ANUL I No. 287. A DOUA EDITIUNE VINERI 7 (19) NOEMBRE 1886 Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE l\ Bl'ClIKESri: L:» casa A :i tii.-lraţiune •3i TAR lt Prin mandat* - ■ ii*. Pentru 1 an 40 lei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lai W strki\ATATEt La toate ofliciel.1 tile din Uniune, prin mandate poştale. Pentru i an 50 lei, 6 luni 25 lei. RED ACŢIUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL HăNUSCRIPTELE NU SE IHAPOIAZA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU TRIUMFUL VIOLENTEI MOBILIZAREA RUSEASCA GRAIRE COLECTIVISTA CRONICA MUZICALA BARBU KATARGIU PRIETENUL BĂRBATULUI SISTEMUL CORUPŢII VEI Alegerile comunale au arătat ţârei pe colectiviştii noştrii în toată goliciunea lor disgustâtoare. Nu mai e nimeni în România, carese nu fie convins astâ-zi, că nvem in capul a-facerilor publice un guvern care e capabil de faptele cele mai mlrşave, cele mai sălbatice pentru a se menţine la putere. Ar putea cine-va se umple coloane întregi relatând faptele neauzite, pe cari le-au sevîrşit agenţii regimului în toate colţurile ţârei în cursul periodel electorale ; nu e oraş din ţară în care să nu să fi petrecut fapte odioase cu ocaziu-nea alegerilor. Pretutindeni guvernul a întrebuinţat tot feiul de mijloace pentru a violenta conştiinţa alegătorilor; a-colo unde mijloacele de presiune morală n'au isbutit sau n’au fost Îndestulătoare,guvernanţii noştrii nu sau sfiit d’a recurge la ingerinţa cea mai brutală. Nu vom Întreprinde astă zi, descrierea amănunţită a procedărilor Întrebuinţate in toate judeţele. Ne vom mărgini,|a pune în vedere două fapte cari dovedesc, in modul cel mai lămurit, până la ce punt de cinism a ajuns regimul ce ne guvernă. Să ştie că la Turnu-Severin opoziţia a reuşit a obţine majoritatea In ambele colegiuri. Cu toată ingerinţa cea mai făţişă şi cea mai sfruntată a administra-ţiunei, cetăţenii au respins lista guvernamentală. Bietul prefect, desperat de nereuşita lui, ş’a dat demisiunea îndată ce resultatul colegiului al Il-lea a fost cunoscut. Adică, cu alte cuvinte, el a zis guvernului său: «am făcut ce-am putut, dar n’am isbutit a Împiedica izbânda opoziţiunei, prin urmare mă retrag.» Un guvern carese respectă, care are încă puţină pudoare, ar fi refuzat demisiunea a-gentulul său, mai ales că nu avea nici o cauză d'a să îngriji de succesul opoziţiunei într’un district, când el singur trimbiţează că a obţinut o imensă majoritate in ţară. Dar guvernanţii noştri nu înţeleg lucrurile ast fel. Pentru dânşii, un prefect care nu reuşeşte a face se se aleagă candidaţii guvernamentali, este un om osindit. Un prefect poate să fure, să comită or-ce abuzuri; el poate să aibe tot districtul contra sa, îndată ce ştie se manevreze in alegeri, el este un prefect model. îndată ce n’a reuşit in alegeri, nu mai merită să fie în capul judeţului. Bieţii prefecţi o ştiu atât de bine, în cât nici nu se indoesc de soarta lor şi îşi dau demisia. Aşa a şi făcut d Ghelmegeanu la Turnu-Severin. Guvernul s’a grăbit a’l primi demisia, ceea ce vrea să zică; «Ai fost un nemernic fiind că ai lăsat pe opoziţie să iase din urnă. Un asemenea prefect nu merită a sluji sub regimul coleclivi-tăţeî.» Reuşita opoziţiunei este dar, In ochi! guvernului, o dovadă pipăită, că el nu ’şi-a făcut datoria, că n'a Ingerat destul. Să trecem acum la un alt fapt care are multă analogie cu acesta, cu tonte că el a fost sevîrşit lntr'un sens contraria. In Botoşani,abuzurile, nelegiurile, ingerinţele guvernului, au adus pe cetăţeni la desperare şi aii avut de rezultat o adevărată răscoală ; forţa publică a intervenit, slngele a curs. In mijlocul acestor scene de sălbăticie, guvernul vine şi cere de la judecătorul de instrucţiune, d. Ciulei, se emită mandate de arestare în alb şi se !e dea în mâna administraţii. Dar demnul şi integrul magistrat refuză d'a se desbrâca în favoarea poliţiei de dreptul cel mai esenţial, cel mal sacru al parchetului. El Îşi face datoria, mergând în persoană la locul unde se petreceau desordinele.şi caută pe cât se poate a potoli lucrurile. Dar un asemenea judecător nu convine guvernului; a doua zi el a fost silit se îşi dea demisia; mal mult încă, demisia sa nu s’a primit şi ministrul de justiţie l’a destituit. Prin urmare, un judecător care îşi face datoria în conştiinţă şi refuză d’a fi la ordinul administraţii, merită destituirea In ochii regimului care ne guvernă. Nici nu e de mirat; d. Ciulei a contravenit ideilor emise de d. Stâlescu In Parlament; demnul judecător a crezut că cetăţenii sunt egali In faţa lege! şi a uitat căopoziţiunea nu mai j are drept la protecţiunea legilor. | Prin urmare a meritat pedeapsa destituire!. Magistraţii noştri sunt dar prevestiţi; Îndată ce vor cuteza se nu să snpue la vr'o cerere a administraţiei, ei pot se se aştepte la destituire. Aşa s’a Inttinplat cu d. Mi-clescu, cu d. Vineş şi In fine cu d. Ciulei. Prefecţii vor şti asemenea că nu le este permis d'a nu isbuti In alegeri. Or ce vor face li se iartă; pot se lae şi să spînzure, dar trebue numai de cât se aleagă pe candidaţii guvernamentali; alt-fel sunt perduţi. Aşa a păţit d. Ghelmegeanu la Turnu-Severin, tot aşa are se păţească şi d. Chiriţescu la Teleorman. Is’nu trecut cu vederea torturele, jafurile, abuzurile de tot felul, dar neis-bânda sa în colegiul al Il-lea din Turnu-Măgurele şi în alegerile din Alexandria şi din Ruşi-de-Vede nu i se va erta. El va fi pedepsit la rîn-dul seu. Iată sistemul corupător, pe care guvernanţii noştri ’l-au ridicat la înălţimea unui princip de guvernământ. Justiţia, morala, legea, siguranţa persoanelor, onoare! şi a avere!, aceste principii primordiale ale ori cărui guvern care se respectă, sunt călcate în picioare; ele sunt subordonate intereselor de gaşcă cari au devenit singurul mobil al guvernanţilor. G. V. DEPEŞELE AGENŢIEI „MAS* 17 Noembre. Contele Kalnoky a declarat comitetului delegaţiunil ungureşti că negociâri e pentru un tratat de comercifi cu Turcia promit un resultat favorabil şi apropiat; cât despre negociârile cu România contele Kalnoky exprimă adânca sa pârere de rfeQ din causa nereuşitei lor, dar, adaogă el, negocierile iutime astâ-zl angajate se găsesc intr’o fasi care permite a spera că se va isprăvi tn curând cu situaţiunea ac- i tuală, care e neplăcută pentru ambele părţi. I’esin, 17 Noembre. | Comitelui delegaţiunil ungureşti lulru-nindu-se, contele Keglevicl vorbi In mod favorabil, de discursul contelui Kalnoky, pe urmă preşedintele exprimă ministrului mulţumirile sale pentru explicntiu-ntte date de dânsul comitetului. Ministrul deresbel atnceput să facă o expunere asupra puştilor cu repetiţie; ei va urma mâine, Comisiunea delegaţiunil Austriaco a primit starea ordinară şi extra-ordinară a mărinel fără modificare, după explicaţiu-nile date de guvern. Aceiaşi comisiune discutând bugetul ţârilor ocupate, ministrul comun de finanţe, justifică budgetul,arată progresul îndeplinit şi pecalede asetndeplini,şi constată că nici odată de la ocupare, n’a domnit In aceste provincii o mal mare ordine şi o linişte mal perfectă. Toţi oratorii şl-aii exprimat mulţumirea lor pentru această stare de lucruri, care B'a mentiuut cu toată tul burarea peninsulei balcanice. Atena, 17 Noembre. Ieri CiRl-va deputat! al opositiel &Q cerut o comunicare a corespondentei privitoare la inciierăriie ce sad ivit la graniţă pe timpul blocării. D. Tricupis, refusând a face această comunicare a pus cesliunea de cabinet. Opositia a părăsit îndată sala deşedintă. Votul s a amânat. St. I'etersbnrg, 18 Noembre. Toate ziarele ruseşti spun că Contele Kalnoky a trecut peste mârginile conve-nintelor, criticând misiunea generalului Kaulbars. Novoie Vrem ia spune că discursul acesta, justifică toate netncrederile Rusiei tn privinţa politicei Austriei. Ziarul Novosli declară.JDâ diplomaţia a isprăvit misianca sa, că or ce negocieri