ANUL I No. 291. MERCURI 12 (24) NOEMBRE 1886 A DOUA EDITIUNE Grigork G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI si SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE 1\ BI’UBESrii La casa Administratiune; l\ TAR4: Prin mandate poştale. Pentru 1 an *0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. IA ntrtivatATKi La toate oftlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 60 lei, 6 luni 25 lei. REDACŢIUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Grigore VENTURA Prlm-redactor responsabil ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢI» Anutciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri ă reclame pe pagina treia 2 lei linia l t paris: Segasestejurnalul cu 16Test a miorul, la Kioscul dinrue Montmnrtre 11 S ADMINISTRAŢIUNEA No. 3.—Piaţa Spiscopiei.—No. 3. 15 BANI NUME RUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZ» APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL EO BANI UN NUMER VECHIU SUBSCRIPTIUNEA pentru BOTOSENENI (urmare) Suma listelor precedente 10,565 Al. N. Lahovary 200 G. V. Teodorescu, funcţ. vamal I V. Alexandrescu tipograf 5 G. Georgescu maşinist 1 1. lonescu zidar 1 N. Gheorghe 1 I. Nae lucrător 1 Angliei Dumitrescu tipograf 1 D. R. Rosetti 25 Th. Basilescu 10 G. Trandafirescu 2 N. Triţescu 3 Ion Milia 2 Nicolae Muscă 2 Nicu Iacovache 50 Marathea 40 Vladimir Ghica 40 Total. 10,051 RESULTmi ALEGERILOR Alegerile comunale s’au terminat în toată ţară, şi Întrebarea care se pune în urma or-cărei alegeri generale este daca guvernul a eşit mal tare sau mai slab. S6 ne întrebăm dar şi noi,daca în aceste alegeri opiniunea publică s’a pronunţai In favoarea guvernului, daca guvernul a doveditcâ are majoritate tn ţară. Şi, ca demonstraţia noastră să fie mai presus de or ce bănuială, să judecăm numai dupe faptele asupra cărora nu poate se existe nici o contestaţie, dupe faptele pe cari nici un om serios nu le va tăgădui. Este mai întâiu un fapt care s’a observat de toată lumea şi care a fost condemnat chiar de amicii guvernului. In ajunul alegerilor comunale, d. ministru al justiţiei a remaniat magistratura, a pedepsit prin strămutări, adică prin destituiri deghizate, pe magistraţii bănuiţi de a fi independenţi şi a răsplătit pe acei ce s’au arătat zeloşi a apăra excesele agenţilor guvernului şi a persecuta oposiţiunea. Ge însemnează aceasta ? Acest fapt nu are de cât o singură explicare. Guvernul se pregătea să facă excese in alegeri şi voia numai magistraţi de aceia cari nu aud şi nu văd. Un alt fapt care iarăşi nu se poate tăgădui, este că, în ajunul alegerilor, s’a spart redacţiunile ziarelor independente, s’a spart chiar case particulare de ale partizanilor opo-ziţiunii, şi s’a bătut oamenii. Pentru ce aceasta ? Fără îndoială ca să se bage groază în adversarii guvernului, aşa în cât se nu îndrăsnească a veni la vot. Iacă faptele care au precedat, ele dovedesc că guvernul să pregătea să câştige majoritatea prin intimidări şi excese. Şi, în timpul alegerilor care a fost atitudinea partisanilor guvernului şi care a oposiţiunii? Este netăgăduit că nu s’a văzut nicăeri partisani de ai oposiţiuni îmbătaţi, ca se ameninţe pe alegători şi se provoace scandaluri; ne am dus toţi la vot in cea mai deplină linişte. Din contra, din toate părţile, s’a semnalat bande guvernamentale de oameni beţi, provocând scandaluri, ameninţând şi bătând pe alegători. Şi de acea nici unul din amicii guvernului n’a avut să se plângă de nimic; şi din contra mulţi dintre noi, chiar candidaţi, au fost ameninţaţi, bătuţi unii cu capetele sparte. Acest fapt este însemnat! El dovedeşte că unde oposiţia aştepta triumful de la expresia liniştită a voinţei alegătorilor, guvernul nu nădăjduia se-1 dobândească de cât prin scandaluri şi prin violenţe. Singura garanţie ce rămânea cetăţenilor era secretul votului, care este şi cea mai de căpetenie cerinţă a legii electorale. Respectat’a guvernul măcar secretul votului ? Este earâ-şî netăgăduit că In toate centrurile Însemnate ale ţării, partizanii guvernului au făcut buletinele de vot aşa, în cât se se poată deosebi cu uşurinţă pentru cine a votat fie care. In Bucureşti, lista candidaţilor guvernamentali era scrisă pe o hârtie aşa de groasă, în cât n’aveal de cât se iei plicul în mână ca să vezi care pentru cine a votat, şi partizanii guvernului din sala de alegeri luau tot d'auna plicul din mâna alegătorilor şi-l puneau ei In urnă. In Botoşani, buletinul de vot era aşa de mare în cât vedeai cât de colo pentru cine a votatun alegător, după cum plicul era or nu era unfiat. A-colomalera şi albastru.Tn alte părţi din contră lista era de tot mică, aşa In cât eară-şîsă vedea. Daca guvernul ar fi avut majoritatea, ce trebuinţă avea să violeze secretul votului ? In Bucureşti s’a găsit o mulţime de liste guvernamentale timbrate. Ge însemnează aceasta ? De bunăseamă poliţia a Inpârţit tutulor alegătorilor bilete cu deosebite timbre şi le a ordonat ca pe a-celea se le bage în plic, aşa în cât să se vază daca au votat cu guvernul. I)ar aceasta mai însemnează incă ceva, este că primăria n’a împărţit din vreme cărţile de alegători, şi, dupe aprinsul lumânărilor, poliţia a luat cărţile celor ce nu au venit la vot, şi a trimis pe sergenţi de zi ca să voteze. Şi fiind-câ aceştia nu ştiu să citească, le-a dat buletine timbrate. Din toate acestea resultâ că guvernul nu numai nu are majoritatea, dar încă ştia bine că n’o are şi tocmai de aceea a alergat la scandaluri, la violenţe şi la fraudă ca să poată isbuli. Dacă am lăsa de o parte toate cele 'alte, şi ne-am opri numai la faptul că partizanii guvernului au eludat ieste tot secretul votului, încă a-ceste alegeri ar pierde în ochii ţării or ce valoare morală, de oare ce s'ar dovedi că numai intimidârei se da-oreşte majoritatea ce a avut. Am demonstrat adesea în coloanele acestui ziar, că vina cea mare a acestui guvern este că se razemă ie corupţiune, pentru a se ţine la jutere. Alegerile comunale de es-imp au dovedit o dată mai mult că el nu aştepta triumful de cât de la corupţiune, adică de la favoarile pre care le aruncă şi de la spaima pre care o împrăştie. Dacă ar fi numai atâta, resullatul alegerilor ar fi nul; dar din norocire aceste alegeri au dovedit încă ceva este că corupţiunea şi bătăuşii numai sunt de ajuns pentru a sprijini acest guvern ce stă să cadă şi că de acum a început să se rezeme pe baionete. Suntem datori să constatăm acest resultat. Gr. G. Peuceseu DEPEŞELE AIÎEVriEl „HIVA8" liudnpcsta, 22 Noembre. Comisiunea delega(iunil Ungureşti, discutând creditele, cerute de guvern pentru trupele ce se gâsesc în Bosnia şi Herzego-vina, d. de Halay, constată câ evenimentele dm Bulgaria n’ail exercitat nicl-o influentă asupra provinciilor ocupate şi se poate crede că starea de lucruri favorabilă ce domneşte acum acolo, va putea fl menţinută şi pe viilor. Populatiunile acestor provincii sunt ostenite de turburârl cari tmpedicâ or-ce muncă pacinică. Ele voesc progresul şi sunt fericite a vedea că Împrejurările le garantează putinţa de a se putea bucura de acum Înainte de resul-tatele muncii lor. Aceasta osie cea mal tnmfc-garanţie pentru care afară de evenimente neprevăzute, liniştea şi pacea acestor (6rl nu va II turburată. In urma acestui discurs creditele cerute aii fost adoptate. l’nrls, 22 Noembre. D. Massicault, prefectul departam»n-tulul Bhone, o numit resident general la Tunis. Sofln, 22 Noembre. La Bazardjik, generalul Kaulbars a fost salutat de prefect, care 'I a oferit gendarml J ca gardă de onoare. Generalul refuză. La gara din Filipopoli, generalul Kaulbars făcu să se dislribuiascâ nota sa imprimată şi jurnalul «Swellina» organ al Zankoviştilor. Un gendarm ob9ervându-I câ din causa stării de asediQ această distribuire e contrarie regulamentelor, generalul respunse că nu vrea să se ocupe de un guvern de bătăuşi. Gendarmul Insă insistând şi spunând că aceasta nu e treaba lui, generalul 'I ordonă să tacă. Consulii din Vidin şi ilusciuk aO plecat din reşedinţele lor. Pleca; e* lor n a dat naştere nici unul incident. La Varna guvernul a autorizat debarcarea unei companii de marinari fără arme veniţi spre a saluta drapelul rusesc. Nava a fost salutată prin 3 lovituri de tun apoi a plecat, ducând