ANUL I No. 286. A DOUA EDITIUNE JOUI 6 (18) NOEMBRE 1886 Griqore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAPEI LUNI Si SE PLĂTESC TOT-D'AUNA înainte I\ Brri'RESCI: La casa Administratiune IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. IX STREIXATATK: La toate Ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. RED ACŢIUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Grigore VENTURA Prim-redactor responsabil ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAT!» Anuiciuri pe pag. IV, lini* 30 bani, anunciuri «t reclame pe pagina treia 2 lei linia I A PtitlSi r, gasotejurnalul cu (5(>dL k Jiuerul, la Kioscul din rne Muntmartre 4 11 ADM1N1STRAŢIUNEA Ho. 3.—P/ata Episcopiei.—Ho. 3. 15 B ANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INâPOUZâ APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUME RUL EO BANI UN NUMEN VECHIU ORGIA ROŞIE VICTORIA MORALA Nu mal exista Europa DURERILETERGOVETILORBOTESENENI REPETIŢIILE NOAPTEA ORGIA ROŞIE Suntem în plină teroare! Sângele a curs la Botoşani! S’a văzut eri istorisirea faptelor de intimidare, de persecuţiune şi brutalitate, pe cari le au suferit iubiţii şi bravii noştri cetăţeni din Botoşani. Astă vară «Ţara de sus» reprezin-tată prin acestoraş, dăduse semnalul mişcării opoziţioniste în contra desfrlulul unui guvernământ de orgie şi de scandale. De atunci Botoşani figurau pe cartea neagră a colectivităţii. O pedeapsă aştepta Ţara de sus. Botoşanii a pktit'oscumpla alegeri. îngrăşaţi din sudoarea contribuabililor, ameţiţi de desfrâul puterel, răsturnătorii de la 1866, revoluţionarii de la 1870, juissoril din 1886 aveau mare poftă de sânge şi pentru aceasta au înlocuit în Moldova bâta cu baioneta. După influenţa morală, bâta ; şi după bâtă baioneta. Ei bine la Botoşani a fost şi a-ceasta. «Cele mai mari rele ne vin în tot d'auna de la cel mai lari; căci cei mai slabi nu caută de cât linişte şi pace.» Botoşănenii aşteptau cu calm dar cu curagiu ziua alegerilor. In lupta constituţională a votului liber, cetăţenii 'şi puseseră ultima lor speranţă de îndreptare. Dar Duminecă mergând la vot, întâlniră In mersul lor un zid de baionete. Soldaţii, care ’şî-au arătat vitejia pe câmpiile Bulgariei, avură trista datorie da ’şi îndrepta aci gloanţele In contra părinţilor şi fraţilor lor. Primiră ordin să dea foc; şi T ec-secutară. Lupta fu In regulă; sângele curse. Lipsea numai marele căpitan care se comande asaltul. Generalul Pilat îi ţinu locul. Salvele de plutoane au fost descărcate în cetăţeni, sub ochii acestuia. Alegătorii au căzut sub ferestrele lui. Şi când mâine cu pumnii plini de sânge, va veni înaintea şefilor săi să 'şi depue raportul şi să cânte victoria, va putea striga din toate puterile: Trăiască Regimul 1 Căci nu sunt buni de cât de crime şi de orgii desfrânaţii aceştia! Eri chiar, pe când toată lumea se întreba cu nelinişte asupra terorismului din Botoşani ; pe când un frate nu ştia despre soarta fratelui | seu ; pe când fiul întreba cu lacrimi în ochi pe vecinul lui despre soarta părintelui său; ieri chiar, pe când Botoşani se găsiau în stare de a-sediu, bandele ameţite, cutreerau stradele Bucureştilor, mulţumite de isprăvile lor, strigând : Trăiască Regimul, Trăiască Carada ! Şi In timpul acesta Suveranul de la Peleş, se odihneşte în Castelul seu, neturburat nici chiar de vibrările telegrafului, care nu mai poate transmite până la densul, gemătul de durere al întregei ţări. 11 puterile semnatare sunt compe- j miţând că cea mal mare parte din is conteleKalnoky, spre a regula ei au votat pentru guvern, să vede Paris, 17 Noembre. O dcpoşA din Londra adresată ziarului «Journal des Dâbats» spune ci este incontestabil cft discursul contelui Kalnoky a descuragiat opiniunea publică din Anglia. Ziarele caută să o schimbe, comentând bucăţi de frase, cărora le dă un sens conform vederilor lor. l>ar nu vor putea înşela pe nimeni şi e sigur că Ruşii vor face în Fulgaria ceea ce Englejil fac tn Egypt, punend mâna succesiv pe armată şi administraţie. Pesta, 16 Noembre. Comisiunea delogaţiunil ungureşti pen-iru afacerile streine a discutat «xpunerca făcută de comele Kalnoky. Raportorul d. Falk şi conţii Andrassy-Ziclyi şi Aponyi a0 luat cuvântul. Contele Kalnoky In respunsul s6Q a constatat că guvernul, tn privinţa unirii Bulgariei cu Rumelia, se găseşte ca tn anul trecut pe terenul tractatelor. Numai tinle, a zis cestiuuea şi a ţine tn scamă dorinţele po pulaţiunel. Protocolul de la Constanlinopol na creat o stare definitivă. Puntul de gravitate este costiunea revisuirel statutului Uumeliel, care rovisuire să văzut Întreruptă de evenimente. Contele Kaluoky zice apoi că pentru re-gularea definitivă a afacerilor Bulgariei, concursul Rusiei e necesar dar Înfăţişează acest concurs negreşit ca legal de al tu-tutulor puterilor semnatare, Ministrul aderă la opiniunea contelui Andrassy spunând că nimic nu Lrebue sâ fie schimbat dinposiţiunea Bulgariei, astfel cum a fost creată prin tratatul de la Berlin. Dar aceasta nu tmpedică pe Bulgaria sâ aibă trebuinţă de concursul puterilor, precum şi al Rusiei sub multe rapoarte, cum e cofirmarea prinţului şi sancţiunea unirel. Constiluţiunea Bulgariei este o afacere interioaro care nu priveşte de cât pe Bulgari. Lor Ii se cuvine s6 o menţio saQ să o modifice. Nimeni nu poate nega că raporturile dintre Rusia şi Bulgaria sunt de mare importanţă pentru Bulgaria, pentru viitorul, buna stare şi siguranţa sa. Nu e de Închipuit ca o tncordare extremă sâ poată ţine mult timp tntre o putere mare şi un stat mic. Cine doreşte condiţiunl trainice tre-bue asemenea să dorească nişte raporturi mal puţin încordate ca cele actuale. Pesta, 16 Noembre. In discursul sfto tn sinul comisiunit delogaţiunil ungureşti pentru afacerile streine, contele Andranssy, discutănd expunerea ministrului, spune că astâ-zt tot mal crede că alianţa cu Germania e cea mat bună garanţie a păcii,tind că nu există nici o ciocnire de interese tntre cele 2 imperii. «Uar îndată ce politica noastră streină priveşte şi tn spre Rusia în cestiunile orientale, siluaţiunea se găseşte schimbată. Programul d-lut Tisza ne asigură concursul Germaniei. In Bulgaria totul e regulat prin tratate, afară de unirea el cu Rumelia. Rusia nu posedă drepturi excepţionale faţă cu Bulgaria. După respunsul d-lut Kalnoky, contele Andrassy se declară satisfăcut cu expli-caţiunile ministeriale. de