ANUL I No. 282. ANTEiA EDITIUNE SÂMBĂTĂ 1 NO UMBRE 1886 Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a FIE-CAPEI LUNI Si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE 1\ BUCUREŞTI: La r.ica AdmininC minierul, la Kioscul din ruc lonUnartrc I i I ADMIN1STRAŢIUNEA Ho. 3.—Pists Episcopiei.—Ho. 3. 15 BANI NUMERUL SO BANI UN NUMER VECHIU CWDIDVTII Ohl/ITIl Ml I.a nl«‘{îoril*' pculi-ti (‘onsil. comunal COLEGIUL 1 Dumitru Bratianu Ghkorghe D. Vkrnescu General Gheorghe Mânu Nicolae Gherasi ({. preş. la Cas.) Constantin Bof.rf.scu Alexandru N. Lahovari Dimitrie Giani Petre Gradisteanu Grigore Triandafil PaNa Buescu Emanoil Paciif. PnoToroPEScu Doctorui. Severeanu Io an Pf.ncovigi (lipscan) Christu Elefterescu (bancher) Sava Vasiliu (comerciant) Ioan Stanescu (comerciant') CĂREI LEGALITATEA?... Oposiţia este anarhiea! Oposiţia este criminală, căci a părăsit făţiş terenul legalităţii Constituţionale 1 Oposiţia lucrează lu întuneric şi a Intrat pe calea revoluţionară fiindcă văzîndu-se părăsită de popor în alegeri, nu cutează a se mai rezima pe el 1... Aşa strigau pe toate tonurile corifeii «Colectivităţi)- pe tribună şi în presă; aşa zicea, cu un aer de ipocrită părere de rău, şi îmbunătorii Curţii—acei falşi oposanţî—cari şi-au părăsit steagul în mijlocul luptei pentru ca se meargă se îngroaşe rlndurile duşmanilor ţării şi a asupritorilor noştri. Nici o calomnie nu ne a fost cruţată, şi ceata reptilelor guvernamentale, ne denunţa zilnic că conspirăm pentru ca se resturnâm ordinea de lucruri stabilite şi chiar pe Carol de Hohenzollern...; apoi cu oare care întorsături de frase se amnistează, prin anticipare, d. Ioan Bratianu de tot ce ar întreprinde în contra noastră, de oare ce eram atât de periculoşi vrăjmaşi aî ordine! publice şi trebuia se fim privegheaţi şi înfrânai', pentru salvarea societăţii de cataclismul cu care o ameninţam. Şi pentru ce oare se organizase în contra noastră, această cruciadă perfidă ? Pentru că, ne mai putând aborda urnele electorale, fără a espune pe cetăţeni la toate persecuţiile infame ale regimului, la toate brutalităţile sălbatice ale bătăuşilor seî,— noi adoptasem «abţinerea» de la ori ce alegeri, până ce regele, revenind la sentimentul datoriei sale Constituţionale, va impune Iacobinilor, de care s’a incongiurat, moderaţiunea legalităţii şi cuviinţa omenească. Cuvântul «Abstenţiune» a fost comentat cu atâta rea-credinţâ premeditată, încât el devenise sinonim de crimă de înaltă trădare şi toţi abslenţioniştiî se considerau de mai nainte, condemnaţi la tot arbitrariul apărătorilor ordine! şi tronului... In sesiunea trecută ministrul Justiţiei a cutezat a rosti chiar formula jpridicâ, dupe care trebuia se fim trataţi. El a zis: «Opoziţia nu mal are drept la ocrotirea legilor !» Adică noi nu mai aveam drept la justiţia ţării — cea ce în nici o ţară nu se refuză criminalilor celor mai de rând; şi într’o stare cu totul normală eram vestiţi de pe tribuna Camerei, că suntem puşi afară din ci-vilisaţie şi afară din umanitate— întocmai ca Piele-Roşie în Statele-U-jute. Iată unde ajunsese teoria dreptului, oficial proclamată ; cât pentru practică toată lumea ştie eă anticipase de mult asupra teoriei; scenele sălbatice de la Bose) şi Orfeu, asaltul bătăuşilor la Clubul conservator, infamiile şi devastaţiunile comise de bandele poliţiei la redacţiunele ziarelor oposiţiei, România, Epoca şi L'Indâpendance roumaine, sunt mărturii necontestabile câcî s’aâ comis în mijlocul Bucureştilor. S’a alcătuit chiar un cuvânt special pentru aceasta; cuvântul este «Naţia indignată», căreia îl este permis se pedepsească, cu de la sine putere, pe duşmanii regimului. De aici a resultat acest fapt neauzit încă până acum în vre-o ţară civilisată ; că, pentru a se menţine la putere un om şi coteria lui, ţara s’a împărţit în două tabere—în «joui-sseurs» dupe cum ’l-a numit d-nu Carp, şi în «paria». Regele, şeful statului care coprinde toată suflarea românească, regele care prin posiţia ce ocupă şi prin jurământul ce ne-a prestat, când l’am pus pe tron, era dator se fie drept pentru toţi şi se garanteze tuturor, fără osebire de opinium,sincera aplecare a legilor şi a constituţiei, s’a socotit deslegat de orl~ce îndatorire către noi. El, de fapt a închis ochii şi ’şi-a astupat urechile, pentru a nu vedea fără-de-legile sfetnicilor săi şi a nu auzi jeluirile şi protestările ţării. Lucrurile aQ ajuns la aşa grad,că astă-zî numai ciomagul domneşte In ţară; iar Bucureştiul, capitala româniei, spre ruşinea noastră este în prada unei bande de pretoriani, care ataca lumea ziua in amiaza mare pe strade, sparge uşile, invadează domiciliul cetăţenilor,prădând şi devastând casele oamenilor, carii critică regimul d-lui Ion Brătianu. Noi pretindem că majoritatea ţării este revoltată de acest regim infam , colectivitatea tâgădueşte a-ceasta, şi susţine din contra că noi suntem o infimă minoritate şi că ţara toată este cu d. Ion Brătianu ; dar întreb : de când minorităţile n’au dreptul de a trăi în libertate şi siguranţă? Şi dacă suntem o aşa de neputincioasă minoritate, de ce se desfăşură acest aparat de îngrozitoare violenţă şi de brutalitate sălbatică, de la Severin până la Dorohoiu ? De ce capitala ţârii a devenit un cuib de bandiţi care terorisează lumea şi nimeni nu’i sigur nici pe viaţa sa ? S’a acusat oposiţia că conspiră pentru ea,că văzând inutilitatea luptei în alegeri, a adoptat sistema abţinere!; ei bine iată că acum ne-am hotărlt se reintrăm in lupta electorală ; de ce se urmează acelaşi sistem contra noastră? De la un capăt la altul al ţării nu este de cât un concert de protestări contra bătăuşilor regimului, carii să silesc se împedice întrunirile publice, libera discuţiune a cetăţenilor independenţi; pentru ca toţi să voteze nu dupe conştiinţa lor, ci dupe interesul «Colectivităţii». In Iaşi s’au adus măturătorii, fa-naragii şi păzitorii barierelor, avînd In frunte pe ajutorii de primari şi agenţi ai poliţiei, pentru ca să împiedice întrunirile şi consfătuirile cetăţenilor oneşti şi independenţi ; în Craiova, comisarii de poliţie au spart întrunirea de la teatru cu