ANUL 1 No. 293. VINULi ii 20 NOEMBRE 1886 A DOUA EDITIUNE Grigore g. peucescu Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-O'AUNA ÎNAINTE I\ HTl'RF.SOi La casa Administratiune: l\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. I\ STRF.IX.AT.ATEj La toate offlciele pos tale din Uniune, pnn mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACŢIUNEA Aro. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE IRAP0IA2A Grigore VENTURA Prlm-redactor responsabil ANUNCIURtLE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRATtR Anui cîuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri i reci »nit‘ j»> pagina treia 2 lei linia 1 .A PARIS - pegasmejurnalul cu UCent & imerul, la Kioscul din rue Montmartre 113 ADMINISTRA ŢIUNKA Ro. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ro. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMEHUL, 50 BANI UN NUWER VECHIU SUBSCRIPTIUNEA pentru BOTOSENENI (urmare) Suma listelor precedente 12,031 A. Pascal, decan fac. de drept 20 C Grădişteanu, fost-ministru 40 D. Drătianu fost prim-ministru 100 Menelas Ghermani cen. la bancă 100 C. Boerescu 100 C. N. Miclescu 20 C. I. Polisu, avocat 20 Fraderic Dame 20 N. Bordeanu 20 Total. 12,471 VALSUL MILIOANELOR De când a Început guvernul d-lul Brătianu se se joace cu milioanele? lată o cestiune, a cărei soluţiune ni se impune, înainte de a intra în studiul creşterii impositelor în perioada 1881—86. Putem declara, încă de la început, că n’avem se căutăm mult, spre a da peste origina acestui joc de o noue natură. Milioanele valsează în ţara noastră aproape de zece ani de zile. A fost de ajuns câte-va luni, spre a pregăti terenul; a trebuit puţină trudă, ca se se Introducă moda a-cestuî ameţitor vals: restul a mers ca pe rotile. Curioasă pagină de istorie ! In alte părţi, întâlneşti, în viaţa mal îndelungită a guvernelor, momente de deosebire bine precizată. Distingem, bună oară, în Italia o epocă de cuceriri şi de desordine, urmată de o altă epocă de muncă, de prosperitate şi de economie. Găsim, In Franţa o periodă de aven-ture şi de anarhie, alături cu o altă perioadă de reconstituire, de ordine şi de echilibru. Şi alte multe esemple de astea. In ţara românească bunul şi reul se suprapun şi din acest amestec nu rezultă de cât confuziune, haos. Aşa, cu valsul milioanelor se deschise campania financiară a anului 1876—77 şi, de atunci, acelaş joc continuă fără repaos. Pentru opoziţioniştii din 1875, guvernanţii din 1886, partea mai grea a întreprinderii a constat în pregătirea terenului. C’un abuz groasnic de ţifre, c’o zugrăvire pasionată a situaţii, cu ameninţări in dreapta, cu ademeniri în stânga, scriitorii şi oratorii financiari din 1875 şi 1876, reuşiră a face pe cei mai mulţi se creazâ că spun adevărul. Odată spiritele ameţite, odată stăpâni pe situa-ţiune, ştim cu toţii ce a urmat : Valsul milioanelor. • « Şi tocmai fiind-câ s’a speculat în mod atât de neonest, situaţiunea financiară lăsată de guvernul conservator în Aprile 1876, se cuvine se aruncăm mai intâiii o repede o-chire asupra celor petrecute. La 27 Octombre 1875, ministrul de finanţe ti. G. Gr. Gantacuzino, presintă corpurilor legiuitoare comp-tul definitiv al eserciţiului 1874, încheiat c'un deficit bugetar foarte neînsemnat de lei 300,103.54. La aceaşi epocă, situaţiunea eserciţiului 1875 se prezintă In condi-ţiunile cele mai bune, în raport cu recolta rea şi cu esportul slab ce fusese in acel an. In fine, bugetul anului 1876 fusese votat, la timp, conform legeî, adică c’un an înainte de corpurile legiuitoare. In sesiunea din Noembre 1875, d. fost ministru George Gr. Cantacu zino se mărgini a cere numai rectificarea unor alocuri din acest buget, pentru case asigure perfectul lui echilibru la finele eserciţiului. Corpurile legiuitoare aprobară rectificarea. Nimic mai regulat şi mal legal de cât acest sistem de a se pregăti bugetele. Ministrul finanţelor, o dată bugetul unul eserciţiO votat c’un an mal nainte, are ocaziunea de a studia, Înainte de a'l pune în aplicare, toate lipsurile ce prezintă şi poale se ceară la timp rectificarea lui. Aşa procedă guvernul conservator, graţie activităţii şi competinţei căruia se introduse în timp de 5 ani de zile, ordinea în finanţele ţerei care fuseseră lăsate de guvernul din 1868, In cea mai deplină confuziune şi destrăbălare. Pentru cei-ce ar manifesta cea mai mică îndoială asupra acestei stări de lucruri, avem un mijloc de I convingere nediscutabil. Scandalul risipilor comise de guvernul de la 1867 68, devenise atât de strigător în cât Camera din 1869 orîndui o anchetă parlamentară ca se esamineze situaţiunea. Raportul acestei coraisiuni compusă din dd. G. Gantacuzino, Gr. Balş, C. Boerescu, A. Vericeanu, Nedelco-vici, Manolache Costache şi alţii conchide că n'a existat ver o dispo-ziţiune a legeî contabilităfeî care si nu fi fost violată în 1867 fi 1868. Din această cauză, toate bugetele până la 1871 au presintat deficite enorme, în cât situaţia pe care a moştenit’o la 1871 guvernul conservator, a fost din cele mai desordo-nate. (Se se citească «Monitorul O-ficial» din Martie 1875 pag. 1390 şi urm.) In cinci ani de regim conservator haosul fu limpezit. Bugetele se votară la timp; parlamentul fu pus In tot-d’auna in cunoştinţă de cauză asupra stării financiare, la fie care deschidere de sesiune, şi ameliorări importante fură aduse în toate ramurile de administrăţie. • • Prin urmare, în Ianuarie 1876 bilanţul se prezintă ast-fel: a) O situaţie echilibrată a anului 1875. b) Un buget la vreme întocmit pe 1876 in condiţiunî cât se poate de bune, pentru o administraţie deşteaptă şi econoamă. Din nefericire, anul 1876 fu bogat In surprinderi. In Februarie d. George Gr. Gantacuzino demisionă de la finanţe şi veni d. Ion Strat. Puţin dupe d. Cantacuzino trecu şi d. Pană Pencovici de la contabilitatea generală la direcţia casei de depuneri. Dar Înainte de plecarea acestora, se înregistrase deja cele 1$ luni ale eserciţiului 1875, in cât o modificare era cu neputinţă prin scripte. Facem această observaţiune, de oare ce vom avea ocaziunea se constatăm,cum, prin rea credinţă şi cu impunere, s’a falsificat de guvernul din 1876 bilanţul anului 1875, a cărui situaţiune pe 12 luni fusese deja încheiată de conservatori. A trebuit se treacă zece ani şi jumătate, de atunci, pentru ca se se facă deplină lumină asupra celor ce