ANUL I No. 290. A DOUA EDITIUNE MARTI H (23) NOEMBRE 1886 Grigorb G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I\ Brei RESCl: Lh casa Administratiunei IA TVRi: Prin mandate poştale. Pentru t an *0 lei, 6 luni 80 lei, 3 lnni IC lei. i:\STRKIVVT\TEs La toate oftlciale pus tale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACŢIUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 B ANI NUMERUL W6NUSCRIPTELE RU SE INAPOIAZA Grigore VENTURA Prini-redactor responsabil ANUNCIURîLE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAT!» Anuiciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri i reclame pe pagina Ireia 8 lei linia I A PARIS: Sr'p'ir -to jurnalul cu 15 Ont, Ajmeiul, la Kio&cul din rur Muutmnrtrr 113 ADMIN1STRAŢIUNEA Ho. 3.—Pi&U Spiscopiei.—So. S. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL. SO BANI UN NUMER VECHIU SUBSCRIPTIUNEA pentru BOTOSENENI Prinţul Georgo Bibescu a trimes d-lul Al. Catargiu, următoarea scrisoare : Scumpe amice, Din suma de 117,925 fi and, produsul sărbătorii de caritate organisată in 1882 de prinţesa George Bibescu, cu concursul, cu aventul unei întregi societăţi, aă rămas in casă 14,000 franci. Dispui din această sumă, sase mii franci, in folosul răniţilor din Botoşani. Mă adresez la d-ta, organizatorul subscripfiunii ce are de scop (Pa veni in ajutorul acestor victime, ca să transmiţi aceste ajutoare. Vei bine-voi a le însoţi cu urările mele pentru grabnica lor însănătoşire. Al dumitale, scumpe amice, cu toată afecţiunea. («eorge Bibescu. Dumineca, 9 Noem. 1880. Iată sumele cc sau adunat Încă : franci D-nu şi d-na Al. C. Catargiu 300 General Haralambie 20 Leon Păci u rea 30 D-na Elena Catargiu 200 C. lsvoranu 20 Prinţul şi prinţesa G. Bibescu 400 D-na George Em. Lahovari 100 D-nu şi d na Mihail Balş 200 I. Greţeanu 20 Dim. Al. Mavrocordat 50 Leon Manoach 40 Lascar C. Ca largi 200 General Georgo Mânu 80 Gr. A. Suţu 40 Gr. C. Cantacuzino 50 George Cantacuzino 500 N. Gr. Filipescu 100 Emil Lahovari 40 A. Leurdeanu 40 G. Constantinescu 5 Ed. Mavrocordat 60 D. Staicovici (comerciant) 20 D-na Maria Blaramberg 100 Gen. Florescu 100 Em. Băleanu 100 AL Chrisoscoleu 80 N. N. Nicolescu 20 D-na Elena Oteteleşanu 200 Const. Herâscu 100 Ghiţâ Ionescu 2 X. Y. Z. 5 Locot. Const. Vacârescu 20 Anonim 5 Anonim 1 I. B. Vasiliu Ioan Alexandrescu 100 Anonim 4 C. G. Costa-Foru 20 Un deputat Brăila (prin Bobeica) 20 D-na Casimir, năs. Mihăilescu 100 Prinţul Alexandru Stirbey. . .200 Prinţul Dimitrie Stirbey . . 200 Constantin Ghika Deleanu. . . 500 D-na Olimpia Lahovari. ... 80 D-na Dim. Ghika de la Comăneşti 50 D-na Const Boerescu. . ■ . . 40 Total. 4,565 Cu cel 6000 franci Înaintaţi de prinţul George Bibescu. totalul sumelor încasate se ridică la 10565 franci. ; I : PENTRU CE BOTOSENENII SAU REVOLTAT Nu se revolta lumea pentru nimic. Nu’şi compromite nimenea odihna, averea şi libertatea numai pentru plăcerea de a le compromite. Nimenea nu’şi expune viaţa gloanţelor şi baionetelor numai pentru gustul de a o expune. Când lumea strigă, se vede că o doare; ca se isbucnească pepturile, inimile trebue se fie apăsate; ca se se ridice braţul, trebue se fie capul asuprit. Botoşanii s’au revoltat. Ori-ce brutalitate in represiune vor pune cei interesaţi, acei drepţi vor întreba căuşele pentru cari Botoşanii s’au revoltat. Numai căuşele cari au determinat faptul, pot determina şi răspunderile. Am se spun acele cause. Ast-fel ca ele se se cunoască pretutindene, ca ţara întreagă se vadă şi se ştie, şi ca opinia publică, cea liberă şi onestă, se judece. Botoşani s'au revoltat pentru că 10 ani de batjocură şi de jaf îi ajung! Pentru că de zece ani acel oraş, mândru, bogat, cultivat, cu o po-pulaţiune harnică şi deşteaptă, este dat în voea bunului placi Pentru că de zece ani, 40,000 locuitori sunt robiţi unui singur om, unui cazac, generalului Pilat, şi rudelor acestuia, şi slugilor lor! Pentru că aceşti oameni, această gaşcă, spre a’şi face toate placurile, au împănat întreg judeţul şi toate comunele cu ce au putut aduna mai reu şi mai stricai; şi le-au zis , dândule toate pe mână: «luaţi-ve! împărţiţi-ve! al vostru este!» D. general Pilat s’a pus, mai ln-tâiu, charită bien ordonnăe'jcommence [ par soi-măme, senator pe D-sa. ■ A mai pus senator pe nepotul seu de soră, d. Ion Arapu ; şi, pe urmă, deputat pe cumnatul seu, d. Theodor Pisoski ; şi încă deputat pe cel l’alt cumnat al siu, d. Gbeorghe Hasnas ; şi tot deputat pe nepotul d lui Hasnaş, d. Panaite Gbeorgbiade ; şi iarăşi deputat, pe propriul seu nepot de frate, joan Pilat; primar de Botoşani a pus pe cumnatul seu,d. Gheorgliie Hasnas; şi preşedinte de tribunal pe ve-rul seu, d. Christea Pilat. Şi pe urmă.... şi pe urmă joace Botoşănenii! Pilat ii bate, Pilat îi judecai Şi când judecătorul Pilat nu judecă drept, senatorul Pilat sau deputatul Pilat sunt la Bucureşti.... ca se’î tălmăcească lui d. Stătescu pentru ce nu s’a judecat drept. Şi din Pilat în Pilat, cum a mers Hristos la restignire, sunt tîrîţi Bo-toşănenii în miserie şi la peire I Ca se’şî asigure şi mai bine libertatea stăpânului, generalul căută, mai ânteiu, prefecţi, oameni de pae. Risum teneatis amici: un Sava A-nastase, şi un Niculae Rojniţâ, oameni cari în zile normale ajung mult dascăli de biserică sau aprozi de tribunal, li se dă căpitănia administrativă a unui ţinut fruntaş ca ţinutul Botoşani. Şi, precum s’alege cap al judeţului cel cu mintea mai scurtă, aşa subalterni se rînduesc,parcă ’nadins, cei cu mâna mai lungă. Şi toate li se trec subalternilor, toate li se iartă : o singură condi-ţiune li se pune : «la vremuri de a-legeri, pe lucru, băeţi I» Şi băieţii lucrează. Au lucrat la 2 Noembre, bâeţiî. Au stors voturile din sângele oamenilor la alegeri, cum tot anul le storceau banul din sudoare. Birurile cresc şi iar cresc. Zeci-mele s’adaugâ zecimelor. Şi ce se face cu birurile acelea? căci drumurile tot prin beilic se fac, ca şi mai nainte, şi dupe ce li a luat banii, oamenilor, apoi li mai ia şi braţele cu cari muncesc şi adună banul. Ţăranii judeţului au fost duşi la şosele, acest an, în mod aşa grozav, aşa sălbatec, cum nu se puneau E-vreii la muncă, în Egipet pe timpul faraonilor. Şi cu tote aceslea, in tot judeţul, un pod nu ai. Când Şiretul, care 11 percurge de a lungul, a sporit cât de puţin de ploi, oamenii ca să treacă în cel l’alt mal, unde se află câte odată primăria, trebue să I-| • ocolească prin alte judeţe, Foîticeni f ori Dorohoi. Dar tîrgoveţii I Au arătat la întru-nirele oposiţieî, nainte de aşa numitele alegeri, în ce hal au căzut: ei nu mai pot avea şi tăia un mascur, nu mai pot cumpăra lemne de foc, atât li se ia cu dări, cu supra-dări, taxe şi parataxe I Dar bacşişurile! mita ca se nu te lase! milă ca să te lase! Adminislraţiune proastă şi venală! Care nu ’ţi dă nimic, şi ’ţi ia totul ! Care şi te îneaca şi te seacă ! Poate cu justiţia e mai bine? Se vedem : La Ilârlău, judecătorul de ocol este un domn dat afară cu doi ani nainte, pentru mituire ca judecător de tribunal. De aţuncea, dânsul s’a dat trup şi suflet d-lui Hasnaş. Astăzi, împarte iarăşi dreptatea la oamenii. La tribunal, scandalul e şi mai scârbos. Un preşedinte, care insultă pe justiciabilii, hallrgiu, beţiv, ig-norent, incorect, nedemn in toată puterea cuvântului. Sunt date de el hotariri de cari rîd în hohote baroul întreg, oamenii toţi. Altele cari indignează pe cei mal nepăsători. Dar gheşefturile ce se fac sub scutul acestui cadiu! 