ANUL I No. 283.
A DOUA EDITIUNE
DUMINECĂ 2 (li) NOEMBRE 1886
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE
IN BLTl'UKsci: La casa Admir.i^tratiunei l\ I Alt pnn mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.
IX STREIMTATE: La toate ofli. iele pos tale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 lum 25 lei.
REDACŢIUNEA
Aro. 5—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
15 BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOINZA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
Grigorr VENTUBA
Prlm-redactor responsabil
ANUNCIURlLE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia IV PMtlN: S1* giM'Ste jurnalul cu nurnerul, la KjobcuI din rue Munlniarlrr 118
ADMIN1STRAŢIUNEA No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—Mo. 3.
15 BANI NUME|RTJI_,
SO BANI UN NUNtEN VECHIU
( 1TKE UECaTOIt
comiţii onizmiMi
I.a alegerile pentru cousll. comunal
COLEGIUL I Dumitru Bratianu Ghkorohr D. Vernescu General Giieorghe Mânu Nicolae Ghkrasi (f. preş. la < as.) Constantin Boerescu Alexandru N. Lahovari Dimitrie Giani Petre Gradisteanu Grigore Triandafii.
Pana Buescu
Emanoil Pache Protopopescu Doctorul Severeanu Ioan Pencovici (Lipscan)
Citristu Ei.efterescu (bancher) Sava Vasiltu (comerciant)
Ioan Stanescu (comerciant) Această listă g recomandată de ziarele România, Naţiunea, Romania libera, Românul, L’Indâpendance roumaine, Resboiul şi Epoca.
BILANŢUL REGIMULUI
«Ce aţi făcut cu Franţa»? zicea Napoleon cel mare, membrilor Directoratului, când se întoarse victorios din Egipet, dupe bătălia de la Piramide.
«Ce aţi făcut cu România» zicem noi azi d-lui Bratianu, dupe unsprezece ani de guvern liberal î Ce aţi făcut cu încrederea ce ţara v’a dat; ce aţi făcut cu resursele colosale ce vi s’au Încredinţat; ce aţi făcut cu puterea enormă de care aţi dispus atâtea ani de zile?
La toate acestea aveţi se răspundeţi astă-zl In momentul când solicitaţi de la naţiune un nou bil de indemnitate.
In timp de 11 ani de zile, aţi avut ceea-ce poate n’a avut nici un guvern, într’un regim parlamentar.
Aţi avut mai mult de cât ce este In drept se pretinză un guvern ce se bucură de deplina încredere a unei naţiuni, adică : o majoritate sigură In corpurile legiuitoare; o administraţie devotată guvernului ; şi o e-sistenţă de cinci, şase ani, care este durata normală a unui guvern parlamentar.
N’aţi avut, Insă, numai aceasta.
In loc de majoritate aţi avut in camere nişte unanimităţi oarbe şi slugarnice.
In loc de o existenţă de cinci, şase ani, aţi avut unspre-zece ani pentru a Îndeplini planurile ce le puteţi avea, pentru a realisa /âgăduelile ce le aţi făcut spre a veni la putere.
Nu numai întreaga administra-ţiune aţi avut'o In mâinile voastre, dar şi justiţia aţi acaparat’o, şi in-stituţiunile de credit, şi tot ceea ce trebuia se remâe neatârnat de puterea esecativă.
Resursele ordinare ale unul budget din ce în ce crescând nu ye puteau satisface; ve trebuia şi resurse extraordinare care, angajează nu numai presentul, dar compromit şi viitorul. Şi aceste resurse vi sau dat.
Lefile miniştrilor care erau suficiente pentru a resplâti serviciile unui Catargiu, Vernescu, Costa-Foru, Epureanu or f^hovari, nu le-aţi gă-
sit demne de un Nacu or de un Ridu Miliaiu, şi aţi cerut se fio îndoite. Ţara va acordat şi aceasta.
Constituţia vi s’a părut a fi o piedică pentru realisarea planurilor voastre şi aţi cerut revisuirea el. Nici aceasta nu vi s’a refuzat.
Şi în asemenea condiţiuni, cu nişte puteri dictatoriale, cu nişte resurse extraordinare, ne întâmpinând ni-căeri nici o piedică vă tragem astăzi la răspundere şi vă întrebăm:
Undesuct resultnteiw politicei voastre? Careeunt fericirile ce le aţi adus peste această ţară ?
Ţara va dat cu prisos tot ceea ce aţi cerut, se vedem ce îî aţi dat în schimb.
Resultatele politicei voastre financiare sunt cunoscute; ele se pot re-suma In aceste cuvinte: agio, împrumuturi, imposite nuoî şi defi-cituri.
In zece ani de zile aţi cheltuit
I n miliard si Irel-zecI si dona milioane
pe când conservatorii In 5 ani, au cheltuit abia 324 milioane.
Media cheltuelilor p’aluncea, sub conservatori era de 54 milioane pe an, astă-zl s’a ridicat la 102 milioane.
Datoria publică aţi mârit’o cu •155 milioane
Şi pentru ce aceste clieltuell ?
In instrucţiunea publică,d. Sturza a declarat, de pe tribuna ministerială, că «de câţi-va ani am mers înapoi».
Câtpentru lucrările publice, amintim aci aceajtâ declaraţiune coprin-sâ în ultimul mesagiu de deschidere a corpurilor legiuitoare:
«In fuţu unei stări de lucruri, care inspiră oare-cari dificultăţi (e vorba de situaţia financiară) guvernul meu a crezut de cuviinţă, a amâna o parte a lucrărilor publice.»
Această declaraţiune se făcea dupe ce guvernul d-lui Brătianu, cliel-tuise o sumă rotundă de peste un miliard.
Acestea sunt resultatele materiale ale celor din urmă unspre-zece ani de guvernământ liberal.
Daca privim resultatele morale ale politicei guvernului colectivist, constatăm că ele sunt şi mai triste şi Tnal dureroase.
Dupe ce Regele cu o mărinimie, care nu mai e o virtute, a consimţit să uite injuriile din trecut, candidaturile revoluţionare de la 75, proiectele de asasinare Îndreptate în contra persoanei sale, aţi căutat prin toate mijloacele să înjosit! prestigiul coroanei, înconjurând tronul cu toţi conspiratorii, cu toţi revoluţionarii, violând Constituţia pentru a da Regelui apanaje, şi punând in sarcina Sa toate greşalele şi actele impopulare ale politicei voastre.
Dupe ce aţi revisuit Constituţia în cât aţi putut înscri, în listele e-leetorale din Bucureşti, aproape o mie de agenţi poliţieneşti, aţi călcat in picioare chiar această constituţie modificată dupe placul vostru.
In locul regimului parlamentar, pe care ţara cu consimţimentul u-nanim al tutulor partidelor şi l’a dat la 4886, aţi înfiinţat o dictatură ocultă şi ipocrită. Şi nici măcar acele rare foloase pe care, pe lângă atâtea neajunsuri, le dă regimul dictatorial, adică gloria, prosperitatea, mărirea, nici aceste avantaje
•
nu aţi fost în stare se ni le garantaţi, ci aţi Înfiinţat un regim, pe care d. AL Lahovary l’a caracterisat cu aceste cuvinte: «Dictatura fără glorie şi despotismul fără ordine.»
In politica exterioară, avend deplină libertate de acţiune, şi unspre-zece ani de zile pentru a urma o linie politică bine definită, aţi obţinut ca resultate, Instreinaroa unei provincii, pierderea Dunării, împământenirea în masă a Evreilor, de care n'am scăpat de cât """ţii opo-siţii şi Convenţia consulară, despre care un mare organ de publicitate străin, 1'Indtpendance helge,zicea că ne supune la un regim neprimit de nici o naţie civilisata.
Acestea sunt resultatele materiale şi morale ale politicei guvernului actual atât In întru cât şi în afară.
Şi după ce aţi acumulat la activul vostru toate aceste resultate; după umilinţele din afară, dupe asasinatele şi procesele scandaloase din întru, după risipa avere! publice, după violările de Constituţie şi confiscarea libertăţilor publice; dupe ce ţara v’a dat tot ce aţi cerut de la dânsa fără a’i da In schimb nimic din cele ce erea în dreţţl să pretinză de la vo?, mal aveţi curugiul so’i mai cereţi Încă ceva: încrederea ei pe care de atâtea ori aţi înşelal’o.
Datornicul care nu şi-a achitat datoria şi a înşelat pe bine-fâcăto-rul, ce 11 a venit în ajutor, nu mai are obrazul d’a mal cere credit de la dânsul şi are destulă ruşine ca se nu mai dea ochii cu victima relei sale credinţe.
D. Ion Brătianu Inse are sfruntata neruşinare d’a mai solicita încrederea ţării, după ce da atâtea ori a amăgit’o.
Aparţine alegătorilor se dea, a-cestui falit politic, răspunsul ca li se cuvine.	N. Filipescu.
Aveam mare dreptate când am susţinui că membrii de la Comună vor aştepta ultimul moment, spre a da la lumină situaţia Primarii pe timpul cât aQ administrat dânşii interesele oraşului.
AQ ţinut ca ultimul lor act să fie un act de laşitate, o manoperă ruşinoasă.
Le aQ fost teamă şi ruşine să publice la vreme darea de seama a gestiunel comunale.