o bandă de bătăuşi; in Focşani, Bacău, Botoşani, etc, aceleaşi lucruri se petrec. Daca te abţii de la alegeri, ţi se epune că ai eşit din legalitate, că vrei se faci revoluţie şi se aduc bătăuşii ca se te silească a intra în legalitate ; dacă te duci la alegeri, şi voieştî se urmezi strict dupe cum te îndemnă legea, eşti acusat ca perturbator; căci votând cum vrei se votezi, se restoarnă guvernul; şi iarăşi se aduc bătăuşii ca se te silească să nu votezi!.. Gare’i dar legalitatea ?.. Cum, numai aceia sunt în legalitate care sunt înhăitaţi în Colectivitatea omului sinistru ce ne guvernează ? Astă zi în România nu’i permis se ai convicţiuni nici caracter; supunerea mută şi ascultarea sclavului, aceasta se impune cetăţeanului, altfel vai de el, de libertatea şi de a-verea lui I Acei însă care sunt corupţi şi scan-daloşi, acei ce au pierdut şi onoare şi ruşine, au dreptul să aspire la mărire şi bun-traiâ. Alaltâ-erî, pe când bătăuşii Colectivităţii locale în mijlocul înjurăturilor, a asurzitoarelor vociferări şi ameninţări, împiedicau pe oratorii independenţi de a vorbi alegătorilor, era in sala primăriei şi d. Niculae lonescu. Această stafie a liberalismului Moldovenesc, înlâlnindu-se după întrunire cu un prieten care era scandalisat de cele petrecute, nu se sfii a zice cu indiferenţă: «•Hei, ce vreî ! liberalii aâ puterea «iVi-f natural si facă tot ce pot pen-«tru ca s’o păstreze qgt vor putea mal «multă vreme!» Treci pe drum şi ziua mare un hoţ te bate şi te jăfueşte şi daca întâlneşti pe d. N. lonescu, el, în loc să simpatiseze cu d-ta îţi răspunde cu răceala cinismului: «De sigur «că bietul om te a predat, câcî n’a-«vea para chioară; şi de! e natural «ca cel ce n’are—-daca poate—se ia «de îa cel ce are....» Aşa sunt toţi aceşti tarlufi; cât n’au unghii, sunt pasivi şi ipocriţi; când le-au crescut unghiile devin brutali şi te sugrumă fără remuşcare. Toată chestia este numai se poată şi se nu se teamă de răspundere. De aceia şi pentru omul de la Flo-rica constituţionalismul este, nu o chestiune de legalitate, ci de putere. Acum întrebăm, când se vor convinge oare şi asupriţii, că intr’ade-văr n’au nimic de sperat de cât de la propria lor virilitate ? Când se vor hotărî se voiască a nu mai suferi rolul nedemn de victime, pentru ca o bandă de spoliatori se se îngraşe din munca tuturor? Daca chestiunea este ast-fel pusă: tot ce poţi este legal şi legitim, oare nu se cuvine ca şi asupriţii se se folosească de această nouă doctrină a dreptului, inaugurată sub auspiciile Erel-Nouif... Dilema n’o punem noi; este pusă de guvernanţi, prin teoriele şi faptele lor zilnice. Noi vedem că toate convenţiile politice, cu bună învoială stabilite de către toate partidele, ca se formeze in ţară legalitatea formală, sunt sfărâmate şi asvirlite înlături ca netrebnice; in locul lor n’a rămas alt-ceva în picioare de cât dreptul forţei brutale. Buzduganul s’a reaşezat la locul de onoare între armele ţârii, ca in veacul de mijlocul. Era-Nouâ este reinaugurarea buzduganului şi proscripţiunea legalităţii formale-, şi daca aşa stau lucrurile n’a venit timpul se ne punem şi noi pe singurul teren în care ni se oferă lupta, pentru a redobândi libertatea, liniştea şi pacea perdute? Am dori ca alegerile aceste comunale se fie ultima încercare a amicilor platonici al unul constituţionalism, care de mult este pro-cris d’intre noi de către cel ce ne guvernează. A. 1>. Holban DECESELE AGENŢIEI „HAVAS* Ccnncs, 11 Noembre. Prinlul Waldemar respunzând regenţe! mulţumeşte Sobraniel pentru onoarea ce i se face şi adaogă ca aparţine tatălui s60 de a lua o holArîre, dar crede ca el va 11 personal reţinut prin alte datorii. Acest răspuns e considerat ca prevestitorul u-nul refus. Tirnova, 11 Noembre. Sobrania a ţinut azi şedinţa. Preşedintele a dat sensul respunsulul prinţului Waldemar şi a propussăse amâne pentru Sâmbătă viitoare. Tirnova, 11 Noembre. O depeşâ trimeasâ aslâ-zl regelui Danemarcei de biuroul Adunâril spune cft Sobrania e convinsa câ majestatea sa va au-torisa pe prinţul Waldemar a primi tronul Bulgariei. Tirnova, îl Noembre. Nu se ştie încâ Intr’un mod exact ce conduita va urma guvernul, după şedinda Sobraniel In care se va tncunoştiinţa Adunâril respunaul regelui Danemarcei tn privinţa alegerii prinţului Waldemar. Se crede de aci cft el va primi tndalft.Un oarecare număr de deputaţi pârâsesc deja Tirnova, chemaţi fiind de afacerile lor private. St. Pete'sburg, 11 Noembre. Organele oficioase ruseşti spun câ Rusia nu poale recunoaşte nici o decisiune a Sobraniel actuale; trebuie o allâ Sobranie aleasă peste 2 luni, când spiritele vor II liniştite. St. Petersburg, li Noembre. Noroie Vrcmia spune câ nu trebue să sa presupună câ alegerea prinţului Waldemar va modifica opiniunea guvernului rusesc, şi cft de altminteri e sigur câ prinţul Waldemar va refusa tronul Bulgariei. Berlin, ll Noembre. Împăratul a conferit după ameazâ cu prinţul de Bismarck. Paris, 11 Noembre. D. Paul Beri, resident general al Fran-ciel tn Tonkin, a murit. Berlin, 12 Noem. Budgetul militar prusian, supus consiliului federal aralb In chelluelile ordinare şi extraordinare, o sporire do IU milioane m&rcl mal mul ca in 1886. Viena, 11 Noembre. 