0 pildă: de zece ani de zile toate falimentele au avut un singur ş'acelaş sindic. Dosarele sunt faţă. Altă pilda: tată şi-de mamâareo averede 2.0001. venit a-nual din cari se înveţe şi se trăiască. Tutelas’adatpe mâna unui favorit al preşedintelui. Legea spune că tutelele sunt gratuite: dar d. Pilat fixează salariu. Ghiciţi la ce sumă se urcă acel salariu, pentru o avere de 2000 lei venit pe an? Jumătate, 1000 lei noi! Şi nici acei 1000 lei noi, cari rămân nu se dau sermauului orfan care e silit se vie din lena, din fundul străinâtâţei, sărac şi fără sprijin să se plângă tribunalului. Credeţi căli se face dreptate? Preşedintele îl ameninţă că îl va închide de nu tace pentru nesubordinaţie către autoritatea tutorului! Ce să zic de şcoală? Un singur lucru. La liceu, se menţine profesor de limba română, un om con-demnat în Bucovina şi fugar de a-colo pentru atentat la bunele moravuri ! El singur ş’a mărturisit păcatul dinaintea judelui-instructor român însărcinat cu stabilirea identitâţel căci Austria pretindea extrădarea Dosarul există. Ori cine poate citi Guvernul ştie. Cu toate acestea, şi cu toate plângerile ce s’au scris acel om rămâne povăţuitorul şi edu cătorul copiilor botoşănenî....pentru că e om al generalului Pilat. In schimb, un om de bine nu poate trăi, nu poate păstra un post, dacă nu pleacă capul. Aşa un casier, om onest, fiu al judeţului, este dat afară pentru că este independent. Un avocat al Statului de 10 anî în funcţie, veehiu liberal, o ilustra-ţiuuea divanului adhoc, fost ministru sub Cuza la finanţa şi la justiţie, este înlăturat pentru că nu s’in-chină la acei cari odinioară îi au şters cişmele. Un judecător cu .nimâ este sur-gunit la Vasluiu pentru că’şi face datoria 1 Arbitrariu în toate ! Arbitrarii! de sus până jos ! | Corupţia şi degudarea de jos până sus. Nu degeaba s’au revoltat Botoşe-1 neniî! Când cuţitul e la os j când www.dacoromanica.ro tot biruri ţi se cer şi nimic primeşti în schimb ; când nu mai ai nici o siguranţă; când drepturile ţi se nesocotesc; când libertatea şi demnitatea de om ţi se tâgădueşte; când dacă nu eşti slugă plecată, ţi se taie ori-ce mijloc de traiu; când trebue se’ţi vinzi conştiinţa ca să’ţî poţi cumpăra pâinea ; când trebue se mori de foame dacă vrei să nu mori de ruşine............al atuncea !.. III Atuncea mai bine mori de gloanţe şi de baionete ! 1 G. Mtclescu III DL li »» Constnnlinopol, 20 Noembre «Cale indirecta-. Negociările anglo-tur-ceştl tn privinţa Egyptulul naO eşit tnc& din perioada tntrevorbirilor oficioase, de şi Poarta a primii memoriul englezesc de la 11 Noembre. Franţa a declarat Porţii ca cestiunea e-gypteană fiind o ceştiune internaţionala, ea nu va recunoaşte nici o Învoială directa dintre Anglia şi Turcia. Rusia a făcut aceiaşi decl&ratiune. De fcltminlert la palat par convinşi de necesitatea pentru Turcia de a cauta ea | Insâşt să aducă o înţelegere franco-engleză in privinţa Egyptulul, căci Turciei nu l j convine s6 lase pe Anglia stăpână abso- | Târgu-Ocna BATAUSI IN ARMATA Citim în Independentul din Focşani : Pedeapsa unuia clin cnpii naţiei indignate Daca justiţia, administraţia şi cele alte instituţiunl publice aQ dat concursul,lor guvernului la alegerile Comunale, in mişelescul mod descris mal sus, cată să recunoaştem ca armata ’şl-a ţ’nutsus devisa’i de «Patrie şi Onoare». In adevăr, Indata ce safl reclamat d-lui general Cantili, câ printre capii de bătăuşi ce lerosisau alegatorii In ziua de 2 Noembre, se află şi Teodorescu Gheorghe, sergent major din reg. 10 Dorobanţi, compania 7 Ajud, venit din ajun cu vre-o 22 soldaţi, alţii zic 43, a-dunaţî din mai multe comuni din plasa Răcâciunl, şi a căror nume vom publ » ca mal târziu, d general, ţinând la prestigiul armatei şi ne amestecul el în luptele politice, dar mal cu osebire în bandele indignaţilor, a făcut cuvenitele investigaţiuuf, şi dovedind adevărul denunţărel ce ’1 se fftcuse, prin ordinul de zi No. 121 din 4 Noembre curent, a hotârit degradarea numitului ser-jent-major Teodorescu, în soldat, potrivit art. 242 şi 238 din serviciul interior, şi mutarea lui, pe ziua de 5 Noem. In batalionul 3 de vânători staţionat la Iută a Egyptulul şi st arunce ast-fel Franţa tn braţele Rusiei pentru a resolva cestiunea bulgăreasca. Sultanul a primit cri pe d. deMontobel-le, ambasadorul Franţei, tn audientă privată. Sofia, 21 Noembre. Generalul Kaulbars a cerul agentului diplomatic al Franţei, sft protegeze pe supuşitruşldin Bulgaria, după plecarea sa. Berlin, 21 Noembre. Germania a răspuns Rusiei câ ea primeşte candidatura priutulul de Mingrelia dacă cele-l alte puteri ’l-ar primi. Londra, 21 Noembre. Plecarea generalului «Kaulbars e considerată ca făcând siluatiunea mal gravă ca nici o dată. SL Petersburg, 21 Noembre. . Prinţul de Mingrelia venind din Caucaz, a sosit la St. Petersburg. Sb Petersburg, 21 Noembre. «Journal de St. Petersbourg» spune câ plecarea generalului Kaulbars nu este de cât consecinţa logică, şi până la un oare care punt prevăzută a oarbei tncăpâţtnare a guvernanţilor bulgari. Paris, 21 Noembre D. Bihourd, resident In Tunis, e numit resident general tn Tonkin. Paris, 21 Noembre. Ştiri din St. Petersburg declară câ plecarea generalului Kaulbars nu Însemnează nici de cum câ Rusia o dispusă a viola asigurările ce a dat, când a afirmat câ nu va ocupa Bulgaria. Pesta, 21 Noembre. Ministrul de comerciu al Austriei şi baronul Kalchberg aă avut ieri cu contele Szechenyişi d-nil Mallekovicl şi Mihailo-vicl o lungă conferinţă tn care au discutat principiile pe cari trebuie sfi se bazeze negocierile cu reprezentanţii României, a căror sosire se pote aştepta in curând. Atena, 21 Noembre. Se comunică din Constanţinopol cu data de 17 că un personagiu oficial englez venind din Rusia, unde el residează, şi sosit aci pentru a conferi cu Sir White, confirmă câ Rusia face tntr’nn mod deschis pregătiri de resbel, ca şi când resbelul ar fi apropiat, că nu numai toată flota e gata, dar că e In sLare excelintc şi mult mal considerabilă de cât cum se credea. El constată câ Ruşii spun merefl câ sunt gata a merge la Conslantinopol, adaogând că pentru prima oară el aude pe Ruşi pre-sinlând Conslantinopolul ca ţinta lor di redă. Poarta sondează acum pe ambasadori, tn privinţa oportunităţi; şi a redactiunil unei circulărl privitoare la Bulgaria. Sofia, 21 Noembre. (culhan LflVndi recomand* candidatura prinţului de Mingrelia, ca fiind agreata de Turela. Pedeapsa pronunţată s'a şi esecutat în ziua de 5 Noem. la orele 11 dimineaţa prin îndeplinirea formelor prescrise de regulamentele militare. S’a format un careu de soldaţi şi ofiţeri In asistenţa d-lul major «jutant Ciornei, şi condamnatul fiind aşezat In mijloc, un serjent-major T a rupt Insignele gradului ce purta zicându’I: ai fost nedemn a le purta. Condamnatul plângea cu lacraml a-marl dreapta pedeapsă ce meritase, zicând că unchiul sâfl Luca Nestorescu l’a nenorocit. Suntem posiliv Informaţi cu «1. general \ litdescu refusa d'a înlocui pe d. general Ipulescu Ia Botoşani. Ministrul de resbel s’a si rostit în contra d-lui general Ipulcscu. Iar d. generai Yladcscu vrea se se făcu o ancheta asupra rolului urmatei la Botoşani. Aceasta insu nu convine guvernului. RESPUNS LA UN COMUNICAT R.