ANUL I No. 285.
A DOUA EDITIUNE
MERCURI 5(17} NOEMBRE 1886
GmooRE G. PEUCE5CU
Director politic
ABONAMENTELE
INCB» t A I St 16 * FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
IiiBl'CI'RKSni La casa Administratiune; IVtabA: Prin mandate poştale.
PenUi i an 40 lei, 6 luni 80 lei, 3 luni 1C lei.
HiTBEI\4T*TEi La toate ofliciele poştale in Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
REDACŢIUNEA Nt 3—Piaţa Episcopiei—No. 3.
15 t ANI NUM E FIUL
INUSCRIPTELE NU SE INAPQIAZA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
Grigork VENTURA
Prlm-redactor responsabil
ANUNCIURILE
. . „^ •- •
SE PRIMESC KCMA1 LA ADMIRIŞTEATIA
Anin ciuri pe pag. IV. libia 3t> bani, anunciuri ui reclame pe pagina treia 2 Iei linia IA PARIS: Se caseate jurnalul cu i 5 t'enL \ interul, la Kioscul din ruc RonCiuartre f IA
ADMINISTRAŢLUNEA Ho. 3.—Pista. Episcopiei.—No. S.
15 BANI IV UIV1E RUL
SO BANI UN NUMEN VECHIO

Terorismul la IKotosanî
*	4 * f	' * V. '
\
r
»4ŞJ .
EVEIVItfliTELE DR BOTOSAM
In urma {avelor evenimente Întâmplate la BoşanI, toţi şefii oposiţiunei din localitat fiind pâziţl cu soldaţi în casele lor, Undate de arestare fiind pregătite perrU a 'I întemniţa,s’afl întrunit o ulti# oară unii dintr’ânşil, sărind peste miazele caselor lor, ca sfi vie la această itrunire.
In urma acitel consfătuiri s’a hotărât a se delej, in Bucureşti d. loan Miclescu, spre face cunoscute cele ce se petrec acolo,i pe care telegraful a refusat a le traimite, Botoşanii fiind isolat ast-fel dedatul ţfiril, pentru ca guvernul sfi-şl p*ta săvârşi infamiile sale fără ştireaestulul ţârii.
D. I. Miclescu,*entru a se sustrage de mandatul car de sigur tl căuta şi pe d-sa, a pârăsiRoloşanii prin stra-de lăturalnice şiv luat trenul spre Bucureşti, la o stse intermediară.
In aceste condiţni, ne aduce d-sa ştiri despre eveninntele petrecute la Botoşani şi pe care reproducem aci.
Pregătirea ’egerilor
Hotărârea d'a partipa la alegerile comunale luată de cojtetul Botoşe-nean, în urma decisiui comitetului din Bucureşti, a pus sptna tn tabăra colectiviştilor din localit^. in vederea acestei lupte, generalul»nai (Ktrlţo-polul Botoşanilor) îşi traiportă quar-tierul general acolea, p&rind comandamentul divisiunel sale ria Roman.
Toate mijloacele s’afl într>uinţat pen tru a paralisa acţiunea opoţiunel; mijloacele viclene ca şi cele alente. Se pune în mişcare droaia itreagă a funcţionarilor, între care t disting controlorul financiar Po^om, directorul liceului Savinescu, ipiegatul comunal Adam, rudă cu geiralul Pi-lat.PoIiţia Întreagă alearga zi noapte.
Nu se mal găsesc birjllnon, toate fiind ocupate de comisari şi su comisari, ce merg din casă în cas de Ia om la om, rugând, făgăduind, ăenin-ţând, bătând, secfestrând. (Alejtoru-lul loan Radu i s’a pus secfestiin a-junul alegerii, aşa ca nu ’l s'tasat măcar un scaun). Ast-fel, prinoate căile sfi smulgea consimţimânU oa menilo? pentru a reînoi mandaticomunal, fostului primar G. Ha aş, cumnat cu generalul Pilat.
Pentru a asigura şi mal bine sce-8ul guvernului, agenţii sfii afl res.n-dit sgomotul că votul nu va fl seet, şi se duceafl din casa în casă, mau seamă pe la funcţionari, ca sfinţească ca poliţia are un chip d'a 1-noaşte cum fle-care va vota. Se va -dea mal departe în ce mod afl isbuta eluda secretul voiului.
întrunirile publice
Oposiţia însă lucra din resputerl,. forţele eî se m&reafl din zi în zi. Pe tru a da propagandei sale formula d finitivâ, oposiţia hotărî sfi ţie mal mul întruniri publice.
Cum se auzi de întruniri public se ordonă imediat proprietarului te. truluî sfi refuze sala sub cuvânt că z durile sunt slabe, ameninţându’l t altminteri i se va Închide sala pertu tot-d'auns.
Oposiţia ceru atunci primăriei sda şcolii Marcian safl aceea a primăriL care servesc de obiceifl, |de local dt întrunire. Cererile el fură respinse.
Hotărîtă a se întruni cu or-ce preţ, oposiţia convocă pe alegători în odăile strimte dar libere ale clubului eî. Şi In adevăr în trei rlndurl, între! seri, raşul Întreg, cu un avânt şi o spon neitate admirabilă, se strecură prin saloanele clubului şi proclamă pe can didaţil oposiţiunei, cu aclamaţianl en-tţisiaste,
Poliţia vfizfind aceaita, delegă pe funcţionarii PopovicI şi Adam ca sfi meargă la întrunirile oposiţiel şi sfi caute a provoca scandaluri. Manopera poliţiei Insa nu isbuti, agenţii fură siliţi a se retrage In faţa atitudinel hotft-rlte a alegătorilor independenţi.
In ajunul alegerilor
Atunci poliţia se hotărî a întrebuinţa intimidarea prin fapte şi a recurge la violenţă. Oamenii cari veniseră la întrunire sunt prinşi pe uliţe, duşi la poliţie, închişi şi maltrataţi. Măturătorii de stradă se organiseaza în armată de bătăuşi.
Şefii oposiţiunii sunt avisaţl, din toate părţile, de către chiar colectivişti (d. Enacovicî, de către cumnatul sfifl d. Senator Arapu; d-nil Boldur-Epu-reanu şi Miclescu, de către d. deputat Russu) ca sfi Înceteze, şi sfi nu se pue cu cel ce deţin puterea, căci altminteri sfi pot întâmpla scene Înfricoşate.
Se lăţeşte svonul pretutindeni, că oposiţia este predata măcelului agenţilor şi bătăuşilor poliţieneşti, că şefii el sunt anume desemnaţi loviturilor mizerabililor.
Dar oposiţia nu dă îndărăt, şi la în-tranireaelde Sâmbătă seara, în ajunul alegerilor, alegatorii se adun încă mal numeroşi, încă mal entusiaştl, iar căderea sigură a colectiviştilor, face deja obiectul tutulor convorbirilor prin oraş.
In aceiaşi zi, adică la ultimul moment, când replică numai putea fl, primarul Hasnaş publică şi Împrăştie prin agenţii poliţiei un manifest injurios la adresa oposanţilor, aduna pe colectivişti tot prin poliţie, In sala primăriei, la acelaşi ceas când era adunată oposiţia la club, şi asmuţă pentru a doua zi pe măturătorii sfii îmbătaţi, asupra candidaţilor oposiţiunei.
In timpul acesta, In întrunirea de la club, unii oposanţl propun ca sfi meargă cu toţii la Întrunirea colectivista, case discute contradictoria, căci sala primăriei este a tutulor, nu numai a poliţiei.
Dar capii oposiţil In dorinţa d'a se evita scandaluri, şi prevestiţi fiind că primăria e Înconjurată de bătăuşi şi armata ascunsă In apropiere, se opun la aceasta şi sfătuesc pe alegători a se întoarce liniştiţi la casele lor, şi a veni la vot adoua zi. Aşa se făcu.
In ziua de alegeri
De dimineaţă de pe la orele 8, alegătorii încep ase aduna, şi de o parte şi de alta, In sala primăriei. După 9 ore, vine şi presidentul tribunalului şi al biroului, d. Gristea Pilat. agent electoral al vărului sfifl generalul, acelaşi magistrat a cărui scrisoare autografă, chemând pe alegători la vot s'a prins acum un an de d. loan Niculescu, şi a fost tipărită prin gazete. De sigur ca d. Plat, s’a numit singur preşedinte al binulul electoral şi tragerea la sorţi priitre magistraţi a fost numai fictivă.
Sfi depun listele de candidaţi. Mal întâii! opoziţia depune lista el pe hârtie albă şi având dimensiunea cerută ie legea electorală generală.
Colectiviştii veniseră cu o mulţime te liste de diferite colon şi dimensiuni. )upfi ce văzură listele opoziţiunii care eeafl precum am zis, mici şi albe, d. Arapu, senator, depuse listele guver-nmentale tipărite pe hârtie albastră ş de 4 ori mal mari ca cele ale opo-iil.
Reproducem la pag. Il-a dimensiune exacte ale ambelor liste precum ^plicurile biroului. _ fi poate dar vedea, că lista guverna-ntală fiind de aşa mare dimensiu-umfla atât de mult pi curile mici e de birofl alegătorilor a cât »fi de-
osibea cu desfivîrşire de plicurile care conţinea lista opoziţii.
Ast-fel sfi realiză ameninţarea făcută încă dinainte de alegeri, că poliţia are cheeca sfi afle cum votează funcţionarii.
Oposiţia depune la biurou un protest care se respinge.
Iar preşedintele Pilat, ca 6fi dovedească şi mai bine că este complicele acestei manopere, pipăe în mod făţiş fie care plic care ÎI se presintă, ast-fel ca alegătorul ce are se voteze sfi vadă că se ştie cum a votat alegătorul care şi-a dat buletinul înaintea lui.
Atât nu e de ajuns. In sala de vot stafl în permanenţă în contra legii, o mulţime de persoane şi de funcţionari.
Ear biuroul somat de a constata a-ceastă abatere de lege refuză d'a dresa proces-verbal cum prescrie legea.
Maltratări
La uşa primării poliţaiul Placa în mare ţinuta , stă în mod permanent, alearga de la un alegător la altul, provoacă scandaluri, ameninţând şi insultând. Un om se arestează şi e dus în ghionturi la poliţie* Generalul Pilst, din o casă vecina cu primăria, supraveghează pe poliţaiul sfifl, şi prin ştafete trimite ordinele sale. Scandalurile nu încetează. Certuri sfi ivesc între alegători şi agenţii poliţii In uniformă şi fara uniforma. Candia;iţ1i oposlţli şl delegaţii lor 8flând, In sala de vot, cele ce sfi petrec afară, reclamă preşedintelui biuroulul.
Acesta ordonă aprodului Gheorghiu sfi constate daca, în adevăr, poliţaiul sta dinaintea primăriei. Aprodul aduce răspuns că da. Biuroul refuză, din nofl, d’a constata faptele prin proces verbal.
Scandalul continuă, şi continuând face a se strânge lume din ce In ce mal multă pe piaţa primăriei. Din toate direcţiunile cetăţenii aleargă pe piaţă sfi vadă şi sfi afle ce se petrece.
Unul aude.de la altul toate cele întlm-plate, şi ingerinţele ce se comit chiar în sala votului. Care are sfi fie resulta-lul acestor batjocuri? Pe 4 ani aceleaşi furturi, acelaş jaf In avutul comunei. Dar nu'I vrem I strigă oamenii adunaţi! Dar de ce ne închid! Dar de ce ne bat! Şi'n aceste sgomote de odată poliţaiul e împins de la intrarea primăriei, oamenii năvălesc In sala de aşteptare a alegătorilor, apoi în sala de vot.
La loviturile sergenţilor şi oamenilor de poliţie cari alerg din toate părţile unde erafl apostaţi, sfi răspunde prin lovituri.
la primărie nu rfimâne geam, nici uşă, nici fereastră. Biuroul fuge In toate părţile din giurul urnei.
De urnă, lucru de Însemnat, nu s’a-tinge nimenea. Ceea ce probează că nimănui nu ’l a trecut prin minte a mal strica alegeri deja destul de stricate, şi lovite de nulitate, prin mijloacele revoltătoare întrebuinţate.
Revoluţia
Lucrurile n'ar fi mers mal departe, şi totul ar fi reintrat In linişte, când de odată un batalion de dorobanţi cu baioneta la puşcă, dă năvală asupra oamenilor şi loveşte într'ânşil cu patul puştilor.
Poporul sfi repede la o grămadă de pietre adunate In apropiere, pentru pavarea stradelor, şi cu bolovani răspunde loviturilor trupei. Trupa trage salve de ploton. Baionetele soldaţilor opresc însă poporul şi un zid de fer şi de foc se ridică între manifestanţi şi piaţa primăriei.
Mulţimea dă mal multe asalturi.
Pietrile sboară mereu. Sabia comandantului pieţiî, Majorul Câplescu, e sfărlmatâ de isbitura unei pietre.
Această situaţie sfi prelungeşte peste
un ceas, în timpul căreia mulţimea năvăleşte în mal multe rânduri, rupând liniile armatei safl căutând a le ocoli şi a le lua pe dinapoi. Salvele so repetă. S’auzi detunături isolate. Sfi zăreşte un om căzând lovit de gloanţe. Mal mulţi soldaţi suut răniţi.
Mal mulţi oameni sunt străpunşi de baionete. Nu se poate însă şti încă numărul morţilor şi al răniţilor.
In micile intervale de linişte, sfi poate vedea în mijlocul pieţiî, parchetul, judecătorul de instrucţie, poliţaiul etc.
Sfi poate asemenea vedea, dinaintea zaplazulul caselor d Iul Pisoski, arestat între doi sergenţi, d. Gonst. Hfin-ţescu, unul din cel mal ageri luptători din Botoşani, şi frate cu primul preşedinte al curţii de apel de la Galaţi.
Sfi zăresc sergenţii ducând ped. Ilen-ţescu la poliţie. Alte arestări s’afl făcut, şi poporul renunţîndla luptâcu trupele, sfi îndreaptă spre poliţie, ca sfi scape pe d. Hfinţescu.
Localul poliţii e Înconjurat cuarmatâ Armata tragu focuri asupra poporului D. N. Foţi intră în poliţie, găseşte a colo pe d. sub-stitut Petrovan, Andro nescul localităţii, şi îl roagă, In inte resul ordinel, sfi dea drumul d-lul llfinţescu.
D. Petrovan insultă pe d. Foţi, când de o dată poporul intra In poliţie, face praf uşele şi ferestrele, şi redă libertatea d-lul llfinţescu, care eşind din poliţie este primit cu urale de bucurie şi de entusiasm. D. Petrovan fuge, nu sfi ştie unde, cu tot spiijinul focului armatei, care a tras asupra mulţimel la poliţie, cum trăsese la primărie.
Uliţele sunt pline de trupe de artilerie şi de cavalerie. Conflictele latre trupe şi popor sfi prelungesc până pe la 9 ore noaptea. Toata noaptea agitaţia a urmat, fâcfindu-se numeroase arestări.
Recuuoştem ca în toate aceste împrejurări, armata a executat cu des-gust ordinele superioare, şi de sigur că numai graţie acestui desgust, n a-vem a deplânge ede mai grozave nenorociri.
Luni dimineaţa
Vfizându-sfi că oposiţia e stăpână pe Botoşani, administraţia a cerut ajutoare de trupe de la corpul de armată din Iaşi.
Un tren cu soldaţi de linie a sosit chiar In cursul nopţii, Intre Duminică şi Luni, la Botoşani.
Toate stradele sunt cutreerate de patrule.
Uliţele sunt încă pline de popor, care cere cu strigăte sfi se dea drumul celor închişi.
Poporul e neliniştit, căci a aflat că există mandate de arestare tn contra tutulor membrilor influenţi al oposiţil, a căror case sunt păzite de sentinele.
Corniţele oposiţiunei vfizând acestea, parvin a se strecura printre sentinele, şi se Întrunesc în casele d-lul Herme-ziu. Acolo se gândesc mal întâia, şi înainte d’a fl arestaţi, d’a trimete pe cine-va In Bucureşti, telegraful fiind seefestrat şi Botoşanii isolat de restul ţfiril.
De la plecare* d-lul Miclescu nu mal ştim nimic ; nu ştim ce sfi petrece. Nu am mal primit nici o depeşe.
DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS"
St. Petersburg, 15 Noembre.
«Novoie Vremia» apreciază fntr’un mod deplorabil discursul contelui Kalnoky, al cărui ton vag şi echivoc nu constituie o garanţie solidă pentru menţinerea păcii.
Ziarul «Novosti» spune că dacă oameni)
v ...v> i ^ T	AA	*•, ....
de slâl austriac* worbosc deja cuvaoest ton lăudăros, putem presupune cărducurşu-
rilolor vor deveni Ia curind provocâtoare, şi atunci o mobiiisare va fl neeesară.
«Journal de St. Pfitersbourg» Judeeă In mod sever discursul lordului BaHsbury şi pune tn opasiţie indulgenţa aceluiaşi om de stal pentru revoluţiunoa din V'ilipopoli, cu actuala sa iubire de tratate. Acelaşi ziar regretă discursul contelui Kalnoky.
Fie ce guvern, zice el, e judecătorul propielor salp interese; darcănd 2 imperii mari vecine doresc o bună Înţelegere, tre-bue sfi’şl facă o apreciere^ amicală si echitabilă a intereselor lor ; şi examenul acestor cestiunl aparţine diplomaţiei.
Acelaşi ziar declară că se abţine de a face judecaţi ulterioare, pentru a nu Învenina cestiunea.
soli», 15 Noem.
Marea Sobranie amănfindu-se ji'a Axat nici o datăpentru reluarea lucririlar sale.
Discursul contelui Kalnoky a produs o bună impresiune aci. Bulgarii vfid tn a-ceasla o disposiţiune din partea Europei pentru a nu părăsi Bulgaria unei singure influenţe şi pentru a regula oesliunea bul» gărească tn conformitate cu tratatele.
Tfrnova, 15 Noembre.
Mal mulţi miniştrii suni încă aci.
Raris, 15 Noembre.
D. Bouvier, căruia guvernul 11 propusese funcţiunile de resident general tn Tonkin, n a primit această funcţiune.
15 Noembre.
Comislunea delegaţiuni! ungureşti a a-doplal budgetul ordinar al resbelulul fără modifleare.
Berlin, 15 Noembre.
Prinţul de Bismark a plecat la Priedo-richsruhe, dupe ce a conferit cu împăratului '1 “ ‘1	(	V' t V' ’
Următorul manifest a fost redactat de membrii oposiţiunii din Botoşani. Ei n’a putut Insă sfi apară, căci nu s a putut tipări nicăerî.
1.. îiOr'	>	'	1 i» 'Mc» »«ie
Cetateni
a .\j i 7»,j	i fţ4
Guvernul va chemat la vot. Aţi venit şi vi s’a răspuns cu Înşelăciune şi v’au primit cu gloanţe.
Astă-zl Încă uliţele sunt ocupate militâreşte.
Iată cum oamenii zilei, iată cum părinţii comunei, plătiţi din munca şi sudoarea noastră Înţeleg liber • taţile electorale 1
Getăţenî, sunteţi oameni de ordine, sunteţi cu femei şi copil, ca forţa brutală nu puteţi şi nu vroiţi a ve pune, In mijlocul baionetelor nu puteţi vota.
Cetăţeni staţi acasă! Feriţl-vâ de urnă udată cu slngele vostru 1 Am apelat la Rege şi aşteptăm dreptate.
Nu am cerut milă Regelui; am cerut dreptate pentru voi, o dreptate care trebue se v’o dea, căci coroana care o poartă, voi aţi luat'o pentru El în şanţurile Plevneî 1 Cetăţeni, s'avem credinţă în Dumnezeul părinţilor noştri!; mai bine de cât oamenii El cunoaşte suferinţele, dreptăţile noastre şi nu ve va părăsi.
Cetăţeni, staţi acasă. Ne vom întâlni însă îndată dupe alegere şi cu toţii împreună, în linişte şi crd:ra vom chibzui de presentul nostru, de viitorul copiilor noştril.

www.dacoromanica.ro

9
EPOCA — o XOEMB.IE
FORMATUL LISTEI GUVERNULUI
FORMATUL LISTEI OPOZIŢII
(pe hârtie albastra)
Gheorghe Hasnas Gaspar Grigo ras corner sânt. Teodor Diniitriu comersant Emanoil Leonescu Neculae Giurgea Neculae Enasescu Ioan Licu
Major Theodor Neculau
(pe hârtie alba)
Garabet Ciolac Gheorghe Hermeziu Ioan Ciolac Nicu Boldur Dimitrie Sc. Miclescu Atanase Botez Teodor Buzdugan Alesandru Enacovici
PLICUL E DE HÂRTIE ALBA SUBTIE
NOTA. Plicul si ambele liste sunt a redacţie la dispositia ori-cui va voi se le vaza.
Sistemul de votare Întrebuinţat la Botoşani, a se vedea explicaţia pe pagina I.
ALEGERILE LA IAŞI
Primim din laşi. următoarea telegramă :
Ingerinfa şi ameninţările adminis-trafiunel la culme. De astă dată prefectul de politie in persoana instigă pe lumea colectivistă si nu cumva si lase ca victoria si fie câştigată de oposiţiune. .4u intimidat prin cefe mal viclene manopere chiar pe mulfl membri din oposifiune ca si nu vină la vot, precum şi pe tofi funcţionarii mari şi mici ’l au supus ta un control inchisitorial. Comisarul Botez îmbrăcat tn uniformă precum şi al ţl „agenţi poliţieneşti deghisaţl, au stat tn antreu! şi coridoarele primăriei In mod permanent, controlând pe alegătorii ce eştau din sala de a-legerl ca si ’F arate modul cum au votat prin presentarca listei de candidaţi nepusă tn plicul de votare. Deja de pe la 7 ore,presimţind că au si fie învinşi ameninţările şi controlul incktsitorial au fost înzecit. Am protestat la biuroii contra violenţei ce se face alegătorilor.
Spre a fi mal siguri de succesul lor nelegiuit, au rispdndit înadins vestea că aii si năvălească in sala de alegeri şi au si răpească urna, pentru că prin aşa zvon, alegătorii si fie intimidaţi şi se re fuse a veni la vot, lucru ce s’a întâmplat când banda bătăuşilor aă dat năvală tn sala de votare dupe semnalul dat de Ştefan Sendrea. Cetăţenii aă stat insă cu peptul contra actului de silbăticie or-gamxat de administraţiunc, în complicitate cu ailjutoarele de primar Ornescu, Naiman Parasehivescu, Dimitrie Gheorghiu, Ioan lanov, profesorii Alexandru Gheorghiu şi alţi membrii din colectivitatea guvernamentală.
Mulţumită biuroulut şi curagiulul *cetăţenesc banda beţivanilor şi bătăuşilor na putut pune măria pe urnă.
Numai forţa publica chemata de biurou a putut se deşerte sala de maturatorii si fanaragii imbatati si se faca se inceteze loviturile a-plicate cetăţenilor in esercitiul celui mai sacru drept al lor.
lată libertatea de alegere a marelui democrat liberal-naţional Ion Bră-tianu.
Dupe ce a presimţit banda eolec-tiviştilor, că toate manoperile şi intimidările aă fost dejucate, şi că majoritatea legală de o a patra parte n’are se o poată avea nici tntr’un cos, s’a încercat să facă şi a comis chiar acte criminale şi de vandalism.
Avem aşa dar in colegiul I balo-lagiă.
Duminica viitoare ne vom face din nou datoria duetndu-ne la urnă, dar se fie bine constatat de tara cea a-devarata ca Ion Bratianu si cu ai sei împing pe cetateni la acte de
desperare. Constituţiunea şi legile cele mal fundamentale, sufletul unul adevărat şi real regim constituţional, aă a,juns să fie o literă moartă sub acest ilegal şi neotnenos regim.
Alex. C. M&vrocordat, lancuPră. jescu, NicuCazimir, Principele Alex-Ghica, Gostachi Corjescu, Alex. Li-vaditi, George M. Şendrea, Grigorie Cogalniceanu, GrigorovicI, Dimitrie Greceanu, Alex. D. Ilolban, George Panu, Const. Taur, Nicu Geaur As-lan, Major Teodor Petrov, Vasile Lazu, Ion Fotea, Petru Papadopol, Dim. Latzarescu, Anast. DrăghicI, Eugenii! N.Ghica Budesti, Miltiadi Tzoni,Const. Miclesco, Dim. Alexan-drescu, George Mârzescu, Andrei Milu, limil Maurocordat, Const. Pe-neseu, Alex. Cantacuzino Pascanu, George Andreiopulo, Const. Buznea, lancu Mihăilescu, Petru Pallady, Aurel llescanu, Gr. N. Macry, Ion 1-Ivascu, Dim. Boldur, Costan. Alex.
C.	Mavrodi, lancu A. Catargi. Colonel N. lamandi.
INFORMATIUNI
Gazetele guvernamentale nu au vorbitmai nimiedespre evenimentele Întâmplate Duminică la Botoşani.
Telegraful e seefestrat, şi n’am putut afla de cât azi adevărul, prin d. 1. Miclescu.
Guvernul caută se ascundă adevărul.
Am telegrafiat din nou la Botoşani. N’am primit azi până la 2 ore nici o telegramă noă, privitoare la revoluţia de acolo.
*
lată telegrama trimisă Regelui de către membrii oposiţii din Botoşani, care n’a fost transmisă de biuroul telegrafic local.
Majestăţel Sale Regelui
Sinaia.
Ingerinţa administraţiunei în a-legerl a indignat şi esasperat poporul. La strigătul a mii de cetă-
ţeni că nu mai voesc pe un primar şi ajutoarele ce 'I a jefuit, s’a răspuns cu forţa armată.
Baioneta a străpuns corpurile cetăţenilor ; focuri s’au dat asupra oamenilor desarmaţi. Sunt răniţi , poate chiar morţi. Răspunzător declarăm pe Generalul Pilat. Peste drum de Primărie a restabilit ouar. tierul său. D’acolo comandă biuroul şi dispune de alegeri.
Asupritorii noştri! prin forţă, vărsând slngele, vor să se acapareze de averea Comunei.
Toată forţa armatei e desfăşurată In oraş. Stradele sunt baricadate. Acestea sunt libertăţile în alegeri ? Rugăm respectuoşi, scăpaţi-ne d’un guvern ce ne duce la peire. Faceţi ca ordinea şi legalitatea se se resta-. bileascâ în oraş şi in ţara toată.
T.	Kalimachi, Hermeziu, A. Enacovici, Th.Busdugan, T.Silion, Hănţescu, Orest Busdugan, Boldur, Ştefan Ganea, N. Caimacan.Ioan Busdugan, Ioan Mi-
clescu, N. Foite, A^slase Botez, Ioan Ciolac, E. Vllea Dimitrie Miclescu, Cerchez, I.SoftaAl- Greceanu, Garabet Ciolac. Manoicu, C. Vasiliu, lorgu Miclescu.
x
Aflăm că dCiuleî judele de instrucţie din otoşanl, a fost silii se demisioneze,<ind că îi se cerea să libereze In «inele poliţii, mandate de arestare i nume deschis.
X
In faţa javităţil evenimentelor din Botoşai comitetul coaliţii s’a Întrunit sr* a delibera.
X
Primim a Focşani următoarea telegramă :
Lista g'ernului col. I. Comunal Focşani, pretinsă a fi eşit cu 120 voturi cehă 95 date opoziţii.
AlegeR efectuată cu ingerinţe, violareaecretulul votului, bătăi şi teroare*culme Peste 40 alegători bătuţi isgoniţî fără a fi putut vota. Restullegătorilor abţinuţi veni din cauza troarei.
X
FOITA ZIARULUI „EPOCA11
(10)
BARBli KATARGIU
(Urmare)
Tot ce ţara avea mai ales In rândurile el Îşi făcu o datorie de a asista la această sărbătoare tristă, dar măreaţa : Principele, miniştrii, deputaţii, membrii tutulor curţilor judecătoreşti, armata şi o mulţime nemărginită de public, pentru care interiorul şi curtea bisericel erail prea mici. Dupe terminarea oficiului religios, cortegiul se îndreptă pe podul Mogoşoail (asta-zl Calea Victoriei) şi ’şl continuă drumul solemn până la barieră, de unde un piquet de jandarmi şi mai mulţi amici 11 urmară la pas până la moşia de predilecţie a defunctului. Pe la 9 ore şi jumătate seara cosciugul purta !n moşia lui iubită pe stăpânul el rece şi aproape descompus, sub lumina stranie a torţelor funerare şi la sunetul lugubru al cântecilor religioase. Amicii coborâră pe umerii lor rămăşiţele pământeşti ale marelui cetăţean, a cărui pierdere ţara o simte acum mal bine de cât or când. Luni la 8 ore dimineaţa, clacaşil, întristaţi In adâncul sufletului de pierderea iubitului lor nrotector, cerură ca ultimă favoare să
li se permită a ’1 purta pe braţele lor până la marginea bolţii mortuare, unde mâinele amicilor primiră Încă o dată aceste reliqil scumpe spre a le depune In odihna de veci a mormântului 1),
Moartea lui Katargiu era o fapta fără exemplu până acum In istoria nostră şi, din fericire, foarte rară în istoria omenirii. Cum că el a fost victima pasiunilor politice, nu mal încape nici o Îndoială 2). îndată dupe omor Ministeriul luă măsurile trebuincioase pentru descoperirea ucigaşului şi complicilor lui; se arestară subscriitorii petiţiunii; chiar cel doi deputaţi ce figurai! Intre dânşii, dd. Anton Arion şi Gr. Miculescu, fura duşi la poliţie şi ţinuţi aci vr'o 10 minute, apoi liberaţi 3). Numărul celor lalţl arestaţi sar fi ridicat, dupe cum afirmă Românul 4), la vr’o 200 inşi. Procurorul Curţii Criminale, răposatul lancu Deş-liu, proceda cu o energie vrednică de mărimea crimei la întrebarea martorilor, culegerea probelor, adunarea Întregului material pentru descoperirea adevărului şi pedepsirea vinovatului saîi vinovaţilor. Se violă secretul scrisorilor ; se deschiseră scrisorile lui C. A. Rosetti către d. I. Brătianu, precum şi ale d-lor Teodor şi Dumitru Bră-
1)	Scrisoarea de la 15 Iunie 1862 a d-lui George Linche.
2)	Vezi In această colecţie discursul Principelui Dimjtrie Gbica, p. 493 sqq.
3)	«Românul», 1862, Iunie 16.
S) Ibidem.
tianu către d. G. Enescu 4). Acest es-ces de zel naiv produse un adevărat scandal în presa. Fiind că d. 1. C. Brătianu şi C. A. Rossetti eraă bănuiţi de a fi luat o parte directă la săvârşirea crimei S8d cel puţin de a fi în stare să dea lămuriri; Ipreţioase înjaceastă privinţă, dânşii fură citaţi a se înfăţişa Ia 12IulielaPlumbuita spre a li se lua interogatoriul 2).In ziua de li Iulie, C. A. Rosetti scrise un articol violent contra lui I. Deşliu, şi a doua zi, ziua fixată pentru compariţiunea la Plumbuita, Deşliu era destituit. Se zice că Rosetti ar fi ameninţat pe Domn prin unul din oamenii săi că, dacă nu va fi lăsat în pace, el va denunţa înaintea ţării şi Europiî pe adevăratul omorâtor al lui Katargiu, dând să Înţeleagă că Domnul nu este strein de această crimă. Atunci Cuza dede ordin ministrului de justiţie Dimitrie Cornea să destitue pe zelosul procuror; Rosetti şi d. 1. C. Brătianu fură lăsaţi în pace, iar instrucţia curmata pentru tot d’auna. Destituirea
1)	«Românul», 1862, Iunie 20 şi 21.
2)	Cum că această măsură nu era neîntemeiată rezultă din declaraţia d-lul I. C. Brătianu de la 11 Februarie 1886 tn Cameră, de unde ee vede că d-sa nu era în absolută necunoştiuţâ asupra omorâtorulul Iul Barbu Katargiu. lată aca mărturisire dupe redacţiunea publicată de «Voinţa Naţională»,
D- I. C. Brătianu. Barbu Katargiu n'a fost o-morât de un român. D. Cogălniceanu trebue să ştie aceasta.
D. Cogălniceanu. Nu ştiu.
D. Brătianu. Trăeşte încă o persoană care ştie şi care Iţi va spune.
lui I. Deşliu, în mijlocul instrucţiunii omorului şi tocmai în ziua fixată pentru Infâţişeurea celor doi bănuiţi, dă loc la oare-care bănuell. S a vorbit mult şi se vorbeşte încă de un oare care Bogaţi, care, pe timpul ministeriulul d-lul Lascar Katargiu, se oferise a da probe nelndoioase asupra asasinului Iul Barbu Katargiu. Dar cercetările destul de serioase făcute in anul 1874 la Viena asupra lui Bogaţi au dovedit că el nu avea nici un document. Sunt chiar persoane carlîşl aduc foarte bine aminte că, în ziua şi pe la ceasurile când B. Katargiu expira în dealul Mitropoliei, Bogaţi se afla în Cişmigifl.
Până astă-zi taina cea maî ascunsă se păstrează împrejurul acestui omor infam. Cum că există persoane cari ştia pe asasin reiese tn modul cel mal neîndoios din declaraţia d-lul I. C. Brătianu de la li Februarie în Adusarea deputaţilor. Istoria nu va ajunge a cunoaşte cu siguranţă amănuntele complotului şi numele asasinului precum şi ale complicilor lui de cât atunci când l unul din cel iniţiaţi va publica m«-moriile sale dacă,va fi având.Poate p şi din acest punt de vedere trebue »ă regretăm archiva intimă a lui C. V. Rosetti dispărută într’ua mod aşa le misterios în incendiul din noapteaie 26 Ianuarie 1884.
IV.
Moartea prematură a lui Barbu la-targiu este o pierdere necalculajlă
nu final peutru amicii lui personali, nu imal pentru partidul conservator, pentru ţara întreaga. El isbu-ti86'â facă din vechil boieri un partid olitic compact,puternic, capabil de iupta contra agitatorilor de me-ser şi contra Domnului, care voia săJbstitue voinţa sa voinţei alegătorii». Autoritatea ce el câştigase prin abtăţile sale făceai! dintr'ânsul omul pr'idenţial al partidului conservator. Tc cel ce aii încercat să ’l ia în urmă lol n’afi făcut de cât să pună în evi-d.ţa inferioritatea aptitudinilor. Spi-rjil săi! eminamente organizator de-die adepţilor săi disciplina regimentul şi unitatea în acţiunile politice. Pgreşit, partidul conservator a nu-iărat şi numără în rangurile sale ca-fcitâţî de primul ordin, caractere în iată puterea cuvântului, cetăţeni în-pdobiţl cu tot felul de virtuţi civice. Rr.dacăjtrebue să judecăm din puntul C vedere al influenţei şi creditului de ore s’a bucurat chiar ,cel mal distinşi 0* elin mijlocul partizanilor lor, şi I ca-â ar trebui să ’l comparăm cuB. K;*argiu din puntul de vedere al talentului de a disciplina un partid, apoi nici unul dintr’ânşil nu se poate pune alături cu el, şi lacuna deschisa prin moartea lui nu s'a putut umplea nici până în momentul de faţa.


www.dacoromanica.ro

EPOCA — 5 NOEMR.BE
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI „ EPOCA “
Tira^iu « 000 de Toi
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
Ni se comunică din Piteşti următorul manifest al oposiţiî adresat alegătorilor din localitate.
CETATENI
ErI aţi fost faţă la modul cum s’a făcut alegerea colegiului I: ameninţările neruşinate pentru violentarea consciinţei alegătorului n'au lipsit.
Oraţie numai acestui mijloc ilegal şi reprobat de morală au isbutit se se aleagă guvernamentalii în colegiul I; mâne sunteţi chemaţi d-v., alegători al colegiului II, ca se alegeţi pe representanţii d-v. în consiliul comunal.
A mal continua lupta contra celor cari astă-zi ah puterea şi nu se dau Îndărăt de la nici un mijloc reprobabil, ar fi fără folos.
Se lăsăm dar pe cel cari ne-au minţit o viaţă întreagă şi au înglobat comuna noastră în înprumuturi lngreunătoare pentru cheltueli de lux, ca se consume şi pe cel din urmă act al nenorocitei comedii, pe care o joacă pe spinarea noastră şi atunci când şi cel din urmă dintre noi se va convinge de cine sunt a-ceşti oameni se ne găsim cu toţii, ca un singur om, şi, la suflarea noastră, se dispară aceşti oameni fatali ţerel noastre.
Acum să li lăsăm, se nu mergem la vot, pentru a nu ne mal espune la noi persecuţiunl.
AI d-voastre,
Ion I. Rădulescu, Danii Kirifescu, Ion P. Comăneanu, George Rerevoescu, George Hagiescu, Agate Vasiliu.
*
Am văzut primul volum din importanta scriere a d-luî Angliei Di-mitrescu, Discursurile lui Barbu Catar giu.
Un volum în octavo coprinzînd a-fară de . prefaţa ce am publicat în coloanele «Epoceî» şi de o explica-ţiune a editorului,530 pagine. Volumul coprinde o notiţă a familiei Ca-targiu,o biografie a autorului şi discursurile lui. Este cel mai frumos monument ridicat Ţării şi vechiului partid conservator.
CRONICA
SF*IFtIDUS!
Cefei! Nu’l cunoaşteţi pe neneaSpiriduş, alegator tn colegiul întâie din Bucureşti ? Nu se poate 1
Îndată ce s‘aO apropiat luptele electorale, îndată ce comitetele au început se lucreze. Spiriduş s'a înfiinţat dimineaţa la comitetul partidului guvernamental, seara la clubul U nirea.
Când s a dat citirea listelor spre a se vedea 'pe care anume alegator se poate bizui partidul, cărora trebue trimes buletinul cu numele candidaţilor, nenea Spiriduş, cu plaivasul tn mână, făcea mereO cruce In dreptul numelor şi respundea: «Asta e al meo 1» ast-fel In cât avea, dupe spusele sale, vre o douâ sute de alegători In capitală care merg cu dânsul.
Fie-cărul partid în luptă, a făgăduit un numâr însemnat de voturi, dar cu condiţie sC nu se ştie nimic, sâ’l lase pe dânsul sâ lucreze tn taină, cum se pricepe, şi toate vor merge bine.
La clubul Unirea, s’a Închinat ca slugă plecată laintea d-lul Vernescu, s’a tras respectuos la o parte când a trecut d. Lahovary pe lângă dânsul, a şoptit la urechea d-lul D. Bratianu ce fel de pregâtirla făcut guvernul. A adăogat Insă că se n aiba grije, pentru că alegătorii sunt sătul până în gât de guvernul actual; mal întâia chiar funcţionarii aa se voteze contra. Apoi unde mal pul şi pensionarii mal bine de jumătate, şt cârciumaril cari sunt înecaţi de biruri, şi câte şi mat câte !
In resumat isbânda va fi pentru oposiţie, dar sunt cheltueli, cheltueli neapărate de făcut. Nenea Spiriduş spune că are nevoe de birjl ca sâ alerge dupe alegătort, că trebue negreşit sâ adune câţl-va notabili din mahala ca sâ chibzuiască asupra mâsurelor de luat. El, pe urmă mat enevoe de ceva vin şi mâncare pentru alegătorii ne convinşi încă. Cu chipul acesta, nenea Spiriduş a umflat vre o patru, cinci sute de lei.
Intr’o fuga s’a repezit ta Comitetul guvernamental, unde a reînceput aceiaşi comedie, făgăduind acelaşi sprijin,destăinuind toate Închipuitele chibzuirt ale oposiţiet.
A jurat d-lul I. Cftmpineanu că sâ naiba grije pentru că alegători sunt indignaţi contra opoziţiei; mat întâia toţi funcţionarii sunt cu guvernul pentru că dacă se vor schimba lucrurile, aO sâ ‘şt pearzâ slujba. Apoi unde mal put şi pensionarii şi cârciumaril care sunt foarte mulţumiţi şi nu vor sâ vie iar vremea ciocoilor.
A isbutit Spiriduş sâ umfle şi de aci câteva sute de lei.
Alegătorul nostru e insă om cu minte; n'a cheltuit lăscac nici pentru unit nici pentru alţii, pentru că nenea Spiriduş respecta libertatea votulut şi nu vrea sâ corupă conştiinţele. De aceea, ’şl-a plătit doar chiria, s’a Inoit de la cap până la picioare, a cumpărat lemne de iarnă, un palton bun şi a aşteptat ce o vrea Dumnezeu In ziua alegere!.
La 2 Noembre, a fost la postul seu de la 8 dimineaţa. Când sosea câte un membru al opoziţiei, tl trăgea tntr’un colţ. tl strângea la piept frăţeşte şi mat cerea câte-va liste de tmpfirţit pentru că unit alegători sunt sfioşi, se tem de poliţie, şi cer sâ aibă In buzunar dovadă tipărită că aa mers cu guvernul. Luând listele, a zis: «Mergem bine, sâ ştii că’i mâncăm!»
A mal făcut nenea Spiriduş câte-va târcoale prin săli şi pe scări, apot a luat la
braţetă pe un comisar de poliţie şi a cerut şi acestuia câte-va liste guvernamentale, sub cuvânt că a mat convins pe câţl-va din o-
poziţie.
In sfârşit a venit rândul lut nenea Spiriduş sâ voteze. A luat din mâna preşedintelui amândouâ listele, a trecut tn camera
secretă şi acolo__ Et acolo, ca sâ fie cu
conştiinţa împăcată, ca sâ nu facă râd nici unuia nici altuia, a băgat amândouâ listele tn plic. zicând ; «O alege preşedintele lista care I vine la socoteala.»
Ilav.
ŞTIRI MĂRUNTE
Miniştrii In Sinaia, D- I. C. Brătiauu, preşedintele consiliului, va pleca mâine la Sinaia dimpreună cu colegi! d-saJe,
unde se va ţine un consilia de miniştrii. •
• •
Concurs, D. general Angelescu, ministru de resbel, puind Ia concurs şeapte burse la şcoala de gărzii de artilerie, s aQ presintal mat mulţi candidaţi. Din aceştia aa reuşit 8. Ar fi bine ca Ministrul sâ creeze tneâ o bursi de oare ce cel din urmă candidaţi aa avut note de o potrivă.
Descurajarea este la culme In sferele colectiviste.
Avem o mult ime de dovezi şi mărturisiri care ne confirmă In această credinţă.
Fiind Insă că toate acestea se vor tăgădui, dăm o dovadă care d# sigur nu se va contesta, căci este chiar o scrisoare a d-Iui Dimitrie Sturdza.
Această scrisoare este adresată d-lui Radu Mihai, şi a fost trimisă Duminecă când o parte numai din resultatul alegerilor era cunoscută.
Iată această scrisoare:
Iubite amice
Iţi mulţumesc de scrisoare, dar doresc sd te văd ca se-ti redau cu-ragiul. Dăm! voe In privinţa călătoriei la Bacău se-ţi supun un singur lucru, care ’ml vine acum în minte. Nu e mal bine sf ne pornim mâine seară dupe ce vom cunoaşte resultatul alegerilor ?
Nu va fi calatoria noastra mai spornica atunci? Cum vel crede mai bina şi cu ni vei decide Aşa voiu face.
cu iubire al d-taie devotat amic I>. Slurd/.a
Duminecă am fost se te afiu acasă dar esiseşi
Intru cât priveşte călătoria la Bacău, este vorba In această scrisoare de d. gen. Leca pe care vorse’l împace d. Dim. Sturdza şi domnit Radu Mihai.
Pot dar se se laude colectiviştii prin ziare cu succesul lor in alegeri. Adeveruleste că cea mai mare descurajare exista In sferele guvernamentale.
d
Primim din Galaţi următoarea telegramă.
Presiunea cea mai nedemnă, nu
se cruţă nici un mijloc pentru a se asigura succesul candidaţilor guvernului, agenţii poliţiei şi administraţiei comunale însoţiţi de bătăuşi ameninţă alegătorii; siguranţă nu mai există, felicităm guvernul pentru frumosul seu succes.
Robescu, llessu
•
Primim din Iaşi, următoarea depeşe :
In colegiul 2-ea ingerinţa şi ameninţarea poliţienească nu are limită; comisari, sub comisari, toţi funcţionarii administrativi şi poliţieneşti Îmbrăcaţi civil influenţează fără de nici o ruşine, preşedintele biuroului contra legii a admis două gherete In loc de o cameră secretă, protopopul poza îndemnă pe alegători să nu voteze pe iconomul Poparda,invocând un anti-constituţional regulament al sinodului S'a dat mai multe proteste la biurou, se vorbeşte de retragerea alegătorilor de la vot, indignare la culme.
Alexandru G. Mavrocordat, Nicu Gasimir, Iconomul ^.Poparda, Constantin Buznea, Dimitrie Lăzărescu, Dimitrie Alexandrescu, lancu Fotea, Alexandru D. Hol ban, George Mâr-zescu, Buzescu,Iconomul Alexandru, Ionescu, G. Dimitriu, lancu Mihăi-lescu, Anastasiu.
©
Dupe ce am trimes azi dimineaţă vre-o patru depeşi urgente Ia Botoşani, n’am primit plnâ acum decât această telegramă:
Botoşani, 2 ore 30 m.
Telegraful nu primeşte det&liuri conform art. 7 a legii telegrafice.
Ştefan Gnnea.
Suntem foarte îngrijiţi, căci nu ' mal ştim absolut nimic despre evenimentele de la Botoşani.
0
In judeţul Botoşani nu numai o-raşul de reşedinţă e sătul de administraţia colectivistă.
La comuna rurală Garboneştî d. Stef. Gherghel, candidatul guver-J nulul la primărie a fost luat la goană de locuitorii satului.
La comuna Gurteşti, asemenea. • Fostul primar Figa, candidatul pa-[ tronat de administraţie, a fost alungat de locuitori până la bariera Botoşanilor.
0
Aflăm că d. Mănescu, jude de instrucţie pe lângă tribunalul de Ilfov, este permutat in aceiaşi, calitate la Botoşani, în locul d-lui Ciulei.
0
Agenţii poliţiei cutreeră în trăsuri mahalalele de teamă ca nu cumva guvernul se nu poată întruni nici măcar o treime din alegătorii înscrişi.
ULTIMA ORA
Londra, 16 Noembre. — Se asigură printre cercurile diplomatice câ Rusia va propune In curând un candidat la tronul Bulgariei. %
Ziarele englezeşti apreciază astă-zi Intr'un mod mal favorabil declsraţiu-nile contelui Kalnoky, şi cred câ Ţarul va vedea In curând că a obosit răbdarea Europei.
Berlin. 16 Noembre.—Bugetul imperiului semnalează 53 mii. şi jumătate de mărci ca cheltuieli mal mari de cât In anul trecut. Pentru & acoperi acest deficit un împrumut de 38.750.000 mărci, afară de creditele acordate deja va fl necesar.
D RUL A. VIANU
Dă consultatiimt pentru boale de OCBI, URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
BncureştI, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lftturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl.
TIPOGRAFIE DE VENZARE
In ziua de 11 Noembre corent este a se vinde cu licitaţie publică în strada Decebal No. 9, Typographia rămasă de la decedatul Alexandru A. Grecescu, compusă din doue maşini cu accesoriile lor, o mare cantitate de litere şi alte obiecte mobile.
Licitaţia va Începe la orele 11 dimineaţa şi se va face venzarea In bloc.
AVIS UPCJRTANT
De vânzare casa unde se află clubul militar Calea Victorie- 2 şi 4. Venit iOOOO preţul 500000. Creditul funciar 200000.
De vânzare un frumos loc tn fundul alei Eldorado str. Posta-Vache.
De tachinat douâ prăvălit mart Calea Victorii No. 82.
De închiriat hotel SusaiO tn Predeal,
20 odăi.
A se adresa la d. inginer Bottea str. Pl-
tar-Moşu No. 5.
DOCTORUL TOMESCU
g * A MUTAT
No. 3, — Strada Rmasterei, — No. 3 Consultatiunt 5—6 1/2 p. m.
CASA DE SCHIMB
ALFA. (ilt. IIIUM.I A II. MĂRCII
Strada Upvcanl, !\'o. 1 £» bl»
Hucuresti, 3 15 Noembre
VALORI	Scadenţa cuponelor	*FS?rnS cur* mediu
FONDURI DE STAT ROMAN		
Renta rom. per. 1875 5 0 0	1 Ap 1 Oc	81 1/2
Renta rom. amortis. 5 0/0	1 Ap 1 Oc	84 1/4
Renta rom. (rur. con) 6 0/0	1 Mai 1 No	861/2
Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0	1 Ian 1 Iul	
Idem idem 5 0/0	Idem	—
Imprum. Stern 180* 7 0/0	1 MarlSep	—
Impr. Openheim 1866 8 0/0	1 lan 1 Iul	
Agio	—	16 40
ÎMPRUMUTURI DI ORAŞE		*
Impr. orae Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz f. Î0	1 lan 1 Iul	76
	1 Mai 1 No	86
		331/2
VALORI DIVERSE		
Credit Fonciar Rural 7 0/0	1 lan 1 Iul	1041/2
Idem Idem 5 0/0	Idem	88
Cred.Fon.Ur.dinBuc.7 0/0	Idem	11*
Idem idem 6 0/0	Idem	84
Idem idem 5 0/0	Idem	84 1/2
Cred. Fonc.Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pena. fr. 300. 10	Idem	76
	1 Mai No	214
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
31
JULES MARY
(Urmare)
Pavilionul era ocupat. El 11 tnchirie, îşi luă un nume falş, se dădu de turist, şi ca să-şi joace mal bine rolul ceru stăpânului case,I tata Mouradon, zis Cloclo, oare care desluşiri asupra 1m-prejurimiloa. Mouradon, un Normand bătrân, vesel, cu nişte ochi şireţi şi vecinie In mişcare, îl sluji cu multă bunăvoinţă.
Abia instalat, Gilbert scrise Cathe-rinel.
»Bătălia de la Arques» cu totul iso-latâ In mijlocul câmpului, nici nu se atingea cu marginea drumului Diep-pulul. Intre drum şi han, era o pădure de arbori nalţi, străbătută de o alee ce ducea spre casă; sub copaci să aşezase mese pentru băutori; dar, de fie-care parte a pădurei, a cărei suprafaţă era de trei sad patru hectare, şerpuiau cărftrl strimte printre câmpiele unde creştea otava, amestecată cu clopoţei violet deschis, printre câte-va lanuri de ovăz necopt şi nesecerat încă, şi câte-va ogoare despoiate. Aceste cărări treceai! pe dinaintea uşel pavilio-
nului pe care d-nul Cloclo 11 Împodobise, de sigur din cauza firmei sale, cu nymele prelenţios de pavilionul lui En-ric W i
Asl 'el Întâmplarea le venia In ajutor.
Cath xine mergea la poştă In fie care zi. Intr v> dimineaţa, găsi scrisoarea amantul u/Lel.
Gilbert ii recomanda să vie pe jos, nu lntrăsu.tţ, căci ast-fe! ar putea fi observată, p* când apucând singură, pe pulecele unde el o va aştepta, nu departe de drumu; mare, va trece nevăzuta, mulţumită IriLmericului. Totul dar era pus la cale şi ce *, ce mal lipsea era nu mat o ocaziune de «„ rămânea liberă o parte din noapte. Tânăra fernee ar fl putut aştepta mult timp. Din fer-cire pentru dânsa, această ocasiune, i o dădu Holgan el Însuşi.
Viaţa trândavă ce ducea apasa asupra Iul Holgan ; îi era urlt. îndată ce moştenirea saltimbancului schimbase existenţa sa,aducându’Ibogăţia ş: scu-tindu l de nevoia de a lucra, el începuse a să instrui. Citia mult şi tn tioate zilele. Inteligenţa lui să aplica -a lucruri care nu să potriveau cu natura sa. E era visător, II placead lucrurile de ima-ginaţiune. şi cu toate aceste arata In alegerea cărţilor ce citia şi a sf udielor sale un gust foarte viu pentru ştiinţele exacte şi pentru mecanică.
Dar aceste lucrări nu ajungeaţi pentru nevoia de exerciţii violente, ce simţea această natură puternică. Atunci revenea la vechea lui meserie. Cumpărase, a doua zi după ce căpătase ijoua
sa avere, un bate) mare şi solid de la Fleuriot, numit Mama hă D-zext. Câteodată să ducea cu pescarii pe acest bâtei şi lipsea zile, nopţi întregi. Atunci numai să mal simţea In adevăr fericit, sau mat bine, atunci numai putea să uite, câcl fericirea era perdutâ pentru el şi chipul Catheriuel, urmârindul’l In mijlocul mărel liniştite şi azurie, ca şi în mijlocul vijeliilor sale, II bârţuia şi II necăjea fftră încetare. Două, trei zile dupe ce Catherine primi scrisoarea amantului el, fostul pescar o vesti că se duce pe un timp.
Tânăra femme trăia, de când el o scăpase de la moarte, Intr’o grijă continuă; nu mal era insolenta de altădată, care înfrunta pe bărbatul el cu semeţie şi nepăsare. Ştia câ Holgan ve-ghiază, că e deştept, şi să temea de el. Trecea, poate fără a ş da seamă, prin o criză a inimel sale. Cea ce căutase altădată, primejdia exista acuma; o înfrunta încă, dar deja nu mal era un stimulent pentru amorul el; bucuria de a revedea pe Gilbert pe care ’1 crezuse perdut pentru dănsa, era amestecată cu un sentiment dureros de frică ş'i de nelinişte. Nu avuse remuşcări până atunci. Fiinţa pe care o Inşăla, o credea atât de vrednica de dispreţ atât de nula! Atunci ar fi dat pe faţă amorul el adulter numai să fl consimţit Gilbert; acuma II era ruşine de el, i se părea o povară.
Unele femei sunt născute pentru a domni, sunt mlndre şi poruncesc. A-cestM iubesc rare-orl cu toată inima şi
, Vi
corpul lor. Altele, adevăratele femei, adesea cele mal bune, iubesc supuse, încrezătoare, desmerdătoare, şi mândre de dulcea robie a amorulnl, Catherine era minunata de virtuţile mart a le omului ce desonorase. Adesea Iş, zicea, In fundul inimel sale: «Al dacă aş fl ştiut!» Şi adesea tl răspundea tare : «E prea târziii I». Plecarea lui Holgan concida atât de bine cu tn-ttlnirea ce l ceruse Gilbert In cât să temea să nu fie un vicleşug- Dar Jean eţa liniştit; n’aveo nici un prepus. Ca să fie mal sigură, 11 întovărăşi până la port, unde aştepta Mama hă Dumnezeu. Holgan să Îmbrăcă cu haine de lucru; se Îmbarcă şi ajut* pe cel lalţl să Întindă plnzele; marea era turburată.
După cheii. Catberina, II urmărea cu un ochiO distrat şi preocupat.
Holganul care o părăsise şi care ÎI spusese adio, trist, strîngânduT mâna nu era acelaş om pe care ’l vedea acum In batal, In mijolcul pescarilor. Acolo faţa se schimbase de odată, sâ înseninase. Ochii săi străluciafl. Ztmbea, cu zlmbetu! de mal Înainte, vocea sa vibra, lş regăsise tn clipă vorbind cu Fleuriot şi ceH'alţl, veselia sa cea sincera şi chiar expresiunile populare de care să desbărase de mult prin re-laţiunile lui cu Catherine şi Barbarinî.
— Iatâ'J fericit, 11 zise Catherine, fiind câ să duce departe de mine.
Ea se împedică de a suspina. II venea ca o părere de rău.
Holgan să întoarse pe port, agăţîn-
du-se ca o pisică, de vergele scărel de fler. Credea ca femeia sa plecase. Rea-fltndu-se fără veste, In faţa el obrazul Iul să Întuneca.
—	Ce I zise el, tot aici eşti Catherine?
—	Da, aşteptam să pleci.
—	Plecarea mea te interesează.
—	Aceea ce te face atât de vesel nu poate să 'ml fie indiferent, zise ea cu puţină sfială.
El făcu o mişcare, surprins, poate turburat, şi o privi. Ea plecă ocbil, şi peatru a nu părea încurcată, să întoarse spre Mama lui Dumnezeii.
—	La revedere 1 zise Holgan, pregă-tindu-se să se coboare.
Ea 11 opri dintr’un semn :
—	Jean, zise ea,” am să te rog de ceva.
—	Să mă rogi ? De ce ?
—	O I un lucru de nimic. Un capri-ci0...un capriciO de fernee.
—	Vorbeşte, te rog; ştii că nu pot ghici.
—	Im vine să te Întovărăşesc, să ştab cu d-ta, In acel bâtei, în astă noapte, apoi mânie, şi noaptea cealaltă....
Holgan să posomori.
—	Nu te gândeşti la ce spui Catherine. Te al expune la prea multă osteneală, la frig, la umezeală. Ai mânca, al dormi rău. Şi marea poate să devie periculoasă. Nu, nu, o fernee ca d-ta nu e făcută pentru asta.
—	Jean, ’mt-ar plăcea foarţe mult, foarte mult!
Nu putea să zică: «Scapâ-mă de mine însu-ml. Nu mă vot duce la ln-ttlnirea pe care am cerut’o de la Gilbert. Dâ-mt mâna, Jean, nu vezi ca ^mi-e frică 1»
(Va urma)

www.dacoromamca.ro
EPOCA — 5 N OEM BRE
MARE SUCCES!
INVETATORUL POPULAR
Publicare (imbisticâ săptămânală.
Metodă pentru a tnvffa singura scrie fi a vorbi limba franceză.
Subscripţiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două luni /. n. 5.
Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,25 bani tn mărci poştale-A eşit de sub tipar No. 6
BUCUREŞTI
ADMINISTRAŢIA
STRIOI DOROBWU0R . K°. 133
NUMAI 10 LEI
Cel mai frumor cadou de SERBATORI in amintirea celor morţi
PORTETRE
m
MĂRIME NATURALĂ
PORTETRE
IN
MĂRIME NATCRAKă
B<? efeclucazi foarte exact după fotografia trimisa. Executarea tn cel mult 10—14 zile.
Fotografia române neatinsâ.	;
Asemănare fideli se garanteazl.
La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul.	?
lnlşf E . u	Atelier artistic prednat
Sielilmed Bodasoher
IVJEN 11.	,,	Groase BfarŞgitsse 6	‘ *"'■
CASSA DE SANATATE
— BUCUREŞTI —
No. 41, Strada Teilor, No. 41
Luând administraţia casei de sănătate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generală că de azi Înainte Începe a foncţiona; orl-ce persoană bolnavă are dreptul de a reclama pe medicul care voeşte din acel ce aii aderai a i număraţi intre medicii corenţl şi consultaţi.
Sarcina de medic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-l Dr. Teodorescu Florea asistat de d-l Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan.
Pentru prospect saO alte informaţii se pot face cereri tnscrise (francate) saCt de a dreptul In localul Casei către sub-semnatul
1886 Octombre 1.
Director: G. I. LIvezeami.
PUBLICITATEA ZIARULUI
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
1 T
EPOCA
4 4
AVIS IMPORTANT
PENTRU
0 £
A aparut de sub tipar carte intitulata:
TOALETA FEMEILOR
care tratează despre Înfrumuseţarea feţei cu substanţe simple naturale, recomandate de higienâ şi medicină. A-ceastă carte necesară orl-cârel doamne coprinde peste 100 reţete, decari se poate folosi ch succes pentru Înfrumuseţarea feţei, conservarea păruTOT, dispariţiunea pes-Irueior, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnică atât acea veche cdt şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie de feflcacilaleu lor. Preparaţiunea lor se poate face chiar în fle-care casă, căci substenţele necesare sunt arătate fn mod cantitativ.
Lipsa unei asemenea cărţi eramulţ simţit!şi apariţiu-nea ei;de astă-zl, o facechiare a fi prenumărată Intre cele d’âuttifi cărţi deHigienâIn lirpba romănă.Cu aoăsta doamnelevor fi scăpatp de. tpţreliţupţarea apelor, alifleler şi şi poziîor, ce se găsesc pregătite tn comerţ şi cari In genere nu fac de cât distrug fuumuseţea naturală şi cau-sează pordcrl ireparabile.
Aceasta importantă broşură eşilftde sub editura librăriei Universale «ZACHARIA NICOLAU» din Plocştlse vinde la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esemplarul. i Jn Bucureşti de vânzare la Librăriole E. Graeve, I. Hai-rfiann şl Leon
V,($r.
I
'.i
EREZII L. LEMAITRE SDCCESORn
---OCC!--
TIRMTOIUE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 381, — BUCUREŞTI
Se lnsărcinăză cu construc-ţiunl de turbinesi mori ca preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Posta.
> PHEţUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu t piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800.	, _
Esecuteazâ repede ori-cart lucru de turnătorie saft mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Atare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teiuiearl de vin etc.
Maro depojsit de fer, raiuri pentru vagouete d6oatxville, tzeve do tuoi. Mare nsoi-timeiat de pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouars.	111


NţlT victorii
1 Pal. Dac.-liom.
Q*LA ORAŞUL VIENA «S
A LA VILLE DEVIENNE
vis-d-vis de I.ll>. S *coc|
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate nl nolidluite urma-toarele noutăţi:	■	k	i •
Tlufario pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, servele si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de tino albe Bi colorate
Ciorapi de Dame si Domnide Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după «iMteinul profesorului I>r. (i. .largrr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Oorsete frantzuzesti cu balene veritabile. 1 ronnourl roinplectr pentru fldnnlnci. I.ajetten ni Trousouri pentru copii. Trounouri pentru pensionate, oteluri ni restuuranturi
Avem onoare a informa pe clientela noaslra ca a apărut CATALOGl! .\OSTHL ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OH1-UUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
te
CALEA VICTORIEI, PALATUL • DACI A-ROM A NI A»
,T ----- " Ir i „»	trib «arforl O 1»
vis-ă-vis de librăria Soceo
T- ■>"••• r. ■:	• mtta'
		
	I A B \ A» E im Ol,	
	in muu	-*
	Cu onoare vifl a face nunoueut	
	onor. P. T. public că am primit	
	un mare deposit ele petrolef) din	
	Caucas Rusia) In tinichele de la	
-	Cassa d'import E. DINERMAN Galaţii si Balum şi le ofir cu un	J
*	preţ foarte moderat trim ise franco la domiciliu după cerere prin	
		
j	Carte Posta' â la adresa de mal	—
z	jos. Asamenea ofer cu un preţ foarte scăzut PelroleO Regal din prima	
	fabrică 1. Niculescu, Bazar PIoeştî, cu litru.	
—	Cu stimă	
_	A. 60L1ABI.ATT	
<■	26 Str. Salvator te	
	1031 H 3 .1 V II V .4	
bl A .'1.11 1.1 UJOl11iT.lL.
Doctor in Medicina dg^la Făcui, din Paris
Dâm consultaţiuni Tn toate zilele de la orele 10—12 a. in. si de la 2—4, S;r. Scul-Lpturgi.Na. ii-^-ltcutru sâract g cat uit.
REGIMUL DE LANA
AL
PROFESORULUI DOCTOR J AEGER
Recunoscut ca cel mal escelent MEDALIAT ACUM IR URM», DE JURIUL MEDICAL DIR LONDRA CU
MEDALIE DE AUR
Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi tn lână curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului.
Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cdt -i flanelele ce se găsesc tn magasinul
AUX
12,CALEA VICTORII 72 VIS A VIS OE PALATUL REGAL
DR JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART.

MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATECOGNAC
SI DE
1 .
Pietre de Moara, curele si tote uneltele si âccesorii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Colţel No. 49
» i -PREţ>l4JRI FOARTE REDUSE
t .

TT
SINGURI DEPOSIT AL ADE> ERATELOR SOBE
pMEIDINGER-OFEN » |^H. HEIM^
Se găseşte numai ia sucursala genpralâ tn Bucureşti, strada lipscani No. 96, lângă Banca României.
I ahriea pentru SOBE MEIl/IXGER
H. HEIM, Viena-Dobling
G. HILLMER
— BUCUREŞTI —
No. 12, Strada Slirbey-Vodă, No. 12 lângă Orpheu
Instalaţiune de aparate cu gaz aerian gasolin de la 10 până la 500 flacăre.
MAGAZIN
de lampe brevetate «Excelsior» fără titilşi cilindru arzând fără nici un pericol chiar dacă lampa se restoarnâ saO cade.
Bogat asortiment de aparate pentru iluminare precum : Lămpi ,Lanternt,Lyre. Candelabre etc. caşilămpKţe lipitşi luminare (sfeşnice) cu benzină. Vânzare depetroleO, benzina, gasolina şi uleiuri minerale, prefaceri de lămpi obicinuite dupănoul sistem Excel-sior.
Atelier pentru orl-ce lucrări atingătoare de acâstâ specialitate, Serviciul prompt cu preciurile fixe şi moderate.
Mare depofl de Canale (Robinette) şi toate obiecte e pentru conducte de apă, gaz şi vapor din toate sistemele de cele mal renumite fabrice.
Singurul representant pentru România.
SOCIETATEA UE IIASALT ARTIFICIAL SI RE CERAMICA
DE LA COJROCENI . „ ,
Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat
> f »	——
Uslna situată la Bucureşti, Cotrqcenî, Şoseaua Pandurilor .peste drum dcAsilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Delu-Spirea.
D SECŢIUNEA Si DfPOS.T PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, S1R. 11$. ENI, t
Adresa telegrafica: ASALT, Bucureşti
D E P O 8IT E SfiCUNDARC
In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — fn Braila la D. G. Grosovich, piatra Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banquer.
Industria Naţională ale cărei prodase au obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă ;
DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-A
Estras din preturile curente pentru Bucureşti
f i
i
FF.I.l'I. HATKBI.VLLI.it	Nr. bucalilor necesare pentru unitate de mesurn		P R E Cal. l		Ţ U R Cal. 2		I L E Cal.S	
			Pentru mie	r- ^ îl* FSs	*«• 5 1 6 e.	• i «î Vi cit: = ® S ^ l|g	Pentru mie	|ef, 2 v y
Pavele pentru bordure . .	lam.l.	10	350	4.25	325	4.00	300	3*75
Pavele pentru pavagiO . .	Iam.p.	5(^	270	15.00	250	14.00	230	13.00
Lespezi pătrate		lam. p.	25	380	11.00	360:10.50		320	9.50
Pătrate felurite		Iam.p.	36	•240	10.00	2î0	9.00	180	8.00
Borduri de grădină. . . .	lam.l.	10	150	—	130	—	100	—
C&râmizl refractare . . .	lam.c.	420	320	—	—	—	—	—
Cărămizi cu 6 găuri . . .	iam.p.	80	65					
Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că în Bucureşti şi Oraşele In care ese-îtâ lucrări pentru rantând întreţinere i
cută lucrări pentru Comună, Societatea sfe însărcinează şi cu esecutarea, ga-ând întreţinere a un an şi că se mal află la uslnâ materiale vechi şi d'.sforme
n nnrrinn rntiTTr liT lkl wr — -
Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3
www.dacoromanica.ro
Dr. N DRBPT
A V O O A T
S a riULat în Calea Călâ-raşilo* No. 3 vis-a-vis dc grâd.na ŞT, Vineri, orele de Con Ăiltaţie rfe la 8—10 i/2
on .Vitaţie (f . n. şi de la
5—8 p. m
O ALIFIE I
Dc marc folos pentru Pocin-geno si pentru mincjarimea
corpului, procilm
na pen-
tru inatroaţa, ho gasesto cu preţul do 2 1. n. la Dr. Tran-dallrescu.—Strada Olari No. 5.
urillli din Viile Slâ-,1111 lineanu de Ia I ValeaGâlugâreascâ de vânzare 8 FHANOI VADRA in Strada | Mincrvei No. 4.
•x*x«x*x«x • x«x*x*x«x*
«	MARELE
|HOTEL DE FRANCE
£	'	— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
X
e
x
o
X
#
X
X
X
X
Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din nod clădit, având patru faţade, ast-fel încât toate ferestrele respăndesc în stradă. — Cu desăvârşire nod montat, după stilul cel mai modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banc/ie-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt.
3PH. HUGO
ANTREPRENOR
PROPiETARLL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA
®x©xex^xexex*xex*x*x*x