ANUL I No. 289. Grioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI ie a fie-cabii luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE ■ a **'r' ME8CI« La cisa Administratiunei • A ItRii Prin mandate poştale. * *n 'ei> 6 luni *0 lei, 3 luni IC Iei. . *' strkia.vtatKs La toate oniciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 Iun! 25 lei. 0 SINGURA EDITIUNE REDACflUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL manuscriptele nu se inapoiaza APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU LUNI 10 (22) NOEMBRE 1S86 Grioore VENTUR A Prlm-redactor responsabil ANUNCIURILE SE PRIMESC HUMAI LA ADMlrtlSTRATIE Anutciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri vi reclame pe pagina treia 2 lei linia I A PARIS» Segasostejurnalul cu UOal. A imerul, la Kioscul din rue Montiuartrr 113 Ho. ADMINISTRAŢ1UNEA 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL SO BANI UN NUMER VECHIU TERORISMUL DE LA BOTOŞANI / CORESPIINDEPiTAJIR BOTOŞANI Botoşani, 7 Noenibrie. De când am sosit aci, abia acum când tml mai remâneo oră până la plecarea trenului, pot începe această corespondenţă. Am vezut pe toţi membrii comitetului opoziţiunei, am vezut pe fostul jude de instrucţiune Ciulei, cu care am avut o interesantă intrevorbire, ce am transcris Îndată pentru a v’o transmite exactă: am vezut pe d general Ipătescu, care ’ml-a dat cu multă bună-voin-"oare-cari lămuriri în oea-ce priveşte toiul ce a jucat armata în tristeleevenimented’aci; în vremea aceasta colegii mei, d. Mareş de la Romdtiu şi d Davila de la Independenţa ,s’au dus In oraş se viziteze persoiele rănite. Ea» cum ve pot resuma în trăsuri ţn°iPale Ş* Pe m’am putut icedinţa, evenimentele de la 2 Noibre petrecute la Botoşani. OU|il Botoşani—aceasta este cunosc—este un oraş, unde întreaga sociie» compusă dintr’un element culţavut mai compact şi numeros clin alte oraşe, aparţine ideilor constatatoare. întreaga populaţiune a oraţului urmează acest curent, ear dectivitalea, represintată prin familii Pilat şi câţi-va gheşeftari politici,,tari au revoltat lumea prin fapteblor, este cu desăvârşire compromită şi slabă. Aceista este adevărata situaţie. Coniliul comunal ne-mulţumise în atita pe orăşeni prin abuzurile sale, ;i mai cu seamă pe târgoveţi, adică mahalagii oraşului, prin înfi-inţire» şi sporirea taxelor, în cât simţea dinainte că, cu toate ingerinţele şi presiunea administrativă resultatul alegerilor comunale îi va fi defavorabil. Generalul Pilat venise Intr’adins de la Roman, unde îşi are reşedinţa ca se ae ocupe de alegerile comunale, fiind în joc nu numai interesele colectivi ţâţei, dar încă Acele mult mai scumpe, ale propriului seu neam, şi ale ciracilor săi. Sfaturi peste sfaturi se ţineau sub preşedenţia sa. Şi la aceste sfaturi luaâ parte nu numai colectiviştii localităţi cu prefectul în cap, dar încă...ţi cucoanele dumnealor. Daca vâspui aceasta, este ca se înţelegeţi oum s’a putut afla cele ce s'au petrecut intre domniele lor, şi prin ct indfecreţiune mi s’a comunicat mare parte din detaliurile po-sitive ce sânt azi în pozii.ie a vă da. Cu două zile înainte de alegeri, vine poliţaiul oraşului in această colectivistă amnare, şi declară că a-legerile sunt oerdute, că opoziţia va isbuti de sigyj. a pune mâna pe consiliul comun». Aceasta nu se ^patei opinează generalul Pilat. Este v^solută nevoe Bă reuşim noi I După ce să trecură mai »julte planuri în discuţie, colectivizata Bo-toşăneanâ se opri la acela d\faCe să intervie armata în alegeri. «Prin armată vom isbuti a intV «mida pe alegătorii opoziţiei, ai no-«ştri vor vota în păr, şi ast fel vom «avea noi majoritatea, «Dacă eum-va se va întâmpla vre «un cas, două de rănire, daca va re-«julta cum-va vre-o incăerare înlre «popor şi armată; atât mai bine. • Aceasta ne va servi minunat, «căci vom profita de ocazie pentru «a pune mâna pe capii opoziţii, şi «a ’i închide ca autorii mişcării.» Acest plan fu adoptat In unanimitate. Colectiviştii prinseră curaj. Succesul le apărea sigur şi inspiratorul acestui plan trecu în ochii lor de un al doilea Brătianu. un adevărat geniu. Dar armata se va presta oare la acest rol ? Întrebă unul. Totul depinzând de armată, prefectul Rojniţâ crezu dibaciu a lua precauţiunile sale. In acest scop, în această şedinţă să şi expedia comandantului de divizie o plângere relativă la ostilitatea de care pare animată armata contra administraţiunel, şi ca e-xemplu se dete un cas ivit de curând între poliţaiul oraşului şi o patrulă militară. In modul acesta, vom pune pe comandantul diviziei în poziţie d a da probe poi-mâine la alegeri că armata nu e hostilâ admi-nistraţiunei Generalul ipătescu, primi dar a-ceastâ adresă a Prefectureî, care mai apoi fu urmată de altele prin care i să comunică că se prevede pentru ziua alegerilor turburâri pe strade şi i se cere ca să ia din vreme pre-cauţiunea d’a posta trupele garni-sonei pe la diferitele puncte împrejurul Primăriei ce i se şi desemnau. Ast fel se pregătise lucrurile pentru ziua de alegeri. Preşedintele biuroului electoral nepotul generalului Pilat avea la disposiţia sa pe d-nu Maior Găplescu comandantul garnizoanei. căruia generalul dăduse instrucţiuni pentru ori-ce eventualitate. Adresa prin care preşedintele biuroului era să ceară ajutorul armatei, era deja gata de cu seara, şi la dânsul în bozunar. Operaţiunile alegereî începură. Dimensiunile hârtiei, controlul şi presiunea administraţiei, apucăturile provocatoare ale tutulor agenţilor poliţieneşti , cari aveau Instrucţiuni pentru executarea planului hotârit de mai Înainte, toate a-ceslea făcură că se răspândi sgomo-tul în oraş că alegerile se falşificâ şi că fostul primar Iiasnaş se va alege din nou şi cu d’asila primar. Trebue ca să vie cine-va in Bo-taşani ca să înţeleagă câtă ură şi nemulţumiri neîmpăcate şi a grămădit fostul consiliu comuaal in contra sa, ca să priceapă exasperarea care a coprins oraşul la această veste. Mărginaşii oraşului,oamenii muncitori cari au vecinie a trece barierele erau cel cari simţeau mai mare nemulţumire,şiaveau mai mult interes ca starea lucrurilor să se schimbe căci asupra lor căzuse greutatea poverilor impuse de fostul consiliu comunal. Aceşti oameni erau grămădiţi pâlcuri, pâlcuri prin mahalalele lor, şi interesul d’a şti cnm li se hotărăşte soarta ii aducea in centrul oraşului unde se află Primăria, Aflând cele ce se petreceau la Primărie, văzându-se ped’altă parte provocaţi de agenţii poliţiei, aceşti oameni erau disperaţi ca o mână de oameni se escamoteze ast-fel avutul comunei lor în contra voinţei unui întreg oraş. Detaliurile celor ce au urmat nu le pot încă comunica în deplină cunoştinţă de causă. Îndată ce voi complecta notiţele mele, vi le voi trimite; căci mal înainte de toate ţiu a nu eşi din marginale adevărului. Aceasta a fost starea «piritelor in ziua de 2 Noembrie. Negreşit că capii oposiţiunei nu puteau de cât să Împărtăşească sentimentul unanim contra fostului consiliul comunal, ba, ce e drept ei au contribuit la întărirea acestui sentiment prin expunereu faptelor acelui Consiliu în întrunirile pregătitoare ale alegerilor. Bolul ce dânşii au jucat in ziua de 2 Noenibrie, e departe de a fi a-cela ce voesc azi colectiviştii d’aci, se le atribue. Adevărul e că departe de a Împinge poporul la acte de violenţă, ei şi-au dat toate silinţele ca să menţie legalitatea. D. N. Boldur Epureanu, care se afla în sala de vot împreună cu d. Christea Pilat, preşedintele, deputaţii Urzică, Russu. Iiasnaş etc a e-şit îanintea mulţimei care invadase Primăria, şi numai prin influenţa sa şi grafie energicei şi demnei sale atitudini a oprit intrarea în acea sală, spargerea urni şi acte de res-bunare contra foştilor membrii ai Consiliului comunal şi cei l’alţl co lectiviştî acolo adunaţi, cari tremurau de frică, îngroziţi, şi fără de glas. Acestei salutare intervenţiuni da-toresc colectiviştii viaţa. Şi nici că pot să o tăgăduiască. influenţa ce capii oposiţiunei Bo-toşenene au exercitat asupra mulţimei a fost aşa dar eminamente împăciuitoare. Graţie lor, şi graţie armatei, lucrurile s’au liniştit Îndată, şi n’avein azi a deplânge o îngrozitoare vărsare de senge. Sângele însă a curs In ziua de 2 No-embre un om s’a văzut căzut mort. Nu se ştie însă cum s’a îngropat. Nu se poate afla de densul nimic. Noi îndreptăm în acest sens toate silinţele noastre. Deja am putut constata mai multe caşuri de rănire produse prin gloanţe şi baionetă. Mâine vom merge Însoţiţi de o Companie medicală, din casă în casă pe la răniţi să constatăm intr’un mod indiscutabil natura rănilor şi pro-veninţa lor. Cu toate acestea, armata nu poate fi acuzată în această împrejurare. Vina toată incumbă acelora cari, pentru reuşita planurilor lor de interes de gaşcă au pus în presenţâ armata cu poporul. C. G. Costa-Foru DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAT Paris. 