-Vâlcea 8. Sunt mal multe zile, de când prin o scrisoare deschisă ce am adresat d-lul ministru Stătescu, arătam miseriele, şi maltratările ce îndură de trei luni şi jumătate,arestaţii politici In omorul Învăţătorului bătăuş Popescu. Dacă legile noastre nu s ar călca pe fie ce minut de către guvernul d-lui I. Brâtianu, şi dacă arbitrarul nu le-ar fi Înlocuit, atunci de sigur In faţa afirmărilor mele, atât de categorice, mi s’ar fi răspuns prin o anchetă severa, şi pedepsirea celor culpabili. Ce face Insa d nu ministru al drep- tăţcî ? Mai Intâiil pune pe oficioasa d-sale gazeta să mă Înjure şi se mă calomnieze. Am răspuns, la cele zise contra mea, şi dc oare ce d. Stătescu, n a publicat nici un document prin care se do'^dească câ eii spuneam neadevăr, jemâne bine stabilit că Voinţa Naţională, a minţit ca tot-d’a una. La cinci ale lunei curent Insă, d. Stă-tescu revine la calea adevărată, şi dă un comunicat unde spulberă toate a-firmârile mele şi a lntregel prese independente, susţinând câ cel cinci arestaţi politici petrec mal bine de cât la el acasă. Ei bine,la atâta neruşinare In a ticlui minciuna,ori ce om ar trebui să se revolte.Măvoiu Încerca pe read a demonstra câ intreg comunicatul Monitorului Ofi• 2 EPOCA 11 NOEMBRE cial, nu este de c&t o serie de neadevăruri,aruncate opiniunelpublice.fârănicl un respect. Comunicatul spune că : din raportul d-lui procuror general No. 5881 din 21 Octombre. reese că cel cinci arestaţi nu sunt de loc maltrataţi, că n*tmai un colţ din odaia lor este umed, că a fost mutaţi în altă cameră,de oare-ce dânşii fiind culpabili de omor cm pdndire, nu merită vre-o distincţiune, că aâ pla-ploml, tutun specialitate, cărţi de citit, eţc. Mal întâiâ afirm, şi desfid pe d. ministru Stâtescu, să’mt dovedăsca că s’a făcut o altă anquetă In această afacere, de c&t cea a d-lul procuror de secţie a! Curţel de Craiova.d. Dimitriu.şi că raportul de care vorbeşte comunicatul nu este al d-sale. Apoi contra acestui d. procuror am protestat, am declarat şi afirm câ d-sa nu numai că a relatat neadevăruri, dar chiar s’a purtat mat rSQ de c&t neomenos. Locdul după declaraţiunea d-lul dr. Suciu este nelocuibil, umezeala curge pe pereţi, ploaia pătrunde prin acoperământ, şi pe jos în odăi se fac şanţuri pentru a se putea scurge. Petre Apos-tolescu şi Al. Zugrăvescu suferă de reumatism şi nevralgie căpătate dupl declaraţia aceluiaş d. dr. din causa e-grasiel, şi actul constatator se afla la dosar, precum şi cel al d Iul jude de instrucţie, care ordona strămutarea acuzaţilor In o cameră sănătoasă, ordin care d-l Simuloscu, s'a opus a se eşec lila. Păzitorii temniţei le adresează continua insultele cele mal triviale; ame-i iuţari că ’t va pune in fiare; acum doă săptămâni aâ fost opriţi dr la masă, pentru că unul din el a strigat mal tare; ordin de a împuşca chiar, dacă In timpul de la 7 ore seara şi pănă la orele 7 dimineaţa, ar face cine-va cea mai mică mişcare din plăpoml. Că a fost strămutaţi In altă cameră, e3te adevărat. Localul temniţei se compune din două părţi, una care servea vechiului proprietar, egumenului Hri-smt Horezanul, de metoc, iar cea alta parte forma grajdurile. Aci sunt făcute două odăi, ambele egal de mizerabile, şi d. Procuror Dimitriu a mutat pe a-restaţl din una In alta ! 11 iar hoţii şi criminalii de r&nd staQ In odăile de sus. Dacă aâ c&rţl de citit, tutun, saltele, in&ncare de la birt etc. apoi acestea le datoresc familielor lor. De ce Insă d-nu procuror Dimitriu, nu arată prin raportul săâ, cum d-sa însăşi a oprit a li se aduce arestaţilor aceste lucruri, şi la re-clamaţiunele mele, d-sa ’ml spuse mie personal: «lasă’I să sufere, nu le daâ voe a avea saltele, ci numai nişte pături iar gazete nu trebuesc să citească, criminalii nu fac politică». Vedeţi dar că comunicatul d-lul Ministru St&tescu este un sfruntat neadevăr, şi mă fac forte a dovedi toate acestea eQ însumi, c&nd ocasiunea se va presenta. iVicolae Epure. CRONICA GENERALUL PI LAT Eroul zilei este generalul Pilat 1 La Botoşani, In timpul perioadei electo-torale, dânsul a tăiat şi a spftnzurat, a con- dus bltftlia, a poruncit sf se trag* In came vie. C&nd, cu o zi înainte de alţgerl, i s’a spus ci opoziţia va eşi triumfătoare în alegeri, generalul deveni furios şi, bătând cu pumnul In mas*. începuse strige: «Nu se poate ! Armata! Se se scoatt armata !» In ziua alegerilor, pe la ora i dup» amiaza un agent ’l aduce ştirea ca opoziţiunea începe a deveni stăpân» pe siluaţiune; atunci generalul nu mal poate fi sttp&n pe dânsul. Se roşeşte ca un rac. Începe se vocifereze ca un nebun şi, fiind-c» era desbrăcat, Îşi pune mondirul şi chepiul, uitând sft'ş! puie şi pantalonii, şi In acest costum ese afara cu sabia înmâna, strigând: «Armata! Se vie imediat armata !• Lumea care ’l-a văzut ast-fel îmbrăcat. în papuci, far» pantaloni, cu chepiul In cap şi cu sabia tn mân», a crezut ca bietul general a Inebffnit vezând câ pierde colegiul I, şi ast-fel, mulţi alegători, aO votat cu guvernul de teama ca să nu tnebuneasc» şi alţii. Când poporul a năvălit asupra poliţiei, generalul a văzut ca nu e lucru curat, a şi şters'o !n casR, lăsând pe doi inşi afara, Însărcinaţi ca să’l aducâ noutăţi. Şi când i se spunea ca poporul a Începu să resping» armata şi să raneasc» pe soldaţi, generalul c»p»ta faţa unufapopleclic şi sbiera, de credeai c'o să’l gâseascâ alte alea: «Armata! Să trag» tn carne armata 1» A treia zi generalul porni la Bucureşti pentru a’şl da scama de cele ffleute, înaintea stăpânire!. La gara PâşcanI, un tînăr, nepot al unul dintre opoziţioniştil din Botoşani, şi care aflase câ unchiul săO fusese ucis de soldaţi, merge la d. general şi’l întreabă dacă zgomotul este adevărat. — Din nefericire trâeşte Inc8, ÎI răspunde d. Pilat. Ecce homo! Cine n'a cunoscut Încft pe eroul de la Botoşani a putut face cunoştinţa cu dânsul. Venind la Bucureşti, şi văzând că patronii săi sunt cam ingrijaţi de cele Întâmplate generalul Pilat întoarce foaia, şi întocmai ca omonimul săO Pilat din Pont, se spala pe mâini, şi arunc» toata vina asupra altora. Acesta este generalul Pilat. Acuma nu ştiO ducă i’o mal da mâna ca să treac» prin Botoşani făr» o escorta puternic» şi făr» toate precauţiunile pe cari le ia Însuşi domnul Carada când călătoreşte. Faptul e c» d. Pilat a devenit un erofl atât de mare, tn cât se zice, că socrul d-lul loan Câmpineanu, auzind despre victoria sa de la Botoşani ’l-ar fi telegrafist imediat: General Pilat, Botoşani. Felicitări etl şi sufletu maichil. Vino Bucureşti. Aşteptam braţele deschise. Brava croQl Rcspuns plătit cinci cuvinte. Stcfănică Uelliu. Itudu Tzandara. 1NF0RMATIUNI Primim din Galaţi următoarea telegramă : l.ista nposititiitii trecut intrega cu 181 voturi contra 1511 «late guvernamentalilor. ItcsMt, itohcscu. X Am primit azi dimineaţă de la Iaşi următoarea depeşă: Pe lângă ingerinţa poliţienească nemal pomenită, alegerea colegiul 1. pătată şi de fraudă. In urmă s’a găsit şi un plic alb nest&mpllat de biroâ.oJată escamotat plicul stampilat de biroâ şi de candidaţi. Secretul votului a fost minciună şi controlul inchisitorial exercitat. Ast-fel lista guvernamentală a întrunit 338 voturi contra 213. Oficiul telegrafic refuzând din ziua de eri telegramele Intru cât toţi semnatarii nu să presintâ ca se certifice iscălitura lor, iscălesc singur, dar consideraţi pe toţi membrii comitetului, în cap cu Alexandru C. Mavrocordat, preşedintelecomite-tului oposiţiunei Ieşene. ll&rzeseu. Preşedintele comitetului electoral şi executiv. X Aflăm că s’a discutat In Consiliul de miniştrii darea In judecată a ziarelor cari au refuzat se publice Comunicatul ce d-l Stâtescu ceruse să se însereze, conform art. 193 din codul penal. Dupe cât aflăm majoritatea Consiliului a opinat că, dacă se vor da în judecată ziarele în ceştiune ele vor fi achitate de juriu. X Se vorbeşte despre demişi unea d Ini C Nncti, ministrul (mancelor. Azi a sosit In capitală venind do la Botoşani d. N. Boldur-Epureanu. Del Hermeziu, N. Boldur, Bobeica şi N. Botez vor avea azi o dere cu d. Ion Brătianu. X Intr’un articol mai mult glumeţ, J publicat In «Epoca» de Sâmbătă s’a : adresat principelui D. Ghica apreci-ârei şi expresii pre cari le regretam cu atât mai mult cu cât ele privesc, nu atât atitudinea politică, cât persoana privată. întreve- ’ COKESro\DE\TA ft)l\ BOTOSAM . • - Botoşani, 8 Noembrie. In precedenta mea corespondenţă , am expus