pe consul. D. Grecof a plecat din Conslantinopol. Aden, 22 Noembre Căpitanul şi 70 oameni de echipajiO al covertei franceze nPingouinu debarcând la la Ambudu pentru a se aprovisiona, aO fost masacrat! de Somall. Huenos-Ayrc», 22 Noembre Aparitiunea cholerel tn acest oraş e con-llrmatâ. RESPUNSDL GALATENILOR Primul oraş comercial al României a dat colectivităţei o aspră lec-ţiune. Galaţii, au dat ţerel esemplul bărbăţiei cetăţeneşti luptându-secontra regimului de jaf şi de corupţiu-ne ce ne guvernă, şi au învins. Primul port al ţării a zis guvernanţilor: destul! Izbânda opoziţiunei u-nite în Galaţi are o mare însemnătate sub toate puntele de vedere. Nu e vorba aci de un succes izolat şi accidental. E condamnaţiunea din partea primului port al ţerel, a politicei financiare şi economice a guvernului. Este şi o altă cauză care dă căde-rei colectiviştilor la Galaţi o Însemnătate cu totul specială. Or cine îşi va aduce aminte că, acum câte-va luni opoziţiunea unită făcuse Ia Galaţi întruniri impunătoare. Gu a-ceastă ocaziune şefii opoziţiunei fu-seră primiţi de găleţenl ca nişte salvatori. Organele colectiviste au întreprins atunci o adevărată campanie contra cetăţenilor, carr luaseră parte la întrunirea opoziţiunei şi la banchetul care urmase întrunirea. Insultele cele mai grosolane, clevetirile cele mai mîrşave au fost aruncate contra unora din cetăţeni gâ-lăţeni de reptilele guvernamentale. Voinţa Naţională a umplut coloanele ei cu tot felul de murdării inventate ad-hoc contra gâlăţenilor independenţi. EI binel cu ocaziu-nea alegerilor comunale oraşul dunărean a dat gascei colectiviste un răspuns sdrobitor. Gu toată ingerinţa sfruntată a administraţiuneî, cu toate ademenirile şi promisiunele cu toate încercările făcute pentru a semăna discordia între grupurile opoziţiunei, balotagiul de Duminecă, a dat un resultat victorios In favoarea adversarilor guvernului. Prin 181 voturi contra 153 lista opoziţiunei a isbutit. Şi ce nu făcuse d. Stătescu spre a face din Galaţi un cuib al colectivităţei ? Mai intâiu el venise cu o lege interpretativă, prin care se pre-judeca un mare proces ce era pen-dent intre comuna Galaţi şi d. Grigore Eliad. Scopul acestei legi era în aparenţă d'a ocroti interesele comunei, dar in realitate, dânsa nu era de cât un mijloc d’a lovi în-tr’un adversar al guvernului şi a face d-lui Stătescu un piedestal. Ministrul Stătescu susţinea pe avocatul Stătescu. In urmă ministrul veni cu permutarea curţei din Focşani, la Galaţi. O nedreptate mare pentru Foc- j şani şi un folos ilusoriu pentru Ga- \ laţi. Şi aci se părea In aparenţă că j sunt în joc interese generale dar in j realitate nu erau şi de astă dată de j cât interese de gaşcă. Gâlăţenii au înţeles cursa. Ei nu puteau refuza Curtea de Apel,căci,oare-cum,dânsa reprezenta o întărire a elementului românesc într’unoraş ca Galaţii, în care străinii începeau a copleşi prin numărul şi prin bogaţia lor elementul indigen. Dar atât in Cameră şi Senat cât şi în presă, reprezentanţii Galaţilor s'aG abţinut. Ei au zis guvernanţilor: primim Curtea, dar aceasta nu vă absolvă de păcatele pe care le-aţl comis în paguba Galaţilor, prin suprimarea portului franc, prin inconjurul ce ’l face traseul liniei ferate Barboşi-Galaţi şi prin trăgănarea în construirea do-curilur şi întrepozitelor. Mai mult incă ; cu ocaziunea a-legerilor comunale, Gălăţenii au dovedit că ei privesc darurile colectivităţei şi ale d-lui Stătescu ca nişte ademeniri amăgitoare. Oraşul Galaţi a arătat că e sătul de regimul de minciună şi de risipă care apasă asupra acestei ţeri. El a dovedit câ nu mai voeşte ca în capul trebilor comunei să fie nemernicii şi incapabilii, ci cetăţenii oneşti şi iubitori de binele public. Astă zi dar când opiniunea publică din Galaţi s’a pronunţat îutr’un mod atât de lămurit contra colectivităţei, Întrebăm : Cum rămâne cu insultele şi clevetirile Voinţei Naţionale şi ale celorlalte reptile, cari declarau câ opoziţiunea din Galaţi nu reprezintă de cât o infimă minoritate compusă din drojdiile societăţei? Cum rămâne cu faimoasa influenţă pe care d. Stătescu şi ciracii lui s’au Încercat a o stabili în Galaţi ? Nu! D-lor colectivişti, ţărmurile Dunărei nu vă sunt priincioase. In Galaţi, în Braila, in Turnu-Măgurele, in Turnu-Severin sunteţi bătuţi. De pe malurile Dunărei, ale acestui brâu frumos al României, pe care laţi vândut streinului,să ridică suflarea puternică care va scăpa ţara din ghiarele voastre. G. V. CORESPOMIAJDLV liOTOSAM (Urmare) Botoşani, 8 Noembrie. Ia zadar căutal pe d. Primar Hasnaş a casa, In zadar la Primărie, «Trebue să fie la Iby*, mi se spuse. Iby este la Botoşani un local destul de bine instalat,şi carecumulează băcănia şi cofeteria cu băuturile spirtuoase. O camera tn fund este proprie acestei I ultime destinaţiunl. Aci tronează m&I j obicinuit vestitul primar al Botoşanilor. D-sa mă recunoscu. Eram vechi cunoştinţe de la Cameră, unde ne Întâlnisem adesea de şi tn calităţi diferita. D-sa ca deputat colectivist, subscrisul ca ziarist din opoziţie. Representantul naţiei priimi p'acela al puterei a patra cu o amabilitate, ce sunt azi foarte mâhnit a răsplăti cu ingratitudine. Dar datoria către adevăr trece Înainte de datoriile câtre persoane, fie acelea chiar de specia d-lul Hasnaş. D-sa începu a îmi istorisi faptele. După ce Îmi enumeră pe membrii oposiţiunel Botoşăuene, descriindu-ml pe fie care In parte, cu trăsurile cele mal negre, toţi In de obşte fiind după d-sa nişte certaţi cu judecata, căzuţi din causa politicei şi la darul beţiei, veni rândul aderenţilor lor. După d. Hai-naş aceştia sunt numai ovreii din oraş şi sâlenilde pe moşiile conservatorilor. Ovreii şi sătenii au făcut tot scandalul. Ei s'aQ grămădit In piaţa In ziua de alegeri, ei aQ fost respinşi de armată, ei aQ aruncat cu pietre In primărie, el, In fine, aQ invadat sala Primăriei. Voiau a fura urna şi a măcelări pe deputaţii oraşului, prefect, primar ‘şi pe Christea Pilat. Alegătorii n’ar fl fost In slare a face una ca aceasta. Alegătorii sunt convinşi de buna sa administraţie, alegătorii sunt ai domniei sale. Oposiţia este cu desăvârşire discreditată In Botoşani, şi numai graţie banilor ce a cheltuit d. Callimaki In tovărăşie cu un bancher evreO, (unul 40,000 lei, altul 16.000 lei) s’a putut iDjgheba desordinele de la 2 Noembre. Cât pentru judecătorul de instrucţie d. Ciulei, — trădătorul zilei — este un om de nimic, un vândut oposiţiel, vândut pentru suma de 10.000 lei, mal mult ca equivalentul lefelsalepe doi ani de zile. In faţa unor asemenea calomnii infame, debitate cu atâta răutate, tn cât nici câ îşi da seama, câ ele nu pot produce asupra'ml alt efect de cât numai contra domniei sale, pâstra’I tot calmul, şi li pusei întrebarea : — Daca d-sa se crede bine ales Primar prin alegerea de la 2 Noembre ? Daca nu crede câ alegerea este viciată măcar prin deosebirea Intre cele două buletine de vot; uaui de patrujorl mal mare ca cel l'&it şi de culoare albastră; ast-fel câ se putea pe faţa cunoaşte votul alegătorului, atunci când baza legel electorale este tocmai secretul votului 7 — Această deosebire Intre buletine am făcut-o cu scop ţi tntr’adins. Ştiind câ oposiţia cumpărase voturi, am vrut să dejoc această manoperă, dând votul pe faţă. Ast-fel se moralisează alegătorii. El de şi aQ luat parale Insă n’aQ putut să ne Înşele; căci nu aQ putut vota fără ca se ştim cum votează. Gât pentru validitatea alegere!, ea a-târnă de decisiunea consiliului de miniştri. Eu unul, sunt decis a demisiona din primărie chiar când alegerea s’ar valida. — Dar la despuierea scrutinului, mai erau acolo membrii din oposiţie ? Cum s’a procedat la verificarea votului ? — La despuierea scrutinului toate s’a petrecut In regulă. Fiind că membrii biroului, şi delegaţii candidaţilor opoziţiei fugise acasă, împreuna cu aceştia, s’a reconstituit în regulă un alt birou, care a procedai conform legci.(H) — Adevărat este ca d-voastrâ aţi recurs la forţa armata ca să vă păziţi persoana şi viaţa •? — Mai e vorbă! Oraşul nu mal era tn siguranţă. Mă mir cum nu s’auspart prăvălii şi case de către ceata tulburătorilor. Fireşte c’a trebuit să luăm pre-cauţiuni. Generalul Pilat, deputaţii districtului prefectul şi eu nu mal eram In siguranţă. A trebuit să cerem soldaţi să ne păzească. 