10 Noembre. O depeşă din Viena adresată ziarului “Temps" comentând plecarea generalului Kaulbars, crede că Rusia va schimba terenul şi că va căuta a obţine de la puteri ceea ce ia retuşat guvernul bulgar. Berlin, 19 Noembre. Contele ŞuvalolT, ambasadorul Rusiei s'a dus iert Ia Friederichsruhe ca să con-fereze cu prinţul de Rism&rch. Se crede că Austria şi Anglia vor face. dificultăţi contra candidaturii prinţului de Mingrclia, fiind-câ acest prinţ e un supus rus, Lonilra, 19 Noembre. Contraria ştirii după care lord lddesleigh, ministru al afacerilor streine ar li respuns tntr’un mod negativ întrebării ce i s a pus de către L). de 6 aal, ambasadorul Rusiei, dacă Anglia va sprijini candidatura prinţului de Mmgrelia, ministrul englez na dat un ast-fel de respuns, dar a spus că Anglia de acord cu puterile doritoare de a respecta libertăţile Bulgarilor aşteaptă o declaraţiune din partea Bulgarilor însuşi tn privinţa acestei candidaturi. Paris, 19 Noembre. Cu ocas unea discursurilor lordului Sa-lisbury şi a contelui Kalnoky «Temps» laudă pe Bulgari cari voesc să’şl conserve independenţa şi blamează ziarele franţuzeşti cari aprobă purtarea Rusiei. Acelaşi ziar recunoaşte că Bulgarii &Q fost cel dântâiu, cari au violat tratatul de la Berlin prin revoluţiunea din Filipopoll, dar aceasta nu ameninţa interesele nici unei Puteri nuri. Numat Turcia avea drept să se plângă, dar ca tăcu, tnţclegând că o Bulgarie mare ar apăra o contra Rusiei. 0 ocupaţiune a Bulgarie arii o violare de tratat mult mal gravă, căci ar arunca pe Turcia In mâinile Rusiei. Nu trebue deci să se mire cine-va dacă contele Kalnoky a declarat că acei stă o-cupaţiune ar ti un «casus belii» şi dacă Anglia a promis a sprijini pe Austria. Pesta, 19 Noembre. Comitetul delegaţiunil ungureşti a a-doptat capitolele ce afl remas din budgetul extraordinar al armatei. Pe urmă, In cursul unei discuţiunl asupra fortitlcaţiu-nilor Transilvaniei şi a dat desluşiri asupra întăririlor de la Pola. Pesta, 19 Noembre. Comisiunea delegaţiunil austriace a a-doptat, după o discuţiune de 5 ore creditele cerute de guvern pentru ţările o-cupate. St. Pelersburg, 19 Noembre. «Journal de St. Petcrsbourg» primeşte din Budapesta ştiri cari explică limbagiul contelui Kalnoky, prin dorinţa de a satisface gustul resboinic al Ungurilor. Interpretarea pacinică a presei europene probează o dorinţă universală de pace, şi tncrederea In menţinerea păcii probează că lumea e asigurală de vederile pacinice ale Rusiei. Atunci, pentru ce aceste provocări nefolositoare ? E greO a concilia ast-fel de procadărl cu Întreita Înţelegere. Acelaşi ziar se crede întemeiat, tndoin-du-3e că d. Kalnoky vorbeşte cu autorisa-rea Germaniei. Atena, 19 Noembre. Oposiţiunea protestează contra disolvâ-rii Cameril şi califică această măsură de neconslituţională. Viena, 19 Noembre. Consulul Rusiei a primit de la generalul Kaulbars ordinul de a pleca din Varna.tn 3 zile. A făcut visita de plecare corpului consular, căruia i-a recomandat tntr’un mod genera! să protegieze pe supuşii ruşi şi a lăsat gerarea afacerilor canceiarulul consulatului. El va pleca pe cuirasatul «Mercur» la Odesa. Londra. 20 Noembre. Anglia n’a refusat a accepta pe prinţul de Mingrelia ca candidat la tronul Bulgariei, dar a declarat că ar dori ca Bulgaria să se pronunţe In mod prealabil in astă privinţă. Cercurile ruseşti din Londra cred că ple- carea generalului Kaulaars va avea pentru Bulgaria consecinţe grave. Sgomotul privitor la o conferinţă nu este scris. Puterile preferă negociările dintre cabinete pentru alegerea prinţului. Rusia doreşte şi ea să reguleze cestiunea unirii Rumelil Înaintea acestei alegeri. Berlin, 20 Noembre. «Post» desminte ştirea despre o alianţă dintre Anglia, Austria, Italia şi Germania; dar asigură că puterile sunt tn Înţelegere perfectă asupra cesttunil bulgăreşti. Sofia, 20 Noembre. Generalul Kaulbars a plecat. El se tnloar» ce In Rusia prin Constantinopol. St. 1‘etcrslmrg, 2u Noembre. «Nevoie Vremia» şi «Novosti» fac să reiasă că plecarea generalului Kaulbars trebue să servească de Înştiinţare nu numai Bulgariei, dar mal cu scamă puterilor cari ad făcut din Bulgaria o poartă deschisa spre a opera contra Rusiei. Aceleaşi ziare adaogă că această plecare nu implică o ruptură cu Bulgaria însăşi, dar că e primul pas făcut In sensul unei rupturi cu oameni cari provoacă turburâri tn Bulgaria. St. Pclersburg, 20 Noembre. Ziarele publică o comunicaţie care ex pune faptele cari a0 adus ruperea relaţiu-nilor cu Bulgaria Bruveles, 20 Noembre. «Le Nord» spune că plecarea generalului Kaulbars nu este o retragere ci o ruptură. Această hotărâre nu Insemneazâ de loc cft Rusia se desinlereazâ de cestiunea bulgărească, nici că cedează nimic din interesele sale particulare şi internaţionale. I*es'a, 20 Noembre. Delegaţiunea austriacă a adoptat In şedinţă plenară budgeturile resbelulul, fi. nanţelor şi a supremei curţi de compturl. Înaintea şedinţei plenare, comisiunea fixase lntr’o conferinţă secretă, ţinută dupe o propunere formulată de stânga, adoptată de majoritate, partea politică a raportului asupra budgetului afacerilor streine. * *->» Şedinţa comisiunel deschizându-sc, d. Kalnoky exprimă deplina sa mulţumire pentru înţelegerea privitoare la ţinta politicei Austriace. Acest acord Sn cestiunea ce se atinge de prestigiul şi de posiţiunea monarchiel faţă cu streinâtatea, fiind pentru ministrul de o mare importanţă, vede cu recunoştinţă un preţios concurs pentru sforţările sale. Berlin, 20 Noembre. Ziarele de seară menţionează sgomotul despre retragerea ministrului de resbel şi despre Înlocuirea Iul prin şeful amiralităţii, locoteneuiul-geaeral de Caprivi, care la rtndul Iul ar fi Înlocuit prin vice-ami-ralul Monts. Acest sgomot e cu totul netnlemeiat. C»ir, 20 Noembre. Se asigură că 50,000 de abisinienl, merg asupra Kasa.el. Varii», 20 Noembre. Pavilionul consulatului rusesc a fost dat jos şi pavăza ridicată ia i ore seară. Consulul rus cu familia sa a plecat din Varna spre a se duce pe bordul cuirasalulul «Mercur», la 5 ore. Mulţimea foarte numeroasă şi foarte liniştită după ce staţionase înaintea consulatului, a însoţit pe consul până la debarcader. Primim următoarea telegramă de la corespondentul nostru din Botoşani : După chiui* mărturisireaolicia-lilor alegerile sunt nule. Ilasnas declara ca, daca se vor intari a-Iegerile, el va demisiona. In cercurile ofiale se marturi-sisesc numai doi răniţi; in realitate sunt mai mulţi dar se ascund de frica. Am constatat pana acum opt răniţi. Instrucţiunea isi da silinţa d'a implica pe toti capii oposiţiunei locale, mai ales