cum s’a provocat din partea Colectivităţii Botoşanene, citeşte: familia Pilat, tristele evenimente desfăşurate In ziua de 2 Noembre, la care dumnealor aâ vroit să amestece armata distribuindu-I un rol odios pe care ea s'a refuzat a-l priimi, mârginindu-se a îşi face strict datoria cu, hotărâre, dar tot d’o dată cu moderaţiune, con-formându-se legel şi cerinţelor situa-ţiunei. Oflceril şi soldaţii aâ r&bdat insultele unei populaţiunl exasperate de administraţie, aâ răbdat lovituri de pietre, şi el aâ avut curagiul — adevăratul cu-ragiâ Intr’o asemenea situaţiune— d a rabda p&nâ In sfîrşit; căci forţa era a lor şi aveaâ a face cu oameni desar-maţl. Acest elogiu meritat de armata din Botoşani în general, nu poate fi infirmat prin câte -va triste excepţiunl. Ştiu bine câ vre o doi oflcerî, a căror nume 11 cunosc dar II tac (curioşii pot Insă a'e afla înco» jurate de elogiurî In coloanele Vom tei Naţionale) aâ eşit din răbdarea păstrată de camarazii lor. ca aâ comis oare care acte de violenţă, ştiâ bine că câţi-va soldaţi mal departe de ochii ofleerilor, saâ afl&ndu-se în serviciu de patrulă conduşi de comisari de poliţia, aâ comis acte brutale; ast-fel se explica numărul răniţilor astă zi încă necunoscut în mod precis. Dar din 14 cari s’uâ putut constata de noi, p&nâ azi, numai trei sunt răniţi de baioneta; cel l’alţi sunt contusionaţl, din care unii în mod foarte serios. Cât pentru omul mort, de şi numeroşi martori afirmă că l’aâ văzut culcat la pământ, apoi ridicat de oamenii, poliţiei, nu s’a putut descoperi cum se numeşte, nici de cine a fost ucis. Acel do! răniţi de armă de foc de care v’am vorbit în prima mea telegramă, se află tn căutarea medicilor aduşi de către membrii oposiţiel. Nu e de mirare ca d’aci Înainte să se facă noi descoperii de răniţi, căci azi, toţi aceştia de frică d’a fi implicaţi în proces, şi expuşi resbunărel poliţiei, se ascund prin casele lor, şi din această cauză sunt lipsiţi şi de îngrijirile medicilor. Dacă armata n’are pe conştiinţă de cât un număr relativ mic de victime, nu e Insă toi ast-fel din partea poliţiei şi bandelor de bătăuşi pilateştl din Botoşani. Aceste bande an provocat Infu-rierea publică In ziua de 2 Noembre prin excesele lor. D. Maior Căplescu îmi spunea că a văzut pe unul din aceşti miserabill trăgând din mulţime pe câte un nenorocit, şi, la adăpostul şirului de soldaţi, la spatele carora se afla, maltratând în modul cel mal brutal şi cel mal laş pe acela pe care pusese mâna. «Am fost aşa de indignat, zicea ma-«jorul, In c&t i-am poruncit să Înceteze «îndata, câ de nu pul să’l bată pe dân-«sul 1» Vroind a cunoaşte şi versiunea oficială am plecat în excursiune pe la diferitele autorităţi; am visilat aşa pe d. general Ipatescu, d. prefect Rojniţâ.pe d-nu Primar Ilasnaş pe d-nu procuror Crivăţ. Iaca impresiunile ce am cules de la aceşti represenlanţt al aulorităţel.cari, ce e dreptul, m’aâ primit cu multă cur-tenie şi buna-voinţâ. Generalul Ipnlesou Generalul Ipatescu este o adevărată personalitate. Militar în toată puterea cuvântului, care şi a dobândit prin meritul sââ, iar nu prin favoarea altora gradul de general, el a fost şi este omul datoriei. înfăţişarea sa impune respectul. Fi-gura sa francă şi leală, maniera sa afa bilă câştigă simpatia. Aveam onoarea a’l cunoaşte mal de de mult, intrarea în materie îmi fu aşa dar uşoara. D’altmintrelea generalul deschise însuşi vorba plâng&ndu-se de nedreptele imputări, ce presa oposiţiu- nei a îndreptat tn contra armatei din Botoşani, zicând că trupa a tras In popor şi că sângele a curs, atunci, când tocmai d-sa dâdu-se ordinele cele mal precise,pentru a înlătură o atare nenorocire pe cât nevoie nu era, şi pe cât timp ordinele sale aâ fost executate de ofiţeri şi trupa. — Cu toate acestea sunt oameni râ niţl, unul chiar se zice că e mort, şi cel mal mulţi dintre răniţi sunt încă necunoscuţi. Cum se explică acestea, d-le general ? — Nu ştiâ sâfie vre un mort. Nu ştiâ nici despre râniţl nimic. Ştiâ ordinele care le-am dat eâ, şi ştiâ că aceste or dine aâ fost executate. Armata şi a făcut datoria, o datorie foarte tristă de Îndeplinit In asemenea Împrejurări, şi pot zice că trapa şi ofiţerii merită toată lauda pentru modul cum şi-aâ Indepli-nit’o. Daca trupa ar fi tras salve In popor, cum s’a zis, aţi fl vâzutazl sute de morţi saO răniţi. Mulţumită Domnului liniştea s'a putut restabili fără aceasta. Daca InsC Intr’adevâr există morţi şi răniţi,—lucru ce eâ nu ştiâ de fel— aceştia nu se pot imputa armatei. Armata nu poate fl respunzătoare de râul ce ’şl fac partidele Intre ele. Ea nu a parţine nici unui partid, armata este d’asupra partidelor. — Ştiaţi d-voastrâ de mal înainte câ se pregăteşte tulburări cu ocasia alegerilor ? — Prefectul districtului m’a prevenit cu vre o zi dnufi Înainte câ se poale ivi o asemenea eventualitate, şi ca sS flfi gata a da concursul armatei în cas de tulburare a ordine!, l-am răspuns că, potrivit legel şi instrucţiunelor coprinse în circulara ministerială din 1873, va putea compta pe concursul armatei, dar numai în acel cas. Se vede că Prefectul nu cunoştea acea circulară, căci a trimis de mi-a cerut’o. — Este adevărat, Domnule general, că garnizoana de Botoşani a fost prea slabă, şi că aţi fost nevoiţi a cere ren-forturl de la Iaşi ? — Garnizoana era suficientă ca sâ restabilească şi sSmenţie ordine. N’am avut nevoie şi n’am cerut nici un ajutor. Probă este că etnd a venit regimentul de linie din laşi, Luni dimineaţa, oraşul era liniştit Încă de cu soarâ. — Atunci cine a trimis In Botoşani regimentul de Iaşi ? — Nu ştiâ ; eâ nu l’am cerut. Văzând că generalul voeşle a schimba vorba, şi a se sustrage unor întrebări poate indiscrete, dupe câte-va momente, Îmi luai congediu de la D-sa, mulţumindu-1 de bună-voinţa cu care. mă primise. Prefectul Itojnilza Cea ce putem face pentru d. Prefect Rojniţa, e d’a zice cât mai,puţin de d-sa. Este un titular de Prefectură, d’allmin-trelea fără nici un titlu, inocent şi neresponsabil, şi atâta tot. D-sa fu ales ca un om de paie de câtre generalul Pilat, şi om de paie a rămas. Primirea ce Îmi făcu fu amabilă. La întrebările mele răspunse întin- FOITA ZIARULUI „EPOCA11 (14) BARBU KATARGIU (Urmare) Cel ce aâ fost aâ făcut mult răâ, dar aâ făcut şi mult bine ; vânturând faptele lor, tot vor remânea multe gră unţedin pleava, ca să avem ce semăna şi să putem în urmă culege. Dar, de vom vântura vorbele pompoase, fagă-duelile umflate, de care suntem asurziţi de câţl-va ani încoa, vă întreb, în cuget curat, ce credeţi, că ne ar rămânea? Tot ce am putea agonisi vânturând vântul: Iun sgomot asurzitor. o gâugă de vorbe îngânate, babilonice, neînţelese chiar de cei ce le rostesc, lată rezultatul. Vă rugăm dar, domnilor, fiţi mai modeşti în vorbe. Noi avem răbdare, şi rabdare multă; vă aşteptăm faptele, ca să putem cunoaşte din ele cine sunteţi, ce voiţi şi ce puteţi!» VI. Când glonţul unul asasin curmă zilele lui Barbu Katargiu, el era tn al 55 lea an al vieţei sale ; era prin ur- mare în toata maturitatea cugetării şi activităţii sale politice. In general, la această vârstă bărbaţii de Stat se afla tn plenitudinea vigoarel lor. Ideile lor sunt mal limpezi, experienţa şi refle-siunea le a dat un capital intelectual considerabil, pasiunile tinereţii s’afl potolit, vederile lor sunt mal depărtate şi mal sigure. In Englitera, la vârsta aceasta, bărbatul de Stat este considerat copil. Palmerston murea In vârsta de 80 ani şi amicii săi II plângeaâ că a murit Încă tânăr. La noi firea omeneasca este mai precoe şi sleirea el mal repede. Dar această împrejurare nu Impedica pe B. Katargiudea se bucura de o virilitate intelectuală complectă. Corpul său suferea de urmările unei