5 www.dacoromanica.ro 2 — Dar bine atunci, cum staţi cu popularitatea pe care vă bizuiţi? — Popularitate avem, nu încape îndoială ; căci am făcut multe pentru a-cesl oraş. Citiţi darea de seamă care am făcut'o In ajunul alegerilor. Citiţi Curierul Român, citiţi Voinţa Naţională; dar oraşul întreg era înspăimântat; cacî oposiţia îmbătase poporul, şi se tmbâtase împreună cu el prin cârciumi. lac* cine e primarul llasnaş. Trecem acum la d. procuror Crivăţ. Procurorul C rlvetz P acesta I'am găsit la masă la otelul unde locueşte. Făcându-î cunoscut scopul visitet mele, p*r*si masa şi mă primi în camera sa. Eram curios a cunoaşte d’aproape p'acest tânăr magistrat, aşa de mult scos în evidenţa prin tristele evenimente la care a luat parte. In ţara noastră unde orl-ce tânăr cu o diplomă se crede apt a îndeplini de Îndată greaua sarcină de procuror sad judecător de instrucţie, d. Crivăţ este o victima a acestei defectuoase procedări. Ca judecător de tribunal, sad chiar ca procuror de toate zilele, d-sa n'ar fi atras asupra'i nici o critică particulară; aşa a şi fost penă acum. In Botoşani se bucura chiar de o bună reputaţiune, avea prieteni printre tinerii cel mal distinşi, şi era în bune relaţiunî cu întreaga societate a oraşului, fără distincţiune de partid. —Sunt fără avere personală,îmi zicea d-sa, am intrat în magistratură, spre a ml face o cariera ; D-zeQ ştie cu câte greutăţi am să lupt. Cea ce doream, era d’a sta cu desăvârşire în afară de luptele politice. N’am fost favorit al guvernului, proba numeroasele permutări foarte costisitoare pentru mine. De şase ani n’am fost înaintat. Nu cred să fi dat cui-va dreptul a se plânge de mine. Cu Ciulei eram prieten bun. Am cea mal mare stimă pentru dânsul. E un om foarte inteligent, foarte de spirit, şi de un caracter leal şi drept. In această nenorocită afacere n’am să îl reproşez nimic, nici n’a fost vre-un conflict între noi, ci numai o simplă divergenţa de vederi bazate pe convincţiunI|contraril. Ed cred cu fermă convincţie, că din momentul ce armata s’a aflat faţă cu poporul caracterul delictului s’a schimbat. Până aci putea fi delict politic, d’aci înainte devenea delict de drept comun. D. Ciulei credea că n’am dreptate în această calificare şi persista a califica faptul de delict politic. Poate să aibe dreptate, poale să am eu dreptate; cestie de apreciere ; dar amândoi am fost de bun* credinţă. Rdd ar face de m’ar acusa. — Este adevărat că aţi strigat armatei s8 tragă in carne vie ? — Am putut zice in acele triste momente ort-ce sminteli; nu mal şti Q ce am zis; pentru prima oară mă aflam în asemenea împrejurări, perdusem cumpătul ; dar vă asigur ca n’a intrat câtuşi de puţin în intenţiunile mele d’a face vărsare de sânge. Din contra, mi-aş fi dat ed viaţa ca să împedic vre o nenorocire. D-sa zicând aceste cuvinte era foarte ?PO\ia _ io NOEMBRE emoţionat, şi p’acest ton continuă zi-cându-mi: —M’am gândit să demisionez, n’am fâcut'o pentru a nu avea aerul d’a mA da în lături la prima afacere mal importantă ce se înfăţişează. Dar sunt aU foarte nenorocit să văd prieteni la care, ţid, precum d. Miclescu şi alţii, imputându-mi fapte, pe care eQ nu le am voit şi de care sunt inocent. Aşa mi s’a întâmplat erl. Ducându-mă să visitez pe nenorocitul băiat care e rănit de glonţ, suferinţele sale groaznice, figura sa simpatică, plîngerile sale.m'ail mişcat într'un grad ce nu vă pot spune. Am scos câţi-va franci, de şi mă aflu eO însumi foarte strîmtorat, şi iam depus pe masă. Ei bine, a venit d. Miclescu de mi-a înapoiat cu o a-dresă formală din nartea răniţilor, clienţii săi. zicăndu-ml că ei ne mai pu-lându-se servi de mâinile lor rănite pentru a respinge această modesta o-frandft, l’atl însărcinat pe d-sa să mi-o restitue, cerându’ml nu bani, ci sănătatea lor pierduta. Ce sunt ed vinovat ? Mărturisesc că am plecat mişcat ed însumi, şi găsind că e mal mult de plâns de cât de acusat acest tânăr magistrat, victima intrigilor politice ale colectivităţeî, şi fără voia sa instrumentul unul regim ce pătează tot ce atinge. Terminând azi relaţiunea acestor convorbiri, cari ad avut de scop a da cititorilor noştril o idee despre perso-nagiile cari avi luat parte activii la tragedia desfăşurată la Botoşani, voi continua istoricul acestei tragedii la Bucureşti, căci plec din Botoşani cu carnetul med încărcat îde numeroase notiţe prin care sper că voi putea face o complectă lumină asupra faptelor a-tât de interesante şi a diferitelor incidente unele oribile, altele hazlii, cari s’ad petrecut aci. C. O. Cosln-Foru conbfolat şi silit a vota contra conştin-ţe * sale, că« cu modul acesta votul nu mal putea fi secret ci pe faţă. 2. Calcarea disp. art. 33 al. I, de oare ce unul dintre secretarii biu^oulul a-legeri, d nu D. M. Coman, ca membru al consiliului judeţean, este delegat în consiliu de administraţie al Creditului Agricol al jud. Romanaţl, unde se re-tribueşte de stat. 3. Călcarea art. 37 al. din urmă, de oare-ce contra disposiţiunilor sale, a figurat în sala de alegeri, din partea candidaţilor aleşi, ca delegat, d-nu Ion Marineanu, administratorul Creditului Agricol de Romanaţl, retribuit de stat şi care controla împreună cu toţi cel alţi prin observare la lumină, biletele alegătorilor, ce se vedeaQ prin plicuri cum am zis mal sus. CONTESTATIUNI La ALEGERILE COMUNALE Din toate oraşele ţări ne sosesc plln-geri contra violenţilor,fraudelor şi ilegalităţilor comise în alegeri de către partisanil guvernului. îndemnam pe amici noştri să facă contestaţiunl regulate, conform legel. De aceea vom deschide o rubrică specială pentru a le înregistra. Este bine să cunoaştem toate mişe-liile de cari a usat guvernul ca să poată să înăbuşească şi cu această ocazie glasul ţări. Publicăm astă-zî contestaţiunea a-dresatâ guvernului, din Caracal. lată motivele pe cari se întemeiază rxintestaţiunea : 1. La alegerea colegiului 1, s’a violat secretul votului ast-fel; Biletele depuse de candidaţi ce s'aă ales, erai! pe hârtia subţire şi în dimensiuni foarte mici, iară plicurile eraţi foarte transparente aşa că de toţi câţi asistai! în sală să puteajvedea.cu claritate,pentru cine da votul fle-care alegător. A-ceasta împrejurare a avut de efect că fle-care la rândul săâ era de aproape BULETIN EXTERIOR ltlista sl Franţa Cestiunea bulgărească trece în acest moment prin o perioada de stagnaţiu-ne. Generalul Kaulbars şi toţi reprezentanţii Rusjei în Bulgaria aii plecat, şi prin urmare, cabinetul din Peler-sburg, a renunţat d’a lucra înlr’en mod făţiş în Bulgaria. Un fapt care a produs o oarecare mirare, şi poate fi considerat ca caracteristic pentru silua-ţiunea de astă zi este că, după plecarea generalului Kaulbars, guvernul rusesc n'a însărcinat pi; legaţiunea germană ci pe cea franceză cu protecţiunea supuşilor ruseşti. Ziarele europene a-preciazâ acest fapt în sensul unei a-propierl politice între Rusia şi Franţa. In adevăr, un se poate contesta că însărcinarea dată ministrului francez la Sofia d'a proteja pe supuşii ruşi în lipsa legaţiunel ruseşti, constitui un simplom care merită d’a fi observat. Faptul acesta dovtdeşte că răceala ce se iviselntre guvernele din Petersburg şi din Paris în urma expulzarel princi-pelor de Orleans, numai există. In posturile de ambasador la Paris şi la Petersburg cari rămăseseră neocupate câte-va luni, s'aQ numit titulari. Baronul Mohrenheim s’a Întors la Paris şi d. de Laboulaye va pleca în curînd la Petersburg. Pester Lluyd adaug* ia aceste obser vaţiunl şi aceea că representantul Fran-ciei la Sofia a fost singurul din toţi diplomaţii streini, care a avut relaţiunî mal intime cu generalul Kaulbars. Ziarul unguresc esprimă chiar mirarea sa că representantul Franciei liberale şi republicane să fi arătat într’un mod atât de ostentativ simpatia sa către trimisul unei puteri absolutiste, care urmăreşte în Bulgaria scopul d’a impila libertatea unul popor. Acum se explic*, zice Pester Llo>/d cu drept cuvânt, de ce coatele Kalnoky în declaraţiunile sale în faţa delegaţiu-nilor, vorbind de relaţiunile Austro-Ungarieicu toate puterile în privinţa afacerilor Bulgariei, a trecut cu vedere pe Francia. Această tăcere a ministrului austro ungar în