pe Calimacli. Cej lş*m www.dacoromanica.ro RPOCA — !0 NOEMB IE \ % mal multttîreovcti sunt pnslln libertate; au reinas arestaţi numai lianteseu. Foit, \ astliu Sentimentul general, chiar Intre ofieiall, este ca numai mode-ratiunei armatei se datoreste ea nu s’a făcut o mare iersarede săiujc. Chiar acum oposltl un ea e stn-pnnn pe situatlune : ia primul el apel oraşul întreg ar fi din nou In picioare : numai o atitudine concilianta si moderata poate preîntâmpina noi nenorociri. Colectiviştii sunt nemulţumiţi de înţelepciunea pe care a are-tat'o armata si, in special, generalul Ipateseu; ei nr voi arestarea taliilor eapilor opositiunei înainte de a se proecde la noi alegeri. Un întreg batalion de linie păzeşte pe arestat! în arestul Judeţului. (IIMUEVORBIRE CI ». CULEI Mergând la d. Ciulei, dupe ce ‘i-am expus scopul visite! mele şi ’l-am arătat impresiuneh ce a produs In Bucureşti demisiunea şi destituirea d sale, ’l-atn rugat să bine-voiascâ a 'ml da oarecare lămuriri asupra amănuntelor. D sa primind a fi ast-fol intervie wat, pe cât 'ml aduc aminte, 'ml-a relatat ast fel evenimentele cari s’afl petrecut tn ziua de 2 Noembre : Duminica 2 Noembra, pe la orele li 1/2, eram !n cabinetul med. Im! terminasem afacerile. S’auzea c'o să fie o istorie. Lumea era îngrijită şi mal cu seamă noi care trebuiam să restabilim ordinea. Pe la 1, vine poliţaiul şi face cunoscut Procurorului că o sumă de oameni să găsesc tn ograda clubului. Procurorul Îmi face cunoscut aceasta. Ne suim amândoi Intr’o trăsură, trecem pe la club, vedem un număr de oameni postaţi acolo, Insă liniştiţi. Nu puteam şti dacă sunt alegători sad nu. Văzând că nu fac nici o demonstraţie, ’l-am lăsat In pace şi ne am reîntors la parquet amândoi. Am stat până la ora 4, când m'am dus la chioşc ca să iad jurnalele. Pe aproape de 5 un băiat ImT spune că să bat la Primărie. Plec. Ajuns la Primărie, văd c'am vre o 200 locuitori, lmpânuţl de copil şi privitori, In mijlocul pieţi I Primăriei ; acea sumă de oameni, In linie dreaptă lupta cu soldaţii. Văzând că soldaţii şi ofiţerul lovesc, am in-trat In mijlocul lor. Procurorul se găsea tn mijlocul pieţii.la câţî-va paşi de mine. Când am vrut să intru Intre soldaţi şi popor, dânsul m'a luat de braţ zicându-ml «Nu te vâră c’al copil!» l'ain respins: «Lasă-I acasă 1» şi am intrat In mij'ocul mulţimel ca să o-presc lupta. M’am întors cu faţa spre so'daţl şi ofiţeri cari lovead cu patul puştei şi cu baioneta. Am strigat ofiţerului: «Nu lovi!» Atunci am şi primit de la dânsul o lovitură cu latul săbiei peste umărul stâng. Văzând că nu mă cunoaşte, ’l-am arătat semnul de judecător de instrucţie. Atunci lupta a încetat. — Întrebai pe d-î Ciulei daca soma-ţiunilc legale ad fost făcute. — Eu nu le am putut Tace enci. când om venit, lupta era deja încinsă st m’am informat ca pro ourorul nu făcuse scmattunilc. Câţî-va din oameni cunoseândumă, mi-ad spus să le dad dreptate, şi mi s'ad plâns că nu vor pe Hasnaş «ie primar. Vre o trei sad patru ml-ad arătat răni provenind din împunsături, din care «iot la deşerturl şi doi la mână, având degetele pline de sânge. Le am promis că li se va face dreptate. Şi vre o 40 ad şi plecat după mine până Tn dosul gradinei Primăriei, de unde,zicfndu-!e: «dnceţi-văoameni buni a casă!» eO am revenit pe piaţă ca să răspândesc şi pe cel l'alţl. Oamenii aci nu voiad a pleca şi ce-erad Întruna ca să nu mai fie Hasnaş la Primărie. In acest interval, D, procuror ceruse In scris noi renforturl de la comandantul militar. O companie de dorobanţi, sub comanda d-lul căpitan Lupaşcu, a sosit, postându-se înlr’o u-iiţă lăturalnica de Primărie. Poliţia ml-a dat de ştire c& un numeros public se află la Club. Mi s’a cerut să dad ordin să II scoaţă din club cu armata. Am ordonat să Ii lase In pace, tnsă ca pre-cauţiune, armata să înconjoare clubul şi la eşire, să ordone oamenilor să circule. In urmă, revenind -la Primărie am trecut pe strada care făcea faţă a-celel unde era postata compania Lupaşcu, şi acolo am văzut c’am un esca-dron de Călăraşi. Printre ofiţeri am cunoscut pe maiorul Căplescu şi pe căpitanul Tiedemain. Poporul ajunsese să fle depărtat c'am la 300 paşi de la Primărie. In timpul acesta am aflat că prefectul ş> câţî-va din deputaţii oraşului erad la generalul Pilat unde chibzuiau ce e de făcut. Procurorul cu mine am intrat In sala Primăriei unde am constatat ferestrele stricate, pietre prin sală şi preşedintele Hiuroului, Chrislaki Pilat a esclamat «Ne ucid 1 Spuneţi tutulor autora cari ad făcut această treabă, precum acelor cari II protegeazâ, că trebue se fie Închişi ca viaţa noastră să fie scăpată». ECi am plecat să văd ce mate pe stradă; erau aproape 8 seara. Mulţimea nu se retrăsese încă. Atunci am invitat pe maiorul Câ-plescu se facă o şarjă In pas mic pentru a respândi poporul. D. major, rlzând mi a răspuns că nu există astfel de comandă, şarja făcându-se tot d'auna In galop. l'am spus atunci că eO nu mă pricep In ale miliUriel, dar că 11 rog să răspândească publicul cu prudenţa şi fără a face vre o nenorocire. Cum s’a executat aceasta, nu ştid, de oare-ce ed am trecut pe stradă In dosul Primăriei, unde am Început cu sergenţii a dispersa un număr de curioşi, copil şi servitori. M’am dus In localul Primăriei unde am găsit pe Procuror, Poiiţaiu, D. Hasnaş şi multe notabilităţi guvernamentale. Parte din aceşti domni erad ocupaţi cu despuierea scrutinului, şi parte umblad prin săli straşnic tulburaţi. Aci întrerupse! şirul naraţiunel d-luî Ciuleiu, pentru a II tntreba dacă la a-ceastă operaţie de despuiere a scrutinul uf. nu a v*zut asistând şi din membrii ©posiţiunel. — Vani venit |>e nici unul. Sălile erad goale; publicul st- retrăsese, şi atunci nu erad presenţl de cât d nil susmenţionaţi, c'am vre o 20 de persoane. Am trimes acasă, prînlr’o birjă, răspuns femeel mele să nu m’aştepte cu masa, şi să nu fle Îngrijită ; ear cd m'am dus să mănânc In grabă In apro-pire la un birt. Pe când mâneam, vine comisarul Ciornei, şi îmi spune că mă chiama Prefectul. Am lăsat masa, am plecat la Primărie Ajuns acolo, Intr'o sala alăturata, am găsit pe d. Procu- | ror, Prefect, deputatul Russu, Prima-rale Hasnaş, Procurorele Aronovici de la Roman şi alţii. — Domnule Judecător dă mandate de arestare! Cu aceste cuvinte mă apostrofă cu glas tare d. Procuror Crivăţu faţă de toţi cel mal sus, la Intrarea mea In sală. La aceste cuvinte, am răspuns şi ed pe acelaşi ton : — «Nu pot da mandate ilqgale! Şi nu le pot da. acum noaptea; căci nu se pot executa '. — Lo vom executa noi! strigară câte-vr voci. Prefectul insistând să trai ceară mandate, i am refusat şi d-sale, spunân-du-I ca nu îmi permite legea. In faţa presiunel generale ce mi se făcea, ln-torcându-mă câtre d. Procuror : — «Eşti omnl legeT, i'am zis, spune se cuvine să dau mandatele care mi se cer?Procurorul tăcu. — «Ai curajul opiniei d-tale? Spune domnule pot să dad ? Scuturându-şl poala surtucului, procurorul răspunse : «Apoi de ! ştid şi ed câ, după lege, nu poţi da». Prefectul Rojniţă, schimbând’atuncl tonul : Nu fii Încăpăţînat, d-le Ciulei, şi fa ce Iţi cerem. — încă o dată vă spun ca nu ’ml dă voe Ipgea. — Dar daca ai vrea d-ta........... Am dat din umeri, şi am eşit. Lumea se retrăsese după piaţă; era linişte In oraş. M’am reîntors la birt; căci încă n'a-pucasem să mănânc. Abia ajunsesem când din nod mă chiama d. procuror şi ‘ml spune : — Dragă Ciulei, te rog, dă mandate, câ nu e chip. Nu i-am mai răspuns nimic; căci simţeam că perd răbdarea. — Uposiţia a trecut de la club In casele d-luî Buzdugan Toţi te rugăm să dai ordin armatei să li scoată d’acolo. I-am răspuns: — Ed'ajuns ca să’i avem In priveghiere, putem să punem chiar să Înconjoare casa; dar nu văd cu ce drept i-am scoate