ulterioare ar 11 umilitoare, şi că a venit momentul pentru Rusia sft apere sarcina sa istorică tn Orient. Acelaşi ziar adaogă că guvernul poate conta pe patriotismul poporului ruccsc. Atena, 18 Noembre. Crisa ministeriala e deschisa. Se aş- ; tcaptă a se vedea ministerul demisionând S şi disolvarca parlamentului. MIHAIU CIULEI D. MihaiQ Ciulei, judecător de instrucţie din Botoşani, care a preferit a demisiona de cât să se faca unealta de răsbunare In mâna unei adminis-traţiunl arbitrare, era unul din cei mal iubiţi şi mal stimaţi magistraţi din ţara Întreagă. Licenţiat In drept, de o inteligenţă rară, cu o reputaţiune de integritate, care făcea că tot Împricinatul să ştia In siguranţă când Ciulei 11 judeca, el a fost în tot-d’auna un tlnăr cu caracter, lucru ajuns prea rar azi la noi. Ne având avere, s’a sacrificat şi pe dânsul şi pe familia sa, mal bine de cât să urmeze ordinelor care îl impuneail mâsurl contrarii c i ceea ce credea bine şi drept. Onoare lui! Mihaiu Ciulei are prietenă toată tinerimea română care In deceniul trecut ’şl-a făcut studiele la Paris. Care din acel tineri, nu’l cunoaşte caracterul cel dulce, spiritul cel vesel şi isteţ, mal presus de toate modestia şi sentimentele de iubire pentru ce e drept şi onest? Inlr’o ţară, unde junimea are aspi-raţiuni Înalte şi generoase, unde inimile tinerilor, tinere aii remas, demisiunea Iul Ciulei a prietenului bun de alaltâeri, a colegului celui demn de erT, ar provoca demisionarea în masă a tot ce mal are sânge În vine şi cinste în sânge. Toţi ar grăi: «Mai bine cu un Ciulei la pagubă de cât cu un Andronescu la slujbă». ------------------------- TRMFiit HOLEREI ____ 9 Resultatul alegerilor comunale este de o mare însemnătate politică pentru noi şi dovedeşte în mod indiscutabil, că guvernul actual, slab şi corupt cum Ieste, orbit de putere, despreţuit pretutindeni şi prin urmare lipsit de or ce sprijin moral, recurge la mijloacele cele mal violente, pentru a se menţine la putere. Guvernul a triumfat In alegerile comunale, dacă triumf poate fi faptul, că oraşele vor continua a fi prada nesăţioşilor şi a necinstiţilor; noi credem Insă că adevărata victorie aparţine oposiţiu-nel. prin numărul voturilor exprimate tn favoarea el. In adevăr, In alegerile comunale cari nu puteaQ fi de cât favorabile guvernului. graţie teroarel ce a presidat şi sângelui care a curs, contingentul de voturi obţinut de candidaţi oposiţiunel, este foarte Impunător, alături de cel obţinut de guvern. Voturile date opo-siţiuneT, cu un curagiQ mal pre sus de or ce laudă, probează că astâ-zi ca tn tot-d'a-una, or cât de înspăimântătoare sunt expedientele de vieţuire ale unul guvern absolut, or cât de ascunse suut loviturile, ce guvernul ştie să dea şi dă tululor acelor cari nu ti se supun, există totuşi, un număr însemnat de cetăţeni români cari se pun mal sus do violenţele guvernamentale, expu-nându-şl chiar viaţa, pentru a manifesta limpede, voinţa lor nestrămutata care este şi a ţărei întregi. Onoare lor! Un exemplu numai e de ajuns; În Bucureşti, sediul guvernului, a poliţiei care maltratează şi loveşte pe cetăţeni pe stradă, a bătăuşilor cari distrug şi jefuesc casele particulare, a unul Parchet supus prefectului de poliţie,- 2213 alegători din 3606 înscrişi, s’aQ pre-sintat la vot; aşadar 1393 alegători s’aQ abţinut, atunci când concursul lor ar fi dat oposiţiunel o majoritate hotărâtoare.— Din cele 2213 voturi, 953 afl fost date oposiţiunel şi numai 1343 candidaţilor guvernamentali; când Insă în contingentul obţinut de guvern, vom ţine seamă, de voturile imperios obţinute a 600 indivizi, cari representă pe întregul personal al tutulor ministerelor şi al caselor administrative financiare şi poliţieneşti etc, nu rămâne guvernului de cât abia 743 voturi contra 953 date oposiţiunel. Ţifrele probează dar cu succes ca şi in Bucureşti, opo-siţiunea e de acum naiute stăpână pe câmpul de luptă. Când susţinem că €00 voturi, ale funcţionarilor, aQ fost imperios obţinute de guvern, recunoaştem implicit, că dacă In adevăr libertatea tn alegeri ar exista, dacă secretul votului ar fi o realitate, ear nu lăsat la discreţiunea poliţiei, dacalnflne funcţionarul ar avea liberul exerciţiu al drepturilor sale de cetăţean şi s ar duce la vot fără teama de apoi, de care e coprins tot funcţionarul care trăeşte numai din munca sa, atunci guvernul ar fi căzut la urnă în mod ruşinos. Dar libertatea In alegeri a fost o minciună: agenţii guvernului aii controlat biletele, funcţionarii statului aQ fost tlriţl sub escortă şi supraveghiaţl; ale-, gătoril au fost maltrataţi, bătuţi şi răniţi; In Bucureşti, 1393 alegători aQ fost intimidaţi de poliţie; lnfine la Botoşani, ingerinţele şi presiunele aQ luat proporţiunl Îngrozitoare; forţa armată a intervenit şi poporul a fost măcelărit de soldaţi! Să se mândrească dar, d. Ioan Bră-tianu de izbânda sa, şi se recompenseze bine pe toţi acel cu care s'a servit. Istoria Insă, când va pomeni de alegerile comunale, severşite sub regimul săQ, va face menţiune şi despre vărsările de sânge din Botoşani; aceste acte sălbatece şi infame cari trădează terorismul şi cari nu fac decât se complec-teze era jafurilor şi asasinatelor patronate de guvern, vor rămânea pururea, nedeslipite de aceste alegeri pentru cea mal mare desonoare a cârmuitorilor. Putem dar conchide fără nici o sfială. că resultatul alegerilor comunale, favorabil guvernului, nu este de cât triumful violenţei şi a opresiunel. Acum dacă părăsind domeniul acestor observaţiunl, ne vom arunca privi-rele noastre In trecutul d-lul Io&n C. Brătianu, pentru ca, cercetând cari aQ fost, odată, vederile şi credinţele sale, Grigore VENTURA Prtni-redactor responsabil ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIA Anut ciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri vi reclame pe pagina treia 2 lei linia IA PARIS: Segaeeetejornalul cu isom a mieriii, la Kioscul din rue Muutmarirr 4 4 a ADMINISTRAŢIUNEA No. 3.—Pia,t& Episcopiei.—No. S. 15 BANI NUMERUL SO BARI UN NUMER VECHIO să le putem oare cum concilia cu atitudinea sa, de când se află la putere, vom rămânea uimiţi tn faţa atâtor in-consecinţe revoltătoare, ce caracterisă activul săQ politic. In adevăr, d. I. Brătianu nu Înţelege liberalismul şi libertatea de căt când este In oposiţiune; numai atunci d-sa joacă perfect rolul săQ de actor politic; tn oposiţiune, spre dispreţul tutulor a-celor cari ’1 cunosc de aproape, d-nul Brătianu este cel mal înfocat apărător a tutulor libertăţilor publice, al ordinel şi al legalităţel; numai ca oposant Înţelege d. I. Brătianu, că legea trebue se fie una şi aceiaşi pentru toţi şi se ’I apere de o potrivă, că participarea tutulor tn activitatea politică a unul stat este temelia fundamentală a unul bun sistem constituţional; In oposiţiune, d. Brătianu, ’ş: recrutează popularitatea, desfăşurând cea mat zgomoloază reclamă de român şi de cetâţian. Când însă, omul nostru ajunge la putere, atunci lucrurilu se schimb; prim-ministru, o glorie factice, onorurile trecătoare, '1 ameţesc, ’l fac să uite până şi trecutul săQ ; atunci el nu urmăreşte de cât un scop, a se menţine la putere, şi toate mijloacele sunt bune pentru reulisarea lui ; scop murdar, care denotă nu numai o desăvârşită ignoranţa a celor mal elementare noţiuni de ştiinţă politica, dar loca un suflet mic, un caracter înjositor I La putere, dânsul nu admite existenţa altor partide politice În ţară, de cât acea a bandelor servile de care este Înconjurat, nu Înţelege şi nu recunoaşte altă oposiţiune, de cât acea pe care singur 'şl o întocmeşte dupe timfr şi împrejurări, niel, alto vcdorl şi simţimenle de cât brutalismul şi violenţa care '1 caracteriza ; şi când In calea sa rătăcită, el simte că ceasul câderel sale a sunat, că tn ţară s'a ridicat In contra ’i un curent uriaş care '1 va sdrobi, atunci acest om fără seamăn, lndrăsneţ peste