tinereţi prodige In plăceri, dar admirabila ţesătură a creerulul săfl II făcea apt zece ani de aci înainte pentru viaţa publică. In anii de exuberanţa juvenila, adusese şi el, ca toată tinerimea, timpului, jertfe nenumărate pe altarul Mroditel şi al Graţiilor, gustase până şi drojdiile din fermecătorul pahar al plăcerilor, pierduse mult timp prin gradimV* publice şi baluri, în serate şi serenade, ln toalete şi distracţii. Dar elasticitatea acestei naturi fericite ştia să treacâ cu o înlesnire surprinzătoare de la un gen a? viaţă la altul diame-tralmenle opus. In mijlocul acestor distracţii lubrice, el păstră toată fres-cheţa tinereţii, toată puterea de a gândi a mat uri taţii şi toata generositatea inimelor nobila. De şi inteligenţă superioară şi prim-minslru, faţă de soţia sa acel aer de suficienţă din nenorocire inerent posiţiunilur I nalte, şi adesea ori se consulta cu dânsa In cestiunl de o importanţă reală. Ca marele Fox caie.de câte ori medita vr’o reformă căuta să cunoască parerea celui mal mărginit dintre deputaţi, Barbu Katargiu se conulta a-desea cu soţia sa, căci, zicea el, spiritul fin şi practic al femeii vede In multe lucruri mal bine de cât mulţi bărbaţi inteligenţi. Este adevărat că femeile formaseră unul din obiectele sale de predilecţie, dar această înclinare nu degenera nici odată în slăbiciune şi nu ’l expunea la greşeli de acelea ce oamenii datoresc câte o dată sexului frumos. Urbanitatea manierilor sale şi prevenienţa sa către bărbaţii marcanţi al epocel, ca Manolaki Costiki, M, Co-gâlniceanu, Anastasie Pariu, stabiliseră Intre el şi dănşil reporturi de stimă recipoera. Fantasia ce transpiră ln câte-va din discursurile sale era la dânsul numai intermitentă şi numai acole unde ea este neapărată; din contră, raţiunea rece în cestiunile de finanţe, de adminis:raţie, de organi-saţie, este calitatea »a predomnitoare pretutindeni unde argumentaţia stricta este de rigoare. Fireşte, nu putem cere ca o natura militantă ca a lui să păstreze intactă acei obiectivitate de care se vorbeşte în cărţi şi care nu e-xistă mal nici de cub In ştiinţele sociologice. Barbu Katargiu era o natură aceasta nu era pasiunea spiritelor înguste, acea pisma răutăcioasa care caută a nimici cu or ce preţ pe cel ce i se împotrivesc; ci pasiunea artistului, acea scânteie electrică ce dă prima comoţiune aparatului nostru psycholo-gic şi împrumută cugetărilor şi simţi-mintelor noastre coloare şi viaţă. Admirabila sa întocmire sufletească şi e-ducaţia făcuseră dintr’ânsul nu numai un orator, ci şi un bărbat de stat. Conservator convins şi luminat, el nu era ca Metternich şi Nesselrode dintre a-cel conservatori intransigenţi, cârl rămân staţionari pe când lumea mergea înainta. Fără să înceteze de a fl consecinţe, el făcea concesiuni liberale timV pulul săâ ; şi fără să respingă exigenţele legitime şi progresele reale ale timpului, el voia ca mişcarea către viilor să respecte bunurile trecutului. Când Europa ne impuse Convenţia, el o primi cu toate dispoziţiile el, din cari voia să facă baza desvollăril noastre ulterioare. El nu era vrăjmaşul reformelor moderate,Înţelepte,oportune ; dar era adversarul neîmpăcat al or cărei inovaţiunl intempestive, desulto-riî, violente, câcl ştia că poporul ce trece nepregătit de la o stare politică primitivă la o libertate garantata numai pe hârtie, este osândit a cădea mal curând sau mal târziâ Intr’o tiranie sigura, şi, precum zice o maximă vechie franceză, par requierrc de trop grande franchise ci libertis chelon en trop grand s ervage. Legalitatea şi ordinea eraâ idolii săi Libertatea presei chiar, într’un timp când guvernnl re-presentatiy era la noi încă in faşa, fusese sub ministeriul săâ cu mult mal reală de pât sub alte ministere pretinse liberale, şi este ştiut că el a revocat ordonanţa contra presei promulgată sub cabinetul d-lul N. Creţulescu la 4 Octombre 1859. Ga ministru, el nu se conducea de teoriile coprinse în cărţile streine, ci de situaţia reală şi de trebuinţele simţite ale ţării sale. De aceea el nu Introducea nici o reformă pe baza unor articole de ziare, al căror redactori să ajungă de o dată la drepturile omului abstract. Afară de cestiunea rurală, unde s’a Împotrivit până In ultimul moment al vieţii sale, pretutindenl el se arăta conciliant, gata a sacrifica trebuinţelor timpului, Deţinând seamă de strigările descreierate ale demagogilor. Şi de vom examina mal de aproape modul său da a argumenta contra legii agra-rie aşa cum o propunea d. M. Cogâlni-şi amicii săi poate că nu vom găsi nici chiar azi cu lotul absurda ideia lui Katargiu. jVa urma) pasionată,căci, precum zice Momsen, el nu luai nu exista genialitate fără pasiune. Dar wWw.dacoromamca.ro EPOCA — 11 NOEMRBE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA' Tiragiu 0.000 de foi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurl şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei. zându-ml ziarul oficios al localităţii: «Curierul Român». Aci veţi vedea toate detaliurile, îmi zise. Când li vorbii despre omul mort, saQ despre numeroşii răniţi. «Nu ştiQ sfi fie «nici un mort, nu şliil sfi fie nici un râvnit, rfispunse d-sa cu convincţie. Bine «aţi face sfi ne comunicaţi lista celor ce «aţi descoperit d-voastră». lnlrebându-1 despre modul cum s a făcut alegerea. — «Curierul Român» vfi va lumina, îmi respunse. — Dar am aflat că biuroul electoral se descomplectnse, că membrii biroului se dusese a casă, câ la 5 ore, ne mal fiind nici un membru al opoziţiei faţă, nici un alegator, s’a constituit In pripa alt biroii şi s’a despuiat scrutinul. Aşa este ? — «Eu nu şliQ nimic; d. Christea Filat ştie. EQ n'am fost faţa. — Dar adevfirat este ca d voastră nu mal uraţi siguri de viaţa, că aţi avut de la comandantul pieţei o garda militară acasă, şi pe lângă persoana D-trk? — E adevărat. Ne temem cu toţii. Nu numai eQ, dar şi d. primar, şi deputaţii districtului şi chiar generalul Pi-lat, am avut toţi nevoe de o gardă mi-litârească să ne păzească şi în seara acea şi chiar a doua zi. — Dar cum aQ început tulburările d-le Prefect? — Citiţi «Curierul Român», acolo să descrie întocmai. D-sa avu bunătatea a'ml remite un exemplar du pe bine-informatul ziar, şi eQ, mulţumindu-I de buna-voinţa sa extremă, Îmi luai bună ziua, deplin edificat. imi rămânea a vedea pe d. Primar şi pe d. Procuror. Pe mâine reiaţi unea acestor întrevederi. C. Cjl. Costn-I oru CRONICA MUSICALA FAUST Am zis erl câ representaţiunea operei Faust din Sâmbăta trecută a fost plină de neajunsuri. In adevăr rare ori am asistat In Bucureşti, la o interpretare mal mediocră a frumoasei o-pere a lui Gounod. Afară de d. Marcassa,nimeni nu era la locul sfiQ. D-re Rosini a început prin a zice fraza el musicală de intrare cu o afectaţiune care nu se potriveşte In nimic cu simplicitatea rolului Margaretei. Cântăreaţa a fost aseme- nea slabă în scenă cu juvaerunie. Nici trilul introductiv, nici gama care urmează trilul nu’i a reuşit. Vocea nu ’i e destul de mlădioasă pentru ast fel de passgiurl. Balada regelui de Thule a fost mal bine zisă. In actul Biseri-cef, d-ra Rosini a avut unele părţi bu-nişo&re, căderea a fost artistică şi jocul dramatic, dar cântul cam sforţat. In actul al V-lea superba fraza mu-sicalâ care să repetă mal multe ori tot Inâlţându-se, a fost foarte bine zisă pâuă la sfârşit; dar acolo cântăreaţa a avut nenorocirea d’a nu putea emite nota finală, ceea ce a stricai tot efectul. D-ra Leonardi a cântat mica parte a lui Siebcl cu prea multă sforţare de vocfi. D sa a uitat că Siebcl e numai un amorez platonic a cărui parte e cu totul lirica. D. Gavrielescu a cântat bine ca de obiceiQ, dur părea obosit şi indispus. Vom aştepta dar a doua representa-ţiune pentru a vorbi de dânsul. Vom observa numai,emisiunea cam gutural* a vocel. Rolul Iul Valentin a fost sacrificat. D. Ciabo de Guili Vgo e un baritonuş fftră nici o esperienţa.care are o mica şi plăcută voce. Dar nu ştie să se serve de dânsa. Scena duelului şi a morţel lui Valentin a fost masacrată. Dacă era vorba d’a aduce asemenea cântăreţi din Ralia, apoi era mal bine ca impresariat s* angajoze pe tinerii noştri artişti români. Fără a fl perfecţi, el ar fi compromis inal puţin părţile cari li s’ar fi Încredinţat. De Martha, sfi nu mal vorbim. N u cu-noaşţeni persoana care a jucat rolul Dar ştim ca era ridiculâ sub toate pun tele de vedere şi că a stricat tot efec tul quartetulul şi al scenei din grădină O singura mângâere ne a rfimas In acest naufragiu musical. Am auzit ş am văzut un Mefistofeles cum nu’ml aduc aminte să’l fl auzit tn Bucureşti Cu toată greutatea ce există pentru un basso profundo, d’a cânta partea cam baritonalâ a lui Mefistofeles, d. Marcasa a fost admirabil. Mal IntfiiQ ne a dat pe adevăratul Mefistofeles precum a fost creat pe scena franceză. Adică un Mefistofeles gentilom, fără gesturi eâagerate şi grimasurl care sperie pe copil. Atât jocul cât şi cântul Iul aQ fost clasice prin sobrietate şi bun gust. N’am auzit un altul de cât pe Faure zicând mal bine serenada din actul al 1 V-lea de cât d. Marcasa Publicul a simţit’o căci a bisat pe valorosul artist, lucru ce nu se făcuse nici o data pentru aceasta piesă ; precum am zis’o eri, el a scăpat situaţiunea. Corurile aQ fost slabe. In orchestră instrumentele de vent şi de aramă aQ dat nişte greşuri simţitoare, cari sunt stranie lntr’o partiţiune cunoscută şi jucată de atâtea ori. In resumat, dacă n’ar fi fost d. Marcasa, aş zice cu drept cuveni că repre-zenlaţiunea operei Faust din anul trecut cu românit noştri!, a fost mult mal bună şi mul îngrijită de cât cea de acum. Să sperăm că impresa va lua măsuri spre a repara lucrurile, căci alt-fel vom fl siliţi a zice ca tn M-me Angot: Cela ne valait pas la peine de chan ger de gouvernement. Arulncv BULETIN EXTERIOR GRAVITATE* SITUATIiNEl IM BUIGARI* O depeşe a Agenţiei IJavas ne comunică. câ plecarea generalului Kaul* bsrsşi ruperea relaţiunilor diplomatice Intre Rusia şi guvernul bulgar, e considerată In Londra ca o agravare ameninţătoare a situaţiunel. Ast-fet am consideral’o şi noi îndată ce am primit ştirea câ guvernul rusesc a dat agenţ -lor săi ordinul d’a părăsi Bulgaria. Dar gravitatea situaţiunel nu implica Încă ocupaţiunea imediată a Bulgariei de către armatele ruseşti. O asemenea o-cupaţiune ar avea de resullat isbucni-rea resboiulul ; declaraţiunile Lordului Salisbury şi ale contelui Kalnoky o dovedesc şi nu e probabil ca cabinetul din Petersburg sfi voească a provoca o ruptura imediata, In faţa atitudinel adoptata de Austro-Ungaria şi de Anglia, ajutate şi de Italia. Prin urmare sfi poate considera ca sigur ca Rusia va Începe prin a întrebuinţa alte mijloace pentru a dobândi în Bulgaria aceea ce n’a putut obţine prin misiunea generalului Kaulbars. Modul cum s’a resturnat principele A-lexandru e o dovadă că Rusia dispune In Bulgaria de mijioace puternice de a-gilaţiune. Dacă s’a resturnat principele de BnUemberg cu atâta uşurinţă nu e Îndoială că resturnarea guvernului re-genţel va fi încă mal uşoară. Eu istă In Bulgaria multe nemulţumiri şi partidul Zankovist poate la un moment dat provoca dezordini grave şi pregăti ast fel tfirlmul pentru o ocupaţiune. Prin urmare plecarea generalului Kaulbars, In loc d’a slăbi acţiunea Rusiei, ti va datnca mal multă tărie, căci ea va fl scutită de toate piedecele, ce resultHfl din oare care convenienţl diplomatice şi internaţionale. Ne putem dar aştepta la evenimente grave în interiorul Bulgariei. V. a se tnşela pe el însuşi, neexistând nici un om In toată ţara şi tn Bârlad In s e-cial, care să nu fi fost martor ocular saQ să un li auzit cel puţindespre scenele scandaloase care s’afl petrecut din partea administraţiei. La aceste alegeri comunale nu s’aă cruţat nici un mijloc de înrâurire morali şi materiali. Terorisarea alegito-rilor, zidârnicirea votului secret, aâ fost la ordinea zilei. Daci la Rârlad, la alegerile urmate la coleg. 2-lea.nu sad întâmplat bătăi şi vărsări de sânge, aceasta se datoreşte tnţe-Icpciunel alegatorilor din oposiţie. F,t aft răbdat toate provocările, toate injuriile, şi toate necuviinţele sbirilor administrativi. Printre aceştia se deosebiaQ mal ales : Domnul Guriţă precupeţ şi orator Marţa la iarmarocul de vite din Bărlad. Domnul lancu Codrescu de profesiune secretar al camcril, şi la oca sie de foloase personale sad a familiei sale, stăruitor la alegeri, devenit celebru prin discursul tip, prin care critică cele desăvârşite de căimăcă-raia Iul Vogorides, Domnul Stefănescu, funcţionar la comitetul permanent, D-nul Popescu directorul scoalel normale şi pescuitor In apă tulbure şi D. lancu Sturdza deputat şi avocatul d-lul Brătianu In localitate. lată adevărul restabilit. Iar dacă d-nul lorgu Gâloâ socrul d-lul Doctor Codrescu, un consilier guvernamental ales, poate să ’şl alribue cele publicate, aceasta II priveşte personal pe el, n’a re de căi să le explice cum va vroi. Primiţi d-le Redactor asigurarea deosebitei mele consideraţii. Lin aleşrnlor. Mâine se va ţine la palat sub pre-şedenţia Regelui, un important consiliu de miniştrii, In care se va trata cestiunea proclamării prinţului Fer-dinand de Hohenzollern de moştenitor al tronului. MARTIRII MINCINOASE Bârlad, 9 Noem. 1886. Ctnd un guvern şi un partid recurg la mărturisirea unul alegător din oposiţie, spre a proba cât de imaculatesunt faptele şi poroccdârile sale, trebue ca să fie foarte decăzut şi discreditai chiar In ochii parlisanilor săi, şi mal mult încă tn faţa ţării. Ctnd Insă acele mărturii sunt resullalul unor interpretări greşite, scliimosite şi depărtate de adevăr, atunci acesta este o probă aculmel neruşiuftrilşia slăbiciunel. Aşaziarul «Tulova,» un jurnal de reclame, la disposiţia tie-cârul care ’I oforă ceva foloase, în numărul său din 6 Noem. curent, Ia o notiţă intitulată : «Alegeri litiere» a-firmâ căd. lorgu Gâlcâ un alegător din oposiţie, ar fi declarat, la comitetul permanent, d-lul Prefect al judeţului Tuto va, ca însărcinat din partea mal multor alegători, căi exprimă mulţumiri pentru purtarea sa corectă In alegerile urmate. Ziarul guvernamental, «Voinţa Naţioualâ,» Însărcinat In special, cu spălarea rufelor murdare a guvernului, s a grăbit prin Nr. săQ din SJNoem. curent, sub titlul: «Alegeri judecate do membrii oposiţiol»,a reproduce acele publicate de ziarul Tu-tova. Este o sfrunLare neruşinată ca prin in-serţiunl depărtate de adevăr, să vroiască Naţiunea allâ ca prinţul Ferdi-nand de Hohenzollern va fi proclamat de moştenitorul tronului. In zioa deşchiderii corpurilor legiuitoare, principele Ferdinand,conform constituţii, va lua locul seu de senator. In acelaşi timp Alteţa Sa va fi înrolat în regimentul 3 de linie. De adâogat la dosarul d-lui Stâ-tescu : Aflăm că d. Mănescu, n’a fost numit judecător de instrucţie la Botoşani, ci trimes înadins acolo pentru a face instrucţia relativă la ultimele evenimente şi având făgă-duiala că îi se va păstra locul seu la Bucureşti. Nise mai asigură căd. Mănescu a primit 5000 franci, înainte d’a porni la Botoşani. m Statul a cumpărat colecţiunea ar chiologicâ a d-lui Cogălniceanu care va pleca în curând la Pari pentru a face o consultaţiune me dicală. Se zice că d. Aurelian este desem nat pentru a înlocui pe d. Stolojan la ministerul domeniilor. • D. P. Carp va sosi Miercuri în Capitală. Cele zise In privinţa unei rupturi eventuale între d-sa şi d. Maiorescu sunt neîntemeiate. D. Carp îş! propune a ataca cu asprime, în viitoarea sesiune parlamentară, politica financiară şi e _ conomică a guvernului. D. Zacharia Stoianof, a sosit în Capitală împreună cu alţi membrii ai Sobranieî, ducându-se în Germania, pentru a se întâlni cu prinţul Alexandru. ULTIMA ORA Londra, 22 Noembre.— «Morning-post» spune ca Rusia înainte de a negocia In privinţa cestiunii bulgăreşti, voeşte ca puterile sfi lucreze pentru a obţine de la regenţi disolvarea Sobra-niel. «Times» spune că candidatura prinţului de Mingrelia nu este respinsă In principiu, dar câ e cu neputinţa sfi se accepte condiţiunile Ţarului cari tind a suprima regimul constituţional In Bulgaria şi sfi facă din ea o provincie rusească. I*esla, 22 Noembre. — Raportul co-misiunil delegaţiunil austriaco asupra budgetului afacerilor streine desa-probă evenimentele din Bulgaria şi spune că desaprobarea a fost unanimă faţă cu contrastul care exista Intre procedeul arbitrar al agentului rusesc şi a atitudinel înţelepte şi moderate a Bulgarilor. Dacă ar fi vorba a apâra onoarea monarhiei toate naţiunile vor fl gata a face toate sacriflciele, dar vor fi asemenea recunoscătoare de a se putea bucura de binefacerile păcii. Comisiunea constata câ basele alianţei cu Germania u’au suferit nici o modificare, cu toate rapoartele amicale cu Rusia, cărora ministru le dă o mare valoare. Raportul menţionează acordul cu Anglia. Exprimă siguranţa câ se va confirma şi pe Viitor buna înţelegere eu Italia, precum şi speranţa de a ajunge la un arangiament amical cu Rusia, manifestând o deplină încredere In silinţele ce ’şl va da ministrul spre a o-croti tn toată Întinderea lor interesele monarcbiel. D-nu Ioan Lens-Slâlineanu, d. Constantin Văcărescu, d. şi d-na Teodor C. Văcă-rescu, d. Alexandru Lenş Filipescu, d. Os-car Lenş, d-na Zoe J.-FIorescu, d-na Ana Lenş aQ durerea de a face cunoscut Încetarea din viaţă a prea iubitului lor tată cumnat şi unebio. GEORGE FILIP LENS şi vă roaga a asista la ceremonia funebră care va avea loc Marţi II Noembre la 10 ore dimineaţa tn sftnta biserică Zlătari. înmormântarea va avea loc la monusti-rea Cernica tn bolta familii. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 34 .TT 7T.ES MARY NilUKMI. BMitfATiLM (Urmare) El asculta fără a înţelege bine, sperând că visează şi că în curând sfi va trezi din acest vis. Şi pe când răspundea încet, asculta cuvintele sale parcă ar fi vorbit un altul dupe glndurile Iul : — Catterino, tot ce ’ml spui tu, ml-am spus’o şi eQ, de mult. Şi numi aduc aminte să fi fost un singur minut de când ne iubim în care se nu’mî pară r£u că le iubesc. Aceste cuvinte, zise ast-fel, o liniştiră. Ztmbi cu amărăciune : — Te ghicesc. Nu m’al rugat sfi te iubesc, eu am fost acea care ţ’am a-rătat mal tntfii că-mi placi. Vanitatea d-tale a fost mulţumită de aceasta. Sunt frumoasă, eram o amantă plăcută şi seducătoare. Este puţin adevăr în ceea ce gândeşti acum şi nu cutezi sfi spui. Am crezut că voi afla fericirea lingă d-ta, când el era lângă mine. poate e o scuză pentru mine, dar d-ta ? eşti scuzabil oare? Bărbatul meu scapă pe Regina, fata fratelui d-tale, intri ast- fel în relaţiuni cu noi, şi drept resplată ’I iai femeia. Frumoasa ispravă, şi mândru trebue să fii de dlnsal Bărbatul meQ Iţi scapă viaţa, mfi scapă pe mine chiar de o moarte îngrozitoare şi ca ''.fi’I mulţumim pentru acest devotament atât de mare în cât poţi zice că e mal suprauman de vreme ce Holgan ştia câ'l înşelăm, noi încercăm încă a ne iubi 1 Recunoaşte, ca şi mine, că nu suntem vrednici de milă nici unul nici altul şi că merităm ceea ce ni se întâmplă astăzi, adică, dispreţul de noi Înşine şi ura noastră reciprocă. Ea "şi şterse ochii. — Catterino, te am iubit mult şi a trebuit catastrofa de care ai vorbit ca sfi sfi turbure amorul meu. Catterino, d-ta care al curajul sfi faci asemenea destăintiirl crude, te rog sfi'ţl revii In fire şi uţi sfi me sdrobeşti ast fel. Mâine vel mai avea încă o remuşcare, aceq,a de a fi ucis pe amantul d-tale. — Adeyerat, Gilbert, am greşit, eQ sunt vinovată, s’ar cădea se mfi osândeşti şi sfi mo blestemi, dar sunt atât de nenorocită! iartă-mfi, Gilbert, sunt puţin cam nebună, mfi crede : — Te iert, Catterino, dar sfi ne despărţim. Nu vei regăsi puţină linişte oe cât când voi ft departe de aci. Aşa dar a-dio I — Gilber uite-vel ce ţ’am spus ?... — Am uit it tot. Catterino, de vreme ce’ţi pare reu. / — Şi d-ta eşti bun, meritai mal bine de cât mine, adio... Ea sfi învălise în mantia sa. EI deschise uşa şi eşi cel întâi din pavilion ca sfi se asigure că nu era nimeni acolo. — Vino 1 zise el Încet. Ea merse alăturea cu dtnsul, prin cărarea strimtă care străbatea pădurea. Nu’i luă braţul. Era foarte Intu-nerec, tăcerea domnea In câm pie. Astfel o întovărăşea In tot-da-un a, până la ea, unde intra încet In odaia el, fără ca nimenea sfi fi ghicit că lipsise de acasă. Când ajunseră acolo unde de obiceiQ sfi despărţeau, sfi opriră. Tot drumul nu-şi spusese nici un cuvlnt. Gilbert ti dădu mâna ; — Adio, Catterino, cu o vooe înăbuşită şi tremurătoare, adio pentru lot-d’a-una. Ea ît strînse mâna fără conştiinţă şi nu spuse nimic. Atunci, Intorcendu-şî spatele unul altuia, sfi duseră fii-care în drumul Iul. Dar abia Giibert făcu câţl-va paşi şi sfi opri. Cine-va care venia alergând în urma lui, îl ajunse şi îl coprinse cu braţele de talie. Era Catterina, tulburată peste mfi-sură, înecată de lacrimi. — Gilbert, nu, nu te duce, nu mfi lăsa, te iubesc, te iubesc, Gilbert ; odinioară, nu ştiam ce ziceam. Putem oare sfi ne părăsim ast-fel ? O ! Gilbert, iubitul meQ, iartă-mfi 1 www.dacoromanica.ro Ea II strîngea pe pieptul sfiQ, ridi-cânduse In vârful picioarelor, şi lipind aproape obrazul sfiQ de obrazul llnfirulul. Ea simţi ceva umid care cădea, picătura cu picătură, pe fruntea sa, şi cu toate acestea cerul era curat şi plin de stele. — A 1 mfi iubeşti, Gilbert, mfi iubeşti Inca, de oare ce plîngl. Nu ! nu mal putem trăi unul fără altul. Gilbert, pune mâna pe ochii mei, vezi, plâng şi eQ te iubesc. El cerca sfi se smulgă din braţele el. Ea 11 reţinea, rlzând şi plângând in acelaşi timp. — Gilbert, ştii la ce gândesc. In loc sfi ne despărţim, ceea ce ar fi o nebunie, vreaQ sfi’ml leg existenţa mea de a ta. Vreau se te urmez pretutindeni, ca şi cum aş fi femeia la. Ceea ce slăbea amorul nostru, era nevoia In care ne găsiam de a ne ascunde şi de a recurge adesea, pentru a ne vedea, la minciuni de care ne ruşinam apoi; a-morul nostru sfi va mări când ne vom iubi în libertate. Vrei ? — Fie, zise el, după sărutare aprinsă şi de moarte, nu te întoarce acasă ; ur-meaza-mfi, vom pleca în astă noapte. Sfi gândi o secundă, apoi tremurând puţin : — Nu, lasfi-mfi sfi'mî sărut fiica încă odată. Mâine voi fi iară singură, şi voi veni sfi te întâlnesc seara. — Juri ? — iţi jur, nu te îndoi I Vrei, Îndată? — Nu, te cred. — Pe mâine dar. — Pe mâine. XI Catterina nu dormi toata noaptea şi aşteaptă pe Ilolgan, care se întoarce două saQ trei ore după densa, zisese, cu toate acestea, câ pleacă pentru doufi zile. Sfi înfiora gîndindu-se că ar fl putut’o surprinde. Ar fl fost perdută. Sfi linişti dimineaţa când Jean vesti că are de gând sfi plece din nou spre seară. Ziua trecu, tristă şi ploioasă. Gerul era cenuşiQ şi posomarlt, Marea neagra şi întârîtată. Furtuna nu isbucni, dar atmosfera era plina de electricitate. Catterina, cu fruntea şi ©chil arşi de friguri, venea şi sfi ducea prin casă, rl-zînd şi vorbind tare pentru a sfi ameţi, sărutând pe Bertha pentru toată nimica. Nu vedea că bărbatul său o ob serva Intr’un chip ciudat, şi apoi rămânea ubsorbit într'o meditaţiune profundă. Ea sfi arunca fără păsare cu ochii Închişi, In necunoscutul teribil al vieţel pe care o doria. A 1 cit de ii te fugeau ceasurile şi cît de repede coboraaceastă noapte care avea sfi’I deschidă o ecsis-lenţâ noufil... Marea e turburată la opt ore, Holgan s’a îmbrăcat cu hainele cele grosolane de pescar şi ş a pus în cap gluga sa de pînză gudronată. El ia pe Bertha tn braţe, o priveşte un moment şi o săruta mal înfocat de cît de obiceiu, mal mult timp mal cu seamă; îneacă un suspin. — Adio, Cattarino zise el, cu o voce stinsă. (Va urma) HP OCA — 10 ’NOEMBRE MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR Publicare limbistică săptămânală. Metodă pentru a învăţa singura scrie şi a vorbi limba franceză. Subscripţiune pentru curs complect I. n. .10 Abonament pentru două luni l. n. 5. Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,25 bani in mărci postate-.4 eşit de sub tipar No. 6 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STflDA OOROB1 a «1 \ n V .4 L CONSTANTIN COMANEANU Doctor in Medicina de la Facnl. din Paris § N Dăm consultaţiuni in toate zilele de la | f orele 10—11 a. m. si do la 2—4, S*r. Scul-1 r plurei No. 15.—Pontru săraci gratuit MORI FABRICI DE SPIRT APARATE «COGNAC SI DE ii ţ t 7* H ■ Pii vi ■B.W. . ■ t fr Mdki ULU REGIMUL 1)E LANA AL ) PROFESORULUI DOCTOR «J A E G E R Recunoscut ca cel mai escelent MEDALIAT ACUM IN URMA. DE J.RIUL MEDICAL D'N LONDRA CU MEDALIE DE AUR Sub-semnaţiI având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lftnâ ce se poarta pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi in lână curată de Cămilă, garantând contra râcelol şi a reumatismului. Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc In magasinul 72, CALEA VICTORII 72 VIS-A-VIS DE PALATUL REGAL D" JAEGER W. BENGER S SoehneSTUTTGART. Se tnsărcinăză cu construo-ţiunl de tur bine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie sad mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri ___ de vin etc. Mare deposit de fer*, raiuri pentru vagonete cL6oa\ivill©, tzeve ci© tuci- R/Ia. r*e a.sor*timent ele pietre de moara. La Fert^-sous-Jouars. Ui MMM TMA TAREisuBovimi Pietre de Moara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fabricelor. Pretzu eorent si catalogu se trimite la cerere franco. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Bucureşti, Strada Coiţei No. 49 ATELIER MECANIC ESIL No. 59. — Strada Isvoru, — No. t 59 m Recomand atelierul meu cu Pompr de toate «Internele, Făn-S titui .1 ii|i|.liIslri<■ I iiI laloinilu.ini iiulere 1 o MS pogoane, 2 hanuri. A se aoresa Strada Speran* lei ,\o. 20 iu Maria I*i-tisteanu. eu garanţie in imobil de 12,000 lei, doreşte a se j angaja la ocasădecomercifi ca Încasator dc bani tn Capitală şi provincie a se a-1 dresa la redacţia Epocei. llrdulholr nur, l.\positiune:» ('ooprrnlo-rllor IHH8 PKM U1 (ll.OHI MAGAZINUL D. I. MARTI NOVICI No. 2, Strada Car ol I, No. 2 pi de culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucă repede, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tutulor Fabricatelor existente. — Preţul : 3 fr. kilogramul — iâ ULX (Cx- O & «Z \ . J -V ■ rv.^g-v - r ixv ,-r- -■ - rr—i a PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE !S. EMAN U EL* (j) No. /, Str. Luterana, No. i cotitul Stirbey-Voda £ Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. **»*»»!» '«A I L-ax-.m»uCX--sCX.^gx-.glL' g■ iXJv, zx «rv «rv ^ N XV ■CT '339 JT1" W $ i A fi Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă, fi “ că a deschis şi în î. BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 0 CASSAde croitorie! Care va funcţiona în aceleaşi condiţiunl ca şi § | aceia din IAŞI. 162 1 ^UL'* 4t I 5 D‘. E. iVt&X reîntorcându-se din călătorie, a reînceput consultaţiunile sale, de )& 8-11 a. m. Strada Clemenţei d'a-supra Farmaciei. DOCTORUL TOMESGU S’A MUTAT No. 3, — Strada Renasterei, — No. 3 Consultaţiuni 5—6 1/2 p. m. GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI HOTEL EKSTEIN — GALAŢI — — STRADA NMUI BRAVUL — Recomand Onorabil, voiajori Hotelul mea nuotl construit şi mobilat, situat pe str. Mihal Brav(Cuza-Vodâ; care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi în centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate. (167) GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI o I > I £ H I CIMENT PORTLAND SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE Sl DE PORTLAND DB I.A BOULOGNE-8C R-MER (FRANCIa) Capital 22,000,000 franci Mărci: demaulb, lonqu£ty et Comp. şi b. famchon et Comp. PRODUCTIUNE ANUALA CONSTATATA OFICIAL: 120.000.000 klg. Fumisori ai GI VERM IA I FH.WCEZ de isi 1819 Recompense la expositiile internaţionale 1855 Paris.—Prima medalie. 1867 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment). 1873 Viena.—Două medalii prime de progres,Decoraţ. ordinului Franz-losef. 1876Filadelfia.—Prima Med. 1878 Paris.—Marele premia, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare. 1883 .Amsterdam. Dipl. de onoare. 1885 Anvers. — Dipl. de on. Si toate recompensele cele d’int&i la expositiile regionale. Principalele lucrări executate cu produsele societăţi Tone Lucrări de Cherbour. 15.000 Derivatiune la Dhuys si la Vaune . . . 40.000 Portu de la Hâvre .35.000 PorturiledelaRouen si Fdcarap. , . .10.000 Expoziţii univer. 1876 si 1878,NouaOpera, Trocadero IlOtel Dieu.............35,000 Rada de la St.-Jean- de Luz...........12.000 Portu delaDunkeque 8.000 PortudelaSt-Nazaire 6.000 Portu de laSables. . 7.000 Portu de la Boulogne In lucrare'. . . .30.000 Portu de la Dieppe .25.000 Portu de la St-Valery 6.000 O colecţie de certificate privitoare la acetic furnituri este la dispositia publicului lare-presentntul si d l- sitarul nostru pentrv Româniaf). EM. ROSKVrH AI, la tlururesii. Strada sf. vineri \o. 4 7.—Asemenea si certicatul de incercare făcută cu acest ciment de către serviciul technical onor. Primărie din Bucureşti, prin care se constata o resi-stenta la tracţiune de 46 de kilo de centimetru patrat, densitate de 1730 si o propor-tiune de 6 la suta parte granuloasa. Deposit in Braila la d-nu U. O. Behrmann. Tone Portu de laCalais(in lucrare)..........50.000 Portu de la Leixocs (Porto) Portugaliafin lucrare)..........40.000 Ec uzele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tunelu de la Braye (in lucrare). . . .18.000 Aducerea apelor de la Budos Bourdeaux (in lucrare). . . . IO.OOq Pav.de lemn laParis 15.000 Lucrări <->e forturi (geniu militar; . . .45.000 Saigon Cochinchina)25.000 Canalu de Panama (in lucrare)............5.000 „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata de tentatorul d-nul Prof. Mcidingrr ^eutru SOBE MElDINGEk (I. Hehn, Viena, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lănga Banca Romăniei Sobele acestei fabrici sunt premiate cucele d'intAiu preniiuri: Alena 4 873. Masei 4 877, tParis 4 877. Seclishaiis 4 877- Mels 4 878. ŞTepIltz 4878. Viena 4880. Eger 4 884 sl Teiest 4884 1 Aceste sobe sunt întrebuinţate în BuopfesU ma* mult de 2000 case particulare, do asemenea mai Hi toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copi', Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Fil*ret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputatdor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca Romăniei; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Hă tel; In laşi, HOtel Trajan (85 sobe) m şcoala militară si casarme. Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se ferească de schimba-—_______ rea fabricaţi unei noastre du- rabile si exacte de imitatiuni de tot felul, fie recon andate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratcle noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis si franco. Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro