ANUL 1 No. 2S8.
A DOUA EDITIUNE
■——mmmmm—— ■ —■
SÂMBĂTA 8 (20 NOEMBRE 188(1
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a FIE-CAREt LUNI Si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE
l\ KUl.lll'sri: La casa Ailministratiune I' TABA: Pria aundatc post.ilo.
Pentru i an 40 lei, 6 luni 80 lei, 3 luni IC lei.
I.\ STREI \ATA TE t La toate oniciele jhis tale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 85 lei.
RED ACŢIUNE A
No. 3—Piaţa Episcopiei—No. 3.
Grigore VENTURA
Prim-redactor responsabil
ADMINISTRAŢIUNEA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. S.
ANUNCiUftllE
SE PRIMESC KUMAI LA ADMINISTRAT!*
e B'A-Anutciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri ■ i reclame pe pagina treia g lei linia I \ PAKIS:	.;. juri: i u! i ISCeat.
armenii, la Kioscul urne HsolmartrrliS
15 B ANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
15 BANI NUMERUL SO BANI UN NUMER VECN1U
Ziarele EPOCA, L INOEPENDANCE ROUMAINE, NAŢIUNEA si ROMANUL,
priimind de la Ministerul de Justiţie, diviziunea judiciara, oficiul penal, o somatiune d’a publica un comunicat in afacerea inculpaţilor de la Râm-nicu-Vâlcea, REFUSA DA PUBLICA ACEL COMUNICAT.
LIBERALISMUL LOR
Când vin vremuri grele pentru par-tidtl de la putere, gazetele şi oamenii sâl.îşl aduc aminte că mult bine le-a făcit părerea, ce avead mare parte din romlnl, despre liberalismul lor şi a-tunjl coloanele oficioaselor şi discursurile tăpeteniilor, sunt pline de protestări ce liberalism.
Căid guvernul are vre-o încurcătură mare In afară şi simte nevoie de un pic d sprijin înăuntru, când are vre un gleşeft prea afară din fire de scandalos ii voeşte să‘l scuzeze, când opinia publica este revoltata de vre un a-sasini, ori de vre-o călcare îndrăs-neatade legi şi de dreptate,şi este tre-buinţ ca fierberea s6 se domolească, când vin alegerile, şi mal cu seama când /in alegerile, el scot la lumină moaşele acestei divinităţi, atât de popular, care se chiama libertate şi In proceiune solemnă, le plimba prin toate,frazele discursurilor şi scrierilor lo.
Câri sunt tari şi soarta le suride, el uită o asemenea fleacuri şi vorbele lor pr vorbele celor mal Îndărătnici reacţioarl, şi faptele lor, sunt faptele unor Urbarl asiatici.
La reme de grea cumpănă, Insă, «unt tc-d'a-una liberali şi asigură poporul 1 aşa aO fost, sunt şi vor fi.
In acasta se aseamănă cu un rege al Fraţel, cu Ludovic XI. Acest rege, de altiintrelea destul de inteligent, era bigt şi superstiţios până la dobitocie. /vea tot-d’a-una împrejurul pălăriei sie, cusuţi, câte o jumetate duzină desfinti de plumb şi ori de câte ori ave ceva pe conştiinţă, ori se găsea la re-o nevoe politică, scotea pălăria, cpunea pe vre-o masă, lnge-nunchi se ruga de vre unul din sfinţi să’l ajie, fâgâduindu-r, după gravitatea lmrejurării, vre-o dotaţiune, vre-o capelorHumânârl. G dată primejdia trecutâlşl uita de făgăduială şi când alte gntâţl îl Îmboldea, lngenunchia iară, sruga de sfânt sS'l ierte că l’a tras pefoară, cerea din nod sS’l ajute
şi făgăuia iarăşi ceva..............
Prea riciţil sfinţi de plumb, de pe margine pălării, rgmâneafl nepăsători, columbuljaţă cu purtarea acestui regeareînşela cu atâta linişte sufle-teascăi pe Dumnezeâ şi pe oameni.
Suntn Încredinţaţi că cetăţenii români r sunt figurile de plumb ale regelui Idovic, că nu vor rămânea ne-păsâtojfaţă cu atâtea fapte rele şi aşa de puţiliberale şi că nu vor mal crede In făgaiiell atât de des date şi nici e dată lieplinite. De aceea ne propunem păru astă zi a cerceta, cu ajutorul unofapte şi declaraţii recente ale partidul, intru cât el este liberal, şi a Incheiprin constatarea, că o ast-fel de pretiţie din partea sa, este o ln-drăsnea şi ©neruşinare fără altă pildă de cât c de mal sus.
Liber smul ca, program, n'a răsărit de odatdin activitatea intelectuală a unul omu a unul popor ca Minerva din capul liiupiter. La început el n’avea alt scopi altă tendinţă de cât ocrotirea inridulul. Lupta contra bunului plac şi mnia legalităţei a fost multă vreme viza sa.
Nici \bâ că şi alte idei s'afi alăturat cu apul pe lângă acestea. Nici vorbăcSdată acest ideal măreţ atins, partideliberale afi căutat In alte di-
recţiuni obiective pentru activitatea lor. Scopul de căpetenie, principiul fundamental, punctul de plecare,a fost Insă, garantarea cetăţenilor de apucăturile hunului plac (notre bon plaisir, cum ziceafl regii Franţei) prin recunoaşterea unor libertăţei ca cea individuală şi inviolabilitatea domiciliului, prin domnia legălitâţel, a justiţii, şi aşa mal departe până la guvernul representativ, cu aleşii naţiunel, cu libertatea presei, a Întrunirilor ş. c. 1.
Din acest punct de vedere plecând, prinţul de Bismark a zis, lntr'un moment de necaz, contra vrăjmaşilor săi liberali: «că liberali nu mal aii raţiune de a fi ca partid,fiind că şi-ad Îndeplinit programul, care azi face parte din lucrurile intrate pe veci In avutul uma-nitâţel. Şi în adevăr cele mal multe din aceste revindecărî ale liberalismului nu mal sunt contestate de de nimeni astă-zi In Europa cultă. Deosebirile Intre partide, Intru cât sunt asupra a-cestor puncte, nu privesc de cât mal multa sad mal puţina Întindere a u-nora din ele.
Se vede câ d. Ion Brătianu temân-du-se ca să nu se zică şi In contra sa vorbele prinţului de Bismark, a căutat să probeze câ principiile liberalismului nu fac parte din avutul dobândit pentru lot d'a-una de poporul românesc ; şi a Început cu cele mal de căpetenie, cu cele mal esenţiale.
Să luăm câte va fapte şi câte-va declaraţii mal noi; ale partidului, asupra cărora s’a vorbit mult, dar care totuşi n’ad fost privite din toate punctele de vedere, acestea fiind foarte numeroase, tocmai flind-că se ating de lucruri fundamentale, şi să ne întrebăm :
Când d. Ion Bralianu declara câ a tolerat asasinate, procese.scandaloase şi abuzuri, este aceasta o manifestare a liberalismului şi prin urmare a lega-litâţel, ori este forma foarte concretă a celui mal neruşinat bun plac ? Pentru a ne face o idee de gravitatea acestei declaraţii să ne Închipuim că ea ar fi făcută, nu de un ministru constituţional, ci de vre unul din miniştrii ţarului Rusiei, ţară, In dreptul public al căreia nu figurează nici unul din principiile Europei moderne necum de ale liberalismului. Ce ar fi zis lumea, şi ce am fi gândit noi chiar, românii, despre,o asemenea ţară ?
Dupiţ impresia pe care ar fi produs’o o atare declaraţie chiar din partea unui despot) judecaţi despre liberalismul d-lul Ion Bratianu.
Vine apoi declaraţia d-lui Stâtescu : «Oposiţia a perdut dreptul la protecţia legilor», declaraţie urmată de o aplicare practică generala.
Este şi aceasta o manifestare a liberalismului, ori trebue sa ne ducem mult îndărăt pe calea vremilor pentru a găsi un despot capabil de atâta ln-drăsneală ?
Şi, după atentatul lui Stoica Alexan-drescu, când domiciliile ad fost violate şi ziariştii maltrataţi, n’a zis tot d. Stâtescu, n'ad zis toate gazetele guvernului, n’aO zis toţi capii partidului In Întrunirea de la AleneQ, ca bine ni s’a făcut cele făcute de poporul (?) bu-cureştean ?
Va să zică, presupuind pentru un moment că scrierile noastre ar fi îndemnat pe atentator, acest partid admite. pe lângă justiţia şi pedepsele legale coprinse In condica penală, şi o justiţie şi nişte pedepse ecstra-Iegale şi cu desăvârşire arbitrarii.
Dar ce este şi aceasta, de cât o alta formă a bunului plac şi o resturnare deplina a legalităţei, a siguranţei persoanelor şi a averilor,o violare patentă a domiciliilor?
Este liberala şi aceasta manifestare? Pe nicăerl asemenea fapte nu să mal întâmplă; nici chiar In ţările numite odată de puternicii de azi, reacţionare. Ast-fel, ar fi urmat că In Germania, Îndată după atentatelesocialiştilor Hae-del şi Nobiiing poliţia să-şi asmuţe bătăuşii asupra redacţiunilor ziarelor socialiste şi guvernul să declare a doua zi că bine s’a făcut ş. că justiţia nu
trebue să ocrotească pe socialişti. In J locul acestui procediment liberal, guvernul german a cerut o lege restrictiva de la parlament şi până ce n’a do- i bândit’o, anarchiştii şi-aQ urmat nesupăraţi o propagandă, care tindea In a-devăr la răsturnarea tutulor bazelor sociale.—Şi se zice câ Germania e o ţară reacţionară. Cum trebue atunci numit partidul d-lul Ion Brătianu ?
Cu asemenea procedări, şi cu ec-scesele ce se comit In Europa apuseană, ar fi urmat, că de mult unele partide ecstreme şi ziarele lor nu mal ec-siste. Inchipuiţi-vă ce soartă ar fi avut «L’Intransigent şt directorul săO d. Ro-chelort, dacă In urma tutulor ecsce-selor şi violenţelor comise In Franţa
Ide grupurile radicale şi socialiste, s’ar fi aplicat procedarea d-lul Brătianu! Dar In Spania, In Italia, în Belgia mal cu sămâ, In urmarecenteloR.tulburărI, câţi gazetari republicani, radicali şi socialişti, ar mal fi rămas întregi, dacă guvernele respective s’ar fi condus de a-celaşl liberalism câ d. I. Brătianu şi ministru săă de justiţie d. E. Stâtescu.
Şi dacă cel puţin ar fi logici 1 Mânia d-lor Insâ şi pedepsele lor ec-stra legale greşesc tot-d'auna drumul.
Atentatul lui Alexandrescu este un exemplu I Imediat după atentat, colec- | tivitatea, chiar mal nainte de a vizita redacţiile noastre şi a îndreptat privirile asupra d-lul Oroveanu, desemnân-du-1 ca autor intelectual al atentatului.
Cu toţi credem că această bănuială este o infamie; dar ia vedeţi logică.
D. Oroveanu face parte din grupul radical, In ori ce caz din partidul liberal disident, din grupul Românului sad al Naţiune^ şi toată lungea ştie aceasta.
El bine mânia poporului înloc să se îndrepte asupra ziarelor ale căror credinţe le lmpârtăşia d. Orovanu, se Îndreaptă asupra unor ziare conservatoare ca România, Independenţa, E-poca.
Nu e şi aceasta o forma a bunului plac, impins până a se desbâra, nu numai de legile sociale, dar şi de legile care stăpânesc or-ce manifestare a cre-erulul omenesc ? Şi să se observe, câ toate acestea nu sunt numai fapte comise pe furiş şi tăgăduite apoi, dar pe lângă că sunt făptuite ziua In amiaza mare, mal sunt şi recunoscute de conducătorii partidului, In mod oficial ,
In parlament, In presa lor, In întrunirile lor. Sunt teoriile lor politice, sunt principiile şi ifpogramul lor de guvernământ. - r
Suspendarea legalităţei, violarea tutulor principiilor trebuincioase pentru traiul omului în societate fi de la care tocmai au plecat partidele liberale, domnia arbitrariului fi a bunului plac; eacâ •liberalismul lor.
Ofl pe unde am căuta, reacţionar mai mare ca d. Ioan Brătianu nu vom găsi. Dacă am lua cele mai reacţionare manifestări ale veacului, fie sub formă de teorie pură, fie sub o formă mal militantă, pe aprigul vrăjmaş al marel revoluţii franceze, contele J. de Maistre, ori pe actualul apostol al absolutismului rus, pe d. Katkof, totuşi îi vom găsi mal liberali de cât pe d. Io&n Brătianu.
Pentru cinstea naturel omeneşti, In vremurile contimporane, nu s'a găsit oameni care să susţie.ca primul nostru ministru, că aplicaţia legilor, ori care le ar fi deallminlrelea origina şi ori cât ar fi de aspre, se poate suspenda, de azi până mâine, pentru o parte din cetăţenii unei ţări prin simpla voinţă a unul ministru şi fără a fi înlocuite cu altele.
Din acest punct de vedere şi d. Katkof e mal liberal ca d. Ioan Brătianu.
I. i\. laneovescu.
Pesta, 18 Noembre. Comisiunea bugetului a delegaţiunel Austriace a votat aseară fără modificare bugetul afacerilor străine.
D. Kalnoky a citit expunerea sa de Sâmbătă.
El a adâogat că guvernul menţine tra-
tatul de la Rerlin ca basă a soluţiunil ce trebue dale cestiunil bulgăreşti, pentru că el crede că toate cele-l'alle puteri semnalare n’af» nici uu motiv pentru a'lnega.
Ministrul răspunzând mal multor delegaţi cari luaseră parte la discuţiune.a repetat că rapoartele cu Germania nu suferiseră nici o schimbare. El crede chiar că aceste bune relaţiunl saO desvoltat şi fortificat, de când se află In capul afacerilor.
Ministrul a combătut presupunerea dupe care o apropiere cu Rusia ar constitui o stare vătămătoare rapoartelor noastre cu Germania. Ministrul dă o mare valoare legăturilor amicale cu Rusia, fără ca prin aceasta relaţiunile cu Germania, cari do altminteri aO cu totul alt caracter, să fie schimbate tntr’un mod oare-care.
l'estn, 18 Noembre.
Comitetul militar al delegaţiunil Ungureşti & votat creditul cerut pentru fabricarea puştilor cu repetiţie.
Ilorlin. 18 Noembre. împăratul a primit visila prinţului Imperial, a prinţului Ludovic de Havana şi a ascultat apoi mal multe rapoarte.
Iloma, 18 Noombre
(Camera deputaţilor).D.San Guilianocere să interpeleze guvernul asupra politicei italiane tn Orient.
I‘arls, 18 Noembre.
D. Grâard, vice-rector al universităţii din Paris a fost ales membru al academiei franceze.
Paris, 18 Noembre.
D. Pellegrini cancelar al legaţiunil din Lisabona e numi vice-consul la Varna.
Atena; 18 Noembre. Camera s'a disolvat. Alegeriie sunt fixate pentru ziua de 10 Ianuarie viitor.
Sofia, 18 Nogm.
Guvernul bulgar ceruse generalului Ka-ulbarssă aştepte sosirea miniştrilor pentru a rcspuude la ultima sa notă. Generalul n'a respuns, dar a remis azi dimineaţă guvernului nota următoare:
«Majeslatea sa Ţarul a bine voit a mă trimite tu Bulgaria cu misiunea de a face cunoscut poporului bulgar, sentimentele i sale sincere de bunâ-voinţâ. Am transmis • guvernanţilor bulgari espi esiutiea acestor ! sentimente, precum şi sfiiturile sincere,
} cari IrebuiaO, după părerea guvernului Imperial, să coulribuiascâ a face ca ţara să iasă din posiţiunea sa dureroasă.
«Nici unul din aceste sfaturi n'a fost urmat, ast-fel ca să poată satisface aştep-1 tarea legitimă a Rusiei.
«Afară de asta, a genţii d iplomatici al guvernului Imperial au fost martori al atentatelor insolente comise asupra supuşilor ruşi, precum şi asupra persoanelor ce a-veafi dreptul la [prolecţiunca Rusiei. Guvernanţii bulgari urmează a nu da nici o atenţiune acestor atentate.
«In fine marea Adunare, a fost întrunită pentru a alege pe noul prinţ, nu numai fără Înţelegerea prealabilă cu represen-tantui Rusiei, dar Încă chiar după decla-raţiunea sa formală asupra inoportunităţii unul atare act.
«Aceste fapte probează plnă la evidenţă ferma resoluţiune a Regenţii de a lucra In contra vederilor guvernului Imperial.
«Consider, prin urmare, pr esenţa mea tn liulgaria ea nefolositoare. Dedarea guvernanţii actuali ai tarii au pierdut eu totul încrederea Itu-siei, st ca guvernul Imperial se vede tn imposibilitatea de a continua re-latiunile sale cu guvernul bulgar,pe cât timp el se va compune din membrii actuali»
Generalul spune ca va pleca Sâmbătă dimineaţa.
Precum se poate vedea mai sus, am refuzat d’a însera un comunicat al ministerului justiţii privitor la afacerea din Rimnicul-Vllcei, comunicat pe care ministerul ne somează se ’l publicăm.
Iată insă un pasaj, din acelcomu-nicat, pe care ţinem a’l reproduce, spre a’l însoţi cu câte-va comentarii.
«Cameră separată nu li s'a putut da in arest-, pentru cuvântul foarte simplu, că alte camere de dormit a-fară de acele două săli mari care servă de dormitoare, nu sunt în a-restul din Vilcea; şi nici s’ar înţelege o asemenea distincţiune pentru oameni cari s’au făcut culpabili de omor cu pândire.
www.dacoromanica.ro
Precum să vede, d. Eug. Stătes-cn numeşte pe inculpaţii care n’au fost încă judecaţi, şi care pot fi inocenţi, oameni culpabili de omor cu pândire.
Luăm act de declaraţiunea d-lul Stâtescu pe care o înregistrăm la bagajul d-saie politio. împreună cu cel-l’alt principiu al d-sale, că opoziţia nu are drept la protecţii/nea legilor.
CO\SECI\TELE_OllI IWJP1D
Precum ne puteam aştepta, foile guvernamentale caută se desculpe pe guvern pentru cele întâmplate la Botoşani, aruncând toată vina asupra oposiţiunii, şi contestând toate cele spuse de noi în această privinţă.
Am arătat, cu toate amănuntele, cum s’au petrecut lucrurile la Botoşani; vom reveni asupra acelor fapte şi vom stabili cu dovezi asupra cui se cuvine se cază toată răspunderea.
De o cam dată vrem numai se supunem un argument apreciaţiunil ziarelor guvernamentale.
Se zicem că admitem cele spuse de densele, admitem (lucru care nu e adevărat) câ agenţii guvernului n'au comis excese aşa do mari în cât se împingă lumea la răscoală.
Admitem că administraţiunea n’a sevîrşit toate actele arbitrare arătate de noi.
Totuşi sunt unele ilegalităţi, re-sultând din fapte materiale, cari nu se pot contesta, precum este violarea secretului votului, presenţa agenţilor guvernului în sala de vot etc.
Dar se ad mi te m că s'a r fi co mis i legalităţi şi mai puţin grave, şi totuşi actele violente săvirşite de amicii noş-tril de la Botoşani sunt legitime, când sunt îndreptate în contra unui guvern, care declară câ oposiţiunea nu mai are drept la protecţiunea legilor.
Sub un alt guvern, aceleaşi fapte sar resolva poale în modul cel mal liniştit Înaintea instanţelor judecătoreşti; sub un guvern inse care declară câ oposiţiunea nu mai are drept la protecţiunea legilor, ele dau naştere la scenele violente de la Botoşani.
Când eşti lesat in drepturile tala, dar ştii că dreptate ţi se va da, a-tunci te adresezi instanţelor judecătoreşti, aşteptând în linişte ca să ţi să repare daunele ce le ai suferit, Acesta este folosul domniei legilor. Când insă ştii din nainte că dreptate nu ţi se va face, atunci, daca eşti slab, înduri toate ; daca eşti tare îţi faci justiţie singur şi faci ceea ce au făcut Botoşenenii. Atunci în locul legii egală pentru toţi nu mai există de cât dreptul celui mai tare.
D. Stâtescu a crezut, că poate se declare, nepedepsit, de pe tribuna Camerii câ oposiţia a pierdut dreptul la ocrotirea legilor şi n’a văzut că in momentul când a spus câ oposiţia e pusă afară din lege, s’a pus pe el însuşi, şi pe guvernul din care face parte, afară din legea comună tutulor guvernelor.
El n’a băgat de seamă câ actele arbitrare ale agenţilor autorităţii, care sub un guvern ce garantează tutulor protecţiunea legilor, nu provoacă de cât o înfăţişare înaintea justiţiei, sub un guvern anarhic ca cel actual, ele legitimează răzbunarea cetăţenilor, violenţele şi revolu-ţiunile chiar.
EPOCA
8 NOEMBRE
mint, înşeală, cumulează, şi 'şl vînd conştiinţa pentru o cruciuliţă, pentru o preşedinţie de senat şi pentru un efo-rat turbure în socoteli-
Să lăsăm şi vînfitorile din revărsatul zorilor în cari sg încurcă Beizadeaua; sg lăsam şi evenimentele politice a căror causâ sg pretinde a fl fost măria-sa; sg uităm şi discursul, faimosul discurs a d-lul Brâtianu din valea Filaretuluî, când strigând că «opinca s’a suit pe treptele tronului» s’a sarutat cu Beizadeaua, ear un ciudat bragagiu le-a strigat «rahat cu apă rece!» Sg lasam şi chilomanele senatoriale ale Beizadelil cari vecinie încep, continuă şi sg sfîr-şesc cu calapodul; «eu fiu de domn, eu care m’am jertfit pentru ţară...» SS lăsam şi edificiile pe cari le ridica acest meşter Manole şi cari se dgrlmâ noaptea ce sa clădit ziua, cum sunt; Băile Eforiei şi Spitalul Colţea. Sg uităm şi socotelile Eforiei, căci oamenii cari caută adever în ţifre sunt buni sg’i sptmjurl cu o tablă a Iul Pitagora lipită de limbă. Sg lăsăm şi spaima Beizadelil d'a vi9ita spitalul de la Pantilimon. Şi declarăm toate de zădărnicii cu cari nebunii sg şi bată capul, cad soarele tot va rgsari chiar dacă s’o pune în dubiu cinstea, capacitatea şi apucăturile Beizadelil, şi păsările tot vor zbura, şi peştii tot vor înnota şi d. Ştefan Belu tot ttnăr va rămâne. Nimic din toate astea, ci sg dam cuvent sudării din ţara românească şi sg vedem cam cum sg oglindeşte în mintea poporului aceasta Beizadea, căci la urma urmelor, copil, bgtrânil, glumeţii şi sărăcii simt şi cunosc mal bine pe oamenii mari. f
Intr’o zi mg certam c’un client asupra unei spovedanii de proces, căci mi sg părea că minte, în genere ca toţi clienţii. Cine va bătu la uşe. Poftim. Era o bătrână c’o coală de hârtie albă.
—	Ce pofteşti, d-ta, de la mine ?
—	Sg 'ml scrii, maică, o petiţie de a-jutor către Beizadea, că de, am auzit de ia un etreiumar că d-ta al condei bun şi Beizadeua inima milostiva.
I-am scris câte-varlndurl. Vg mărturisesc că am aşternut pe hârtie şapte rlndurl ş’am început cu : Maria ta 1» s'am sfîrşit ear cu ; «Măria ta I»
Peste trei zile mg pomenesc ear cu bgtrâna.
—	Maică, sg nu te superi, dar mi-a spus un boer, sg zic, că sg fl fost un Vinărarcu sabie şi cu ipoleturl, ca e prea lunga lăcrlmaţia mea, flin-că In şai-zeci de cuvinte cică «Măria-ta» e numai de doua ori. Debunic’o, ştii d-ta, că ed nu ştia cum o fi scrind la carte.
Am rls, şi i-am turnat şi ed doua pagine întregi, dar nu ştid sg fi fost mal mult de zece cuvinte şi pestedouă-sute de «Maria-ta şi ear Măria-ta !»
—	Aoleo, Maică, dar al fâcut’o şi mal lungă 1
—	Lasă, bătrâno, că ce e lung şi lat la condei, e scurt şi îngust la minte. Şi Beizadelei aşa'l place.
Peste alte trei zile, bătrâna mi-a sărutat mâna zicăndu’ml minunată ;
—	Mi-a făcut zece lei pe lună. Mg crucesc de ce-ol fi scris acolo, ca Vodă âla, când citea dădea din cap, ÎI zlmbia mustaţa şi lntr’una, într’una facea ; hî I hl 1—ht I ht 1
Gând eram mic, — mi-aduc foarte
bine aminte, — un sacagid, Neacşul beţivu, vinerea, mal ales. să trăsnea de numai vedea înaintea ochilor. In a-cest hal, el, >1 împodobia eapasa slabă
şi şchioapă, cu belciuge ş> tinichele, cu lanţuri şi clopoţel, şi batând’o sg’I frtng» oasele, striga cât îl lua gura :
De beizadea! de, mâncate-ar lupii, că numai tu şi cu Vodăăl de dupgVodă sunteţi aşa de înzorzonaţi. De/ că tu tragi la saca şi el la Visterie 1
Doctorul P ... să holărîse a se aşeza în Bucureşti. Dar de, clientelă nu prea a\ea, cathedrâ la facultate nu, grad în armaţi ear nu,—şi nu piea ’I mergea bine. Răposatul general Davila, el care ocrotea pe toţi, făcu vorbă şi rugăciune Beizadelil sg’! numească în postul de medic secundar la Spitalul de nebuni de la Pantilimon. Şi după rugăciunile umilite ale d-rulul P. ş’ale generalului, Beizadeaua sg învoi ca Doctorul să domicilieze In Bucureşti şi să 'şl facă visitile la Spital In fie-ce zi, pentru ca sg nu’şi pearda clientela mulându-se la Pantilimon.
După câte-va zile d. P....sg întorcea de la Pantilimon. Înaintea sa văzu o trăsură, după trăsură pe Beizadea care păşia apăsat ca un Voevod. Doctorul sări din trăsură şi sg închină Craiului, care ’l întrebă de unde vine.
—	De la spital, d-le Efor.
—	Cum? Cum vil? De unde vii ? Şi
unde te duci? Trebue sg te muţi la spital 1..
—	Domnule Efor, domnule preşedinte, ed nu pol să'ml per<) clientela pentru câte-va sute de lei....
—	Nu ştia nimic! sănătate 1 Să te duci I
Bietul doctor plecă spaimântat de violenţa Beizadelei, drept la generalul Davila. Generalul îl ascultă. Rămase şi el uimit de zăpăceala Măriei sale.
—	Nu pricep nimic. Să mergem mâine la dânsul.
Adoua-zi intră In oduea Beizadelei îutâid generalul şi după el d-rul.
Dar d-ta ce pofteşti? Ce cauţi? Ce vrei strigă Beizadeaua înfuriata vg<j£nd pe doctor.
—	Domnule Efor......
Generalul, cum îl auzi, îl trase de
mânecă şi ’I şopti la ureche :
—	Măria ta! Neghiobule !
—	Măria ta I Măria ta I zise doctorul, Măria ta, eu nu pot să'ml perd clientela mutându-mă la Pantilimon; sunt om sărac Măria ta 1
—	Bine, nenişorule, răspunse repede Beizadeaua, de ce nu spui aşa, de trei zile m6 cert cu d-ta şi nu te dăsluşeşti. Spune ca nul poţi şi pace bună.
Gând generalul eşi şopti doctorul.
—	Vedt cât poate un «Măria ta !» la un om mic ?
Un măcelar venise la Beizadea şi'şl cerea socoteala. Bucătăreasa zadarnic U spunea ca Cuconiţa nu ’l-a dat parale, cftcl să miorlâea într’una :
—	Ed am sg mg plâng Măriei sale, câ'ml trebue şi n’am.
Beizadeaua aude, ese afară în halat şi’l întreabă ce vrea de la dânsul.
—	Măria ta, 'mi trebue ceva parale. Măria ta aş dori să mi se plătească o socoteală. Măria ta....
—	Am înţeles, răspunse vesel Beizadeaua. să'i plăteşti îndata omului că n’are.
—	N'am parale, nu mi-a dat coco-niţa, răspunse slujnica.
—	Să'i plăteşti 1 striga Beizadeaua ; să'i plăteşti aşa fără parale !
—	Ba mal bine cu parale. Măria ta, rgspunse măcelarul, şi 'I sărută mâna.
Beizadeaua îi plăti şi ’i date ş’un galben bacşişl-
La Sinaia un secretar de ambasadă al nu ştid cărei puteri să certa pe casa unui neamţ. Neamţul pretindea că a
închiriat casa unul ministru. Secretarul d’asurda ÎI spunea că el e secretarul Ministrului. Scurt secretarul alerga la Beizadea ca să’i poruncească dreptatea.
Era destul» lume împrejur.
—	Să'i dai casa. Zicea Beizadeaua.
—	Nu’l cunosc, răspundea neamţul.
—	Ba o să 'I o dai.
—	Ba n'o s’o dad.
Şi Beizadea ridică bastonul şi jart II dă jos pălăria din cap.
—	Aşa să vorbeşte cu miner u pălăria In cap ?
Neamţul 'şl ia pălăria de jos, şi furios, jart şi el şi’l dă jos capela Beizadelei. Lumea grâmadă pe neamţ să’1 sfâşie, neamţul să trezeşte de spaimă, şi începe a striga :
—	Iartft-m6 Măria-ta/ Măria-ta iar-tă-mă!
—	Lăsaţi'l porunci Baizadea-o, lă-saţi’l că poate bietul om o fi vrut să'ml scuture capela.
Iarftşl farmecul talismanuiuT; Măria-ta.
Când trece Beizadeaua pe lângă U-niversitale, ştrengarii de studenţi s’a-şeazâ în linie dreaptă ca nişte soldaţi, şi’l salută stând zmirna. Beizadea răspunde şi parc’ă Ii soarbe de bucurie.
Intr'o zi trei din el se Invoesc să’i facă o farsă.
Beizadeaua trece. EI, câte trei stad pe treptele de piatră. Beizadea să a-propie. Ei să închee la redingotă. Beizadea i-a văzut. El sg prefac înmărmuriţi de respect. Ş'o-dat aduc mânele spre salut dar să scarpină în urechi, Beizadea scoate capela, şi el II mulţumesc, şoptind ; «să trâeştl 1»
Beizadeaua sg duce înjurând.
O Doamne, ce ’ţl e şi cu lumea! Mare şi minunata mal el Lasă’I Beizadelil pe toţi strămoşii glorioşi, toate cruciuliţele, toate funcţiile, toate diurnele, iai numai pe Măria ta că nu sg mal alege nici praful de Măria sa. Dacă Babilonienii n'ar mai fl zis Haal şarpelui gros, dacă Indienii n'ar mal fl zis, trupului de lemn, urtt şi murdar, Brahma, ce s’ar mal fi ales de aceste două fleacuri urlte, proaste şi de nimic?
Întreaga slavă, capacitate, onestitate şi merite legendare ale Beizadelei ar peri ca fumul când i-al şterge pe Măria ta.
l-ra.
1NFQRMATIUNI
Priimim din Botoşani, următoarea telegramă;
Delegaţii d’ai comitetului din Iaşi dd. Al. Cantacuzino-Păşcanu şi Hol-ban au sositaci. Vom urma împreună ancheta noastră.

DD. Foţi şi Heuţescu membrii comitetului oposiţiunii din Botoşani, sunt arestaţi.
Veţi priimi mâine prin o persoană ce pleacă tn Bucureşti o corespondenţă amănunţită.
Costaforu.
X
DD. George Vernescu şi Alexandru Lahovary au plecat azi la Craiova.
D. Dim. Brâtianu a pornit asemenea la Galaţi unde va întâlni pe d. Lascar Catargi.
X
Ni se zice că d. Eug. Stâtescu ar fi însărcinat pe d. Populeanu, procuror general, se meargă la Alexandria ca se facă o anchetă în privinţa unei manifestaţiuni care n’ar fi tocmai plăcută roşiilor.
X
Citim In Pester Lloyd:
«După cum comunică«die Presse» ministrul comerciulul, Marquisul Bacquehem, va pleca Vineri seară însoţit de referendarul comercial Baronul Kalchberg, la Budapesta, pentru a conferi cu contele Szecheny.
Discuţia se va referi, tn prima linie, la relaţiunile comerciale întrerupte între Austro-Ungaria şi România.
X
D. T. Maiorescu a plecat erl la Iaşi pentru a asista la banchetul Ju-nimeî.
X
Ziarul nostru neapărând mâne din cauza serbâtorei, reproducem astăzi articolul următor din România Liberă scris ded. Maiorescu sub pseudonimul seu de un Craiovean.
Acest articol poate fi considerat ca o desminţire a acelui apărut acum câte-va zile în acelaşi ziar în care se zicea că alegerile au fost făcute în plină regulă. Vom vedea dacă ziarele oficioase vor reproduce articolul de astă-zi precum s’au grăbit a trage folos din cel-l'alt:
REGRETABIL!
Când în numărul săd de Mercurl România Liberă recunoştea că ultimele alegeri comunale s ad petrecut In Capitală «cu linişte şi cu demnitate», ştirile despre cele Întâmplate la Botoşani nu ajunseseră la cunoştinţa publică.
Astă-zl, când încep a se cunoaşte cele întâmplate la Botoşani, suntem convinşi că autorul articolului menţionat ar fi avut multe de adaogat la cele ce a scris.
La alegerile din Botoşani s’a vgrsat sânge.
Cine este de vină pentru vărsarea de sânge ? Este de vină «vandalismul» o-: poziţiei, cum zice Voinţa Naţională ? Este de vină «terorismul» poliţiei, cum zice Epoca ?
In fierberea unor lupte politice aşa de încordate, cu greu se poate stabili adevărul în toată precisiunea lui.
Un lucru Insă ne pare stabilit: ori a
o
BULETIN EXTERIOR
PlECIREl GINERIIULU' miLBIRS
O telegramă din Sofia, ne aduce ştirea că generalul Kaulbars, a remis guvernului bulgar o notă prin care îl încunoşliinţeaz», că va părăsi Bulgaria mâine Sâmbătă. Generalul motivează plecarea sa, zicând, că nici unul din oonsiliele pe care Ţarul l'a însărcinat sg le dea poporului şi guvernului bulgar, ne fiind urmate, cea ce probează până la evidenţă ferma resoluţie a regenţei d’a lucra In contra vederilor guvernului imperial, consideră presenţa sa în Bulgaria ca inutilă şi declară c& guvernul imperial se vede pus în imposibilitate d’a continua relaţiunile cu guvernul bulgar, pe cât timp se va compune din membrii actuali.
Părăsirea Bulgariei de către generalul Kaulbars, nu va surprinde multă lume. Ea era o eventualitate prevăzută de cât-va timp deja. Cea ce a precipitat lucrul, a fost f»râ îndoială tonul discursurilor lordului Salisburv şi comitelui Kalnoky. Acum câte-va zile s’ar fl putut crede că guvernul regenţei va ceda Rusiei. Declaraţiunea categoric» Insă a ministrului afacerilor străine Austro-Ungar, că o ocupaţiune rusă, fie măcar a porturilor bulgare, ar obliga pe Austro-Ungaria sg ia re-soluţiuni decisive, nu putea sg aibe alt efect, do cât d’a Întări resistenţa guvernului regenţei.
Ast-fel soluţiunea crizei bulgare, nu mal poate fi la Sofia. Rusia trebue sg fie convinsă acu, ca acea soluţiune trebue căutată aiurea. E probabil că acuma va începe o campanie diplomatică din cele mal active, Intre cabinetele europene. Care va fl resultatul el? E greii al prezice. Mersul afacerilor o-rientale s’a schimbat cu totul în aceste ultime timpuri; mobilisarea armatei şi plecarea generalului Kaulbars, sunt două semne foarte îngrijitoare, pentru menţinerea pâceî.
X.
DINTR’O ZI INTR’ALTA
BEIZADEAUA
PORTRET POPULAR
Roşu ca un măr călugăresc, ca un bujor, — şi să ni să treacă cuvântul, — ca un bojog proaspăt de viţel,— Beizadea calcă apăsat, şi iute şi măsurat cu com-paşul, răsucind nervos un baston-cîrje In mâna dreapta şi o ţigarâ-havană de 5 lei In buzele sale cam groase. Doua pungi i-atlrnă sub ochi, şi barba â la S-tul Niculae zbîrlită, respectabilă la privire, ÎI rotunjeşte capul, destul de rotund când te uiţi la el şi dăstul de coiţurat când 11 deretecl pe din năuntru. Dar nu e vorba despre portretul Beizadelil, or-ce pictor Tar putea zugrăvi din trei colori : o pata de sânge închisă lntr’un cerc de alb-cenuşiu ş’a-tâia tot. Desen nu trebue, căci liniile feţei sunt aţâţ de confuse, de amestecate, de numeroase şi de puţin inpor-lante, în cât ar trebui ca o ast-fel de munca sg fie o pedeapsă prevetjută în condica penală pentru cel ce fura,
FOITA ZIARULUI „EPOCA“
(12)
BARBU KATARGIU
(Urmare)
Căci dacă vechimea familiei, serviciile şi jertfele aduse ţării de dânsa nu sunt ţinute în seamă; dacă demnitatea caracterului şi cuviinţa manierelor sunt combătute ca nişte păcate sad nu găsesc nici o favoare dinaintea poporului; dacă, spre a câştiga câte-va voturipentru camera, un bărbat integru trebue sg ia de gât cu toţi samsarii electorali şi sg bea zile Întregi cu bătăuşii mahalalelor; dacă declamaţia deşartă şi linguşirea slugarnică sunt singurele mijloace de a câştiga încrederea alegătorilor; atunci boierul preferă a se retrage din viaţa publică, precum s’a retras de la proclamarea Statutului până la căderea lui Cuza, şi fiind-ca are cu ce trăi fără să muncească, nu se face nici negustor, nici medic, nici avocat, nici profesor, ci se plimba, face curte, da baluri, serate muzicale, sad, ce este şi mal răd, se duce în streinâtate, unde £ste scutit de umilinţa de a se întâlni
cu intendenţii săi ajunşi oameni importanţi, îşi omoară timpul In petreceri, şi a6t-fel una din cele mal binefăcătoare forţe pentru Stat şi unul din cele mal preţioase capitaluri intelectuale remân pierdute pentru naţiune. Pe de altă parte obiceiurile societăţii s’ad schimbat; boierul nu poate trăi la ţară, ca gentlemanul englez, mal a-les In lunile de ger şi de noroid ; el este nevoit sg caute contactul lumii culte şi de aceiaşi educaţiune cu dânsul ; prin urmare nu poate aduce un bine măcar ţăranilor dupe moşia lui, şi ast-lel din membru folositor ce ar putea fi, ajunge o povară sad cel puţin un individ ce consumă fără a produce.
In or ce ţara care are un trecut, se află o clasă de oameni a căror avere şi posiţie sociala li pune mal presus de mulţimea muritorilor. De regula, în a-ceastă clasă se găseşte sad se poate forma mal uşor bărbatul de Stat, capabil de a jertfi timpul şi averea sa pentru fericirea celor-l-alţl. Mal întâid nevoile zilnice ale vieţel nu ’l strâmto-reazâ nici de cum sad îl preocupă mal puţin de cât pe un negustor, un medic, un advocat care trebue să 'şl câştige pâinea lui şi a familiei sale din munca zilnică. Al doilea, chiar aceasta avere li dă multă independenţa şi prin urmare mal multă demnitate. El poate să ’şl dea demisiunea dintr’o slujbă or cât de înaltă, de îndată ce superiorul săd ÎI dictează lucruri contra conştiinţei sad convingerilor sale. Nici posiţia
si socială, nici educaţia sa liberală nu T permite sg linguşească pe cel mari sad pe cel mici, cari sunt tiranii şi plaga societăţilor moderne. Pe când clasele de sub dânsul au de regula ca mobil de căpetenie interesul personal, el este îmboldit de orgolid, care dintre toate sentimentele omeneşti este pro-prid a se transforma In cele mal înalte virtuţi, căci omul orgolics simte nevoe de a fi respectat, şi, pentru ca să câştige stima şi consideraţia semenilor săi, el trebue să le merite.
Deosebit de aceasta, de vom presupune duol indivizi de o aptitudine fl-rescă egală, dar din două clase deosebite,de sigur cel din clasa 'nalta este mai proprid de cât plebeul a deveni bărbat de Stat, pentru că ştiinţa ce se cere în acaasta specialitate complexa nu este ştiinţa din cărţi şi lerfeloage, ci ştiinţa ce se dobândeşte din studiul omului concret, al guverne[or ce funcţionează, al instituţiunilor în viaţă, al statelor existente, nu din studiul popoarelor ce au trăit o dată şi ale căror urme ştiinţa isbuteşte cu multă greutate a le descoperi în manuscripte mu cezite sad In monumente mutilate. A-ceste cunoştinţe nu se dobândesc în a-telierul cabinetului sad în slovele moarte ale cărţilor tipărite. Cel ce vrea sg le poseadă este dator se se puie în contact cu lumea reala, sg visileze pe funcţionarii înalţi, ca sg profite de experienţa lor, sg găsească un acces liber la bărbaţii eminenţi, cari au servit
sad servesc patria lor zecimi de ani şi din a căror conversaţie sg ia ştiinţa vie şi neapărată celui ce vrea sg înveţe a cârmui un stat. Pentru ca sg ajungă cine va aci, trebue s6 aibă un nume, o familie, avere, educaţie, distincţiune în maniere şi s6 întrunească o mulţime de alte condiţiunl ce lipsesc de ordinar plebeului. Un asemenea om, format din tinereţe la o scoală aşa de solidă, merită sg fie ascultat asupra cestiunilor de interes public, şi dacă se întâmplă sg fie înzestrat din fire cu aptitudini superioare, atunci el merită sg ajungă cârmaşiul ţgrilşi este în stare sg strecoare nava Statului printre stânci, fără sg o isbeascâ, sad sg T imprime la timp o schimbare de direcţie care sg o scape de peire. 1)
Dar curentul ce Începea sg se formeze era îndreptat tocmai contra acestei aristocraţii, căreia Barbu Katargiu voia sg 'Idea un prestigid şi o autoritate meritată. El nu visa o nobt ne închisă tn caste ca a Indiei vechi sad ca oligarchia veneţiană, ci o nobilime accesibilă fle-cârel capacităţi, cum este cea engleză, care cu timpul sg coprinză în sânu’i toată intelegenţa româna.
Insă leaderil partidului liberal nu voiau clase superpuse, aşa cum se des-voltasera ele pe cale istorică, ci o societate de indivizi juxtapuşi, In care un Cogalniceanu sg aibă acelaşi vot
i) Cf. H. Taine, «Les originea de la France CGntimjjoraine, La revolution, I. p, 188 spq.
cu nu ştim care cârciumaraş de mahala, un fel de pasta moaie, maleabilă, din care agitatorii să facă ce vor voi. Barbu Katargiu era pentru regimul constituţional, dar In acelaşi timp el cerea ca dreptul electoral să fie restrâns numai In cercul celor capabili de a se servi de el, iar nu sg fie râslâţit fără nici o garanţie pe toată suprafaţa teritoriului românesc. El era convins de tristul adevăr că nu toţi locuitorii unul Stat înţeleg interesul general şi ca, spre a ajunge la priceperea iui, se cere o educaţie şi o instrucţie specială ; cel mal mulţi dintr’-înşil nu ştid ce este un budget şi hoţiile sad malversaţiunile săvârşite a-supra Statului nu T ating de lor.
Statul modern este o creaţiune vastă, cu trebuinţe complexe, variate, pentru a căror înţelegere se cere o minte Înaltă şi o ştiinţă superioara. Statele moderne nu se aseamănă cu republi-cele greceşti din vechime sad cu cele italiane din evul medid unde un oraş forma adesea un Stat.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
FPOCA — 8 NOEMRBB
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA"
TI răgi u C.000 de Toi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
cui ar fi vina, este regretabil pentru guvernul «liberal» al d-lul Brătianu, că s’a vărsat sânge.
Sângele este un suc foarte curios, după vorba sinistra a lui Mefistofeles.
Sub lucirea Iul roşie şi cele petrecute mal nainte primesc o faţă deosebită.
A doua zi după atentatul In contra d-lul Br&tianu, o ceată da oameni înarmaţi cu bâte aii năvălit asupra redacţiilor a trei ziare din capitală, aQ bătut câţi-va jurnalişti şi au devastat câteva odăi.
A cui a fost vina ?
A ziarelor ? a bătăuşilor ? a Poliţiei ?
Ori a cui va fi fost vina, este regretabil pentru guvernul «liberal» al d-lul Brătianu, că aQ fost bătuţi jurnaliştii In asemenea Împrejurări.
Cu câte va zile înaintea alegerilor comunale, casa unul alegător partizan al opoziţiei din Capitală a fost jefuita de nişte făcători de rele.
A fost de vină Poliţia ?
AU fost de vină făcătorii de rele ?
A fost de vină alegatorul negligent ?
Cine-c mal poate descurca I
Dar un lucru rămâne sigur : este regretabil pentru guvernul «liberal» al d-lul Brătianu că a fost devastată casa unui alegător oposant în ajunul alegerilor comunale.
In momentul acestor agitări electorale,Ministrul Justiţiei a făcut schimbări surprinzătoare în magistratură: la Bucureşti, la Iaşi, la BuzăQ, la Rtm-nicul-Vâlcel, la Botoşani, la Tribunale, la Curţi şi chiar la Curtea de Casaţie.
A fost ministrul în dreptul s6Q formal de a le face ?
Incontestabil.
* Dar nu rămâne mal puţin regretabil pentru guvernul «liberal» al d-lul Brâ-tianu, că s’aO făcut asemenea schimbări în magistratură în momentul alegerilor.
Schimbări în magistratură, devastarea casei unul alegător,bite In contra jurnaliştilor, sânge vărsat la Botoşani, atentat în contra ministrului prezident, omor la Rtmnicul-Vâlcel . . . . presiunea atmosferică creşte.
La Crftiovean.
CRONICA TEATRALA
O CRIMA CELEBRA
Pe la 1745, pe când Francesil se luptau cu Englezii, serjentul Jean Renaud profită de trecerea regimentului s6Q pe lângă satul unde ’şl are soţia şi copi-liţa, spre a se duce ă le Îmbrăţişeze.
El 'şl-a părăsit postul mal ales pentru câ are o datorie de împlinit: un nobil proscris de Ludovic al XV, contele de Mornas, a fost lovit de un glonţ rătăcit, şi atacat de un tâlhar care vo-eşte sâ'l jefuiască. Jean Renaud a sosit la vreme spre a pune în goană pe jefuitor şi spre a primi din mâinile contelui care murea toate documentele toate actele de valoare şi sculele familiei cu însărcinare să le trimiţă în Anglia, rudelor sale.
Voind să pue aceste valori la adăpost, până la finele resboiulul, Renaud le lasă în paza soţiei sale care le închide lntrun dulap. Apoi sergentul îmbrăţişează pe mica Adriana care se culcă lntr o odae, şi pleacă la postul sătl Însoţit cât-va timp de Magdalena.
îndată ce au părăsit casa, fereastra se deschide şi apare Lazare care voise să jefuiască pe contele de Mornas şi urmărise pe Jean Renaud. El a ascultat toată convorbirea soţilor şi a venit hotărăt să pue mâna pe acea avere ; dar dulapul e închis, n’are cu ce să’l deschiză, trebue să adaste întoarcerea Magdalenel.
Soţia sergentului intră, Lazare închide uşa şi cere sculele, amenin-ţând’o cu moartea dacă va zice un singur cuvânt. Magdalena încearcă să
cheme în ajutor dar vocea ei a deşteptat pe mica Adriana şi se aud strigătele copilei în camera de alături. Lazare se repede spre acea odae ţinânp cuţitul în mână şi nu consimte a cruţa viaţa Adrianei de cât dupe ce muma a liniştit o strigându’f «Tac , nu te teme ! Sunt dimpreună cu tatăl tăfi.
Tâlharul smulge atunci cheia de la dulap, fură caseta cu sculele şi fuge dupe ce a lovit cu pumnalul pe Magdalena.
Ţipetile victimei aQ deşteptat pe locuitorii satului cari vin în ajutorul fe-meel, dar nu mal găsesc de cât un cadavru. Cercetarea spre a se descoperi ucigaşul ineepe. Nu e nici un martor, şi Adriana fiica victimei declară că n’a venit nimeni acasă de cât tatăl s6Q,sergentul Jean Renaud.
A doua zi pe când sergentul primeşte de la şeful s6Q resplata vitejiei ce & arătat pe câmpul de răsboiO, soseşte în tabără un judecător însoţit de A-driana. El da amănunte asupra crimei, cere mărturisirea copilei şi arată că Renaud a ucis pe soţia sa într'un moment de gelosie.
îndoială nu poate fi de oare-ce nimeni n’a intrat în casă, nimeni afară de Renaud, şi Adriana I'şl aduce aminte de cuvintele mamei sale : «Nu te teme; sunt din preună cu lată tăd !»
Renaud e trimis înaintea unui consiliu de răsboiii.
Att trecut doi spre zece ani, nenorocitul sergent a fost osândit la munca silnica, şi convoiul care ’1 conduce la temniţă trece pe la proprietatea ducelui d'Aubeterre, fostul şef ai regimentului din care făcea parte Renaud.
Pe când se odihnesc arestaţi, Adriana le împarte bani, câcl Adriana fiica o-sânditulul a fost adoptată de ducele d'Aubeterre şi locueşte In castel. Zărind pe Renaud, recunoaşte în acest om figura care'i turbură somnul tn toate nopţile, vorbeşte cu osânditul.ll pune mii de întrebări şi sfârşeşte prin a'şl aduce aminte tot trecutul. Atunci II cade în genuchl, ÎI cere ertare câcl din causa mărturisirei ce făcuse, a fost osândit.
Lazare, adevăratul ucigaş, a luat acum chiar numele contelui de Mornas şi încrezător în geniul răii care’i ocroteşte vine la castelul ducelui d’Au-beterre.spre a reclama averea acestuia şi pe fiica sa Valentina ce trăeşte din preuna cu Adriana prietena sa.
Valentina pleacă cu Lazare pe care’i crede că este contele de Mornas, dar peste curând ghiceşte îngrozitorul a-devăr : un colan ce’l a dat tată-s6Q spre a se găti, a fost răpit de ucigaş în noaptea crimei şi acest colan este o sculă dăruită de ducesa d'Aubeterre nenorocitei Magdalenel.
Miserabilul e demascat atunci şi, ca în toate dramele, crima e pedepsită şi nevinovăţia recunoscuta.
Impresia generală ce’m! a lăsat re-presentaţia de erl seară, este foarte bună şi nici că puUia să fie alt-fel de oare ce toţi artiştii de frunte aQ jucat. 86 vezi alături pe d-na Efr. Popeasca, Aristiţa Manolescu şi Gr. Manolescu, sunt noroace care nu se întâmplă în toate zilele.
Trebue deci s6 deschid o singură rubrică pentru domniile-lor ca s6 spui câ publicul i a aplaudat şi rechemat cu mare mulţumire.
In scena dintre Valentina şi Mornas, aplausele se schimbase într'un adevărat entusiasm de care a beneficiat cudrept cuvânt d-na Aristiţa Romaneasca.
Rolul Magdalenel a fost jucat de d-ra Vermotit.
Cu toaie că acest rol este neînsemnat, căci nu ocupă de cit actul 1-iQ, iotuşi d-ra Vermont a găsit mijlocul s6‘l îndeplinească cu succes şi mult joc dramatic. In scena în care moare sub pumnalul ml Lazare, a fost aplaudată şi rechemată din preună cu d-nu Velescu care asemenea a avut scene bune într'un rol ingrat.
D. I. Petrescu e foarte firesc, foarte bun în rolul sergentului Şamboran.
I’ml pare r6G că nu există şi la noi obiceiul de a se arunc» portocale şi cofeturi copiilor care joacă pe scena, căci de sigur drăguţa Anestin ar fi meritat mii de săculeţe cu bomboane atâtajucal de plăcut rolul Adrianei când era de cinci ani.
O recomandaţie d-rel Ciucurescu: numai la mahala se zice : «Pan d'A-lenţon în loc de point d'Alenţon 1
0 observaţie:
Am constatat câ fibra simţitoarea a doamnelor uoastre s’a cam întărit ; foarte puţine ’şl plimbau batista pe la ochii chiar la scenele cele mai mişcătoare.
D. R. R.
TMf.RtKE ll!\ SI RUM IUI
Paris. 17 Noembre.— Ziarului D6-bats fi sr \clegrafiază din Berlin : F-ventualitatea unei ocupa fi uni a Bulgariei de către Rusia pare azi cu totul înlăturata. Din Viena ii se comunică sus zisului ziar că ocupaţiunea a devenit imposibilă.
Petersbtirg. 17 Noembre.—Ziarele sunt de părere că nu poate fi nici o temere de un resbel cu Germania. O coa-liţiune se poate stabili numai intre A -ustria şi Englitera. In faţa situaţiunxi interioară a acestor douf state, această coaliţiune nu poate fi ameninţătoare. De aceea Rusia e in plină putere d’a-şî apăra chiar cu arma in mână interesele eî in Orient. Pacea—zice «Novosti»—e numai atunci asigurată când Austria şi Englitera se vor abţine d'a se amesteca In Bulgaria. In definitiv limbagiul ziarelor e liniştit.
Berlin, 17 Noembre. — *National-Zeitung* observă asupra atitudini Germaniei in cestiunea orientală, că cu discursul lui Kalnoky începe un noît act al dramei orientale; Anglia vine ca un | nod factor. Cu privire la Germania Kal-* noky nu lasă nici o îndoială, câ nu găseşte pe Bulgaria in sfera intereselor ei, pe când A ustria crede că are acolo cele ma\ vitale interese. Insă căile Puterilor aliate s ar întâlni iarăşi, deetnn-va s'ar pune o cestiune de existenţă pentru 4-! ustria, deci cel mai târziu după o in -I frângere, hotărâtoare a Austriei. Dar i fiind evident un ce absurd de a lăsa, ca un stat să fie trântit la pământ, apoi si'i alergi în ajutor, de. acea— zice numita foae—nu suntem in stare a prevedea a-titudinea Germaniei într’un cas serios. A decarul este că Germania caută acum să mijlocească pe terenul tractatului din Berlin, in coprinsul căruia recunoaşte Rusiei dreptul de a fi conducătoare In cestiunea bulgară,
Y'tena, 17 Noembre. — După cum comunică «die Presse» ministrul de co-merciu, Marchisu Bacquehem, va pleca Vineri seara, însoţit de referentul comercial, Baronul Kalchherg, la Budapesta, pentru a conferi cu contele Sze-cheny. Discuţiunea se va referi in prima linie asupra ceşti unei relaţiuni/or comerciale austro-ungare-române. Espirarea tractatelor cu Germania şi Italia va fi asemenea adusă in discuţiune.
I’arjs, 17 Noombre.—I se comunică din Berlin ziarului «Temps» că principele Bismarck ’şî ar fi esprimat la plecarea sa la Friedrichsruhe, convingerea că pacea va fi menţinută, fiind că regenţa bulgară 'şi a insuşit o atitudine demnă.
SURI MĂRUNTE
Sosiri sl plecări. L). general Vlădescu a sosit In Capitală.
—	D. S. Trăsnea, prefectul Brăilei, a sosit In Capitală.
—	D- I. C. Brătianu pleacă astă seară la 4 ore la Sinaia.
•	9
Accident. Un copil în vtrstâ de 7 anî a căzut azi într'un puţ In şoseaua Da-sarab. Copilul a fost scos fără nici o vătămare.
■
Şcoala de bele-arle. Mal multe tinere domnişoare afl depus la ministerul Cultelor o petiţie prin care cer a li se îngădui şi lor admiterea tu şcoala de bele-urte de aci. Câud s'aft deschis acestui sex toate şcolile noastre, nu înţelegem pentru ce i s ar refuza şcoala de bele-arte. Şi cu toate i acestea din Septembre şi până azi, nu s’a dat nici un resultat acelei petiţii.
tescu, iar ^administraţia şi poliţia au făcut cele mai neruşinate ingerinţe.^
Sperăm că foile guvernamentale ca”e au luat act de prima parte a informaţiuniî noastre, vor lua act şi de partea a doua.
*
Corespondentul nostru din Botoşani telegrafiazâ câ ştirile pe care ni le a dat eri erau culese de la nişte persoane pe care le a întâlnit pe drum, mergând la Botoşani.
Astă zi dupe sosirea sa ne comunică următoarele :
Amănuntele Întâmplărilor din zioa de Duminică trecută sunt oribile.
Trupele au Început prin a trage mal multe focuri in vânt, Jar In urmă dorobanţii au dat In carne trăgând din ferestrele poliţiei. Un alegător a fost ucis; sunt peste 30 răniţi din cari mai mulţi grav.
Unul din răniţi a murit. S’aG făcut 70 arestări printre cari d nil Bobeica, Fotea şi Hânţescu. Preveniţii sunt Închişi Într’un grajd infect şi maltrataţi.
Spiritele sunt foarte iritate. Ancheta şi ameninţările urmează.
ULTIMA ORA
l’csla. 19 Noembre.—In şedinţa de erl a comitetului delegaţiuni! austriece toţi oratorii aQ declarat că vor sprijini politica contelui Kalnoky. Toţi aQ exprimat asemenea simpatiile lor pentru poporul bulgar.
D. Mattus cehQ) spune câ a sprijinit independenţa popoarelor din Balcani este o politică bună şi sănătoasă.
Contele Kalnoky spuneca recunoaşte că Bulgarii sunt vrednici a forma un stat. Ministrul e cu totul de acord cu d. Mattus câ unirea Rumeliel cu Bulgaria nu este contrarie intereselor noastre nici ale Europei; dar Austria nu e singură competinte a executa a-ceastâ unire. Atitudinea Bulgarilor de când cu tratatul de la Berlin, Ias6 s6 se prevazâ că In or ce ces câ el vor insista asupra autonomiei lor.
In şedinţa ce s'a ţinut a seară, d. Rieger, unul din şefii partidului cehQ a protestat contra aserţiunilor ce i s'aQ atribuit asupra misiunii generalului Kaulbars, şi a declarat că simpatiile cehilor sunt tn partea bulgarilor, cari luptă pentru libertatea lor. El crede că Rusia nu va voi sâ creeze o a doua Polonie.
I.nndra. 19 Noembre.—După o depeşă a ziarului Times toate puterile şi Englitera chiar ar accepta pe prinţul de Mingrelia ca candidat la tronul Bulgariei.
Standard susţine contractul şi declară că aceasta alegere ar însemna ruina causei libertăţii şi a păciî ce Europa trebuie să apere.
Standard speră câ acum când Anglia şi Austria aQ vorbit, Ţarul va renunţa la o partidă angajată fără chibzuială. Mal declară câ Rusia nu are în Bulgaria alte drepturi nici interese de cit semnatarii tratatului de Ia Berlin, câ autonomia Bulgariei este cheia bolţii politice austro-englezeştl, câ ea trebue să fie reală şi indestructibilă, şi în fine ca toate negociările internaţionale ce aQ de scop regularea cestiunil de 0-rient vor rămâne nefolositoare, pe cât timp Ţarul ou va renunţa la prelenţiu-nile sale.
A apărut:
CALENDARUL CĂILOR FERATE ROMĂN'E pe anul 18S7
TIPOGRAFIE DE VENZARE
In ziua de 11 Noembre corent este a so vinde cu licitaţie publici în strada Decebal No. 9, Tvpographia remasâ de la decedatul Alexandru A. Greceseu, compusă din doue maşini cu accesoriile lor, o mare cantitate de litere şi alte obiecte mobile.
Licitaţia va Începe la orele 11 dimineaţa şi se va face vânzarea îh bloc.
AVIS IMPORTANT
De vânzare casa unde se află clubu rr ilitar Calea Victorie 2 şi 4. Venit 40000 [ reţul 500000. Creditul funciar 300000.
De vânzare un frumos loc în fundul alei Eldorado str. Posta-Vache.
De fuelilr al două prăvălii mari Calea Victorii No. 82.
De închiriat hotel Susaifi în Predeal,
20 odăi.
A se adresa la d. inginer Bottea str. Pi-
tar-Moşu No. 5.
COFETĂRIA BROFT
COFETĂRIA BROFT are onoare d a-nunţa Onorabilei Sale Clientele că ţine tol-d’a-una un mare asortiment de Bomboane proaspete, Supra Une in g-e-nul Itoissior: niarons glacâs, prllls four* glncâs, urs ttaâ ele.
COFETARI V âiROFT prepară tn atelierul săfi cu colaborarea celor d’ăntâifl lucrători eşiţl din casa Boissier, toate ar-culele ce pune în consumaţiune etc.
COFET ĂRIA BROFT caută a mulţăm pe ono?. sa clientelă, oferindu’I pentru preţuri moderate,consumaţiunl deprima calitate.
( OFETAR1A BROFT este deschisa in ţoale seriie dupn teatre.
A SOSIT
LA
CAFENEAUA ,,UNION“
CELEBRA
BERE DE MUNICH
DR E. CLEMENT
S’a mutat strada Modei No. 9, consulta (tuni de la H—4
D-RUL A. VIANU
Dă consultatiuni pentru boale de OCHI, URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
BncureştI, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lăturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl.
OLIMPIA
No. 10. Strada Regală, No. 10
Sub-semnata întorcăndu-ne din Paris fac cunoscut Damelor că am deschis un magasia de mode după sistemul frances concurăud cu or ce Casă din Capitală asupra gustului.
Olimpia.
MARELE HOTEL REGAL
Cel mal preferat de lumea aleasă Camere şi apartamente avantagiate luxos. Preturi moderate. Servicul foarte îngrijit Sub aceiaşi admirislraţiune
MARELE II0TEL UNION
In centrul oraşului şi aproape de Palatul Regal, Ministere, Theatre şi cele mal importante «ase de Comercifl.
Arangiat foarte convenabil cu pensiune saQ fără pensiune.
Preturile foarte moderate.
MARELE RESTAURANT UNION
Bucătărie fraucesă, română şi internaţională.
CAFENEAUA UNION
9
Aflăm că generalul Kaulbars plecând din Bulgaria spre Rusia va trece prin Bucureşti, unde se va o-pri vre-o doue zile.
te
Consiliul de miniştrii ce sa ţinut azi, s’a ocupat cu cestiunea permutării d-lui general Ipătescu şi înlocuirea sa prin generalul Vlădescu.
Se zice că generalul Vlădescu n’ar primi se ia locul generalului Ipă-tescu.
m
Ziarele guvernamentale fac mare sgomot fiind că am recmoscut că d. Carp, a condus cu multă regulă alegerile la coloarea de Albastru.
Încă o dată aducem onajiele noastre d-lor Maca şi Qarp pentru modul demn Qum au presidat alegerile in coloarea lor respectivă.
Cât peDtru cei l’alţi magistraţi ei sau arătat demni de şeful lor d. Stâ-
Thcutrul National. — Societatea Dramatică, Dum. la 9 Noembre istw.H-a repre-sentatiune a piesei O Crima Celebra.
tn curând : Somn Imn d-le Pantalon O-peră comică tntr un act.
Homto si JuUeta, traductiune tu versuri de O. loan Ghica
Lucreha Baryia, dramă îu 5 acte de V. Huyo.
Opera Italiana. — Azi Vineri 7 Noembre Uig etto, Mâine S ' iiâ Jll.
Teatru Borne) Sâm ii *	.• rn. re
1886 represe’itaţiune ext:	Luară duj>o
cererea generală. Se va juca pentru a 18 oară piesa: Nazal! Revistă polii.câ şi umoristică de ct-n.f Jac Negrutzl şi D. R. Rosetti In 4 tablouri.
«Ha<s c-ea, Hăis cea* va fi cântat de d. I. D. lonescu.
D-NA SE Ii l’F.R SA UE A
MOAŞE CU DIPLOMA
Stabilindu-se tn Capitală Strada R&u-reanu No. i, are onotre a preveni pe Onor Sa, Clientelă de noul său aomiciliO.
Cea mai frequcntala din Bucureşti
DR S.STEFANESCU
Medicul Spitalului Xenocrat Consultaţiuni de la 3—5 p. m. Strada Popa-Fierea, 11,/
CASA DE SCHIMB
4LKX. «R. IO» k l M4KCH
^ Strada UpacajiLAla. 4 fi bl»
" Jiucaresti. 7 i» Noembre
VALORI	8c*dentaJWb
■	cuponelorjl	medin
FONDURI Dl STAT ROMAN
Renta rom. per. 1876	S 0,0	1	Ap 1	Oc	911 /*
Renta rom. amortie.	5 0 0	1	Ap 1	Oo	94
Renta rom. ;rnr. con)	6 0,0	I	Mai 1	No	86 1/S
Oblig, de stat C. F. R.	6 0/0	t	Ian i	Iul	106
Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 1 MarlSep Impr. Oienheim 1866 8 0/0 1 Ian i Iul Agio	— ■
împrumuturi de oraşe Impr. o-as Bucuresci 5 0/0 i lan I Iul Idem idem din 1884 S 0/0 1 Mai 1 No Impr. oî.B. cu prime loz f.20	—
V1LORI DIVERSE
Credit Fonciar Rural 7 0/0 i Ian 1 Iul|
Idem	Idem	5	0/0	Idem
Cred.R>n.Ur.dm8uc.7 0/0	Idem
Idem	ide:	6	0/0	Idem
Idtm	ide.	5	0/0	Idem
Cred. Tonc.Ur. din las i5 0/0	idem
Obl. Cas. pena. fr. 300. Io l Mai No
17
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 8 NOEMBRE
MARE SUCCES!
INVETATORUL POPULAR
Publicare Urniri ştirii săptămânală.
Metodă* pentru a rnvăfa singure scrie fi a vorbi limba franceză.
Subseripţiune pentru curs complect /. n. 30. Abonament pentru două luni l. n. 5.
Se trimite după cerere un mâner specimen contra 0,23 bani fn mărci poştale-A eţit de sub tipar No. (i
BUCUREŞTI
A DM IN : ST R ATI A
STRADA DOROB RTUQR . IMS)
NUMAI 10 LEI
Cel ai ii firutnor cadou de SERBATORI in amintirea celor morţi
PORTETRE
IK
mărime Naturală
PORTEIRE
,-ţ _‘v(" IN
MĂRIMK NA7TRAEA
Se e eetuează foarte e.x*ct după fotografia trimisă. Executarea tn cel mult 10—14 zile.
Fotografia române neatinsâ.
Ase minare fideli se garanteazi.
La Irmieterea fotografiei trebue alftturat şi costul.	*■	®
Atelier artistic premiat Sielifr*iocl Boclasoher l\ IEN II.	Grosse Pfarrfusse fS y
CASSA DE SANATATE
— BUCUREŞTI —
Xo. 41, Strada Teilor, No. 41
Luând administrau» case! de sănătate din Bucureşti, adu* la cunoştinţa gcncr^lA c& dc azi înainte începe a fonciionn; orl-ce persoana bolnavi are dreptul de a reclama pe medicul care vc-eşte din acei ce aO aderai a li numOraU tritrc medicii wren',1 şi consultaşi.
^Sarcina de medic permanent al Gassel a hine-voit a o lua d-1 l)r. Teodorescu Fiorea asistat de d-l Ur. P. Manea şi ca moaşa d-na Etise Uasan.
Pentru prospect sau aite informaţii se pot face cereri tnsciise (Irancate) sad de a dreptul tn localul Casei către sub-semnatul
I 1886 Octombre 1.
Director: O. t. I.ive/.eanu.
I< al \ ielorii
1 rai. OiuMta*.
LA 0RASLLVIENA4
A LA ViLLE DEVSENNEI
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatnte «I soliditate următoarele noutap:
Rtifarie pentru Doamne si Domni.
Fote de masa. serve te si prosoape de pânza.
di Belgii si Rurâburg
ile toate calitatile
Olanda voritabS di Belgii
Madapolani frantznxesc de •i lăţimile
Batiste de olanda sl do lino albe si colorate
CiorapitleDame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de malase.
Flanele, c-amasi si ismeno de lina după sistemul profesorului llr. t». .larger. Cuiere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortimeot de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzosti cu balene veritabile. I rouoourl complecte pentru liilnntatl. I.ayeltes sl Truusuurl pentru copii. Trousouri pentru pot.plouate, otrluH si reslmiriuiturl
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărn CA ta I.Ollt mint HI' ILUSTRAT Sl VA FI TRIMIS OK1-CH VA FACE CEKFHI
LA ORAŞUL V IEN A
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-HO MANIA»
vis-â-vis de librăria Socec
■
F A It V P E II i 4 O I
\m\ i'ucm
CuonoaieviQ a face cunoscut onor. P. T. public câ am primit un mare deposit de petroleO din Caucas (Rusia) In tinichele de la C&ssa d'import E. Dl NE UMAN Galatzi si liatutn gi le oTţr cu uu preţ foarte moderat trimise franco la domicilii! dupâ cerere prin Carte Posta.â la adresa de mal Ijda.
Asamenea ofer cu un preţ foarte s:âzut PetroleCi Regal din prima fabreâ I. Niculescu, Bazar Ploeştl, cu litru.
Cu stimft A. MHJMU.ATT
se str. Salvator te
i o o i ii a «i \ ii v a
CONSTANTIN COMANEAMi
Dortor in Medicina de la Pacul, din Paris I
Dâm consultaţiuni in toate zilele de la orele 10 12 a. m. si do la 2—4, S>r. Scul-1 plurei No. 15.—Pentru săraci gratuit.
REGIMUL DE LANA

AL
PROFESORULUI DOCTOR «J A E GF E Ft
Recunoscut ca cel mal escelent
MEDALIAT ACUM IN URMI, DE J R.UL MCOICAL O R LONDRA CU
MEDALIE DE AUR
Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi Jn lânâ curata de cămilă, garantând oontra râcelei şi a reumatismului.
Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc fn magastnul
AUX
73, CALEA VICTORII 72 VISA-VIS DE PALATUL REGAL
DR- JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART.
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
TMTORIE DE FER S! ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 2BI. — BUCUR'STI
Seînsârcinâză cu construc-tiunl de turbine si mori cu preturi mal reduse de cât acele din Vie»a si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu t piatră, de 86 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3SOO.
Eseculeazâ repede orl-care lucru de turnătorie sad me-canioă; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment <Je mobile pentru grădina, armamente pentru grajduri şi teascuri
---	--- de viii etc.
Mare deposit, de fer, raiuri pentru vagonete d6oî\uviile, tzeve de tuci- Mare asortiment do pietre de moara. La Fert6-sous-Jouors.	111
M O R r
FABRICI DE SPIRT
APARATE oeCGGNAC
SI DB
TZUCA TARE i sliiiovitza >
Pietre de Moara, curele si tote uneltelesi accesorii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Colţel No. 49
ATELIER MECANIC
ESSLHA!!SBl
No. 59. — Strada Jsvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu CU Pompe dr (oale «btcnirle, Filn* tiini d'appli(|tie ni Borne fonUtni, (miale (robinete) de tot fulul Tuburi de fer, tneiu n! plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgheaburi de coborîre inodore, capace de hasnalu etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vane, sorinii, abusuri banei de gradina, grilaje de Îngrădit morminte,pilusturi,Tuburi pentru soudage n! eandelabri, ii
TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNOUCTE DE RPA
/	i • l vl51)
M ABENDAT îl^r V1
CH IUI .JOS Itistrii'liil Ialomiţa. Ini iudere 1 5sS pogoane, 2 hanuri A se ailreiu Strada Sporan-tei Ao. 20 la Ittaria Pi-tist.ca.nu.
iNiie.tR
eu garnnlir in imoliil de 12,000 lei, doreşte a se angajata ocasădecomercifi ca încasaLor de bani tn Ca-f itală şi provincie a se a-dresa la redacţia Epocei.
Mednlinde aur. ttxpositiuuen t.'oopernto-___rilor IKH:i HKVTIU t l l.OIII
MAGAZINUL
D.I.MARTINOVICI
No. 2, Strada Car ol I, No. 2
Recomanda onor. public asortimentul ae.u de culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucă repede, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tutulor Fabricatelor existente. ' '
— Preţul : îl fr. kilogramul —
_________

«-A-f w-ţ.	.-c-x	ti.t -rfya	*Ji«L “îfrA *-i i *_] *1K
**sn -ŢŢ'	T* L_LA*	«JLJL* Tr
PRIMUL ATELIER DE TFMPLARIE
S. EMANUEL
No. i, Str. Luterana, No. t coltsul Stirbey-Voda
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourt etc.
SPECIALITATE I)E LAMPEURI
Deposit de mobile cu presuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.
• __________________________________________________________
^	SA'»»-S*. «r».» '**■!*»> SfcsS
*
IXTMlr I
r
Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă, | i câ a deschis şi In
BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41
|0 CASSA de CROITORIE J
| Care va funcţiona în aceleaşi condiţiunl ca şi (f |aceia din IAŞI.	__________ i62 '
ut e. im
reîntorcându-se din călătorie, a reînceput consulta(iunilu sale, de la 8 — 11 a. m. Strada CIemeu(el d'a-supra Farmaciei.
DOCTORUL TOMESGU
S ’ A M U I A T
No. 3, — Strada Renaslerei, — No. 3 Consultaţiuni 5—6 1/2 p. m.
CIMENT PORTLAND
SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE Sl DE PORTLAND
DE LA BOULOONE-8UR-MER (FRANCIA)
Capital 22,000,000 franci
Mărci: bKMAHLF, lonqu£ty et Comp. şi k. famciion et Comp. PRODUCTIUNE ANUALA CONSTATATA OFICIAL: 120.000.000 klg.
Furnispri ai Gt A EHM l.l l l lt WCEZ «U- la 18 10
Recompense ta expositiUe internaţionale
=■- " O '	-rzTTTTS:
Principalele lucrări executate ca produsele societăţi
HOTEL EKSTEIN
— galaţi —
— STRADA M Ut Al BRAVUL —
Recomand Onorabil, voiajori Hotelul meâ nuofi construit şi mobilat, situat pe str. Mihal Brav (Cuza-Vodăj care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi In centrii Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preturle cele mal moderate.	(167)
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GAl£TI
1855 Paris—Prima medalie. 1867 Paris.—M> dalie de aur (unică pentru Ciment). 1873 Viena.—Două medalii primede progres,Decorat-ordinului Fianz-IoseL 1876Filadelfia. - PrimaMed. 1878 Păris.—Mareje premiO, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare.
1883 Amsterdam. Dipl. de qnoare.
1885 Anvers. —Dipl. de on.
Si toate recompensele cele d’intai ia expositiiie regionale.
Tone
Lucrări de Clierbour. 15.000 Dcrivatiune la Dhuys si la Vaune . . .40.000 Portu de la Hăvrc .35.000 Porturile de la Koueu si Fecamp. . . . 10.000 Expoziţii uuiver. 1876 si 1878,NouaO|H‘ra, Trocadero Hotel
Dieu.............35,000
Rada de la St.-Jean-
de Luz...........12.000
PortudelaDunleque 8.000 Portu de laSt-Nazaire 6.'00 Portude laSablts. . 7.000 Portu de la Boubgne In lucrare:. . . .30.000 Portu de la Dieipe .25.000 Portu de la St-Vtlerv 6.000
Tone
Portu de la Odaie (in
lucrare)..........50.000
Portu de la Leixoes (Porto: Portugalia, in lucrare) . . .	.40.000
Ec uzele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tutielu de la Brave
in lucrare;. . . .18.000 Aduce reaapclorde la Budos Bourdeaux (in lucrare,. . . . IO.OOq Pav.de lemn la Paris 15.000 Lucrări e forturi geniu militar) . . .45.000 Saigon Cochinchina,25.000 Canalu de Panama (in lucrare)............5.000
O colecţie dc certificate privitoare la a :cslc ftrnituri este la dispasilia publicului tare-• prescntutuls’depasitarul nostru p- nlrv RomOnii II. EH. KOSFVl H VI. la HucareutL strada sr- ViMi ri \o. 17.—Asemenea si certitatul de încercare Tăcută cu acegtciment de către Scrs'iciui teclinical onor. Primărie dir Bucureşti, prin care se constata o resi-stenta la tracţiune de 46 de kilo de centimetru patrat, densitate de 1780 si o propor-tiune de 6 la suta parte granuloasa.
Deposit in Braila Ia d-nu U. O. Belinnwvi.
„PRETURI FOARTE REDUSE"
* Singura fabrica autorizatu de inventatorul d-itul Frof. Mcidiugcr pentru
SOBE MEI DINGER
II. Heliu, Vienn, L,
1	Karnthnerstrasse 40 — 42
Patentă imp■ reg. de la 1884 SINGURA
Sucursala generala în Bucureşti
Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României
Sobele acestei fabrici sunt premiate cucele d'inlâiu prciuiuri: Viena iHÎIi, iuerl 1877, ţParis 1S77. Sechsbaus 1877. Vfels *878. |Teplitz 4878, Vteua 4880. Uger 4 884 »i Triest 4884 î Aceste sobe sunt tntrebuintate în Iiuc:’res i in mai mult de 2040 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina do copii, Societatea oe g Dinastica, Institutul Heliade, gara Filare!, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca Romăniei; sobele mele mai sunt întrebuinţate Ia Craiova Cazarma de Artilerie. Spitalul central si Grand HOtel; In laşi, Hfltel Traian (85 sobe) in şcoala militant si casaime.
Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni.
Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se Cereasca de schimba-
--------- ~ rea fabricatiunei noastre du-
rabik: si exacte de imitatiuni de tot felul, lie recou andate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem.
Namai acele li cafţ' pe interiorul uşilor este iurnata marca noasţra, sunt adeveratele noastre fabricate.
Prospecte eu preturi reduse gratis si franco.
.oMEIBINBER-OFEN
H . H E I M
Bucureşti, — Tipografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3
www.dacoromanica.ro
^TAT'MauBiAi immu wm