noi din casă afară pentru a provoca tocmalnol, scandalul. Pe la 9 1/2 m’a anunţat Intâid o persoană necunoscută, apoi poliţia, că poporul a spart poliţia ca să scape pe d-nu Hânţescu, a cărui arestare o ordonase d. procuror Împreună cu substitui săd d-nu Petro van. FOITA ZIARULUI „EPOCA11 (13) barbu m (Urmare) In aceste din urmă, viaţa fiind mat mărginită, ideia de stat mai concretă, mal-mal fie-care cetăţean era In stare să cunoască trebuinţele micei sale patrii şi să dea o soluţiune înţeleaptă problemelor politice. Acolo Statul se identifica cu comuna. In statele moderne, cu vasta lor întindere teritorială, cu multiplicitatea lor Infinită de interese, cu ştiinţa şi geniul ce se cer pentru conducerea lor, nu fie-care cetăţean este In stare a da un vot luminat şi bine chibzuit. De regulă, cu Întinderea dreptului de vot asupra mul-ţimei indiferente pentru afacerile publice, alegătorii, conduşi de baghiia magică a administraţiei, se pronunţă In favoarea unul candidat pe care nici nu l'ad văzut piuă In ziua alegerii şi care câte o uată, sigur de isbândă, nu se lafăţişează înaintea lor nici chiar in acel moment solemn. Tendinţa liberalilor era de a Inpinge ţara şi pe Ppuon către votul universal, spre a pu- tea Introduce In Parlament pe toţi a-coliţis lor, cari, In acele timpuri de descompunere socială, începuseră a răsări ca ciupercile pe un gunoiă In pu-trefacţiune. Cei mai mulţi din el erau oameni fără meserie, fără specialitate dar lndrăsneţl spre a deveni ceva şi nesăţioşi de a ajunge la deputăţie, ba chiar la guvern. Şi, cu toate acestea un individ care nu posede nici un certificat de onora-bi'itate sau competinţă, care nu are ca inginerul, advocatul, medicu', profesorul, o d plomfi liberată de nişte autorităţi recunoscute, departe de a fi o valoare politică, este pur şi simplu o nulitate. In asemenea condiţiunl, un negustor nu l’ar primi nici băiat In prăvălie, ba poate nici fecior în casă. cu atât mai mult cu cât candidaţi! la deputăţie fac parte din tagma oamenilor politici, tagmă foarte puţin sigură Intr'o ţară fără educaţie publică, pentru câ cei ce o compun nu sunt tot-d’&una bărbaţii cel mal oneşti şi mal independenţi, ci adesea nişte limbuţi de cafenele şi de răspântii, cari, respinşi de ia ocupaţiile private unde se cere munca şi onestitate, s’au a runcat Intr'o specialitate unde lipsa de scrupul şi de reservă, departe de a fi o slăbiciune, este o forţă. Cele ce se petrec astâ-zl, mal ales dupe ultima revizuire a constituţiei, ne arata îndestul justeţa acestor observaţiuni. Agitaţia de atunci ’şl-a atins scopul şi dorinţele de odinioră au devenii o realitate. Cât de pe dos au eşit predicţiu- Imediat m'am suit In birjă cu d-nu procuror, care mai întâii! pretindea ca să ia după trăsură un escadron de călăraşi. Abia l’am putut face a înţelege că aceasta este de priăos. Pe dru n am ordonat agenţilor poli ţiel să facă a se închide toate localurile publice, cârciumele etc. Ajuns la poliţie, am constatat sfârămftturi'e ferestrelor şi a uselor. Mulţimea însă să retrăsese, după liberarea d lui llăn ţesco. M'am reîntors la primărie, unde din nod, prefectul şi cel I alţi, ad insistai pe lângă mine pentru emiterea de mandate. — «Mâ nu dimineaţa voii! da câte o fi de trebuinţa ; acum Insă, noaptea, nu pot», am răspuns ed cu hotârîre. D-nu deputat Gheorghe Urzică, invocând protecţtunea forţei publice pentru a se reîntoarce tn siguranţă Îs do-micild, i am dat £ călăraşi şi un sergent să ’l Insoţeascâ. Am plecat să inspectez oraşul. Am văzut pretutindeni linişte. Armata era răspândită, In patrule pe strade, absolut părăsite de lume. Aci d. Ciulei făcând o mică digresiune îmi zise: Daca am refuzat în acea seară d a emite mandate, am făcut-o atât pentru câ legea mă oprea lntr'un chip expres cât şi pentru a evita o şi mal mare tnfuriare a populaţiunel faţă cu un asemenea fapt nelegal; afară d'a-ceasta aş mal putea ndăoga şi alte con-diţiuni de o natură mai delicată In care Insă nu voi să intru pentru moment. A doua zi discuţie la parchet Intre procuror ajutatde substitui sădşi mine. D-lor susţinead ca faptul de In pre ziuă era o rebeliune, ca atare o crimă ordinară, şi ca consecinţă îmi ce-read să liberez mandate de arestare contra acelora pe care d-lor II pretindea capii mişcărel, şi anume dd. Theo-dor Calimaki, Alex. Enacovici, Con-standin Bobeica, C. Ilănţescu.N. Foty, C. Vasilid şi locotentul rezervist Var-lam Ghiţescu. Ed susţineam ca faptul consistând In Impedicarea liberului exerciţid a unul drept cetăţenesc, este ca atare un delict politic, şi după constituţie nu atrage arestul preventiv. Văzând că nu se suferă discuţia, şi se pretinde mandatele de arestare cu ori ce preţ, desguslat, şi simţindu-mi situaţia mea netorelabilă, după 10 ore de răbdare, m'am decis a îmi da demisia şi am Inaintat-o telegrafic d-lul ministru de justiţie. — Puteţi să 'ml daţi textul acestei demisiunl ? — L'am păstrat; ealâ'l. Domnule ministru Mi sc cer lucruri Imposibile, nu le pot face, rog; conslderatl-nie cu demisionat. Jude-instructor Ciulei In ziua aceia n’am primit nici un răspuns. Ed am continuat a lucra. Am emis 7 mandate de aducere contra zişilor domul; iar nu mandate de arestare cum mi se ceruse. nile lui C. Boliac, care In 1858 scria : «Cu pârdalnica asta de Constituţie arc să se Înfunde respunderea scurt. Pas de te maf chiverniseşte din slujbe! Mai bine un an ministru cu regulamentul de cât zece ani ministru cu Constituţia ! «D-nu Barbu Katargiu se află pe târimul feudal», zicea d. 1. Brâtianu îrilr'unul din discursurile sale.: «noi suntem pe târimul dreptului public modera, dreptul social care s’a întins azi In toată Europa» 1). Nu discutăm dacă leaderul conservatorilor se a-şeza pe târimul feudal ; ceea cu ştim positiv este că târimul săd era mal a-nevoe de, apărat, pentru câ ei zicea tutulor: «formaţi-vă , educaţi-vâ», pe pe când adversarii săi strigau: «n'a-veţî nevoe de nimic ; e destul câ sunteţi oameni, pentru ca să vă bucuraţi de toate bunurile usurpate de vrăjmaşii noştri.» De aci o ţesătură întreagă de fraze deşerte, in cari expresiunile de libertate, naţiune, popor, constituţie, impilaţl, boerl, tirani, giubeliî, trădător! etc., se combinau în deosebite feluri cu o logică de ocaziune. A-ceste cuvinte tipărite prin ziare şi re-peţite prin Întruniri publice produceau nişte efecte miraculoase asupra unor auditori ce le ascultai! atunci pentru întâia oară. In general oamenii admit sad resping teoriile politice nu dupe adevărurile ce ele coprind, ci dupe folosul ce fie care din eî nădăjdueşte a A doua zi văzând câ nu vine răspuns din partea ministrului, am reînoit prin telegraf dem'siunea mea. In acea zi însăn'am mal putut lucra, din cauză că d. procuror ridicase din cabinetul med dosarul afacerel. Voind a H cere dosarul, n a fost chip să mă întâlnesc cu d-sa până seara. Mi s a spus că este la d. ministru Sturdza- In acea zi Preşedintele tribunalului, d Christea Pilat, mi-a trimis prin gre fierul cabinetului med comunicare de o telegramă ce primise de la ministrul justiţii In noaptea de 3 Noembre cu conţinutul cam următor: D-le Preşedinte, rog recomandaţi-mi un judecător de instrucţio fn locul d-lui Giu-i, lei destituit. întrebaţi d. Neculescu nu primeşte? (semnal) Slâlescu. ErI, 5 Noembre, venind la pestu; med, unul din ajutorii de grefă n i-a spus că a venit o telegramă relativ la l înlocuirea mea. Am văzut acea tele grama. Ea este ast-fel conceputa : Prin înalt decret Regal se numeşte d. Manescu, actual jude de instrucţie la tribunalul Ilfov în locul d-lul Ciulei. Nu îmi mal remânea de cât a da primire noului titular arhiva cabin tulul med, însă d-sa se vede, oci: pat cu instruirea afaceret în chestie,-nu m’a primit. Aci se opri d.Ciulei tn