Şi In ajunul alegerilor, când lipseşte orl-cui timpul material spre a răspunde, vin, într'un mod nedemn, să loviască In unul din colegii lor, care n’are alt păcat de cât ca s’a despărţit de dânşii; care, In cazul cel mal răii, nu poate fl mai vinovat de cât dânşii, căci cu toţi la un loc au administrat Comuna în timp de doi ani.
Nimeni nu e ascultat să ’şl mărturisească propria lui neghiobie.
Vă priveşte, onorabililor, dacă aţi îngăduit ca jafurile şi făra-de-legile să se facă cu concursul vostru.
Alegătorii nu pot să vă crează mai puţin vinovaţi, dacă veniţi acum să aruncaţi răspunderea pe alţii.
Şi apoi alegătorii vă cunosc de mult aceasta tactică Învechita.
Vă trebuia o victimă şi credeţi că aţi gasit'o In fostul vostru representant, d. fost primar Nicolae Fleva.
In faţa oamenilor oneşti e imorală această conduită.
Cu toţi aţi stat la o masă, unde In linişte aţi prâazit Împreună.
Dar, lăsând la o parte imoralitatea
acestui fapt, să aruncam o repede ochiră asupra darii de seamă.
l alsurl kI Deficite.
Finanţele Comunii ne interesează mal mult ca orl-ce.
De ele să vorbim lnlAifl.
Toate socotelile ce membrii Comunii presintă alegătorilor sunt falşe, cu totul falşe.
Generalul Mânu s a retras de la Primăria Capitalei lăsând bugetul echilibrat.
Administraţia roşiilor abia a pus imii.a pe Convină «i deficitele aQ început să isvoriască.	‘
In 1882 acest deficit ajunsese deja la
Iul 8,500,000
Contribuabilii v’aQ dat In 1883 fonduri că să plătiţi acest deficit.
Până la 30 Septembre 1884 lipsa fu acoperită, aşa In cât la acea epocă nu se găsia In suferinţa de cât un mandat de 25 Ici, care nu venise la plată, iar
0	sumă de 133 mii lei se trecu, d’impre-ună cu fondurile necesare, asupra anului 1884—85, conform U gil contabilităţii, de oare-ce privea o lucrare, care nu se terminase Încă.
Cu toate acestea,Consilieri cari mâine vor cere votul alegătorilor îndrăznesc să publice In darea lor de seamă ca aQ moştenit de la predecesorii lor, cari de alt fel, tn mare parte, sunt tot dânşii un deficit de
Ici 78 1,180,00
Aceasta este fals. Deficitul predecesorilor a fost plât't de contribuabili, cum am zis, şi consileriil actuali când aQ venit la comună,nu aveaQ nici o datorie flotantă, pentru care să nu fi a-vut şi fondurile necesare.
Confiixiunl
Dar însă şi membrii Comunii nu ştiQ ce zic ; într'atât dorinţa de a falsifica totul ’l-a orbit 1
La pag. 81 din darea de seamă zic că deficitul, pe care l’a moştenit, a fost de :
Ici 731.180 00
şi la pag. 82, nu mii departe, spun că acelsş deficit a fost de
Ici 85.499
Care e adevărat ?
Nici unul. Fals e la pag. 81, fals şi la pag. 82, căci este ştiut că fondurile din conversiunea împrumutului generalului Mânu ,aQ fost de ajuns ca să plătească deficitul, ba încă a mai rămas disponibil pentru bugetul ordinar vr’o 300.000 lei. Să se vază pentru aceasta «MonitorulComunal» No.30/84, în care s’a publicat cu aprobarea Consiliului, situaţia Casei Comunale pîna Ia30 1uni0 1884, situaţie, care se soldează cu un fond bugetar disponibil de
Iei 709.943 40
iar nu cu deficitul arătat acum de Consilierii comunali.
Deficit totul
Deficitele n’aO început de cât de la
1	Ian. 1885.
In adevăr situaţia încheiată la acea epocă, şi pe cari Consiliul Comunal o ascunde şi nu voieşte s’o publice să Încheia c'un sold disponibil de
Ici 030.571 23
pe când plăţile răm tse de făcut pînâ atunci erau numai de
Ici 71.983 02
Aşa stă scris în registrele şnuruileşi sigilate a'e Comunei.
Falsa este dar darea de seamă.
De la 1 Ian. 1885 au început dar deficitele şi aQ mers atât de repede, In cât astă-zl se ţifrează după cum în-su'şl consiliul o mărturiseşte • cu lei I 093.240,57
Compus din :
Deficitul anului 1885 lei 732.418 31 Rata Poumay neplătită ,,	038,000 —
împrumuturi ilegale ,,	322,222 20
Total: lei 1,093,240 57
AII fals, uliu conTiishinc
Alt fals şi altă confusiune o găsim în deficitul anului 1885, care la pagina 84 din darea de seamă e de Ici 049,709 iar la pag. 85 e arătat de
Ici 732,418 31
Dumnezeu să mal înţeleagă aşa dare
de seamă 1
llcirnlltatl
i c lângă aceasta, consilierii actuali a comis o fieigalitate , care e de natură a le pregăti cunoştinţa temniţelor m»l repede de cât voturile alegătorilor. D-lor aQ sustras de la destinaţia lor legală, tn cursul acestui an, o aumâ de lei 322.222 20
luată din taxele noi şi lmpuimutul de
15 milioane.
Să se citească,p ;ntru aceasta,pag. 85 din darea de seamă.
Ori, iată ce zice legea împrumutului de 15 milioane din 1881 :
Art. b. Primarul, ajutoarele ţi membrii consiliului cari ar ordona ridicarea banilor proveniţi din acest împrumut, de la casa de depuneri ţi ’i ar întrebuinţa afară de la destinaţiunea lor, vor fi pasibili fie care in parte de penalitatea prevăzută în codul penal pentru deturnâtorii de bani publici.
Cuiuliduti culpnhili
Intr’un cuvânt, cine sunt persoanele cari solicită la 2 şi 4 Noembre voturile alegâtorilor ?
Nişte consilieri comunali, cari în timp numai de doi ani după ce aQ avut la disposiţiune:
Din contribuţiunl ordinare 10,700,000
Din împrumuturi, afură de
conversie,............... 11,528,000
adică în total
lei 28,228,000
AQ mal lăsat un deficit de lei 1,093,000
AQ mal cheltuit contra legii din 1881 lei 322,000
Şi din totalul împrumuturilor noul <le lei 34,500.000
contractate în 2 ani, care represintâ de 4 ori şi jumătate bugetul comunei,n'aQ mal lăsat la casa de depuneri de cât 8 şi jumătate milioane.
Risipe
Şi ce aQ făcut cu cele
28 228,000 Ici
cheltuite în 2 ani ?
1)	Nişte canaturi cari se dârtmă, se potmolesc şi infectează aerul;
2)	Nişte nivelări de str&de cari îneacă casele, ca în strada Clemenţei, strada ii IuniQ, colţul slradel Mercur şi altele ;
3)	. O albie a Dîmboviţei, care »'a înoroit din noQ, în cât trebuesc alţi bani ca s’o cureţe;
4)	. Nişte cişmele, cari aQ secat;
5)	. Nişte plantaţii, cari s’aQ uscat ;
6)	. Numai două-trel scoale, în timp de trei ani, din cari într’unele plouă de pe acum;
7)	. Gâte-va pavage de cărămidă, ca cel din faţa Palatului, ce trebue reparat în toate zilele.
Ni se scoate ochii cu câte-va cotige, cari curăţă podul Mogoşoai şi încă câte-va strade de prin prejur.
Cum ?
Cele 34 milioane şi jumătate se plătesc numai de podul Mogoşoai ?
Mahalale sunt tot cu gropi şi fără felinare;
Splaiurile Dâmboviţel sunt ca câmpiile Bărăganului;
Bisericile sunt lăsate în părăsire;
Preoţii sunt lăsaţi în mizerie;
Săracii şi neputincioşii primesc câtş un leQ la PascI şi la Crăciun.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 2 NOEMBRE
Asistenţa publică e o giumă : nici un spital nu este Întreţinut de Primărie.
Salubritatea e rezumata în murăturile cu gologani şi în desfiinţarea ves-pasienelor.
Isprăvi
Afl făcut ceva, nu e vorbă consilierii aceştia. S’afl certat între dânşii, ca nişte sălbatici, oferind cel mal întristător spectacol slujbaşilo*- şi uşierilor chiar.
Afl contractat împrumutul de 16 milioane, făcând pe comună să peardă într'o lună şi jumătate
doini milioane
Afl cheltuit, dftnă acum,trei milioane ca să aducă apă în oraş şi toată lumea spune că aceste milioane sunt bani as-vîrliţl în gârlă.
Afl adus din Franţa un compresor, care dupfi ce a servit drept spectacol copiilor, l’afl înfundat în grajdurile primarii, safl nu ştifl !unde, de vreme ce nu poate servi la nimic.
Afl vândut terenuri frumoase şi la posiţie pe la protegiaţî pe 15 mii lei şi afl cumpărat altele în aceaşi Întindere dar prin mahalale înfundate cu 30 şi 40 mii lei.
