea încă mat firească ln acest moment când nori ameninţători să adună pe orizonul politic european şi când nu se ştie de azi până mâine daca nu va isbucni marele conflict oriental. Cu toate acestea, discursul pronunţat de astă dată de bătrânul împărat german n’a corespuns aşteptărel generale Să vede că politica germană nu mal voeşte a juca rolul conducător ln cestiunea Orientului şi ţ!ne a accentua deşi nteresarea ei, Discursul împăratului nu vorbeşte de cât de pacea pe care Germania voeşte a o menţine intervenind între pu-rile interesate şi mal ales între ambele imperii vecine, adică Austro-Unga-ria şi Rusia. Această atitudine a Germaniei este motivată pe situaţiunea ei faţă cu Franţa şi pe apropierea care s'a făcut între Franţa şi Rusia. Era firesc ca Germania să caute mal mult a se apăra singura contra unei alianţe atât de formidabile de cât a se amesteca într'un litigiu care nu o interesează Într'un mod direct. Prin urmare să poate astâ-zl zice cu certitudine că politica Germană nu se va pronunţa ln favoarea nici uneia din puterile interesate în cestiunea bulgară. Germania va aştepta desvoltarea evenimentelor, fiind paralizată de atitudinea ameninţătoare a Franţei. Aceasta reese din partea cea mal însemnată a discursului, aceea ln care împăratul relevează, ca fiind cel mal însemnat, proectul privitor la sporirea armatei. «Cu toate că politica Germaniei e pacifică, zice discursul tronului, Imperiul nu trebuie să renunţe Ia o sporire a puterilor sale, din cauza celor ce să petrec în statele vecine» şi bătrânul monarch exprima speranţa căa-ceasta cerere va fi recunoscută într'un chip energic de naţiune. Această parte a discursului a produs o oare care emoţiune în opiniunea publică europeană. Mai ales ca raportul prin care ministrul de rezbel a motivat proectul qw sporire a armatei^ F OCA — IC NOEMB^F. conţine un paaagifltncare să motivează această sporire prin superioritatea pu-terel militare a Franci**» şi a Rusiei. No» nu credem c& aceasta emoţiune este legitimată prin ImprejurSr». Si1 ştie că guvernul german, când vo-eşte a obţine de la Parlament o spo rire însemnată a bugetului militar, recurge de obiceifl la mijlocul d'a a-răta corpurilor legiuitoare spectrul u-nui rezbel cu Franeia. Astă dată a a-•îaugat la acest mijloc şi p» acela d’a arăta naţiunel germane ameninţarea unei alianţe Intre Franeia şi Rusia. Resultatul va fl ci Reichstagul va vota tot ce i să va cere. V. MESAGIUL TRONULUI Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, întrunirile anuale ale Corpurilor legiuitoare sunt pentru tyfine pururea o ocasiune fericită, de a MU pune In contact direct cu ţara prin represinlanţil ei. Aceste întruniri dafl tot d’a-una o impulsiune nouă activităţel noastre. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Delaţiunile noastre cu toate Puterile sunt din cele mat bune. Evenimentele politice cart s’au desfăşurat la hotarele noastre, cu toate ca ne afl putui îngriji un moment, nu ne afl atins. Stăruinţa cu care Romft-nia 'şi urmează mersul el pacinic, atitudinea el demna şi liniştită, afl ridicat tncă mai mult posiţiunea Statului. Sunt Încredinţat că huna înţelegere ce există Intre Puterile cele mari va asigura şi de aci înainte paceu, atăt de necesară pentru bună starea şi des-voltarea popoarelor. Mal multe din convenţiunile noastre comerciale afl expirat In decursul a-cestul an. Sper că negocierile începute ne vor duce la un bun resultat, şi că guvernul Med vă va prosinla In curând convenţiunl noul, cari vor regula re.la-ţiunile noastre comerciale lntr'un mod satisfăcător. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Una din grijile cele mal du căpetenie a ţerei a fost compleclarea căt mal neîntârziată a reţelei noastre de cai ferate. In anul acesta s'afl deschis linia de la Băriad la Vasluifl, acea de la Bucureşti la Calăraşl-Feteştl, acea de la Făurel la Ţandărel; alte linii sunt In ajun a se da circulaţiunei. In apul viitor, toate cole-l’alle linii Începute vor li terminate, şi ast-fel tn scurt timp o reţea de două mii cinci sute kilometri va lega toate oraşele de reşedinţă a tuturor judeţelor, punăndu-le In comunicaţiunile între dănsele şi cu străinătatea. Cu o vie mulţumire trebue să privim asupra acestui câmp al activităţel noastre. Astăzi liniile de căi ferate se construesc şi să administreuză de către inginerii noştri In condiţiunile cele mal bune şi cele mal eftine. Mulţu mit* unei munci şi unei privigherl stăruitoare. am ajuns a construi kilometru în termen de mijloc cu opt-secimiî lei; iar venitul net al căilor ferate a’e Statului de la 187D la 188» a sporit de la patru milioane lei la opt şi jumătate milioane, cu toată scăderea cea »mare a tarifelor de transport, cu toate chel-t'jclile făcute pentru a Îmbunătăţi liniile vechi, cu toate că liniile cele noi apasă â început asupraIntregeî reţele. Noua lege pentru construirea şi Întreţinerea şoselelor a dat, chiar din Întâia! an ai aplicărel e», resultate bune. Ea ne va permite a complecta mal curând sistemul nostru de comunicaţiunT. Magaziile de Intreposite pentru măr furile de export şi de import, a cărora lucrare este tncepută, vor da un nofi avânt comerciulul nostru. Finanţele ţârei arată o situaţia ne lămurită şi asigurată. Dacă anul 1884—85 'şl închidea exerciţiul cu o lipsă Însemnată In prevederile Încasărilor, veţi putea constata că ultimul eierciţifl Închis presintă o îmbunătăţire simţitoare. Mâsurite înţelepte şi energice ce aţi luat In anul trecut, ne dafl siguranţa că In scurt timp vom isbuti a restabili In mod permanent echilibrul budgotar. Greutăţile financiare prin cari trecem ar fl fost mal puţin simţitoare, dacă am fl putut înlătura pierderile suferite de flse prin agili, şi dacă nu ne-am fl aflat tn faţa unei crise ecnno-raice generale şi a unor necesităţi ne-Inl&lurabile ale desvoltBrel noastre politice şi economice. Cheiluelile însemnate, făcute pentru întărirea şi propăşirea Statului, afl tras neapărat dupâ sine o sporire a datoriei publice. De la ultima conversiune din 1882, datoria s a ridicat de la şease sute două zeci milioane lei, la şeapte sute şeapte-zeci si patru milioane, dar tn acelaşi timp s'a amortisat datoria Stalului cu patru-zecl şi şease milioane, s’afl clădit căi ferate de şeapte-zeci şi una milioane, s’afl ridicat edificii publice de douft-zecl şi una milioane, s’afi sporit armamentul şi măsurile de apărare a ţârei cu cincl-zecl şi două milioane, s'a dat monopolului tutunurilor un lond de rulement de şeaptu milioane, iar creditelor agricole un capital de şease milioane. Pentru a ne da o seamă exacta de mersul flnancelor.nu trebue scăpat din vedere că, dacă In anul trecut s'ail Înfiinţat câte-vanoul imposite, aceste sunt departe de a atinge scăderile de dări făcute In decursul unul decenifl. Creditul nostru este mânţinut sus. A-ceasta se datoreşle pl&ţel exacte a anuităţilor, întrebuinţărel Împrumuturilor In cheltuell folositoare şi producătoare, desvollarel avuţiei naţionale şi îmbunătăţirilor continue ce se aduc In ad-ministraţmnea financelor Statului. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, In ordinea judecătorească reforme Însemnate sunt încă de Îndeplinit. Noul cod de comerciâ, Înaintat lu sesiunea trecută Corpurilor legiuitoare şi In mare parte votat de Senat, este aşteptat cu o legitimă nerăbdare. Interesele comerciulul flind stilus legate de o bună legisiaţiune, nu Mă In doiesc că vă veţi grăbi a Înzestra ţara cu sceastâ nouă legiuire. Pentru a putea urma şi duce la bun sfârşit opera începută a revisiuneî codurilor. şi a introduce tot-de-odată In procedura si orgsnisarea noastră jude cătorească toate îmbunătăţirile d*> cari aii trebuinţă, este neapărat a se înfiinţa un organ specia! pentru studiarea şi elaborarea legilor.’" In acest scop guvernul Med a supus Gameriior cuvenitul proiect de lege tncă din anul trecut. Aparţine Domnielor-voastre a pune basele acestei insti-tuţiunl, menită a înlesni opera dificilă a pregătire! şi a confecţionărel legilor. Ministrul justiţiei vă va presintă, chiar In sesiunea acesta, proiectul de lege destinat a asigura o mal mare stabilitate tn posiţiunea legală a magistraţilor, şi a determina mai bine normele dupe cari urmează să se facă numirile şi înaintările în funcţiunile judecătoreşti. Aţi modificat tn anul trecut o parte din legea comunală, ciutând a asigura libertatea şi independinţa votutul. Con cursul numeros al alegătorilor la ultimele alegeri comunale, ordinea şi liniştea cari In genere aii domnit In alegeri, dovedesc că scopul ce v'aţl propus a fost pe deplin atins. In sesiunea aceasta aveţi a vă ocupa cu terminarea reformei logel comunale şi cu legea privitoare la regulele de stabilit pentru admisibilitatea tn funcţiunile administrative. Intre legile supuse deliberâret dom-nielor-voastre, legea instrucţiunel publice e una din cele mal importante. Reforma ce vi se propune de guvernul mefl răspunde unei necesităţi adânc simţite de toţi, şi nu mă îndoiesc că domniele-voastre ’l veţi da toată atenţiunea ce merită, căci a nosit timpul să dăm educaţiunei naţionale o direcţiune bună şi sănătoasă. Legea pentru Îmbunătăţirea soarlel clerului de mir aşteaptă şi ea o grabnica soluţiune, şi nu o pot Îndestul recomanda domnielor-voastre, pentru ca 6ă poată deveni perfectă In sesiune actuala. Unul din tntăiele acte ale domnielor-voastre va fl Întrunirea cu membrii sftntulul Sinod, pentru a păşi la alegerea Mitropolitului Primat al ţârei, tn locul răposatului Intru fericire şi mult regretatului Părinte Calinic. Reeducarea monumentelor vechi a fost una din lucrările care tot-d’a-una a atras deosebita mea îngrijire. Am salutat cu fericire ziua In care frumoasa Catedrală a Episcopiei du Argeş a fost redată cultului divin, restaurată tn o splendoare şi frumuseţe care ridică ţara In ochii el proprii. In curend vom serba sfinţirea bisericel Mitropo litane şi a Sfinţilor Trel-lerarhl din Iaşi. O uaţiune, care ’şl respectă monumentele străbune şi mal ales acele ale pietăţel şi ale credinţei creştineşti, are un viitor sigur şi neclintit. Representaţiunile naţionale afl dovedit cea d!aS mare grije şi dragoste pentru armată. De aceia, organisarea şi desvoltarea ei a putut lua un curs regulat şi neîntrerupt. Ţara a fecut mari jefţtfe pentru armată, Insa şi ea a devenit scoa’a ordinal şi a disciplinei, a datoriei şi a patriotismului; iar In zilele grele ea va fi susţiitoarea onoare!, a siguranţei şi a posiţiunel ţârei. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Precum vedeţi, câmpul deschis acti vităţii do-nnielor voastre este foarte Întins Nu mă Indoesc ca zelul şi patriotismul de care sunteţi insuflaţi vor da roade folositoare pentru ţară, şi ca vom urma ast-fel a păşi pe calea ce no-a condus la tntemerea Regatului României. Dumnezeii să bine-cuvinteze lucârile Domnielor Voastre. Sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare este deschisă. CAROL. (l’rmează semnăturile d-!or miniştrii). No. 2 828 15Noembre 1880 Bucureşti IRFORMATIUN I Aflăm câ principele Lcopold de Ilohenzollern şi fiul seu Ferdinnnd vor părăsi Capitala la £0 ale curentei pentru n merge la Berlin unde principele Ferdinnnd ’şî va da demisia din armata Germană pentru a se reîntoarce In Bucureşti. * D. I. C Brâtinnn, preşedintele consiliului, n avut erî o lungă întrevedere cu d. dr. Bnseli, ministrul Germaniei. Dupe aceasta d. 1. C Br&tianu a fost primit la 4 ore la palat. * Proiectele do lege pentru convenţiile comerciale cu Rusia şi Anglia ou fost presintate eri pentru a fi semnate de M. S. Regele. . x A apărut în broşură discursul pronunţat de d. M. Tzony, inginer şi profesor la Universitatea din laşi, la întrunirea opoziţie pentru alegerile comunale. In această lucrare foarte meritorie, d. Tzony, arata pe larg, starea In caro a ajuns comuna laşi, sub administraţia colectivistă. X D. Lcconto du Nouy, restauratorul Catedralei de la Curtea de Argeş, se află în momentul acesta în Bucureşti. X Din greşalâ am spus că s’au concentrat un numer oare care de dorobanţi în Teleorman fiind că ar exista temeri că să va produce oare care agitaţiune. Trupele ce s’au concentrat sunt trupe de călăraşi. DEPESI „HAVAS" Budapesta, 20 Noem. — Comitetul delegaţiuniî ungureşti întrunindu-se, Corniţele Andrassy a ţinut un discurs remarcabil prin care a constatat acordul celor două delegaţiunt pentru a menţine o pace onorabilă, şi prin care a demonstrat, din puntul de vedere istoric, geografic şi strategic, că Rusia n are nimic a se teme din partea mo-narchiei austro-ungare, dar că aceasta are a se teme mult din causa întindere! ruseşti spre BalkanI. In sfârşit, Corniţele Andrassy s'a silit să probeze că diversitatea intereselor Austro Ungariei şi ale Rusiei nu e ast-fel tn căt o ciocnire să fie socotită ca nelnlătu-rabilft. Alep, 24 Noem.