măsură faţă de un rege Înlănţuit, fără nici un dor de ţara, pune In afară de lege pe toţi cel cari nu văd ca dânsul şi li lasă la discreţiunea bandelor sale de jefuitori; ceva mal mult: el sfărâmă Constituţia In numele căreia a depus jurământul, zdrobeşte toate libertăţile publice cu care s a hrănit atât timp, Înfiorează şi răspândeşte groază In toată ţara, prin ameninţările , cruzimele , omorurile chiar ale agenţilor săi. Inca câte-va cuvinte şi vom termina ; Dică resultatul alegerilor comunale, nu ar avea de cât o Însemnătate locală şi restrânsă In marginele nemulţumirilor generale pentru jafurile şi hoţiele ce se comit In fie care comună, încă am avea argumente puternice pentru a combate un guvern care ruinează ţara ; dar aceste alegeri aQ o însemnătate şi mal mare ; guvernul a mers cu lndrâsueala până a răspândi In străinătate ştirile cele mal false, cumjde pildă că alegerile s aQ săvărşit în cea mal mare ordine şi linişte şi ci guvernul a dobândit o imensă majoritate ; toate acestea spre a recăpăta puţin credit, de care d. Brătianu are neapărată trebuinţa şi care însă li lipseşte cu desăvârşire. Această campanie ce o urmăreşte guvernul In străinătate, ne dovedeşte că el are nevoie d’aşi Întări situaţia In afara şi ca li trebue a denatura adevărul pentru a să menţine la putere. Este de datoria noastră d’a împiedica această manoperă. Isolat în întru de adevărata opinie publica, trebue se se ştie şi în afară că acest guvern de ruşine nu represintă poporul român ; şi că guvernul d-lul Brătianu nu mai este de cât un guvern de fapt caie să menţine prin intimidări şi prin violenţă. C. St B. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 7 NOEMBRE FUNCŢIONARI VOTINTI oel. BOTOŞANI Că numai pe votul funcţionarilor se mai razemă regimul Brătienist reese bine din toate alegerile. La cele din Botoşani s'a constatat că au fost următorii funcţionari, aduşi într'adins pentru acea zi din toate unghiurile ţerei: 1) . Procurorul de la Fălticeni. 2) . Procurorul de Ia Roman. 3) . Preşedintele tribunalului de Roman. 4) . Judecătorul de pace din Htrlâu. 5) . Inginerul de la Severin. 6) . Inginerul judeţului BacăQ. 7) . Maiorul Boian, secretarul ministerului de interne. Toţi funcţionarii Botoşeneni Înscrişi pe listele comunale erau a-duşl la vot de chiar şefii lor hie-rarhici. Despre unul singur din aceştia se bănuia,că de şi votul nu era secret, poate că va vota cu oposiţia : telegrafistul EnacovicI, rudă cu e-nergicul luptător de la l'ocea Hoţomanilor. P'acesta guvernul l’a tran-ferat cu câte-va zile Înainte din Botoşani la laşi. Avea un congediu. Congediul i s’a retras in timpul alegerilor ca să fie silit a pleca Ia post. Ast-fel a-cest alegător n’a mai putut vota. BULETIN EXTERIOR Mobilizarea ruseasca Ştirile primite aseară aU un caracter necontestabil de gravitate. Ele ne anunţă că guvernul rusesc a dat ordin de mobilizare grabnică pentru trupele Crimeel. O altă depeşă adaogă că câţiva ambasadori întrebând pe d. de Gi-ers asupra acestor măsuri militare, ministrul rus ar fl răspuns că ele nu sunt de cât nişte încercări de mobilizare ce să fac pe diferite punte ale imperiului. In lumea diplomatică faptul mobiliză-rei să consideră ca un răspuns dat de Rusia discursului ameninţător al Lordului Salisbury şi declaraţiunilor contelui Kalnoky Înaintea delegaţiunilor. Asemenea incidente să produc adeseori în ajunul unor decisiuni supreme a guvernelor şi ele sunt în general o prevestire aresbelulul. Cu toate aceste noi nu credem că, de astă dată, trebue să se atribue o atât de mare lmemnâ-tate ştirel, care ne anunţă mobilizarea parţială a armatei ruseşti. Dacă Rusia ar fl voit să dea ordinului de mobilizare un caracter ameninţător, ea n’ar fl dat ordinul de mobilizare pentru trupele din Crimeea, ci ar fl facut’o pentru corpurile de armată din Polonia, Podolia şi Basarabia. In regiunea Crimeel şi pe tot ţărmul Mâreî Negre, concentra-ţiunele de trupe sunt deja efectuate de mult. Să ştie că 100,000 de oameni staO gata de inbarcare la Sevastopol, la Nicolaief şi laOdesa. Prin urmare nu era nevoie de un mare ordin de mobilizare. Mal ales nu era nevoie ca acest ordin să să dea cu atâta sgomot. In general, când mobilizarea să face în scop d a începe un res-bel, ea nu să face lntr'un mod atât de făţiş. Este dar Învederat, că măsura luată de cabinetul din Petersburg. nu poate fl considerată de cât ca un nob act de presiune pe care Rusia voeşte să'l esercite asupra guvernului regenţei bulgare. In adevăr, ştirile ce ne sosesc din Bulgaria arată, că resistenţa Bulgarilor contra Rusiei,care începuse a slăbi în urma refuzului principelui Walde-mar d’a primi Coroana ce i se oferise de marea Sobranie, a luat iarăşi un mare avânt în urma discursului Lordului Salisbury şi a declaraţiunilor contelui Kalnoky. Aceasta reacţiune era firească. Bulgarii ab văzut în ambele aceste discursuri o încurajare d’a persista în opunerea lor contra preten-ţiunilor Rusiei şi,mai ales, ei s'ab convins că Anglia şi Austro-Ungaria nu vor permite ca Rusia să oăupe teritoriul bulgar nici să trimeaţă vr’un comisar care să ea direcţiunea afacerilor în Bulgaria. Afară de aceasta poporul bulgar a văzut, că- puterile sunt aproape unanime pentru a menţine principiul autonomiei Bulgariei,garantat de tratatul din Berlin. In faţa acestui puternic sprijin moral, să Înţelege că spiritul de rezistenţă contra Rusiei n’a putut de cât să crească şi devenea necesar pentru guvernul rusesc d’a răspunde încurajărilor date Bulgarilor, de bărbaţii de stat din Londra şi din Viena, prin vr'o măsură energică. Iată după noi, explicaţiunea ordinului de mobilizare a trupelor din Grimea. El este numai conlra-lovitura atitu-dinel adoptată de Austro-Ungaria şi de Anglia. V. CRONICA GRAIRE COLECTIVISTA Pentru ca să se deosebească de cei-l’alţl oameni, colectiviştii aQ adoptat până şi o vorbire particulara, un fel de argou ca acela al pungaşilor de prin străinătate. Ceea ce pentru restul muritorilor români are un înţeles hotărât şi consacrat, pentru colectivişti însemnează cu totul alt-ceva. In vremurile odihnite şi lipsite de emo-ţiunl politice, acest argou naţional-colecti-vist se întrebuinţează cu mal multa economie, şi este rezervat pentru marile perioade electorale, pentru tribuna parlamentului etc. Pentru acel cari nu cunosc încâ bine noua limba a stapânitorilor, nu strica ca să dau «ci câte-va probe. m • • î). Pacinic celatean pe limba colectivista tnsemneaşa bataus. Expresia se datoreşte \roinlei Naţionale. î). Celatean indignat, Însemnează om beat guvernamental. De acclaş autor. 3) . Kneaţu însemnează d. Moruni. Pentru a nu se confunda Insa cu Canlacozino, ’l se spune Domnu Kneaţu. Autorul necunoscut. 4) . Sufletu maichii însemnează Iubita mea. Autorul este d. Ştefan Bellio. 5) . Idcuri însemnează idei. Ibidem. 