Afl înavuţit pe un aşa zis inginer, ale cărui titluri nu se cunosc, cu 00 mii lei în trei ani, după ce afl cheltuit alte 100 mii lei cu alţi ingineri aduşi din străinătate şi afl introdus în serviciul tehnic pe toţi jidanii şi străinii.
Afl format din personalul accizelor o urmată pentru alegere.
Afl ucis lumea la bariere, sub pre* tecst de contrabande, pe când chiar colegi d ai lor ereafl contrabandişti.
O’eoinpnralie. O întrebare
Compară le alegătorii isprăvile astea, cu ameliorările, cu ordinea, de sub generalul Mânu, toate realizate în doi ani de zile de o înţeleaptă administraţie,şi judece pentru cine le zice conştiinţa să voteze la * Ş> 4 Noembre,
Generalul Mânu moştenise o datorie flotantă de 6 milioane, şi jumătate; o contabilitate fără capatâifl, un buget dezechilibrat, o desordine în toate şi în 2 ani schimbă cu totul faţa Comunei.
Făcu în ţară prin subscripţie publică un împrumut de 8 milioane care se a-coperi de cinci ori; plăti datoria flotant» şi cu micile resurse extraordinare de care dispuse,abia un milion, făcu câteva lucrări de pavsjeşi alinierl.carl stafl şi astă zi de la 1876, în faţa contribuabililor, ca o imagină vie a activităţii a-celuia, ce peste zece ani vine din nofl mâine, să solicite Încrederea alegătorilor.
Pentru cine vor vota contribuabili ? In ce parte sunt interesele lor? Generalul Mânu nu dispunea în 1876 de cât de un modest buget de
lei 4.850.000
Şi a plecat lăsându’l echilibrat. Generalul Mânu moştenise o datorie flotant» de aproape 0 milioane şi jumătate şi un împrumut cu loturi de 10 milioane şi după ce fscu lucrări, după ce schimbă faţa oraşului, plecă lăsând anuităţile plătite la zi, far» să fl mărit c'un ban datoria Comunei care erea de
lei li) niili. • ne
Cu o anuitate de
Iei 1.800.000.
Ci din contră scapă oraşul de împrumutul Dimsdale şi procură contribuabililor un profit de
Iei I. 150.000
prin noul împrumut de 8 milioane.
Acestea sunt titlurile listei pe care figurează şefii coaliţiunel d'împreună cu generalul Mânu.
Pe lista guvernului se găsesc :
Cel ce afl urcat bugetul anual al Comunei la
lei 8.000.000
Cel ce afl crescut datoria Comunei cu Iei 35.000.000 Cel ce «fl urcat anuitatea la
lei 3.000.000
cu agiul de 16 0/0.
Cel-ce numai în o trecere de doi ani pe la Comuna afl cheltuit
Iei 28 228,000
şi afl lăsat după dânşii un deficit a-prope de
lei doua milioane.
Pe lista guvernului figurează cel-ce ne mal având acum disponibili de cât câte-va milioane la Casa de depuneri, se declară de pe acum, că afl de gând să ne ceară noi imprumuturl. Citească alegătorii darea lor de seama; citească discursurile lor ; citească scrisorile lor şi vor vedea că vorbesc de alte noi împrumuturi.
Pe lista guvernului figurează, cel-ce afl impus In 1881 la noi tacse : vinul, berea.carnea, brânza, cartofii, caii, servitorii, firmele, şi afl crescut dările pentru intrarea In oraş.
Tot pe lista guvernului vor g»s‘. a-legătoril pe cel-ce afl propus anul acesta noi tacse pe vin, pe ţuică, pe spirt, pe pastramă, peşte sărat, varza, ouă, găini legume şi pe tot ce serv» la hrana muncitorilor. Aceste tacse n'afl fost votate până acum la Cameră, dar de sigur că se vor vota ca să acopere deficitul.
Consilierii actuali nu se gândesc la economii; el cuget» să dea inginerului tot 18 mii lei pe an, plus trăsură şi vi-zitifl; el vor cheltui numai pe te furi a-nuale tot
lei 3.300.000
ca şi până acum.
El bine, încă odat» întrebăm pe alegători: pentru cine i indeamnă con-s ci in ţa să voteze ?
Pentru cel d’Antftifl cari figurează pe lista oposiţiunel, safl pentru ilustraţiu-nile, cari afl figurat în fostul Consiliu ? Ezitaţiune nu poate fl.
Noul falsuri, noul denaturări ale adevărului
Cu atât mal mult nu poate exista indoial» în privinţa alegerii, cu cât candidaţii guvernului nu s’afl mul-ţâmit pe falsurile din darea seamă ce afl presintat’o în ajunul alegerilor ci afl recurs la altele noui şi mal mari şi mal surprinzătoare.
Aşa, chiar in seara de Joui, când, in-trunindu-se la Ahteneu se găsiau »»* dizt .*.» faţa ăiegtt orilor,căror a le au cerut votul,foştii consilieri afl mal articulat un şir de neadevăruri.
a)	Afl zis cft din imprumutul de 10 milioane Comuna a incasat
lei 14.308.000
pe când în realitate n a prins de cât
lei 13.060.000
precum să şi vede In darea de seamă la pag. 07.
b)	Afl zis că agiul abia prin August 1884 a ap»rut,pe când el s’a ivit câte-va luni după înfiinţarea Băncii Naţionale şi a tot oscilai în 1883 între 2 şi 3 0/0, pentru ca In 1884 să ajungă,în August, la 6 0/0 şi să lnchee, în Decembre, cu 12 0/0. Iar în 1885 fu în Aprilie 15.600/0 şi încheia în Decembre cu 17.50/0. A-cestea le ştifl alegătorii mal bine şi mal esact ca oratorul de la Athenefl.
In ziua vânzării aurului de primărie agio erea de 6,10 0/0..., iar nu de 2 1/2 0/0 cum s’a cumpărat de Bancă. In-tr’un ceas Comuna a perdut 3 1/2 0/0 16 milioane.
c)	Candidatul de la Alhenefl a zis că aurul a fost vândut B»ncil pe cursul de
3. 1/3 0/0
pe când cel din urmâ din socotitori ştie cft dacă cine-va vinde 86 fr. aur contra 77.25 hârtie, socotindu-se tn curs mediii 123 fr. 70 c. suta de mărci aur, ajungem la un agio de aproape
3 50 0/0
adică cu i0/0 mal puţin de cât a afirmat locc-fiitorul de primar în întrunirea de la Athenefl.
c//Dacă compărăm acum agio vânzării 2.1/2 0/0 cu preţul aurului In piaţă, care de la 6 0/0 (20 August) s'a urcat, până la terminarea imprumutului, la 15 0/0, găsim o deosebire de 12 1/2 O/o safl o perdere pentru Casa Comunală de
Iei <loa milioane
Cu toate acestea, candidaţii guver- ! nulul şi foştii consilieri de la Comună, j nu pierd curagiul şi vin Înaintea alegătorilor ca să se laude de bine-făcătoarele lor isprăvi.
d)	In fine tot în faţa alegătorilor, fostul loco-ţiitor de primar a făcut socoteala anuităţii împrumutului de 16 milioane şi a găsit că el afl profitat o-raşu! cu lei 1.728.000.
Aceasta e prea mult.
Fostul loco-ţiitor de primar a mărturisit Iu mal multe oc&ziunl că nu ştie s» socotească. Altul i-a făcut socoteala şi acel altul l'a înşelat.
L’a înşelat eâcl l’a făcut să zică că agiul e 11.73 0/0 pe când toată lumea care trăeşte In piaţs, care citeşte «Monitorul», care are afaceri ştie că agiul e azi
16.30 0/6
şi că tu ziua câud s’a plătit anuitatea adi '* chiar sstă-zl 1 Noembre, n'a putut Primăria să cumpere 'aurul mat tftin;
L’a înşelat, căci cursul de S 7.25 in hârtie cu o anuitate plătită în aur în străinătate este perfect egal cu cursul de 75 în hârtie cu o anuitate plătită in. hârtie in ţară.
Socoteala e lesne; o singura regulă de trei desleagă problema.
L’a înşelat, fiindcă daca titlurilor împrumutului comunal de 13 milioane din f8S3. lis’ar asigura plata cupoanelor in aur in Berlin s’ar duce şi ele tn Germania şi s’ar urca in mal puţin de două luni la acelaş nivel ca şi titlurile împrumutului de 16 milioane.
A înşelat socotitorul Improvizat pe d. orator de la Athenefl şi la rândul săfl şi acest orator — fostul primar ad-interim—a înşelat pe auditorifl, a atins buna credinţă & alegătorilor.
Să ştie însă aceşti alegători câ după socoteala cea dreaptă^ împrumutul de 16 milioane pregăteşte ruina oraşului, falimentul casei Comunale.
împrumuturile se judecă dupe greu tăţilece provoacă plata lor, iar nu dupe ţifra ce intră în casa împrumutatului.
Sărăcie generala
Să ştie alegătorii că un oraş în care se impun până şi oule şi găinile; un oraş în care se ia dări pentru pastramă şi peşte sărat; un oraş, In care legumele se pun la dajdie, nu e un oraş bogat.
Nu dupe palatele ridicate cu împrumuturi ; nu dupe clădirile celor avuţi; nu dupe pavagele din centru se judecă avuţia unui oraş,
Nu. Aceasta e fals, şi cine susţine contrariul spune un neadevăr.
Unde sunt atelierile? Unde sunt fa-bricele ? Unde sunt industriele ?
Fabrica de hârtie de la Colintinas’a închis. S»ounerin tot uo a «.ui o a căzut. Un atelier de pâslă a fost închis şi el. O fabrică de spirt din apropierea oraşului nu funcţionează de 2 ani de zile. Unde sunt resboaele sistematice?
Unde sunt sticlăriile?
Unde sunt blănăriile ?
Unde sunt tabăcariile ?
Toate afl fost suprimate.
Aşa se însărcinează st respunză in-suşid. Aurelian, unul din candidaţii guvernului la alegerile comunale.
Când capitalele disponibile fug; când prăvăliele remân nelnchiriate; când chiriaşii nu'şi pot plaţi termenul, nue semn de bogăţie.
Oraşul în care traiul vieţel e mal grefl ca la Paris; oraşul, în care chiriile sunt mai scumpe ca la Londra; oraşul în care sunt mal multe slugi de cât stăpâni, nu e un oraş bogat. Din contra, e sărac Buturt ştiul, mal serac de cât Belgradul care tot ’şl are industria Iul indigena, şi care mal deunăzi a găsit pe la locuitorii Iul bani ca să se împrumute, iar nu a alergat ca capitala Regatului nostru, peste ţărlş i mări cn să găsească 16 milioane.
Acesta e bilanţul.
El e creat de cel ce mâine solicită voturile alegatorilor.
Să votăm contra lor.
Când dupe o lunga călătorie, marinarii ajung tu cele din urma, la termenul mult dorit unde ’l aşteaptă părinţii şi amicii, se zice ca In nerăbdarea lor sar dupe vas şi se reped tn not călre cei ce îl aşteaptă.
Aşa se faca şi alegătorii. Să alerge cu toţii, într’un avânt suprem către urna de la care mâine toţi aşteaptâ dreptatea şi adevărul!
Cajrol
1NF0RMATIUNI
Ştirile ce ne sosesc «lin provincie ne anunţa ea mai în toate o-rasele opositiunea unita arc sorti de reuşita in alegerile de mâine. Mîscarea contra regimului «le jaf si de ccruptiune «*,e este in capul afacerilor comunale se accentuează din ee in ce mai mult. Cu toate mijloacele de presiune «ie «;are se serva colectiviştii. ei nu parvin a comprima simtimentul public care se pronunţa cu tărie contra lor. E de sperat «sa sl capitala va urma mişcarea generala; se’sl ii»«J<?-pliiienscn dar eetateidl «latoria lor cu bărbăţie mergend Ia vot si promintÂndu-se contra cumularzilor si risipitorilor sl pentru oamenii de bine.
*
D. V. Macri, tânărul şi distinsul avocat şi fost preşedinte la Tribunalul Galaţi a trimis ziarului Galaţi următoarea scrisoare :
Vezendu-me că figurez pe mal multe liste formate pentru alegerile comunale de la 2 Noembre a. c., găsesc necesar, ca cestiune de corectitudine, se recurg la publicitate şi se declar câ fac parte din partidul liberal-conservatoi şi câ prin urma-
re înţeleg a figura numai pe lista o-posiţiunei unite.
Pimiţî etc.
V. Macri.
Guvernul e desperat de tot. Eri şi azi agenţii poliţiei au mers din casă în casă împărţind liste d ale candidaţilor guvernului, şi cerând st li se dea înapoi plicurile ce conţinea listele oposiţiunel.
Protestăm contra acestor acte arbitrare.
Suntem informaţi câ la prima întrunire de la Iaşi. bătăuşii lovind pe mai mulţi membri ai oposiţii şi înconjurând pe d. E Mavrocordat, a-cesta dupe ce a primit o primă lovitură, s'a apărat cu bastonul, şi a frânt braţul unui pacinic cetăţean. Avis bătăuşilor.
X
Precum am anunţat, d. Radu Mi-haiu a pornit la laşi.
X
Am fost surprinşi vezând că colectiviştii au pus pe lista guvernului numele d-lui loan Calenderu.
Precum am spus, d. Calenderu a declarat la mai multe persoane câ d-sa nu primeşte se fie pus pe lista guvernului, şi toată lumea ştie în ce termeni vorbeşte d. 1. Calenderu de guvernul colectivist.
Putem adăoga câ d. Calenderu a spus câ d. I. Brâlianu a venit pe la dânsul şi că d sa nu l’a primit.
X
Ministrul de Resboiu a decis ca se numească o comisie care se meargă tn Francia, se studieze noul sistem de pusei cu repetiţiune.
X
Suntem informaţi câ in comisia mixtă însărcinată cu regularea frun-tarielor dfspre Austro-Ungaria, sau ivit oare-cari neînţelegeri.
Din această cauză, comisia îşi va suspenda lucrările pentru un timp oare care.
X
Aflăm că d. Dobrescu, actual director la ministerul domenielor, va fi numit secretar general la finanţâ.
X
Duminecă seara se va inaugura
Cursul studiilor sociale în salonul otelului Fieschî, când d. C. Miile va vorbi despre Rolul tinerUnei in mişcarea politică şi socială.
X
Citim în România de azi :
Cu începere de azi, 1 Noembre, pâinea s’a scumpit.
Avis alegatorilor cari au se voteze pentru listele guvernamentale.
X
Foaia guvernamentală Telegraful a anunţat câ d. Tânase Câlinescu este destinat se fie numit primar al Capitalei (daca va reuşi lista guver-namentala).
Nu ne Îndoim dar câ cetăţenii nu vor vota pentru guvern, case aducă o asemenea poamă în capul pri măriei.
X
Citim In lndependance Houmaine: Ce se petrece oare?
Principele Dimitrie Gbica, preşedintele Senatului, a fost astâ-zl la d. C. Boerescu, unul din candidaţii opoziţiunei-unite.
Principele D. Ghica a avut cu a-mioul şi vecinul nostru o lungă în trevedere, căci n a eşit de cât dupe o oră.
Această vizită nu poate fi de cât de bun augur pentru mâine.
Guvernul nu mai nădâjJueşte ca se izbutească.
DEPESUHAVAS’'
Tiraova, 12 Noembre. — Deputaţiunea aleasă de Adunare va pleca mâine la Cannes.
Se crede că Sobrania se va închide chiar mâine, dacâ nu soseşte respunsul Regelui Danemarcei.
Vama, 12 Noembre. — Ieri seară după primirea depeşei ce anunţa alegerea prinţului Waldemar, oraşul a fost pavoasat şi iluminat.
Populaţiunea e tot liniştită.
Canoniera rusească ce s’a trimes înaintea portului Burgas, nu s a întors tacă.
Londra, 12 Noembre. — Se asigura că
d. de Staal, ambasadorul Rusiei va pleca tn congediu lung, din causa discursului pronunţai de lordul Salisbury la banchetul lordului primar.
şt. Pe’ersburg, 12 Noembre. — «Journal de Sl.-Petersbourg» spune că discursul lordului Salisbury pune înainte pe Austria lăsându'l respunderea păcii In Orient. Discursul împăratului Austriei arată că la Viena înţeleg această responsabilitate, şi fiind câ lordul Salisbury face să depindă politica englesească de cea austriacă, se poate spera că nota resboinică din Londra se va pierde în nota cu totul paclnică din Budapesta.
Berlin, 12 Noembre. — împăratul a plecat după ameazâ l& Letzlingen unde s« face mal multe partid# d« vânătoare.
M*, 12 Noembre. — Skupcina & votat budgetul pe 1887 aproape tn unanimitate, după dlscuţiunea generală şi esamen parţial al articolelor proiectului.
CRONICA
TESTAMENTUL MEU1
Acesta este testamentul meO.
Sub semnatul Max, de profesiune publicist, cu domiciliu] la redacţia ziarului E-poca de la 9 până la 11 dimineaţa şi câte o data peste zi la alte ceasurt, având în vedere câ mâine Dumineca 2 Noembre sunt alegerile comunale ale colegiului l-io din care am şi ea deosebita cinste să fac parte;
Gândindu-mă până când sunt tn deplini-tatea oaselor mele, ca ar li bine să arăt care ’mf sunt ultimele voinţe;
Crezând câ mâine va fi poate prea târzia ca să mal fac acest act, de oare ce votez pentru opoziţie şi voi fi <nal mult de cât sigur lovit cu ciomagul cetăţenilor indignaţi, prin urmare tn neputinţa de a mal cugeta ;
De acea, chiar azi, dupe ce m’am împărtăşit, conform cerinţelor bisericel noastre, îmi fac testamentul.
Cer mal întâia ertarc tuturor colectiviştilor pe care, mal mult cu voe de cât fâra voe,
’I am luat In râs In cronicele mele.
Să mă erte Beizadea Mitica câ l’am poreclit : Beizadea Mitraşiewski. Recunosc asta-zl, cu umilinţa, ca Maria Sa are prea multe slujbe ca să mal vaza şi se Îngrijească şi de băile Eforiei.
Să me erte C. F. Robescu ca am scos vorba ca ar fi fost rănit mal jos de spinare, tn seara de 4 Septembre, mărturisesc ca n’a fost macar plumb tn pistolul care n a făcut
poc !
Să mă erte şi d. Moruzi, prefectul poliţiei dacă am cam glumit pe socoteala sa, şi pentru că moartea mea are să se traga dupe urma d-sale, să bine-voiasca cel puţin a recomanda copiilor sei dinspre Obor, să dea odata şi bine ca sâ isprăvească mat repede şi să nu mă chinuesc mult.
Să mă erte d. Stolojan, ca ’I am dat pe faţa dragostea sa cu ţaţa Naftalina: asta-zl recunosc ca nu era amoresat de cât de milionul Naftalinei cu pricina.
Să mă erte In sfârşit toţi, precum ert şi eO tuturor.
Acum trec la Împărţirea averel mele.
In cea ce priveşte averea nemişcătoare, n’am nici o disposiţie de luat, de vreme ce s’a mişcat de mul, chiar înainte să ’l simţ gustul.
Rămâne dar cea-l’alta.
Regretând câ sunt sârac şi nu pot face parte tuturor, precum îmi cere inima, dâ-ruesc numai următoarele:
Las patru perechi de pantaloni şi patru veste cu cataramele lor respective d-lul C.
F.	Robescu : catarame albe spre a’l servi ca pavază pentru zile negre.
Tingirele din bucătărie le las d-lul Fun-descu: să bine-voiasca a le spoi.
Toţi banii mei, în sumă de patru lei şapte zeci şi cinci de banT, un fiorin chesaro-crâesc gBsit pe strada, şi un gologan sârbesc dăruit mie, ti las tesaurulul public spre a contribui şi eO cu ceva la echilibrarea bugetului. Din veniturile acestui capital, doresc să se 1n-treţie o şcoala,tn care se vor preda tinerime! cursuri de răbdări prăjite.
Coşul cu hârtie maculatura îl daruesc Bâncel Naţionale spre a face bilete de bancă.	*
Din sufrageria mea, las un taler d-lul I. Bibicescu : are să’l placa, căci e taler cu două feţe.
Colecţia cronicelor mele din Epoca, o las d-lul Ecsarcu spre a se tipări, şi din vânzarea acestor opere să se căptuşească Atheneul cu marmura şi să se poleascâ învelit oarea. Daca cum-va însă — lucru grea ■ de crezut — n’ar isbuti să vânz» aceste documente literare cu bucata,|tl împuternicesc să le vânză şi cu ocaua.
O veche cabrioleta ce sta la mine sub şopron, o las magistraţilor transferaţi de d. Ministru Stătescu : aceasta spre a le înlesni mutarea de Sflntu Dumitru, i Toatâ rufâria mea murdară o dăruesc în-tregel colectivităţi ca sa o spele în familie.
Două zeci şi cinci dramuri naftalină,car-
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,,EPOCA“
Tlragiu 6 000 de Toi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
se gSsesc tn hainele mele de vară ca pre-servativ contra moliilor, le las d-lul A. Sto-lojan : unde a mers milionul de naftalina, meargă ţi douC-zeci şi cinci de dramuri.
Dâruesc d-lui D. Sturza un lighian de porţelan, ca se mal deşerte tntr’tnsul ceva din veninul s60.
Ca semn de Impăeăciune cu nenea Ştefan, las In a sa pază pe servitoarea mea Joiţa, rugându'l se aibft In vedere că este femee betrână, şi se îngrijească de capitalul el, mâncându’l numai veniturile.
Despre oasele mele, numai încape vorbă, cu voe fără voc, le las bătăuşilor.
In cas Inse, când din Întâmplare, (căci fuga e sănătoasă), aş scăpa teafCr tn urma votului met), declar presentul testament nul şi neavenit.
Aşa se’ml ajute Dumnezeu 1
Ilav.
0 LECTIUNE MERITATA
Aflăm că d. Nicolae Kreţulescu a adresat ziarului L’lndipendance Rou-mâine următorul respuns la obser-vatiunile pe care le făcuse ziarele o-flcioase In privinţa discursului pronunţat de dânsul, cu ocaziunea punere! pietri fundamentale a edificiului Atheneului.
Iată scrisoarea adresată ziarului Iflndipendnnce Roumaine:
D-lui Director al ziarului l’In-dependance Roumaine
LeordenI 31 Octombre 1886 Domnule Director,
Articolul publicat In ziarul Vlndipen-pancc Roumaine de la 30 Octombrie, In privinţa discursului ce 1'am rostit cu ocaziunea punerel pietril fundamentale a edificiului Ateneului, articol care este prea măgulitor pentru mine, a dat loc la nişte critice din partea ziarului Voinţa Naţională. M'am grăbit să adresez acestui ziar scrisoarea ce v’o trimit Iu copie, rugânda-văsăo publicaţi In cel d’&ntâifl număr al ziarului d-voastră.
Primiţi vă rog, d-le director, espre-siunea distinsei mele consideraţiunl.
i\. Cretzulescu.
lată şi lecţia dată Voinţei Naţionale şi colectivitâţei:
D-lni Prim Redactor al ziarului «Voinţa Raţionala»
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
Dumineca 2 Noembre 1886.
Iubiţi Cititori,
Nimeni nu se naşte cu anumitele Însuşiri şi cu esclusiva menire de a fi poet, şi nici că este acesta sensul zică-toarel: poela naşei tur... Tot ce s’ar putea afirma, în privinţa aceasta, ar fi, că unii se nasc cu un aparat nervos mal vibrant, mal sensibil, de o calitate şi de o structură mal fină, de cât a ce-lor-1 alţi oameni. Indiferent de creşterea ce vor primi-o şi de direcţia In care vor fi Împinşi, oamenii aceştia vor fi de o impresionabilitate şi de o inteligenţa deosebită. Ori care din el poate să devie diplomat iscusit, orator mare, muzicant de forţă, pictor esce-lent, poet distins, actor bun, revoluţionar formidabil, escroc minunat... sad nimic din toate acestea ravempo-sibilitâţî fireşti, iar nici de cum predestinaţii.
LeordenI Vineri 31 Oetombre 1836 D le Prim-Red ador,
In numărul ziarului d-voastre de astă-zi, făcând oari-carl observaţiunl asupra unul articol publteat In ziarul l’Indepundance Roumain deerl, privitor la discursul ce am pronunţat duminica trecută cu ocasiunea punerel pietril fundamentale a edificiului Ateneului, Intre altele ziceţi ca discursul meTi nu conţine de cât nişte consilii cu totul a-cademice adresate partidelor noastre politice şi că, In calitatea mea de Preşedinte al Ateneului, eram In drept să fac apel la calmul şi la moderaţiunea partidelor In luptele lor, iar de aci In colo nimic mal mult. Intr'alte cuvinte voiţi să ziceţi ca n'aş fi fost In drept să adresez aceleaşi consilii academici bărbaţilor ce se află la|cârma Statului, căci aş fi comis prin aceaşŞa un act din cele mai regretabile, transformând tribuna Ateneului «In tribună politică.»
Vă mărturisesc că n.u văd pentru ce aprobaţi consiliile In cestiune când ele st adresează partidelor noastre politice gasindule foarte apropiate la ocasiunea discursului mefl.şi le desaprobaţl când ele se adresează bărbaţilor de la cârma Statului, considerând pe aceste din urma de natură a transforma tribuna Ateneului într’o tribună politică.
Din puntul d-v. de vedere, puţin imparţial, găsiţi procedarea mea tn caşul din urmă atât de gravă, încât ar putea face chiar pe mulţi din membru Ateneului a se retrage clin sânul a-cesteî histituţiuneî şi încă ar avea de resultat ruina ei.
Aprecierile d-voastră mă fac a crede că consiliile conţirtute In discursul In cestiune aii fost cu atât mai mult necesare cu cât văz, ca chiar a doua-zi dupe rostirea lor, d voastră, organul partidului de la guvern, ameninţaţi de ruină o instituţiune naţională, In loc de a da exemplu prudenţei şi mo-deraţiunel 1
'Mi place a crede, domnule prim-re-dactor, că nici membrii Ateneudul nu s’afl spăimântat de consiliile ce am găsit de cuviinţă a emite tn împrejurările actuale, nici bărbaţi**»: la cârma Statului nu vor găsi de prisos nişte principii de cari cred că şi d lor nu pot fi mal puţin pătrunşi.
Primiţi, Vă rog, Domnule Prim-Re-dactor, încredinţarea distinsei mele consideraţiunl, convins flind-că veţi bine-voi a publica aceasta scrisoare In viitorul număr al Voinţei Naţionale
(sj IV. Cretzulescu.
LISTA DE SIBSOIIFTIE
Pentru a despăgubi pe d Al. StaicoVici (comerciant) pentru daunele causate de agenţii poliţiei
Lei
Epoca.	100
Alex. Lahovari ....	50
Alex. Gatargiu ....	t>0
D-na Blaremberg . •	.	40
Ion Lahovari ....	30
Ud anonim................... 4
Th. Lerdscu................ 20
Egard Mavrocordatu .	20
Un anonim................... 2
C. S.	  1
Ce simple şi nebăgate ’n seamă sunt Îndeobşte Împrejurările cari hotărăsc ursita şi aplecările acestor naturi Înzestrate de posibilităţi I Şi ce lesne e să faci un artist, (un poet, de pildă) d'mtr un copil de aşa a'uat 1 Eatâ’l micuţ, abia de cinci ani, şubred şi palid, cu nişte ochi mari, dulci şi cuminţi cătând minunat la faţa atât de sbârcită ş’atât de blajină a bunică-sel, care ’l ţine ’n poală ş1 T deapănă lncetişoi şi desluşit firul unei poveşti, plină de frumuseţi şi de năsdrâvănil. Copilul ascultă, Imărmurit, nu clipeşte şi nu'şl ia ochii de la gura bunică-seî. Feciorii de Impârat şi darnicele zlne, palatele de aur şi caii nâsdrăvanl.... parcă i s’arlnşiraaeeva pe dinainte, aşa de bine i le spune mama-mare, aşa de clar şi de adânc II intră ’n cap. Şi multă vreme ’l stăpânesc minunatele Întâmplări ale unei poveşti. Căţelul, pisica, o lighioană de care s a lipit mal mult, devine pentru el o slăbiciune. O d*smeardă c’o dragoste nebună, ÎI vorbeşte merefl...Ce rău ÎI pare că iubi
tul lui dobitoc nu se preface odată In băiat, să fle-amândol fericiţi şi să nu se mal despartă nici o dată. Fiinţa lui e un sdradivarius, aşa vibrează, aşa răsună de puternic la cea mai uşoară atingere. A prins un cărăbuş din sbor, a găsit Intr’un copac un cuib do mieria cu doi puişori golaşi, ’i-a dat cine-va o jucărie frumoasă, se bucură, fireşte, ca ori ce copil, dar aceste impresii, la el, sunt aşa de intense, In cât pare că’l dor, când II isbesc. Un răsărit de soare
EPOCA - 2 NOEMRBE
C. Costa Foru ....	20
Const. Boerescu ...	40
Mihail Ba'ş ...	50
Prinţu G. Bibescu . .	50
Titu Maiores................20
1. C. Negruzzi..............20
G. Theodorescu..............2
Total. 510.
CIUME INFORMAŢII
D N. Fleva a tipărit azi In foi volante un respuns la darea de seamă a consiliului comunal, prin care d-sa era atacat.
Un fecior al d-lui Fleva care Împărţea dintr’o trăsură, acele foi a fost arestat şi dus la secţia 49.
D. Fleva s’a dus la acea secţie unde comisarul, sub-eomisarul şi comisarul de clasa II au mărturisit faptul, tn faţa mai multor martori, adâogând «că au crezut că prin acel imprimat se îndeamnă la răscoală.»
Afacerea va veni Înaintea justiţiei.
D. Fleva a telegrafia! Regelui in această privinţă.
9
D. C Boerescu dupe visila cc li a fâcut’o prinţul Dim. Ghika, s'a dus la d. George Cantacuzino, cu care a avut o lungă Întrevedere.
•
Nemulţumirea e la culme prin sferele guvernamentale din cauza scrisorii d lui N. Creţuleseu apărută In toate ziarele de opoziţie precum şi in prima noastră ediţie, şi pecare o reproducem în ediţia II.
©
Ni se spune din Ploieşti că la întrunirea comitetului guvernamental care s’a ţinut în acel oraş, d nul deputate. Iinescu, profitând de acea întrunire, Intr’un lung discurs foarte aplaudat, a arătat proasta stare în care consiliul comunal cu d. Stanian în cap lasă comuna Ploeşti.
Acest discurs pe care la început agenţii interesaţi, au voit a’l înăbuşi, a fost foarte interesant prin destăinuirile sale!
Citim In Voinţa Naţională de astă-searâ:
«D. Nicolae Creţuleseu ne trimite astă-zi o scrisoare prin care răspunde la aprecierile noastre asupra înţelesului dat de l'Idipendance roumaine cuvintelor rostite de d-sa la punerea pietrei fundamentale la Alheneti ; d-sa confirmă tot ce zic organele oposiţiu-nel despre Înţelesul acelor cuvinte.»
«Vom publica negreşit In numărul viilor scrisoarea d-lul Creţuleseu. Regretăm cu atât mal mult că spaţiul nu ne-a permis a publica chiar astă zi a-ceastă scrisoare, cu cât d. N. Creţu-lescu, recunoscând că de la tribuna A-theneului a intrat In politica militantă şi tn rândurile oposiţiunil, ne autorisâ să facem fârâ nici o rsaervă aprecierile noastre asupra atitudinei d-sale.»
1*1 amurgit de seară, un pom In florit, o cărare ’n pădure o noapte la biserică In Vinerea paştilor, pentru el afl un farmec deosebit, neînţeles.
In toate aceste lucruri e ca o răsfrângere misterioasă de basm, care ’1 uimeşte, tl umple de-o înfiorare profundă şi evlavioasă. 11 Ineacâ Intr’un potop de sensaţil calde, parfumate, neînchipuit de dulci. — Şi vremea curge peste el şi ’l creşte. Bunica Ii mai spune din când In când poveşti, dar nu ’l mal ţine ’n braţe. Seara, când se culcă, II apucă feliurite gânduri. I se pare c'a trăit In basmele vechi, şi derul ztnelor stinghere şi isprăvile vitejilor nebiruiţi ce dafl ocol pământului, călări pa cai cuminţi, II aţâţa şi II tulbură ceasuri Întregi. De multe ori, înfiorat, deschide ochii mari In întuneric ş’ascultă.Parc’a trecut cine-va pe lângă el, parcă sad auzit paşi uşori ş'o haină fîştind In muţenia odăii. Luna străbate liniştit prin fereastă. Un tropot de cal se perde In depărtare... Copilul adoarme, cu palma amorţită subt obraz.
E toamnă. Soarele se lasă ’ncet spre asfinţit. Subt un copac,haimanaua de băiat, trudit de nebunii, stă încremenit, pare c’ascultă, pare că pândeşte, pare c’aşteaptă să se ’ntâmple ceva. Ce poate şti, ce poate gândi el la versta de paispre-zece ani? Nici nu 'şi dă seamă de ce simte, — dar ochii 'şl afl înecat vederile In deşert. Încet, din crăngi, cad frunzele uscate. Adâncă e liniştea întregului cuprins. E In aer un fel de oboseala, un fel de retragere a vieţii, e
www.dacoromanica.ro
ULTIMA ORA
Tirnova. 13 Noembre —Răspunsul regelui Danemarcei a sosit. Regele spune că prinţul Waldemar nu poate primi tronul Bulgariei In situaţiunea actuală.
Această depeşă a sosit în timpul nopţii.
Regenţii şi miniştri s’afl întrunit în dată In consilifl. Opiniunea ce a pre-domnit a fost ca nu trebuia să demisioneze, dar să rămâie la putere şi să nu cedeze de cât forţei.
D. Karavelof va fi înlocuit ca regent prin d. Jivcof, preşedintele Ca-meril.
Sobrania se va închide aslâ-zT. Regenţii şi miniştrii pleacă mâine safl Luni la Sofia. E cu putinţă ca camera ordinară să fie convocata fără Întârziere la Sofia.
Londra, 13 Noembre. — Ziarele englezeşti excită Intr'un mod violent pe Bulgari să resisle intrigilor Rusiei. Ele afirmă ca dacă Rusia ar recurge la forţă, ar întâmpina resistenţa Austriei şi Engliterel.
Cu toate acestea, ştiri din bună sorginte sunt departe de a confirma sgo-motele ce circulă In privinţa unei înţelegeri ale Austriei cu Anglia.
Pare mai sigur ca Austria e hotărltă a menţine alianţa celor trei împăraţi, convinsă că or ce incident provenind din partea Rusiei s’ar putea aranja prin mijloacele diplomatice ordinare.
Londra, 13 Noembre. — Comitetul federaţiunii socialiste a hotârlt a organiza pentru ziua de 21 Noembre, un nou raeeting la Trafalgar-square.
Tirtiovn, 13 Noembre.—înaintea şedinţei, s’a decis că regenţii Stambulof şi Mutkurof, pentru a se conforma usurilor parlamentare, şi In urma de-misiunil d-lul Karavelof, ar oferi de-misiunile lor adunării şi ministerul ar cere Sobraniel ca să ’i realeagă.
La începilhil şedinţei, preşedintele citi telegramele schimbate cu prinţul Waldemar şi cu regele Danemarcei. Cea din urma din aceste telegrame, a cărei substanţă, aţi primit’o spune că regele neaceptând tronul oferit fiului săfl, ar refuza de a primi deputaţiu-nea adunării.
Plecarea deci a acestei deputaţiunl devine inutilă.
Preşedintele citi apoi demisiunea d-lui Stambuloff şi Mutkuroff.
Aceştia declară că unul din regenţi a demisionat, şi prinţul Waldemar refuzând tronul ce i s’a oferit, cred că trebuie şi el să remită puterea lor In mâi-nele Adunării.
Demisiunea d-iul KaravelotT e pusă la ordinea zilei.. D. SlaveikolT şi Mi-hailovsky oratori al oposiţiei, susţin că Sobrania nu este competinte pentru a primi această demisiune.
D. Rizof, unul din autorii revoluţiu-nii din Filipopoli, de şi partisan al guvernului, vorbeşte In sensul incom-petinţel mare! adunări pentru a primi demisiunea d-lui Karavelof. El spune că daca Sobrania acceptă pe a acestui regent, trebue să primească şi pe cea a celor-l’alţi doi. Pentru dânsul regenţii ţinând puterile lor de la o autoritate
3
princiar#, nu pot să le remită de cât succesorului prinţului Alexandru.
D. Radoslavoff, prim ministru, cere adunării să primească demisiunea d-iul KaravelolT, declarând că In caşul contrariu, guvernul întreg ar [remite puterile sale In mâinile Adunării. Spune, In treacăt, contrarii! celor spuse de d. SlaveikolT, că d. Karavelof! a luat partea sa plna In ultimul moment de res-pundere a celor l’alţl regenţi, şi că ca şi aceştia, s a opus pretenţiunilor Rusiei.
D. Radoslavof propune deci Adună ril să numească din nofl pe regenţi şi să Înlocuiască pe d. Karaveloff prin d. JivkotT, preşedinte al Cameril.
D. StoianofT, deputatul publicist popular, care a făcut da curând o campanie contra călătoriei generalului Kaulbars, pronunţa un discurs umoristic In care spune că regretă că a dat votul săfl unul prinţ care cere sfaturi, pentru a primi coroana Bulgariei, el a-daogă că se Indoeşte de existenţa Europei, fiind-că ea nu e represintatâ In incinta Sobraniel.
Totuşi ar trebui, zice el, să ne asigurăm de existenţa Puterilor trimiţând o deputaţiune pe lângă diferitele cabinete. Se trece apoi la vot.
D. Stambuloff şi MutkurofT remân regenţi şi adunarea le alătură pe d-nu Jivkoll ca să înlocuiască pe d-nu Ka-raveloff.
Camera mal numeşte o deputaţiune ce trebue să se ducă pe lângă puteri, şi desemnează pentru a face parte din ea pe d-nii Grecofl, Stoilof şi Kalcef.
Adunarea se amână apoi pentru o dată nedeterminată.
HOTEL „DACIA“
IM\ PITEŞTI
Compus din douâ prăvălii cu căte două odăi, un salon mare peulru birt cu cinci odăi, plus hotelul proprio cu 30 odăt, situat In centru oraşului, In posiţiunea csa mat frumoasă, cu curte şl grădină.
Este de dat cu chirie chiar de astă-zl, mobilat safl nemobilat Doritorii se pot adresa direct către mine proprietarul.
Ilagi Cbristea Vasllin.
Piteşti, Hotel Cutitarn.
CASA DE SCHIMB
ALEX. GR. I0NESCU A B. MARCO
Strada Lipscani, Na. IE bla
Bucureşti, 1/13 Noembre
KTT*
VALORI
Scadenţa
cuponelo
*1 mediu
FONDURI DK STAT ROMAN
Renta rom. per. 1870 5 0/0 1 Ap 1 Oo Renta rom. amortis. > 0/0 I Ap 1 Oo Renta rom. (rur. con) 6 0/0 l Mai 1 No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 iu Idem idem 5 0/0 idem Imprum. Stern 1864	7 0/0 1 MarlSe
Impr. Openheim 1866 8 0.0 1 Ian 1 Iul Agio
împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0/0
Ian t Iul Mai 1 No
Idem idem din 1884 5 0/0 Impr.or. B. cu prime loz r. 20
VALORI DIVERSE
Credit Konciar Rural 7 0/0 1 Ian I iu) Idem	Idem	5	0/0	Idem
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem Idem	idem	6	0/0	Idem
Idem	idem	6	0/0	Idem
Cred. Fonc.Ur. din las i5	0/0	Idem
Obl. Cas. pena. fr. 800. 10 1 Mai No
#11/8 84 1/4
86
1051/8
ie 1/4
76
86
35
1041/8
88
ICI 1/2 84
*4i )t
76
216
ceva neînţeles şi grozav de trist, care par’că tot trage-a moarte ş’a pustifl.,..
In mijlocul acestei sfinte melancolii a copacilor gol ş’a câmpului veşted, el, copilul neştiutor de lume şi de supărările vieţii, nu cugeta şi nu pricepe nimic din ce vede, şi cu toate acestea e o nespusă jale care’I îneacă inima, şi nu ştie, nici se întreabă de unde i vine şi cum 11 apucă, — parcă e cine-va alături, lângă el, care ’şl dă sufletul încet şi moare....
Acestea sunt cele d’Intâl, cele mal preţioase şi mal neuitate lecţii, pe care le primeşte copilul-artist In frumoasa şi bogata scoală a naturii. încetul cu Încetul, din Invftlmâşagul impresiilor ce l’afl prididit, s’alege câte una, se lămureşte, prindp viaţă şi ’l stăpâneşte Îndelungă vreme. începe sâ observe şi sâ cugete. Eo lumină caldă, un fel de desmorţire a gândurilor, pe care o simte din cetn ce mai pronunţată. înaintea lui, în jupul lui se face din ce In ce mai larg, mal larg şi mal desluşit. Lăcomia şi patima cu care urmăreşte frumoasele Întâmplări din cârţl, lacrimile, pe cari, din loată inima, le varsă peste filele triste, singurătatea, nopţile Încărcate de gânduri, încep a hotărî In el un mod de a trăi şi nişte apucături, cari se deosebesc de-ale băeţilor de sama lui. Oamenii, lucrurile, întâmplările Încep a’l arăta particularităţi, pe care nu le vede ori cine. Fiinţa artistului dospeşte în el. In foculvîrstil— de pe la opt-spre-zece ani — II apucă vlrtejul feluritelor iluzii... Ce mal sunt
copil aceştia — la vlrsla de opt-spre-zece ani 1 Cuceresc lumi Întregi cu puterea gândurilor lor, atât de lacome şi de fără frlu. E de necrezut patima, cu care iubeşte pe cel dintâi prietin de care s’a lipit tn scoală. Şi cele dintâi Încercări de a da o formă mai aleasa simţirii şi gândurilor lui, sunt scrisorile lungi şi svfipâiale, In care ’şl descarcă toata inima şi ’şl spune In felurite chipuri aceeaşi iubire nebună şi fără hotar, de-a cărei vecinicie e atât de sigur I...
Ei bine, iubiţi cititori, copilul acesta, nervos, entusiast, pătimaş, frământat de gânduri, având toate Însuşirile fireşti ale unul artist, e cu putinţa sâ ne tac stihuri foarte slabe şi sâ ne dea o prosâ foarte spălăcită, cu toate că ’şl-ar fi trecut cu mult succes cele şapte clase gymnasiale, ş’un curs de facultate.
Conclusiuue : Dintr’o mie de poeţi născuţi, ar fi o mare fericire si se facă măcar unul, şi sâ râmâe.
Mirmidon.
D-lul Ates/or-Craiova. Mihail Eminescu şi Barbu Ştefânescu (de la Vrancea).
M.
4
EPOCA — 2 NOEMBRE

CASSA DE SANATATE
— BUCUREŞTI —
No. 4t, Strada Teilor, No. 4t
LuAnd administraţia casei de sănătate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generala c& de azi înainte începe a foncţiona; orl-cc persoana bolnavă are dreptul de a reclama pe medicul care voeşte din acel ce aO aderat a il număraţi Intre medicii corenţl şi consultaţi.
Sarcina de medic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-1 Dr. Teodorescu Florea asistat de d-1 Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan.
Pentru prospect sad alte informaţii se pot face cereri tnscrise (francate) sad de a dreptul In localul Casei către sub-semnatul
1886 Oclombre 1.	Director: G. I. Llve/eanu.
PRIMA FABRICA ROMANA DE
K I F I R - K U M I S
i succes 1d Rusia, Englitera, in contra odicel. La O-undemil de bolnavi se vindecă prin KIPIR-Kt’MUS. Probeletherapeutice făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit că KIFIR-KUMIS este un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarhăe, Cathar de stomac acut şi cronic Cathar a întregului canal digestiv. Anemie, Scorbut, Scrufuloara, Tuberculos» Hemoroide, şi flind mijlocul cel mai esoelentşi nutritiv,are proprietăţi recoritoare, combate insomnia, stimulează energia inimei şi a centrilor nervmii scade secreţiunile canalului digestiv, ridica pofta de oi&neare şi Tngraşe cu siguranţa asimil&nduse foarte uşor, şi se intrebuin-ţeaza pentru laptarea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiatiU(ă d-lui Lescianoff renumitul fabricant dinRusia s'a inflinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care 1 recomandam publicului. Calitatea Kiflrulni făcut de casa Lekianoff este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. Lukianoff a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa Lukianoff se bucura ssta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge ca K1FIR-KUMIS este cel mai puternic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe.
Depositul general actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai.
De Ia Sf. Dumitru fermasefva muta Ia sosse. lftnga rondul al ll-lea unde a fost gradina jardin des fleures si comptoirul va fl Calea Victoriei 108.
Preţul abonamentului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani.— Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor fl scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei,— 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului.
MULŢUMIRE
Sunt 18 ani de când pătimesc de boala lironica, pe care medicii o numesc catar la ficat, bronsit, iar unul a numit-o pe Romanic-tecnefes. Când nu pocin scoate flegma, mi se opreşte resuflarea si me coprinde o slăbiciune, tn cât nu ponu face un pas. Doctorul, care rai-a uşurat durerile, m'a sfătuit se beau Killr-Cumis. Do la iOSeptembre trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este: ca slăbiciunea s'a tniiutinat, In cât umblu fara ca tnecul se me poprească ; flegma iese mat lesne si printr'aceasta si durerile s'au micşorat
Sfatuesc pe toti oari pătimesc de boala mea, si mai cu seama po cei. de anii mei 80, se so folosească de laptele Killi^Kumis; iar pe domnia-voastra, Domnule Lukianoff,
vo rog se primiţi Încredinţarea recunostiintoi mele.
I. DtRI.lt.
(170)
ATELIER MECANIC
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu CD Pompe de toate sistemele, Fân-tfiul d'npplique «1 Borne fonUkni. Canale (robinete) de tot felul Tuburi de fer. tnciu d plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgheaburi de coborlre inodore, capace de hasnalo etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Va.e, socluri, atrasuri banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, plln.turl, Tuburi pentru sondnge xi eandelabrl.
TUBURI, IHSTALATIURI COMPLECTE DE BAI CPNOUCTE DE RPA
(151)
DI ÎNCHIRIAT âS'oii:
le Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
22 Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie,spălălorieşi alte trei camereşi grădină spaţioasă.
Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliel, safl la redacţia E-pocei.
l GEOIUiiE POIIFIKIAD
i
Dr. IN DREPT ,
AVOCAT
S'a mutat tn Calea Călăraşilor No. 3 vis-a-vis do grădina Sf. Vineri, orele de consultaţie de Ja 8—10 1/2 a. m. şi de la 5—8 p. m.
M. SCHWARTZ
OPTIC
STRADA CAR0L I, NO. 12
Ochelari cu sticlele cele mai flne, fabricaţi dupo Indicatiunilo medicilor oculisti.
Conserve de toate nuanţele pentru indul-cirea luminci, asemenea si tot felul de Ba-rometre, Termometre si grada medicale. Diferite mesuri metrice eto , cu pretzuri foarte moderate.
D.C. COSTA-FORU
ADVOCAT
8—10 dimineaţa, 6—8 seara
pe Aleul IVIi t.i'o poli ei IM.3
Mnlnllailc aur. KipoNitliiiira (’ooprrnto-iilor iHHtî HK\THI CI LORI
MAGAZINUL
D. I. MARTI NOVICI
No. 2, Strada Carol /, No. 2
Recomanda onor. public asortimentul seu de culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucă repede, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tutulor Fabricatelor existente.
— Preţul : 8 fr. kilogramul —
„PRETURI FOARTE REDUSE"
Kingitra fabrica autorizata dr invrntntoriil «l-nul Prof. Slridinjjcr prntru
SOBE MEIDINGER
II. IIrim. Viena, I.,
Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1S84
SINGURA	4
Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lftnga Ranca României	|
Sobele ncestei fabric! sunt premiale ou cele il'intâEu premiari: Ticna IŞTI, linsei IS77, Paris «S77. 8eeh*liuiix t 877, V\elxt878, Teplftz «878. Viena «88«». Kger «8 81 al Trlext 1881 ?
Aceste sobe sunt Întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in | laboratorul Academiei, pradira do c.opi'. Societatea de gimnastica, Institutul Hcliade, gara Filaret. Monetaria Statului, | Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Na- I tionala. Banca României; sobele mele mai sunt intrebuintate | la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand HOtel;
In laşi, Hfltel Trajan ;85 sobe) in şcoala militară si casarme.
Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni.
Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se Cereasca de schimbarea fabrieatiunei noastre durabile si exacte do imitatiuni d0 tot felul, fie recomandate ca sobe Meidinger, constructiuno ameliorata sau Sistem.
Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratelo noastre fabricate.
Prospecte eu preturi reduse gratis si franco.
H *<	GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI	o >
.J O	HOTEL EKSTEIN	r > H
z a	— GALAŢI —	s o
s	— STRADA MIHAI BRAVUL —	H H
V) X	Recomand Onorabil, voiajori Hotelul mei) nuotl	r K
ea	construit şi mobilat, situat pe str. Mi hal Brav(0uza-	PS
	Vodă) care oferă toate avantaje'e necesare intere-	H
	selor Onor. Public flind situat aproape de Gara,	2
O	Tribunalul, Curtea de Apel şi tn centrul Oraşului.	B
E	Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spa-	
	ţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mat	O
E-« <	moderate. (167)	> r
< C	GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI	
MARE SUCCES!
INVETATORUL POPULAR
Publicare limbistică săptămânală.
Metodă pentru a învăţa singura scrie şi a vorbi limba franceză.
Subscripţiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două tuni l. n. 5.
Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,25 bani tn mărci postate.
A eşit de sub tipar No. 6
BUCUREŞTI
ADMINISTRAŢIA
STRADA D0R0B * NTILOR , N4. 133
DR. E. MAX
reîntorcându-se din călătorie, a reînceput consultaţiunilc sale, de la 8—11 a. m. Strada Clemenţei d'a-supra Farmaciei.
CONSILIUL CENTRAL
AL
SOCIETATEI FUNCTI0N4RIL0RPUBLICI
Prin decis. No. 27 Sflahotărlt ca toţi membrii se înainteze la biroul Societa-ţel Strada Colţii No. 38quitanţele anee-sate pe olungâ petiţie spre a se verifica şi dispune liberarea bonulut prescris de art. 59 din statute în care sŞ se prevadă dividentul de 6 0/0 ficsat de adunarea generală de la 21 Septebre 1886.
A SOSIT
LA
CAFENEAUA ,,UNION'(
CELEBRA
BERE DE MUNICH
LA ORAŞUL VIENA
ICnl, V Ictoril
I Pal. D ac.-Hom.
ALAVILLEDEVIENNE^a
Rocomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftlnatate ■>! soliditate următoarele noutăţi:
Flanele, camasi si ismene de lâna după
.Isteuinl profesorului l»r. ti. .Inrger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru lidantatl. Layettea al Trousouri pentru ropil. Trousouri pentru pensionate, oteluri ni rentaurnnturi
Ruf&rie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Uumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calilati si lăţimile.
Batişte de olanda si de lino albe si colorate
Ciorapi de Dame sl Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâDa si de matasc.
Avem onoare a Informa po clientela noastra ca a apârut CATAI.(><■(' NOSTRU ILUSTRA I 81 VA II TRIMIS ORI-CLI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL •DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Socec
REGIMUL DE LÂNA
AL
PROFESORULUI DOCTOR JAEGER
Recunoscut ca cel mal escelent
MEDALIAT ACUM IN URMI, DE JURIUL MEDICAL 0 N LONDRA CU
MEDALIE DE AUR
Sub-semnaţit având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi In lână curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului.
Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc tn magasinul
0 DOMNIŞOARA (Marmon-
TEL) Dă lecţiunl de piano şi solfegiu dupămethoda Conservatorului din Paris. Ase adresa Calea Griviţa, 51.
Cu onoare vid a face cunoscut onor. P. T. public că am primit un maro deposit do pelroleCi din Caucas (Rusia) tn tinichele do la Cassa d import E. DINE R M A N Galalzi si Batum şi le ofer cu un preţ foarte moderat trimise franco la domiciliu după cerere prin Carte Poştală la adresa de mal jos.
Asamenea ofer cu unpreţ foarte scăzut Pelrolefl Regal din prima fabr că I. Niculescu, Bazar Ploeştl, cu litru.
.Cu stimă A. goi,di»i.att
it Str. Salvator te
MORT
FABRICI DE SPIRT
APARATE oe CGGNAC
SI DE
mU TIRE ( slibovitm >
Pietre de Moara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu eorent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Colţel No. 49
AVIS IMPORTANT
PENTRU
AM t
A aparut de sub tipar carte intitulata:
TOALETA FEMEILOR
care tratează despre înfrumuseţarea feţei cu substanţe simple naturale, recomandate de higienâ şi medicină. A-ceastă carte necesară orl-cărel doamne coprinde peste 100 reţete, de cari se poate folosi cn succes pentru înfrumuseţarea feţei, conservarea părului, dispariţiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnică atât acea veche cât şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparaţiunea lor se poate face chiar tn fie-care casă, căci substenţele necesare sunt arătate tn mod cantitativ.
Lipsa unei asemenea cârţl era mult simţită şi apariţiu-nea el, de astâ-zl, o facechiare a fi prenumărată intre cele d'ântliO cărţi aeHigienă In limba română. Cu acâstadoam-nele vor fi scăpate de întrebuinţarea acelor, alifieler şi şi porilor, ce se găsesc pregătite tn comerţ şi cari tn genere nu fac de cat distrug i'jumuseţea naturală şi cau-seazâ perderl ireparabile.
Această importantă broşură eşită de sub editura libră- ! riet Universale «ZACHARIA NICOLAU» din Ploeştl se vinde : la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esemplarul.
In Bucureşti de vânzare la Librăriele E. Graeve, I. Hai-mann şi Leon Alcalai.
72,CALEA VICTORII 72 VIS-A-VIS DE PALATUL REG1L
0R JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART.
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
TURNATORIE DE FER Sl ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 261, — BUCUREŞTI
PREŢUL
Unei mori cu t piatră de 36 le! 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
Eseculează repede orl-care lucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu etc.
Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete dăcauviile, tzeve de tuci- Mare asortiment de pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouars,	111
Se Insărcinăză cu construc-ţiunl de turbinesi mort cu preţuri mal reduse de cât acele o in Viena si Pesta.
Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3
www.dacoromanica.ro