0 scrisoare adresată din Berlin «Corespondenţei politice» spune câ prinţul de Bismark crede câ serveşte mal bine interesele picii, făcând serioase şi sincere silinţe pentru a reconcilia opiniunile divergente, intervenind Intre interesele contrarie şi depărtând neluţe:egerlle. Presa i’ar trebui să facâ mai grea această sar-inâ penibilă. Pesta, 11 Noembre. Comitetul delegaţiunel ungureşti a vo-at budgetul afacerilor streine. El va cere contelui Kalnoky In şedinţa de Sâmbătă, explicaţiunl asupra siluaţiunil politice. Pe»t«, 11 Noembre. Comisiunea delegaţiunil ungureşti a discutat budgetul resbelulul care a fost a-doptat tn părţile Iul esenţiale. Ministrul ■de resbel ’şl a exprimat mirarea, că o broşură care tratează lntr un mod superficial de armata auslro-ungară să poată fi basa unei discuţiunl serioase. Această broşură conţine nenumărate aserţiuni neesacle. Ministrul demonstra marele progrese rea-lisateln organisaţiunea armatei şi mal cu seamă tn artilerie. TELEGRAMA M. S. REGELUI Primim din Rîmnicu-Vâlcel următoarea depeşă: Următoarea telegramă am adresat Majestăţel Sale Regelui: Cei cinci arestaţi politici, Bon-du, Apostolescu , Zugruvescu , Davtdescu si Stoenescu suut torturaţi intr'uu mod din ce în ce mai ncoutenos de către Administraţie. Sunt ţinuţi in beci plin cu apa. Zile Întregi nu li se da mâncare, adesea ori *i pun In Ilare, nu li se permite se comunice cu nimeni, nici cu părinţi lor de si secretul e ridicat sl Judele instructor permite comunicarea. — Toate redamatlile adresate autoritate! judecătoreşti nu au nici un efect, fiind ca nu sc Un In seama de administraţie. Vă rugfim respectos să faceţi a Înceta aceste violenţe ale prefectului a-cestui judeţ care e interesat direct In aceasta afacere. Const. Herăscu, Sc. Călinescu, Geor-gr Fărcăşanu, Ioan Bucşenescu, Mata-che Temelie, Ioan N. Iancovescu, C. H. Vlâdescu, N. Iepure, I. Sinescu. lini funcţionează Justiţia în tara româneasca? Si daca mai funcţionează: Când sc vor judeca ncusnlii din Rântnlcul-Yclcel pe care guvernul caut» sc-i omoare prin relele tratamente în închisoare? Când se va termina instrucţiunea deputatului Oroveanu si a celor alţi implicaţi in atentatul de Ia 4 Seplembre ? Cuiul se va lua mesuri pentru a se pedepsi vandalismul eserci-tat contra ziarelor Roixxâiaia, riiacI6peiicLB.ric5erou.xxiaine si Epoca. Xu cutn-va este porunca ca a-eeste afaceri se sten atârnate pena dupe alegerile Comunale? CĂTRE ALEGATORI Guvernul d-lui Ion Brătianu, a cheltuit tn zece ani de zile I ii miliard 82 milioane pe când sub guvernul conservator s’a cheltuit tn 5 ani, abia 324 milioane. Guvernul d-lui Ion Brătianu a mărit datoria publică cu 455 milioane. Guvernul d-lui Ion Brătianu, dupe ce a cheltuit peste un miliard, In zece anî, a declarat in ultimul mesagiu de deschidere a corpurilor legiuitoare, ca a trebuit se amâne e-secutarea lucrărilor publice votate de camere, fiind-ca lipsesc mijloace. Guvernul d-lui Ion Brătianu, dupe ce a cheltuit peste un miliard, In zece ani, a declarat prin organul ministrului Cultelor, d. Dim. Stur-za, ca de câţi-va ani instrucţiunea publica a mers înapoi. D. Ion Brătianu, a declarat că a tolerat abusuri, asasinate si procese scandaloase. Guvernul d-lui Ion Brătianu a declarat prin organul d-lui Stâtescu, ministru al justiţiei, că o parte din cetăţeni nu mai are drept la pro-tectiunea legilor. Daca guvernul d-lul Ion Brătianu este în stare să desminţâ prin organele sale aceste acusaţiuni, luăm angajamentul solemn d’a sfătui pe alegători se voteze pentru candidaţii guvernului. Până atunci însă zicem tutulor Românilor, cetăţenilor din ori-ce partid, profesiunelor liberale, comercianţilor, funcţionarilor: «La vot secret, votati în contra candidaţilor guvernului». Sâmbătă 25 Octombre, la 8 ore săra, consiliul comunal al laşilor convocase pe cetăţeni In sala Primăriei locale, spre a le da seamă despre modul cum se administrase comuna In cursul ultimilor 4 ani. Am mers cu toţii la această Intru* www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 1 NOEMBRE nire. unde a venit d. primar şi a citit un manuscris în mijlocul tăcerel şi a liniştel cele’ mal perfecte. Această aşa numită «dare de seamă» nu era alt ceva de cât o apologie a meritelor, sîrguinţel şi capacităţii membrilor fostului consilia şi a primarului însuşi, adecă a d lui Leon Negruzzi. Din partea oposiţieî a luat cuvântul d." Anastasie DrăghicI; dar îndată ce î se dădu cuvântul de că re ajutorul de primar, d. Nicolescu, ■ presida întrunirea, o furtună de injurii şi vociferări l'ad întâmpinat înainte de a zice măcar o vorbă. CâţI-va beţivi, membri al «naţiei indignate», întovărăşiţi de măturători, homari şi fanaragil — având în frunte amploiaţi al comisiilor poliţiei, făceaţi această zurbă necuviincioasă ; «'a făcut apel la d. a-jutor ca să impue tăcere oamenilor sSl.şi în fine dupe o 1/2 oră şi mal mult de oboseală s’a permis d-lul DrăghicI să zică câte-va cuvinte. D. DrăghicI a arătat că ceia ce a cetit d. primar nu este o dare de seamă serioas», c»cî nu s’a arătat de loc a-devărata situaţie financiară a comunei pe care o ştieînămolităîn grele datorii; şi că se cuvenea, dupe 4 ani de administraţie, să ni se spuie în fine de d. primar cum stă comuna şi ce moştenire lasă vechiul consilia, celui ce se va alege acum. Se vorbeşte prin public că datoria asfaltului,în loc să scadă prin amorti-sarea anuală, s’a îndoit; că ratele nu se mai plătesc, că în fle care an să fac noul împrumuturi pentru a trăi zi cu zi ; că nici o măsură de îmbunătăţire practică şi serioasa nu s'a luat pentru a se restabili echilibrul bugetar, nici pentru a se ameliora soarta oraşului. Că chiar din declaraţia d-lul primar nu răsare alt-ceva de cât că s'a adus,în 4 ani, câţl-va metri cubl de apă mal mult şi că s’ati pus «tăbliţe» pe strade de şi dările aG devenit esorbitante. Observaţiile d-lul DrăghicI aG fost primite în aplause de sala întreagă cu ţoale vociferările bandei bătăuşilor. Apoi veni la tribună un membru al consiliului comunal d. P. Niţescu , fliDd-că d. primar dupe lectura ce ne-a făcut, părăsise sala fara a catadecsi să stea să ne dea lămuriri, dupe cum este usul tradiţional în Iaşi. D. Niţescu Începu să acuze oposiţia, că nu ştie nimic în trebile comunei; a pretins că observaţiile d-lul DrăghicI ii'ad nici o valoare căci comuna sta bine, şi că nu s’au pus dări dar cu toate aceste s’ad făcut faţa la toate îndatoririle situaţiei... Intr’un cuvânt, toate sunt bune şi regulate, iar cetăţenii n’ad de cât să aleagă tot pe consilierii aceştia căci ca dânşii nu mal sunt în Iaşi. Cât pentru oposiţie, ea este ignorantă şi incapabila de a administra comuna ; dovadă d. Macri singurul membru al oposiţieî care a fost în consiliul trecut. Ştiţi ce vroia d-lul, d-lor—zice d. Niţescu — voia să îndoiască dările pentru a plăti asfaltul 1 1 D. Macri a rămas singur şi noi ne-am căutat de treaba noastre, cum ştim noi să echilibrăm bugetul I... Eac'aşa/... D nul Niţescu şi-a încheiat vorbirea în mijlocul murmurilor alegătorilor ne- FOITA ZIARULUI „EPOCA11 » (9) BARRU KATARGIU (Urmare^ Katargiu nu eraîn necunoştinţâdecele ce se plăsmuiad contra zilelor lui, dar el nu credea pe adversarii săi politici aşa de perverşi, In cât să alerge la a-sasinat pentru ca să scape de dânsul. Luni la 4 Iulie, el se culcase puţin dupe dejun, şi, fiind că era indispus de migrena sa obicinuita, rugase pe d-na Katargiu să nu ’1 deştepte pânâ va veni ora plecării la Cameră. Atunci Barbu Slătineanu, unul din amicii Iul, care aflase într’un mod foarte vag de la soţia unuia din conspiratori despre întocmirea complotului,veni să ’l comunice ceia ce ştia în această privinţă şi să ’l facă atent asupra primejdiei ce ’l ameninţa. Dar B. Katargiu respunse cu nestrămutata sa Încredere în lealitatea poporului român. «Nu există român, zise el, care să fie capabil a ucide un român.» A doua zi, d. Nicolae Bibescu, prefectul poliţiei, veni la dânsul acasă spre a ’1 „duce cu sine la Camera. D-na Katargiu, îngrijată peste măsură de Cele ce auzise că se urzesc contra vie- mulţumiţî, afara de agenţii poliţiei cari strigai! cât le lua gura: Nu ne trebuie opoziţie! noi voim pe vechiul consiliu! pe d. Leon Negruzi. D-nul Macri luând cuvântul a voit se respundă, «iar vociflcările bătăuşilor aU început din nofl cu strigătele: jos 1 jos! noi voim pe vechiul consiliul După o oră de zurbă, d. Macri putu înfine se vorbească şi se arate halul în care se află comuna: datoriile saU îndoit cfteî în fle-care an se sporesc prin noi împrumuturi. A arătat că acest consiliu este lipsit de cele mal elementari cunoştinţe economice şi administrative; că budgetul anului 1880 este în deficit cu 560,000 lei fără să se fi făcut vr’o îmbunătăţire întru nimică. In fine că îndemnurile d-lul Macri de a se pune oare care ordine şi economie în administraţia comunei aG fost zadarnice. Cuvântarea d-lul Macri a fost sdrobi-toare şi sala întreaga l’a aplaudat aşa încât vocea bătăuşilor a fost înecată în aplause şi strigările de bravo. Ast-fel s’a încheat Întrunirea oficială. Pentru a două-zi Duminică opoziţia obţinuse sala ca se ţin» Întrunire la ora 1 după ameazl. Prin depeşă vi s’a relatat sumar cum, de dimineaţa, d. ajutor Ornescu adunase în sală vr’o 400 măturători, fanaragil, homari şi în capul lor împedica lumea de a Intra în sala împingând cu lovituri pe alegătorii ce voiai! se asiste la întrunire. Alegătorii indignaţi aii lnlrat în sala şedinţelor, unde aflând pe d-nil C. Roj-niţa, Naiman Parasehivescu şi Dimi-trache Mehalu le aG făcut energice şi meritate dojane... D-lor însă se apăraO mored ca nu sunt răspunzători, câcl d. Ornescu face tot ee se petrece în cea l’alta sala. Atunci cu toţii ne-am dus In salonul d-lul A. Cantacuzin-Paşcanu unde am ţinut întrunirea sub preşedinţia d-lul colonel N. Iamandi. Aici, în mijlocul unul public compus din alegatorii ambelor colegii electorale, vr'o 300 persoane aproximativ, s’a dat cuvîntul d-lul A. D. Holban, care a arătat mal întâid ce a ajuns, sub regimul colectivităţii, libertatea întrunirilor. «Inteligenţa este Înăduşită de drojdiele «uliţei, sub pretext de libertate. In laşi, «zise oratorul, până aslă-zl s’a respectat de «toate partidele dreptul discuţiunel libere; «şi ceia ce nicăieri In ţară n’a esistat, se «menţinuse intact în urbea noastră: acesta «era dreptul de a discuta prolivnicil par-«tidelor, unul în potriva altuia, In aceiaşi «întrunire, de a fl ascultaţi fără al amuţi «prin intimidări şi maltratări; iar cetă-«ţeanul independent, din aceste discuţii, «putea să’şl formeze convingerea cui se «cade aşi da votul. «El bine iată că şi această mare libertate,pe «care noi cu toţii, toate partidele, ştiusem «se o conservăm 21 ani, a fost suprimată! «Mal mult, chiar dreptul de întrunire s’a «pătat prin ruşinoasa purtare a ajutorului «de primar Ornescu. «Iml pare rea să văd în capul listei gu-«vernamentale persoane pentru care a-«veam stimă, precum sunt d-nil L. Ne-«gruzzi, N. Culiano, D. Guşti, N. Gane «cari vin sâ’şl propună candidaturele lor «în vtrful bâtelor şi prin graiul avinat a «tot ce oraşul acesta are mal decăzut. «Ruşine I ruşine, câcl pentru un triumf «electoral efemer, aft sacrificat libertatea ţel soţului săii, zise prefectului : «Mal lâsaţi-1 în pace cu politica, căci se pregăteşte o nenorocire.» — «Nu te teme, Vorniceaso, îi respunse d. N. Bibescu, de vreme ce Coconu Barbu este cu mine.» Mercurl la G Iunie, D-na Katargiu pleca la Maia spre a pregăti toate pentru primirea deputaţilor din Moldova, căci peste două sail trei zile Camera trebuia să se închiză şi drumul către Moldova ducea pe la Maia. Katargiu Înţelegea că legăturile poli-tilce se păstrează şi se Întăresc prin mici îndatoriri, prin conversaţii intime, prin acele mulţumiri nepreţuite pe cari cine-va le gustă în casa amicului săfl şi cari adesea au o influenţă decisivă asupra bărbaţilor politici. Vineri la 8 Iunie 1862, el pleca la A-dunare cu presimţirea morţii în inimă. Mal mulţi membrii al partidului liberal şi anume d-nil Anton Arion, N. T. O-raşeanu, Gr. Miculescu, Gr. Heliat, E. Carada, I. Ionescu, D. Petrolian şi C. Trandafir, hotărâseră a serba printr’o întrunire pe Câmpul Filaretulul aniversarea zilei de 11 Iunie 1848. Conservatorii, lngrijaţl de sgomotul se se făcuse împrejurul acestei serbări, amin-tindu-şl că tot aci în anul trecut se subscrisese o petiţie către Domn, prin care se cerea modificarea legii electorale într’un sens mal acomodat agitaţiunilor de strada, temându se de scandalul ce ar putea provoca o asemenea întrunire într’o superescitaţie aşa de acuta a spiritelor, mşi ales • şi cuviinţa, şi ai! perdut dreptul la consideraţia noastră. ■Sunt amârtt pînâ în suflet se văd pe «d-1 D. Tăcu, pe ace! ce altă dată la pri-«mârie, în mijlocul cetăţenilor, alături cu «mine, susţinea că cetăţenii au dreptul se «discute viata pubtica si privata a celor ce «le solicită voturile, sfe’l văd şi eG astă-«zl între sugrumătorii liberului cuvânt î • ce decădere! ce ruşine 1 «Dar, d-lor,când arunc privirele asnpra «listei guvernamentale ea îmi înfăţişează «oglinda colectivităţii; văd pe acel cari «au compromis toate partidele şi le-aO «făcut să merite legitimele critici! ale ad-«versarilor lor, adunaţi toţi pe o singură «listă. «Fracţioniştil îşi ad acolo coada lor de •smeO, conservatorii şi vechil roşi! asemi-«nea împreună cu câte-va personagii fără «nici o valoare intrensecă. Este corabia lui «Noe cu toate animalele potopului. Aşa «bună-oarâ d. D. Guşti, vechia Cuzist şi «apoi fost roşu, primar ai roşilor In mal «multe rlndurl şi fost ministru al Cultelor «la 1868, este astă-zl câptuşala d-lul Leon «Negruzzi, junimist conservator; d. Guşti «îmi face efectul unul cal de lux, care de «la cupea a ajuns la saca. D. Dimitrte • Tăcu fracţionistul Înfocat de altă dată, «care la întrunirea oposiţieî din 1883 zicea «că dd Brătianu şi Rosettisunt cioclii ţării, «căci ai! corupi caracterele şi ah sărăcit «ţara;d. D. Tăcu care jura pe onoarea «sa în banchetul oposiţieî din :883 că nu •se va deslipi de noi până va resturna acest «r gim criminal... D-sa este pe lista guver-«namentală 1 1 Mal mult, în luna trecută «l’arn auzit vorbind la Atenei!, în numele «Ieşenilor şi acuztndu-ne pe noi membrii «fideli al oposiţieî că suntem vânduţi sfrei-•nilor pentru că lucrăm să răsturnâm pe «d. Ion Brătianu, salvatorul ţării 1... «Vă rog,d-lor, spuneţi fostafi vr’o tntru-«n're publică în Iaşi care sădea delegaţie «d-lul Tăcu să vorbească în Bucureşti în «numele nostru ? (voci : nul n’a fost I) «Atunci cum şi-a permis acest om să min-«ţească cu atâta neruşinare ?.. (aplause) «D-nil Negruzzi şi Gane conservatori sunt «şi el pe această listă, după ce şi-a părăsit «steagul şi şeful lor legiuit. «D. Leon Negruzzi ne-a vorbit de onesli-«late Sâmbătă seară ; dar vă întreb d-lor «această purtare este semn de probitate ? «Este prob omul care promite să dea «ceia ce nu poate da ? Mal toţi sunt de-«putaţl şi senatori ; apoi mal afl şi câte «un post, care de administrator la St. Spi-ridon, care de profesori la universitate şi «avocaţi pe la credite : când ati să aibă «timpul să administreze comuna laşilor ?.. «(aplause). «Un om, când voieşte să lucreze serios, «nu sevlră aşa In toate funcţiile publice, «daca are conştiinţa datoriei. «Din causa aceasta d-lor comuna s’a în-«nâmolitîn datorii îngrijitoare precum v a «dovedit’o d. Macri aseară. Din cauza a-«ceasta toţi lucrează fără conştiinţă şi ne «vedem împinşi la faliment... «Aşa s’a făcut, tot cu uşurinţă şi’n 1872 «de d. N. Ganea, care era primar atunci; «d-sa ne-a impus datoria asfaltului de 4 «milioane de franci, fără a ’şl da seama «că resursele normale ale laşului nucom-«portă aceasta mare sarcină de lux....E(l «ş’atuncl eram în opoziţie împreună cu «d. Mârzescu, şi am atacat cu violenţă pe «d. Ganea pentru neprevederea sa pre-«veslindu’l că duce comuna la faliment.... «D. Ganea s’a supărat şi m’a provocat la «duel. Astâ-zl iată s’ad realizai prevede-«rile mele, nu ale d-lul Ganea. El, cum «voiţi să cred pe cuvânt pe d-nil Ganea şi «Negruzzi când ne spun că lotul e tn regulă la comună ?... «Ştiţi în ce hal sunt finanţele comunei? când cestiunea rurală se rezolvase în-tr’un sens contraria dorinţelor celor neastâmpăraţi, cu atât mal mult cu cât chiar în ţările cele mal liberale întrunirile prea numeroase sunt îngăduite numai într'un local acoperit, conservatorii, zicem, ceruseră de la guvern poprirea acelei adunări hotărâte pentru agitaţie şi scandal. Barbu Katargiu, de acord cu majoritatea Ca-meril, se declară contra întrunirii proiectate şi rosti cu această ocaziune a-cel discurs, al carul final aşa de bine cunoscut este testamentul şi programul său politic. «Pacea, domnilor, zile el cu o voce adânc mişcată, pacea şi odihna e scăparea ţării, şi voiG suferi moartea mai ’nainte de a călca sau a lăsa să se calce vre una din instituţiile ţării 1» Pc la 5 ore şi jumătate el eşea din Cameră. Printr’o coincidenţă misterioasă, cupeul său plecase. C. Canta-cozino ÎI oferi trăsura sa, când d. N. Bibescu îl invită să vie cu dânsul. Se suiră amândoi în trăsura prefectului de poliţie. Dar pe când trăsura intra pe sub turnul ce formează intrarea în curtea Mitropoliei, o detunătură de pistol se auzi. PrincipeleDimitrieGhica sărind strigă : «In Katargiu a tras !» D. Plagino, care se cobora pe aleea ce duce afară din Curtea Mitropoliei, înţelegând că o mână ucigaşă a tras a-supra Primului Ministru, se întoarse înapoi, sări din trăsură spre a vedea ce s’a Întâmplat. Barbu Katargiu păs- • Asfaltul era I milioane la început; un «milion s’a amortizat, deci a rămas acum «3 milioane. Cu toate aceste datoria as-«fallulul este lot de 4 milioane plus 2 milioane datorie flotantă contractată la •casa de depunere tot pentru plata rate-«lor asfaltului care se urcă anual .a 360 «mii franci. Dar nu'l numai atât. S'a con-«tenit de se plăti rata de amortizare; tn «cât cu administraţia d-lor, datoria acea-«sta din amortizabilă a devenit perpetuă «şi nici aşa măcar bugetul nu*lechilibrat. «Datorit, datorii şi iar&'şi datorii acea-«sta ’l maxima d-lor 1 Cum face şi d. Bră-«tianu cu bugetul statului, (aplause) , «V6 spun că n’aO pus dări ; nu’l adevărat, căci dările sad îndoit d-voastră, ştiţi aceasta, câcl le plâtiţi. (aşal aşal 1) «’Ml pare răG se văd pe această listă «colectivistă două persoane pentru care «un o adevărată amicie; pe d-nil N. Cu-«liano, rectorele Universităţii noastre, şi «pe d. Bogdan directorul Bănceî. Pe d. «Bogdan îl cunoscdela 1865 din Bucureşti; «ori ce post a ocupat în tot-d’auna ’şl-a «făcut datoria şi a fost lăudat de toată lu-«mea. De ce d-sa, care are o funcţie atât «de absorbitoare vine să se amestice în «administraţia comunei câreia nu’l poate «da timpul săd ?—Cred câ s'a făcut pre-«siune asupra d-lor Culiano şi Bogdan «numai casă se poată tmpuia lista guvernamentală cu două floricele. «Primarele Negruzzi din periodul 1883 — «86 a lua sucresiunea primarului N. Ganea «din 1872—75; este o perfectă continuitate «de incapacitate financiară şi administra-«tivă, căci ne-au adus finanţele comunale «la uşa falimentului. Daja datoria asfallu-«lul nu se mal atnorliseazâ, şi din 4 mili-«oane a ajuns la 6 milioane; dacă le vom «mal acorda încă pe un ; eriod de 4 anî «administraţia comunei vom ajunge la «Bancruta declarată». Preşedintele dădu apoi cuvântul d-lul Miclescu care reluând discuţia candidaţilor guvernamentali unul câte unul zise : D. Dimitrie Guşti este deputat şi consilier; d. Leon Negruzzi primar şi deputat; d.Nicu Ganea deputat,administ. Casei Sf. Spiridon.şi consilier; d. Dimitrie Tăcu deputat, avocat al creditului urban,cu 800 fr. pe luna, avocat privat, arendaş de moşii, şi vrea şi primăria ; d. Ianov deputat, membru la institutul Başotâ şi membru la primărie ; d. A. Xenopol, profesor la Universitate, profesor la şcoala militară, profesor la şcoala de Bele-Arte, profesor la Institutele Unite şi încă la alte doă şcoli şi membru la primărie. D. Miclescu arata părerea sa de răii că vede pe listă pe rectorele Universităţii care se produce pentru prima-oară In alegeri sub auspiciile bâtelor «pacinicilor Cetăţeni» ; regretă asemene că vede înscris şi numele d-lul Bogdan. D-l Miclescu crede că aceste nume s’afi prestat de complesenţă, neavfind cum să se sustragă de la solicitările colectiviştilor lefegii. Oratorul explică apoi ca votul făcân-du-se pe scrutin de listă trebue să se voteze lista Întreagă ; căci ori-ce ştergere a unul nume constituind un semn, votul chiar pentru restul'numelor devine nul. Apoi luând lista oposiţieî şi cetind'o arată valoarea el necontestata faţă cu lista guvernamentală şi isprăveşte conjurând pe alegători să o vo-lezt nu numai ca o protestare politică, dar chiar În interesul bine Înţeles al Comunei. tra încă poza sa obicinuită în fundul trăsurel, ţinând capul plecat spre piept. D. Plagino, care ’l ştia atitudi-nele, credea că primul ministru, des-gustat de cele ce se petrecuseră în Cameră, se cufundase Într’o posomorâre muta, şi de aceia se apropiâ de dânsul cu vorbele; «Eşti amărât, cocoane Barbule?»Dar în acest minut picioarele lui Katargiu alunecară, capul li alunecă în desordine şi sângele de care era acoperit tot spatele său dede pe faţă cruda realitate. Lovitura fusese dată pe dinapoi în osul craniului a-proape de împreunarea sa cu gâtul, şi glonţul,întâmpinând acest obstacol, a-lunecase d’a lungul coloanei vertebrale, pe care o rupsese, aşa ca moar tea a fost instantaneă. 1) Ucigaşul trăsese aşa de aproape,în cât părul capului era pârlit. Grigore Filipescu văzuse câ cine-va dedese cu o basma semnalul pornirii lui B. Katargiu, şi poate câ atunci n'ar fi fost cu neputinţă de a se descoperi urmele criminalului ; dar lipsa de dibăcie a poliţiei Înlesni evaziunea lui. D. N. Bibescu dete ordin să se închiză uşile Adunării şi să nu se permită nimănui să iasă ; însă deputaţii, dupe câte-va minute de aşteptare inutilă, Îşi făcură drum cu sila şi se precipitară către cadavrul Primului Ministru. D. Nicolae Bibescu părăsi între acestea dealul Mitropoliei şi alergă la Palat, ca să comunice Domnului înfiorătoarea tragedie. Cea d'ântâiu mişcare a lui Cuza fuse de a Veni rendul în fine d-lul G. Panu care rosti un discurs substanţial şi în-tr'adevăr elocinte. AG fost momente unde cuvintele d-lui Panu fulgeraG pe colectivişti, în mijlocul aplauselor şi aclamarilor asistentelor. D-sa a stigmatisat «pe liberalii făţarnici «cari se gudură pânâ pun mâna pe pubere ş’apol ’şl aratft arama; pe cel cari «din ipocrizia religioasă şi-ad făcut o procesiune pentru micile lor interese: aceşti «oameni represintft şcoala minciune! şi a • corupţiunel. EI demoraliseazâ ţară, nu •acel ce 'şl-aă opiniunl hotftrîte, fle cât de «înaintate, dar cari cred In ele; şi chiar, «când nu sunt populare aO curagiul de a «le declara pe faţă. «Am fost calomniat pe din dos, zice d. «Panu,prin întrunirile secrete ţinute noaptea prin mahalale, şi când am venit cu «colegii mei la primărie să mă apăr în «public, mişeii ce ra'ai! calomniat aG adus «fanaragil şi homarii să ’ml pue pumnul «tn gură... s’aO temut să nu Ie rup de pe «obraz masca Jesuitulul. «S ad zis tn contra mea câ sunt vândut «jidanilor şi câ am să dărâm bisericile şi «să alung popii... dacă voia fl ales la pri-«mărie. Pentru ce? Pentru că In ziarul «med Lupta mi-am arătat părerea tn ces-«tiunea religioasă şi în cestiunea evreilor. «In privirea evreilor am susţinut că de «vreme ce este o lege care autorisâ tmpft-«mântenirea lor, de ce nu se Tmpâmânte-«nesc acel tineri cu merite şi instrucţie «cari pot fi utili ţări prin munca şi cunoş-«tinţele lor; oare pentru această idee au «dreptul să ’ml arunce piatra acel care în «întruniri ţipă contra evreilor, iar intr'as-«cuns se asociază la toate gheşefturile «murdare cu jidanii acel mal decăzuţi şi «mal fără scrupul? .. (Aplause). «Apoi d-lor nu vedeţi reaua credinţă! «ce, dacă voi fi ales In consilia comunal «am să fac împământeniri de evrei? a-«ceasta este de competenţa consiliului co-«munal?... «In consiliul comunal nu are ce căuta «nici cestia politică a evreilor, nici ces-«tia religiuneî; tn consiliu comunal |un «singur lucru se impune: o bună şi inte-«ligentă administraţie a finanţelor comu-«nel aşa ca să se uşureze posiţia contribua-«bilior săsefacătmbunătăţiriietrebuitoare «în oraş şi să se curme odată cu lmpru-«muturile care duc oraşul la ruină. «Trecând la acusaţiunea ce i-se aduce «câ e contra religiuneî, fără a nega câ-«tu-şl de puţin scepticismul săd întreabă: «Cine sunt acel cari iaG apărarea religiei «contra mea?.. Ex-popa Rojniţâ, care a «comis cel mal mare păcat ce-1 poate co-«mite un creştin, acela de a lepăda pot-«capul ? «SaO poate ortodoxul şi pravoslavnicul «d. Ianov, care îşi bate joc mal tn toate «zilele, Intre patru ochi de tot ce creştinii «ţin mal sftnt?.. D. Ianov care In culoarele «camerei amuzează lumea cu glume ne-«sârate pe seama religiuneî,saQ poate Nai-«man-Paraschivescu care n'a aprins nici «măcar o candelă pe mormântul Iul Pa-«vlescu ?» (Aplause sgomotoase). . A. B. C. Hai'iton. INFORMATIUNI Eri la 4 ore şi jumătate s’au Întrunit alegătorii colegiului 1 la Sala Unirea. Sala gemea de lume, de şi nu erau faţă de cât alegătorii col. 1, chemaţi prin invitaţii personale. Dupe ce dd. Dim. Brătianu, G. Vernescu , Al. Lahovary şi Petre întreba dacă asasinul s’a prins, şi, la răspunsul negativ al prefectului de poliţie, el nu ’şl putu stăpâni indiguaţia, care isbucni în cuvinte insultătoare la adresa celor ce nu ştiura să ’şl facă datoria. Ştirea despre asasinarea lui B. Katargiu se împrăştie cu iuţeala fulgerului nu numai în Capitală, ci şi în judeţe. Ea produse o consternaţie generală în ţară, Principele însuşi, cu toată cunoştinţa vagă ce avea de cele ce se fomeniau la Întuneric contra vieţel Primului Ministru, păru teriflc&t de a-ceastă noutate Înfricoşată. El veni la casa marelui bărbat de stat spre a vărsa lacrimi peste acest cadavru cald încă şi a lua parte la doliul familiei. Locuitorii Capitalei se grăbiră de a-semenea să vază încă odată pe acela care umpluse ţara cu numele săfl. A doua zi Sâmbătă la 9 Iunie, poporul se grămădea In grupe-grupe, spre a saluta pentru cea din urmă oară aceste rămăşiţe triste. Tocmai către seară cadavrul fu aşezat pe un catafalc superb în biserica Sărindar, unde în ziua următoare i se oficie ceremonia funebră. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA i NOEMRBE PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA" Tlrnglu G,000 dc Toi ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. GriUişteanu, au rostit câte-va cuvinte, de* Întrerupte de numeroase aplause, s'a aclamat lista candidaţilor pe care o vom publica mâine. * Suntem positiv informaţi că s’au făcut demersuri foarte active pe lângă d. loan Galenderu, pentru a'l hotărt 9e primească se fie pus pe lista guvernamentală, la comună. D. Calenderu a refusat In modul cel mal categoric. Nici n'am crezut un minut, că o persoană distinsă ca d. Calenderu se primească a fi pus pe listă Intre d. Serurie şi d Bibicescu. X Eri s’a făcut la ora 1 ceremonia instalării preşedintelui Curţii de casaţie. Toţi membrii se găsesc în sala cea mare a secţiilor unite, d. G. Creţeanu ocupa fotoliul de preşedinte. Dupe citirea decretului şi actului de jurământ, dd. Teodor Ro-setti şi G. Filitis rostesc câte un discurs lacarerăspunde d. C. Schina preşedintele. X Delegaţiunea Bulgariei care va duce prinţului Waldemar votul so-braniei, va trece Sâmbătă prin Capitală. X Comisiunea românâ-rusâ pentru lncheerea unei convenţiuni comerciale s’a Întrunit eri la domenii sub preşedinţa d-lui P. S. Aurelian. DEPESI „HAVAS” Ternova, 10 Noembre.— Dis de dimineaţă grupuri de deputaţi şi de curioşi lnconjurad mica sală Încarc So brania ţine şedinţele. Doamnele oraşului 'şl iad locul In galeria din dreapta pe când mulţimea se grămădeşte In cea din stânga. In tribuna ce se altă lângă biurod, se observă vice-consulil Angliei, Austriei şi Italiei precum şi corespondenţii ziarelor. La ora 10 preşedintele Jivkof urmat de accesorii săi ocupă biuroul şi miniştrii Radoslavof, Stoilof, Nicolaef şi Nacievicl intră In sală. Se procede la apelul nominal, 435 membrii «unt presinţT, şi 58 lipsesc. Preşedintele acordă cuvântul d-lul Radoslavof, preşedinte al consiliului, care trebue să supue adunării o propunere privitoare la alegerea prinţului Bulgariei. D. Radoslavof se ridica şi spune că guvernul alege ca candidat la tronul Bulgariei pe prinţul Waldemar. Prinţul spune el, e membru al familiei regale din Danemarka şi căsătorit cu o princesă de Orleans. Alianţele sale sunt ilustre. Dupe cum ştiţi, conform tratatului de la Berlin, această alegere trebue se fie aproba'.ă de puteri. Vă propunem să alegeţi pe prinţul Waldemar prin aclamaţiunl, pentru ca puterile să constate sentimentele repre-sintauţilor naţiunel. 0 mare tăcere se făcu In urma a-cestor cuvinte ale preşedintelui consiliului. Preşedintele Sobraniel se rigica a-tuncl ş' adresându-se adunării zice : *CeI ce voiesc pe prinţul Waldemar ca domn al Bulgariei să se ridice». La aceste cuvinte, toată sala e în picioare şi deputaţii scot urale repetate şi entusiaste amestecate cu aplause. Lumea se aşazâ şi preşedintele Jev-kof declară că Sobrania a ales pe prinţul Waldemar ca prinţ al Bulgariei. Şedinţa e întreruptă pentru un sfert de oră in timpul căruia biroul şi miniştrii se Întrunesc pentru a redacta telegrama care oferă prinţului Waldemar tronul Bulgariei. Tirnova, il Noembre. — Miniştrii ad ţinut consiliu eri, dupe şedinţă. Nu s’a luat nici o hot&rîre definitivă. E probabil că Sobrania nu se va separa mâine. Se pare că voesc a lăsa prinţului Waldemar timpul moral spre a răspunde. . Tirnova, 11 Noembre.—0 ore dimineaţa. Viitoarea şedinţă a Sobraniel a fost amânată pentru Sâmbătă, In loc de mâine, dupe cum se fixase mai dinainte. Tirnova, 11 Noembre.—10 ore. Şedinţa ce era să aibe loc Sâmbătă, se va ţine chiar astă zi. Demisiunea d lui KaravelolT va fi probabil primita. Londra, 11 Noembre. — Ziarele englezeşti aplaudă alegerea prinţului Waldemar, dar nu cred că cestiunea se va regula uşor. \ lena. 11 Noembre.— Ziarele discută discursul lordului Salisburgtn a-celaşl timp cu alegerea prinţulai Waldemar. Fremdemblatt spune că politica expusă In discursul lordului Salisbury nu poate de cât să Întărească tendinţele pacinice ale Austriei şi Angliei şi credinţa Intr’o acţiune comună a tutuior puterilor pentru a face să se respocteze tratatele. «Die Presse» e de părere că agitaţiunile din Bulgaria nu dad Încă loc la o acţiune a puterilor, cari privesc a-ceste evenimente cu nemulţumire, dar că un pas înainte mai mult, ar putea aduce o schimbare totală In gruparea puterilor. «Noua presa Liberă» crede ca nu trebue nesocotită valoarea înţelegerii austro-englezeştl, maîlntâid din punctul de vedere al unei acţiuni diplomatice. Această foae crede că Rusia va şovăi se refuze alegerea prinţului Waldemar şi să probeze prin aceasta că nu voeşte de loc un prinţ bulgar. Fremdenblat spune asemenea că a-legerea prinţului Waldemar măreşte probabilităţile unei soluţiunî apropiate a cestiunil bu'gâreştl. Berlin, 11 Noembre.—«Gazeta Germaniei de Nord» vorbind de alegerea prinţului Waldemar spune că Sohra-nia, regenţa şi minsterul bulgar ad tot interesul s* isprăvească cdată cu ] situaţiunea nesuferită creată prin a-meninţăr.'e generalului Kaulbars şi ale agenţilor săi. Londra, 11 Noembre.