—Un creştin a tras trei focuri da revolver asupra guvernatorului Djemil-Paşa care n'a fost a-tins, dar a arestat el însuşi pe asasinul. Londra, 20 Noem. — D. de Staal, ambasadorul Rusiei, pleacă astă seară la Petersburg. Londra, 26 Noem. — «Times» zice că Bulgaria nu trebue să accepte nici un prinţ supus Ţarului. Londra, 20 Noem. — Cinci noul regimente din armata Indiilors'afltrimis In Birmania 4I.KUME OTIJMLK NN BERLAI) Primim din Bârlad următorul protest contra alegerilor colegiului 1 pentru comună adresat d lui Ministru de Interne. Domnule Ministru, Sub-semnaţii alegători al colegiului I-ifl comunal, al urbei Bârlad, contestăm alegerea făcută de acel colegifl, tn ziua de 2 Noembre curent, In persoana d lor : D rul Costache Codrescu, medic şi director de spital, profesor la liceu la şcoala Normală. Theodor V. loan, avocat, directorul Creditului agricol. Ştefan Neagoe, profesor la licefl. loan Popescu, profesor la licefl, director al şcoalel Normale. Georqe Cheşescu, casier la spitalul subvenţionat de comună şi de judeţ. Sterian Nicolau. lancu Sturza. Motivele noastre sunt următoarele : Violarea făţişă şi intenţională a art. 40 din legea electorală comunală. Biuroul electoral presidat de d-1 ju decător G. II. Dimopol, cumnatul u-nuia din candidaţi, a refusat, In tot cursul alegerel, se ia măsurile legale pentru asigurarea secretului votului. Noi, de la Începutul operaţiunilor e-lectorale, am atras atenţiunea biurou-lul şi In particular a presidentulul asupra faptului că buletinele de vot flind de dimensiuni şi de grosime neegalâ, era absolut necesar, pentru ca votul să fie secret, să se Întrebuinţeze plicuri netransparente şi de o mărime îndestulătoare pentru ca să nu se simţească şi să nu se vadă, pe din afară, buletinul din plic. Majoritatea biuroului, împreună cu presidentul, a respins această justă şi legală cerere a majorităţii alegătorilor şi a Întrebuinţat, tn dispreţul legel art. 46, plicuri foarte mici şi foarte transparente ; uşa că s’a cunoscut, In chi- t dl FOITA ZIARULUI „EPOCA11 Duminică 16 Noembre. MOARE CĂTRE CITITORI Iubiţi cititori, In scrisoarea trecută, am luat, aşa tn principii!, un copil înzestrat din naştere cu posibilitatea de a fl poet. am cshiţat In treacăt câte va Împrejurări, de alt fel comune, cari ar putea aţâţa In el scânteia poetică, şi —spu neam la sfârşit că toate aceste nu ne dafl Încă nici o garanţie despre valoa rea artistică a producţiilor unui ast-fel de poeta natus. Pentru câ ’i trebue multe cul-va, ca să fie un bun poet. Dac'a resistat In scoală în contra haosului de sisteme, care de care mai goale şi mai pedante, dacă a eşit teafăr din toiul ameţitoare lor regule de gramatică şi de retorică, se poate zice că acest şcolar şi-a scăpat comoara lui de însuşiri din c°a mal grea şi mai primejdioasa cumpănă. Dac’a prins din vreme gustul cititului, dăc'a avut noroc să dea peste cărţi hrănitoare şi dacăa început să’! fie di ag a sta de vorbă cu el însuşi, a 'şi mistui în creer felurite impresii ce i s'a-dună din cărţi şi din viaţa de toate zi lele se poate zice că acest tânăr a intrat In taza unei buue pregătiri artistice. tn cărţile vechilor cronicari. In ceasloavele şi psaltirile bisericeşti, In graiul sătenilor va găsi o limbă frumoasă, bogata, vârgoasă, pare că se cugetă şi se cântă singură, aşa ’l de vie şi de co'oratâ. In poesia noastră îşi va găsi cu greu un model, pe care să ’l urmărească cu râvnă, pe care să ’1 admire cu acea e vlavie adâncă şi să se ’nchine la el ca la un Dumnezeii al artei. Şi când 11 va găsi, va trebui să’şl păzească personalitatea lui, să nu cadă, fără să vrea şi fără să ştie. In calapoadele acelui model. Da** sunt In limba noastră destule poesii frumoase pentru ca să cârmu iască guslul şi îndeletnicirile unul tânăr In aceasta direcţie. Şi va trebui să citească multe, foarte multe poesii, să se deprindă bine cu undulârile ritmului şi cu toate cerinţele unui vers bun, fără s’ajungă şi el a ’şl pleca gândurile la această severă disciplină de formă De aci Încolo vine partea grea a lucrului. Nimic nu ispiteşte şi nu înşalâ ca versul. E grozav lucru cum ’ţi ia văzul şi cum te face să luneci In secături şi ’n platitudini. Cadenţarea regulată a silabelor, înfrăţirea plăcută a râmelor, acest triumf al sunetelor răpesc o bună parte din atenţia ce se d&toreşte miezului, şi de multe ori fabricarea şi a-preţierea versurilor e o afacere mai mult de ureche de cât de minte. Ce de-a prostii, citite cu eDtusiasm, declamate pe sceue, aplaudate şi tn-câieale de onoruri, numai pentru câ se bdeură de haina frum oasă a u vers sonor şi bine tăiat ’. Şi ce puţine cugetări ar mai sta In picioare din tot ce s’a rimat, când al sta să le scoţi de sub protecţia versurilor, şi să le aşterni pe toate In sincera şi cinstita proză. O, numai când te pătrundzl de adevăratul înţeles al artei, când Înţelegi că versul tâfl n’are nici o valoare, dacă n ai făcut ca o parte din simţirea şi cugetarea ta să treacă prin el, ca o măduvă, ca o feştilă, care să ’i dea viaţă şi putinţa de a lumina, numai atunci Începe adevărata frământare şi sfintele dureri ale creaţiuniI! Creerul tăfl e tnlr’o ardere netntre ruptă, cu mult mai intensă de căt a celor lalţl oameni. Spiritul de observare ţi se ascutef, şi se rafinează din ce lu ce mai mult. Oamenii, lucrurile, evenimentele sub ochiul tăfl pironit, şi sub puterea gân-direi toate lacome şi iscoditoare se desfac, se limpezesc şi ’şl arată cele mai ascunse şi mai delicate particularităţi ale naturii lor. E ca un fluid de viaţă care se desprinde de pe obiectele observării tale, şi intră In tine împreună cu icoana lor. Impresiile curg şi se întipăresc adnte şi oare-şicum ilustrate. Gândurile tale caută cuvinte şi să vorbesc singure, aşa câ de multe, ori când vrei să ’ţi scrii o impresie Iţi al forma In cap pregătita gata. lnterasant lucru e să ţi urqjareştl din capul locului procesul intelectual, fazele de formaţiune prin care tr^ce o terne pe hârtie. 