6) . Se ma 'ngropi saO Na me'ngropisis. Expresie întrebuinţată de d. Ştefan Bellio şi FOITA ZIARULUI „EPOCA" t (11) BARBU KATARGIU (Urmare) De atunci partidul conservator este departe de a poseda acea întocmire admirabilă ce ’t impusese Barbu Ka-targiu, şi de aceia am putea zice că tot de atunci nu mal există la nor o o-posiţie conservatoare în adevăratul înţeles al cuvântului. Oposiţia nostră actuală, multicoloră cum este, nu imi-tează pe câmpul luptelor politice nici ordinea severă a Romanilor, care nu permitea nimănui să iasă afară din şiruri, nici careurile batalioanelor lui Napoleon ce înaintau in masa compacta aruncând spaima In rândurile vrăjmaşilor. Bărbaţii noştri! de azi din 0-posiţiune se reped, se retrag, se grupează şi iar se desfac, ca o ceată de Garliştl din munţii Ispaniel. Când con-servateril atacă întreaga politică a regimului, junimiştii sprijinesc politica externă şi se mulţumesc a face o opo-siţiune intermitentă asupra administraţiei interne; când grupul d-luî Dumitru Brâtianu intra In alianţă, Kose- ttiştil remân izo'aţl, sub pretext că nu vor să fuzioneze programul lor cu al conservatorilor. Unii păstrează faţă cu regele atitudinea cea mal respectuoasă, pe când impetuoşil tineri de la Lupta şi Epoca, impaţienţi de a termina cât mal In graba cu «colectivitatea,» In-dreplează atacurile lor cele mai vio lente,dar nu cele mal înţelept couduse, contra Capului Statului. Unii se pretind oposanţl, dar în acelaşi timp primesc a fi numiţi deputaţi sub egida guvernului cu graţiosul concurs al administraţiei. fte-care urmează la în-temp’are un plan ce se bate în cap cu al acelora cu cari pare a simpatiza. Nu vor să intre cu toţii în disciplina regimentului, pretinzând că nu recunosc de stăpân de cât convingerile şi conştiinţa lor, pe când în realitate o parte din el cedează instinctelor de câştig, căci de cât-va timp viţelul de aur a a-juns idolul câtor-va din pretinşii membrii al oposiţiel. Această anarhie în rândurile oposiţiel face tocmai taria vrăjmaşilor el. Avem mal-mal atâţea căpitani câţi luptători . Avem opo-sanţî împrăştiaţi în tirailleuri, nu o o-posiţie organizata în careuri formidabile supuse unuia şi aceluiaşi comandant suprem. Or ce oposiţie care nu e sistematică sau mal bine sistematizată, nu are un caracter marcant, prin urmare nu are un drapel. O asemenea oposiţie nu face treburile ţări, ci pe ale guvernului. E pitoresc să vezi un lagăr In care strălucecs toate vestmintele, care vrea se zici: Se n'ai parte de mine daca nu’mi vei face cutare hatir. 7) . Domnu General însemnează d. Radu Mihai. Bătăuşii nu'l cunosc supt alt nume. 8) . Liberal-national se spune tutulor acelora cart izbutesc la alegeri, or de ce culoare politica ar fi el. Expresia este recenta şi se datoreşte Voinţei Naţionale care a scos’o la maidan în urma alegerilor comunale. 9) . Come’tul capitalei. Colectiviştii înţeleg prin aceasta adunarea la un loc a tutulor battuşilor, spionilor şi agenţilor poliţieneşti deghisaţl. Se pare că tot de Ia Voinţa Naţionala, a eşit vorba, daca nu cumva meritul se datoreşte răposatei Trompeta Bucureştilor. to. Marele Capitan i se spune M. S. Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, de câtre curtezanii săi la zile de petreceri, banchete etc,, adică după ce se bea vin cam mult. 11. D’al Catţaoa. Aşa numesc cetăţenii indignaţi tratamentul ce’l aplica celor din oposiţie când vin la alegeri. 12. Trage'i la mir, vra se zică: trage’i cu ciomagu ’n cap, ca se nu se mai scoale. Operaţia s'a întrebuinţat şi la ultimele alegeri comunale în coloarea de Galben. D-luI Creţu i s'a tras la mir, dupe ce a fost dat câţeaoa. Pe lângă aceste espresiunl, mal sunt, bine înţeles, încă şi altele multe, Pentru astâzl am se mal daO aci şi numele armonioase ale cator-va bătăuşi guvernamentali. Par’că aO fost aleşi pe sprinceana: Toboc, Hengheru, Curcan, Laplaru, Ca-palţtna, Arbure, Pitpalaca, Dragon, Batir, Vlna-de-iapa etc. De unde dracu i’a găsit d. poliţaiu > Ho du Ţandâră. INFORMATIUNI D. Dim. Sturdza s'a întors azi în capitală, venind de la Botoşani. X D. Ferikidi ministrul afacerilor streine a avut o întrevedere cu d. Busch, ministrul Germaniei, în care a fost vorbă de Convenţia consulară. X Citim în România liberă : Se vorbeşte ca M. S. Regele a fost dureros impresionat de scenele brutale de la Botoşani şi că ar fl cerut ministrului de interne un raport exact despre cele petrecute. Întrebuinţarea oştirii ar fl mâhnit cu deosebire pe Suveran. M. S. Regele este In tot-d’a-una dureros in^presionat, dar mai departe nu merge. X D. M. Kogălnioeanu, a sosit în capitală. X Alegerile comunale fiind sflrşite, Naţiunea află că instrucţia atentatului de la 4 Septembre, e cu desăvârşire terminată. Dosarul cu ordonanţa judelui de instrucţie s’a înaintat primului procuror pentru a ’şi face rechisitoriul şi în urmă a se trimite camerei de punere sub acuzare. X toate colorile, de la cele mal aprinse până la cele mai delicat nuanţe, toate armele, de la securea saxonă până la hangiarul oriental, tot felul de limbi şi tot felul de temperamente; dar o asemenea armată lipsită de unitate, or cât de numeroasă ar fi, are adesea soarta armatelor lui Darid şi Xerxes, la Maralhon şi Salamina. Oposiţiunea militantă care voeşte să ajungă la guvern prin forţa el, nu numai prin slăbiciunea adversarilor el, trebue să 'şl ia drept diviză versul omeric: «Nu e bună domnia multora ; un singur Domn să fie.» 1 V. Barbu Katargiu luptase sub toate guvernele pentru ordine şi legalitate. El dorea progresul din inimă, dar nu un progres dezultoriu, ci treptat, înţelept, moderat. El prefera sistemul englez, evoluţia, cu desvoltarea normală a principiilor coprinse în Convenţie şi Regulament, pe când adversarii săi politici urmau sistemul francez şi revoluţia. El nu voia ca ţara să cază pe măinile unor oameni, cari nu ştiau din experienţă ce este mecanismul unul stat, cari nu ocupaseră nici o funcţiune publică importantă, dar cari ardeaO de nerăbdare de a se sui de o dată în vârful scării sociale. «Voiţi să vă suiţi? zicea el odată,adresându-se către fruntaşii partidului liberal. Nimeni nu vă 1J Jliada, II, 2W. www.dacoromanica.ro Comisia> pentru încheierea con-venţiunii comerciale franco române s’a înt rcnit az'. ia ministerul do-menielor. X D. gen» ral Pilat părăseşte capitala, dueându-se la Roman. X Aflăm că la alegerile de la Craiova d. Petre Chiţu ar fi introdus buletinul de vot guvernamental în plic, chiar în sala biurouluî de votare. Sa protestat în contra acestei ma-noperi, preşedintele ’i a cerut plicul înapoi; dânsul a refuzat. Cu toate acestea când a depus plicul, biroul cu majoritate la anulat şi astfel d. Chiţu a remas fără vot. CRONICA MUSICALA Rigoletto este una din operile cele mal gustate ale lui Verdi. Nu există o scenă mare In Europa pe caro să nu să fl representat acest juvaer al musicei dramatice italiane. Cea ce constitue farmecul acestei opere, este mal ales admirabila ţesătură dramatica a subiectului datorită penei maestre a Iul Victor Hugo. Compositorul a ştiut să se folosească de situatiunile dramatice, îmbrăcftndu-le într’o formă mu-sicalft plină de melodii tot o dată suave şi energice, g ngaşe şi mişcătoare. Sunt în Rigoletto nişte pagini admirabile cari au devenit clas'ce, ca quartetul din actul al IV-lea, duetul din actul alll-lea şi alte bucăţi mal puţin importante, dar toate frumoase şi pline de farmec. Această operâ mal are şi un alt avan-tagiă ■ ea este mal mult în puterile unei scena modeste ca a noastră. Ea nu cere mase chorale şi nu prezintă atăt de mari dificultăţi de punere în scena ca operelecele mari ca Aida, Vge-no ţii etc. De aceea reuşita este mai uşoară cu singura condiţiune d'a avea o bună cântăreaţă legerâ, un bun bariton şi un bun tenor. Aceste condiţiunl au fost Îndeplinite în representaţiunea de eri. Chiar baritonul care nu'ml făcuse un J efect plăcut In Aida a recâştigat toată 1 simpatia mea, atât prin modul săă mal moderat d'a cânta ,câl şi prin jocul săti potrivit cu situaţiunile. Dar, să nu anticipăm şi să dăm fie cărui locul care i să cuvine. Nu se poate tăgădui că cea mal mare parte din succesul operei să datoreşte d-şoareî Prevosl. Ea a entusiasmat publicul prin perfecţiunea cu care a cântat partea sa. Vocea este puţin întinsă, cam slaba în registrul de jos, dar notele de sus şi chiar cele mal acute sunt In puterea cântăreţei. D-ra Prevost să slujeşte de vocea sa cu o artăadmirabi-)ă. Tot arsenalul de mijloace de efect al cântăreţelor legere este la dispoziţiu-nea sa. Ea posedă şi întrebuinţează cu măestrie gamele, coloraturile, notele stocate şi aruncate, trilurile, In fine tot ce constitue arta cântului pentru o voce legerâ. Timbrul organului este plăcut şi dicţiunea perfecta. In Italia sar observa poate un mic accent străin, dar la noi acest încovenient opreşte. Dorinţa vă e firească. Nu vă oprim de a vă sui pe scara slujbelor. Nici o dată n’aţl fost popriţi nici d-voaslrâ nici părinţii d-voastră. Vă rugăm numai să călcaţi mal încet, din treaptă în treaptă. Nu voiţi a sări din capul de jos al scării tocmai la cel de sus şi de acolo de o dată sus pe ştra-şină. Fiind pasul cam mare, ne e frică să nu cădeţi, şi, ceia ce ar fl mal rău, să cădeţi peste noi ce vă privim cu a-tâta plăcere, şi se ne rupeţl gâtul şi nouă şi vouă.» 1) «La legi nuol oameni nuoT,» zicea M. Cogălniceanu la 5 Ianuarie 1859 In a-locuţia sa ca deputat al oraşului către Domnul ales In acea zi. 2 «Caftanlâil lndarât şi junimea înainte,» striga C. Boleac In stilul săQ energic şi colorat.3) Katargiu se punea d'a curmezişul a-cestor maxime fermecătoare, din con- 1) «Discursuri,» p. 189 s(|. ‘Conservatorul progresist» din 1860, Decembre 11, la care colabora şi Barbu Katargiu,cere de la guvern: 1, sk se facă o lege de admisibilitate în funcţii publice atât în ramura judecătorească cât şi în acea administrativă; 2, eă se înainteze gradat şi nimeni să nu înceapă de sus, precum nici de la sfârşit să fie întors la început; 3, destituirile funcţionarilor să fie motivate pe abuz, necapacitate sad neesactitâţl bine constatate. 