care a dispus, cu tot aparatul administrativ şi judiciar pus în miş-| care, cu toată sfiala arătată de un i m8re număr de alegători ai oposiţiel, cari nu voeau se se expue la maltratări şi la persecuţiunî, în fine, cu toată indiferenţa pe care a ară-tat’o Capul Statului, stând în castelul Peleş în timpul alegerilor şi dovedind prin aceasta că lasă d lui Ion Brâtianu plină libertate d’a proceda cumva voi; în faţa tutulor acestor împrejurări defavorabile, resultatul general al alegerilor colegiului I se poată numi o adevărată revelaţiune aopiniunel publice. N’a re cine-va de cât se cerceteze cifrele votanţilor şi va vedea că majoritatea prin care guvernamentalii au isbutit, atât în Bucureşti cât şi în alte oraşe, e6te neînsemnată. Scăzând pe funcţionari, guvernul de sigur ar fi avut o minoritate infimă în toată ţara. Se luăm de exemplu Bucureştii. Lista guvernamentală a trecut cu 1343 de voturi. Luând ca analogie numărul funcţionarilor cari sunt j înscrişi In lista de alegători, şi ad * «A __ VICTORIA MORALA Alegerile colegiului I au fost un mare succes moral pentru oposi-ţiune. Aceasta nu se poate tăgădui. Cetatea guvernamentală a fost sgu-duită in temeliele el. Cu toate promisiunile, ademenirile, ameninţările, violenţele întrebuinţate de guvern şi de coteria lui, cu toată armata de funcţionari mari şi mici că din acele 4343 de voturi au fost cel puţin 700 de fupcţionarî. D’apol acel care erau înscrişi fără drept, dar acei alegători ai oposiţiei cari s’aii presentat cu sentinţe definitive ale justiţiei şi aii fost respinşi de la vot, şi o sumedenie de alte abuzuri C8ri au avut loc. Afară de aceasta, este astă zi constatat că secretul votului a fost violat prin o manoperă : biletile de vot ale guvernamentalilor erau mai strimte, şi hârtia pe care erau tipărite era atât de groasă în cât n’avea cine va de cât se pi-păe şi chiar se vază plicul, ca se ştie cum a votat alegătorul. Nu poate fi dar nici o îndoială că. în faţa unui control atât de bine organisat, bieţii funcţionari n’au putut de cât se voteze dupe poruncialâ. Scăzând acele 700 de voturi ale funcţionarilor din 1343 de votanţi guvernamentali, lista colectivistă ar fi rămas abea cu câteva sute de voturi. Nu mai vorbim de antreprenorii primăriei, de comercianţii cari au afaceri cu guvernul şi cu Banca naţională, în fine de toată suflarea colectivistă legată prin interese şi prin instinctul de conservare. In faţa acestor Împrejurări cari nu se pot tăgădui, se poate oare numi un succes pentru guvern faptul că a isbutit se aibă 400 de voturi majoritate? Or cine judecă imparţial, va admite că izbânda de fapt este In adevăr a partidului guvernamental, dar că victoria morală este în partea oposiţiuneî. Ei bine 1 aceia ce s’a petrecut în Bucuresci s’a repetat în provincie pe o scară încă mai întinsă Acolo ingerinţele, presiunele, în unele locuri chiar violenţele, au fost încă mai mari de cât în capitală. Din toate părţile sosesc plângeri, că libertatea electorală a fost sugrumată, că secretul votului a fost violat, că administraţia a esercitat tot felul de presiuni asupra alegătorilor; In fine, ingerinţa electorală cea mal sfruntată a fost întrebuinţată de guvern. Cu toate acestea, a treia parte a primilor colegii a fost câştigată de de opoziţiune şi în cele mai multe locuri adversarii guvernului au obţinut o minoritate impunătoare. In oraşele de căpetenie ale ţereî, ca laşi’, Galaţii, Craiova, guvernul n’a putut se obţie majoritate. Cu toate mijloacele întrebuinţate, cu toţi ba- www.dacoromanica.ro nii cheltuiţi, colectivitatea n'a putut de cât se ajungă la balotagid. Pretutindeni administraţia a imitat esemplul dat din capitală, orga-nisând bande de bătăuşi. In Iaşi bandele au ocupat sala de alegeri, tn Focşani asemenea, in Craiova tot aşa în Botoşani lucrurile au fost şi maî grave. Acolo a intervenit armata şi s’a făcut vărsare de sînge. Ce însemnează prin urmare slaba majoritate obţinută de guvern în a-semenea condiţiunl? Ea însemnează că ţara nu este cu guvernanţii, că ei să susţin numai prin faptul brutal că sunt la putere. Guvernul d-lui loan Brâtianu nu maî este de cât guvernul funcţionarilor săî, guvernul poliţiei. Marea majoritate a cetăţenilor îl osîndeşte; puterea morală îi lipseşte dar cu desăvârşire. Noi nu ne-am făcut nici un singur moment iluziune în privinţa rezultatului acestor alegeri. Ştiam de ce sunt capabili oamenii care ne guvernă De oceia opoziţiunea liberal conservatoare, în manifestul ei către a-legătorl, le-a adresat următoarele cuvinte: «Opoziţiunea, comptând pe maturitatea şi vigoarea politică a alegătorilor, ’I conjură a'şî face datoria, cu atât mai mult cu cât aceste alegeri vor putea da oare-cura măsura resistenţeî lor morale şi o nouă dovadă a desaprobărel ce continuu au arătat în contra faptelor acestui guvern. De la atitudinea ce veţi avea în viitoarele alegeri comunale va depinde, domnilor alegători, In mare parte, desvoltarea ulterioară a luptei ce susţinem cu toţii pentru înlăturarea regimului odios ce îndurăm de atâta timp. Ori-care ar fi obstacolele de învins, faceţi, prin stăruinţa şi demnitatea domnielor-voastre, ca alegerile municipale să fie de un bun augur pentru cei ce cred în valoarea ce aveţi de cetăţeni şi de români!» Aceste cuvinte scrise in ajunul alegerilor, pot servi şi astâ-zf de program pentru lupta care trebue sâ urmeze de acum Înainte încă cu maî multă putere. Primul pas e făcut. Atitudinea pe care au avut’o alegătorii a fost bărbătească şi demnă. S’a dat dovadă că puterea regimului,care se impune ţârei numai prin corupţiuni şi minciună, nu se întemeiază pe opiniunea publică ci pe forţa brutală. Dar, precum o zice foarte bine manifestul oposiţiunel-unite, «forţa brutală n’a oprit nici odată de cât un timp scurt progresul ideilor şi ridicarea caracterelor.» Alegerile comunale au fost o lovitură morală de care acest guvern de jaf şi de violenţă nu se va maî putea ridica în faţa naţiune!. Secretul votului violat, ingerinţa cea mai sfruntată, ameninţările, ademenirile şi violenţele de tot felul, în fine in-tervenţiunea forţei publice şi vărsarea de sînge, n’au putut împiedeca manifestarea opiniunei publice contra dictaturei făţarnice şi imorale care apasă asupra ţăreî; sîngele victimelor din Botoşani va fi roditor. El va cădea asupra acestor călăi ai libertăţilor noastre; din el va porni suflarea de libertate care va sfărâma edificiul putred al colecti-vitâţel. G. V. BULETIN EXTERIOR \’u nml exista Europa Prima impresiune produsă asupra opiniunei publice din Europa prin discursurile pronunţate de Lordul Salis-bury şi de contele Kalnoky. a fost neliniştitoare. Dupe vorbele aspre cu care ministrul englez apreciază atitudinea Rusiei In Bulgaria, mulţi sâ aş-teptafl la un grav conflict diplomatic între ambele guverne. In adevăr a doua zi o depeşă ne anunţase că ambasadorul rusesc la Londra, ceruse oare-care esplicaţiuni în privinţa lim-bagiulut ţinut de Lord Salisbury. Dar se vede că lucrurile s’afl potolit In urmă, căci n’a urmat nici o preschimbare de note şi singura urmare a incidentului pare a fl plecarea In con-gedia a ambasadorului rusesc. Tot-ast-fel opiniunea publică a fost mişcată de discursul contelui Kalnoky înaintea delegaţiunilor şi aci s’& crezut,că declaraţiunile destul de categorice ale ministrului Austro-Ungar vor provoca un răspuns din partea guvernului rusesc. Răspunsul n'a apărut şi ziarele oficioase ruseşti s’au mărginit a supune declaraţiunile contelui Kalnoky unei critice destul de aspre, dar n aO considerat cuvintele ministrului Austro-Ungar ca o ameninţare. Ceea ce pare îDCă mal caracteristic este că presa engleză nu e mulţumită cu discursul contelui Kalnoky, pe care 11 găseşte palid şi tntortochiat. Nimic mai strania de cât a urmări joc|f! ce sâ joacă de politicianii englezi şi tro-Ungarl. Polit.ca engleză ar voi se împingă pe Austro-Ungaria pentru a se opune lnaintârei Rusiei In peninsula balcanică, temăndu-st^â, dacă Anglia ar lua iniţiativa se va încurca într’un resbel care ar pune In pericol interesele sale în India şi Egipt. Pe de altă parte Austro-Ungaria nu voeşte a scoate castanele de foc pentru altul şi esiteazâ d’a se angaja Într’un resbel periculos contra Rusiei, fără siguranţa d’a avea aliaţi şi d’a fl garantată din partea Italiei. O singură putere ar putea sâ dea o direcţiune bine definită politicei Europene şi să facă să înceteze fluctuaţiunile continue cari paralizează or ce avânt al comerciului şi silesc toate statele la cheltuell enorme ce sunt în dispro-porţiune cu mijloacele lor; această putere este Germania. Dar din discursul contelui Kalnoky să vede Intr’un mod clar că principele de Bismark nu voeşte a interveni în litigiul orienta). El pune în practică ideia pe care & e-mis’o acum câţt-va ani, când a declarat că, In ochii Iul, «cestiunea orientală nu merită ca Germania să jertfească nici oasele unui grenadier pomeranian.» Prin această abţinere a Germaniei si-tuaţiunea Întreagă a Europei e modificată. Pentru prima oară, de 45 ani, o mare cestiune europeană să discută şi tinde a să resolvaaiurea de cât la Berlin şi fără ca politica germană să fi luat direcţiunea. Aceasta este semnul cel mal sigur că Francia ş’a reluat poziţiunea în concertul european. Germania e paralizată şi Rusia să foloseşte de această situaţiune pentru a păşi Înainte spre realizarea aspiraţiunilor el seculare şi tradiţionale. Ast-fel să adeveresc cuvintele contelui Beust care zicea că «nu mal există Europa». V. DURERILE TEKGOVETlLOj^ BOTOSEVLM Colectiviştii se găsesc in mare necaz pentru a explica mişcarea populară de la Botoşani în ziua de 2 Noembre. Telegraful, cinstitul organ colectivist, a şi publicat sub rubrica (serviciul particular) o depeşe din Botoşani cu data de 2 Noembre seara ast-fel concepută; 2 vui'sry _ 6 NOEMB 3F Mal muRl conservatori aO adus de la 1 moşii ţSranl şi amâgindu-1 cu vorbe. îl ab ; Îndemnat la rescoa.ă. Ţăranii In număr de 500—600 afl năvălit asupra primăriei şi au spart geamurile. Procurorul şi judecătorul de instrucţie aO Început a instrui caşul. Sfruntat neadevăr! Mişcarea din Botoşani a foet o mişcare a tergoveţilor; ţăranii n'au fost aduşi de la moşii, ţăranii n’au luat parte la revoluţie pentru cu-vdntul câ nu ei, ci orăşenii erau singuri interesaţi în cestie. Cu nici un preţ ei nu mai voeau s’aleagă pe membrii fostului Consiliu comunal. Aceştia persistau a s’alege cu d'asila. Iacă causa. Daca lucrurile au mers până la revoluţie şi vărsare de sânge, fle-care om cu bun simţ şi cu judecată rece poate pricepe că ei au trebuit se fie exasperaţi şi reduşi la această extremitate ; căci nu se revoltă aşa uşor un oraş în ţara noastră, şi încă ce oraş: unul din cele mai tnaintate ale ţărel ! Administraţiunea Întreagă în a-cest oraş, lipsită de concursul, de simpatia şi încrederea orăşenilor, perzând prin faptele sale dreptul la ori-ee respect, şi provocând prin violenţele şi ilegalităţile sale pe cetăţeni se recurgă la apărarea legitimă, este singură răspunzătoare de tot ce s’a întâmplat. Colectiviştii nu vor s’admită a-ceasta. Ei preferă se recurgă la născocirile cele mai ridicole, când nu sunt cele mai odioase. Aşa au inventat istoria ţăranilor. Dar ca se se ştie cine s’a revoltat, e d'ajuns să se cunoască cari sunt durerile ce au provocat o dorinţă atât de vie în alegători de a se scăpa de un consiliu comunal vitreg şi oropsit. Acele dureri s’au supus comitetelor oposiţiei-unite de către acei cari au spart primăria şi poliţia din Botoşani. E destul se le înşirăm aci ca se se vadă dacă sunt dureri de săteni sau dureri de târgoveţi. 1) . Se pune taxă de jugărit până şi pe productele ce amenii de la mahala iau dupe pământul lor pentru trebuinţele lor personale. 2) . Să ia taxă pentru porcii ce oamenii tae pentru consumaţia lor proprie. 3) . Prea grea e taxa asupra lemnelor de foc. . \). Orăşenii pâşunau vitele pe islazul tîrgului, astăzi vitele nu mai au unde paşte; primăria le goneşte sub pretext că are trebuinţă de fin. 5). 0 mulţime de vite s’a împuşcat din imaşurile vecine sub pretext că ar fi stricat plantaţiunele. Şi oamenii cereau în zadar ca: 1) Vitele să pască in imaşe plătind o taxă echitabilă. 2) Se nu mai fie punguiţi de oamenii administraţii la fie care trebuinţă. FOITA ZIARULUI „EPOCA" i NOAPTEA Din memoriile Tltl If ADL'ltl. LI I — «Atât de răvăşite, de răsturnate, de zăpăcite, şi de mototolite sunt cărţile, scaunele, caetele de note, ţoalele şi hainele vechi, In odae,1n cât al putea crede că toate din prejurul mefl, însu-(leţindu-se, s’au Îmbătat ş’afl dănţuit până când au căzut leşinate unele pe masă, altele pe pat, alte spânzurate în piroanele cuerulul, şi câte-va tn mijlocul casiî. Numai praful galben şi gros care Înfăşură odaia c’o pojghiţă neîntreruptă, dovedeşte in ce linişte de cimitir să odihnesc toate lucrurile, între tavanul cu grinzi negre şi cărămizile reci de pe jos. «E moina. Ştreşinile picura sfredelind încet şi adânc zăpada albă şi lucioasă. In depărtare abia s’aud cocoşii vestind miezul nopţii. Zgomot trecător şi trist. Tăcerea ş a Încheiat iarăşi o-dihna sa, ca şi cum ar pregăti lumii o linişte eternă. Doar povestea ştreşj-nilor să mai aude cari îndrugă atâta melancolie In acelaşi cântec monoton, In acelaşî «pici pic! pic!» lipicios, moale şi metalic. In gura sobil câte-va lemne aii pâlpâit, s’au incins, au crăpat, s’afl Îndoit, au căzut, s’au sfărâmat, şi n'au mai remas de câtogră-jntzue de jeratic pe d’asupra căreia că tencueala şi vopseaua nu se pun pe acest edificii! naţional de cât la finele toamnei, atunci când Începe vremea rea. negreşit pentru ca ploile să distrugă tot ce s’a făcut. Tot atunci se alege repertoriul, se pun cu giămada toate lucrările în repetiţie : artiştii sunt zăpăciţi, uluiţi, nu ştiu în cotro să apuce, unde să mai iea cu capul. Se repetă patrucinci piese de o dată şi atunci ajungem la următorul resultat .* Regulă generală, piesa nu e ştiută, piesa cade dacă se joacă, ear pena să se înveţe alta, publicul e nevoit să înghiţi de zece ori pe Cocoana Chinfa. Apoi ast fel lucrează o direcţiune serioasă? Apoi Lucreţii Borgia, Medea, Somn bun, şi alte două-zeci piese nouă, se pot juca în mod conştiincios, numai cu două trei repetiţii, precum se face de cât-va timp ? Este oare permis unei direcţiuni serioase se dea ast-fel rasol cu repetiţiile, numai ca să zică : «S’a jucat încă o piesă !» D. Stâncescu, directorul actual, trlm-biţează că ’şl sacrifică toată ziua pentru teatrul nostru, că de la opt dimineaţa până seara îşi petrece timpul în cancelarie. O fi ; însă Ia ce resultat a ajuns ? Ly nici unul. Culisele Tunt astăzi un fel de hală cu havadişurl şi intrigi. Când s’a pus la începutul seplă-mânel o piesă în repetiţie, se fac cel puţin patru, cinci schimbări în personal până la sfârşitul septamânel, din causâ că culare e certat cu cutare, sau cutare nu vrea să joace rolul regelui şi preferă pe al conspiratorului. D. StSncescu priveşte cu inima sdro-bită toate aceste certuri: iniţiativă nu are, autoritate nu are, şi toate merg otova. E frumos lucru negreşit să fii în fruntea direcţiune! teatrului naţional; e frumos dacă poţi să faci ceva. Dacă n’al însă la activ, de cât un demers estetic şi cunoştinţe de pictură, apoi e mai bine să’ţi iei umbrela la subţioară şi să vezi de capul Iul Rafael 1 I». It. R. INFQRMATIUNI Primim din Botoşani următoarea telegram : Sunt 70arestaţi, lansate şoapte mandate aducere contra noastră. Trupe de linie sosesc fie care zi. Ministru Sturza sosit tren expres astă noapte, oposifia ia vorbit. Procurorul general venit. Judele instrucţie demisionat motivat. Aşteptăm numirea altuia. — Alegerea cot. II făcută tn faţa baionetelor. — A”am luat parte. Trăim in necunoscut. Enacovicl. * Aflăm că d. Radu Mihai, s’a dus şi d-sa la Botoşani. Se vede dar că d. Sturdza făcea alusiune la aveniinentele din Botoşani când a scris d lui lladu Mihai, că călătoria lor va fi mal spornică după alegeri. K lată resultatul alegerilor col 11 la Tnrnu Măgurele: Lista < posiţiuneî p«ntru colegiul 2 comunal reuşit, cu majoritate de 161 voturi din 263 votanţi. Preşedintele Comit. Oposiţiunel ii. F. lonescu. K Primim din Buzeu următoarea telegramă : Sala alegerilor baricadata de agenţi poliţieneşti. In intrarea si esirea «le la voi alegatori sunt treeuti prin camera alăturea unele primarii cu comisarii eauta prin busuoare se se asigure cum nu votat. — Candidaţi opositiei simt impedienti n petrunde în sala. nu putem ajunge pana la birou se protestam. Indrasneala primarului Constantinescu fnra exemplu alegatori independenţi s’au retras. taneu Dimitriadi, Atanaste I. Dimi-trescu, Grigore Mihaescu. n lata dupe ziarul Galaţii resultatul exact al alegerilor la Galaţi. Lista oposiţiunii unite, cu dd. «G. Ressu, G. C. Robesc;), H. Enache Dragoş, M. N. Pacu, C. Stoîanovici, A. Tatu-şescu, T. Nebuneli, V. P. lonescu şi Victor Macri, a obţinut câte 146 voturi-. ast fel că este balotagiu iar al 8 lea candid it, d-1 T. Balaban, un vechiu conservator, a întrunit 19$ voturi, fiind singurul ales la primut-scrutin.» K D. gen. Pilaf, eroul de la Botoşani, a sosit azi în Capitala, şi imediat a fost primit de d. Ion Brătianu. X Azi la ora 1, d. Brătianu s’a dus la d. Eug Stătescu, cu care a avut o convorbire, privitor la evenimentele din Botoşani, n Citim In România liberă : D. Ciulei, jude instructor din Bo-toşeani, căruia i se impusese a da mandate de arestare contra unor membri din oposiţiunea locală şi care, negăsind motive temeinice, nu s’a conformat invitaţiunii, ’şî-ar fi trimis demisiunea sa, dar d. Stâ-tescu ar fi respins demisiunea magistratului în desacord cu administraţia, pentru a.... pronunţa destituirea. X Aflăm că la Severin lista oposi-ţiunii a trecut la col. II cu i79 voturi, contra 49. Ni se asigură că în urma acestui resultat d. Ghilmegeanu, prefect de Mehedinţi şi-a trimis telegrafic demisiunea, care a fost primită. * Lista oposiţiunii a reuşit la col. II de la Berlad. X Primim din Slatina următoarea depeşă : Capii oposiţiunii aci Costache Ga-bunea. Nae Uţa Popescu şi Niţa Geana (Pasat) aleşi 174 contra 32 mare entusiasm. Persoreanii. X Azi dimineaţă a sosit In Capitală venind din străinătate prinţul AL Stirbey. Deşi opoziţiunea din Bucureşti n’a participat la alegerile col. 11, totuşi sau întâmplat încăerări cu agenţii poliţieneşti, maî cu seamă la Albastru şi Negru. X Ni se trimite din Galaţi, următoarea telegramă : ^ Resultatul colegiului al II le^ acesta: Lista opoziţiunii unite ţinut 176 voturi; lista guvername. tală 212. Anulate 5. Robesc», Ressu. X România primeşte din Severin a-ceastă telegramă: Armata in sala, politia pana la finitul alegerei la usa sălii de alegere, si cu toate astea administraţia sdrobita pe toata linia. Opoziţia victorioasa. llaritt fsvoranu Dn la Giurgiu primim următoarele ştiri: Alegerea colegiului al 2-lea contestată, secretul votului violat de către agenţii comunali şi administrativi. Buletinele guvernamentale verzi în loc de albe se vedeau foarte bine prin plicurile ca deosebire transparente. In aceste condiţiunl votul a fost de faţă sub presiunea agenţilor forţei publice. * D. C G. Costa-Foru pleacă astă seară la Botoşani, ca represintant al ziarului Epoca spre a ancheta faptele petrecute acolo, împreună cu cei-l’alţi representanţi ai presei care asemenna pornesc diseară la Botoşani. n Azi Curtea de Casaţie a casat hotărârea Curţii cu juraţi din Ilfov prin c*re condamnase pe d. dr. Beck către d. G. Moroiu, căpitan In retragere. Afacerea a fost trimisă din nou la Curtea cu Juraţi din Prahova. Aşa dar recursul făcut de procurorul general remâne fără efect juridic. A vorbit d. procuror general de secţie Ciru Economu şi d. avocat Gr. Petroniu. X Tot Curtea de Gasaţiune a hotârît un punt important de drept, adică de a se şti dacă portăreii sunt supuşi la plata taxei de 5 la sută conform legii din 1877. De acea voiau cu or-ce preţ schimbarea consiliului comunal Aceste fiind căuşele exasperârei orăşenilordin Botoşani, Întrebăm: Ce le păsa de toate aceste Toate sunt lucruri care pătrund până la os pe orăşenii din Botoşani şi care nu interesau câtuşi de puţin pe săteni. Şi de aceea calomnia trîmbiţatâ, că oamenii din Stoeneşti au venit se facă tulburări la alegerile din Botoşani, nu numai că nu e adevărată, dar nici nu are cea mai mică aparenţă de adevăr. A calomnia e lesne, dar calomnia trebue se aibă şi ia rostul ei, altminteri acoperă de ridicul pe aceia ce o scornesc şi aceasta se întâmplă colectiviştilor la Botoşani. CRONICA TEATRALA REPETIŢIILE De la deschiderea stagiunel teatrului naţional şi pănă acum, adică In o lună şi jumătate — fie zis In aproximativ două zeci de representaţiunl — s’a dat aproape Intr’una Cocoaim Chiriţa şi Fântâna Blanduziet. Cele alte produceri literare nouă eşite din condeiul autorilor noştri, spre pildă cum este Femea tul Socrate, n'au avut de cât o dată, cel mult de două ori, onorurile scenei. E adevăr că afişul ne anunţa zilnic pentru peste curând, cutare dramă, comedie sau tragedie care se găseşte In studiu, dar acest peste curând se prelungeşte de obiceia până la finele stagiune! fără ca toate lucrările, zise în studifl, să aibă fericirea de a’şl dibui rândul. Aş 11 negreşit foarte mulţumit de progresul intelectual al publicului, de progresele artistice ale actorilor când aş şti ca Fântâna Blanduziel se joacă într’una pentru câ vine lume, pentru ca piesa atrage, ’lml dau însă foarte bine seama despre tot ce se petrece; ştia din esperienţă ce însemnează o sală plină când se joacă pentru a două zecelea oară Fântâna, şi societarii o ştia, pentru nenorocirea lor, mai bine de cât or cine. Acea sală plină, îasemnează pur şi simplu vre o două sute de loje, partere, fotoliun şi alte locuri date gratis spre a nu se juca cu sala goala. Faţă cu o asemenea situaţiune, naşte foarte natura) întrebarea : «Pentru ce repertoriul nu se alege din vreme , pentru ce prin urmare trec luni întregi fără ca piesele ce vor fi jucate, să fie puse în repetiţie?» Ce fac artiştii în timp de două trei luni când teatrul e închis; ce face Direcţiunea? Şi unii şi cea l’altâ, adastă luna Septembrie, adica vre o cincl-spre-zece zile înainte de deschidere, spre a se povăţui şi a se întreba : «Ce j ucăm anul acesta ?» Se procede pentru repertoria întocmai cum se procede pentru reparaţiile teatrului: aţi observat negreşit tresare câte o dată ca o văpae slabă şi albăstrie. Cărbunii se Închid şi se deschid, cu nişte ochi de aur, sub cămaşa lor de scrum gălbiniu. «Noaptea scurtează vederea, îmbrobodind ochii cu adâncul întunericului; noaptea urechile aud creerul, îl ascultă, îl pândesc, şi amestecă, nu ştia In ce parte a omului, ceia ce ’f spune capul cu bătăile regulate ale inimei. «Noaptea, soarbe zgomotul nesuferit al trăsurilor, ocările dobitoceştl ale oamenilor, convorbirile lor Indiferente, rele, copilăreşti, veninoase, şi a-doarme sufletele chinuite ale ambiţioşilor, amuţeşte gura flecarilor ş’atâtor oratori cari s’aseamănă unii cu coţofe-nile ce ’ţl Impue urecMe, alţii, mal serioşi la glas, cu moriie odorogite, alţii, mal artişti, cu un studia fără că-pătâiu cântat pe un clarinet vechia. «Noaptea, nu mal vezi salutările înţepate ale oamenilor mari, nici moţâi-tul prefăcut al cocoanelor; numai simţi nici acele strângeri de mână cari te ar vinde pe doul lei, p’o vorba de spirit, p’o mulţumire personala d’o clipa; nu mal auzi nici acele banale: — Ce mal faci ? — Un’te duci ? — De când nu te-am văzut. — Da, al slăbit. — Ştii ca eşti mai bine. — Cu ce te mal ocupi? «Ş’apoi încep nesfârşitele poveţe că «omul trebue să fie maî all-fel»—«Să nu pue tot la inimă»—«Fie-care tră-eşte pentru el» «Aşa e lumea, cine poate s’o întoarcă diu cale’î ? Tu orefl?» «Şi să al răbdare s’asculţi: Tocmai cel coptoroşiţi de viţii ’ţl vorbesc de cinste ; tocmai cel cu şira spinării din belciuge ’ţi declama despre meritul caracterelor. Şi teorii, citite pe coperta cărţilor expuse pe la librării, ’ţf fac tocmai cei cari de n’ar citi varietăţile şi ştirile zilei de prin gazete ar uita, de sigur, să citească. «Stomacul a râşnit o zi întreagă, gura a clevetit, picioarele au purtat greutatea trupului,mânele au|bânănâit, luându se dupe gură, creerul s’a ars pentru nişte idei vagi, uşurele, negu roase, ca o lampă cu gaz prost care face fum mult şi puţină lumină; vezi bine, dar, ca dupe lupta zadarnică a zilei, noaptea e o bine-facere, o odihna indiferentă şi dreaptă pentru furni-caiul lumii. Noaptea In dreptatea el neîndurată adoarme viaţa şi coborân-d’omal jos de bestie o reduce în starea liniştita a pietrelor. Noapte a fost la început, şi mâri-tându-se dreptatea tihnită a materiei cu patima mişcârel născocită de vecl-nicia vremii, a plăsmuit brutalitea şi neodihna vieţei. Şi domnia s’a despicat în două: ziua, comandă fierberea mişcării,—noaptea, pluteşte d’asupra tuturora întunecimea liniştită. «întreaga lume e colţorată, aspră, mărginită în contururile ellimpezl ca tn nişte linii de oţel, de care adesea ori ţi-e frică să te apropii de teamă d’a nu te răni. Când soarele să scoboarâ şi cade la apus, oamenii şi dobitoacele par’că sunt nehotărlte în pielea şi In vestmintele lor. Turla bisericel să a-propie de cer, să face una cu cenuşiul colviltirulul nemărginit şi adine. In jurul lucrurilor să Întinde o apa închisă, şi când birue întunericul, colţurile şi liniile băţoase ale formelor să topesc; Întreaga fire ţi să dăşteaptă In minte în stare de închipuire, şi ideile cu trup pe care nu’l poţi pipăi, de şi nu sunt alt ceva de cât lumea în care te învîrteştl, totuşi ele sunt blânde, moi, alunecoase, frumoase, sincere, armonioase şi plutesc, fără durere şi fără zgomot, în-tr’un haos neturburat al minţii. Da, pentru câ închipuirea a zmuls naturel, prin aceste idei, numai masca lucrurilor, numai conturul şi colorea ear nu şi cea-ce este turnat în acest contur şi sub această coloare. «Acum, la gura sobil, In mijlocul nopţii, la slabele clipiri ale cărbunilor somnbroşî, ’ml trăesc adevărata mea viaţă. La lumina soarelui, laşitatea, cruzimea, prostia, lăcomia şi minciunele oamenilor, mă fac să creijl câ ’mi mistui viaţa într’un vis nefericit. Acum, în întuneric, mi-apare o realitate vie a Închipuiri cu mult mal frumoasă, mal fermecătoare, şi mai blândă. Grădinele înflorite, aleele ver«ji şi stufoase, apele cari să mlădie şi curg în albiile lor, pasările cari să ceartă voios şi In felurite glasuri, oamenii cari să mişcă uşurel, fără zgomot, fără ţintă şi chipuri dăslu-şite, — toate câte mi să desfâşurăîn depărtarea gîndului,—sunt mueateln nişte colori străved'* §• licăritoare, — plu- tesc într’o musică nepomenit de dulce, — şi să rotesc într’o mişcare atât de moale în cât stradele lungi, drepte,cari să afundă în dâpărlare, par’că sunt aşternute cu catifea. «Am lungit pe masa mea, în şir, două păpuşi cu rochile învoalte. Mâine e anul nou. Ce bine o să le pară fetiţelor pentru cari sunt pregătite. Ce uşor şi ce eftin poţi să înprăştil bucuria In capetele acestor păpuşi vil şi nebunatice — şi mal tîr(jiu, cât să munceşte omul pentru a’şl deşira viaţa In nelinişte, în mlhnireşi în scepticism. Birul vanităţii ş’al prostii pe câţi nu înghite mai nainte de vreme I «Mâine, par că le văd. când le-ol striga, arâtândule păpuşile, cum o sa sară de bucurie în jurul meu, cum o să baLâ' din micele lor palme. Cu ce ochi mici, vil şi nesăţioşi n or să privească aceste păpuşi cu ochi rotundi şi sticloşi ca de mort care n'a trăit. S’apropie de mine, cu păru! lor creţ, blond, uşurel, ca un fum răvârsat pe spetele lor fragede, întind mânele cu degetele răsfirate, înghit încetinel: ochii nu le sunt d’ajuns, ar vroi să Inghiţă porţelanul sticlos care a furat forma omului. Şi eu le sărut pe fie-care, câcî ’şl pleacă aşa de drăguţ obrajii rumeni, şi ’tnî spun a-tâtea măngâeri, şi să răsfaţă In atâta veselie, în cât doresc ca acest sărutat să remâe vecinie pe fruntea nevinovăţiei ş a frumuseţe!. Mal presus de un copil frumos, care priveşte cu ochii veseli, care să mlădie sub mângâerile noastre, care te simte fără a te Inţe- www.dacoromanica.ro EROCA — 6 NOEMRBE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA“ Ttragiu 0.000 «le fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Curtea a hotărât că portăreii nu pot fi supuşi acestei taxe. A pledat pentru recurent, d. avocat C. Miile şi pentru stat.d. avocat B. Brălianu. Prin urmare toţi hanii percepuţi i-legal de la portărei, pot fi ceruţi Înapoi. ft Intrerupem asta zi foita noastra Barbu Katargiu, pentru a publica o nuvela originala de Barbu Stef. de la Vrancea. TNJKR4MIDN STRE1N4T4TK Ms, 14 Noembre. — Sesiunea Scttp-cinet a fost închisă azi ia 4 ore d. a. printr'un discurs al tronului, in care se esprimă mulţumirea Regelui pentru votarea tuturor acelor legi, cari prin re-gularea ceşti unei financiare, provenită prin introducerea de economii fi mărirea veniturilor Statului , sunt menite a resolva actul reformei prin acea că s’au încărcat impositele celor avuţi scăzăndu-se in acelaşi timp de la cel săraci. Regele mulţumeşte representanţi-lor naţiunei pentru aprobarea propunerei in privinţa reformelor militare, care staii la înălţimea intereselor statului şi sunt şi conforme cu dorinţele Regelui, şi crede că şi cele l alte lucrări de legiuire vor fi asemenea resolvate pe câmpul economic şi mai cu cearnă pe cel cultural. La urmă Regele mulţumeşte pentru perseverenţa şi neoboseala in toate lucrările şi speră că rrpresentaţiunea naţională va reapuca la întrunirea ei, calea re formelor pentru a dirige nava statului spre destinele el. Regele a terminat discursul săli urând mandatarilor naţiunei salutare regală şi luându-şi remas bun. Discursul tronului a fost întrerupt de dese strigăte de Zivio, cari resunau din ambele părţi ale sâlei. A-ceste sirigăte au făcut deputaţilor o foarte bună impresiune. Roma, 15 Noembre.—fnformaţiunl autentice declară de îndrăsniaţă ştirea că ullimul oriicol al ziaru'ui «National Rtvicv» privior la snitaţiunea europeană, ar fi al lordului Salisbury. Lordul Salisbury cunoaşte prea bine scopurile politicei italiene, priv doare la cest>unea bulgară, cu se se poală îndoi de grabnica intervcnirc a Italiei pentru autonomia slutelor balcanice, şi, dacă ar vorbi cine va in Anglia de o politică de bacşiş a Italiei, atunci de sigur că el nu cunoaşte adevărata stare de hururu Uomn, 15 Noembre. — Discursurile lordului Sab's6urry şi ul contelui Kal-noly svnt pr>'v \e de z arele de aici ca o dovadă că cesi>unea bulgară intră intro fază nonă. «Tribuna» crede că cuvintele contelui Kalnoky ar coprinde adevărata dorinţă a Austriei, de a se retrage cu onoare din această stare de lucruri. I'aris, 15 Noembre.— «Ropublique franca’se» taxează discursul lui Kal-noky de uit eroii s/cb al drclaraţiuni-lor Lordului Sa/isbury. şi n’are nici o temere pentm pacea europeană. — «Journal des Dâbals» găseşte că cuvintele tui Kalnoky sunt mai cuvincioase de cât cele ale ful Sa/isbury, dar Kal-noky ar fi vorbit mult mai caracteristic si ar fi declarat în mod clar ceea ce A ustro Ungaria n’or permite ; in or-ce cas, in tasul unui conflict, Austro-Un-garia se b>zue mai mult pe Englitera de cât pe Germania. Pentru prima oară, de o aşa lungă vreme, destinele Europei nu suni regulate la Rerlin. Situa-ţiunea tot mai lasă calea deschisă la e-venimente neprevăzute şi chiar după o telegramă din Rerlin a ziarului «Journal des Dâbals» primejdia unei ocupa-fiutii ruseşti nu e încă înlăturată. Pelersbiirjf, lHNo^m. — Ziarele declar că discursul Ini Kalnoky merge cu un pas mat înainte de cât discursurile d-lui Stno/ka şi a contelui Tissa. «Novosti» cere ca acestui discurs să urmeze un fapt de convingere cu ameninţări nu sperie. Poporul rusesc e gata să şi apere onoarea naţională contra Europei întregi. Coaliţia ameninţătoare nu e aşa de îngrozitoare; dacă diplomaţii austro-ungarivorbesc Sntr’un asemenea ton, atunci nu rămâne decât ca, în faţa pregătirilor de resbrl auslro-ungare, Rusia să tnobilisese. ŞTIRI MĂRUNTE LTItuilc Rountainc de azi publica tu informaţiunile sale, amare impulftrl contra d-lul Maiorescu care s'a văzut votând pentru oposiţie. Foaia oficioasă termina prin ameninţări contra junimiştilor. Un consiliu de miniştrii s'a ţinut azi sub preşedinţia d-lul 1. C. Brălianu. S'a vorbit despre alegerile comunale. IJnla Co»lcs»ti-Rusli-d«‘-v«‘«* vânzare un frumos loc In fundul alei Eldorado str. Posta-Vactie. !><■ Cnchir nt două prăvălii mari Calea Victorii No. 92. IR* închiriat liotei Susai a tn Predea', 20 odăi. A se adresa la d. inginer Bottea str. Pi-tar-Moşu No. 5. DR E. CLEMENT S’a mutat strada Model No. 2, consulta ţiuni de la 2—4 COFETĂRIA BROFT COFETARI v IUI OFT are onoare d'a- punsul. Sevastopol, 16 Noembre. —Guvernatorul militar al CrimeeI a primit ordinul de a mobiliza toate trupele regiunii. Planul de mobilizare dă un termen de 2 zile pentru cea d’Intâid chemare, şi de 4 zile pentru cea d'adoua. Petersburg, 10 Noembre.—CâţI-va ambasadori ad întrebat pe d. de Giers, asupra ordinului de mobilizare dat trupelor din Crimeia. D. de Giers răspunse că acest ordin nu e particular CrimeeI, că ministerul de resbel face o Încercare de mobilizare In diferite punte ale Imperiului, şi că acestea sunt deci simple manevre periodice. nunţa Onorabilei Sale Clientele că ţine tot-d'a-una un mare asortiment de Bomboane pronspele, Supra fine In genul ItuKsier: ntnrntis glncâs pelilsi fours glacâu, fours lliâ etc. COFETĂRIA BROFT prepară In atelierul s6Q cu colaborarea celor d'ântâio lucrători eşiţl din casa Boissier, toate ar-culelo ce puac tn consumaţiune etc. COFET ARI V BROFT caută a mulţăm pe onor. sa clientela, oferindu’l pentru preţuri moderate, consumaţiunl deprima calitate. COFETARI I BROFT este deschisa in toate serile după teatre. CASA DE SCHIMB Tlieatrul iValiunal. — Societatea Dramatică, Joul la fi Noembre 1880, l-a repre-sentaţiune a piesei O Crima Celebrară. D-RUL A. VIANU Dă consultaţi uni pentru boale de OCHI, URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară. Bncureştl, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lâlun cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după arniazl. OLIMPIA No. 10. Strada Regală, No. 10 4LK\. GR. I0W1 A B. MĂRCII Strada lJp«canl, \t>. f S bl* Bucureşti, 6/17 Noembre m VALORI Scadenţa ouponelor rglT? curs mediu FON OU IU DB STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 O/Oll Ap I Oi Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 O Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai t N Oblig, de stat C. K. R. 8 0/0 t lan 1 lul| Idem idem 6 0/0 Idem Imprum. Stern 1884 7 0/0 IMartSep Impr. Openheim 1888 8 0/0 1 Ian 1 Iul Agio împrumuturi de ohabe Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem din 1884 5 0/0 I Mai 1 No I mpr. or. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVERSE 9) 1/2 94 1/2 861/2 161/2 76 951/2 35 Sub-semnata Intorcându-ne din Paris fac cunoscut Damelor că am deschis un magasia de mode după sistemul frances concurând cu or ce Casă din Capitală asupra gustului. Olimpia. Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur.din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc. Ur.din laş i6 0/0 Obl. Cas. pens. fr. 300. 10 lan 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem 1 Mai No 104 Cf 2 88 102 94 841/2 76 214 Eu am sărutat aerul şi tot aerul am strînsîn braţele mele. Şi ce trup rotund, mlădios si perfect nu s'ascunde sub cutele văsmlntului el moale şi alb. — Tu pari o iluzie care mă ameţeşte cu farmecele el şi mă seacă la inimă cu depărtarea ei! Şi surRji aşa de cinstit. aşa decald ş'aşa de puţin omenesc la cuvintele mele. 'Iţi pere bine câ ţi-am zis pe numele care ţi să cuvine. Ear tu cea l’altâ, aproape tot atât de frumoasă, pari cu mult mat bună de cât surora ta. Mângâe-mă tu căci iluzia e rece şi să depărtează. Tu simţi poale mal bine cât adine gol şi fără fund mi-a deschisln inima mea. Toate comori le lume! nu 'l-ar umpleatn lipsa el. «Şi cea d a doua să mişcă uşurel tn In văsmlntul el mal albastru şi mal străveziu de cât cerul. Ah ! căldura a-cestia e mai omenoasa şi mal pătrunzătoare. Ce nobil ş’a rezemat coatele de genuchii mei. De chipul el ’ţl poţi apropia mal mult buzele tale. Ii simţ inima; suni fericit câ'I bate şi Încă tot aşa de puternic ca şi a mea. — Ochii tăi aQ o faţă pe care o mal văd şi ’n lumea In care trâesc; gura ta dulce e de carne pe care o poţi gusta fără să te saturi; braţele tale mă strlng mai apăsat; te simţ In mine; mă pă truuzi; mă farmeci; mă aprinzi farâ a mă obosi; tu de sigur câ eşti a mea; şi simţ câ de la Începutul lumii m'am Închinat ţie. — Da, da, pe umerii mei te poţi re- zema; mâna mea o poţi strânge; glasul meu II vel înţelege; şi dacă lumea nu ţi-o turbura visul, vel trai şi te vel stinge legănat pe braţele mele cari o-dihnesc; lacrimele tale vor fi şterse cu buzele mele care usucă: grijile tale vor fl risipite cu privirile mele cari înseninează. | «Cine, Doamne, s’ar fi putut opri d a nu o săruta o vecinicie întreagă ? Si buzele mele au tresărit la căldura vie a obrajilor el rumeni, şi toată fiinţa mea s’a îmbătat d’o fericire ne închipuită până azi când mi-am trecut minele pe dupe gltul ei rotund, alb şi rumen ca o floare de măr, dulce şi mirositor ca un fagure de miere albă. — N o să mă părăseşti tu nicl-o-dată, iubita mea ? — Nici o-datâ! — N o să mă uiţi ? — Nicl-o-dată. — N'o să mă’nşeil — Nici-o-dată. — N’o să mă urăşti ? — Când m ol părăsi. — N’o să ’ţl pleci obrajii tei altuia ? — Eu mor o-dată cu tine. — Cine va peri întâi? — Amândoui o dată, şi totu 'şl eu Întâia şi tu, aproape odată cu mine. — Şi, morţi, cum vom dormi ? — In acelaşcoşciug,sub aceeaşipleo-pâ de plumb. — Şi cine ne-va plânge ? — Nimeni, afară de greerî. — Şi ce monument ne va ridica potrivit cu frumuseţea şi bunătatea ta ? — O cruce fără nume, Înjurată de pietrarul care 'şi va zdreli degetele Intre dalta şi ciocanul cu cari o va ciopli. — Şi nimic n’o să mal auZim din lumea tn care am trăit o viaţă atât de sftntâ ? — Nimic, afară de ocările oamenilor. «M’am sculat In picioare. Eram Încins de mijlocul el. Şi ea era mal mare şi mal voinică de cât mine. M’am lăsat pe pieptul el. Bâtea Încă, ’Mi'-era spaimă să nu înceteze. Ah / ce căldură blajină Ce mlădiere dumnezeeascâ de trup. Ce raângâeri copilăreşti şi fericite Ce glas pacinic şi armonios 1 — Aş vrea să mor, iubita mea , fără să şt'fl In braţele tale, de spaimă d’a nu le j>erde, d'a nu mi te stinge ca un vis fericit când vine , nefericit când e6 duce. «Şi ea 'mlnetezi delicat părul, câte-va lacrimi fierbinţi ’mt picură pe obraji şi mă arserâ ca nişte scântei; ’şl deschise puţintel gura, ’şl topi toată căldura şi dulceaţa buzelor el lnlr’ale mele. Când ’şi ridică capul ochii el erafi podidiţi de lacrime : faţa ’I era galbenă ca ceara; trupul II tremura, şi uitân-du-se lung şi adânc la mine să depărtă; când să apropie de uşă lua pe sora ei de mână care înmărmurise cu ochii In sus. — Şi tu te duci, strigai ed, şi tu mă Înşeli, şi tu vrei «ă mă laşi singur exilat printre oameni? Şi tu ’ml-al descoperit fericirea Îmbrăţişărilor tale, o singura clipa, numai pentru ca să o pllng cu mai multă amărăciune viaţa Întreagă ? — Vino cu mine, ’ml răspunse ea, stergându'şl lacrimele, eu sunt speranţa ta. «Cu câtă lăcomie m'am repeZit, tot cu atâta durere m’am trezit întins pe cărămizile reci şi tari. Luminazilel’mi arginluise odaea. Zapada albă să vedea prin geamuri perzându-se In depărtare. Streşinele picurad Intr’una. Visasem. «M'am sculat de jos. Eram cu cele două păpuşi In mână. Una cu rochie albă, cea-l'altâ cu rochie albastră. De pe obrajii uneea i se ştersese rumenul pe buzele mele. «Am păşit pragul tindei, Îngânând c’o amărăciune liniştită: — AtancI speranţa şi iluziile mele s’or izbândi când vor învia aceste două păpuşi! de la Vrancea. www.dacoromanica.ro  EPOCA — 6 NOEMBRE MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR Publicare limbisticâ săptămânală. Metodă pentru a invefa singura scrie ţi a vorbi limba franceză. Subscripfiune pentru curs complect t. n. 30. Abonament pentru doui luni I. n. 5. Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,2o bani tn mărci poştale-A eţit de sub tipar A'o. 6 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STRADA DOROBANŢILOR . V. 133 N U M A II O LEI Cel mai frumor cadou de SERBATORI in amintirea celor morţi PORTETRE IV MĂRIM:-: NATURALĂ PORTETRE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisa. Executarea tn cel mult 10-14 zile. Fotografia remâne neatinsa. Asemănare fidela se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Sielxfriecl Bodascher XVIEN 11. Grosse Pfamgasse $ CASSA DE SANATATE — BUCUREŞTI — No. 41, Strada Teilor, No. 41 Luând administraţia casei de sănătate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generală că de azi tnainte Începe a foncliona; orl-ce persoană bolnavă are dreptul de a reclama pe medicul care voeşte din acel ce ati aderat a fi număraţi Intre medicii corentl şi consultaţi. Sarcina de medic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-1 Dr. Teodorescu Florea asistat de d-1 Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan. Pentru prospect saO alte informaţii se pot face cereri Înscrise (francate) sad de a dreptul tn localul Casei către sub-semnatul Director: G. I. I.lve/eanu. 1886 Octombre 1. ti rrittli itclr aur. F\|>osUiunra Cooperatorilor 4NN3 PENTRI CI I.OKI MAGAZINUL D. I. MARTI NOVICI No. 2, Strada Carol 1, No. 2 Recomanda onor. public asortimentul seu de culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucă repede, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tutulor Fabricatelor existente. — Preţul: 3 fr. kilogramul — PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. t, Str. Luterana, No. t coltzul S tir bey-Vodă Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Ileposit de mobile cu preturi esceptionale. Comandele se efectuează prompt după modele. Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă, j că & deschis şi in BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 [O CASSA de CROITORIE Care va funcţiona în aceleaşi condiţiuni ca şi( j aceia din IAŞI. 1621 D\ E. MAX retntorcându-se din călătorie, a reînceput consultatiunile sale, de la 8 — 11 a. m. Strada Clementei d’a-supra Farmaciei. DOCTORUL TOM L SCI S * A MUTAT No. 3, — Strada Benasterei, — No. 3 Consultatiunl 5—0 i/2p. m. REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER necunoscut ca cel mal escelcnt MEDALIAT JtCUM IN URMI. DE JvRIUL MEDICAL D N LONDRA CU MEDALIE DE AUR Sub-seranaţii având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lină ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuverLirile de paturi In J&nă curată de Cămilă, garantând contra râcelcl şi a reumatismului. Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc tn tnagasinul AUX 72,CALEA VICTORII 72 VIS-A-VtS DE PALATUL RcG*L DR JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART. EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TURNATORIE DE FUR SI ALAMA - ATELIER BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 2SI, — BUCUREŞTI Se tnsărcinâză cu construo-tiunl de turbinesi mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutcazâ repede orl-care lucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri do vin etc. IVI fir*© dejposit de fer*, r*iiin r*i pentru vagouete d£ o au viile, tzeve cie tuci- Mare asortiment «Ie pietr*© ci o xxioai*ti. Ln Fert6-sous-*Iouars. Iii AVIS IMPORTANT PENTRU A aparut de sub tipar carte intitulata: TOALETA FEMEILOR care tratează despre Înfrumuseţarea feţei cu substanţe simple naturale, recomandate de higienă şt medicină. A-ceaslâ carte necesară orl-cărel doamne coprinde peste tOO reţete, decari se poate folosi cn succes pentru Înfrumuseţarea feţei, conservarea părului, dispariţtunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cel mal celebri auLorl medicali şi de practica casnică atât acea veche cât şi cea nouă, oferft cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparaţiunea lor se poate face chiar tn lle-care casft, câcl substenţele necesare sunt arătate fn mod cantitativ. Lipsa unei asemenea cărţi era mult simţită şi apariţiu-nea el,deastâ-zl, o facechiare a fi prenumărată întrecele d’ânttio cărţi deHigienâ tn limba română.Cu acăsta doamnele vor fi scăpate de întrebuinţarea apelor, alifioler şi şi pozilor, ce se găsesc pregătite tn comerţ şi cari în genere nu fac de cit distrug fjumuseţea naturala şi cau-seazâ perderl ireparabile. Această importantă broşură eşitâde sub editura librăriei Universale «ZACHAIIIA NICOLAU» din Ploeştl se vinde la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esemplarui. In Bucureşti de vânzare la Librâriele E. Graeve, I. Hai-mann şi Leon Alcalai. LA ORAŞUL VIENA |