ce priveşte Francia, nu a fost rosultstul unei scăpări din vedere; din contr* contele Kalnoky n’a zis nimic de atitudinea Franciei fiind că. dacă s'ar fi exprimat, ar fi fost silit să mărtureascâ că Francia este alături cu Rusia în cestiunea orientului. De mult am constatat noi aci aceast* apropieri'. Ea era firească şi printrlnsa Rusia a putut dobândi ruperea alisnţeî austro gi rmane în privinţa cestiund bulgare. INFORMATIUNI Delegaţia bulgară destinată se meargă la lleiligenberg, a primit ordin se mal stea în Bucureşti până la un nou ordin. Se crede că d. Zaharia Stoianof, şeful delegaţiunf, este însărcinat se Întrebe pe prinţul de Bathemberg dacă priimeşle se vie în Bulgaria în cas când ’l va proclama. * M. S. Regele a primit azi dimineaţă pe prinţul D. Ghica, preşedintele Senatului, cu care a avut o lungă întrevedere. K Aflăm că demisia d-luî Nacu n’a fost primită. X Ni se spune ca există o neînţelegere între d. ministru de resbel şi consiliul inspectorilor generali a-supra tabloului de înaintări în armată. * Consiliul de miniştri se va aduna Sâmbătă pentru a se ocupa de ale-gererile comunale ale Colegiul I. * Azi la orele 10 s'a săvîrşit la Biserica Zlătari, ceremonia înmormântăm d-lui George Lenş, în mijlocul unei numeroase asistenţe de rude şi de amici. Dupe ceremonia religioasă, cortegiul a pornit spre bariera Mogo-şoaei, de unde remăşiţile mortuare vor fl transportate la monăstirea Cernica, spre a fi înmormântate în cavoul familiei. Doliul era condus de fiul defunctului d-nul loan Lenş. * Azi agiul este 18 la sută. * Se zice că unul din colaboratorii ziarului VEtoileroumaine va pleca in străinătate cu o sumă însemnată de bani, în scop d’a face ca câte-va ziare mai însemnate se’şi schimbe părerile în privinţa faptelor guvernanţilor noştri. * Cetim tu România liberă ; Dând seama de balotaj urile de erî, Voinţa Naţională ne spune, că la Constanţa, sau ales d-nii llafuz Re-gep, Aii Cadir şi alţii, candidaţi a' partidului naţional-liberal. Partidul naţional liberal la Kiustenge... cu d-nii ll ifuz Liegep şi Aii Cadir în frunte 1 Aferim !... O întrebare parchetului. Descoperitu-s’au indignaţii cari au spart casa d-luî Staicovici şi au sevîrşit, în aceeaşi noapte, scanda Iunie numărate de Voinţa Naţională? D. Stâtescu nu îndrăsneşte se chie-me în judecată jurnalele ce i-au re-fusat publicarea comunicatului seu. Snvenirile Timpului îl fac se-şt în-ghiţă necazul. 1 CRONICA SCRISOAREA PERDUTA Comedia lu! Carageali Scrisoarea perduta părăsind de cât va timp scena teatrului naţional, a început se fie representată pe stradele oraşului nostru. Monopolul acestei întreprinderi, mal puţin productiv negreşit de cât acel al cărţilor de joc, a fost luat de d-nu Radu MihaiO, care perde regulat câte o scrisoare pe Iun*, de o cam dat*, dar care se va hotărt nea-pSrat se le pearzâ pe toate, îndat* ce va simţi că prosa corespondenţilor sel este gustat* de public. Lucru demn de observat, Scrisoarea perduta a lui Caragiali, este pururea aceaşl, or de câte ori se va juca comedia în cestiune, pe când Scrisoarea perduta a lui Radu Mi-haia, se schimbă mereQ la faţă parc* ar (i d-nu Bibicescu, şi procur* spectatorilor sensaţiile unei representaţil noue, neaşteptată. Trebue înse se recunoaştem, c* actualul Ministru al Lucrărilor publice nu st* la tocmeala spre a angaja ca scriitori, oameni de mare valoare politic* şi literar*, în stare se trateze acelaş subiect în moduri diferite. Spre pilda, acum câte-va luni, d-nu Radu MihaiO ne a dat Scrisoarea perduta, comedie înt'un act de d-nu Tache Anastasiu tn care era vorba despre ceva icre, plus un gheşeft liberal menit a naţionalisa Do-brodjea. Astfi-zl ne dâ Scrisoarea perduta, melodramă de d-nu D. Sturza, ministru şi membru Academiei române, în care se tratează tema curajiulul perdut, cu ocasiunea unor voturi necâştigate la alegerile comunale, îndemnat de nepomenitul succes ce a avut publicarea acestor epistole, foarte confidenţiale, se zice c* d-nu Radu MihaiO s'ar fi hotărât sfi pue sub ochit publicului şi alte multe scrisori, din care culeg de o cam dată următoarele : 1) Dragă Radule, la măsuri să se publice tn Monitorul Orasean... pardon oficial, disculparea mea în chestiunea cu naftalina, constatându-se printr’un comunicat c* mânc*toria făcut* de mine, este numai de 700,000 lei, car nu un milion precum s’a zis de oposiţie. Pentru ce mă încarc* cu trei sute mii lei i1 Al teO A. Stolojan. 2) Răducute, Mâine la 4, dupe ce vel eşi de la Consiliul de Miniştrii, te aştept la ghiurdum la clubul regal. Am să’ţl trag o caciarma. Cernat. 3) Respectabile stăpâne, Scuzaţi cu iertăciune; erl la Union, am greşit capul; am lovit pe Frunzescu în Ioc de FOITA ZIARULUI „EPOCA11 1 (15) BARBU KAT&RGIU (Urmare) Proletariatul agricol nu exista pe a-tuocl şi Împrejurarea că, din 358,000 de familii agricole, 87,000, adică a patra parte din totalul populaţia! rurale era compusă din proprietari mici numiţi moşneni 1), dovedeşte că România nu se afla în aceiaşi situaţie ca Prusia d upă bătălia de la lena. Faptul este că îm proprietârirea nu fusese ceruta, nici trebuinţa el simţită de majoritatea ţăranilor. Cum că lucrul este aşa s'a văzut din împrejurarea că mulţi ţă răni 'şl a0 vendu» moşiile dobândite prin legea rurală, şi acest ec-semplu s’ar fi întins pe o scară cu mult mal vastă, dacă guvernul n'ar fi făcut în urmă o lege de inalienabilitate. Este uşor sâ decretezi într’obuna dimineaţă libertatea şi înproprietărirea a două milioane de locuitori; greutatea este să forme zi un popor capabil de a le merita şi apăra. Precum zice marele 1) B. K. (Ba rbu Katargiu) «Încă câte-va idei asupra proprietăţi in Principatele-Unite.» 1860 ţ>agiua f» Goithe, numai acela îşi merita libertatea şi viaţa care ştie să le cucerească zi cu zi 1). Mal pre sus de toate ţăranul simţea nevoie de o administraţie onestă, vis care nu s’a realizat pin* astăzi şi de a cărui tnplinire el este acum mal departe de cât or când. De altmiotrelea Barbu Katargiu primea Înproprietărirea ţăranilor pe moşiile mănăstireşti şi pe ale Statului, ca prima încercare. Ca să ne convingem de aceasta, e destul să reproducem câte-va pasagiî din scrierea lui asupra proprietăţii. Iată ce citim într'însa : «Proprietăţile mânăstireştl şi prin urmare semi-publice fiind In număr de 1205 din 3611 proprietăţi mari, far* a vorbi de domeniile proprii ale Statului toată populaţia agricolă a României ar putea găsi loc numai pe aceste proprietăţi publice. «Guvernul să Încerce a pune la dis-posiţia tutulor ţăranilor părţi de pământ cu preţuri cuviincioase. Şi pentru ce oare n'ar face-o cu curagiu în calitatea sa de epitrop al bunurilor ecle-siastice, de vreme ce se pretinde că această operaţie ar fi cu totul In avan- 2) Ja! diesetn bin ich gaoz ergeben. Das ist Wcisheit letzter Schluss : Nur der verdient sich Freiheit wicdas Leben, Der laeglich sie erobern muss. («Faast», Partea 1 l-a) In acelaşi sens se exprim* Blunlschli («La polilique,» p, 385 : «Adevăratul liberal nu are încredere In libertăţile «octroyate». El se încrede numai în libertatea inasc uta şi dobândită prin muncă şl strădanie. El simte ci libertatea creşte cu educaţia şi exerciţiul, şi că îşi are gradele ei legitime». tagiul proprietăţii ? Iar dacă nu ar putea ajunge aceste bunuri semipu-blice, guvernul să’şl creeze un capital însemnat din fondurile Casei centrale sau dintr’un Împrumut şi să se înfăţişeze pe urmă cu punga plină la licitaţiile publice, unde atâtea proprietăţi private se vând din nenorocire pe nimic spre ruinarea posesorilor lor; sâ facă chiar un apel la toţi proprietarii cari ar voi să vânzâ sad proprietăţi întregi sad părţi dintr'însele, şi ’I făgăduim ca nu va avea mare nevoie de a găsi sa facă asemenea cumpărări. «Pământurile cumpărate, Împărţite In urmă şi pu3e la disposiţia ţăraniior, fie chiar cu preţuri moderate, ar aduce guvernului, osebit de rezultatele sociale şi politice cari se speră a se dobândi, făcând pe ţărani proprietari, — ar aduce, zicem, guvernului încă şi foloasele materiale, şi prin urmare ar crea un izvor nod şi neaşteptat de bogăţie pentru finanţele ţării noastre. «Din aceasta operaţie ar rezulta una din aceste trei împrejurări: sad că proprietarii, văzându se ameninţaţi de a perde pe toţi sătenii cari locuesc şi cultivă pământurile lor, s’ar grăbi a urma exemplu guvernului, dând şi eţ ţăranilor pământ pe proprietatea lor, sau ar cădea preţul chiriei pământului, sad în sfârşit ţăranul, preferind să continue a fi arendaş de cât a deveni ^proprietar, n'ar respunde la apelul guvernului şi ar dovedi ast-fel încă o dată şi In chipul cel mal învederat şi netăgăduit că presupunerea tutulor ace- www.dacoromanica.ro lora, cari ad vorbit In favoarea lmbu-cătăţiril pământului şi In contra abuzurilor proprietarilor celor mari, este nulă şi fără iemeid.» 