2; «Românul», 1859, Ianuarie 17. 3j «Culegere de mal mulţi articol! publicaţi atât în streinâtate cât şi In ţară,» p- 172, Ibid. p.171 : «Cei cari a& lucrat cu streinii Regulamentul strigau la impunerea lui : «Pentru legi nuol oameni nuoll» Acum strigâm şi noi toi aşa: «Pentru leglnuoi oameni nuoll» j n’are însemnătate. Publicul a acoperit pe d-ra Prevost cu aplauze şi a reche-mat’o în mai multe rîndurl. Este probabil că această cântăreaţă va fi privighetoarea stagiunei şi impresariul să poate felicita că a lăcut în d-ra Prevost o achisiţiune preţioasă, care poate să'l asigure succesul stagiune!. D. Pizzorni a fost foarte bine. El să mişcă cu mai multa uşurinţâ în partea sa din Rigoletto, fiind mal priincioasâ genului săfl de meszo caratere. Atât în duetul cu Gilda cât şi In vestita arie Iq dona e mobile, simpaticul tenor a repurtat un succes decisif şi chiar acel cari să îndoială încă de dlnsul, afl sflr-şit prin a’l aplauda. Acelaşi lucru să poate zioe de baritonul, d-1 Verdini. Nu mă sflesc d’a mărturisi că eQ tnsumi nu mă aşteptam la succesul săQ în Rigoletto. Dar n’am obiceiul d’a măîncăpăţina în opi-niunea ce’ml fac despre un artist, mai ales după prima audiţiune. Ast-fel zic şi astâ-zi că d-1 Verdini nu ml’a plăcut tn Aida şi că, din contra, l'am aplaudat din resputeri tn rolul Iul Rigoletto. A cântat şi a jucat In perfecţiune şi a e-vitat esageraţiunele. Asta îmi dovedeşte că d-1 Verdini e un adevărat ar-1 tist care ţine cont de observaţiunile 1 publicului şi ale presei. | Nu mai am nevoie să zic că d-1 Mar-casa şi d-ra Leonardi avă fost escelenţl în părţile secundare ale banditului şi a sorel sale Magdalena. Jocul şi costumul d-şoarel Leonardi ml-a părut cam riscate pentru o operâ mare; ele ar 11 fost mal potrivite Într’o operetă. D-1 Theodorescu a fost corect ca tot-d’auna. Corurile aii comis câte-va erori cari ar trebui să nu să repete la a doua reprezentaţiune. Impresiunea generală a fost esce-lentă şi eti cred că opera Rigoletto va fl unul din succesele stagiunel. Arutnev Sofia, 15 Noemare. — Se crede prin sferele cdrmuitoare că neddndu-se satisfacere reclamaţiuneI generalului Ka-ulbars pentru punerea In libertate a comandanţilor din Philipopol, generalul va părăsi in scurt timp Rulgaria. Ziarul «Nesavissina Rulgaria» recomandă guvernului că tn faţa discursurilor Lordului Salisbury ţi contelui Kalnocy, se nu cedeze pretenţiunilor nemai auzite ale generalului Kaulbars, fiind-că soarta Rulgariei nu depinde numai de Rusia singură. Pentru 7 Noembrie s. v. fiind aniversarea resbeluluî de la Sliv-nitza.se pregăteşte o demonstraţiue pentru principele Alexandru. Berlin, 16 Noembre . — «Nord-deutsche Allgemeine Zeitung» andli-sează scrisoarea colonelului englez Slevard, tai cunoscător al Georgiet ţi Mingreliet, adresetă ziarului Times, in care colonelul tractează familia princiară a lui Dadian de Mingrelia de foarte nedemnă ţi deduce că aceasta nu e nimic alt decât un supus rusesc. Roma, 16 Noembre.— Ştirea că co-mandantulOrenga ar avea rnisitaiea d’a obţine de la Poarta permisiunea petitru vingerea că o clasă care ou avusese până aci o viaţa publică era incapabilă de a apăra ea singură nişte interese, pe cari nu le pricepea îndestul. El credea că membrii desflinţatel aristocraţii, ca unii ce ocupaseră până aci cele malînalte slujbe ale statului, înţelegeai! acest mecanism mal bine de cât nuoii veniţi şi erafl In stare să ’I conducă cu mal multa înţelepciune, De şi Convenţia le lua privilegile de care se bucuraseră până aci, el lotuşi ar fl putut fi folositori ca miniştri, funcţionari înalţi adminiztralivl , a-genţl al ţării în streinâtate ele. Neapărat, o aristocraţie leneşă, care usur-pă onorurile, In paguba celor capabili, este o nenorocire. Dar o aristocraţie activă şi supusă dreptului comun, devotată intereselor publice, este un bine necalculabil pentru o ţară. Legiuitorul înţelept este dator să o utilizeze, iar nu să o gonească de la afacerile publice cu formule sofistice că la legi nuol trebuesc oameni nuol. (Va urma) EPOCA — T NQEMRBE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA“ Tlra;:lii 6.000 de Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. trecerea prin Dardanele a unei flote italiane-engleză-austriacă, e cu totul ne-exactă. O asemenea măsură nu e luată in consideraţiune de puterile,care se silesc a da o soluţittne paclnică ces-tiunei bulgare. Chiăr dacă Italia ar consimţi d'a lua parte la aceasta, atunci de sigur că nu guvernul italian va lua iniţiativa. Paris, 16 Noembre. — «Le Temps» scrie: După ştirile ce primim din Peters-burg, prin sferele oficiale de acolo dom ■ neşte mare nemulţumire din causa discursului Lordului Salisbury şi declara-ţiunelor contelui Kalnoky. Se asigură că Rusia n’ar fi decisă pentru ocupaţiu-nea Bulgariei; dar există teamă ca evenimentele o va sili la aceasta. Petersburg, 10 Noembre.—Ziarele desaprobă importanţa declaraţiunilor contelui Kalnoky şi accentuiază in a-cord că critica misiunei şi a programului generalului Kalbars ar trece peste marginelt celor permise. Cu toate că discursul e făcut pentru Ungaria, totuşi el nu micşorează ofensele adresate contra Rusiei. «Novoje Wremya» găseşte că inamiciţia Ruşilor contra .4 ustriei e justificată prin acest discurs. Referin-du-se la articolul ziarului «Journal de St. Petersbourg», «Novosti» zice: Misiunea diplomaţiei e aproape terminată. După discursul contelui Kalnoky negocieri diplomatice nu se mai pot împăca cu demnitatea naţională. Dacă discursul contelui Kalnoky ar însemna decisiunea irevocabilă a A ustriei , atunci independenţa llulqariei trebue apărată cu arma in mână. In uree cas a sosit momentul pentru Rusia d’a da curs patriotismului animat al poporului rusesc pentru îndeplinirea in Orient a misiunei sate istorice. Cele-l-alte jurnale se esprimă iot in ace laş sens dar cu cuvinte mai calme. ŞTIRI MĂRUNTE Consilii. Consiliul sanitar superioe al armatei s a adunat azi sub preşedinta d-lul Inspector general dr. Teodori. — Astâ-zl s a ţiuut un consiliu de miniştrii Evenimentele de la Botoşani preocupi mult pe miniştrii. • • Restaurare. Se zice ci Ministerul cultelor a luat decisiunea d'a se restaura tn Primivari biserica numita domneasca de la Curtea de Argeş. Familie nenorocii*. Sacagiul care a fost omorlt ieri tn strada Doamnei laşi o văduvă cu trei copil. Aflim că societatea de construcţii a ve nit Tn ajutorul acestei familii nenorocite. * • Sosiri si plecări. D. General Arion, care lecase la Craiova pentru a inspecta regimentele de artilerie, s'a reîntors In capitali. — D. V. Alexandri, este aşteptat mii ne tn capitala. — D. General Radovicl, va pleca tn cu-rind la Galaţi, pentru a face o anchelâ. 'spitalul Cobea. Comisia Însărcinaţi ca si esamineze noua clădire a spitalului Colţea, s’a pronunţat. Sa constatat ci clidirea este solida. Iată compunerea camerii de punere sub acusaţie. care se va pronunţa asupra atentatului de la 4 Septem-bre: DD. M Poenaru Bordea. Al. S. Ghica şi Iviru • Suntem po-itiv informaţi că este vorbă la ministerul de resbel d’a se permuta de la Botoşani generalul Ipstescu fiind că în ochit colectiviştilor d-sa n’ar fi arătat destulă asprime în ultimele evenimente, şi n’ar fi vărsat mai mult sânge, In uliţelete Botoşanilor Desfidem pe d. gen. Anghelescu d’a ne desminţi. Permutare. Aflim cum că cipiUnul de lz herghelia de 1& Nucet, a fost permutat la un regiment de Călăraşi. LISTA »E SUBSCRIPŢIE Pentru a despăgubi pe d AL Staicovid (comerciant) petdru daunele causate de agenţii poliţiei Lei Epoca. . .\................ 100 Alex. Lahovari .... 50 Alex. Catargiu .... 50 D-na Blaremberg . • . 40 Ion Lahovari .... 30 Un anonim. .... 4 Th, Lerescu................. 20 Eg&rd MavroCordatu . 20 Un anonim.................... 2 C S ’ i C. Costa Foru .... 20 Const. Boerescu. ... 40 Mihail Balş ... 50 Prinţu G. Bibesou ,r. . 50 Titu Maiorescu ..... 20 I. C. Negruzzi.-. 20 G. Theodorescu ; . . . . 2 Etnanoil Bileanu.............20 A. B..........................5 Const. Herescu . . . . 20 Paulina Greţulescu .... 20 Alex. Florescu ..... 10 Total. 504. ILTIME INFOIUIITII Generalul Pilat, primarul şi prefectul au cerut generalului pază personală, de şi nu crea nici o nevoe. Eri trupele aO reintrat în ca-sarmă. 0 singură companie ocupă tribunalul unde se urmează instrucţia. Numărul exact al arestanţilor necunoscut. Sosind la gară delegaţii ziarelor sunt Întâmpinaţi de principali membrii ai oposiţil. In acest timp dd. Bobeica, Foţi, Hânţescu'şi Vasiliu sunt ridicaţi cu mandate de aducere între baionete, unii d’acasă, alţii dupe stradă. Ei se ailâ acum la interogatoriu. D. Sturdza a declarat aflându-se la Bacău, că a primit ordine ca se vie la Botoşani, ca Împăciuitor. El a făgăduit că consiliul de miniştrii va cerceta alegerea. El a a-vut o atitudine conciliantă. Probabil d’aci înainte Jinişte. Primim din Botoşani, urm ătoa rea telegramă de la d. Gosta-Foru. Pot garanta că printre soldaţi nu e nici un rănit. Aceştia n’au tras Iu popt.r, ci tn aer graţie atitudine! demne a ofiţerilor. «Procurorulinsistnlpentru tragerea in carne vie. Generalul Ipătesou dăduse tnsă instrucţiuni Inţelepts care s’afi exe-; cutat cu prudenţă de comandantul pi*-ţeî Ciplescu. Sunt doi oameni răniţi: unul foarte grav de revolverul unui sergent de stradă, altul mai uşor de către un jandarm de barieră. Este neexat că opoziţia a uzat de arme. Oraşul liniştit chiar a doua zi de alegeri. Doue batalioane infanterie sosite noaptea din laşT, ocupat toate autorităţile. Lucrările liniei ferate Vâloea-Sla--tina, au fost Întrerupte, • Iacă compoBiţia camerii de punere sub acusare care se va pronunţa a-supra atentatului de la -i Septembre: DD. M. Poenaru-Bordea, Al.G. Ghica şi Kiru. • Aflăm că tn locul domnului Do-brescu, director al Domenielor care va trece ca secretar general la Ministerul de finance, va fi numit d. Pandrav, inspector pe lingă Ministerul Domenielor. • • D-l Nicolaie Xenopolu vezend că lumea nu se ocupă de persoana domniei sale, se ocupă d-sa de lume. Acuma ’î-a venit poftă microbului cumulard ca să dea afară din teneO pe d-l N. Creţulescu pentru discursul ţinut la inaugurarea loca-, laiul Ateneului, şi In acest scop i merge din casă tn casă pe la toţi membrii cu o pantahuză de iscălit. Pînă acuma aii iscălit o propu-| nere cămin acestînţeles, d-nii Vul-j turescu, Xenopolu, Şeicaru, Disescu Porumbaru (pleoşniţa) şi alţii de a-celaâ aluat. 0 convocare a membrilor Ateneului este iminentă ULTIMA. ORA. l ondra 18 Noembre.—> Standard» nu crede că Sir Drumond Wo!f,|care a fost chemat la Londra, va putea face să se accepte evacuarea Egyptulul. Si-tuaţiunea s'a Îmbunătăţit fără Îndoială în valea Nilului, dar toate s’ar compromite, dacă soldaţii şi administratorii englezi ar părăsi ţara. Tlieatrul Vati»i>i»L — Societatea Dramatică, Joul la fi Noembre 1886, l-a repre-sentaţiune a piesei O l rima Celebra. D-NA SER PER SALIEA MOAŞE CU DIPLOMA Stabilindu-se în Capitală Strada Râuream/ Xo.4, are onoare a preveni pe Onor Sa, Clientelă de noul săO domiciliu. DE ÎNCHIRIAT HOTEL „ DACIA “ nrv piteşti Făcut din nod, situat In centru oraşului, compus din 2 prăvălii cu 2 odăi, un salon mare pentru Birt cu 5 odăi, având şi Hotelul 22 odăi sad Camere să Închiriază chiar de astă zi, mobilat sad nemobil&t. Doritorii care voeşte a’l lua acest Hotel ae poate adresa la mine proprietarul. (l&Si llirislea Vasiliu. Proprietar şi al Hotelului Gabroveni Piteşti. TIPOGRAFIE DE VENZARE In ziua de 11 Noembre corent este a se vinde cu licitaţie publică In strada Decebal No. 9, Typographia rămasă de la decedatul Alexandru DR E. CLEMENT S'a mutat strada Modei No. !?, consul-tafiuni de la ?—I D-RUL A. VIANU Dă consultaţhtni pentru boale de OCHI. URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară. Bncureştl, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lături eu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl. OLIMPIA No. 10. Strada Regală, No. 10 Sub semnata fntorcăndu-n« din Paris fac cunoscut Damelor că am deschis un mag&sia de mode după sutemul france* concurând cu or oe Casă din Capitală asupra gustului. Olimpia. MARELE HOTEL REGAL Cel mal preferat de lumea aleasă Camere şi apartamente avantagiate luxos. Preţuri moderate. Servicul foarte îngrijit Sub aceiaşi admiristraţiune MARELE HOTEL UNION Iu centrul oraşului şi aproape de Palatul Regal, Ministere, Theatra şi cele mal importante case de Comercifl. Arangiat foarte convenabil cu pensiune sad fără pensiune. Preturile foarte moderate. MARELE RESTAURANT UNION Bucătărie francesă, romănă şi internaţională. A. Grecescu, compusă din două ma- CAFENEAUA UNION şini CU accesoriile lor, O mare Can- Cea mal frcMjuentaia din Bucureşti titate de litere şi alte obiecte mobile. Licitaţia va Începe la orele 11 dimineaţa şi se va face vănzarea în blocv AVIS IMPORTANT De vCn/.aro casa unde se află clubu rr ilitar Calea Victorie. 2 şi 4. Venit 40000 1 re(ul 500000. Creditul funciar iOOOOO. I*e v6urare un frumos loc tn fundul alei Eldorado str. Posta-Vache. De Închiriat douâ prăvălii mari Calea Victorii No. 82. De închiriat hotel BusaiQ In Predeal, 20 odăi. A se adresa la d. inginer Bottea str. Pl-tar-Moşu No. 5. COFETĂRIA BROFT COFF.TAHIA Uit OFT are onoare d’a-nunţa Onorabilei Sale Clientele că ţiue tot-d a-una un mare asortiment de liom- DR S.STEF A N ESCU Medicul Spitalului Xenocrat Consultaţiuni de la 3—5 p. m. Strada Popa-Pierea, 11. Doctor in drept de la facultatea din Paris, fost magistrat, tmbrăţişănd profesiunea de advocat, să însărcinează a pleda Înaintea tutulor instanţelor judecătoreşti din ţară. Cousultaţiunl: 8—10 ore a. m., 7—8 p. m. Bulevardul Independenţei, tn faţa gră-dinel Cismegiu, intrarea prin Sfada Silfidelor, 8 bis. ir c. mu; i b. ganescii AVOCAŢI 02,—Btr. St,ir-L>ei Vodă,—02 iMiaue proaspete, Nuprn fine in genul Belssleri niarons gluces, petit» fours glaci-s, fours tliC etc. COFETAHIA BROFT prepară tn atelierul sâfl cu colaborarea celor d ănlăifl lucrători eşiţt din casa Boissier, toate ar-culele ce pune In consum&ţiune etc. COFETAHIA DHOFTcaută a mulţăm pe bno*. sa clientelă, oferindu’t pentru preţuri moderate,consumaţiunl deprima calitate. COFETĂRIA BROFT cale deschisa iu toate serile dopa teatre. A SOSIT LA' CAFENEAUA ,,UNION'{ CELEBRA BERE DE MUNICH CASA DE SCHIMB ALEX. GR. IO» A B. MARCO Strada Up.ranl, Na. <( bla Bucureşti, 6/18 Noembre VALORI I Scadenţa cuponelorj cur* mediu FONDURI DR STAT ROMAN Renta rom. per. 1876 6 0/o|t Ap i Renta rom. amortie. 6 0/0 1 Ap 1 Ocl Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 Noi Oblig, de stat C F R 6 0/0 t Ian I Iul Idem idem 5 0f0 Idem ■ Imprum. Stern 186* 7 0/0 lMarl3ep Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 tul Agi o împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 Idem idem din 1884 S 0/0 1 Impr.or. B.cuprime lot f. 20 valori diverse Credit Fonci&r Rural 7 0/0 1 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem & 0/0 Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pens. fr. 300. 10 1 lan 1 Iul Mai 1 No Ian 1 lul|| Idem Idem Idem Idem Idem Mai NoU #i i /* #4 1/2 861/8 16 3/4 76 95 36 104 i/2 88 102 94 84 3/4 76 216 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 32 JULES MARY (Urmare) Holgan să uită pe rtnd la femeea sa, care ’l ruga, şi la Mama-lui-D zeu pe care ’l aşteptau pescarii şi care se legăna cochet sub vălurile el. Catherine citea In inima lut. Zilele pe care era să le petreacă pe mare lucrând In libertate, era singura lut bucurie, şi presenţa fsmeel lui Tar strica naiva sa fericire. El nu respira slobod, decât când să afla departe de casa lui. Dacă nu putea scăpa de Catherine nici cu preţul grelei muncel ce’şi impunea ca o plăcere, mal bine rămânea acasă 1 — Nu, zise el, uit&ndu-se drept In ochii sel, e cu neputinţă ! — Jean, aş fi atât de fericită... Atunci, mat Încet, apropiindu-se de densa: — Nu insista, Catherine. Adesea am nevoe de a fi singur. înţelegi ? Pentru ci singur, uit, şi viaţa îmi pare mal uşoară. De când o scăpase, asta era prima alusiune pe care Holgan o făcea la cea ce se petrecuse. Ea murmură ; — Nu m’a Înşelat. Nu mă va iubi nicl-odala de acum ! Atunci, se întoarse acasă şi aştepta ca să înopteze. După ce se culcară servitorii, se înfăşură tntr’o mantie închisă, acoperin-du-şl obrazul cu gluga el; apoi eşi pe furiş sigură de a nu fi recunoscuta. Când ajunse pe drumul pustiii, pe când braţul ’l era întins încă spre poarta pe care o Închisese : — Dacă nu m’aş duce ? îşi zise ea. Dar îşi scutura capul ca să gonească această idee. Seara era liniştită, întunericul mare. Ea mergea repede, alergând din când în când, alte-orl oprindu-se speriată fiind-că i se parea că cine-va o urmăreşte. Dar să liniştea, văzând că era ecoul sgomotulul ce producea fuga el. Acuma se gândea numai la Gilbert. Nu mal avea părere de răfi, nici remuş-care. Se ducea la amantul el aproape furioasă, voind să regăsească lângă el violenţa sărutărilor de altă dată şi ne băgând de seamă ca de astă dată mat mult nervii el de cât inima sa erail tn joc. In faţa el, la dreapta sa, se vedeai! arborii cel mari cari înconjurau cu o umbră misterioasă hanul lui Moura-don; ea să opri şi se aşeză pe o grămadă de pietre. Inima el 'I bătea neregulat. Noptea, tăcerea, singurătatea, totul o speria. Ea văzu pe un om care, eşind de-o-dată din boschet, veni repede spre ea. Voi să fuga. Cine-va o strigă: — Catherino.., scumpă Catherină. Et căzu, pe jumătate leşinată, înTra-ţele lui Gilbert. Iatâ’I tn camera strimtă a micului pavilion a hanului, singura pe care o avea el, ţin1ndu-se de mâna, şezlnd pe o canapea de caţiftţa roşă veche, pătată de unt-de-lemn şi de vin. Două ore s'atl strecurat. Şi amândoi fără voia ior, cu toată furia sărutărilor lor, cu tot delirul lor, simţeam că tu viaţa lor s a tnttmplat un desastru. Pe acea canapea desfundată, cu balamalele stricate, se priveafl, miraţi, de a se vedea cu totul schimbaţi şi de a nu să mal recunoaşte. De ce ? Ce să petrecuse ? Oare acel pavilion păcătos, care înlocuia castelul lor cu camere parfumate, era de vină ? Acolo, amorul lor avea drept martori, o mulţime de nimicuri luxoase şi delicate. Aici domnea goliciunea care să potrivea foarte bine cu secarea iubirel lor. A / daca s'ar fi iubit încă ! Amorul lor ar fi umplut acea odaie de rî-sete şi sărutări. Dar acuma,din contră, nici nu-şl vorbeau. Să gândesc, serioşi şi fricoşi. In zadar să caut, nu să pot regăsi. Ei înţeleg şi ar voi să se lnşale Încă. Şi stail tăcuţi, cu fulgeraţi, pentru ca nu să mai iubesc.... Nu, nu să mai iubeau; să sflrşise, şi cu toate astea ţineau la crima lor comună, la amintirele lor ; nu să mal iubeâti, şi clnd sufletul lor le destăinui aceasta, el fură atât de straniu mişcaţi In cit căzură unul In braţele altuia, strlngîndu-se pentru a reînsu- fleţi focarul stins al amorului lor ; nu aă mai iubeau, şi palizi de spaima ce le producea îdeea aceasta, sărutările lor deveniafi mal pasionate, să prelungeau cu desperare, şi minţind inimel lor, tnşelându-se el Însuşi, întrebuinţai! frasele cele mai arzătoare, cele mai înflăcărate. Nu să mal iubeau, Să sflrşise.Şi totuşi mal ziceai! suspinând: «Te iubesc. Eşti viaţa mea, fericirea, bogăţia mea. Te iubesc. Nu te-am iubit de cât pe tine. Nu voi iubi pe altul de cât pe tine ! Te iubesc !» Şi pentru că Gilbert nu voia să se plece tristului adevăr; pentru ca voia să creadă că iubeşte, iar nu pentru că iubea In realitate : poate flind-cătl speria prăpastia inimel sale şi nu să mal simţea în stare de a duce o viaţă fără afecţiune şi fără scop, el stătu în pavilion mal mult de cât o făgăduise. Catherine se întoarse acolo pe cât de des putu şi îl permise călătoriile lui Holgan. Gilbert păstra un incognito strict şi să ferea de a întîlni pe locuitorii din Dieppe, care Tar fi recunoscut. Mânca In odaia lui, ş apol dispărea în câmpie şi nu să întorcea de cât seara. Mouradon mirosise o intrigă, dar nu să amesteca tu asta. Gilbert plătea de mai naiute şi cu dărnicie, şi d. Cloclo era prea fin pentru a căuta să pătrundă misterul In care să Invălea tânărul. Relaţiunile lor urmară cu alternative de vesele nebunii, de bânuell şi de regrete, căci adesea desgustul de propria lor fiinţă li să urca până la buze ; conştiinţa lor striga contra înjosirel lor. Ceea ce mal întreţinea amorul lor era frica de e se perde unul pe altul. Catherina era bllndâ şi timidă cu Holgan. Ea cerca de aş da seamă de ceea ce să petrecea In acest om tăcut şi nu găsea de cât o inimă închisă pentru dînsa. De câte ori II veni să nu se mai ducă la luttlnirea cu Gilbert pentru a se Împăca cu sinelnsâşl. A1 dacă ar fi descoperit In bărbatul săil vre o slăbiciune, vre-o rămăşiţă de amor, cea mal mică dorinţă de iertare ! Dar Jean era numai politicos cu dtusa şi atâta tot. Nici-odatâ un ztmbet nu lumina faţa sa altă dată atât de veselă şi fericită I El altă dată atât de zurbagiu devenise posomorit şi trist. Lovitura ce primise îl durea încă. Ea cerca să’l obicinuiască din nod cu dîn3a. — Jean, zise ea, nu mal eşim împreună 7 — De ce, Catherine, să ’ţl impun prezenţa mea 7 (Va urma) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 7 NOEMBRE H MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR Publicare fimbistică săptămânală. Metodă pentru a tnvîţe singurii scrie ţi a vorbi limba franceză. Subtcrij'fiune pentru curs complect l. n. 30 Abonament pentru doue luni l. n. 5. Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,25 bani In mărci poştale. A eţit de tub tipar No. 6 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STRADA DOROBANŢILOR . IV 133 NUMAI _1 O LEI Cel mai frumor cadou de SERBATORI in amintirea celor morţi PORTETRE IN MĂRIME NATURALA. PORTETRE IN MĂRIME NATIRAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimişi. Executarea In cel mult 10—14 zile. Fotografia remăne neatinsa. Ase minare fideli se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Sielafi-iod Bodnscher WIEN II, Grotse Pfarrgasse 6 GASSA DE SANATATE — BUCUREŞTI - A'o. 41, Srrada Teilor, No. 41 Luând administraţia casei de sănătate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generală ci de azi înainte Începe a fonctiona; orl-ce persoană bolnavi are dreptul de a reclama pe medicul care voeşte din acel ce aQ aderat a li număraţi Intre medicii corentl şi consultat!. Sarcina de medic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-l Dr. Teodorescu Florea asistat de d-1 Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan. Pentru prospect sau alte informaţii se pot face cereri tnsciise (francate) sad de a dreptul In localul Casei către sub-semnatul 1886 Octombre 1. Director: G. I. Livezeanu. K’itl. \ letoril 1 Pal. fiac.-Rom. » LA ORAŞUL VIENA «5 A LA VILLE DEVIENNE tHS-d-vus de IJb. S o coci Recomandam onorabilei noastre clientele pentru lefrtnatate ■! soliditate următoarele noutăţi: Rufaria pentru Doamne al Domni. Feţe de masa, şervete ai prosoape de pânza. Olanda veritab de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc do toate calitalile ai lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe ai colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si lemeno de Una după sistemul profesorului Itr. S. Joeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corecta frautzuzesti ra balene veritabile. Trousonrl romplerte pentru fldsutatl. I.ajcttcs al Trousonrl pentru eopll. I ronsonrl pentru |ieiisioaalr, oteluri ol rrstaurantnri. Avem onoare a Informa pe clientela noastre ca a apărut CATAi.otiU \Osrur I1.F8TRAT HI VA FI TRIMIS OBI-CUI VA FACE I KRKR1 LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROM AN I A» vis-â-vis do librăria Socec I- A K V 1“ E n I l O 1. LI MIM PLĂCUTĂ Cu onoare vid a face cunoscut onor. P. T. public că am primit un mare deposit de petroled din Caucas Rusia) tn tinichele de la Cassa d’import E. DIN E R M A N Galalxi si Hatutn şi le ofer cu un prel foarte moderat trimise franco ia aomioilid după cerere prin Carte Posta â la adresa de mal jos. Asemenea efer cu unproţ foarte scăzut Petroled Regal din prima fabrică I. Niculescu, Bazar Ploeştl, cu litru. Cu stimă A. GOEDRI.ATT Xt Str. Salvator St 10 3 1 II .1 «1 V >1 V A II lIV.IdIAllIIll W!IIJl!l) Doctor in Medicina de la Farul, din Paris Dăm consultaţiuni In toate zilele do la orele 10— lî a. m. si do la î—4, Si; JOS IMslrictul Ialomiţa.întindere 1 TiSN pogoane, 2 Imnuri. A se adresa Strada Speranţei ,\o. 20 la Maria l»i-tlsteanu. eu garanţie In imobil de 12,000 lei, doreşte a se angajala ocasădecomercii'i ca Încasator de bani tn Capitală şi provincie a se a-dresa la redacţia Epocii. ■odaliadr aur. Fxposltiiinea (’ooperato-rllor IKK:! PFVIHt! (tl.OKI MAGAZINUL D. I. MARTINOVICI *No. 2, Strada Carol I, No. 2 Recomanda onor. public, asortimentul se.u de oulori. Aceste culori cu lustru durabil so usucă repede, nu dau nici un miros si sunt mult mal superioare tutulor Fabricatelor existente. — Preiul: 3 fr. kilogramul — t ***** PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. t, Str. Luterana, No. t coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pen-1 tru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE 1)E LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri csccpţionale. Comandele se efectuează promptdupă modele. ©o wmjltol i $ Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă, i că a deschis şi In \ PUCURESTI, NO. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 IO GASSA DE CROITORIE | ţ Care va funcţiona In aceleaşi condiţiuni ca şi jf I aceia din IAŞI. D\ E. MAX retnlorcându-se din călătorie, a reînceput consultaţiunile sale, de la 8 — 11 a. m. Strada Clemenţei d’a-supra Farmaciei. DOCTORUL TOMESCU S’A MU T AT No. 3, — Strada Renastcrei, — No. 3 Consultaţiuni 5—6 1/2 p. m. GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI HOTEL EKSTEIN — galaţi — — STRADA M Ml^AI BRAVUL — Recomand Onorabil, voiajori Hotelul met) nuoO construit şi mobilat, situat pe str. Mihal Brav (Cuza-Vodă) care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi În centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate. (167) GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI PRIMA FABRICA ROMANA DE K I F I R - K U M I S O Matura făcută din lapte, care so Întrebuinţează cn mare succes la Rusia, Englitera, Austria ţi Elveţia, la contra boalelor de piept mai cu seamă. In contra ofticai. La 0-desa şi lingă Samara pe rtul Volga, sunt stabilimente speciale undemil de bolnavi se vindecă prin KIFIR-KUMUS. Probeletherapeutice făcute cu acest lichid de eomită-ţile Europei au dovedit că KIFIR-KUMI8 este un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor ehronice Diarhde, Cathar de stomac acut ţi cronic Catbar a întregului canal digestiv, Anemie, Scorbut, Scrufuloara, Tuberculos* Hemoroide, şi fiind mijlocul cel mai escelent şi nutritiv, are proprietăţi recoritoare. combate insomnia, stimulează energia inimei şi a centrilor nervali scade secreţiunile canalului digestiv, ridica fiofla de mâncare şi lngr&şe cu siguranţa asimilănduse foarte uşor, şi se intrebuin-eaza pentru laptarea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţialiUţâ d-lui Lescianoff renumitul fabricant dinRusia s a înfiinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care ’1 recomandam publicului. Calitatea Kifirulni făcut de casa Lekianoff este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. Lukianoff a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliuluisan tar superior. In timp asa de scurt casa Lukianoff se bucura asta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge caKIPIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe. Depositul general actualmente se afla in Calea OriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie ae pot face abonamente prin mandat postai. De la Sf. Dumitru formase)va muta Ia sosse. lângă rondul al U-lea unde a fost gradina jardin des fleures si comptoirul va fi Calea Victoriei 108. Preţul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—£5 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru belnavi neavuţi, preturilever fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei,—50 sticle 60 lei, — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. MULŢUMIRE Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar la ficat, bronsit, iar unul a numit-o pe Romauic-tecnefcs. Când nu pociuscoate flegma, mi se opreşte resuflarea si me coprinde o slăbiciune. In cât nu pociu face un pas. Doctorul, care mi-a uşurat durerile, m’a sfătuit se beau Kiflr-Cumis. De la 20 Septembre trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este : ca slăbiciunea s’a tnputinat, tn cât umblu fara ca Înecul se me poprească; flegma iese mal lesne si printr'aceasta si durerile s au micşorat. Sfatue.se pe toti cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe cei. de anii mei 80, se se folosească de laptele Kifir-Kumis; iar pe domnia-voastra, Domnule Lukianoff, ve rog so primiţi Încredinţarea recunostiintei mele. I. d viu.i a. (170) „PRETURI FOARTE REDUSE' Singura fabrica autorizata dr inventatorul d-aul Praf. Meldlnger pentru IJI SOBE MEIDINGER H. Ilrlm, Viena, L, Karnthnerstrassc 40 — 42 L-Sli Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA » 1 L_1 Sucursala generala în Bucureşti m Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României i Sobele acestei fabrici sunt premiate cu erle 1 d’inlâiu premiurl: Viena Isî.'l. ka-el fHTT, 1^Paris 1H7T. Heeiisliaus 1 877. YVels â878. BTepliU â878, Viena 188», K««-r si Triest 1881 * Aceste sobe sunt Întrebuinţate tn BucorcsM in mai mult de 2000 casc partioulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina da copi'. Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monctaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României: sobele mele mai sunt intrebuintate l& Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand HOtel; in Iaşi, HOtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme. • Preferinţa acestor sobe este laşa de rnare in cât se găsesc I pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se ferească de schimba-—;— .... j1"08 fabricatiunei noastre du- rabile si exacte de imitatiuni de tot felul, (Ie recoTandale ca sobe Meidinge.r, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul us1 lor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis si franco. (SMEIDINGER-OFEN H. H E I lăk1 Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro