ANUL I No. 292.
JUOl 13 (25) NOEMBRE 1336
ANTEiA EDITIUNE
Griqore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
INCEF LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
IX ntfJSESCIi La ra«a Administratiunei IX î*Mt Prin mandate poştale.
Pentru t an in lat. 6 luni ÎO lei, 3 luni 10 lei.
I\ STREIV\T\TEt La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
REDACŢIUNEA
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Grigore VENTURA
Prlm-redactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRA TIR
Anu'ciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri vi reclame pe pagina treia 2 lei linia I V P \KISs g, găseşte jurnalul CU ISOnL a jmerul, la Kioscul din rue Montmartrr 11V
ADMIN1STRAŢIUNEA
JSo. 3.—Piaţa Episcopiei.—tio. 8.
15 B ANI NUMERUL
iâRUSCRIPTELE RU SE INAPOIAZA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
15 BANI NUMERUIL 50 BIR! UN RUIRER VECHIU
SUBSCPIDTIUNEA pentru BOTOSENENI
(armare)
Suma listelor precedente	10,951
Ioan Marghiloman deputat	100
Lascar Catargi	100
Al. I. Marghiloman deputat	50
George Vernescu	400
Prinţul Al. Cuza	100
loan Lenş	100
D-na Elena DonicI	20
Dim. Ilagi Theodorache	20
Total. 11,841
Toată lumea ştie că instituţiunea bătăuşilor înfloreşte sub guvernul actual, şi că d. Ion Brătianu se rea-zâină pe bâtele pacinicilor cetăţeni pentru a se menţine la putere.
Lucrul totuşi nu fusese Încă constatat In mod oficial de către o au-torite oare care.
Azi Inse, generalul Cantili a dat în această privinţă guvernului un certificat In regulă, degradând Înaintea frontului pe un sergent-major, care la alegerile de la Focşani a condus la urnă bandele de bătăuşi.
Dacă acest fapt ar dovedi numai, cea ce toată lumea ştie, că sistemul bătăuşilor funcţionează la noi in j ţară, el n’ar avea nici o Însemnătate; dar degradarea sergentuluî-major de la Focşani ne dovedeşte că bătăuşii au resbit până şi în armată.
Până acum văzurăm bătăuşi la Întrunirile publice, bătăuşi la alegeri, bătăuşi chiar la Întrunirile acţionarilor societăţilor de credit. Bătăuşii aveau chiar un represintant in sinul cabinetului; dar pacinicil cetăţeni se opriseră la uşele casarmelor.
Acest fapt mai are şi o altă seninătate foarte mare.
Eacâ un general, unul din cei mai capabili din armata noastră, al cărui frate e una din personalităţile, mal cu drept, In vază In Camera colectivistă şi un sprijin al guvernului actual, care nu pregetă un moment între datoria sa de militar şi de om onest, şi interesele colectivi-tâţei. Generalul Cantili pus In posi-ţie d’a dovedi faptul, că un sergent-major din armată a fost inrolat in ceata bătăuşilor colectivişti pentru a servi în alegeri, dovedeşte acest fapt, şi, împlinindu-şi până în sfîr-şit datoria, pedepseşte pe acel sergent-major cu degradarea In faţa frontului, Înfierând ast-fel fapta o dată cu făptuitorul.
Aceasta a fost o strălucită satisfacţie dată demnitâţeî armatei compromisă, şi moralei publice. Tot de o dată, aceasta a fost o adevărată palmă pentru administraţia prefectului Săveanu In particular, şi a sistemului colectivitâţei în genere.
Negreşit că nu aceasta a fost scopul generalului Cantili. D-sa a făcut cea ce trebuia se facă, fără a se îngriji de conclusiunile ce noi vom putea trage din faptul seu. Conclu-siunea inse se impune. Degradarea sergentului-bâtăuş, se reflectă d’a dreptul asupra celora care au angajat pe acel nenorocit în acest scârbos serviciu, precum şi asupra tutulor acelora cari se sprijinesc pe serviciile bătăuşilor pentru interesul causei lor.
Degradarea sergentului-bâtăuş de la Focşani, a trebuit se fie dureros resimţită de generaliil-bătâuş din Bucureşti.
Toţi adevăraţii militari au fost revoltaţi în fundul inimei lor de scandaloasa înaintare a maiorului Radu-
Mihaî. Pe când alţii îşi expuneaă viaţa pe câmpurile de bătaie, şi cu greu, şi încet, câştigau gradurile lor în serviciul armatei, acest voinic de mahala, câştigase o serie de graduri milităreşti în funcţiuni civile, servind colectivitatea şi ajungea general In capul cetelor de sergenţi de oraş şi de pacînici cetăţeni în urma scenelor infame de la Bossel şi de la Orfeu.
Coloneii! cari azi sunt nevoiţi a da onorurile militare acestui general de contrabandă, generalii cari văd printre dânşii acest camarad de grad ear nu de fapt, vor înţelege de sigur co-relaţiunea ce există între degradarea sergentului-bâtăuş şi posiţiuDea generalului-bătăuş.
Onoare generalului Cantili care a menţinut prestigiul armatei. O-noare militarului independent care a dat ţărei dovadă, şi in această ocazie, că armata nu pactizează cu partidele politice, că ea nu vrea se se păteze In luptele lor, ci se ţine mai pre sus de ele, avend conştiinţa că dânsa aparţine ţărei şi nici unui partid, nici aceluia care deţine puterea, nici aceluia care luptă pentru a o obţine.
Guvernul, dacă şi-ar înţelege misiunea, ar trebui să se asocieze cu noi pentru a felicita pe generalul Cantili de cea ce a făcut, şi se îşi facă la rândul său datoria,destituiud pe acel prefect, principalul vinovat în această afacere, care a scos pe acel nenorocit sergent-major din calea datorie! sale.
Dar guvernul şi organele sale păstrează în această ocazie, o vinovată tăcere. Prefectul Saveanu e menţinut In postul seu. Guvernul se simte atins prin fapta demnă a generalului Cantili. In felul său are dreptate: căci, pentru un guvern care numai prin bătăuşi se mai ţine, Înfierarea bătăuşilor este o palmă ce el însuşi primeşte, şi o periculoasă ameninţare.
Nu ne ar prinde dar mirarea ca generalul Cantili se fie disgraţiat, permutat şi chiar persecutat. D-sa va putea compta Insă, pe stima şi simpatia tutulor militarilor demni de acest titlu, şi a tutulor acelora cari iubesc armata.
Se zice că pe lângă acest sergent-major, au mai figurat in ceata bătăuşilor d-luî Săveanu un mare număr de dorobanţi, Îmbrăcaţi civil, din Pufeştî, Pâuneşti, Şişcani şi alte localităţi.
Sperăm că d. general Cantili Îşi va Îndeplini până In sfârşit datoria sa, ordonând o anchetă şi dând o exemplară pedeapsă soldaţilor abătuţi de la datoria lor. Pe d'altă parte ar fi drept ca d-sa să adreseze I un raport guvernului, arătând formal, cari sunt aceia cari prin insti-gaţiunile lor au corupt şi abătut de la datoria lor p'aceşti militari.
Colectivitatea, e lucru cunoscut, are obrazul gros, dar şi palma primită la Focşani e straşnică.
Dor s’o învăţa minte, daci înainte, să nu se mai atingă de armată ; căci nu li prieşte.
Ln spectator.
DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS**
St.-Petcrsburg-, 23 Noembre.— Novoie Vremia face să reiasă că regiunile diplomatico ale Franciel şi Rusiei sunt pe deplin restabilite. Gând s ar putea Întâmpla dintr’o zi tntr'alta nişte evenimente care ar obliga pe d. de Staal şi LobanolT, ambasadorii Rusiei la Londra şi Viena a lua con-gediurl trebue, pentru ca coqtele Şuvaloi!
să nu părăsească Berlinul, ca Germania să măsoare tntr'un mod serios consecinţele ce ar putea resu'ta din sosirea d-lul de Laboulaye la St. Petersburg şi a baronului de Morenheim la Paris. Negreşit, Rusia a probat în destul dorinţa sa de a păstra a-micia Germaniei, dar prinţul de Bismark trebue să Înţeleagă că această dorinţă, nu va Împinge pe guvernul rusesc al sacrifica Interesele şi demnitatea sa.
Itrrtin, 23 Noembre.— Ştirea ce anunţă că guvernul german ar li refuzat să ia sub protecţiunea sa pe supuşii ruşi din Bulgaria e lipsită de temeifl. Germania din contra s’a grăbit a respunde Intr’un mod a-firmativ la cererea Rusiei pentru ca impiegatul rus rămas la Sofia, pentru a su-pravegliia archivele ruseşti să 6e poală a-dresa la trebuint*, represenlantulul ger-mauiol, pentru prolectiunea supuşilor ruşi.	-
Itoma, 23 Noembre. — Camera. Contele de Robilaut, ministru al afacerilor streine a presinlal documentele diplomatice tn a-facerea Bulgariei. El va respunde Duminecă la întrebările ce i s'a făcut tn privinţa politicei exterioare.
Iluda-pesta, 23 Noembre.— Dolegal,iu-nea austriacă întrunită ln şedinţă plenară a primit budgetul ordinar şi extraordinar al marinei, fără modificare.
Iemli a, 23 Noembre. — Principesa Bca-trice de Battemborg, fiica reginei Victoria a născut un prinţ.
Cair, 23 Noembre. - Residentul englez din Aden a anexat la 30 Octombre insula Socolora.
Laliora, 23 Noembre.—Ştirile venite din Afganistan spun că Ghilzaisil aO bătut trupele Emirului şi că o parte din aceste din urmă a trecut la inamic.
Insurecţiunea progresează. Ea este oca-sionatâ de sentimentul popular, care se pronunţă contra alianţei tncheiate tntre Engliteraşi Emir şi care bănuescepe acest din urmă că voieşte să dea ţara pe mâna Englezilor. Nişte fanatici religioşi conduc pc insurgenţi.