1) «In cele din urma să ne Închipuim pentru un moment că toate aceste greutăţi s’ar putea înlătura şi că Împărţeala s'ar putea face In chipul cel mal drept, cel mal cuviincios şi cu mulţumirea tuturor. Gât timp Insă a-cuastâ împărţire va remânea ast-fel cum s’a făcut? Se va opri unul din a-ceştl noul proprietari de a vinde pământul săd la altul, şi acesta de a ’l cumpăra de la acela precum şi de la un al doilea şi de la un al treilea, şi prin urmare de a deveni mare pro prietar, pe când vânzătorii ar remânea iarăşi fără proprietate ? Şi cei zece copil al vre unuia din aceşti proprietari ce s’ar face? Şi toată populaţia nouă, cari numai dupe două generaţii ar deveni considerabilă, ce s’ar face? Să împarţa nemărginit părticica strămoşilor săi sau să se supună proprietarii cel mart, vechi şi noul, la a doua împărţeală ? «Singurul mijloc de a tămădui acest neajus ar fi Introducerea majoratului. 1) Dar oare s’ar putea introduce la noi fără pericol această lege nedreaptă, dupe părerea noastră, neobicinuită în ţara noastră, şi atât de contrarie năravurilor şi datinelor noastre ?» 2) Şi concluzia acestei broşuri remarcabile este următoarea: «Aceia cari s’au încercat a impune lumii rătăcirile lor n’ad adus de cât răsturnări înspăimântătoare, n’ad lăsat de cât ruine şi mizerie generală In urmă-le.... Nu este dat omului a regula arbitrariceşte, prin legile sale mărginite şi imperfecte, ţesătura atât de întinsa şi atât de complicată a intereselor omenirii. «Singurul regulator al acestei nemărginite maşini este voinţa libera, protejată de legi îrţelepte contra arbi-trariului şi a violenţei.» 3) Deosebit de această broşură, Barbu Katargiu a mal publicat una în 1859 sub titlu Proprietatea in Principalele Moldo-române, unde tonul său violent denotă încordarea spiritelor din acea epocă. In această broşură, vorbind de inimicii sâl politici,el le aruncă această diatribă profetică : «Activitatea lor e mare şi mijloacele lor nenumărate ; el se îmbracă cu toi felul de vestminte, se împodobesc cu toate colorile ; în sfârşit, asemenea vechiului Proteu, 11 vedem că ni se arată sub feluri de forme, sub feluri de lnfaţişerî: aci el iau poza măreaţă de apostoli al dreptăţii şi ai libertăţii; alta dată sub un caracter mal smerit, vin să ne încredinţeze că el sunt cel mai înfocaţi apărători ai proprietăţii.... «A lor patrie e tot locul unde urlă a-narchia, a lor lege e răscoala, credin(a lor minciuna, cugetul lor e punga şi a lor frate Iuda». ^Va urma) EPOCA — 12 NOEMRBE 3 I PUBLICITÂTEft ZIARULUI „EPOCA" Tiragiu 0.000 de Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Filipescu. Rog aprobaţi amânarea lovirel capului lui Filipescu pentru alift ocasie. Cu stimâ N. Ulmeanu. I 4) Domnule Ministru, D-nil Vernescu, Catargiu şi D. Brâtianu aO mâncat estă-zl la masâ o prăjitura zisă sarlot rus. Nu credeţî cum va câ e semn de conspiraţie cu imperiul tn chestiune ? Ea veghiez. D. Moţuri. Ş) Domnule Prefect, Ve rog se aprobaţi amânarea afacerel cu cuţitul din curtea Mitropoliei. Petraru este indispus. Al d-voastrft • popa Cărlova. 6) Amice, Conform tnţelegereT ce am avut, spune Iul C. F. Robescu se'şi pregătească catarama pentru seara de 4 Septembre. Pentru mal multă siguranţă, se o căptuşească cu vată. Salve X. Y. Z. Me opresc aici, M fi veţi întreba poate de unde ştio că toate aceste scrisori sunt menite a fi perdute? Răspunsul e lesne de dat. Mi'a spus’o chiar nenea Radu. De 1 Când cine-va nu este In stare să păstreze o scrisoare, cum voiţi $C păstreze un secret ? Max. mm „V01MEI NAŢIONALE" Domnule director al ziarului «IZpoca» 1‘riutrc informaţiunile ziarului d-v. de la 4 Noembre am găsit şi pe aceasta: câ între cel loviţi la alegeri de către bătăuşii poliţiei am fost şi eO ; ear, tn «Voinţa Naţională » de la 6 Noembre, am citit o desminţire dală acestei informaţiunl, a-tirmăndu-se, din contra, do către menţionatul ziar,că subscrisul aş fl rupt urechia unul pacinic cetatean alegător în colegiul 1-ifl. Silit mă văd să daţi câte-va desluşiri a-supra faptelor petrecute la 2 Noembre, pentru edificarea atâta dv. cât şi a redactorilor «Voinţei Naţionale». Veniam tntr’o birjă, însoţit ded. I. Dra-gomirescu, avocat, spre localul alegerii din secţia II (galben), când, trecând din strada Colţii tn strada Clemenţii, vedem câ patru indivizi, înarmaţi cu bâte, luaseră tn goană pe un do&n Creţu şi ’l lo-viau nemiiuit peste cap şi ori unde neme-reau. In faţa acestui barbarism revoltător şi laş, căutând în zadar a vedea pe vreun agent de poliţie in uniforma, nu puteam trece nepăsători. Am oprit trăsura şi am sărit împreună cu d. Dragomirescu în a-jutorul nefericitei victime. Trei din sbirl dispar şi se ascund la vederea noastră, de sigur ca să nu fie recunoscuţi ; unul din el însă mal cutezător stă pe loc şi, văzând că voiam să pun mâna pe el, spre a ’l conduce la parchet, ridică tudârjit ciomagul şi asuprâ'ml. Firesce că am parat la timp lovitura ce voiaa'ml da; nu 'ml pol însă da seamă dacă, tn apărarea mea legitimă, am însemnat cum-va la vre-o urechia pe acel onorabil alegator din colegiul l-iu, — cum pretinde «Voinţa Naţională». Ceia ce ştia cu siguranţă este că individul în cestiune a luat’o la fugă în cele din urmă,spre localul de alegere, tn apropierea căruia ajungând şi ea cu d. Drago-mirescu, ne-am văzut de o dată înconjuraţi de o întreagă bandă de bătăuşi, pe carl.’I văzusem încă de dimineaţă asediind localul de alegere al secţii II, Câţi pumni şi ghionturl va fi suferit d.Dragomirescu, nu ştia de’I va fl numărat; 1’arn văzut însă în tnvâlmăşialâ ţinut la braţ de un domn care— interpelat demine—spunea câ e comisar de poliţie! In ce mă priveşte pe mine, care strigam să se pună mâna pe bătăuşul ce urmăream, m'ain ales cucîte-va tnbrâncell din partea câtor-va cetateni, indignaţi poate de pretenţiunoa mea ! Intervenţiunea amicilor noşlril şi a unul tnsemnatnumărde alegători independenţi, puse capăt scandalului si am putut să scăpăm atât cfi cât şi d. Dragomirescu. Iacă cum s’aft petrecut lucrurile, şi acum, fiind că «Voinţa Naţională» s'a referit în mod implicit la mărturisirea mea, sper că o va lua întreagă, fără să o scindeze, şi va conveni a recunoaşte împreună cu «Epoca», că : tn alegerile de la 2 Noembre au fost balai si batausi, organi-saţl In bande de poliţie, în scopul de a intimida şi lerorisape alegători, şi că graţie numai atitudinel hotârtle a alegătorilor independenţi, de a înfrunta orl-ce pericol, el s’aii putut apropia de "urnă şi ah votat pentru oposiţiune. Cine sunt acel bătăuşi şi cum ’l chiamâî Declar câ ’l aş recunoaşte la o confruntare, şi sper că parchetul, care e sesisata constata cruzimile exercitate contra d-lor Dragomirescu şi Creţu, va fl poate mal fericit de astă dală tn cercetările sale, Btabilind cel puţin identitatea aceluia dintre bătăuşi, pe care Voinţa Naţionala, organul guvernului, 11 arată ca poarta un semn la urechia! Terminând, nu pot trece cu vederea calificativul de agent activ al opositiunii, ce ml dă ziarul colectivităţii guvernamentale. Dacă prin aceasta a crezut că ml aduce o ofensă, ’l răspund numai atâta: Câ a lupta alâturl cu toţi oamenii de bine, adevăraţi liberali şi conservatori, peulru resturaarea guvernului vitreg, care de 11 ani spoliază ţara Înăuntru şi o umilesce tn afară, este o fală pentru mine. Priimiţt, vă rog domnule Director, asigurarea distinsei mele consideraţiunl. IV. Vrubioscu. DINTR’O ZI INTR’ALTA FELDAU D. Feldau. acest fermecător, a cărui inima i se scurge prin degete pentru ca să aprinză clapele moarte ale pianului, Joia trecută a executat al doilea concert al sări In sala Atheneulul. En-tusiasmul publculul a fost tot atât de mare ca şi la primul concert. Şi e şi imposibil ca un asemenea artist se nu 'şi misce publicul, să nu’l mlădiâ dupe simţirile sale, să nu’l subjuge şi să nu’l răpească In calea sfântă a sunetelor sale. Energic şi dulce, liric şi profund, vesel şi melancolic, variat şi simplu, el ştie de minune să treacă victorios de la o tema la alta, de la un autor la altul, de la melancolicul şi bizarul Schu-man la melancolicul şi dulcele Cliopin, şi de la aceştia la vigurosul Wagnerşi la neîntrecutul Beethoven. Cine putea să rămâe nepăsător as-cultându’l cu câţi graţie elegiaca tllmă-cia nocturnele şi valsurile lui Chopin? Cine n’ar fi fost ameţit de migăliturile trilate, mărgelate şi ciripite ca ale unei pasări din altă lume, când a cântat «gluma muzicală» de Raff ? Cine putea să rămâe neconvins de frumuseţile divineale Iul Wagnercând d. FeldaQ a atacat o romanţă din Tri-stan ? E păcat că aceşti artişti nu pot să rămâe o viaţă întreagă printre noi. D. FeldnO pleacă. Va da două concerte, unul !