0 Întâmplare, o durere a ta safl a altuia Iţi lasă In minte ovulul unei viitoare producţii. Gândurile tale se strig Încet Împrejurul acestui sâmbur şi ’l cresc, şi ’l dosolvatâ şi ’l dafl felurite condiţii do existenţă. Şi multă vreme umbli cu acelaşi subiect In cap,II frămânţi şi ’l gândeşti mereu; din ce tn ce mai larg şi mal limpede ţi se deschide între tâmple. Sunt părticele din el care se îmbracă In câte-un vers frumor. S’aleg imagini strălucitoare pe ici pe colea. Răsar dintr’ânsul câte-va colţuri luminate ; al vrea sâ’l Începi. Dar simţi câ tot nu s’a închegat bine şi pe de Întregul. Ţi-e frică să nu ’l strict. Aştepţi c’un fel de Hor Împlinirea acestei sfiinte geslaţil. Insfârşit, după multe luni de pregătire, te hotărăşti să’l scrii. Te ’nchizi in o-daie, liniştit, şi te-aşezi la muncă. Ce greii e să urzeşti cel dintâi vers, care să te mulţumească pe deplin şi să ’ţi dea curaj să mergi Înainte ! O mulţime de lucruri frumoase, pe care le aveai aşa de limpezi In gând, acum pare ca prin spaimă de cerneală, aşa ţi se risipesc şi ’ţi fug din cap. Te opreşti la o cugetare adânc legată de inima subiectului tăfl, — e dreaptă, e bună, e f ru moaşă, dar nu se mlădie, nu vrea să intre în tiparul strimt al versului, o munceşti, o întorci In fel de fel de chipuri şi n’o poţi aduce după îndoiturele ritmului şi închide între două rime Şi tu n’o laşi, şi ea nu ţi se supune Cerneala ţi se usucă în condeifl, ş’ade-sea te-apucâ ziua cu patru versuri,şterse - toată isprava unei nopţi de sbucium. —Dar cine poate descrie triumfal şi fericirea ta de creator, c&nd după nopţi lungi dechinşide nesomn,al biruit toată greutăţile, ţi-ai Inghenuchiat toate gân-gurile re bule Căci nu e concepţie, nu e frumuseţe Închipuită pe care să n’o poţi întrupa sub îndelunga şi răbdătoarea pironire a gândurilor tale. Şi cu cât te vei munci mai mult, cu atât ’ţl vei coucţensa cu» getarea ta într’o formă mal netedă, mai compactă şi mai frumoasa. Un vers plin, sonor, şi bine legat, tn care nimic nu mai’ poţi schimba, In care ţi-ai închis o părticică din inimă şi din viaţa ta, este cea mai dulce uşurare, cea mai sfânta mângâere şi cea mai dreaptă răsplată asuferinţilor care te a costat. Lumea care ’ţl citeşte In câte-va minute munca ta dintr’o lună, va trece de multe ori cu nepăsare peste o strofă, care ţi-a mâncat o noapte de trudă, îţi va arunca poate la sfârşitul poesiel vr’o măgulire rece şi banală, ori te va povăţui să schimbi cutare vers, să scoţi cutare vorba, — neajunsuri şi nemulţumiri vei întâmpina, câte nici gândeşti, Intristra şi dureroasa ta existenţa de uvrier cinstit şi închinat arteil Aşa cred efl, iubiţi cititori, ca trebue să se petreacă lucrurile In aceasta afacere : Observare adâncă, meditare îndelungată, stăruinţă, studifl, răbdare şi muncă, muncă sdravână, astea sunt armele, cu cari se poate cuceri un petic de distincţie In lumea asta, ş’un petic de nemunirire In lumea ceialaltă. Cu inspiraţie numai şi cu rime goale nu se face treabă. Tinerii noştri, doritorii de glorie, ar trebu să Înţeleagă odată lucrul acesta. Fără cultură şi fără muncă nu e talent, care să se poată susţinea. Şi daca nu va şti să se facă, «poeta natus» rămâne.... poeta mfectus (poet ne făcut). Mirmidon t ai ţi le ai ţintuit, fără se le c,uli)iezi, *n încăperea unei iorme begate şi sculptural tăiate I EPOCA — 16 NOEMR.BE 3 mmm PUBLICITATEA ZIARULUI „ EPOCA t c Tlrngtu O 000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciur! pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. | Primiţi vă rugăm, domnule Ministru, încredinţareaînaltel consideraţunl ce vă păstrăm, îacob Fălu. î. Coroiu, N. Nicorescu, loan M. C. Epureanu, St. Sturza. loan Emanoil, D. MarcovicI, George I. Coroiu, G. Popoviol, G. Nicorescu, G. P. Petrescu, Coslache I. Miclescu, N. Di-mitriu, Chiriac Gaiu, D. Hristea, Major Iordachs Costache, D. Georgescu, N. Lafari, G. M. Barbu, G. S. Răşcanu, Iordache Nicolau, Costin Vasiliu, Di-mitrie Vasiliu, P. V. Neacşu. pul cel mal sigur, pentru fle-care plic. ce buletin era înăuntru. Biuroul a mers cu arbilrariul până a refusa să însereze în procesul-verbal general, reclamaţiunea stăruitoare ce un însemnat nUmăr de alegători ’l-aii adresat în privinţa plicurilor transparente, şi s’a mărginit numai a face o simplă menţiune, la finele procesuluî-verhal, ca şi cum ar fi fost vorba de un simplu incident fără nici o gravitate. Această urmare a biurouluî a avut de efect se arunce cea mal mare tulburare în spiritul unul însemnat număr de alegători. Presiunile, intimidările, ameninţările, corupţi uni le de tot so'til şi pe toate căile 'şl afi dat curs liber. Candidaţii patronaţi de bsu-roQ, mal toţi funcţionari publici, ade-moniaQ şi ameninţnQ în numele guvernului. Ei controlaţi votul fle-căruT alegător In momentul când plicul se arunca în urnă. Presidentul nu lăsa să cadă plicul în urnă până ce, mal întâi, nu se Încredinţa ce fel de buletin este înlâuntru. Acest simulacru de alegeri, această îndrăsneaţâ parodie a unul act care ar trebui să fie atât de solemn, a aruncat desguBtul şi irilaţiunea în inimile tuturor. Un însemnat număr de alegători s’aQ abţinut de la vot; cei mai mulţi aQ fost violentaţi In conştiinţa lor şi, prin urmare, lipsiţi de libertatea votului, singura garanţie a unei alegeri sincere şi oneste. In asemenea împrejurări, noi credem ca guvernul nu poate avea nici un interes a se face patronul unor a-semenea desordine. Oamenii îndrâs-neţl care adăpostesc călcările lor da lege sub auspiciele guvernului şi care amerinţă pe cetăţeni şi le răpeşte li bert&tea votului, aduc rele şi periculoase servicii guvernului. In vederea acestor fapte, caro aQ întristat oraşul nostru, vă rugăm, dom nule Ministru, să bine voiţi a observa că majorilateabiurouluicu prezidentul, s’au făcut culpabili, de rea voinţa,respingând întrebuinţarea unor plicuri netransparente pe care noi le am pre-sintat, să bine voiţi a considera, dea-semenea, că prin art. 46 din lege, secretul voiului este prescris sub pedeapsa de nulitate. Noi, prin urmare, vă rugăm domnule Ministru, să bine voiţi a invalida alegerea neregulată a Colegiului I-iQ comunal al urbei Bârlad. CRONICA BOTEZUL! Erl seară la orele opt şi jumătate a fost la redacţia Voinici Naţionale, o mici sărbătoare de familie. Tănărul I. Bibicescu, care profesa de a-proape ci.icl-spre-zece ani religia rosetistă, îmbrăţişând acum pe cea colectivista, a fost botezat dupe cerinţele nouei sale religiunl şi cu ceremonialul obicinuit în asemenea împrejurări. Reporter conştiincios, voi căuta să nu uit nimic din cea ce am văzut, şi să fac o dure de seama amănunţita. Naşul tănărulul I. Bibicescu, a fost chiar d-nu loan Brfttianu In persoană; naşa a fost d nu Carada, ear serviciul divin a fost oficiat de cunoscutul popa Zabavâ. D-nu CAmpineanu a bine-voit să îndeplinească la aceastfl ceremonie funcţiunile de doică • constat în treacit că Fam găsit cam fleşcăit la trup, cea cc dovedeşte ca d-sn a făcut adesea această meserie. Doctorul Sergiu, în calitatea sa de re-presentant al Comunei şi bazat pe cunoştinţele sale medicale, a voit cu or ce preţ să ţie locul moaşei. Cererea i'a fost satisfăcuta. La orele nouă, preotul a luat din braţele naşului pe tănărul loan Bibicescu, l'a descins de brâO, de haine, de toate cele l’alte vestminte şi l’a întors cu faţa spre răsărit. Apoi a suflat de trei ort în chipul crucel şi în faţa copilului colectivist, tnsemnându'l tot de trei ori la frunte, la gura şi la pept: la frunte ca să aibă minte şi să ştie cum să manipuleze; la gura ca să nu uite ca limba boului e mare dar nu poate să vorbească ; la pept ca să ţie toate secretele închise în fundul inimcl. La fie care semn de cruce, preotul s’a întors spre d-nu I. Bratianu şi ’l a zis : «Să cunoască pruncul că tu eşti singurul, şi cele plăcute ţie să le păzească ca să se preamărească.» Apoi, fiind tănărul Bibicescu tot desbrâ-cat, cea ce oferea o vedenie cât se poate de neplăcută, preotul l'a întors cu faţa spre apus şi l’a întrebat de trei ori: — Te lepezi de Românul, şi de toate articolele lui, şi de toate principiile lui, şi de toate visurile Iul? — Mă lepăd de Românul, a răspuns Bibicescu de trei ori. — Te’aî lepădat de Românul f urma preotul. — M'am lepădat de Românul, fu răspunsul. Atunci, părintele Zăbavă, suflă în trei părţi, şi dupe obiceiul religiuneî noastre scuipa faţa neofitului. Aci trebue să Înregistrez un mic incident: în momentul când se îndeplinea această din urmă formalitate, un redactor al Românului, nâvăli ţn casă strigând : <■ Daţi'ml voe să’l scuip eu 1» Vuetul se potoli îndată ce preotul răspunse : «L’âm scuipat eU; tot acolo vine», şi ceremonia urmă. Popa grai înainte: — Te împreunezi cu colectivitatea f — Mă Împreunez cu colectivitatea. — Te'al împreunat cu colectivitatea? — M’ara împreunai cu colectivitatea. — Spune crezul. — «CrezQ într’unul loan Brătianu tatal a tuturor celor văzute şi mal ales celor nevăzute,» spuse Bibicescu cu glas tare. Dupe săvârşirea acestor formalităţi, dupe cc pruncul fu uns cu unt-de-!emn la toate tnchieturele şi cu deosebire la degete ca să sc obiclnuiască să fie uns mal târzia, dupe ce preotul zise ear de trei ori: «Pecetia darului sfîntulul budget, pecetia darului sfîntu§ lui budget, pecetia darului sfîntulul budget» ridica pe Bibicescu In sus şi'l băgă în cazanul colectivitâţel spre a’l boteza. Avu Insă grije să’l pue degetele la nas — dupe obiceia — ca să nu’l trăsnească mirosul mocirlei, şi la urechi ca să nu'i ajungă la auz tot cea ce se zice. Ceremonia se închee prin cuvintele : «In-dreptatu-le al, luminatu-te al, sfinţitu-tc al spBlatu-te al 1 Botezatu-s'a robul lui loan Bratianu In numele tatălui, amin; a asociatului sea, amin, şi a sfîntulul budget, amin!» Naşul a dat copilului drept dar de botez un mandat de consilier comunal şi un de creţ de ajutor de primar. Apoi, i'a arătat şi un mandat de deputăţie zicându't : La anul cBnd î’ţt voi frânge turta, dacă eşti gigea, are să’ţt dea tata naşu şi deputăţia de la T.-Severin 1» Două incidente aO turburat această serbare. IntâiQ : tănărul Bibicescu, ca toţi copil, a necinstit îndată rufele cele nuol In care a a fost "înfăşurat. Al doilea: Când a venit d-nu loan Brătianu cu darurile de botez, toţi colectiviştii aQ început să ţipe din răsputeri : «Tată naşule, tată naşule, mal dane şi nouă papă, că ne este foame 1» Xlax. CONTESTATIUNI LA A I. E G E II I L E C O II li X A 1.1 Ni se scrie din Severin: Prefectul nostru esplică eşecul ce a suferit guvernul In ultimele alegeri comunale, pe de o parte, prin concursul ce ar fi dat opoziţiunel magistraţii tribunalului local, iar pe de alta prin deplina libertate a alegătorilor. Adevărul este că prefectul Ghelme-gianu, spre a nu 'şl perde funcţiunea, care i-a umplut chimirul, gol de tot înainte, a recurs la toate ingerinţele, ameninţând pe cei mal slabi, rugând şi făcâd promisiuni,celor independenţi. Iar în ziua de alegeri sala localului, afară de cetăţeni indignaţi şi aspiranţi la buget,era ocupată de următorii funcţionari : D-nii Simion Istodorescu şef de biroQ în prefectură, Mih. Gâsăneanu secretarul comitetului porturilor ; comisarul de poliţie P. Bâdescu, sub-comisarul Mih. Belegrâdianu, adjutorele poliţiei Const. Zoican, directorul arestului judeţean P. Protopopescu, şi alţi mulţi de soiul acestora, care se ţineau scaiQ după alegători ca să dea voturile candidaţilor administraţiei. Dacă cu toată haita asta se mal zice că u'a fost ingerinţă a'şl dori să se a-rate ce fel ar fi trebuit să facă administraţia, pentru ca să se poată zice că aQ fost ingerinţe şi presiuni din partel? Un alegator comunal. ŞTIRI MĂRUNTE Itnnlrc. Un individ anume Fritz a rănii erl cu cuţitul pe stăpâna sa d-na lo-ncscu din Calea Victoriei. * tasnetlunt. D. generalCernat, Comandantul corpului U ae armata, avisital erl regimentul 2 de roşiori. • • Accident. O femee anumeCatti Lajos a fost trântită erl de o căruţă în strada Romană rupându l un picior. ULTIME INFORMAŢII Azi a avut loc deschiderea corpurilor legiuitoare. Pe tot parcursul de la Palat la Mitropolie, erau înşiraţi ngenţîdepoliţieînuniformă, alţii fără uniformă şi cei mai mulţi agenţi seereţ' şi pacinici cetăţeni. Pe cât era soarele de frumos şi de cald pe atât primirea făcută suveranului a fost palidă şi rece. Discursul tronului a fost primit en aceiaşi răceală de corpurile le giuitoare. Numai pasagiul relativ la armată a fost aplaudat. Suntem pozitiv informaţi că generalul Ipătescu va fi permutat. Se zice că va fi inlocuit prin generalul Berendoi, dar că acest din urmă va românea detaşat la Bucureşti şi că brigada din Botoşani va fi comandată de colonelul Fotea. # D. ministru de justiţie va cere Luni de la Cameră autorizarea d'a da in judecată pe d. Oroveanu, deputat. $ Consiliul de miniştri a aprobat eri alegerea consiliului comunal de Bucureşti. D nii consilieri vor depune mâine jurământul cerut. D. Dumitru Brătianu şi d. Ver-nescu au plecat la Botoşani. Astă-seară va pleca şi d. Alexandru La-hovary. • A. S. Principele Leopold de Ho-henzollern, a primit eri la Palatul Regal vuita corpului diplomatic. • In urma telegramelor adresate din Turnu-Mâgurele atât d-lui procuror general al Curţi cât şi M. S. Regelui, d. procuror Cocias, din parchetul Curţii pleacă mâine în Turnu-Mâgurele se cerceteze causa arestărilor. COFETĂRIA BROFT COFETĂRIA BROFT are onoare d’a-nunţa Onorabilei Sale Clientele că ţine tot-da-uua un mare asortiment de Bomboane proaspete, Supra fine in genul Boissier: ntnrons glacâs, petlts fonrs "laees. fours tliC etc. COFETĂRIA BROFT prepară în atelierul s6& cu colaborarea celor d’ântăio lucrători eşiţl din casa Boissier, toate ar culele ce pune tn consumaţiune ele. COFETARI X BROFT caută a mulţăm pe onor. sa clientelă, oferindu'l pentru preţuri moderate, consumaţiunl de prima calitate COFETĂRIA BROFT este deschisa tn tonte serile după tcairc. 8. I. IACOB Casa de schimb la Mercur Calea Victoriei No. 27, hotel Oteteliseanu Cumpera si vinde ori-co Efecte publice, face im pruni uturi pe ori-ce efecte de valoara si schimb de ori-oe moneda. DH E. CLEMENT S'a mutat Strada Model No. 3. VASILE YINES Doctor tn drept de la facultatea din Paris, fost magistrat, îmbrăţişând profesiunea de advocat, sfe însărcinează a pleda înaintea tutulor instanţelor judecătoreşti din ţară. ConsultaţiunI: 8—10 ore a. m., 7—8 p. m. Bulevardul Independenţei, tn faţa gra-dinol Cişmegiu, intrarea prin Stada Silfidelor, 6 bis. D RUL l VIANU Dă consultatului pentru boale de OCHI, URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară. Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lăturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl. D-NA SERPER SALIEA MOAŞE CU DIPLOMA Stabilindu-se tn Capitală Strada Râu-reanu No. 4, are onoare a preveni pe Onor Sa, Clientela de noul săQ domiciliu. DRS. STEFANESCU Medicul Spitalului Xenocrat ConsultaţiunI de la 3—5 p. m. Strada Popa-Fierea, 1 1. GA8A DE SCHIMB ALEL a. IOMGO A ii. MARCO Strada Upacani, No. 1B bl* Bucureşti, 15/27 Noembre mmmmmmmmmmmmmwm VALORI Scadenţa cuponelor TGrg Iii) curs i mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc. 91 1/2 Renta rom. ainortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc 94 Renta rom. (rur. oou' O 0/0 1 Mai 1 No 861/4 Oblig, de stat C. K. R. 0 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem — Imprum. Stern 1804 7 0/0 1 Mari Se p 1 Ian 1 lui — Impr. Oponhoim 1860 b 0/0 — Agio — 17 3/4 împrumuturi ds orasb Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 b o/o 1 Ian 1 Iul 76 ' I Mai 1 No 94 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 — 35 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 l Ian 1 tul 104 Idem Idem 5 0 0 Idem 87 1/2 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem 1011/2 Idem idem 6 0/0 Idem 94 Idem idem 5 0/0 Idem 84 Cred.Fonc. Ur.dinJas i5 0/0 Obl. Cas. pena. fr. 300. 10 Idem 76 1 Mai Noi 214 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» JULES 1VLAJRY 3W l*ltIETEML ILMiltATlLLI (Urmare) — N’al sâ-ml spui nimic ? 11 întrebă ea. — Nimici zise el surprins. Atâta sânge rece dupe o asemenea crimă 1 Amorul pe care iei inspirase bărbatul său prin măreţia caracterului său, dispăruse; numai rămăsese In ea decât groază şi ură. Să ne Întoarcem cu douS-zecl şi patru ore tn urmă în povestirea noastră. Lumânarea care ardea în pavilionul Enric IV, lângă cadavrul lui Barbarain ca o făclie de mort, se trecuse puţin câte puţin şi să strlnsese. Se făcuse ziuă. Soarele răsărise. In toate dimineţele, Gilbert să Întâlnea cu Mouradon, zis Cloclo, şi’l dădea instrucţiuni pentru toată ziua. Mouradon 11 aştepta zadarnic In acea zi; dar un să îngriji. Băgase de seamă la purtarea clientului săQ şi nu voia să se fie supărăcios. Ziua trecu. Mouradon se informă de la servitorii sel. Nimenea nu văzuse pe Gilbert. Find ca nici unul din el nu intra la el, de cât când Gilbert chema. Mouradon aşteptă. Gilbert plătise de mai Înainte şi cu dărnicie. Normandul n’avea de ce să se teamă. Gu toate acestea, a doua zi, locatarul său tie mal dând nici un semn de viaţă, Mouradon bătu la uşă. Nici un răspuns. — Nu cum-va! zise, nu cum-va a plecat pe nepusă masă... Numai să nu fi luat şi ceasornicul 1... Şi intra repede. Dar atunci dădu înapoi, speriat, ţi -pâud, şi alerga spre han, mai mult mort de cât viO, chemând In ajutor. După cinci minute, servitorii de la Rataille d’Avques umpleau pavilionul, şi se vaetau. Dar Mouradon nu-şî pierduse cumpătul. Porunci tuturor să iasa şi Închise uşa cu cheia, apoi, încalecând, alergă în fuga mare la Dieppe unde dădu de ştire parchetului. Judele de instrucţie veni Îndată la han cu comisarul şi un medic, doctorul Taverney, chemat în grabă ta să facă cele întâi constatări medico-legale. Judele de instrucţie, d-1 de Montdo-ney, era un tenăr de 30 ani, primit în toate saloanele, elegant, fin, distins. Cunoştea pe Gilbert cu care avuse re-laţiunl amicale şi pe care 'I Intâlnia a-desea pe und Abia intră, :• *ec;t vru, şi strigă — D. Gilbert Barbarain 1... El întrebă pe Mouradon şi pe băeţil din han. Din toate informaţi un ile ce luâ, el conchise că Gilbert fusese ucis la o întâlnire de amor. Părăsise D.ieppe cu opt zile mal înainte. Cum se afla la pavilionul Enric IV ? Ce alta de cât amorul are nevoe de atâta mister ; de atâtea precauţi uni?... Afară de asta, Mouradon dădu oarecare lămuriri; — Sunt trei zile, zise el, sau mal bine, sunt trei nopţi—îmi fumam pipa tn pădure, înainte de a mă culca. Putea să fie 10 ore... când văzui trecând printre copaci o femeie care nu ma zărit şi care alerga spre pavilion. — A v ăzut'o la faţă ? — Nu. Mai întâi, era foarte întuneric... Apoi, mi s’a părut că purta un văl... In sfirşit mergea foarte reped»... — N’aî recunoaşte-o ? — Nu. Tot ce’ţl pot spune, e că era naltă, cam slabă şi avea nişte haine de coloare închisă... — Atâta ştii ? — D-le, zise Mouradon, jignit, sunt discret, o ştie toată lumea, nu voiam să aflu mal mult... Cine era acea femeie ? Eatfi ceea ce trebuia să ştie căci de sigur ea era ia misterului. Băeţii din han nu vă-nimic şi nu putură să zică nimic, ^ia^^sţpr ^rimţLiiiiPIPgăţo- riî, Margerat, comisarul — un om slăbuţ, bolnăvicios, cu ochi negri arzători— lacea o perchisiţie amănunţită în pavilion. Găsi pumnaru! cu care să făcuse omorul, la picioarele canapelei. Era plin de sânge până la mâner. 1-nima fusese străpunsă de sigur din o parte la alta. Lovitura trebue să fi fost grozavă şi dată de o mână puternică care n’a tremurat. Arma de fabricaţi-une engleză, era un fel de cuţit lung care putea să se închidă, foarte larg, ascuţit la amândouă capete până la jumătatea lungime! sale. Părea nouă şi pe mânerul, de corn de cerb, nu eraQ iniţiale. Margerat cercetă cadavrul. Baga de seamă că portmoneul dispâ-păruse. Pe de altă parte însă ceasornicul era în buzunar. La măna stângă slrâlucia un diamant. In valisă să aflau puţine albituri, puţine haine. Aceasta dovedea că Gilbert n’avea de gând să stea mult timp In pavilion. Dar nici acolo nu să găsi nici un indiciu. Mouradon arată că mesuţa era închisă, ceea ce ar însemna ca Gilbert depusese acolo ceva bani... Margerat ne găsind cheia, strică broasca, cu toate reclamaţiunile han-jiulul... — AIA! zise Margerat, eată ceva nou... In unul din sertare era un portofolifi elegant de piele rusească, aurit, avend iniţialele G. B. 4 Comisarul dădu portofoliul judelui. Acesta îl deschise şi scoase din el câte-va hârtii. EraQ nişte cecuri asupra băncelor engleze şi americane. Nimic mal mult. D. de Montdoney întrebă din noQ pe otelier. — Iţi datoreşte ceva ? — Nici un ban d-le. Când a venit, e-cum patru zile, îmi zise : «Eată 100 de franci. Voi sta poate o săptămâna. E destul ? «Era prea mult. I’am spus’o,*dar să făcu că n’aude. — Cinci piese de 20 f.pe care le scoase dintr’un portmone roş, la un fel cu cel pe care l’aţl găsit în scrin Şi chiar atât aur mal avea. Bagă de seama la asta, ’ml dădu uu bilet de bancă de 500 franci, zicându-mi : «schimbă-I» Margerat şi ju dele să apropiară, interesaţi. Mouradon urmă: — I-am dat patru bilete de 100 de fr. unul de 50, şi 50 fr. în argint. Judele întrebă din ochi pe comisar. — Toate au dispărut d-le... zise Margerat. (Va urma) 4 EPOCA — 10 NOF.MBRE O MOARA DE VENZARE S AU DE INCAIRUT hi Tfrgovişte instalată cu toate aecesoriele pentru fa~ bricaţitme de gris şi de făină. Asemene* e de vânzare tot fn acest oraş o ca si noai, solid construiţi cu 2 Etagiurî, conţinând 18 încăperi, coridoare, comodititi, pivniti mare'bollită etc. Doritorii a se adresa proprietarului lOSIF hll.li: in Tfrgovişte. 1<***« <**.«* M S C H W A R T Z OPTIC Strada Carol 1 No. îî Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi dupi indicapunile medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea Iun1 nel. asemenea şi tot felul de Şaromet :-e. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preturi foarte moderate. DE VENZARE La 15 Noembre orele 11 se va vinde prin licitaţune publici înaintea tribunalului de Notariat casele din Strada Cometa No. 3, a le re-posatel Aneta Titeanu. DR E. CLEMENT S’a mutat strada Modei No. 2 «a. **«»«**»** **<«,**.*•« PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE r“P S. EMANUEL! < No. t, Str. Luterana, No. t eoltsul Stirbey-Voda Efectuiazi orl-ce mobili sculptaţi şi nesculptalâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. | SPECIALITATE DE LAMPEURI ® Deposit de mobile cu preturi esceptionale. H Comandele se efectuează prompt după modele. *■ *« S» n**. «***«tS*** **• It'lll i if-(orii 1 Aşi. : li m^LA ORAŞUL VIENA «1 A LA VILLE DE VIENNE vu-d-vu de I.ib. Soroci Recomandam onorabilei noastre clientele pentru irftinat.tr «I «oilditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Pete de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda ventab de Belgia si Humburg. Madapolam frantzuzesc do toate calitatile si lăţimile. lia ti sic de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Pil d’Ecosse, de bumbac, de lina si de matase. Planele, camasi si ismene de lăna dopa MiMtrniul profr*orulttl l>r. ăi. Jargrr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete franUuzesti cu balene veritabile. Trouxonri rumplrrlr pentru fldantatl. I.«yettr* «d Trou.ouri pentru ropli. TruiiHouri pentru prnslunatr, otrlnri al restauranturl Avem onoare a Jinforma pe clientela noastra ca a apărut CATAL06II A'OHTRi: ILUSTRAT SI VA FI THIRIS OKI-t l l VA lAfE CERKRE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA. vis-â-vis de librărie Sooec I A K A I* E rt I C O I. LUMINA PLĂCUTĂ Cu onoare vifl a faoe cunoscut onor. P. T. public că am primit un mare deposit de petroleQ din Caucas (Rusia) tn tinichele de la Cassa d import E- D1 N E R M A N Oatatzi si Antum şi le ofer cu un preţ foarte moderat trimise franco la aomiciliO după cerere prin Carte Poştală la adresa de mal r jos. Asamenea ofer cu unprel foarte scăzut PctroleO Regal din prima fabr că I. Niculescu, Bazar Ploeştl, cu litru. Cu stimă A. bOI.mtl.ATT ts Str. Salvator Se 1 A It A PEIII C O L COITMTIV COVAVEANll Doctor in Medicina de la Făcui, din Paris Dăm consultaţiuni in toate zilele de la orele 10—1* a. m. si de la *—4, S.r. Scul-[ pturei No. 15—Pentru săraci gratuit o No ATELIER MECANIC SSLHAUS 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cil Pompe de foaie nUtfmrlr, Fântâni Pietre de Moară, curele si tote uneltelesi accesorii pentru exploatarea Fabricelor. Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL bucureşti, Strada Colţel No. 49 PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ „STELLA“ Sapunetâc si Parfumerie, Bucur, sti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN DE TOALETA eto. DEPOU CENTRAL SI BIUROU : Calea Victorii, No. 60, vis-a-vis de Palatul Regal. Siesrfried Bodasolier Grosse Pfarrgasse 6 CIMENT PORTLAND SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE SI DE PORTLAND DE LA BOULOGNE-8UR-MER (KRANCIa) Capital i«,000,000 franci Mărci: demarle, lonqu£ty et Comp. şi E. FAMCIION et Comp. PRODUCTIUNE ANUALA CONSTATATA OFICIAL: 120,000,000 klg. Furnizori ai (il VT.IIM 1,11 FRANCEZ d«* la 1*1» Recompense la exposiliile internaţionale 1855 Paris.—Prima medalie. 1867 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment). 1873 Viena.—Două medalii prime de progres,Decoraţ. ordinului Franz-losef. 1876Filadelfia.—PrimaMed. 1878 Paris,—Marele premiu, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare. 1883 Amsterdam. Dipl. de onoare. 1885 Anvers. — Dipl. de on. SI toate recompensele cele d'lnt&i la exposiuile regionale. Principalele lucrări executate cu produsele societăţi Tone Lucrări de Cherbour. 15.000 Derivaţi u ne la Dbuye si la Vaune . . .40.000 Portu de la Hâvro .35.000 Porturi Iede la Koucn si Fâcamp. . . . 10.000 Expoziţii univer. 1876 si 1878,NouaOpera, Trocadero Hătel Dieu.............35,000 Rada de la St.-Jcan- de Luz...........12.000 Portu delaDunkeque 8.000 Portu de laSL-Nuzaire 6.100 Portu de laâabies. .7.000 Portu de la Boulogne ,tn lucrare;. . . .30.000 Portu de la Dioppe .*5.000 Tone Portu de la Calais (in lucrare) .... .50.000 Portu de ta Leixoes (Porto, Portugaliadn lucrare) .... .40.000 Ec. uzclu curs. Benei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tuneiu de la Braye (in lucrare). . . .18.000 Ad u ce rea apel or de la Budos Bourdeaux (in lucrare). . . . 10.00Q Pav.de lemn la Paris 15.000 Lucrări oe forturi (geniu militar) . . .45.000 Saigon iCocliinchina)*5.000 Canalu de Panama (in lucrare).............5.000 PortudelaSt-Valery 6.000 O coleolie de certificate privitoore ta aceste furnituri este la disposilia publicului larc-presentatul si depositarul nostru pcnlrv Itomdnia o. em. roşea i hai, la Uuriarr»ti, Strada *if. vineri A o. 4 7.—Asemenea si cerţi catul de încercare făcută cu acest ciment de către serviciul Icchnical onor. Primărie din Bucureşti, prin care se constata o resi-stenta la tracţiune de 46 de kilo de centimetru patrat, densitate de 1730 si o propor-tiune de 6 la suta parte granuloasa. Deposit in Braila la d-nu U. O. Uchrmann. A SOSIT LA CAFENEAUA „UNION'‘ CELEBRA BERE DE MUNICH ItlJllllIlL IILI BUCUREŞTI 6.—STRADĂ VESTEI.—6 Secţia medicala 1. Hydrotherapia — 2. Electrizare — 3. Inthopcdie—4. Gimnastică medicală—5. OrhalatI—6. MasajiQ sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur.................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin l.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa plnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vi-1 nerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 post-meridiane. Preturile la secţia medicală conform prosjJecţulul^^^^^^^Direcfiunea PRIMA FABRICA ROMANA DE KIFIR-KUMIS O băutura făcută din lapte, care selnlrebuintează ou mare succes tn Husia, Eng Austria şi Elveţia, în contra boalclor de piept mai cu seamă, in contra olticel. desa şi lângă Samara pe rlul Volga, sunt stabilimente speciale undomil de bolr vindecă prin KIFIR-KUMUS. Probeletherapeutice făcute Jocul ce! mai oscolentşi nutritiv,are proprietăţi rocoritoare, combate insomnia, stimulează energia inimei si a centrilor nervali scade secreţiunile canalului dig< pofta de mâncare şi tngraşe cu siguranţa asimilânduse Toarte uşor, şi st teaza pentru laptarea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, ve rog se primiţi încredinţarea recunostiintei mele. voastra, Domnule LukianofT, 1. DA UI J A. (170) ■ Englitora, :eî. La O-bolnavi se ------------------------------------letherapeutice făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit că KIFIR-KUMIS este un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarhâe, Cathar de stomac acut şi cronic Cathar a întregului canal digestiv, Anemie, Scorbut, Scrufuloara, Tuberculos» Hemoroide, şi fiind mii- mulţumită initiatitiţa d-lui Lescianofl1 renumitul fabricant dinRusia s'a inflintat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care T recomandam publicului. Calitatea Kiflrulni făcut de casa Lekianofl' este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din l^apitala. pe baza caruia d. Lukianoff a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa Lukianoff se bucura ssta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge ca KIFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe. Depositul general actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De Ia Sf. Dumitru fermase,va muta la sosse, lângă rondul al IMea unde afost gradina jardin des (leures si comptoirul va fl Calea Victoriei 108. Preţul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle *3 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor fl scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei,— 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. (MULŢUMIRE Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar la ficat, bronsit, iar unul a nurait-opeRomanic-tecnefes. Când nu pociu scoate flegma, mi se opreşte resuflarea si me coprinde o slăbiciune, tn cât nu pociu face un pas. Doctorul, care mi-a uşurat durerile, m'a sfătuit se beau Kiilr-Cumis. De la 20Septembre trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este : ca slăbiciunea s'a Inputinat, In cât umblu fara ca înecul se me poprească; flegma iese mal lesne si printr'aceasta si durerile s'au micşorat Sfatuesc pe toti cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe cei, de anii mei 80, i se folosească de laptele Kiflr-Kumis; iar pe domnia-1 ' ~ - - - • - REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR «J A E G E R Recunoscut ca cel mal escelent MEDALIAT ACUM IR URMA, OE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU MEDALIE DE AUR Sub-semnaţii având numai noi singuri dreptul de a fabricai ^vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zisei şNormale, precum şi cuvertirile de paturi în lână curată del Cămilă, garantând contra râcelel şi a reumatismului. Delarătn că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc tn magasinul AUX 72, CALEA VICTORII 72 VIS-A VIS DE PALATUL REGAL |DR JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGDT. EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TCRMTORIE DE EEK SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI. — CALEA VĂCĂREŞTI 26(, — BUCUREŞTI ' X* Se însârcinăză cu construc-ţiunl de turbinesi mori cu pre-’ ţurl mal reduse de căt acele ain Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu i piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnătorie sail mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare deposit. de fer, raiuri pentru vagonete d6oauviile, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara, La Fertă-sous-Jouars. iii „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata dc inventatorul d-oul Prof. Mcidingcr peutru SOBE MEIDINGER II. HHin, Yieua, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la i 884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sun* premiate cu cele d'intăiu premiuri: Vicun 18211. Kasel 1877, Paris 1877. Sechsbans 4897, \Vel*t878. Teplitz 4 878, Viena 4 880. Eger 4 8 84 si Triest 4884 î Aceste sobe sunt întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca Românie:; sobele mele mai sunt întrebuinţate ;u Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand UOtel; ;n laşi, HOtei Trajan ;85 sobe; in şcoala milrtara si casarme. Preferinţa acestor sobe este . asa de mare in cât se găsesc 'I pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-pltc se se ferească de schimbarea fabricatiunei noastre du- ^MEIDINGER-OFEN |£H. H E I M ratele si exacte de imitatiuni de tot felul, (ie recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uşilor este turnata marca uoastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte ca preturi reduse gratis ni franco. Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — piafaEpiscopiei No. 3 www.dacoromanica.ro