TARA IN LEGITIMA AP ARARE
t
S'a zis adese ori că primele datorii a’e ; unul guvern sunt d'a se supune contro- 1 lulul parlamentar, d'a asigura cetăţe- ! nilor aplicarea onestă şi egală a legilor şi d’a le garanta siguranţa persoanei şi a averel lor.
Numai când guvernul îndeplineşte a-ceste datorii esenţiale, el poate să pre-tinză a fi respectat; numai atunci are dreptul d’a cere de la toţi cetăţenii, chiar de la acel cari sunt adversarii lui, respectul ordinel şi a legei.
Aceasta reesâ din principiile cele mai elementare pe care să razimâ dreptul constituţional modern.
Prin guvern să Înţelege, într'un Stat Constituţional, un oare-care număr de bărbaţi cari, fiind chiemaţl la cârma Statului prin Încrederea naţiunei legale şi a Suveranului, aii sarcina d'a conduce, sub respunderea lor, afacerile publice ln lftuntru şi ln afară. El sunt prin urmare nişte mandatari şi limitele mandatului lor sunt defipte de lege. Controlul să esercită de Parlament şi de presa.
Este dar un contract bilateral Intre naţiune şi guvern. Naţiunea, In virtutea Constituţiunel Însărcinează pe puterea esecutivâ d'a esercită unele drepturi prin delegaţiune, dar ’i impune tot I odată mai multe indatorirl, de la care I nu poate să se abată sub pedeapsă d'a I vedea mandatul săO revocat.
Îndatorirea cea de căpetenie ce să impune guvernului, este d’a face ca legea să fie una pentru toţi; pe cât timp un guvern remâne credincios acestei îndatoriri, nu este nimeni tn drept să ’1 combată de cât pe caile legale. Faptele lui pot fi discutate, criticate, con-demnate chiar, din punctul de vedere al oportunitaţel sad a dibăciei, dar el este apărat de respundere pentru greşelile pe cari le ar comite, căci cetăţenii ad avut mijloacele de al controla şi de a’l combate.
Unui guvern care ar comite greşeli ln mărginele legei şi ale mandatului său să poate imputa nedibâcie, imprudenţă, vederi greşite, dar nu se poate numi un guvern răd.
Ţara e îndrept să’l răstoarne prin
www.dacoromanica.ro
mijloace legale spre a'l Iniocui cu altul,
In care ar avea mal multa Încredere, dar ea nu este Îndrept să *l Impute nici că a trădat interesele statului, nici că a călcat legile.
Într’un asemenea caz, răspunderea lui nu este de cât po'itică şi ea să traduce prin căderea sa de la cârmă. Dar cu totul all-fel este situaţiunea unul guvern care, ajungând la putere, nu se mărgineşte a comite greşeli grave şi I costisitoare pentru ţară, dar să sustra- I ge dela răspunderea cg’I incumbă, prin | călcarea vădită a legilor fundamentale, j cari constitue ordinea legală ln statul I modern.
De esemplu, guvernul d-lul Ion Bră- j tianu a perdul Basarabia, după ce a i jtr.flt 10,000 de fii al ţărei pe câmpiile j Bulgariei; el n’a ştiut să apere dreptu- j rile ţărei ln cestiunea Dunărei; ol a dat Coroanei 12 din ce’e mal frumoase moşii ale stalului. Dar aceste greşeli, cât de mari pot fi ele, n'ar atrage asupra guvernului de cât o răspundere politică dacă d. ion Brătianu ar fi lăsat alegerile libere, dacă s'ar fi supus controlului parlamentar şi n'ar fi violentat conştiinţa ţărei făurind niştecamere din care a exclus minoritatea, şi prin urmare controlul. Rilul de Indemnitate pe care '1 a obţinut de la acest simulacru de Parlament n'are nici o valoare In ochii opiniunel publice, fiind că n’a ! fost re3ultatulliberei espresiunî a voinţei ţărei.
Cestiunea rămâne deschisă fiind ca j n’a fost nici discutată nici resoivitâ ln- I tr’un mod contradictor, prin participarea tuturor partidelor. Dreptul minorităţilor a fost nimicii, prin urmare controlul par’amentar n’a existat. Singura osebire Intre un asemenea sistem şi o lovitura de stat este că, lovitura n’a fost făţişă, ci s’a făcut prin eludarea legei, ceea ce este încă mat răii şi mai periculos.
Prin urmare, d. Ion Brătianu a călcat prima datorie ce să impune unul guvern. El a Înlocuit sistemul parlamentar prin o dictatura deghizata şi fără răspundere; a făcut dar o re-voluţiune de sus contra căreia ţara este In drept să se ridice.
Să vedem cum a tndeplinit a doua Îndatorire, aceea d’a face ca legea să 8e aplice Într’un mod egal şi cu onestitate.
Aci răspunsul este uşor. D. Ion Brătianu l’a dat singur zicând, că a tolerat asasinate, procese scandaloase şi neorânduell de tot felul, numai pentru a putea ajunge la revizuirea Consti-tuţiunel. Este dar constatat, cft legea electorală şi cele-l’alte modificaţiunl ale Coostituţiunei sunt izvorlte dintr’o stare anormală, anarhică, ln care guvernul a suspendat legile şi a tolerat chiar crime pentru a ajunge la Îndeplinirea scopurilor sale politice.
Din această tristă mărturisire a şefului colectivitâţei reesâ ceva şi mal grav: tolerarea asasinatelor, proceselor scandaloase şi a neorânduelelor din partea guvernului, nu s’a putut face de cât cu complicitatea magistraturel. Prin urmare, justiţia a fost pusă ln serviciul politicei unui partid. Nu e dar de mirat că astâ-zl să vedem parchetul la disposiţia poliţiei şi pe judecători permutaţi, destituiţi , înlocuiţi dupe placul ministrului şi dupe cerinţele partidului de la putere.
Dintr’o asemenea situaţiune era firesc să nască şi lipsa absolută de garanţii" pentru siguranţa persoanelor şi a averilor.
Aslâ-zî nu mal este un secret pentru nimeni,că siguranţa publica nu mal e-xistâ pentru adversarii guvernului. Sbiriî deghizaţi al poliţiei, bandele de bătăuşi sunt stăpâni pe viaţa cetăţenilor. Dovada cea mai pipăită a acestei stări de lucruri,a fost data prin neur-mărirea acelor cari afi cutreerat o zi Întreagă uliţele capitalei, spărgând şi jafuind sub ochii poliţiei, fără ca jus-tiţiasă intervină. Chiar ministrul drep-tâţel a cutezat sâ zică, de la înălţimea tribunei parlamentare, ca opo-ziţiunea nu mal are drept Jtrprotec-
ţiunoa legilor. Resultatul a fost terorismul de la Botoşani, de la Iaşi, de la Focşani etc.
Prin urmare condiţiunile principale ale ori cărui guvern, nu mai exista la noi sub regimul care ne guvernează.
Libertatea electorală nu mal există, prin urmare controlul parlameutar e desfiinţai;
Justiţia nu mal există, cicl este supusă ordinelor administraţiunei ;
Siguranţa publică şi aceea a persoanelor şi a averilor nu mal există pentru o parte a naţiunei ;
Prin urmare situaţiunee creată de guvern e cu totul anormală, revoluţionară şi nu este de mirat că cetăţeanul asuprit, imp>Ut, jefuit, lipsit de libertate, de justiţie, de drepturile sale primordiale, să recurgă şi el la mijloace violente pentru a se apăra.
Guvernul d-lui Ion Brătianu a ajuns a pune ţara ln caz ie legitima apărare.
<i. V.
BULETIN EXTERIOR
Sil naţiunea favorabila Rusii
Am terminat buletinul nostru de erl zicând ca apropierea Intre Rusia şi Francia este firească. Depeşa pe care ne o comunică astâ-zl Agenţia Havas vine să confirme prevederele noastre. Ea ne dă rezumatul unul Însemnat articol apărut în capul ziarului Novoie Vremia, ln care să apreciază Într’un mod caracteristic,faptul restabilirel re-laţiunilor diplomatice Intre cabinetele din Paris şi din Petersburg.
Ziarul rusesc zice, tntre altele, ca, ln momentul când ln fie-c&re zi să pot ivi evenimente,cari ar sili pe ambasadorii roşi dela Londra şi de la Berlin, a lua congediuri, este necesar, pentru ca contele Şuvalof să nu părăsească larlndul săli Berlinul, ca Germania să aprecieze cu seriozitate consecinţele cari ar putea rezultadin sosirea d-lul de Mohren-heim la Paris şi a d-lul Laboulaye la Petersburg. Novoie Vremia adaugă că Rusia a prdbat ln destul dorinţa sa d’a păstra amiciţia Germaniei dar că principele de Bismark trebue să Înţeleagă că aceasta dorinţă nu va merge până a Împinge pe Rusia ca să’şl sacrifice interesele şi demnitatea.
Aceste declaraţiunl ale ziarului rusesc ad o mare Însemnătate, căci ele oglindesc opiniunea dominantă ln Rusia şi chiar In sferele oficioase din Petersburg.
De mult era vorba de o alianţă Intre
Rusia şi Francia, dar nici o dată a-ceasta combinaţiune n'a fost pusă ln evidenţă ca acum. Ast-fel dar acoen-tuarea apropierei ce s’a făcut între cabinetele din Paris şi din Petersburg sâ poate considera ca resultalul, sad mai bine, ca respunsul dat la decl&ra-ţiunile contelui Kalnoky şi ale Lordului Salisbury. Dinzioa când Înţelegerea Intre Austro-Ungaria şi Anglia a fost mărturisită într'un mod oficial, era firesc ca să se formeze o altă consle a-ţiune menită a să opune alianţei austro-engleze. Această conslelaţiune este reprezentată prin Rusia şi Francia şi nu să ştie încă In ce parte vor merge la
Iun moment dat Turcia şi Italia.
In or ce caz situaţiunea actuală pare a fi favorabilă Rusiei. Nici Austro-Ungaria nici Anglia nu vor sâ se încurce Într’un rezbel. Ambele aceste puteri au cauze puternice pentru a evita un conflict. Austro-Ungaria are In lăuntrul imperiului 18 milioane de de slavi cari nu s’ar lupta cu cu î-nimâ contra fraţilor lor de gintă; mai are în flancul el pe Italieni şi pe Români cari cu greu vor lăsa să se pearză ocaziunea, d’a îndeplini oarecare aspiraţiuni tradiţionale.
Angiia are cauze şi mal temeinice. Fără a vorbi de greutăţile interne, provocate de cestiunea irlandeză, Anglia e ocupată In Egipt şi ameninţată ln Afganistan. Ştirile sosite astâ-zi ne anunţă că insurecţiunea contra Emirului Afganistanului, a luat propor*
o
EPOCA — 13 NOEMBRE
ţiun! mari şi că dănsa este bazată pe simţimântul popular csre s? pronunţă contra aspiraţiunilor engleze.
S? ştie ca Rusia a ajuns cu calea el ferată asiatică la frontiera Afganistanului. Ea ar putea dar cu uşurinţă veni în ajutor inimicilor Angliei şi progresa ast-fel, într’un mod periculos, spre In-diele engleze.
Toate aceste împrejurări ne fac a crede,că puterile vor face tot ce le e cu putinţă spre a evita rezbelul, făcând Rusiei concesiuni mari în cestiunea Bulgară.
V.
UN COPIL BOTOSENEAN
(IACOB GHEORGHIU)
«Am suferit procese scandaloase, asasinate, neorândueli grave etc » I. C. Urutianu
Pe când rffsco8la de la 2 Noembre încetul cu încetul se potoleşte şi sC uitft; pe când acel cari ad crezut câ dreptatea odată fl-va, se deprind cu iluziile din nod risipite ; pe când slugile lut Statescu tşi urmează în taină lucrarea de rezbunare, iar aleşii baionetelor se pregătesc de traid bun şi cu belşug, pe iar A ani, In bugetul comunei, ........................
In fundul unei mahalale ale Botoşanilor, mahalaua Sf.. Nicolae|, într’o casă mică,joasă,întunecoasă, de oameni nevocşi, se sbate între viaţă şi moarte, un biet copil, erl cel mal zdravăn şi mal vesel, eri voios ca mânzul în câmpie, astft-zl culcat pe patul de suferinţl, cel mulţi zic pe patul mor-ţel, galben la faţă, trupul înţepenit, o mână sfărâmată, coapsa stângă şi pântecele străbătuţi de gloanţe, vorbind d'abia, râstignit de dureri, şi înconjurat de un tată bStrân, rănit şi el cu sabia la braţ, de o mamă nebună de spaimă şi de jale, de trei fraţi şi surori mal mici, cu sufleţelele sdrobite de atâta chin, de atâta amar.
Din casa cea ies. Ne-am dus,doi prieteni şi cu mine să ÎI vedem pe sărmanii, bătuţi aşa de groaznic de cruda vijelie. Când am intrat, toţi câţi stetead In casă, tatăl, mama, fraţii şi surori, s'ad ridicat In picioare, şi cu ochi Înfricoşaţi căulară la noi.
Cine eram? Poate nişte procurori. Poate poliţaiul. Cine ştie ce nenorocire li se mal pregătea I Nu cum va veneam sâ'l ridicăm? Nu cum-va pe tatăl a-veam sâ'l ducem la poliţie? sad pe băiatul sâ'l trimitem la spital ?.... La spital unde oamenii când merg se ştie că mor, şi mor fără ca lumea să afle, şi mor fără Îngrijirea rudelor, fără pază, fără mângâerele mamei, fără la-crimele el.
Când văzură că nu eram nici procurori nici deal poliţiei, şi că le doream numai bine şi alinare, lăsară din nod curs slobod plfiusetelor, iar tatăl, cu braţul legat, ne arată In fundul camerei patul pe care zăcea bietul săd copil. Un copil de 18ani. In ochii sălmarl, frumoşi, negri ca doi cărbuni, se citesc chinurile rânelor. M’apropid de el. Mă plec deasupra capului lui.
— Te doare, copile ?....îl Întreb.
Iar dânsul, privindu-mă în ochi, oftă că d’abia s'auzea. aceste cinci cuvinte:
—	Of! tăre,,...tare mă doare I
—	Numai răbdare să al. Pentru că al să te faci bine. Doctorul a spus-o-
—	Şi al crezut, cucoane ?
—	Doctorul se jură că te îndrepţi. Te îndrepţi numai de cât.
—	Şi chiar de mă voi îndrepta, unde am să mal fld ceea ce am fost ? Nici a T-a parte, cucoane /
Şi de o dată îl văd câ ochii îl s'a-prind, că ridică' puţin capul, că gura îl zîmbeşte, şi cu un glas sfâşiitor care ne a rupt inimele :
—	Nu face nimic, zise el. Sunt mândru. Da, mândru : şi aveţi să ziceţi, nu e aşa ? că şi ed am vrut s’ajut, doar va
scăpa tlrgul de câinii aceştia..că tare
ne ad mal jăcuit 1
Nu 8ftrşise şi capul 1) alunecase iarăşi pe perină. Iar tatăl, apropiându-se
de el:
—	Nu te tulbura, Iacobe I linişteşte-te, copilul med! Că aşa a poruncit d. doctor. Nu’l lăsaţi să grăiască d-lor 1 Fii-vă milă de dânsul. Ne ziceţi |că va scăpa : să v’audă Dumnezeu I
Aşa ni-a zis şi domnul procuror. A fost la noi de ne-a cercetat, şi a zis băiatului că ad să ti siringă parale, că ad să II facă 500 de lei, că 20 are să'l ajungă pentru cheltuiala boalel, şi că aşa ad să'l rămână şi bani mulţi,dar...
—	Dar ?
—	Dar ed ti am zis domnului procuror că sărac cum sunt, m’aş duce şi aş munci ; şi aş munci pân’aş face o mie de lei, nu cinci sute. Şi II aş da domniel-sale miia cea de lei, să ’1 văd numai în starea tn care mi’a pus copilul 1
Şi sărmanul izbucni tn plânsete.
Plângeam de mult şi noi, şi ne era acum ruşine ca, veniţi să'l mângâiem pe bieţii oameni, îl cufundam şi mal tare în desperarea lor cu lacrimele noastre,... şi repede am căutat să e-şim din casă....
Şi, pe când eşiam, ş'tnchideam portiţa după noi, un moşneag din mahala, pe care II întâlnisem la venire şi care ne arătase casa lui Gheorghiu, ne opri:
—	Oare, câţi ani s'aibă, domnilor, Ilasnaş, acela pe care vor numai de cât să ni'l dea de primar ? ne Întrebă el. Arată om bătrân.
—	Mal ştim noi, moşule ? Dar dacă n’are încă 80 de ani, departe nu este.
—	Apoi halal de densul 1 Şi ’i-a trebuit, pentru a căpăta la bătrâneţe primărie, să ucidă copii pe uliţe cu puştile !
Iată ce vorbe se vorbesc, ce judecăţi se glăsuesc, iată inimele cum bat şi ce strigă în mahalaoa Sf. Niculae din Botoşani 1 Dumnezeu s’audă 1 Dumnezeii să s'tndure.şi odată bine să facă !
Dar, mal Întâia, facă bine, facă iar sănătos, iar voinic şi mândru, şi frumos pe copilul botoşănean, pe lacob Gheorghiu, câ are tată, mamă, surioare, şi că el, de cât pe dânsul nimica alta n’afl.
I.S. M.
CRONICA TEATRALA
Drepturile de nulor
Un autor dramatic nu câştigă mult îu ţara românească. Cu venitul muncel sale intelectuale, el nu va putea clădi nici o dată castelurt aiurea de cât în
vis, şi va trebui să se arate mal mult de cât mulţumit, dacă lucrarea sa i'a înlesnit plata chiriei odăiţei In care v'eţueşte.
Legea teatrelor asigură scriitorului ca drept de autor uu venit de zece la sută asupra reţetei brute ce produce sala de spectacol .|
In puţine cuvinte, un om care a
muncit un an sad şase luni cel puţin, spre a produce o comedie, are dreptul să Încaseze pe seară o sumă de una sad două sute leT, daca teatrul va fl plin. Zic: un om care a muncii un an sad şaselunl, căci trebue să nu perdem diu vedere că o piesă de teatru nu se face pe porunceală într'o săptămână ca o pereche de cisme.
E nevoe de muncă, de studid, de-cer-cetări diverse: astăzi ştergi ce al scris erl, şi mâine ştergi ce al scris astăzi 1 Alexandri a lucrat mal bine de doi ani spre a produce Fânttna ttlandusM; traducerea Iul Ruy-Btas de Ascanio e făcută tn mal bine de un an.
Ideile năvălesc In capu) scritorulu! ; greutatea este să le alegi, să le contopeşti şi apoi să le aşterni pe hârtie.
O lucrare dramatică se joacă de patru, cinci, cel mult două zeci de ori în interval de doi ani, ceea ce represintă pentru autor o renumeraţie de vre-o două mii de lei maximum.
Inchipuiţi-vă ce zile fericite aşteaptă pe un om care a îmbrăţişat la noi frumoasa carieră de autor dramatic ! Ceva ca cincl-zecl de lei pe lună, adică mal puţin chiar de cât e plătit un Îngrijitor de arest la secţiile poliţieneşti.
Negreşit, nu câştigul împinge pe toţi să ia condeiul In mână.
Atârnă mult în cântarul artei şi prerogativele ce are autorul de a smulge lâcrâml, de a mişca inimele, de a descreţi frunţile şi de a aduce zâmbirea sad râsul pe buze,prerogative care despăgubesc cu prisos de mizeriile meseriei.
Bună sad rea fie partea făcută autorului prin legea teatrului, aceasta nu este subiectul discuţiunei mele. Ceea ce mă preocupa, este modul puţin conştiincios cu care să îndeplinesc pres-cripţiunele legel spre a nu se frustra autorul de drepturile sale. şSLa Bucureşti, la Iaşi, adică pe scenele teatrului naţional subvenţionate şi puse sub directa priveghere a unui comitet, dreptul autorului se respecta, e sfânt; nimic nu se represintă fără autorisaţia sa, nimic fără a i se plăti zece la sută.
Dacă lăsăm Insă la o parte aceste două scene, dacă ne Întoarcem privi-rele spre teatrele din cele Pal te oraşe şi chear spre sălele de spectacole secundare din Iaşi şi Bucureşti, acolo dăm peste un adevărat jaf.
Despre autorisaţia autorului şi plata dreptului, nici că mal e vorbă ; adesea vezi Insă lucruri nepomenite : spre pilda schimbări în lucrare, introduceri,
FOITA ZIARULUI „EPOCA11
(16)
BARBU KATARGIU
(Urmare)
VII
Ga orator, Katargiu este Improvizatorul prin escelenţâ. Superioritatea lui asupra celor-l’alţî oratori români vine de acolo că el este tot-d’a-una Sn situa-ţiune. Multe discursuri bine pronunţate în parlamentul nostru se pot recita tot aşa de bine într'un salon sad Într'o academie, fără ca pentru aceasta să pară mal slabe. Ale lui Katargiu nu sunt la locul lor de cât tn momentul şi pentru publicul din naintea căruia ad fost rostite. Poate câ multe din ele par astâ-zl neîngrijite; dar tocmai acest defect le ridica în ochii auditorilor şi le facea naturale. Contimporanii rămâneau surprinşi şi încântaţi înaintea acestei înlesniri minunate, cu care el ataca fără pregătire cele mai anevoioase probleme de Stat. Discursurile lui Katargiu, de la cele mal frumoase pîuâ la cele ma' neînsemnate, sunt numai realitate şi intuiţiune. Nici o digresiune cu scop de a'şl pune în relief
ştiinţa; nici un abuz de erudiţiune nu vine să îngreuneze mersul repede şi vid al argumentaţiei sale. Discursul se naşte în momentul desbateril, într' un mod firesc şi fără nici o durere. 0-ratorul se ridică nu pentru ca să facă paradă de o erudiţiune intempestivă şi inoportună, ci pentru ca să motiveze nn vot sad să provoace o rezoluţiune. Fraza ÎI este indiferentă; ceea ce ’l Îngrijeşte mal pre sus de toate e nexul logic al ideilor. Dacă perioadele sale sunt câte o dată perfecte, aceasta este o Întâmplare. In general, nici unul din discursurile sale nu trădează pe frazeologul preocupat de Întocmirea armonică a proposiţiunilor sad pe pedantul care preţuieşte un argument după fun-ţii de luminări cari ad reclamat stilizarea Iul. Katargiu nu compunea discursurile în tacerea cabinetului, depărtând familia din prejurul său şi su-puindu-şl gesturile de efect la controlul oglinzii. Nepăsător de furtunele ce va provoca, el vorbea de regulă din bancă şi nu se urca pe tribuna de cât numai atunci când solemnitatea momentului reclama aceasta imperios 1). Temperamentul său militant nu’I permitea să piarză timpul în exordil îndelungate sau în preludii capţioase pentru câştigarea bunelor graţii ale a-uditorulul. Autoritatea şi creditul său
t) «Discursuri», p. 395, el zice: «Ştiţi că am obiceiul de a md sui foarte rar la această tribună. In acest moment lasă am simţit trebuinţa mal mult de cât or când de a mr aşeza Iu faţa naţiunii.»
erad destul de Întemeiate, pentru ca să mal simţa nevoia de a'şl face reclame superfine; onestitatea sa era prea necontestata, pentru ca să fie dator a asigura pe cel ce '1 ascultat! despre sinceritatea intenţiilor sale; valoarea sa politica era în destul de recunoscută, pentru ca auditorii să’l refuze o atenţiune, pe care aţâţi inşi o solicita In deşert. De aceea el intră de la început In inima cesliunil, fără Introduceri obositoare şi fără proemiî netrebuin-cioase. Vocea sa sonoră şi puternică In cursul vorbirii, se cobora la început la nişte note surde, mal confuze, asemenea acelor murmure năbuşite din atmosferă ce prevestesc furtuna. Puţin câte puţin licâread schînteile e-locinţel, acordurile deveneau din ce Io ce mai pline, .ideile şi simţimintele se ridicad la diapasonul ce convenea na-turel sale pasionate, ochii săi străluceau de o flacără neobicinuita, gesturile sale luau o fisionomie din ce In ce mal Impetuoasă şi, în mijlocul tâcerel generale, unele din accentele lui produceau efectele trăsnetului.
Vocea lui nu avea acea mlădiere e-legantâ nici acel timbru teatral, care fac farmecul dicţiunii d-lul Nicolae Io-nescu ; ea nu seducea, se impunea ; nu ştia să moduleze cu acea graţie mal-mal femenină ce admiram la unii din oratorii noştri!, ea era numai e-nergie şi autoritate ; plecând de la notele cele mal de jos.ea se Înălţa necontenit până la accentele cele mal ridicate şi vibraţiunile el singulare se co-

www.dacoromanica.ro
modificări de titlu, după bunul plac şi bogata închipuire a directorului întreprindere!.
Ce este de făcut atunci ?
Nimic, de cât să te plângi...la Car-
vassra, cum se zicea odinioară, sad să tragi pe vinovatul tn judecată.
In acest din urmă cas, te alegi numai cu o satisfacţie morală,căci nu poţi să iei nici o despăgubire de la un om care nu posedă nimic.
Espunerea răului o dată făcută.naşte întrebarea dacă nu se poate pune capăt acestei spoliaţiuni ?
Crez ca da.
Legea prevede că nici o lucrare nu se poate representa fără autorisarea
autorului şi că nici o representaţie nu se poate da, pînâ ce repertoriul nu va fi supus cunoştinţei autorităţel comunale în localităţile unde nu există Comitet teatral.
Ar fi oare gred pentru Ministerul In-strucţiunel publice, să îndatoreze pe a-ceste autorităţi ca,o dată cu repertoriul să ceara să li se înfăţişeze şi autorisaţia autorului pentru representaroa piesei sale ?
Negreşit nu 1
De obiceid, şi conform unor instrucţiuni ministeriale, perceptorul comunal bate la uşa teatrului, îndată ce se deschide casa,spre a reclama taxa Comunei de 30 de lei pe seară.
Ar fi oare gred ca acelaş perceptor să ceară şi încasarea dreptului de autor, la sfârşitul spectacolului ?
Negreşit nu I
Unele din dorinţele mele, sunt poate greşite în câte-va părţi. Fie / Totuşi chestiune? merită să fie luată In de a-proape cercetare.
Este In joc viitorul scriitorilor teatrului naţional şi nu trebue pierdut din vedere, că or cât ar fi un om de desin-teresat.el nu se poate hrăni numai cu aspiraţiunl poetice.
Dacă lucrurile nu se vor schimba, vom urma ca înainte : vom avea puţine, foarte puţine lucrări originale, dar In schimb, traduceri cu toptanul.
1). R. R.
INFORMATIUNI
Primim din Botoşani următoarea telegramă:
«Vasile Suceveanu maltratat rSă de însuşi judecătorul de instrucţie, In tribunal.»
uSâ vede că judecătorul de instrucţie a fost trimes aci ca caldă şi tribunalul preschimbat tn local de tortură.»
X
Guvernul a telegrafiat în străinătate, că nu a fost nici un rănit la Botoşani.
Până acum ziarele guvernului re-cunoscuseră că erau doi răniţi, se vede că şi aceştia au fost escamotaţi.
*
Citim in România Liberă, sub semnătura A, care nu este alta de cât acea a d-lui Laurianu, următoarele rînduri:
municad fără greutate In inimile auditorilor. Da, Katargiu datora o mare parte din succesele sale acelei voci pătrunzătoare şi sonore, care străbatea până în colţurile cele mal Înfundate ale Adunării şi umplea uşor urechile auditorilor; acelor accente mândre,mal mai arogante, dar cu toate acestea pline de urbanitate, cari dad adversarilor săi disflderî fără respuns ; acelor gesturi violente cari cu cât erad mal nepremeditate, cu atât comunicad mal multă viaţă gândirilor şi simţimintelor lui. Un asemenea om cu asemenea calităţi nu putea să nu producă entusias-mul cel mal adevărat chiar in inimile celor ce nu Împărtăşeau modul lui de a vedea In politică. Trebue Insă să recunoaştem că era In atmosfera noastră politică de atunci ceva care dispunea pentru entusiasm şi că representanţiî naţiunii Intre care figura alături cu fraţii Goleşti!, Brătienil şi G. A. Ro setti, Principele Ştirbei, Principele Bi-bescu, Principele Brâncoveanu şi alte notabilităţi ale ţării, erau capabili de a se ridica în sfea intereselor publice, de a uita pe ale lor proprii, ba chiar de a le jertfi, de Îndată ce ele veneau în coliziune cu interesele generalg. Pe a-tuncl nu se cunoşteau încă expresiile de «cumulard» şi «gheşeftar», cari au bogaţit In anii din urmă vocabularul nostru politic. Cât suntem de departe de acele timpuri sub puntul de vedere al enlusiasmului şi al desinteresării I Astă-zî representanţiî poporului sunt oameni de treburi şi trebşoare, mem-
!n ultimul moment citesc Voinţa Naţionala, c’un articol «Foarte Regretabil I»
Necazul resuflă de sus până jos. Craio-vranu este osândit la sfâşiere. Nu relevez partea personală. Semnalez numai chipul cum Voinţa Infâţişeazâ şcenele de la Botoşani. Dupe dftbsa «un singur om a fost rănit la Botoşani şi acela de către agenţi! opoziţiei Aci e culmea cinismului!».
Constatâm cu plăcere câ Însuşi România Liberă recunoaşte câ purtarea guvernului nu e numai regretabilă dar şi cinică.
Suntem siguri câ l'oinţa Naţională se va grâbi a reproduce articolul României Libere.
X
Aflăm câ d. Nicolae lonescu, are de gând se interpeleze pe guvern asupra evenimentelor de la Botoşani, îndată dupe deschiderea ca-
merilor.
*
Ni se comunică că d. Hipites directorul liceului sf. George ş’a dat demisia in urma unui incident furtunos ce s’a ivit intre dineul şi unul din nepoţii d-lui Ştefan Belio. Nu e de mirat! Laurii culese de unchiu nu lăsau pe nepot se doarmă liniştit.
X
Se vorbeşte că ştiri sosite asta-zi anunţă primirea din partea puterilor a candidalureî principelui de Mingrelia la tronul Bulgariei.
X
Pentru a treia oară întrebăm pe guvern, în virtutea cărui drept, sunt areslaţ! fraţii Oroveanu la casarma jandarmilor, în loc d’a fi depuşi într’un penitenciar.
X
Aflăm câ herghelia de la PâşcanI sedesface. Mai mulţi amatori a cumpărat deja cai din acea herghelie.
DEPESLHAVAS"
I .oiulra, 23 Noembre. — D. de Slaal, ambasadorul Rusiei se va duce la St. Petersburg, pentru cause de familiă.
El va lipsi o lună.
Se asigură că aceasta călătorie nu are nici o legătură cu discursul lordului Salisbury.
«Standard» spune că dacă Rusia persistă a nu presinta nici un candidat la tronul Bulgariei, atunci ea pot să aştepte. N’afi de cât să se guverneze ea singuri.
Nu este cu putinţă ca Europa să i lase pe mâua unul suveran ales la Petersburg sad la Constantiuopol. «Standard» crede câ Rusia este isolată. Mulţumeşte Bulgarilor pentru că ad dat la lumina fragilitatea întreitei a-lianţe.
Constantlnopoi, 23 Noembre. — Generalul Kaulbars a sosit aci aseară împreună cu consulul rus din Filipo-poli.
hrilîn consiliile de administraţie ale deosebitelor aşezăminte puse sub fe-rula guvernului, cumularzi fără credinţe 1) şi fără principii, cel mal mulţi roşi de lepra materialismului politic, Închinători al viţelului de aur, cari, când se umflă ca munţii, nasc, precum zice poetul, un şoarece de râs. Pentru ca sd conducă cine-va nişte Adunări compuse din indivizi fără principii, nu are nevoe de multă capacitate : lipsa de moralitate politică este de ajuns. Or cât am fi însă de severi către regimul vechilor boieri, nu putem tăgădui celor mal mulţi dintr'ânşil patrio tismul, desinteresarea şi mândria caracterului. Chiar în vremea Obşteştii Adunării sub Alexandru Ghica, se găseau deputaţi dintre boierii cari apos-trofad pe miniştrii sad înfierad purtarea lor cu expresiile cele mai energice. Aşa vestitul Iancu Filipescu striga către un ministru în plina şedinţă : «ar trebui sS te sugrume cine-va cu cordonul roşu ce ’ţl-a atârnat Rusia de gât 1» 2) Astă-zl Parlamentarismul a tăiat nervii elocinţei noastre şi oratorii actuali se mulţumesc cu invective de bon ton.
(Va urma)
1)	«Românul» din 1859 Febr. 17.p. 79, acuzi pe consevatori ci aă câte douC funcţii, iar lui Barbu Katargiu tl impuţi ci este ministru de Finanţe şi vice-preşedinte al Aduniril.
Nu ştia redactorul acelui ziar ci vor veni timpuri când 5 slujbe vor fl terminul de mijloc al favoriţilor guvernului.
2)	Vailiant, «La Românie. II, 392.

EPOCA — 13 NOEMRBE
3
PUBLICITATE»
ZIARULUI ,,EPOCA“
Tlraglu 6,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
TELEGRAME DRSTRELNATATE
Berlin, 22 Noembre. — Plecarea generalului Kaulbars e discutată de toată presa, parte cu răceală ţi parte cu un ton inamical pentru Rusia. «Norddeut-sche Allgemeine Zeitung» vede că prin aceasta s'a terminat o situaţine, cu care nu s’a împăcat de la începutul ei opi-nitmea publică în afară de Rusia ţi care n'a avut nici un efect salutariu pentru resolvarea dificultăţilor în cestiune. Din faptul că «Le Nord» ţi «Journal de St. Petersbourg» atribue Bulgarilor nereu-ţita misiunet generalului Kaulbars, ziarul «Nordd. Allg. Zeitung» conchide numai că Rusia nu vrea să facă concesiuni ideilor ce predomina la Sofia; ea deduce într’un ton aproape ironic cu ar depinde de o înţelegere internaţională dacă, prin escluderea factorului Kaulbars, cestiunea bulgară s’ar putea simplifica.
«National-Zeitung» vede gravitatea In punctul, nu Germania ci Francia, a luat scutul supuţilor ruşi în Bulgaria. Sus zisa foaiă adaugă, că rolul de intermediar al Germaniei, nu ii a permis d'a lua sub protecţiunea-i toate elementele de agitaţiune, ce se află sub bandiera rusească.
De o oareţi-care însemnătate este ţi faptul că «Kreuzzeitung» consideră conferirea ordinului St.-George cavasuluî consular din Philipopol ca o ofensă, adusă armatei ruseţti. Ordinul St.-Gcorgee o distincţiune ce să acordă numai în faţa inamicului; cavasul a prii-mit însă numai o bătaie bună ţi deci distincţiunea această e caracteristică pentru situaţiunea actuală.
Berlin, 22 Noembre. — Înainte d’a propune candidatura principelui de Mingrelia, Rusia s'a adresat la contele Schuvalof oferindu-i tronul bulgar. Abia după re fusul contelui Schuvalof s’a Ivit candidatura principelui de Mingrelia, contra căruia nimeni nu lucrează mai mult la curtea din Pctersburg de cât ginerele lui, contele Adlerberg.
Londra, 22 Noembre. — Pe aici se aţteaptă ca peste puţin timp să se înceapă din partea cabinetului vienez o acţiune care va fi îndreptată asupra re-gulării cestiunei Rumeliei de Est ţi revizuirea statutului organic de către puteri înainte de a procede la alegerea unui principe. înlăiu vor avea loc din partea cabinetului vienez cu cele-l-alle guverne negocieri în această privinţă după care
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
30
JULES MARY
(Urmare)
Ea ese din pădure şi aleargă la pavilion. Uşa e închisa, dar In darătul perdelelor ferestrei străluceşte o lumină. Gilbert e acolo.... şi nici un vuet... nici un strigăt...Ce face el oare?... Se teme să intre, ast-fel fără veste.... Citeşte, de sigur?... Cine ştie, daca, sdrobit de oboseala vieţel dureroase pe care o duce de c&te-va zile, n’a adormit?.... In loc să bată la uşă, bate Încet, cu degetul, tn geamul ferestrei.... Apoi loveşte a doua oară, mai tare, mal tare
Încă, fiind-câ nimeni nu respunde.....
Caută să se liniştească:
— El aşteaptă, de vreme ce pavilionul e luminat... A eşit... Are să se întoarcă... ’l-ar fi aşa de uşor să ştie ce este 1 N'are de cât să deschidă uşa şi ar vedea!.... Ce noapte I... Vântul u-mid,'trecând prin copaci, scutură frunzele muiate şi ’l da flori reci...
Bufniţele, venind din pădurea de la Arques, sbor atât de aproape de dânsa In cât ating obrazul cu aripa lor uşoară... Un vultur de pe o creangă, se va-
se r« propune convocarea unei conferinţe europene. Dacă această cestiune se va regula ast-fel,atunci puterile n’ar mai avea tuci un motiv d a se opune candidaturei prinţului de Mingrelia. „J»nrls, 22 Noembre.— Prin sferele cdrmuitoare de aci se consideră de ne-esacte urmările ce s’ar putea ivi din faptul că Francia a primit a lua sub protecţiunea ei pe supuţil neţi din Bulgaria, precum şt Rusiă a făcut o cu supuşii francezi din China pe timpul conflictului franco-chinez. P'atuncî acest fapt n’a putut da motiv ca să se coti-chiză la o schimbare a situaţiunei politice dintre Rusia ţi Francia; cu -atât mai puţin acum se poate prsupune că Francia, prin primirea d'a protege pe supuşii ruşi din Bulgaria, ar vrea să facă alte combinaţiun't de cât acele d’a ’ţi păstra neutralitatea in cestiunea bulgară făcând tn acelaşi timp şi Rusiei un contra-servicift.
Francia, Germania şi Italia au res-ptins, la o întrebare confidenţială din Pctersburg, că n’aii de făcut in princip nici o obiecţiune contra candidaturei principelui de Mingrelia la tronul bulgar. Din partea Angliei şi Austro-Unga-riei n’a sosit nici un respuns privitor la această candidatură.
Petersborg» 22 Noembre.— Candidatura principelui Nicolae de Mingrelia e privită de «Novoye iVremya» ca cea mai bună dovadă că Rusia n’a renunţat la Bulgaria. Rechemarea agenţilor e considerată de majoritatea ziariştilor, nu ca o ruptură, ci ca un avertisment adresat puterilor d'a nu mai sprijini pe regenţi, ca Rusia să nu hc nevoită a recurge la alte mijloace mai active.
«Graschdanin» zice că Rusia va aştepta în mod calm momentul favorabil. D. Katkov crede că plecarea agenţilor însemnează in mod clar că Rusia intră in libertatea deplinei sale acţiuni. »Pe-tersburgya Wijedomosti» recomandă transferarea negocierilor la Yiena şi a ocupa in or-ce cas Vama.
Intre altele, aflăm că deficitul re-sultă nu numai din sporul In ehei* tueli ci şi din slaba încasare a veniturilor.
•
Se vorbeşte că guvernul va încheia cu Austro-Ungaria un aranjament, în urma căruia mărfurile austro-ungare vor putea fi importate în ţară, dupe un tarif provi-soriu. Acest aranjament vajduranumai pentru câte-va luni.
In această privinţă lucrurile se zice că sunt deja atât de înaintate, în cât comisionarii din imperiul vecin au început se facă propuneri de venzărî negustorilor din ţară.
M. S. Regele a lucrat azi cu d. I.
C.	Brătianu, prim-ministru, şi cu d.
D.	Sturza, Ministrul cultelor şi instrucţiunii publice.
Un consiliu de Miniştrii s’a adunat azi sub preşedinţa d-lui I. C. Brătianu.
S’a discutat cestiunea Doeurilor şi
a podului de peste Dunăre.
Comisia Bulgară cu d. Stoianoff în cap. a avut azi o lungă întrevedere cu agentul diplomatic al Bulgariei. -
D. general Lecca, preşedintele Cameril, a sosit în capitală ; îndată d. Moruzi a fost trimis de d. I. C. Brătianu se întrebe pe d. Lecca dacă persistă în a şi da dimisiunea din preşedinte al Cameril.
*
D. Săveanu, prefect de Putna, care fusese chemat de d. I. C. Brătianu, s'a reîntors la postul seu.
ŞTIRI MĂRUNTE
Audiente. D. I. C. Brătianu, Preşedintele consiliului, a priimit erl pe locoţiito-rul de Milropolil P. S. S. Vicarul.
Ni se comunică că în toate comunele se urmează instrucţiunea militară cu o mare activitate. Recruţii sunt ţinuţi la eserciţiu mai multe ore pe zi.
lexandrescu răspunse : «acest revolver me va face om mare.»
După toate probabilităţile această manie de a parveni se accentua din ce în ce mai mult. până într’o zi, în înţelegere cu un muscal, plecă la Bucureşti, cu hotărârea de a o-morâ pe primul ministru. Descinse, după cum se ştie, la un hotel elegant, şi, peste noapte muscalul ÎI fură cei 60 de lei ce'i avea şi dispare.
Adoua-zi Stoica Alexandreseu cercetă unde se află Ministerul de interne şi la cârciuma din apropiere se informă care e şi la ce oră ese primul ministru,căruia.zicea el, voeşte se-i înmâneze o petiţiune. Băiatul din cârciumă îi dădu informaţiile cerute şi Stoica Alexandreseu se puse la pândă.
Restul se ştie.
Dupe atentat, poliţia şi parchetul se pripiră a afirma că au descoperit un complot (I) al opoziţiei care şi-a ales pe Stoica Alexandreseu ca instrument al el. Dupe mal multe presiuni (a cărora natură e de prisos se precizăm) ^atentatorul spuse că a fost pus de fraţii Oroveanu. Presiunile însă încetând, (Stoica retrase afirmaţiunea sa şi declară categoric că n'are nici o legătură cu fraţii Oroveanu.
Putem adăoga că aceşti din urmă s’ah declarat inculpaţi în afacerea atentatului numai pentru următorul fapt: Un martor afirmă că vr’o doue săptămâni înainte de atentat l a văzut pe d. Oroveanu vorbind cu Stoica Alexandreseu, pe când d-nu Oroveanu, apucat In primul moment, ar fi spus că nu s’a întâlnit cu Stoica de mai multe luni. Pentru acesta contrazicere s’a găsit că în contra fraţilor Oroveanu este loc de urmărire. Cu toate acestea el n’aii fost încă depuşi la Văcăreşti şi sunt încă deţinuţi la cazarma jandarmilor.
ŞTIRI TEATRALE
Karultntou «le medicina. Allftm ci consiliul profesoral al Facultăţii de Medicina s’a pronunţai cu 7 glasuri contra 5,
pentru aducerea d-nului Dr. Assaki la catedra de anatomie, pe baza concursului de agregai depus de d-sa cu mare succes la Paris.
ULTIME INFORMAŢII
Consiliul comunal s’a adunat a-searâ.
In această şedinţă, consiliul de administraţie a presintat ojeerere de un împrumut de 200,000 lei pentru acoperirea cheltuelilor supra-buge-tare pe ultimele şase luni.
Această cerere a fost respinsă. S’a obiectat atunci de cinci consilieri că s’a imputat d-lui Fleva că făcea cheltueli mari; acest deficit a luat naştere dupe plecarea d-lui Fleva de la Primărie.
Linia nouă de drum de fier Bârlad-Vaslui, deşi s’a dat in circulaţie comunicaţia se face insă cu ane-voinţâ din cauza podului peste Tu-tova ce nu este însă gata.
•
Afacerea atentatului de la 4 Sep-tembre va veni înaintea Curţei cu juraţi din Ilfov în sesiunea din luna viitoare. Constatările instrucţiune! se rezumă ast-fel, dupe cum află Naţiunea :
Atentatorul Stoica Alexandreseu suferea de mult de mania de a parveni. El se Îndeletnicea cu cetirea abuzurilor agenţilor regimului şi se mira «cum nu se găseşte cine-v& «care se scape ţara de actualul mi-«nistru.» Într’o zi vezendu’l eine-va cu un revolver şi întrebându’l că ce are de gând se facă cu el, Stoica A-
Dcbutul d-soarel Assan la Tu-lusa.— Ziarele diu Tulusa ne-au adus
ştirea, despre succesele repurtate la opera din acel oraş, de tân&ra noastră compatriotă, d-şoara Maria A~,san, sub pseudonimul de d-şoara Sâni
Debutul d-şoarei Assan, dupâ cum ne spun acele ziare, a fost din cele mai fericite, ast-fel că, după a treia a-udiţiune, fiind agreată de public, a fost angajată pentru tot sesonul de iarnă la teatrul Capitolului, In condiţiunile cele mal briliante.
D-şoara Assan, care & studiat cântul la Paris, sub direcţiunea celor mai renumiţi profesori, a debutat tn rolul Eudoxiel din Ebrea, şi In acela al reginei In Ugenoţl. In ambele aceste roluri, ea a repurtat un adevărat succes, atât ca cântăreaţă cât şi ca comediană, succes cu atât mal meritoriii cu cât se ştie ce dificil este publicul de acolo În apreciările sale asupra artiştilor.
etă lnlr’una dureros..,, Apoi bulniţele dispar, vulturul sboari, vântul tace....
Ce linişte 1... Singurul sgomot, regulat şi misterios,—mai puţin de cât un sgomot, ritmul necunoscut al tăcerii —este acela al celor din urma picături care cad d'a lungul frunzelor şi apoi la picioarele arborilor pe crenguiiţe uscate.
— Gilbert, zice Catherine, nu eşti a-colea?...
In fine, se hotărăşte să deschidă.....
Închide uşa In urma ei şi face trei paşi În pavilion....
Dă un ţipăt grozav.... şi cade In genunchi.
Gilbert stă pe canapea, cu capul res-turnat pe spatele el, cu ochii ficşi şi gura deschisă.... Corpul e Îndoit... Pe cămaşa sa, din partea inimel, din o gaura roşa, groasnica la vedere,a curs o dâra de sânge care se perde In vestmintele sale... puţin sânge a curs pe pământ.... puţin sânge a palat canapeaua, alaturea cu petele de vin, urmele de grăsime şi de unt de lemn.... puţin sânge, din inimă s'a urcat la gură şi aprope la colţul buzelor, formând o spumă roşietică; dinţii par mai albi....
Gilbert a murit...
Catherina s’a aruncat pe cadavrul a-mantuluiel cu ţipete furioase... Spaima o stăpâneşte, o nâbuşeşte, II sfărâmă inima, ÎI goleşte capul şi creerul. ! Ia mânele lui Gilbert, deja reci, şi le 1 scutura nervos.... Şi murmură:
—	Gilbert, n'ai murit... revino-ţl In fire.... Gilbert te voi Îngriji, te voiii vindeca... Gilbert, te rog, uite-te la mine, Gilbert...
Dar corpul alunecă uşor d'alungul canapelei şi flind-că ea n'are de ajuns putere spre a ’l reţine, cade jos, cu braţele întinse, cu nn picior răsucit.
—	Mort! mort! lş zice ea, l’a ucis 1...
Şi de odată, un gând Ii vine şi pune
vârf groazei sale ce seamăna cu nebunia...
—	Holgan poate să se întoarcă şi m’ar ucide şi pe mine !
Şi iese din pavilion ; fugeţ inând mânele pe ochi, cu risicul de a se lovi, de
a cădea..... Fuge din toate puterile,
crezând necontenit că cine va o urmăreşte....
Fuge, fără ţintă, prin câmpie, ne a-vănd de cât o ideie, un scop... să se depărteze, să pue cât mai mare distanţă Intre ea şi pavilionul acela blestemat... Fuge, In lntunerecul cel mare... In ţarinele în care botinele sale să a-fundâ şi să umplu de noroi... lăsând pe spinii gardurilor, bucăţi din mantela şi din rochia el... Fuge, ca o nebună... Şi nu să opreşte de cât când şovăe şi cade la picioarele unui copac, unde rămâne pe jumătate moartă.
Ploaia care încetase un moment, reîncepe fină şi deasa, pătrunzând vestmintele sale ; corpu’I tremură de frig ; mantia de ghiaţă ce se aşează pe densa o scoate din leşinul său; se ridică şi instinctul o face să reluceapă a merge Îndată ce e In picioare... Merge
drept înainte... Dar puterile o părăsesc... Înaintează cu greii... e nevoită să se oprească.
Marea loveşte In ţărm pe Înălţimea cărui a ajuns... La ce depărtare de Di-eppe să află ea ? Ploaia o lmpedică de a vedea luminele farului...
Se tlrle cu greu până la picioarele stlncel... Acolo, Îşi dă seamă unde să află... Dieppe vine la stingă... jos, nu departe de densa, satul Puys doarme, sub acoperemintele sale de paie, ascuns In fundul unor cărări mărginite de tufişe.
Ea are un singur gând, repetă un singur cuvent:
— L’a ucis I... mă va ucide 11
De pe ţărm, daca ar fi fost ziua, ar fi zărit casele satului şi parcurile de pe mal... Acolo, aproape Iu faţă, a Intllnit pe pescarul Holgan... Acolo a văzut’o pentru prima dată şi a iubit'o...
De pe ţărm, dacă ar fi fost ziuă, ar fi zărit Inălţimele de la Pourville, unde de atâtea ori au avut IntllnirI cu Gilbert... Şi Işî reaminteşte, de o dată, a-cea noapte In care ea începu a se teme... şi care urma primei zile In care, Holgan II apăru cu totul altul lingă bâteiul pe care ’l boteza... Işî reaminteşte acea voce care venia din spre mare : C&therino I tu eşti 1 tu eşti 1 şi cântecul ciudat al mateloţilor care acuma, în această noapte cumplită, n’o lasă ln pace...
De pe ţărm, dacă ar fi fost ziuă, ar fi văzut marea, In faţa Dieppulul, unde
www.dacoromanica.ro
întreaga societate bucureşteană, căreia d-şoara Assan aparţine, va primi cu bucurie această ştire. înainte d’aşl urma vocaţiunea pentru cariera teatrală, d-şoara Assan încântase cu vocea’! plăcută saloanele noastre. II u-răm un lung şir de succese şi sperăm că ne va da ocaziunea d’a o aplauda şi aci în patria sa unde gentila cântăreaţă a cules primii săi lauri.
SALA ATENEULUI
MercurI 12 Noembrel886, sub Augustul pa-tronagiQ al Majest&ţel Sale Regina
CONCERT
Demetru PopovicI, cu bine-voitorul concurs al d-lor Ar. Manolescu, F. Vermont. A societăţi Liedertafel sub conducerea d-lul
R. Pelers şi al d-lor A. Leon, E. Narice, Rubinstein şi Dinicu.
I» R OGItA M A
1.	Mendelsohn, Paulus, arie cu acom. de Violină, Violoncel, Piano şi Orgă.
2.	a) Brahms, Dunkel wie dunkel. b) Rubinstein, Le prisonier.
3.	Boethoven, Sonată op. 37.
4.	Bonachi, ileana mireasa pandurului. D-na F. Vermont.
5.	a) Stefănesou, Rappelle toi.
b)	Tosti, Vorrei morire.
c)	Peters, Căntec de leagăn.
6.	a) Jungst, Spinn, spinn.
b. Kremser, Froliche Armuth. Corul societăţi Liedertafel.
7.	a). Schumann, Der arme Peter. b). Shubert, Călătorul.
8.	a). D. Zamfirescu, Harpista.
b). Turcanovicl, Femeia îndărătnică. D-na Âr. Manolescu.
9.	Meyerbeer, Africana, aria Iul Nelusco.
10.	Kulak, Scene de Chasse.
11.	Eiigelsbery, Die Flucht dor Liebe. Sclo de bariton cu chor.
Theatru National.— «Opera» MercurI 12 Noembre 1886. Travinta, operă tn 4 acte de Giuseppe Verdi.
D-NA SERPER SALTEA
MOAŞE CU DIPLOMA
Stabilindu-se In Capitală Strada Rdu-reanu No.i, aro onoare a preveni pe Onor Sa, Clientelă de noul săQ domicilia.
S. I. IACOB
Casa de schimb la Mercur
Calea Viotoriei No. 27, hotol Otetaliseanu
Cumpera ei vinde ori-oe Efeate publice, face împrumuturi pe ori-ce efecte de valoara ei eebimb de ori-oe moneda.
A apărut:
CALENDARUL CAILOR FERATE ROMÂNE pe anul 1887
CASA DE SCHIMB
ALEX. GR. I01SCC & B. MARCO
Strada IJp.ranl, Na. IC bla
Buoureeti, 12/24 Noembre
Wk Iib curs mediu
VALORI
Scadenţa
cuponelor
FONDURI D* STAT ROMAN
Renta rom. per. 1876 6 0/0|i Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 6 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. irur. con) 6 0/0 i Mai 1 No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 l Ian 1 Iul Idem idem 6 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0tMarl8ep Impr. Openheim 1866 8 0/0|t lan 1 Iul
ÎMPRUMUTURI Dl ORASI
Impr. oraş Bucureeci 5 0/0 1 lan 1 Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. ouprimeloif.io
VALORI DIVSR8S
Credit Fonciar Rural 7 0/o|l Ian 1 Iul Idem	Idem	5	0/0	Idem
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem Idem	idem	6	0/0	Idem
Idem	idem	5	0/0	Idem
Cred. Fono. Ur. din las i5	0/0	Idem
Obl. Cae. pene. fr. 800. 10|1 Mai No
911/2 93 1/2 861/2
18
75	3/4 95
34
104 87 1/2 1011 / 2 931/2 84
76 214
Speranţa era să peară, dacă nu’I venia ln ajutor Berthe-Catherina.
Ast-fel nu era un loc pe acel mal unde să lipsească amintirea lui Holgan.
Pentru ce Întâmplarea o adusese a-colo ? Acolo oare trebue să moară ?.,.
Nu simte nici frigul, nici ploaia; şi cu toate acestea e Îngheţată...
Ce are să facă ?... Nu ştie... încă un moment şi valurile vor năvăli ln locul unde stă culcată... N'ar avea de cât să se plece mal mult... Şi totul s'ar sflrşi... Dacă nu s’ar sdrobi In căderea el, marea o va sfărlma de stânci rostogolind’o în braţele el de gigant... Nu va suferi mult... Dar moartea o sperie... moartea uricioasâ... pe ploaia aceasta... Să dă Înapoi ca să nu se su-puie tentaţiunel... Să depărtează şi reîncepe a merge, a merge necontenit... In intunericul nestrăbătut... Şi ar voi ca noaptea aceasta să fie veşnic ca să poată ascunde veşnic obrazul el, tulburarea, desperarea în care să află...
In timpul acesta norii să Împrăştie lntunerecul mai slăbeşte... Gerul devine cenuşiu... natura să deşteaptă încet... curând florile de noapte să vor închide... florile de zi să vor deschide şi vor răspândi parfumurile lor mai subtile din causa nopţel. Pasările încep deja să ciripească. Lumina apare şi soarele e gata să se scoale...
(Va urma),
4
EPOCA — 12 NOEMBRE
„STELLA*
Sapunrnc fi Parfumcrie, Bucur.sti recomandă specialităţi
DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN
oc
TOALETA etc.
DEPOU CEXTRAl SI BIUROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vi* de Palatul Regal.
N U M A II O LEI
Cel mai frumos cadou de SERBATORI in amintirea celor morţi
PORTETRE
IM
MĂRIM NATURALI
PORTETRE
IN
MĂRIME NVTORAEĂ
Se efect uciză foarte exact după fotografia trimisa. Executarea tn cel mult 10—14 zile.
Fotografia remâne neatins!.
Asemănare fidel » se garantează.
La trimeteroa fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat SiefaiVied Bodasober WIEN II.	Grosse Pfarrşasse 4
- -__-,yj
ATELIER MECANIC
EIILULUSE
Ko. 59. — Strada Isroru, — No. 59
Recomand atelierul meu cu Pempe de toate sistemele, FAn-ţiul d'appliquc Hl Home tomAnl. Canale (robinete) de tot felul Tuburi «Ir fer, turiu ni plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgheaburi ae cobori re inodore, capace de hasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vane, socluri, abuxari banei de gr.nllna. grilaje de îngrădit morminte. pilaslaei, Tuburi pentru nondage h! eaudelabrt.
TUBURI. INST4LITIUNI COMPLECTE DE BII CPBDUCTE DE RP»
(IM)
CIMENT PORTLAND
SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE SI DE PORTLAND
DE LA BOULOGNE-SUR-MF. R (fRANCIA)
Capitul 22,000,000 franci
Mărci: DEMARLK, LONQL'fiTY 6l Comp. şi E. FAMGHON et Comp. PRODUCTIUNE INU4U CONSTăTITI OFIClâL: 170,000.000 klg.
FUrnisorl al Gl VBRMJLll FBANCFJ! de la 1819
Reeompeme la expositiite mt emoţionale
Kedulinde pur, Ki pusilluneu Cooperat*-Hlor I hh:i PT.MKC Ctl.OHI
MAGAZINUL
D. I. MARTINOVICI
No. 2, Strada Carol I, No. 2
Principalele lucrări executate cu produsele societăţi
Recomanda onor. public asortimentul seu de culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucă repede, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tutulor Fabricatelor existente.
— Preia! : S fr klloflrrnnnil —
1855 Paris —Prima medalie.
1867 Paris.—Medalie de aur unică pentru Ciment'. 1873 Viena.—Două medalii prime de progres,Decoraţ. ordinului Franz-losef.
1876 Fi I adelfia.—Prima Med. 1878Paris.—Marele premia, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare.
1883 Amsterdam. Dipl. de onoare.
1885 Anvers. — Dipl. de on.
81 toate recompensele cele d'lnt&i la exposiuilc regionale.
Tone
Lucrări de Cherbour. 15.000 Derivaliune la Dhuvs si la Vaune . . .40.000 Portu de la ltâvre .35.000 Porturile de la Kouen si Fâcamp. . . . 10.000 Expoziţii univor. 1876 si 1878,Noua Opera. Trocadero Hfttei
Dieu..............35,000
Rada de la St.-Jean-
de Luz............12.000
Portu delaDunkoque 8.000 Portu de laSt-Naznire e.iOO Portu de laSables. .7.000 Portu de la Boulogne (tn lucrare). . . .30.000 Portu do la Dfeppe .25.000
Tone
Portu de Ia Calaie (In
lucrare...........50.000
Portu do ta Leixoes (Porto) Poritigaliaţin lucrare) ...	.40.000
Ee mele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tunelu de la Braye lin lucrare). . . .18.000 Aducerea lor de la liudos ii urdeaux (in lucr i re). . . . 10.00Q Pnv.de leuinla Paris 15.000 Lu c rari d e f> > rtu ri (geniu mii.iar) . . .45.000 Saigon (C<>rmnchina)25.000 Canalii de Paiiama(in lucrare).............5.000
DOCTORUL T0MESCU
S » A M U T A T
No. 8, — Strada Renasterei, — No. 3 ConsultaţiunI 5—6 1/2 p. m.
Portu de laSt-Valery 6.000 6 colecţii* de certificate privitoare la aceste furnituri este la a.spăsit, publicului la rc-presenlattU si depotitanU nostru pentrv ll'trulnia D. EM. HOSI VTIIAI. la llururr~tl, strada sr. V inrri \o. 17.—Asemenea si corticatul de incorcai făcut n u acest ciment de către serviciul technieal onor. Primărie din Bucureşti, prin care se constata o resi-stenta la tracţiune de 46 de kilo dc centimetru p&trat, densitate do 17-»0 si o propor-tiune de 6 la suta parte granuloasa.
Deposit in Braila la d-nu II. O. Behrtnann.
M. SCHWARTZ
OPTIC
Strada Carol I No. 21
Ochelari cu sticlele cele mat fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurt metrice etc. cu preţuri foarte moderate.
PRIMA FABRICA ROMANA DE
KIFIR-KUMIS
Austria desa
râpe rlui Volga, sunt stabilimente spei vinde'că prin KIFIR-KUMUS. Probeletherapeutice făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit că KIFIR-KUMIS este un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarhăe, Cathar de stomac acut şi cronic Cathar & inţregului
aa nai .1 i	4 t 1 > A nnmÎA CaabIi,»4 Ca ai i fti 1 Aa iaa	Rn 1*011 IAO O t 111 m C\ r A I rt CI 42 î llin/l ni I î
canal
locul
leaza
leaza energia inimei şi a centrilor nervan scade secrepunne canaiuiui uigesuv, naica pofta de mâncare şi lngraşe cu siguranţa asimilânduse foarte uşor, şi se Întrebuinţează pentru I apta re» copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. lia noi in Buburesci, mulţumită iniţiativă d-lm Lescianoff renumitul fabricant d'mRusia s'a infiinţat un
stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care ’1 recomandam publicului. Calitatea Kifirulni făcut de casa LekianolT este analisat de d. Dr. Bornard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe ban cărui» d. Luldanoff a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliuluieanitar superior. In timp asa dc scurt casa Lukianoff se bucura asta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi so convinge caKIKIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe.
Depositul general actualmente se alia in Calea Qriviţei No. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai.
De la Sf. Dumitru fermasejva muta la sosse, lângă rondul al ll-lea undeafost gradina jardin des fleures si eomptoirul va ii Calea Victoriei 108.
Preţul abonamentului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bslnavi noavuţi, preturilevor li scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei,—50 sticle 60 lei, 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul oste pe coruptul fabricantului.
(MULŢUMIRE
Sunt 18 ani de când pătimesc de boala bronica, pe care medicii o numesc catar la (leat, bronsit, iar unul a numit-o pe Romanic-tecnefes. Când nu pociu scoate flegma, mi se opreşte resuflarea si me coprinde o slăbiciune, tn cât nu pociu face un pas. Doctorul, care ini-a uşurat durerile, m'a sfătuit se beau Kitlr-Cumis. De la 20Sopteml>ro trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este: ca slăbiciunea s’a tnpulinat, In cât umblu fara ca Înecul se me poprească; flegma iese mallesne si printr’aeeasta si durerile s'au micşorat	...	.	.
Sfatuesc pe toti cari pătimesc de boala mea, si mai cu scama po cei, do anii mei 80, i se folosească de laptele Kilir-Kumis ; iar pc domnia-voastra, Domn <lq J.ukianoff,
se
ve rog se primiţi Încredinţarea recunostiintei mele.
UAIIIJA.
(170)
23
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
l L
MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE oeCOGNAC
>1 DE
TZBICA TARE ( slibovitza >
Pietre de Moara, curele si tote uneltelesi accesorii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu coreu t si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECUL
Bucureşti, Strada Col (el No. 49
			1 A li A 1» E 11 1 C O 1.	
r ţ		tr	LUMINA PLĂCUTĂ	
		- •	Cu onoare vifl a face cunoscut	
			onor. P. T. public că am primit	
		-	un mare deposit de pelroleO din Caucas (Rusia) tn tinichele de la	O
			Cassa d'import E. Dl NE UMAN Galaţii si Datuni şi le ol'tr cu un	*
		a —	preţ foarte moderat trimise franco la aomicilifl după cerere prin	
				
		/	Carte Posta'ă la adresa de mal	—
!?*			jos.	>
’yv		a	Asamonea ofer cu unpreţ foarte	
(7			scăzut Petroleft Ilegal din prima	
		■—	fabr că 1. Niculescu,Bazar Ploeştt, cu litru.	o
&			Cu stimă	c
W			A. GOLDBI.ATT	•
			, Str. Salvator te	
			F A II A I* E II ! C O l.	
JVlTOlAl____________________
Doctor in Medicina de la Focul, din Paris
Dâm consultaţiuni in toate zilele de la orele 10—12 a. m. si de la 2—4, S.r. Scul-pturei No. 15.—Pentru sâraci gratuit.
(Cal. 4 ictorii
Pal. Dac.-Rom.
■►LA ORAŞUL	9
A LA VILLE DEVIENNE
vis-d-vis de Ub. S o ocol
Recomandam onorabilei noastre clientele pentro Icftinatate al noiiditatc următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne st Domni.
Feţe dc masa. şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzcsc de toate calităţile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosso, de bumbac, do lâna si de mataso.
Flanele, camasi si Ismene de lâna după aiatemul profesorului I»r. fi. .largrr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate uttimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru Odanlatl. l.ajetles h4 Trousonri pentru copii. Troiisouri pentru pensionate, oteluri ai reHtsiuranturi.
Avem onoare a iinrorma pe clientela noastra ca a apărut CATALUtiU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OIU-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIEN A
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Soceo
ARGINT_VECKIU
Objecte de argint de ori-1 ce formă, arginteriă veche, tablale de argint cumpără cu preţuri bune. A se adresa la prăvălia SCUWARTZ ] Str. Carol No. 7.
O ALIFIE
De maro folos pentru Pccin-gene si pentru mâncarimea | corpului, precum si una pentru matreaţa, se gasesto cu pretut de 2 1. n. la Dr. Tran-dafirescu.—Strada Olari No. 5.
m
/îKTSŞî
din Viile Slă-
______UUIU tineanu de la
Valea Călugărească de vânzare 1 8 FRANCI VADRA in Strada | Minervei No. 4.
oxtxtxtxăxtxtxtxăxăx*
y	MARELE	©
1 HOTEL DE FRANCE |
X
X
e
x
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
X
©
X
Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Slradel Lipscani, din nou clădit, avend patru faţade, ast-fel in cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire nod montat, după stilul cel mai modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt.	JJ
IPET. HUGO	X
M	ANTREPRENOR	A
Şjţ	PROPiFTAHUL HOTELULUI HUGO DIN BRAiLA ^
•x*x*x»x#x*xftx*x*x*xe
x
•
X
$
X
m
x
X
&
X
%
X
0
X
SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI DE CERAMICA
DE LA COTRQCENI
Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg versat
Usma situată la Bucureşti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor,peste drum deAsilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Delu-Spirea.
direcţiunea si depos:t principal in bucureşti, str. bis. eh.s
Adresa t,elegr*aiioa: ASALT, Buourdsti
D E I» O S I T E SECUNDARE
In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, piatza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumag, banquer.
Industria Naţionalk ale cărei produse avi obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă :
DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-A
Estras din preturile curcnlc pentru Bucureşti
	FELUL HATEBIALFLL1	Nr. bucalilor necesar* pentru unitate de mesura		F	K E	T	U R	I L	E
				Cal. t		Cal. 2		Cal. s	
				Pentru mie	•JL J* 2 S ^ 2 L; -8	Pentrv mie	•J, 3» £■« 3 c-v „	Pentru mie	*£ « îî s v V b’eg a. o «
	Pavele pentru bordure . .	iam.l.	10	350	4.25	325	4.00	300	3 75
	Pavele pentru pavagifl . .	lam.p.	50	270	15.00	250	14.00	230	13.00
	Lespezi pătrate		lam. p.	25	3*0	11.00	360	10.50	320	9.50
	Pătrate felurite		lam.p.	36	210	10.00	210	9.00	180	8.00
	Borduri de grădină. . . .	Iam.l.	10	150	—	130		100	
	Cărămizi refractare . . .	iam.c.	420	320					
	Cărămizi cu 6 găuri . . .	lam.p.	80	65		—		 —	—	— —
Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că în Bucureşti şi Oraşele tn care ese-cută lucrări pentru Comună, Societatea să însărcinează şi cu esecutarea, garantând Întreţinerea un an şi că se mal află la usină materiale vechi şi disforme
---CU PRETURI FOARTE REDUSE----------
O MOARA DE VENZARE
S'AU DE INCAIUIAT
tn Tirqovişte instalată cu toate accesoriele pentru fa-brieaţiune de griş şi de făină.
Asemenea e de vânzare tot In acest oraş o casă nouă, solid construi)! cu 2 ElagiurJ, conţinând 18 încăperi, coridoare, comodităţi, pivniţă mare boltită ele.
Doritorii a se adresa proprietarului
IOSIF KULLE
in Târgovişte.
w	s
G. HILLMER
— BUCUREŞTI —
No. i2, Strada Stirbey-Vodă, No. 12 lângă Orpheu
Instalaţiune de aparate cu gazaeriangasolin dela 10 până la 500 flacăre.
MAGAZIN
de lampe brevetate «Excelsiom fără fitilşi cilindru arzând fără nici un pericol chiar dacă lampa se restoarnă saQ cadp. Bogat asortiment dea arate
Centru iluminare precum ;
âmpl,Lanlern1,Lyre.Candela-breelc.caşilâmplde lipit şi luminare (sfeşnice) cu benzină. Vânzare depelroieO, benzina, gasolina şi uleiuri minerale, prefaceri de lămpi obicinuite după noul sistem Excel-sior.
Atelier pentru orl-ce lucrări atingătoare de acostă specialitate, Serviciul prompt cu preciurile fixe şi moderate.
Mare depofl de Canale (Robinette) şi toate obiecte e pentru conducte de apă, gaz şi vapor din toate sistemele de cele mal renumite fabrice.
Singurul representant pentru România.
Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3