□ Galaţi şi altul In Iaşi. Noi dorim sincer d-lul FeldaQ izbândă bună tu calea sa, şi ’l recomandăm din toată inima compatrioţilor noştri Gâlăţeni şi Ieşeni. ŞTIRI TEATRALE A doua reprezentaţiune a operei Faust u fost mult mal bună de cât cea d'tnltiO. D-ra Itosini a cântat bine. D-l Gabrilescu începe a redobândi puterile vocale pe cari le pordusc prin indispunerea sa. Holul Afarteis'& jucat de d-ua Labo caro a fost corectă. D-l Marcasa a fost admirabil şi a făcut ca, cu toate neajunsurile primei reprezentaţiunl, opera sâ devie o atrac-ţiunc. Holurile şi orhestra aQ mers mult mal bine. Constatăm cu plăcere că impresa a ţinut cont de unele obsersaţiunl bine-î voitoare ale presei şi o sfătuim să urmeze j pe această cale care e singura ce poate duce la succesul stagiunel. Succesul piesei O crima celebra sâ accentuează din zi tn zi mal mult. Nici nu putea alt-fel tn faţa silinţelor ce ’şl dau artiştii fruntaşi al socielâţel dramatice româno cftcl joacârolurile din fru-moasaşi mişcâtoarcadramăalul D’Ennery. pentru aducerea d-nulul Dr. Assaki la catedra de anatomie, pe baza concursului de agregat depus de d-sa cu mare succes la Paris. ULTIME INFORM \TII Primim din Botoşani următoarea telegramă: « Vast le Suceveana maltratat rău de însuşi judecătorul de instrucţie, in tribunale.» ■‘Sf vede că judecătorul de instrucţie a fost trimes aci ca caldă şi tribunalul preschimbat in focai de tortură.» • Guvernul a telegrafiat In străinătate, câ nu a fost nici un rănit la Botoşani. Până acum zinrele guvernului re-cunoscuserâ că erau doi răniţi, se vede că şi aceştia au fost escamotaţi. • Aflăm că d. Nicolae lonescu, are de gând se interpeleze pe guvern asupra evenimentelor de la Botoşani, îndată dupe deschiderea cămărilor. • Citim In România Liberă, sub semnătură A, care nu este alta de cât acea a d-lul Laurianu, următoarele rînduri: , In ultimul moment citesc Voinţa Naţionala, c’un articol «Foarte Hegretabil!» Necazul re.sullă de sus până jos. Credo-veanu este osândit la sfâşiere. Nu relevcz partea personalâ. Semnalez numai chipul cum Voinţa tnfftţişează şcenole de la Bo-i toşanl. Dupe dâbsa «un singur om a fost rftnit la Botoşani şi acela de cfttre agenţii opoziţiei.» Aci e culmea cinismului!... Constatăm cu plăcere că însuşi România Liberă recunoaşte câ purtarea guvernului nu e numai regretabilă dar şi cinică. Suntem siguri că Voinţa Naţională se va grăbi a reproduce articolul României Libere. 9 Ni se comunică că d. llipites directorul liceului sf. George ş’a dat ULTIMA ORA l ondra. 23 Noembre. —D. de Staal, ambasadorul Rusiei se va duce la St. Petersburg, pentru cause de familiă. El va lipsi o luna. Se asiguri că această călătorie nu are nici o legătură cu discursul lordului Saiisbury. «Standard» spune că dacă Rusia persistă a nu presinta nici un candidat la tronul Bulgariei,* atunci ea pot să aştepte. N’aG de cât să se guverneze ea singuri. Nu este cu putinţă ca Europa să i lase pe mâna unul suveran ales la Petersburg saQ la Constantinopol. «Standard» crede că Rusia este isolată. Mulţumeşte Bulgarilor pentru câ aQ dat la lumina fragilitatea întreitei a-lianţe. Constantinopol» 23 Noembre. — Generalul Kaulbars a sosit aci aseară împreună cu consulul rus din Filipo-poli. SALA ATENEULUI MercurI 12 Nocmbrel886, şub Augustul pa-tronagift al Majestftţel Sale Regina CONCERT Dametru Popovicl, cu bine-voitorul concurs al d-lor Ar. Mauolescu, F. Vermont. A socielâţel Liedei tafel sub conducerea d-lul R. Peters şi al d-lor A. Leon, E. Narice, Hubinslein şi Dinicu. 1» it o ti a a m v 1. Mendelsohn, Paulus, arie cu acom. de Violină, Violoncel, Piano şi Orgă. 2. a) Brahma, Dunkc) wie dunkel. b) Uubinstein, Lc prisonier. 3. Boethoven, Sonată op. 37. 4. Bonachi, Ileana mireasa pandurului. D-na F. Vermont. 5. a) Stefânescu, Rappelle toi. b) Tosti, Vorrei morire. c) Peters, Cântec de leagăn. 6. a) Jiingst, Spinn, spinn. b. Kremser, Froliche Armuth. Corul so-cietâţel Liedertafel. 7. a). Schumann, Der arme Peter. b). Shubert, Călătorul. 8. a). D. Zamflrescu, Harpista. b). Turcanovicl, Femeia Îndărătnică. D-na Ar. Manolescu. 9. Meyerbeer, Africana, aria Iul Nelusco. 10. Kulak, Scene de Chasse. 11. Engelsbery, Die Ftucht der Liebe. Sclo de bariton cu chor. Thcati’u National.— «Opera» MercurI 12 Noembre 1886. Traviata, operă In 4 acte de Giuseppe Verdi. ŞTIRI MĂRUNTE Inspcrtii 1). general Cernal, comandantul corpului li de armată, a inspectat uz batalionul 3 de vtn&torl care a fost tn garnisonâ la Sinaia. I — Primul ministru Însoţit de d. general ! Angelescu ministru de Resbel, a fost azi la Arsenalul armatei. Sosiri si plecări. D.Pake Prolopopescu s’a retntors tn Capitală. — D.Teriakiu, Ministru la Atena a plecat la postul sări. * • Omor. Un soldat cu schimbul ce fusese atacat de o ceată de tâlhari pe soscaua Pantelimonulul, a încetat din viaţă. • • inaintiiri. D. dr. Monlferralo trecând esameuul stagiar,a fost îuaintal la gradul de căpitan tn reservâ • • Audiente. D. I. C. Britianu, Preşedintele consiliului, a priimil azi pe locoţiito-rul do Mitropolit p. S. S. Vicarul. • • Facilitatea de medicina. Aflăm câ consiliul profesoral al Facultăţii de Medicină s’a pronunţat cu 7 glasuri contra 5, demisia în urma unui incident furtunos ce s'a ivit Intre dlnsul şi unul din nepoţii d-luî Ştefan Belio. Nu e de mirat I Laurii culese de unchiu nu lăsau pe nepot se doarmă liniştit. Se vorbeşte că ştiri sosite astă-zî anunţă primirea din partea puterilor a eandidalurei principelui de Mingrelia la tronul Bulgariei. & Pentru a treia oară întrebăm pe g :vern,în virtutea cărui drept, sunt ares'aţî fraţii Oroveanu la casarma jandarmilor, Î11 loc d’a fi depuşi în-tr’un penitenciar. Aflăm că herghelia de la Paşcani sedesface. Mai mulţi amatori a cumpărat deja cai din acea herghelie. CASA DE SCHIMB ALEI. GR. I01SCL 4 B. MĂRCII Strada l.lpxranl, No. IE bl» Bucureşti, 11/23 Noembre wr VALORI Scadenţa cuponelor ’flrg curs mediu FONDURI DB STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0 0 1 Ap 1 Oc Reuta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. oon) 6 0/0 1 Mai 1 No Oblig, de stat C F. R. 6 0/0 1 lan 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 1 MarlSep Impr. Openheim 1866 8 0/0|l lan 1 Iul Agîo ÎMPRUMUTURI DB ORASB Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 lan ( Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr.or.B.cu prime loz f. 20 VALORI DIVBRSB Credit Fonciar Rural 7 0/0|t Ian 1 Iul Idem Idem & 0/0 Idem Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 idem Idem idem 6 0/0 Idem Idem idem & 0/0 Idem Cred. Fonc. Ur. din !aş i5 0/0 Idem Obl. Cas. pena. fr. 300. fo 1 Mai N< . 911/2 94 1/4 861/4 18 0/0 76 96 35 104 87 1/2 1013/4 93 3/4 84 1/4 76 214 FU1ŢA ZIARULUI «EPOCA» 35 JULES MARY (Urmare) Ea răspunse întorcând ochii; nu în-drâsneşte sâ se uite la acest om atât de bun şi de leal, cărui II pregăteşte pen-trua ooua zi o nouă şi crudă tortură.I-nima i se frânge, căci din dlnsul el răsună un strigăt * «De ce pleci ? Nu mal iubeşti pe Gil-bert, Holgan ţl-e scump I» Jean e departe. A dispărut. Intune-recul e deplin. Catherina stă acasă, după ce a poruncit să nu lase să intre nimenea care ar putea să întârzie plecarea el şi să’I strice planul. Stă închisă cu Bertha... Un gând grzav o coprinde : «Daca ar rtpi copila ?... n vine atât de grefi să se despartă de ea I... Dacă ar lua-o cu dănsa ?... Bertha e atât de tânără că va uita pe tatăl el I...» Dar ceea ce mal era onorabil intr’ Insa sâ revoltă. Nu, Bertha va rămâne cu Holgan... Ea trebue să sufere de lipsa acestei fiinţe iubite, de vreme ce ea pleacă.... Nu va face un pas mal departe In infamie... Bertha va rămâne... Şi depune o sărutare uşoară pe fruntea Îngerului adormit In braţele sale... şi, două lacrimi cad la odată cu această sărutare, Inire şuviţele părului săQ blond... Desbracâ peţBertha care nu se deşteaptă de blândeţa mânelor de mamă. Ea o pune In pat... o sărută Încă o-dată... Sufletul ei e rînit... Inima'i sîn-gerează... Mâiue, copila nu va mal avea mamă... Mama ei va umbla pe drumuri, la voia întâmplare!, fără familie, fără amici, ascunzându’şl numele ca să-şi ascundă ruşinea, ne mai trăind de cât din amintiri... Noaptea s'a făcut şi mai Întunecoasă o ploae fină cade merufi. Servitorii s’au culcat. Totul tace In casă. Ea se îmbracă repede şi ese. Ploaia o face să tremure de frig. Atunci, Începe să fugă ca să se încălzească, fără a privi în urma el, speriată, respirând cu greQ... Deja făcuse a treia parte din cale când să opri, obosită... Bătăile inimel sale răsun şi o Impedic de a auzi or-ce alt sgomot din jurul său... îndoită de de la jumătatea trupului, cu mânele pe corsajul său pe care ar vrea se’l descheie, abia respiră. Gând se simţi mal bine, porni din nod.,. lată că, de o data, îşi închipue că cine-va vine în urma el... îşi aduce a-minte că, acum câte-va zile, a avut a-ceiaşî impresiune şi aceiaşi teamă. — Ecoul, îşi zice ea... Dar ascultă. Sgnmotul se aude mal bine... Nu s’a înşelat prin urmare ?... Fiind-că ajunsese la micele cărări cari străbăteafi câmpiele şi ogoarele,si întoarce ca sâ vadă.... Noaptea e nea grâ şi opacă.,.. întunericul nestrăbâ tut... Ea îşi urmează calea de a lungul pă-durei în dărătul pavilionului....Se miră cum de nu întâlneşte pe Gilbert.... A-devăral că ploua încă.... Gilbert e de sigur In pavilion şi o aşteaptă gata de plecare... Paşii se apropie.... Nu poate şti, cu toate sforţările sale,cine merge ast fel, tremură... Acel om merge pe acelaşi drum ca şi dânsa.... el lasă drumul şi pământul fiind ud, sgomotulse perde. Să fie oare Gilbert Dacă ar (i ell!.. bâbatul el I Se poate?... Nu, Mama luî D-zeti e pe mare şi Holgan pescueşte cu Fleuriot Cărările duc numai ia pavilion şi sâ perd apoi In câmpie. La pavilion se duce necunoscutul. — Cine să fie, murmură ea. Şi presimţirea unei nenorociri o face să părăsească drumul cel mic...Intră tn pădure, se dă din dărătul trunchiului unul copac,îngenunchind pe earua verde a cărui umezeală II udă fustele. Ea priveşte cu gâtul întins, aproape la suprafaţa pământului, nevăzută din cauza capişonului său. Deja, In întuneric, se înfăţoşează silueta unul om’ Numai un om are acest mers sigur şi solid. Apoi silueta se pronunţă.... mersul devine mal văzut... apar nişte spete largi., e un pescar... Da, nn pescar, iată ce vede mal intâiQ... dar dupe ce a făcut câţl-va paşi mal mult şi a trecut pe dinaintea ei, nenorocita reţine uri strigat de groază. Căci e Holgan.... Şi Catherine e Încă Înmărmurită de spaima ei când bărbatul săQ a şi dispărut pe calea hanului.... — Arc să ’l omoare.... are să’l o-moare.... Doamne, fie-ţl milă de el 1 Vrea să se scoale, să alerge....Tra- versând boschetul cu risicul de a fl recunoscută de oamenii din han, ar a-junge mai degrabă de cât Holgan.... ar da de veste lui Gilbert care ar fugi cu ea, poate, s'aQ s’ar pregăti de apărare.. Da,vrea să se scoale., să alerge., dar genunchi! i se tae, picioarele i se clatină... Înconjoară cu braţele trunchiul copacului care o ascunde şi se sforţează In zadar sâ se ţie In picioare.. Nişte fiori calzi i se suie de la călcâi la ceafă.... Tâmple ’I bat, ochii i se închid... inima i se slăbeşte.... mânele ei slăbite dau drumul ştejarulul şi ea cade pe frunzele moarte, ameţită..... Când puterea T revine, odată cu sentimentul existenţei, se întreabă de ce stă culcată ast-fel în umezeală, sub picăturele de ploae care se scutură de pe frunze, de asupra el, de câte ori suflă ceva mal tare, vântul dinspre mare- Apoi tşl aduce aminte... şi repeta ; — 11 va omorâ!... Şi fără a ’şi da seamă dacă mai e vreme să Impedice aceasta crimă, se găteşte să se arunce spre pavilion.... dar lângă ea apare o umbră, care merge cu paşi mari, fără a o vedea şi apucă pe drumul mare.... A recunoscut din nou pe bărbatul el.... Fruntea i se uda de sudoare..... dinţii II clănţănesc.... Inăbuseşte, respiraţia i se tae.... căci lş zice: — L’a ucis 1 Mal puţină frică avuse tn acea noapte când el o scăpase, când legată de Gilbert de un catarg ca să n’o ia valurile, văzuse moartea atât de aproape că numai o minune o scăpase.... De mult Holgan nu mal e acolo; ea nu se maijnişcâ, nu cutează să intre In acea odae In care de sigur s’a petrecut o şcena tragică şi Înfiorătoare. Insfârşit, se hotărăşte, pentru că In mintea el, întunecata a lucit o speranţă... Gilbert poate nu’l acolo?... Şi poate pescarul, dupe ce s’a asigurat că Catherina nu ’l aşteaptă a plecat fără a se arăta?... (Va urma) www.dacoromanica.ro 4 FPOCA — 12 NOEMBRE r wW9&St, tP&'G „STELLA" Sapttnrric si Parfumerie. Bucur, th recomand* specialităţi DE SUPUN DE RUFE SI SĂPUN DB TOALETA etc. DEPOU CENTlAL SI BIUROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. NUMAI 10 LEI Cel mai frumos cadou de SERBATORI in amintirea celor morţi PORTETRE IN MĂRIM NATURALĂ PORTETRE IN MĂRI MS N \Tl'RAU Sc efectuează toarte exact după fotografia trimisa. Executarea In cel mult 10—U zile. Fotografia române neatinsa. Asemănare fidela se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic pr emiat Sielifr*i©ci Boclascher IVIBN 11. Grote* Pfarrfa- sr C ATELIER MECANIC iiîaajiirsm No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu CU Pompe de toate «sistemele. Fântâni >1 appliqitr «tl Borne foitlâni. Canale (robinete) de tot felul I uluiri tir fer, tu citi *i plumb. Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgheaburi de coboiire inodore, capace de hasnale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vatr, sorlnri. nbusuri banri de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi. Tuburi pentru xondagr sl randelabrl. TUBURI, INSTALITIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA 1151) CIMENT PORTLAND SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE Sl DE PORTLAND DE LA BOULOONE-SCR-MER (HRANCIa) Clipita! 22,000,000 frnnci Mărci: demarlk, LONQufeTY el Comp. şi r. r.AMcnoN ct Comp. PRODUCTIUNE ANUALI CONSTATAT! OTICUL: 120,000,000 klg. Furnlsori ni GL VF.It\TJUII FRANCEZ de la 1S M» Recompense la erpositiile internaţionale 1855 Paris.—Prima medalie. 1867 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment). 1873 Viena.—Două medalii prime de progres,Decoraţ. ordinului Eranz-Iosef. 1876Filadelfia.—Prima Med. 1878Paris.—Marele premia, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare. 1883 Amsterdam. Dipl. de onoare. 1885 An vers. — Dipl. de on. 81 toate recompensele cele d’lutai la expositlile regionale. Principalele lucrări executate ru produsele societăţi Tone Lucrări de Cherbour. 15.000 Derivatiune la Dhuys ai Ia Vauno . . . 40.000 Portu de la Hâvre .35.000 Porturilede l&Kouen si Fccanip. . . . 10.000 Expoziţii univer. 1876 st 1878,Noua Opera. Trocadero HOtel Dieu..............35,000 Ruda de la bt.-Jean- de Luz............18.000 PortudelaDunkeque 8.000 PortudetaSt-Nazairc 6.000 Portu do laSables. . 7.000 PoiTu de la Uoulogne (In lucraro). . . .30.000 Portu de la Dieppe .25.000 Tone Portu de la Calais (in lucrare) . . . .50.000 Portu do (Porto) Por lucrare) Ec uzele ct Pod.pe Sr Tunel u d» dn lucru Aducerea Budos (in lucri Loixoos gulia lin . . ■ .40.000 s. Senei 15.000 ■ la Paris 12.000 Iu Braye ... .18.000 '.'lordelu ■urdeuux lO.OOy Pav.deleniri la Paris 15.000 rturi(go- Lurrari de n>u mtlii ir) . . . 45.000 Saigon (C< hinchinu)25.000 Cunulude r.tnama(in lucrare).............5.000 Portu de la St-Valery 6.000 O colecţie de certificate privitoare la aceste furnituri este la dtspotUia publicului la re-prcsentatul si depositarul nostru pentru Hotruinia />. I U. Ittisi VI'HAI la Bucureşti, Strada sr. tineri \o. O. \seraenea si cert i ca tul do Încerca • rarul- i acest ciment do către serviciul technical onor. Primărie din Bucureşti, pri , care i- onslata o resi-stouta la tracţiune do 46 de kdo de centimetru patrat, densitate de o si o propor-tiune do 6 la suta parte gramiloasa. Poposit in Bratla la îl-nu II. O. Ih'hrmnnn. Urdallade «or. K«t pasilinncn tooperato-rilt.r tss:t rfcVIRl CULORI MAGAZINUL D. I. MAR TI NOVICI No. 2, Strada Carol /, No. 2 Recomanda onor. public asortimentul seu de culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucă repede, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tululor Fabricatelor existente. — Pretai : ti fr. kilogramul — DOCTORUL TOMESCU S » A MLI A T No. 3, — Strada lienasterci, — No. 3 Consultaţiunl 5—6 1/2 p. m. M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesuri metrice etc. cu preţuri foarte moderate. PRIMA FABRICA ROMANA DE KIF1R-KUMIS Austria desa £ oesa şi lângă samara pe rlul Volga, sunt stabilimente speciale undemii de bolnavi se vindecă prin KIF1R-KUMUS. Probeletherapeutice făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit ci K1F1R-KUMIS este un escelent medicament pentru tratarea ronchitelor chronice Diarbâe, Cathar de stomac acut şi cronic Cathar a intregului canal digestiv, Anemie, Scorbut, Scrufuloara, Tuberculosa Hemoroide. şi fiind mijlocul cei mai escelent şi nutritiv, are proprietăţi recoritoare, combate insomnia, stimulează energia inimei şi a centrilor nervalt scade secreţiunile canalului digestiv, ridica pofta de mâncare şt ingraşe cu siguranţa asimilânduse foarte uşor, şi se întrebuinţează pentru laptar-oa copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiatiţlţâ d-lui Lescianoff renumitul fabricant dinRusia sa înfiinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care ’l recomandam publicului. Calitatea Kiflrulni făcut de casa Lekianofl' este analisat de d. Dr. Bernard directorul l&boratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. LukianofT a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sat tar superior. In timp asa de scurt casa LukianofT se bucura a sta-zi de clientela foarte întinsa, care din zi in zi se convinge caKIFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inam al sUbirei precum zice si celebrul Dr. Uexe. Depositul general actualmente se afia in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. Do la sl. Dumitru fermasc/va mutalasosse.lăngarondul al il-lea unde a fost gradina jardin des Ocurea si comptoirul va fi Calea Victoriei 108. l'retul abonamentului Loco inapo >1 sticlele.—400 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru balnavt neavuţi, preturilevor fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei,—50 sticle 60 lei, 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. (MLULTUlVrirTE Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar la ficat, bronsil, iar unul a numit-o pe Romaoic-tecnefes. Când nu pociu scoate flegma, mi se opreşte resullarea Bi me coprinde o slăbiciune, tn cât nu pociu face un pas. Doctorul, cai i ini-a uşurat durerile, m’a sfătuit se beau Kifir-Cumis. De la 20Septembre trecut beau an-st iaptfl. Folosul ce simt este : ca slăbiciunea s’a înputinat. In cât ;tna iese mal lesne si printr'aceasta si dn- umblu fara ca Înecul se me poprească; flegma iese mal lesne rerile s’au mi. sorat S atuesc pe toti cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe cei, de anii mei 80, se se folosea i a de laptele Kilir-Kumis; iar pe domnia-voastra, Domnule LukianofT, ve rog se primiţi Încredinţarea recunoşti intei mele. I. BA Bl J A. (170) PUBLICITATEA ZIARULU N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA MORI FABRICI DE SPIRT APARATE de COGNAC SI DE TZLTCA TIRE (Slibovmi Pietre de Moara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fabricelor. Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco. ALBERT BAUER INGINER 8PEC1AL Bucureşti, Strada Col fel No. 49 1 A lt A 1* E It 1 C O 1. 1 - LUMINA Plill -- - Cu onoare vid a face cunoscut onor. P. T. public că am primit ** < un mare deposit de pelroleO din Caucas iRusia) In tinichele de la - Cassa dimport B. Dl NE UMAN Galatzi si Batwn şi le ofer cu un J li preţfoarte moderat trimise franco ia aomicilifl după cerere prin m. / Carte Posta'ă la adresa de mal JOS. Asamenca ofer cu unpreţ foarte scăzut PelroleO Regal din prima o-* fabrcă I. Niculescu, Bazar l’loeştl, cu litru. o — Cu stimă c. A. GOLDDI.ATT ie str. Salvator ie 1 A II V 1» E lt I C O L Doctor in Medicina de la Făcui, din Paris ] Dăm consultaţiuni in toate zilele de Ia orele 10—12 a. m. si de la 2—4, S>r. 8cul- j pturci No. 15.—Pentru săraci gratuit. |Cal. \ ictorii Paf. Dac.-Hom. «►LA ORAŞUL VIENA 4 A LA VIILE DEVIENNE- vis-d-vis de .lb. Suci Recomandam onorabilei noastro clientele pentru leftlnatate sl Aolidimte următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, Berveto si prosoape de pânza. Olanda veritab. do Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc do toate calităţile si lăţimile. Batiste de olauda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de mataae. Flanele, camasi si ismpnc do lâna după sistemul profesorului llr. li. «laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousottrl i-ompleete pentru fiiluntnti. Layettes si Trousouri pentru eopii. Troiisourl pentru prnsionnte, oteluri si restauraiituri. Avem onoare a {informa pe clientela noastra ca a apârut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA I I TR1H1S ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALF.A VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec GEORGE P0RFIRI.4D Dr. IN DREPT AVO GAT B’a mulat In Calea Călăraşilor No. 3 vis-â-vis de grădina Sf. Vineri, orele de consultaţie de la 8—10 1/2 a. m. şi de la 5—8 p. m. j O ALIFIE De mare folos pentru Pecin-gene si pentru mâncarimea corpului, precum si una pentru matreaţa, se gaseste cu preţul de 2 I. n. la Dr. Tran-dairescu.—Strada Olari No. 5. VIN VECHIE lineanu de la I Valea Călugărească de vânzare 8 FRANCI VADRA in Strada | Minervei No. 4. •xoxoxoxox•xoxoxoxoxo p MARELE © aHOTEL DE FRANCEp â - BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. X © X m x • X X X X 0 X 6 X m X Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradel Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mai modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exem-piară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia ® de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul X cel mai prompt. ® F*H. HUGO H fR ANTREPRENOR g*. ^ PftOPlETARUL HOTELUL UI HUGO DIN BRAILA •XiXtXtXiKtX«X»XiX«X§ SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL Sl DE CERAMICA DE LA CQTRQCENI Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat Usina situată la Bucureşti, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor,peste drum de A silul ELENA, legală cu calea ferată prin staţiunea Delu-Spirea. 0 RECTIUNEA Sl DiPOSfT PRINCIPAL IN BUCtREST’. STR. BIS. ENI. S Adresa, telegrailoa; ASA LX, Bucurosti D E I* O S 1 T E SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, pialza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banqucr. Industria Naţională ale cărei produse afi obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă : DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-A Fstras clin preturile curente pentru bucureşti FELUL MATERIALULUI Pavele pentru bordure Pavele pentru pavagiQ Lespezi pătrate . . . Pătrate felurite . . . Borduri de grădină. . Cărămizi refractare . Cărămizi cu 6 găuri . 8 § | W S III i lam.l. lam. p. lam. p. lam.p. lam.l. lam.c. lam.p. P R E T u n I L E Cal. 1 Cal. 2 Cal. S V mλ 5* j-4» ’f. v I ~ V J. $ g ^ I Is2 i ~ V ^ s c E I«| C £ 5 v *«8 ? o; 5 Ss=i 2^ c C aî O ;i50 4.25 325 4.00 300 3*75 270 15.00 250 14.00 2410 13.00 380 11.00 360 10.50 320 9.50 240 10.00 210 9.00 180 8.00 150 — 130 100 320 65 ~ ” ““ Q Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că tn Bucureşti şi Oraşele tn care ese-culă lucrări pentru Comună, Societatea s6 însărcinează şi cu esecutarea, garantând Întreţinerea un an şi că se mal află la usină materiale vechi şi disforme ---CU PRETURI FOART E REDUSE —-