urmâria sindicatul de scriitori constituit în 1875 sub firma Alegatorului liber, care nu laşa se treacă zi fără se nu lovească, cu pasiune şi nedreptate, in finanţele de sub con--servatori, Acum avem la îndemână toate documentele cari descoperă firele in-trigelor urmărite de acel sindicat şi ne propunem a le analisa în mod conştiincios, spre a se cunoaşte bine şi de toţi, ce deficite a moştenit regimul actual de la Conservatori şi câţi bani a cerut el de la ţară sub preteest de a acoperi acele deficite. Aci e origina valsului de milioane. S’o facem cunoscută tutulor. In 8junul deschiderii parlamentului,e necesar ca ţara se ştie,că toate ce s’a, scris şi s’a vorbit, în curs de zece ani, în contra situaţii financiare de sub conservatori, nu pot fi considerate azi decâtcel mult drept nişte glumeţe anecdote. In faţa judecăţii sănătoase, critica financiară publicată în 1875 76 în Alegatorul liber, de către un actual ministru,trebue se treacă drept o lucrare fantastică, confuză şi pasionată. Acelaş calificativ se cuvine şi discursurilor din Senat, pronunţate de acelaş ministr autor al aşa zisei critice. Aceste acuzări trebuesc socotite azi, I drept produse ridicule ale timpului cîndse recurgea la toate mijloacele,şi chiar la citaţiunl din Danie cu se se înegreasc-â cât mai mult o situaţiune corectă şi onestă. Cayrol. Solia, 24 Noem. Mal mulţi elevi din şcoala de cădeţi, afl denunţat guvernului pe profesorul şcoa-lel, căpitanul Tepaviciaroll, că îndeamnă ! de cât-va timp pe câţl-va cădeţi, cari participaseră la lovitura de stat din 9/21 August şi cari apoi afi fost graţiaţi, sa pregătească o noua mişcare. Comandantul pieţil a arestai pe căpitanul Tepaviciarolfşi adesarmat pe elevii şcoalil. S'a ordonat o ancheta severa. Paris, 24 Noem. «Temps« crede ca atitudinea Austriei şi a Angliei a tmpicdical ocuparea Bulgariei de trupe e ruseşti : dar constata ca aceste puteri nu pot face nimic mal mult. Rusia, supunându-se, ştia ca rfesbunarea sa a fost numai amanata. Dar va veni rândul Angliei şi Austriei spre a recunoaşte neputinţa lor, când vor vedea pe Rusia atingându'şl scopul, fără a viola Intr'un mod prea deschis tratatele pentru a nu provoca mustrări. Siogura speranţă a nenorociţilor din Bulgaria se întemeiază pe acest patriotism tenace, care deja i a ajutat o dată a scutura intr'un mod gradat ingerinţa Rusiei. Berlin, 24 Noembre. «Gazeta Germaniei de Nord» desminte ştirea respândită de «Times» cum că se angajase nişte negociărl Intre agentul guvernului german din Bulgaria şi generalul Kaulbars In privinţa protecţiunil supuşilor ruşi, negociărl ce n’arli isbutit. Foaia berlineză adaogă că ast-fel de nego-ciârl se fac numai între guvernele însuşi. Itoma, 24 Noembre. Cartea verde a cestiunil bulgăreşti con-1 ţine 84 de documente, coprinzând perioada de la 21 August până la 20 Noembre. Re-sultă din aceste documente că agentul I-lalian la Sofia a primit ca instrucţiuni la 9 Septembre sâ urmeze cu regenţa bulgară raporturile oficiale întreţinute mat nainte cu guvernul prinţului. Depeşile datate din 19 Septembre, 2 Octombre şi 3 Octombre amintesc că puterile prin tratatul de la Berlin n'au voit să excludă influenţa specială a Rusiei tn Bulgaria. La 15 Octombre, d. de Robilant stăruia pentru ca Rusia sâ propuiă un candidat la tronul Bulgariei, care se fi putut Întruni sufragiile tutulor puterilor. Intr'o depeşă de la 27 Octombre, d. de Robilant tn înţelegere cu contele Kalnoky spune că dacă Rusia va urma cu sistemul săil de negaţiune absolută, restabilirea stării normale In Bulgaria devine imposibilă. In fine la 15 Noembre Intr’o telegramă adresatălaSt. Petersburg,d. deRo- www.dacoromanica.ro bilanţ stărueşte ca Sohrania actuală să proclame cât se poale mal curând candidatul ce se va fi ales. CULMEA NERUSINAREI ____ # Obiceiul Monitorului oficia! de a induce opiniunea publică în eroare a degenerat Intr’o curată boală: mania de a minţi. Ast-fel, în numărul de astă-zi, foaia oficială publică un Comunicat, care ne aminteşte pe acelea privitoare la omorurile de la Bordeni şi barba-riele de la Vâlcea. După ştiinţele cele mal positive, prii-mite de la toate autorităţile din localitate, nu a fo9t la Botoşani vărsare de sânge, nu ah fost nic! morţi nici răniţi. Aceste rânduri estrase din Comunicatul de astă zi sunt de ajuns spre a dovedi cinismul oficioşilor. Noi am constatat, prin martori oculari, prin persoane de încredere anume trimise în localitate, că s’a versat sânge la Botoşani, că sunt mal mulţi grav răniţi — al căror nume l'am şi dat — că o mulţime de martori au vezut pe un cetăţean căzând la pământ şi -ridicat in urmă de oamenii poliţii în stare de cadavru. Pe cine va crede publicul ? Afirmările vagi din Monitorul oficial, făcute de autorităţile din Dolofani? sau constatările ziarelor imle-pendinte, cari au anchetat singure faptul şi au confirmat vărsarea de sânge, dupe-ceau vezut pe răniţi zăcând In paturi, şi cari au dovedit prin medici rănile şi proveninţa lor? Şi apoi, cine sunt autorităţile din Botoşani ? Procurorul Crivetz, care singur a dat ordine soldaţilor se ti agă in carne vie. Poliţaiul Placa, care însuşi a luat parte la atacul in contra cetăţenilor. Primarul Hasnaşi şi prefectul Roj-niţă cari singuri au esecutat ordinele generalului Pilat. Aceste sunt autorităţile de la cari guvernul a cules ştiinţe pozitive 1 E culmea cinismului acest sistem de desminţire. Autorităţile cari au vărsat sânge, autorităţile cari sub un guvern de ordine şi moralitate, ar trebui singure anchetate şi trimise în zidurile reci ale Închisorilor, tocmai pe acele autorităţi se basează guvernul ca se susţie că la Botoşani nu s'a versat sânge? încă odată aceasta este culmea neruşinării şi a minciunei. Ast-fel desminte guvernul!.... Cât despre tenerul Iacob Ghoor-ghiu despre care a vorbit d. Miclescu în articolul seu deeri, este o neruşinare şi o neomenie din cele mat mari de a se vorbi cu atâta nepăsare de un om care poate acum o fi trăgend de moarte! CARAGHIOŞI SI IGX0REM1 9 9 * Comunicatul dat de ministrul Justiţiei la patru ziare din opoziţie, în privinţa afacerel de la R.