naraţiunea sa Cautal a mă informa cu discreţium de posiţiunea d sale particulară. D. Ciulpf e om fără avere. Are nevastă şi trei copil. Strânsei mâna magistratului independent şi demn cu caro avusesem o noarea d'a vorbi, şi emoţionat, mă întorsei acasă pentru a vă scrie această relaţie. C. O. Costa-Foru. 1NFORMATIUN I Consiliul de miniştrii ce s’a inut Sâmbătă, s’a ocupat cu cestihea permutării d-luî general Ipătest şi înlocuirea sa prin generalul fă-descu. Se zice câ generalul Vlâdesc;’ar primi să ia locul generaluluDă- tescu. * Ziarele guvernamentale faare sgomut fiind-câ am recunosi d. Carp, a condus cu multă re| alegerile la coloarea de Albastr Încă o dată aducem omajielefca-stre d-lor Maca şi Carp pentru iodul dpmn cum au presidat alegile în coloarea lor respectivă. Cât pentru cei l’alţl magistralei s’au arătat demni de şeful lor d Jâ-tescu, iar administraţia şi po|ia au făcut cele mai neruşinate i«e-rinţe. Sperăm că foile guvernameijale care au luat act de prima parte a informaţi unii noastre, vor lua ic:t şi de partea a doua. * Corespondentul nostru din Botoşani telegrafiază că ştirile pe cate V i. Colecţia de ţaţă, j». IUI , www.dacoromanica.ro trage din ele. Şi fiind-câ agitatorii spuneai! tutulor ce voiau să ’î creazfi cs In sacul celui din urmă conscris se află bastonul de mareşal, cel ce ’I ascultai! credeau că e vorba de el. Cel mal mulţi, dupe ce se ruinară ajutând cu banii lor agitaţia, înţeleseră că sub toată această fraseologie meşteşugită se ascundea interesul personal al celor ce se slujeai! dă dânşii ca să ’I exploateze. In contra acestei tendinţe de nivelare sad mal bine contra acestei tendinţe de căpătuire personală, Barbu Catargiu să lupta cu o energie, cu o stăruinţă, cu un talent necunoscut până aci în viaţa publică a Românilor. Pe când adversarii săi politici aruncaii numai a supra boerilor răspunderea situaţiei umilite tn care se aflase ţara şi nesocoteau cu totul puterea lnprejurărilor, e! dovedea în frumoasele sale discursuri meritele şi drepturile acelora-'şl boieri Ia recunoştinţa poporului românesc. Acel boerl cari ajunseseră obiectul atacurilor şi insultelor presei liberale, acel işlicarl şi tombatere |aeoperi-seră ţara cu biserici Intr’o epocă de viaţa religioasă, iDtemeiaseră institute de bine facere pentru mângâierea cel-lor desmoşteniţl, înamtaseră ştiinţele şi literatura naţională, alungaseră ignoranţa pe cât asprimea timpuailor Ie permisese, ştiuseră să înblânzească furia vrăjmaşilor ţări! şi să’I apere vechile eî drepturi adesea cu pericolul vieţel lor. înainte de Divanul ad-hoc şi mai Inamic de a exista o burgesie română, boierii, In persoana Mitropolitului Lupu, a Banului Br&nco-veanu şi a altor boieri frunlaştpre-sinlaseră un protest la Congresul din Verona (1882) pentru restabilirea ţării în drepturile el strămoşeşti pe baza capitulaţiilor cu înalta Poartă. Din acel moment protestul se repeţise tn deosebite ocaziunl atât dejioierii din Valachia cât şi de cei din Moldova 1). De vom răsfoi filele clirpnicelor noastre, vom vedea ca aceşti boieri au adus ţării servicii de acelea a căror a-mintire nu se şterge nici o «Iştă şi că, pe când cele l-alte strate ale societăţii nu visai! de drepturi şi de auton-d^id, el singuri să expuneau spre dobândi. Katargiu recunoştea c# s a0 făcut multe greşeli In trecut, dar nu se putea opri de a ridica puternica sa voce tn contra acelora, cart, din ştiinţă sau din neştiinţă, ştergeah d/ntr’o singură trăsură de condeiu viaţa şi dezvoltarea noastră istorică/ făceau să înceapă tot binele şi toaă^ virtuţile civice de la dânşii. «Ace^bătrâni pecari îi despreţuiţl zicea e>ădresându-se către stânga, prin înţelepciunea şi răbdarea lor, au ţipăt lucrurile cum ai! putut, prin mptocul atâtor nenorocite încercări şi ţ* micile lor mijloace, ca să ne lase drepturile de car! ne bucuram astă/- Intre cei ce afl fost şi au făcut yva şi între cei ce făgăduiesc şi n’auttcut nimic, este mare deosebire. (Va urma) i) C. Bolcac. «op. cit.» p. 75 sqq. Postelnicul Manolaki Drâghicî, «Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani.» H, p. 93. 1 Jt- PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA' Tirnffîu 0,000 «Io foi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani • / Anunciuri şj/feclame pe pagina 111 linia 2 laţ-f EPOCA — 10 NOEMRBE ni le a .flat eri erau culese de la nişte persoaflie pe care le a întâlnit pe drum?,' mergând la Botoşani. Sâ’mbâtâ dupe sosirea sa ne-a co-muriicat următoarele: Amănuntele întâmplărilor din zioa de Duminică trecută sunt oribile. Trupele au început prin a trage mai multe focuri în vânt, dar în urmă dorobanţii au dat în carne trăgând din ferestrele poliţiei. Un alegător a fost ucis; sunt peste 30 răniţi din cari mai mulţi grav. Unul din răniţi a murit. S’au făcut 70 arestări printre cari d niî Bobeica, Fetea şi llânţescu. Preveniţii sunt închişi într’un grajd in fect şi maltrataţi. Spiritele sunt foarte iritate. Ancheta şi ameninţările urmează. DEPESL.HAVAS" Pesta. 19 Noembre.—In şedinţa de eri a comitetului delegaţiunil austriace toţi oratorii aQ declarat că vor sprijini politica contelui Kalnoky. Toţi aQ exprimat asemenea simpatiile lor pentru poporul bulgar. D. Mattus (cehQ) spune că a sprijinit independenţa popoarelor din Bal câni este o politica bună şi sănătoasă. Contele Kalnoky spuneca recunoaşte că Bulgarii sunt vrednici a forma un stat. Ministrul e cu notul de acord cu d. Mattus că unirea Rumeliel cu Bulgaria nu este contrarie intereselor noastre nici ale Europei; dar Austria nu e singură oompetinte a executa a ceastâ unire. Atitudinea Bulgarilor de când cu tratatul de la Berlin, lasă să se prerază că In or ce ces că el vor insist asupra autonomiei lor. li şedinţa ce s’a ţinut a seară, d. Ritţer, unul din şefii partidului cehQ a potestat contra aserţiunilor ce i s’aQ atrbuit asupra misiunii generalului Ksşlbars, şi a declarat că simpatiile cefiior sunt în partea bulgarilor, cari lu/tă pentru libertatea lor. El crede că Rlsia nu va voi să creeze o a doua Pjlonie. Londra, 19 Noembre.—După o depeşă a ziarului Times toate puterile şi Iiglitera chiar ar accepta pe prinţul de Mingrelia ca candidat la tronul Bulgariei. Standard susţine contractul şi de- clar* că aceast» alegere ar Însemna ruina causei libertăţii şi a păcii ce Europa trebuie să apere. Standard speră că acum când Anglia şi Austria aQ vorbit, Ţ. rul va renunţa la o partidă angaj ită fără chibzuială. Mal declară ca Rusia nu are In Bu'garia a.te drepturi nici interese de cât semnalării tratatului de la Rerlîn. că autonomia Rulgariel este cheia bolţii politice austro-englezi şti, că ea tre-bue să fie reală şi indestructibilă, şi In (Ine efi toate negocierile internaţionale ce au de scop regularea cestiunii de O-rient vor rămâne nefolositoare, pe cât timp Ţarul nu va renunţa la pretenţiu-niie sale. BALOTAGIUL DE ASTAZI Ştirile pe câre le primim din localităţile unde are loc balotngift sunt toate favorabile pentru opoziţiune. Iii Inşi Reuşita listei opoziţiune! este a-proapo sigură. Mulţi din acei cari votaseră pentru guvern vor vota de astă dată în favoarea candidaţilor o-poziţii. In O-m livti Liberalii disidenţi nu renunţat d’a mai propune o listă osebită. Organul lor, Vocea Covurluiulut, anunţă această deciziune în termeni următori : Comitetul a declarat formal maidin-nainte, prin organul sCQ şi prin manifestul adresat alegătorilor, ca scopul ce urmăreşte această partidă In lupta comunală este pe de o parte o protestare contra guvernului pentru politica sa greşită tn genere şi pentru loviturile aduse oraşului nostru In specia ; iar pe de alta a ţinut a afirma In faţa urnelor existenţa şi individualitatea politică a acestui partid. Cele 91 voturi acordate candidaţilor noştri în luptade la 2 Noembre aQ probat şi realisatpe deplin scopul propus. Acest 8cop fiind atins, n’ar mal avea nici un sens a persista In luptă la ba-lotagiul de mâne. Această persistenţă ar Însemna că am tinde cu ori ce preţ la reuşita de a intra In comună, fapt ce n’a fost şi nici este In intenţiunea noastră. Lupta de mâne perzând dar pentru noi caracterul ce ’1 avea la 2 Noembre comitetul partidei liberale disidente are onoare a preveni pe amicii săi că la balotagiul de mâine 9 Noembre nu va presenta nici o listă de candidaţi. înţelepciunea şi maturitatea amicilor noştri II vor conduce la ceea ce trebue să facă In faţa împrejurărilor ce am avut onoare a le expune. In Craiova Lucrurile merg lot aşa de bine pentru opoziţie. Şi acolo se aşteaptă ca lista guvernamentală se cază. Lumea e sătulădt- colectivişti. ŞTIRI TEATRALE Representaţiunea operei «Fau>l» n'a j fost atât de bună ca cele două prime i ale operilor «Aida» şi «R golelo». Vom reveni mâine mai pe larg asupra neajunsurilor cari s'aQ arătat cu oeasuinca acestei representaţium. Astă zi ne vom margini a zice că rolurile lui «Valenlin» şi al «Măriei» aQ fost masacrate. D. Gavrilescu era indispus, d-ra Rosini a avut oarecare părţi bune, dar In genere n’a corespuns la aşteptările publicului. Numii d. Marcasa a scăpat situaţiunea, cântănd şi jucând Într’un mod admirabil partea lui «Me-flstofeles». Corurile eraQ slabe, orchestra asemenea. 9 • Astă zi să dă a doua reprezentaţie a piesâl «Crima celebr*» care a avut un mare succes joia trecut*. Sala e deja In mare parte venduts, să crede că piesa va avea o serie de reprezenlaţiuni. STIP! M PUNTE Scoitla «le bele-arte. NUii uiull- fiere domnişoare aQ depus la ministerul Culte lor o petiţie, prin care cer a li se îngădui şi lor admiterea tn şcoala de bele-arte de aci. Când s'ail deschis acestui sex toate şcolile noastre, nu înţelegem pentru ce i s'ar refuza şcoala de bele-arte. Şt cu toate acestea din Seplembre şi până azi, nu s'a dat nici un rcsultat acelei petiţii. ULTIME INFORMAŢII D-l C. Alexandru Catargiu a primit eri din partea d lui Ioan Mi-cleseu depeşa următoare : Am deschis liste de suscripţiune In In favoarea familiilor acelor cari aQ căzut la 2 Noemtfre luptând pentru libertate. Primim generoasa d-tră ofertă şi vă rugăm să deschideţi liste tn Capitală. lou Miclescu. La această depeşă d-l A Catargiu a respuns în terminiî urirsători : Contaţi pe noi. Cu d v. din toata inima. Tot-d’a-una gata a face datoria noastră pentru cei cari suferă- A. C. « «lar^iu. Ziarul nostru neapărând eri din causa sărbătorii, n’am putut lua parte de eri încă la această lăudabilă iniţiativă a amicului nostru. D Catargi ne comunică că a şi adunat până acum 1650 franci, cari vor fi versaţi în casa unui comitet dedoamne.ee se va forma Int’radins, sub preşedenţia d-nel Oteteleşanu. Am deschis şi noi în coloanele noastre olisiâ de suscripţiune în a- celaş scop. lată prima lista subscrisă la noi: Subseripţiunea Epoceî George Gr. Gantacuzino 500 fr. Neculai Filipescn 100 fr. Emil Lahovary 10 fr. A. Leurdeanu 40 fr. G. Constantinescu 5 fr. Edgar Mavrocordatu 60 fr. D. Staicoviei (comerciant) 20 fr. D na Mana Blaramberg 100 fr. Gen. Florescu 100 fr. Em. Bâkanu ,100fr. Al. Chrisoscojeo 80 fr. N. N. Nicolescu 20 fr. Total 1165 fr. Cu suma adunată de d. Al. Catargiu, totalul se urcă la 28l5 fr. 9 Urmând sistemul sefl d’a induce opiniunea publicăşi presaeuropeană în eroare, guvernul a trimis ziarelor streine următoarea depeşe: Bucureşti 19 Noembre. Resultatul alegerilor comunale din 72 oraşe, între cari Bucureşti, Craiova, Braila şi laşi a fost tn favoarea partidului liberal-naţional cu 20,115 voturi contra 1,800 a oposiţieî. In Bucureşti liberalii aii avut 5017 voturi contra 943 ale oposiţieî. k'umai In Botoşani ordinea a fost turburată fiind că oposiţiuneaa căutat se intimideze pe alegători aducând în oraş pe mai mulţi ţeranl. Se vede cât colo minciuna grosolană de cari se servă guvernanţii noştri. Eî pun la un loc ţifra votanţilor în ambele colegiurî, pe când se ştie că în cele mai multo localităţi oposiţiunea s'a abţinut de la vot In colegiul al 2-lea. Ast-fel depeşa zice că in Bucureşti guvernul a avut 5017 voturi şi oposiţiunea 943 şi în provincii guvernul 20.4445 şi oposiţia 4,800 de voturi, lată cum oficina de minciuni pe care o întreţine guvernul din fondurile secrete, respectă adevărul. Cred oare guvernanţii noştri că străinătatea nu ’i cunoaşte şi că vor putea se ascundă adevărul prin asemenea mijloace ? • Aflăm că s’ar fi descoperit că guvernul a dat parale la mal mulţi răniţi de la Botoşani, ca să tacă. Aşteptăm noi amănunte pentru a reveni asupra acestei cestiunî. -_n;nil Bobeica, HşrmeziusiM. Botez au sosit azi tn Capitală venind de la Botoşani. D-lor au fost întâmpinaţi aci în modul cel mal simpatic. D. Bobeica a fost întrebat despre cele ce s’au petrecut la Botoşani, chiar de mai mulţi membrii ai corpului diplomatic care au arătat mult interes pentru amicii noştri! din Moldova. I D. Bobeica a trimes d lui Buzdugan următoarea telegramă : Teodor Buzdugan Botoşani Intîmpinat de toţi cu bucurie, simpatii generale pentru suferitele noastre, arată amicilor arestaţi şi urmăriţi afecţiunea tuturor. Bobeica m »flâm că d. Sturdza primind la Botoşani pe mal mulţi membri din localitate, aceştia ’i-au declarat categoric, că sunt in stare si stabileseă la Botoşani guvernul lor. m Prinţul Gr. Brâncoveanu încetând din viaţă,Consiliul de familie a prinţesei Zoe Brâncoveanu a fost chemat să numească un tutor. Consiliul de familie a desemnat pe prinţu G. Bibescu pentru a înlocui pe fratele şefi prinţul Gr. Brâncoveanu. Tribunalul însă, a numit tutor «"pe prinţul Nicolae Bibescu în cornţra hotârârei majorităţii consiliului de familie. Să vorbeşte că sub această afa cere scandaloasă s’ar ascunde un mare gheşeft al d-lui Eug. Stătescu. • «L’Eelair» va apare cu 24 ore întârziere câci« le m&sque» s’a dus la Botoşani să constate «de visu» cele întâmplate acolo. 9 Iaşi, ora 2 p. m. _Chiar în acest moment, blumul a constatat ca in camerile «le jos ale pal atului comunal unde se face votarea la colegţfil 1- iu comunal era concentrata armata. A L. Vădiţi. Ion I. Ivaşcu. D-NA SERPER SALIEA MOAŞE CU DIPLOMA Stabilindu-se In Gapitalâ Strada Râu-reanu No. 4, are onoare a preveni pe Onor Sa, Clientela de noul s6Q domicilia. TIPOGRAFIE DE VENZAlT In ziua de 41 Noembre corent est a se vinde cu licitaţie publică In strada Decebal No. 9, Typographia rămasă de la decedatul Alexandru A. Grecescu, compusă din două maşini cu accesoriile lor, o mare cantitate de litere şi alte obiecte mobile. Licitaţia va începe la orele 11 dimineaţa şi se va fase vânzarea în bloc._________________________ ¥rul turn Dă consultatiunl pentru boale de OCHI, URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară. Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lăturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2— 4 dup* amiazl. A apărut: CALENDARUL CAILOR FERATE ROMÂNE pe anul 1887 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 33 JULES MARY RIH1TLY1 (Urmare) va Eu spera că Bertha, fiica sa, îl servi ca un mijloc dea se împăca cu densul, şi Începu s'o adore nebuneşte, ca nicl-odată. N'o lăsa de lângă dânsa toată ziua. Marna şi fata rldeaQ împreună, dinaintea lui Holgan, care nu auz>a şi nu vede*, saQ mal adesa-ori, se ducea ca să nu vadă şi să nu audă. Şi Catherioe, In schimbarea înceată care se producaa Intrlnsa, adresa câteodată copilei întrebări stranii, fâră voia el. ---- Iubea ea vie tatăl eî? Da, trebue să’l iubească şi săn asculte în tot d auna, sâ nu 1 supere p^tru că e bun. Trebuia să se gândească^a densul, dis dimineaţă, îndată ce se d^pta, în patul el şi tot aşa şi seara, când se culca; se gândească la el necontem\ şi sg se’ poarte ca cum ar fi faţă or-când, şi se cugete că ar fi o mare greşeală de a merita să fie dojănită de densul. — Nu’i aşa ? Mă asculţi? AI să facj cum iţi spun ? — Olda, mama, respundea feţjţa jblondă şi roză, tata e atât de bun, aşa! apoi zice: «Are ochii mă-! sel I» $ă vede că seamăn cu tine ? — iţ'l zice asta ? murmura Catherine visăt/are. Şi, ca cum ar fi voit să ia înapoi uua cât* uua, de la fiica sa, sărutările lui Hpfgan, o săruta la rândul el, pe ochi, şapunăndu-se nu ştiu cărei impulsiuni /hstinctive, negândile, simţindu-se îa-tristatâ şi gata să plângă. Clnd Holgan ieşa cu Bertha, Calhe-rina remlnea ear singură. Şi atunci 11 reveniau gândurile cule rele în contra căror lupta In zadar. Să vedea atît de departe de inima bărbatului său, aşa de departe de inima Acel sale, In cât isolarea ei o strivea. Al bine spusese Iul Gilbert,' tocmai de asta se temea. Şi se ducea din noQ la amorul el stins, In fle-carc dată, cu o speranţă deşartă de a’l reînvia, şi se relntorcea, desgustată şi sătulă de transporturile el, şi în ace-laş timp coprinsâ de milă pentru Gilbert pe care ’l vedea suferind ca şi dînsa. In odaia rece din pavilionul Enric IV, între zidurile văruite pe care să înşirau nişte litografii răO făcute cu Romeo şi Julieta şi cu Fiul risipitor, când se reaflau, faţă cu acel pat desfăcut, pe acea canapea mlnjitâ, care de atîlea ori, de sigur, fusese martoră la asemenea amoruri de han, mânia clo cotia în lăuntrul lor şi exclainaţium de nerăbdare, de bănuială, răutăcioase şi grozave, le venea pe buze. Până atunci nu’şi spusese nimic, dar cea ce era mai eloquent de cît or ce vorbă, era a-titudinea lor Irândavâ, privirile lor cari să evitau, mâhnirea lor fără leac. Nici odată nu simţise mal bine de cât acum greutatea lanţului care ţintuia viaţa lor. Intr’o zi, Catherina, necăjită, să smulse din braţele lui Gilbert, şi câ-zînd pe canapea, începu a plânge cu hohot, tare, convulsiv. EraQ mai mult nişte ţipete, prin care se uşura de opresiunea ei nervoasă şi pe care nu câta să le reţie. Gilbert Înţelegea atât de bine starea sufletului ei, să aştepta atît de mult la această explosiune de durere şi de mânie, în cât nu încercă nici s’o mân-gîe, nici s’o desmerde. O asculta în picioare, amărlt, crăş-nind din dinţi, o vedea muşcându’şt basmaua cu toată gura.ruplodu’şl mîi-nele cu unghiele, în prada unei crize cumplite, aproape nebună. — Ca viaţă 1... ce supliciQ / Nu înţelegi se vede?... Uite-te ce-al făcut din mine ! N’al ştiut să păstrezi amorul meu. Nu te mal iubesc, nu... nu me vel mal revedea! De ce n’al plecat? Nu trebuia să m’asculţl, se cuvinea să pleci, era datoria ta aceasta, trebuia să mă părăseşti. A! le am rugat atunci, e adevărat; răQ al făcut că ai fost slab, e infam ce am făcut noi ştii tu? tu trebuia să’ml deschizi ochii. Tu trebuia să fii prudent şi să vezi mal lămurit. Nu te mai iubesc, şi Încă de mult. Oare te am iubit, mai ia urmă? Ce fericire ml-ai dat? Mi-e ruşine de mine, viaţa mă apasă, şi nu voi putea nicî o dată să-mi res-cumper greşala. Datoria ta era să pleci îţi spun, doamne ! doamne ! cum aş vrea să mor !... El nu’şi plecase capul ci o privea mâhnit. — Ai dreptate, Calherino, nu ne mal iubim. Spui adevărat, n’ar fi trebuit să ascult de rugăciunile tale, mal bine făceam să te resping, să fug. De vreme ce astăzi amândoi o recunoaştem, să ne despărţim şi să ne zicem adio pentru vecie. Ea să repezi la densui şi apucendu’l de braţ : — A ! te gândeai şi t j la asta ? ţ?i tu erai sătul de amorul nostru? Ai găsit un preiest pentru a te duci. Ei bine, nu te mal reţin, dutel Dar nu vreaQ să pleci fără ca să ştii cât te urăsc şi cât te dispreţuesc. El închise ochii. Lovitura aceasta îl sdrobia. — Te urăsc, zise ea, cu o bucurie sălbatică; te urăsc pentru fericirea pe care ml-al răpit’o şi pe care nu ml-al putut’o reda, te urăsc pentru că al făcut din bărbatul meQ care mă iubea, un om care nu mă va ierta nici o dată pentru că sufer şi nu poţi să mă mângâi, pentru că plâng şi nu poţi să’ml ştergi lacrimele; te dispreţuiesc pentru că n’al avut curajul să mă ridici atunci când era să cad mai jos. Te dispreţuiesc pentru ca mi-e ruşine de mine, şi că al fi putut să’mi redai puţină stimă pentru mine însumi; te dispreţuiesc pentru că pe tine te alesesem dintre toţi şi fiind-ca n ai ştiut să te ţii la rangul unde te înâlţasem eu ; te dispreţuiesc, în fine, pentru că pentru amorul tăQ am desonorat pe un om care s’a arătat atât de mare, atât de superior ţie, In cât acuma m’aş vinde m’aş, afurisi, dacă ucizându-mă, afuri-sindu-mă aş fi sigură nu se capăt, iubirea sa, ci să merit măcar iertarea lui. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 10 aOEMBRE MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR ■s- P*. ''licăre limbistică săptămânală. Metodă pentru a învăţa singura scrie ţi a vorbi limba franceză. Subscripţiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două luni l. n. 5. Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,2o bani tn mărci postale-A eşit de sub tipar No. 6 BUCUREŞTI AO««IN STRATIA STRADA OOROBINTIlOR . HM33 NUMAI 10 LEI Cel mai frumos cadou de SERBATORI in amintirea celor morţi PORTETRE IN MĂRIME NATOtULĂ PORTETRE IR MĂRIME NATURA EA Se efectuează Toarte exact după fot ograda trimişi. Executarea tu cei mult 10—14 zile. Fot ografla remine aeatinsâ. Asemănare fideli se garantează. La tnmeterea fotografiei trebue aliturat şi costul. - Atelier artistic premiat SiclifViecl Bodascher U IhN //. Grosse Pfarrgasse $ CASSA DE SANATATE — BUCUREŞTI — No. 41, Srrada Teilor, No. 41 Luftnd administraţia casei de sinitate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generali ci de azi înainte începe a fonctiona; orl-ce persoană bolnavi are dreptul de a reclama pe medicul care voeşte din acel ce aCi aderat a fi numirăţi tntre medicii corentî şi consultat!. Sarcina de medic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-l Dr. Teodorescu Florea asistat de d-l Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan. Pentru prospect saO alte informaţii se pot face cereri tnscrise (rrancate) saO de a dreptul tn localul Casei citre subsemnatul 1886 Octombre i. A Director: G. 1. Ltv«*zenmi. |t«l. \ ici orii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA Â LA ViLLE DE VIENNE vif-a-vis de l.lb. Siopi Recomandam onorabilei noastre clientele prutru irftiuatnte si soliditate următoarele noutăţi: Rufaric pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, servele si prosoape de pânza. | Olanda veritab. de Belgia si Rumburc. Madapolam franliuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lăna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului R». R. .Iur^rr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantmzesti ca balene ver labile. Tronsoitrl r.m|.Ierte pe.ar. ndnnfad. 1 avrttrs M Tr.uso.r1 pecie. copil. 1r.ns.nH pentru pensie.«te, otelnri al reatanrantiiri. Avem onoare a informa pe clientela noaslra ra a apărui FATAI.OUt NOSTRU ILUSTRAT' SI VA FI TRIMIS OKI-llI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-R0MAN1A» vis-â-vis de librăria Sooec te LIMBA PLICITĂ Cu onoare vio a Tace cunoscut onor. P. T. public ci am primit un mare deposit de petroleO din Caucas Rusia) tn tinichele de la Cassa d’import E. DINERMAN Calat zi si Ratam şi le ofer cu un preţ foarte moderat trimise franco ia uomiciliâ dupi cerere prin Carte Posta i la adresa de mal jos. Asamenea oferea unpret foarte scăzut PetroleO Regal din prima fabr ci I. Niculescu, Bazar Ploeştl, cu litru. Cu stimă A. GOI.DItl.ATT tt Str. Salvator »t I O .) I H 3 <1 A 1 V 3 Doctor tn Medicina de la Facut. din Paris Dăm consultaţiuni in toate zilele do la orele 10 —lî a. tn. si do la 2—4, S r. Scul-pturei No. 15.—Pentru săraci gratuit. MORI FABRICI DE SPIRT APARATE oeCOGNAC SI DE TZCICA TARE (SUBOvrmi Pietre de Moara, curele si to te un el tel e si accesorii pentru exploatarea Fabricelor. Pretau corent si catalogu se trimite la cerere franco. ALRERT BAUER INOINRR SPECIAL bucureşti, Strada Colţei No. 49 / ţ l M <> REGIMUL DE LÂNA AL PROFESORULUI DOCTOR «J A. E Gr E tt Recunoscut ca cel mai cscelent MfDftLIftr 1CUM IN URMI, DE J RiUL MEDICAL DN LONCRA CU MEDALIE DE AUR Sub-sernnaţilavind numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lini ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuverlirile de paturi In lini curată de (ta^iili, garantând contra ricclel şi a reumatismului. "am i slîll arăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât chio* flanelele ce se găsesc tn magasinul EREZII L. LEMA1TRE SUCCESORII TCRMTORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC [ BUCUREŞTI, — CILE» VĂCĂREŞTI 2SI, — BUCUREŞTI 72. CALE» VICTORII 72 VIS-A-VIS DE PALATUL REGAL , DR- JAEGER W. BENţp'A ■‘ioehno STUTTGART. j ^****^^***^3 - 1 wwuCTifmwiri, ■ ■ Se Insărcinăză cu construc-ţiunl de turbine si moţi cu preturi mat reduse de cât acele ain Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecuteazi repede orl-care lucru de turnătorie saO mecanici; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădini, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin ele. Mare deposit. de fer*, raivin pentru vagonete d6cauviile, tzeve de tuci- Mare asortiment de ^ pietre ele moara. Lu Fortc-sous-Jouura. Iii ATELIER MECANIC No. 59. — Strada Isvoru, — No. Recomand atelierul meu CU Pompe «le (oale sistemele. Fânului d'applique si Borne fontAni, Canale (robinete) de tot felul Tuburi d«> fer, tiieiu si piuiub. Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgheaburi de coborlrc inodore, capace de hasnale etc. j MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vase, socluri, nbnsiiri banei de grudiua, grilaje de îngra- I dit morminte, pilastnrl. Tuburi pentru sondage si eandeiabrl, I TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA tt5t) 1 IIE MEMUT Sîli* ( IU Iii: JOS Dlsti-l- liil Ialomiţa.Iniiiidcrel 588 pogoane, ti liantiri. A se adresa Strada Speranţei \o, 20 la .Marin l’i-tisteami. 1 \ hOM\ eu garanţie in imobil de 12,000 lei, doreşte a se angaja la ocasădecomerciu ca încasator de bani în Capitală şi provincie a se a-dresa la redacţia Epocei. 1 ‘am t-oaro’' Mrdaliadf aur, KtpoHttiiinrsi C'o«|n*r«lo-_ rllor I HHII HKVTIU 41 I.OHI MAGAZINUL D. I. MARTINOVICI No. 2, Strada Carol /, No. 2 Recomanda onor. public asortimentul seu de culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucă repede, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tutulor Fabricatelor existente. — Pro tul *'9*9*. 9* îft 9* st* 9* -V 9* **. 9*9* 9* 9* 9* 9* 9* «* * * PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE ® t IS. EMAN UELJ No. /, Slr. Luterana, No. 1 collzul Stirbey-Voda j| Efecluiazi orl-ce mobilă sculptată şi nesculplali pen-1 IC tru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEUBI K Deposit de mobile cu preţuri esceptionale. IC Comamlele se efectuează prompt după modele. >9*9S9*9*9*;â>9*9*9*9*;ei.9*9*9*9*9*S»( t *9*9*9*9*9*9*9*9*-**9*9*9*9î' e*9*9*9»-9*9*9*f I llao w | Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă, ţ c& a deschis şi în BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 IO CASSA de CROITORIE J ţ, Care va funcţiona în aceleaşi condiţiuni ca şi{| f aceia din IAŞI. 1621 T xw cHV si® DR. E. MAX rctnlorcându-se din călătorie, a reînceput consultatiunile sale, de la 8 — 11 a. m. Strada Clemenţei d'a-supra Farmaciei. DOCTORUL TOMESCU S * A M U T A T No. 3, — Strada Renasterei, — No. 3 Consultaţiuni 5—6 1/2 p. m. % HOTEL EKSTEIN — GALAŢI — — STRADA MIHAI BRAVUL — Recomand Onorabil, voiajori Hotelul meO nuofl construit şi mobilat, situat pe str. Mihal Brav (Cuza-Vodâ) care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi In centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preturile cele mal moderate. (167) GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI H- I O { H J se I r CIMENT PORTLAND SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE SI DE PORTLAND Dli I.A B0UL0GNE-8UR-MER (kRANCIa) Capital 22,000,000 franci Mărci; demarle, lonqu6tv et Comp. ţie. famcuon et Comp. PROOUCTIURE ANUALA CORSTtTlTl OFICIU: 120,000,0011 klg. Fnrnisori ai Gl \ EI1NIXII Flt AXCEZ de la 1810 Recompense la expoziţiile internaţionale 1855 Paris.—Prima medalie. 1867 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment). 1873 Viena.—Două medalii primede progres,Decorat-ordinului Franz-Iosef. 1876Filadelfia —Prima Med. 1878 Paris.—Marele premia, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare. 1883 Amsterdam. Dipl. de onoare. 1885 Anvers. — Dipl. de on. Si toate recompensele cele d’intai Ia exposiliile regionale. Principalele lucrări executate cu produsele societăţi Tone Lucrări de Cherbour. 15.000 Derivatiune la Dhuys si la Vaune . . .40.000 Porlu de la Havre .35.000 Porturile de laRouen si Fecamp. . . . 10.000 Expoziţii univer.1876 si 1878,NouaOpera. Trocadero Ilâtei Dieu.............35,000 Rada de la Sl.-Jean-de Loz .... .12.000 Portu delabunkeque 8.000 PortudelaSt-Nazairo 63 00 PortudelaSables. . 7.000 Portu de la Boulogne In lucrare1. . . .30.000 Tone Portu de laCalais (in lucrare).........50.000 Portu de la Leixoes (Porto Portugalia (in lucrare) . . . .40.000 Ec nzele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tunebi de la liraye in lucrare). . . .18.000 Aducereaapelorde la Budos Bourdeaux (in lucrare). . . . iO.OOo Pav.delemnlaParis 15.000 Lucrări eforturi (geniu militar) . . .45.000 Saigon Cochinchina 25.000 Canal udePanamaiin lucrare)...........5.000 Portu de la Dieppe .25.000 Portu de laSt-Valery G.OOU 0 colecţie de certificat, privitoare la aceste furnituri este la dispoziţia put,tirului ta re-presentntiU si depositarul nostru pentrv Ronvlnia D. F*. KtlhFVl H \l. la Baearesti, Strada sr. vim-ri \o. 17.—Asemenea si cerlicalul de incercare făcută cu acest ciment de către serviciul techiucal onor. Primărie din Bucureşti, prin rare se constata o resi-stenta la tracţiune de 46 de kilo de centimetru patrat, densitate de 1730 si o propor-tiu ne de 6 ia suta parte granuloasa- Deposit In Brnila la d-nu //. O. Rchrmann. „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata tic in\eutatorul d-niil Frof. Mcitliu^cr pentru SOBE MEIDINGER II. Hrim, Vicnn, I., Karntlinerslrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sunt premiate curele d'inlaiu premiuri: Viei,a !S73, K»*cl AS77, Faris AS77. Seclisliaus 1877, V'cls 1878, iTepHU 1878, Viena 1880, Fucr 18 8A Triest 1881 î Aceste ăobâsuDt întrebuinţate In BucuresiiTn mai mult do 2000 caso particulare, de asemenea mai in ţoale consulatele, in laboratorul Aademiei, gradina de copii, societatea de gimnastica, Institutul Ileliadc, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Giz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca Ramânioi; sobele mele mal sunt întrebuinţate la Craiova Cazania de Artilerie, Spitalul central si Grand Bâtei; In laşi, H6tel Trogn (85 sobe) in şcoala militară si casarme. Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imiiatiuni. Prevenim fieci pe onor. Pu-plicse seliercasra de schimba-____________ rea fabncatiunci noastre durabile si exacte do imitatiuni de tot ielul. tic recomandate ca sobe Meidinger, constrnctiune ameliorata sau Sistem. Numai ac«*le ia care pe interiorul uselor este turnata marca noaslra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis si franco. r« ÎH>- Bucureştl, — Typografxa ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro 3