-Vâlcea, a procurat lume! ocazia ca să vază încă o dată cât de caraghioşi şi de ignorenţl sunt luceaferit colectivitâţel. Comunicatul cu pricina, precum se ştie, a fost refuzat de ziarele opoziţioniste, pentru că erea o proza stupidă şi arogantă, care cel mult poate figura !n coloanele Voinţei Naţionale. Pentru aceea a şi fost publicat în capul acestei gazete în timp de mai multe zile. Dar şi chipul şi împrejurările In care ziarul în cestiune a publicat Comunicatul, nu sunt fără interes. Inchipuiţi-vă, guvernul trimite o necurăţenie la adresa câtor-va ziare din opoziţie, aceste ziare resping cu des-gust necureţenia ministerială, iar Uo-mţa Naţionala, generoasă şi gata pentru sacrificii cum este In tot d’auna, îngh'te ea Comunicatul d-lul Stătescu. Aceasta însă nu ne importă pe noi şi nu ne surprinde, căci Voinţa Naţionala, cu stomachu) el de colectivistă, este în stare să dijere altele şi mai groase. In acest comunicat însă, tipărit cu litere de afiş de către foaia guvernamen-j tală, am găsit o frasă care dovedeşte j până la ce grad este ignorent în ale Dreptului, D. Eugeniu Stătescu. Aşa, eată ce citim, intre altele, In faimosul Comunicat, cu privire la acuzaţii Duvidescu, Zugrâvescu, Alexandrescu etc. «... Şi nici nu s’ar înţelege o aseme-«nea distincţiune pentru oameni cari us’aii făcui culpabili de omor cu pân- udirc». Culpabili de omor cu pândire ! Adi-că-te de unde ştie d. ministru ceva ca asta ? SaO mal bine, cum îşi permite d. ministru să afirme una ca asta? Pentru toţi oameail cari n’au paie în cap şi pentru un jurist mal ales, culpabil, este numai omul acela care a lost osindit. Ear aceia cari se găsesc In categoria maltrataţilor şi schinguiţilor de la Vâlcea, sunt numai acuzaţi. El bine, aceste lucruri atât de elementare sunt cu totul ignorate de către eminentul (!) jurist, d. Eugeniu Stătescu. Un advocat eşit de la facultatea din Tergovişlea, un practicant de la judecătoria de pace, de sigur că n’ar fi căzut Intr'o asemenea grosolană şi neiertată greşeală. Aceştia, ar fi ştiut să facă deosebirea între un acuzai şi un vinovat. Daca, acuma d-lul Stătescu 'i ar veni la cap nenorocirea de a fi disgraţiat de colectivitate, parcă vedem, că, nu mal departe de căi a doua zi, iubita d-sale Voinţa Naţionala, 11 va trata de «ambiţios vulgar», «advocat de Tergovişte», «ignorent care nu ştie să facă deosebire între un acuzat şi un culpabil», «fiinţă veninoasa şi plină de pretenţii», «mediocritate ridicata la cele mai lna te funcţii de către partidul liberal şi ilustrul ei şef d. Ion Brătianu» etc. etc. etc. Şl în adevăr, că o asemenea soartă o merită caricatura de ministru al justiţiei de astazi. Acest om, care ’şl a făcut un piedestal din neruşinare şi aroganţă, care a strigat în faţa parlamentului că opoziţia a pierdui dreptul la proiecţia legilor, care a Îndrăznit să declare in public de culpabili pe nişte oameni cari n'au fost judecaţi încă, care tinde a face din magistraţi nişte sbiri al poliţiei, ear nu nişte reprezentanţi al justiţiei, acest om care te revoltă numai cât îl vezi umfiânduse în pene şi răţoindu-se In faţa lumel, acest om nu poate merita o soartă mai bună. Având toate cusururile, fiind răii, ambiţios, răzbunător, pe lângă astea şi ministru colectivist, d-lul Eugeniu Stătescu nu’I mai rămânea de cât să ajungă ridicol. Şi ridicol este d. Stătescu când declară In Voinţa Naţională, că: daca ziarele din opoziţiune refuză d a publică Comunicatul, apoi, atât mai rău pentru elelll Tocmai istoria vulpel, care neputând ajunge la struguri, declară că sunt acrii. Ies. BULETIN EXTERIOR Amânarea Conflictului Nu mal e îndoială astă-zl că situaţiunea litigiului bulgar s’a limpezit în sensul, că două puteri mari aă remas faţă în faţă ca conducătoare a mişcurel diplomatice. Aceste puteri sunt Rusia şi Austro-Ungaria. Dacă am voi să ne servim de o es-presiune juridică, am putea zice ca Rusia reprezintă partea demandoare şi Austro Ungaria pe cea defendoare. A-dică Rusia este aceea care a luat iaj« EPOCA — 14 NOEMBRE 2 ţiativa pentru a provoca litigiul şi Austru Ungaria e puterea care ş a luat sarcina d'a apăra causa t *a ta tulul din Berlin tn faţa areopagului european. Plină acum cestiunea nu a fost tratată de căt pe târlmul negocierilor, de la un cabinet la altul, şi Rusia are în favoarea e! faptul implinit a resturnârel principelui Alexandru şi acela al refuzului principelui Waldemar d'a primi tronul Bulgariei. Este astâ-zl probat că alegerea noului Suveran al Bulgariei nu se Va putea face de cit conform dorinţelor Rusiei. De acea vedem că candidatura principelui de Mingrelia.care la început a fost privită cs ridicula. acum a devenit serioasă şi chiar are sorţi d'a fi primită de toate puterile. Cestiuneaeste numai d'asăcreaînBulgariaosituaţiune normală şi bine definită care să nu lase Rusiei alte pretexte de intervenţiune. In acest scop pare că Austro-Unga-ria va lua iniţiativa unei propuneri,prin care puterile sunt invitate a se pronunţa asupra unor cestiuni prealabile, cari trebuesc rezolvate Înainte d’a se alege şi d‘a se confirma de puteri, noul Suveran al Bulgariei. Aceste cestiuni sunt: 1. Unirea Rumeliei Orientale cu Bulgaria. Să ştie că aceasta unire n'a fost încă regulată Inlr’un mod precis şi că a fost recunoscuta mal mult ca o unire personală, aşa ca principele Rulgariel să fie tot odată guvernator al Rumeliei orientale. 2. Revizuirea statutului organic al Rumeliei, care fusese începută înaintea resturnarel principelui Alexandru de Battemberg şi a fost In urmă, Întreruptă prin ultimelp evenimente. O asemenea propunere ar avea sorţi d’a fi primită de Anglia şi Italia şi poate chiar de Germania, căci ea ar prezenta avantagiul, d'a pune pe puteri In pozi-ţiune să discute cestiunea tntr’un mod contradictor şi d'a o supune areopagului european. Nu e vorba; de câţl-va ani încoace conferinţele nu prea reuşesc a salva pacea europeană. Din contră Europa s’a obicinuit cu idea că dintr’o confe-renţft trebue să iasă resbelul. Dar cel puţin propunerea Austro-Ungarâ va avea de efect să prelun-giască negocierile şi să facă ca isbuc-nirea conflictului să fie amânată până la primă-varâ. V. UN INIMIC AL FRANCIE1 Cetim In ziarul «Le Mol d’ordre» din Paria : Nu cunoaştem Încă In întregimea lor rezultatele alegerilor comunale din România. Ştirile ce ne sunt transmise atk un caracter atât de oficios, In cât cu greu se pot lua ca bază a unei a-precierl. Din norocire, câte-va depeşl şi câte-va scrisori, adresate nouă personal, ne permit d'azl d'a afirma In chipul cel mai absolut, că la urma urmei, alegerile comunale din Roml-nia sunt o Înfrângere pentru partidul guvernamental. Să nu se Înşele cititorii noştril. Nu ne pasă de persoana d-lul Bră-tianu, nici de politica interioară ce FOITA ZIARULUI „EPOCA11 (17) BARBU KATARGIU (Urmare) De la 1834, adică de când s’aQ arătat primele Începuturi de viaţă parlamentară la noi, până astă zi nimeni Intre Români n’a fost Înzestrat Intr'un grad mal Înalt de cât B. Katargiu cu darul de a mişca inimile prin vorba: nici A. Panu, care mal mult recita discursurile sale de cât le improviza ; nici d. I. Brâtianu ale cărui discursuri, pe lângă o limbă puţin românească, acuza lipsa de coherenţă şi de nex logic In ideii; nici d. M. Cogâlniceanu, care adesea pare prolix şi câte o dată pedant, cu toate mişcările sale de o elocinţa grandioasă ; nici d. Niculae Ionescu, a cărui frasă admirabil ţesută şi dicţiune măiastră nu duc tot d’auna la o concluzie inevitabila; nici G. Costaforu, care cu tot spiritul şi verva sa nesecata, remânea tot advocat, de şi cau-seur charmant; nici V. Boerescu, care avea multă volubilitate în vorbire, dar puţini ner\I şi muşchi; nici aiâîţ corifei tribunei noastre, cari fac un contrast impune României. Combatem pe d-nu Brâtianu, pentru că acest vechiQ amic al Francei urmează azi ca un gallofob desăvârşit. Politica reacţionară a d-lui Brâtianu nu ne atinge, aceasta ’i treaba Românilor. Dar gallofobia d-lul Brâtianu ne costă scump ; ia a ruinat comerciul nostru In România. Avem la Îndemână ceea-ce ne trebue pentru ca s'o dovedim,o vom dovedi, şi vom întreba atunci , pe acei din compatrioţii noştril cari aQ cunoscut tn Francia, pe Brâtianu liberal, pe Brâtianu gal-lofll, dacă stâruesc în buna părere ce avead de dlnsul. Cât pentru noi ştim deja cum stad lucrurile, şi ne bucurăm de eşecul Încercat de d-nu loan Brâtianu, In cele din urmi alegerL 0 Înfricoşată presiune a fost eser-citatâ de guvern asupra alegătorilor. Nu s’a dat înapoi In faţa nici unui mijloc, şi şcene de vandalism ad ilustrat această perioadă electorală. Le-am relatat la vreme şi nu vom mal reveni asupră-le ; dar ele n’ad împiedecat pe candidaţii opoziţiunel de a reuşi In mal multe oraşe mari şi de a obţine chiar la Bucureşti 943 voturi, contra 1343 date candidaţilor guvernamentali. Amintindu-ne că la 1883 lista guvernamentala obţinuse 2,279 voturi, se poate măsura esact tărlmul pierdui de partidul Brâtianu şi afirma, cum scrie l’Independancc lloumaine, câ In zioa In care va Înceta presiunile guvernamentale, când garanţii formale vor fi date de Coroană, o imensă majoritate va condamna politica cabinetului Bră-tianu. N’avem trebuinţă a intra In amănunte puţin interesante pentru cititorii noştril, sunt cu toate acestea oare-carl particularităţi destul de ciudate, şi cari dovedesc cât e de uşor a face să mărgă o ţară care n’are chezăşia sufragiului universal. La Piteşti, de pildă, din 174 votanţi, opoziţia obţine 69 voturi iar lista guvernamentală 95; dar între aceşti 174 votanţi se numără 65 funcţionari, cari se găseaQ In alternativa d’a vota pentru guvern sau d'a pierde slujba lor. Parcă auzim ver-unil doctrinari zicând, dând din cup : «Aceasta ‘I destul de trist, căci In cele din urmă, Bră-tianu reprezintă ideile liberale In România şi dacă adversarii săi ajung la putere aceasta ar fi o Înfrângere pentru libertate.» Ciudată greşală, şi cât e de înşelător acest mare cuvânt ce se Întrebuinţează atât de uşor şi la fie-ce iocl Noi nu trebue să judecăm despre lucrurile din orient, cade cele din Franţa, iar cuvintele: conservator, liberal, radical, n'aQ pretutindeni aceiaşi Însemnare, căci nicâerl nu corespund la aceleaşi idei I In orient, acestea sunt e-tichete şi nimic mal mult. Nu ştim daca acel pe cari ’I numesc In România conservatorii, ar fl mal puţini liberali ca d. Brâtianu, aceasta ni se pare dificil, dar ceea ce ştim foarte bine, este ca el nu vor face, ca d. Brâtianu, o politica anti-francezâ şi a-ceastă trebue să fie pentru noi de oarecare însemnătate. isbitor cu mulţimea afonă saQ gălă-giosâ din parlamentul nostru. Deosebit de frază şi argumentaţie, acţiunea lui B. Katargiu avea In sine ceva din acţiunea lui MirabeaQ, precum judecă unul din cel mai de aproape şi mal inteligenţi cunoscători al lui 1). Era destul să ceară el cuvântul, pentru ca, In mijlocul şedinţei celei mal sgomoloase, liniştea să se restabileasa. CândB. Katargiu se suia la tribună şi îşi arunca privirea sa profunda peste bancele deputaţilor, o tăcere religiosă domnea In Adunare ; când îşi aducea mâna prin păr sprea ’l grămădi către părţile temporale , când cu o dexteritate surprinzătoare, mânuia monoclul, care 11 da o Infăţoşare singulară; când ochii săi plini de foc începeai! a scăpară scântei şi a fascina privirile auditorilor, sad când, luând un aer mal insolent, îşi înfigea mâna In umărul vestei şi arăta Adunării numai profilul figurei sale demoniace, un fior pătrundea pe deputaţi. Din acest moment el devenea despotul tribunei; o Întrerupere imprudenta sau chiar bine pusă din partea unui adversar, departe de a ’l des-concentra şi de ’t face să şl piarzâ echilibrul, era un nou nutriment pentru verva sa nesecată ; pieptul său se dilata, talia sa mică, văzuta prin lentila elocinţel, lua nişte proporţiuni uriaşe, iar vocea lui puternică ar fi fost In stare să desfida or ce furtună parla- 1) D-nu George Lincbp in scrisoarea sa către d-na Kargiu. A susţine pretutindeni p'acel ce ne iubesc, trebue să fie politica esterioară a Franţei şi aceasta e acea a lui Mol d’Ordre. Ceea ce explică pentru ce no! aprobam pe d. Esdrup, ministrul reacţionar al Danemarcei, care face politică anti-germanâ şi cată a pune ţara sa In stare, d a se împotrivi unei năvăliri şi pentru ce blamam pe d. Ion Brătia-nu, ministru pseudo-liberal, sluga u-militâ a Germaniei, cărei’a predat, legaţi de mâini şi de picioare, pe fraţii noştril latini de Ia Dunărea de-jos. A. Saissj. INFORMATIUNI Se vede câ nici de astă dată, prinţul Ferdinand de Hohenzollern nu va fi proclamat moştenitor al tronului. Causa ar fi câ M. S. Regina nu vrea cu nici un preţ se se proclame acum moştenitorul. X D. M. Kogălniceanu a plecat în Dobrogea. D-sa se va întoarce Sâmbătă pentru deşebiderea Cimeriî. * Pentru a patra oară întrebăm pe oficioşi, în virtutea cărui drept, fraţii Oroveanu au fost depuşi la ca-sarma jandarmilor, în loc d’a fi depuşi într’un penitenciar. Aşteptăm comunicatul d-lui Slâ-tescu. X Generalul Ip&tcscM a sosit în capitală venind de la Botoşani. X Inspectorii generali ai armatei au Început azi întocmirea tablourilor de înaintare pentru arma cavaleriei. X Citim în România Liberă de azi; «Pe Voinţa Naţională n’o tulbură de loc faptul buletinului albastru de la Botoşani; din contră ea găseşte lucru în regulă şi se năpusteşte tot In potriva celor cari au zis, că a ceasta este în contra spiritului legii, care ordonă secretul votului. Cinism 1...» X D. Bobaicaşi Botez au depus Marţi la Ministerul do Interne 3 proteste a alegătorilor BotăşenenI în privinţa infamiilor comise cu ocazia acelor alegeri, se crede de sigur casarea a-celor alegeri, tot odată d. Moscuna va pleca la Botoşani să ancheteze faptul alegerei şi atrocităţile comise. CRONICA O IIICEIU Itl T lllt CUŞTI Peste câte-va seplămânl va trebui se se desfăşoare înaintea justiţiei procesul marelui atentat de la 4 Septembre, când viaţa marelui cetăţean 1. C. Br&tianu a fost In pericol, dar nu s'aO periclitat de cât pantalonii şi izmenile micului cetăţean C. F. Robescu. Contrariu însă uzurilor de până acuma, şedinţele In care se va judeca acest interesant proces, nu vor fi publice din pricină că între alte obiecte vor ti în instanţă şi izmenele d Iul C. F. Robescu, găurite şi pecetluite. Pudoa ea publică reclamă aceasta. . Cel mai interesant lucru Insă e acela eft, de astă-zl înainte şalvarii d-lul C. F. Robescu vor fi păstraţi cu multă sfinţenie de către partidul de la putere, tn urma unul vot al pa lamentulul, şi la toate vremurile de grea cumpănă vor fi scoşi la iveală, sărutaţi de credincioşi şi purtaţi In triumf tn vtrful unul băţ, întocmai cum port Turcii şalvarii lui Mohamet. Guvernamentalii s'aQ hotărît ca s6 primească aceste obiceiuri turceşti tn programa lor politică, ca semn de condescendenţa pentru Turcii din Dobrogea cari, cu cea mai mare tragere de inimă s’ao făcut naţionali- liberali. Aceasta mare minune s’a dat pe faţă la ultimele alegeri comunale, când ziarele guvernamentale aQ anunţat cu mare bucurie că la Constanţa aii fost aleşi d-nil Hafu\ Regep şi Aii Cadir, nationali-liberali. Ori cum cum ara privi lucrul, prin gaura şalvarilor d-lul C. F. Robescu sat) nu, suntem datori să mărturisim câ cel mal mare caraghiozltc ce se putea concepe vre o dată este national-lihcraliţarea a bieţilor Turc! din Dobrogea. Inchipuiţi-vC Turcii liberali şi ce e mal mult, najiona/i-romftni î! î In sfârşit, iată realitatea şi prin urmare, partidul colectivist era dator sC rCsplătească această bunâ-voitoare convertire a discipolilor Iul Mahomet la principiile dluf I. C. Brătianu-Carada. Şalvarii lui C. F. Robescu, aşa dară, vor avea o importanta misiune de îndeplinit tn viitor şi vor fi păstraţi tn Muzeul naţional tn urma unei ceremonii grandioase, ce se va deschide printr’un discurs al d-lul Ştefan Bellio. Mal rămâne de Întrebat acuma, unde aQ sfi se oprească colectiviştii cu Introducerea obiceiurilor turceşti In partidul lor. Pentru bătrânit partidului, cari aQ apucat regimul turcesc, lucrul nu va fi prea mult surprinzător, dar ce sunt vinovaţi junii neofiţi, se se supue unor regule şi principii foarte dapărtate de obiceiurile şi educa-ţiunea lor. Aşa, bună-oară d. Ştefan Bellio, care pe vremuri a purtat şi fesul, poate s6 susţie noua selecţiune a partidului colectivist, dar, oare, d. Nico Xenopolo saQ d. Porumbaru vor primi aceasta turcire a moravurilor politice ? Mal Înţelegem să primească metarmofoza d. Dr. Severin, care a învăţat medicina la Stambul, saQ d. Ion Ghica care a fost BeiQ de Samos, dar aceasta nu Însemnează că întreg partidul să se supue orbeşte la acest noQ capriciQ al vizirului Brâtianu. Singurul care va avea se 'şl mărească reputaţia cu acest prilej, va fi d. B. P. Hâj-deu, carele pe lângă noua sa broşură Turcismele tn limba româna, va da la lumina inevitabil, o noue broşură intitulată Turcismele tn obiceiurile româneşti. Cel puţin acuma, partidul colectivist, nu va mal putea susţine că este partidul care merge înainte, când toată lumea îl vede că dă îndărăt. Radu Ţandăra. HI l'IVDIItl SI MITUIM D. Şef administrator al staţiunel anti-flloxerice din Prahova s’a crezut calomniat de o informaţiune publicată In ziarul nostru, In privinţa risipei făcută cu naftalina. De atunci, d. Pan-drav procură continuă materie Voinţei Naţionale, trămiţându-I nişte scrisori, pe cari noi am refuzat d’a lejpublica, atât din cauza formei In care sunt redactate cât şi din cauza lungimel lor. După comunicatul publicat In «Monitorul Oficial» şi după risipade vorbă a d-lul Pandrav, fle-care ar fi fost In drept să se aştepte la o lămurire a a-cestel scandaloase afaceri. S’a Intămplat şi de astă dată, ca tot-d’a-una, contrariul. Şi «Monitorul» şi administratorul secţiunelanti-filoxerice nu fac de cât să compromită şi mal mult cauza ce şi-aG propus să apere. Gestiunea pusă de noi sta ast-fel : a) S’a cumpărat In mod necorect şi nelegal naftalina ? b) S’a aruncat banilln vânt, cu această ocaziune ? Da saQ nu ? Şi, dacă s’a comis ilegalităţi, daca s’aQ făcut risipe,, cine a pierdut şi cine a putut profita din toate acestea 7 Nici Monitorul nici d. Pandaravn’art isbutit să demonstre, şi prin urmare să convingă pe contribuabili, că întrebările şi bănuielile noastre nu eraQ Întemeiate. Ilegalitatea In cumpărătoarea naftalinei se constată din chiar actele aliate In dosarele ministerului de domenii. Am avut griju de a esamina aceste documente şi iată ce am constatat O primă comandă de 50,000 kg. naftalină s’a făcut In 1884 la casa Ohlgart din Kehl a/R şi a costat 18 mărci de aur saQ 22 freî şi 50 centime suta de kilograme aduse la Ploieşti. Se observa ca această comandă făcută înainte de numirea d-lui Pandrav, e corecta şi a fost mai eftină. E corectă de oare ce fiind o cumpărătoare do probă şi In mică cantitate se putea face prin bună învoială; a costat mal eftin de oare-ce a costat numai lei 22,50 aur, pe când cele l’alte cumpărători, făcute In câtimi considerabile, aQ costat Intre 28 şi 32 franci. Recunoaştem şi noi câ scandalul şi risipa a început In 1885, adică când d. Pandrav a fost adus la Filoxera de d. Stolojan. In luna Iulie 1885, d. dr. Bernard a referat ministerului de domenii că pentru tratarea viilor flloxerale ar fi suficiente 500,000 k. de naftalină. Comisiunea flioxericâ a luat de bună arătarea d-lul chimist Bernard şi d. Stolojan l’a autorizat să facă comanda pentru aceasta sumă de 500,000 kilograme îndestulătoare spre a trata 2800-3000 pogoane, sau precum afirmă raportul d-sal< 2.200.000 butuci de viţă flloxerată. Cu toate acestea se constată din dosarele ministerului că In loc de 500,000 kilograme s’a comandat la casa Julius Rulgers din Berlin 1.100.000 k. adică o sumă Îndoită. De aci începe încurcătura; de aci nasc bănuelile. In adevăr,dacă nici chiar cele 500.000 merge ca Menippos In Iad să juduce frumuseţea Elenei şi a lui Narcis dupe oasele informe ce zăceaQ Într’un colţ al Tartarului. Nişte petale veştejite şi descolorate nu pot ţinea locul acelor flori, ale căror feţe de altă dată ne desfătau privirile şi ale căror miros ne umplea simţurile de o desmierdare cerească. Stenograful omoară pe adevăratul orator; iată de ce oratorul trebue să dissuadeze, ba chiar să lm-pedice pe cel ce vor să apuce vorbele lui. Ambiţiunea de a vedea reproduşi trebue lăsată pe seama acelor negustori de vorbe, pentru cari reclama este totul. Adevărata elocinţă stă In viaţa discursului, nu In cuvintele moarte trecute In corpul Monitorului Oficial. Ce fel ? Din atâtea comori nepreţuite ce formaQ apanagiul acestei naturi ex-tra-ordinare, nu va remânea nici o urmă, care să pună pe urmaşi pe cale de a ghici măcar o parte dintr’o zestre aşa de bogată 7 (Va urma) mentarâ. Atunci el nu mai era amul ce priveai cu câte-va minute mai ’nainte. Era o adevărata transfiguraţiune. Când se afia In oposiţie, atacurile sale contra guvernului, din ce în ce mai aspre, mai violente, năpustirile sale din ce In ce mal impetuase, amuţeau pe titularii departamentelor saQ II ţintuiau pe banca ministerială. Ga Hector ce respingea pe Achel până la corăbiile lor şi cerea facle să le aprinză spre a le tăia or ce retragere, Katargiu nu se mulţumea să învingă pe adversarul său, ci trăgea împrejurul lui un sistem de circumvalaţiunl, care II sileau să se dea prins. Temperamentul său nervos şi hotărât nu ’1 lăsau să se oprească la jumătatea drumului saQ la câţl-va paşi de ţinta străduinţelor lui. Majoritatea pe care Katargiu o conduse de la 1859 maî-mal ţâră întrerupere până In momentul morţii sale, i se supunea nu numai din convingere, ci şi In mod automatic, dupe accesele acestui maniac, dinaintea căruia trebuia să se plece or ce voinţă, să se sfa-răme or-ce teorie. Ca membru al opo-siţiei, el ştia să grupeze împrejurul lui deosebite fracţiuni nemulţumite şi să însemneze de mal ’nainte fle-căruia postul ce trebuia să apere şi puntul ce trebuia să atace. Pe când alţii executau părţile mal uşoare ale planului de campanie, el păstra pentru sine locul cel mal primejdios, dar In acelaşi timp şi cel mal onorabil O data lupta Începută, el se năpustea asupra celui maidibaciu www.dacoromanica.ro din generalii armatei vrăjmaşe,tr da tot felul de lovituri, 11 apuca la strâns şi nu’l da drumul din cleştele mâinilor sale de cât dupe ce 11 sleia de putere şi de viaţă. Numai acel ce 1’aQ văzut lâ aceasta proba pot povesti cu competenţa şi descrie cu fidelitate rolul lui B. Katargiu tn aceste lupte de giganţi. Citind astâ-zl discursurile Iul B. Katargiu, dupe interval de 2-4 de ani şi mai bine, nu mal simţim nimic din a-cel fiori ce coprindeau pe contimporanii lui. Acea ardoare militantă, acel suflet care le strâbătea, acea viaţă extraordinară ce le comunica vocea şi gestul Iul, sunt moarte pentru noi. Ca o atmosferă plină de o licoare divină, dar descoperită de incuria saQ imprudenţa oamenilor, ele aQ pierdut acel parfum de ambrozie, care le facea vrednice de masa zeilor. In multe privinţe oratorul se aseamănă cu un actor; ca şi acestuia din urmă, lui nu ’l s’a dat a trece întreg la prosperitate; cea mal bună parte din el se pierde, fără ca naraţiunile celor ce l’au gustat să fie In stare a Înlocui sensaţiunea ochiului şi urechii, aceste două porţi paradisia-ce prin cari omul intră In regiunile artei dramatice şi ale elocinţel. Un Quintus, un Talma, un Kean erau sublimi pe scena ridicată pentru dânşi; coborâţi In rândurile oamenilor, ei nu mai au nimic din ceea ce ’l făcea aşa de mari înaintea noastră. Cel ce a-leargă la notele stenografului ca să judece valoarea şi efectul unul discurs, EPOCA — 14 NOEMRBE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA" Tlraglii 6,000 de r«»I ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 ban! Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. k. recomandate de d. dr. Bernard prin raportul sfiQ, nu s'au utilizat până a-cum, pentru ce s’a mal cumpărat alte 600.000 kilograme? Ce zor era sfi se cheltuiască alţi aproape 200.000 lei, când din naftalina comandata ş’aprovizionatâ, nu s'a întrebuinţat până la finele anului acesta de cât 247.054 kilograme ? (Vezi comunicatul din Monitorul oft cial şi rfis. d-lul Pandrav). Dar risipa şi desordina nu s au mâr ginit aci. In luna Noembre 1885, acula.ş d. Bernard care tn lunaluliu 1885 afirmase că găseşte suficiente 500.000 kilgr. pentru 2.200.000 butuci sad 2.800 — 3 000 pogoane, raportează la minister ca se simte trebuinţă de mal multă naftalină. Este adevărat că d. Bernad justifică noua sa părere pe negligcnta şi nepăsarea cu care a fost administrat până a-tuncl (5 Noembre 1885) serviciul flloxe-ric — aşaseexprimă d. Bernard — dar tot atât de adevărat este ca la acea e-pocâ deja un stock considerabil de naftalină era aprovizionat. Şi atât de considerabil era acel stok, In cât şi asta-zî se mal află dintr'ânsul încă 300.000 kilogrume din primele 500.000. Daca este aşa, de ce a opinat pentru o nouă cumpărătoare ? Nu este acesta un curat mister ? N'a rezultat de aci o adevărată risipă ? Mal mult încă. De şi serviciul flloxeric dispunea în iarna anului 1885 de aproape 900,000 Kilograme naftalină asvîrlilâ în nişte bordee din valea Ploeştilor; de şi naftalina e un produs greii de conservat câcl se volatisează repede, d. Pandrav stărue la minister în primele luni ale anului 1870 să se mal facă o nouă comandă de aproape 400,000 lei, cea-ce represinta mal bine de 1 milion Kilograme naftalină! Cum să explicăm siăruinţad-lul Pandrav, în asemeni condiţiunl? O particularitate curioasa este acăsta: d. Stolojan a incuviinţat cererea de a se cumpăra noul milion de naftalină, dar consiliul de miniştrii a refuzat se ’î acorde creditul cerut. Tocmai în Aprilie 1880 când se votă bugetul se acordă ministrului de domenii 400.000 lei pentru naftalină. Ceea-ce d. Pandrav şi d. Stolojan nu putură comanda înainte de Aprile, cumpărară după Aprilie 1880, In cât astăzi a rămas In nişte bordee şi sub o şatra, de aproape un an de zile 1.500.000 kil. naftalina care a costat d’inpreunâ cu lefurile şi diurnile pesle 500.000 inii Ini Cum se calificăm această stare de lucruri ? D. Pandrav zice că e onest şi d. Bernard sfidează publicul cu ştiinţa d-sale adăogând că d-sa singur e răspunzător de ce s’a făcut până acum cn naftalina? Protestările d-luî Pandrav şi declaraţiile d-luî Bernard nu sunt de natură a pune la loc jumătatea de milion a-runcală în vănt. Şi să nu se uite că proprietarii de vil aO să plătească a-ceastâ risipă, căci el art fost supuşi la taxă pentru naftalină şi deja se vorbeşte de alte tacse noul. încă o observaţiune. Se afiă In dosarul de la domenii o o-fertă a unul droguist pentru naftalină. Această oferta a stat mult timp nebăgată în seamă. In fine d. Pandrav c recomanda printrun raport din lan. 1880 d-lul Stolojan. Atunci d. Stolojan o a-probă. Ce însemnează această recomandare a dlui Pandav ? Ce este acest amestec al d-sale în cumpărarea naftalinei ? Ori cum întorci dosarul ministerului dai pesle lucruri ciudate şi neînţelese. I>. Pandrav comandă naftalina şi tot d sa o primeşte şi opinează să se plătească. D. Pandrav primeşte naftalina şi tot d. Pandrav constata cât a primit. D. Pandrav recomandă plata şi tot d sa se pronunţă asupra calităţii. In toată aceasta operaţiune nu mijloceşte alt factor de cât un biet cantaragiu de la drumul de fier. Sub autoritatea acestuia d. Pandrav 'şl acoperă răspunderea Aceasta se chiamă ordine şi control. lata ce am constatat noî din chiar dosarele ministerului; eată cea-ce Voinţa Naţională numeşte calomniele Epocel. Prînz bun, onorabililor. ŞTIRI TEATRALE Reprezentaţia operei Traviata a a-vut un succes deplin. D-ra Prevost a cântat şi a jucat rolul Violetei cuomare perfecţiune. Am intrat în teatru cu o oare care sfială temîndu-ne că puterile fizice ale cântăreţei să nu fie suficiente pentru o parte atât de ostenitoare. Dar mărturisim câ am eşit cu totul satisfăcuţi. D-ra Prevost ne-a răpit atât prin farmecul voce! cât şi prin arta pe care a arătat’o In interprelaţiunea rolului. D. Pizorni a cântat bine şi a avut chiar momente demne de un tenor de primo cartelo. I). Verdini ne-a dovedit câ slic să se modereze şi a fost aplaudat. In general reprezentaţiunea a fost bine îngrijită.Corurile şi orchestra s ad distins de astă data prin esactita-tea lor. • V Concertul d-lul PopovicI a reuşit de minune. Tînărjl bariton a fost mult aplaudat şi rechiemat. Atât societatea corală Liedcrtafcl cât şv doamnele Ar Manolescu şi Vermont şi d. Narice cari ad dat concursul lor aii atut un succes netăgăduit. M S. Regina şi principele Ferdinand au onorai concertul cu presenţa lor şi a fi dat tn mal multe rfinduri semnalul aplau.dlor. X.f ŞTIRI MĂRUNTE ( ircnlaiia pe Duimrc. Mersul vapoarelor Intri: Galatl-Kenl-Ismails’asuspendat • • riosiri LA ORAŞUL V1ENA |C«1. \ ir lorii Pal. Dac.-R of». A LAV1LLE DEVIENNE vis-a-vis de Ub. Şnppe] Recomandam onorabilei noastre clientele pentru lefiinatate sl soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe «Ic masa. şervete s i prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzeac de toate calitatile ai lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului I>r. «1. Jacgrr. Gulere si manşete «ie olanda ultimu lason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru lidanfnti. l.aveiies si Trousouri peutru copii. Trousouri pentru pet>si«>nate, oteluri «1 restaurau furi Avem onoare a finforma pe clientela noastră ca a apărut cat ăl.OKI NOSTHU ILUSTRAT SI VA FI TRMIIS OB1-CI I VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA* vis-â-vis de librăria Socec „STELLA“ Sapuneri» si Parfuwirrie. fturw*tW recomandă «pectaliuţl DE SĂPUN DE RUFE S!SĂPUN DC TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI BIUROU I Calea Victorii, No. (10, vis-a-vis de Palatul Regal. NUMAI 10 LEI Cel mai frumos cadou de SERBATORI in amintirea celor morţi PORTRETE ■ IN MĂRIME NATURALĂ *' portSete IN MĂRIME NATURAEĂ Se ofec ueazâ foarte exeol după falogralla rimisă. Executarea în cel mult 1 , 10—14 zile. Fotografia române neatinsa. Asemftnare fidelă se garantează. La Irimetercn fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Siecjfi'iecl Bodasoher WIEN II. Grossc Pfarrgassc 6 r* ATELIER MECANIC Ne. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cn Pompe «ie toate sistemele. Fiinţau i «I'appliqne si Ilorne fuutAui, Canale (robinete) dO tot fătul Tuburi «ie f«‘r. ttielu si plumb. Tuburi speciala pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sghoaburi de coborfro inodore, capace de liasnale eto. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vase, socluri, abnsnri banei «le gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi,Tnbnri pentru somlage si «*an«lelabri. TUBURI, IMSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA (151) CIMENT PORTLAND ■■ -> flBCT' • SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE S! Cf PORTLAND DE: LA BOUL O ONE -SUR-MER (FRANCI A ) Capital 22,000.000 franci Mărci: demarle, lonquEty et Comp. şi e. favctiom • t Comp. PBOOUCTIL'RE ANUALA CONSTATAT! OFICIU: 120.000,C30 klg Futnisori tti GIXI IIM U i FRANCEZ «le In 1840 A SOSIT LA CAFENEAUA „ UNION'* CELEBRA BERE DE MUNICH Recompense la cxpositiile internaţionale 1855 Paris.—Prima medalie. 1867 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment). 1873 Viena.—Două medalii primede progres,Decoraţ. ordinului Frauz-losef. 187GKiladelfla.—Prima Med. 1878Paris.—Marele premiu, Medalie do aur, Crucea Legiuni pe onoare. 1883 Amsterdam. Dipl. de onoare. 1885 Anvers. — Dipl. de on. Si toate recompensele cele «Ţintei ia expoziţiile regionale Principalele lucrări executate ci promisele societăţi Tone Lucrări deCherbour. 15.000 Derivaliune la Dhuys si la Vau no . . .40.000 Portu de la Hâvre .35.000 Porturile de la Rouen si F«!camp. . . . 10.000 Expoziţii univer. 1876 si 1878,NouaOpera, Trocadero liotei Dieu..............35,000 Rada do la St.-Jean- de Luz............12.000 Porto dala Dunkcque 8.000 Portu dclaSt-Nazairo 6.' 00 Portu de laSables. . 7.000 Portu de la Boulogne (în lucrare). . . .30.000 Portu de la Dieppe .25.000 Tone Portu de la Calais (in lucrare)..........50.000 Po tu do la Ieixocs (Porto) Portugalia (in lucrare) . . . .40.000 Ec tizele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tuneiu de la Brave (in lucrare). . . .18.000 Aducerea apelor de la Budos Bourdeaux (in lucrare). . . . IO.OOq Pav.de lemn la Paris 15.000 Lucrări de forturi(ge-niu militar) . . .45.000 Saigon (Cochinchina)25.000 Canal u de Panama {in lucrare)............8.000 Portu do la St-Valery 6.000 O coleclic de certificau privitoare la acetic furnituri este la disvosltia publicului tare-prescntatul si deposiioful nostru penlrv tlomănia t). ESI. HOSFM H AI, la Bucureşti, strada «. Vineri Yo. 17.—Asemenea si cerlicatul de incercare facutacu acest ciment do către serviciul technical onor. Primărie din Bucureşti, prin rare se constata o resi-stenta la tracţiune de 40 de kilo de centimetru pătrat, densitate de 1730 si o propor-tiune de 6 lu suta parte granuloasa. Depuşii in Braila la d-nu U. O. Bchrmann. BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherauia — 2. Electrizare— 3. Inlhopedie—4. Gimnastică medicală—5. Or hal aţi—6. MasajiO sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente...............i.— i duşe rece sistematică cu basin 1.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile do abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore scara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prosgect^lub^^^^^Dţmfmnea HUMA FARRICA ROMANA DE K I F I R_-_K U M I S O băutura făcută «in lapte, care se întrebuinţează cu mare succes tn Rusia, Englitora, Austria si E veţia. h contra boalelor de piept mai cu seamă, in contra oflicel. Lu O-desa şi lângu Samar ine rtnl Volga, sunt stabilimente speciale undi'nil de bolnavi se vindeca prin KIFIR-KUMI.'S. Prooeletherapeutice făcute cu are.-t lichid ne so;- iutile Europei au dovedit că KIFIR KUMI8 este un eseolent nu-dicament pentru tratarea bronohitwor chroaiee Diarhăc, Cat har de stomac acut şi cronic Gothar a intreguiui fiofta de mâncare şi Ingraşe cu siguranţa asimilăndu'se foarte uşor, si se inlrebuin- PAZA nontr.l lardar >n rnr.iilrtr slohi cam nnnrlmeae Im.ta rla «rai T «. In llnKnsauoi cut de casa Lekianoif este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baz.. caruia d. LukianoO a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar s iperior. In timp asa de scurt casa LukianofT se bucura asta-zi de clientPla foaiie intinsa.care din zi in zi se convinge caKlKlll-KUMIS este cel mai pu-ler-nic inamic al slabirei precum zice ai celebrul Dr. Uexo. Depositul general actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De la sf. Dumitru fermase.va muta lasosse, lângă rondul al ll-lea unde a fost gradina jardin des fleures si comptoirul va fi Calea Victoriei 108. Preţul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, preturilovor fi scăzute. — In provincie 106 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei, —25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. (MULŢUMIRE Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, po care medicii o numesc catar la ficat, bronsit, iar unul a numit-o po Romanic-tccnefes. Când nu pociu scoate flegma, mi se opreşte răsuflarea si mc coprinde o slăbiciune, tn cât nu pociu face un pas. rerile s'au micşorat Sfatuesc pe toii cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe coi, do. anii mei 80, se se folosească de laptele Kifir-Kumis; iar pe domnia-voastra, Domnule I.ukianolT, ve rog se primiţi încredinţarea recunostiintei mele. 1. iiaiîi.ia. (170) r' mxm DE VENZARE La 15 Noembre orele 11 se va vinde prin licitaţiune publică Înaintea tribunalului de Notariat casele din Strada Cometu No. 3, a le re-posatel Aneta Titeanu. DR E. CLEMENT S’a mutat strada Model No. 2 O MOARA DE VENZARE S'AU DE INCAIIUAT in Târgovtşle instalată cu toate accesorie le pentru fa-bricaţiune de griş şi de făină. Asemenea e de vânzare tot tn acest oraş o casă nouă, solid construită cu 2 Etagiurl, conţinând 18 Încăperi, coridoare, comodităţi, pivniţă mare boltită etc. Doritorii a se adresa proprietarului IOSIF KILLE tn Tirgovişte. £ SSSSNSHSS3«.S*S» JsfcsHS PRIMUL ATELIER DE TtMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 collzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pen-1 j$ tru Saloane, ca-merc de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI r Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. jt Comandele se efectuează proraptdupă modele. v î» *-» »» »- 5» » H» 2» a» 3» 5» 8» 3» a M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal (Ine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştt. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurî metrice etc. cu preţuri foarte moderate. „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata de levcntatoral d-nal Prof. Mcidlngcr pentrn SOBE MEIDINGER II. II«‘in., Vicua. I-, Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sun t premiate en cele d'intăiu premiuri: t icna ÎH“3. basci i H71, Pnris 1877, Scchsbana 1877. Wels 1878. Teplitz 4 878. Viena 1880, Eiror 4 8 84 si Tricttt 4881 1 Aceste sobe sunt întrebuinţate în Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina d» copii, Societatea de gimnastica. Institutul Heliarie. gara FU am, Monetaria Statului, Compania de G iz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banra Naţionala. Ban,a Românie-; 60bele mele mai sunt intrebuintate la Rraiova i . za-made Artilerie. Spitalul central si Grand iidtei; In Iaşi, Hâtel Trajan (85 sobe in şcoala militam si casarme. Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se ferească de schimbarea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, Ue recomandate ca sobe Meidinger, «sonstructiune ameliorata sau Sistem. Numai acrie la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis si franco. .4MEIDINGER-0FEN ' fefH. HEIM^ Bucureşti, — Tipografia ziarului EPOCA —Piaţa Episcopiei No. S www.dacoromanica.ro REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEQEBi Recunoscut ca cel mal escelent MiOALIAT ACUM IN URMI. DE JURIUL MEDICAL D N LONuRA CU MEDA.LIE DE AUR Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a fabrica ; vestmintele de lână ce se poartă pe dedcsupl vesminte zise ; Normale, precum şl cuvertirile de paturi In lână curată de j Cămilă, garantând contra răceleî şi a reumatismului. Delirăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc In magasinul 7:,CALEA VICTORII 72 VIS-i VîS DE PALATUL RfGit QR JAEGER W. BENGER S Soelme STUTTGÂRT.