—Parlamentul englezesc e propagat până la 0 Ianuarie. «Post» crede că nu se va deschide de cât tocmai la 20 Ianuarie 1887. BULETIN EXTERIOR RCVUZUL ăRIHtPCUII WM.0ENUR Depeşile de azi tind a confirma aprecierile noastre In privinţa alegerei principelui Waldemar. Respunsul dat de alesul Bulgarilor mulţumeşte Adu-nfirel de la Târnova pentru onoarea ce ’l-a făcut oferindu-I tronul Bulgariei, dar adaugă că aparţine tatălui săd, rege al Danemarcei d’a lua o decisiune. Tot odată principele zice că va fi reţinut de alte datorii. Acest răspuns e considerat ca prevestind un refuz. Nici nu ne-am îndoit un singur moment de acest rezultat. De aceia eri, vorbind de alegerea principelui Waldemar , ziceam : «E cu neputinţa ca Rusia s3 cor.simţă a r.itiflci aceasta alegere. Dacă ar face una ca asta, ea s’ar contra zice tntr’un mod (langrant, mărturisind că toată o-punerea sa contra alegerilor bulgaro şi Adunăreî, n a fost de cât pretexte. Prin urmare alegerea principelui Waldemer nu are sorţi d’a fi luată !n seemă de Rusia şi nu e probabil că puterile vor voi să provoace un con-fict impunând Rusiei un principe al Bulpariel fără consimţimântul el. Singurul resultat al alegerei principelui Waldemar din partea Adunăreî de la Târnova, va fi d’a prelungi criza bulgară încă cât-va timp. Principele danez nu va primi o coroana atât de pericoloasă ca aceia a bulgariei, fără ca cumnatul săd împăratul Alexandru să *1 îndemne la aceasta. Se poate dar zice că actul Adunăreî de la Târnova nu va însemna de cât un incident trecător In desvoltarea crizei balcaniee.» In adevăr ştirile care ne sosesc as-tă-zi ne anunţă că organele oficioase ruseşti declară ci Rusia nu poate să recunoască nici o decisiune a Sobraniel actuale. Conform punctului de vede rusesc trebue o altă Sobranio care să fie aleasa numai dupe două luni când spiritele vor 11 liniştite. Prin urmare Rusia n’are nimic de obiectat contra persoanei principelui; ea urmează d’a se pune pe tărâmul pe care s’a pus generalul Kaulbars din prima zi a sosirel Iul In Bulgaria, contestând legalitatea regenţei şi a Adu-nărel. Este firesc ca, în faţa acestei atitudini a Rusiei, principele Waldemar să fi Îndemnat de tatăl săd a nu priimi Coroana care i se oferă de Bulgari. Refuzul săd e mal mult de cât probabil; să înţelege că el II va motiva prin con- i sideraţiuni personale cu totul independente de cestiunea care esie In litigiu Intre puteri, dar toată lumea va şti că adevărata cauză a refuzului săd n a putut II de cât opunerea Rusiei. Cari vor fi urmările acestui refuz? Guvernul regenţei va fi silit să convoace încă o dată Adunarea spre a'l pi opune un alt candidat. Dar caro va fi candidatul care se va expune a primi tronul Bulgar In asemenea condiţiunl ? E dar probabil că, In urma refuzului principelui Waldemir, să va ivi în Bulgaria o criză guvernamentală, că regenţa se va retrage. Atunci va veni un guvern favorabil ideilor Rusiei, Adunarea va fi disolvată şi alegerile vor fi amânate pentru un termen mal lung. In timpul acesta înrâurirea rusească ya fi destul de puternică spre a face ca noua Sobranie să fie devotată politicei ruseşti. Iată calea care voeşte a o urma Rusia şi e probabil că, pe această cale, nu va Întâmpina multe greutăţi din partea puterilor, fiind că numai ast-fel se poate evita ocupaţiunea Bulgariei de câtre armatele ruseşti şi isbucnirea marelui conflict oriental. Asta-zi tenorul C. Peretz ducân-du se pe la mai mulţi alegatori ca se imparta nişte plicuri conţinând liste d’ale candidaţilor opositiunii si esind din casa ce poarta No. 69 din str. Icoanei, ce este in fata unei secţii de politie, a fost urmărit de agenţi poliţieneşti ’l-au bătut si iau luat 15 plicuri cu bilete. Dupe aceasta ’i au spus ca n’are de cât se se plângă la secţie- Prim din Rimnicu-Velceî următoarea telegramă : Am adresat ministrului de interne următoarea telegramă, contra legel electorale care zice : nici o putere armată sad poliţienească să nu stea împrejurul localului alegerei, contra obiceiului din acest oraş, unde alegerile se făcead In localul şcoalel primare, de astă dată s a hotârlt ca votarea să se facă în localul primârief, unde este sub acelaş acoperământ şi cazarma pompierilor. Scopul sfi înţelege. De asemenea trei alegători arestanţi preventivi Implicaţi omorul Popescu votanţi colegiului I, nu li se da cărţile de alegători şi nu li se permite a veni la vot. Rugăm daţi ordine să se respecte legea electorală. A’. Căline seu, M. Temelie, G. Fărcă-?anu. Ion liucşenescu.l. Simescu, Consl U eră seu, N. Iepure, Ion lancovescu, C. N- Ylădescu. • lată lista oposiţiunei pentru consiliul comunal de la Galaţi : COLEGIUL I iu Constantin Ilessu, GeorgeC. Hobescu, Dimitrie liniai, LI. Enache Dragoţ, Teodor Balaban, Moise N. Făcu, Anton Tatuşescu, Coslac/ie Stoianovici, Timo-leon Nebuneli, Victor Macri. COLEGIUL 11 Soare loan, Alexandru Niculescu, A-lexandru Călinescu, loan Tomovict, Glii fă Enăchescu. Haralamb Dimitrescu, Niculae Rifcanu, Teodor Paveletcu. m Mâine va apare un respuns ald-lui Nieolae Fleva la darea de seamă făcută de consiliul comunal, asupra gestiune! actualului consiliu. • Aflăm că d. Arvanezu, fost membru la curtea de apel, şi-a dat demisiunea motivată, şi ca In acea demisiane spune d-lui Stătescu că îi va adresa o scrisoare prin care va desvolta pe larg diferitele puncte conţinute tn scrisoarea sa. Până azi nu ni s’a respuns. In virtutea carul drept, fraţii Oroveanu sunt deţinuţi la Gasarma jandarmilor, în loc d’a fi depuşi Intr’un penitenciar. • Primim din Brăila următorul a-pel către cetăţeni: Domnilor Alegători! Prin oraş circulă diferite versiuni, cum că Oposiţiunea s’ar fi unit cu guvernamentalii, pentru a lua parte la alegerile comunale de la 2 şi 4 Noembre , sub firma de Cetăţenii Independenţi. Comitetul Oposiţiunei dă desmin-ţire unor asemenea versiuni şi a-firmă, că oposiţiunea va intra In lupta electorală, şi face apel la toţi d-nii Alegători, a susţine lista candidaţilor oposiţiunei ce se va publica cât mai curând. Comitetul Opoaillunii. • Aflăm câ M. S. Regele care era hotărât so vie în Bucureşti In timpul alegerilor, precum chiar declarase unui personagiu politic, a renunţat la acest proect şi nu va veni In capitală de cât dupe alegerile comunale. • Aflăm câ d. Moruzi, prefectul poliţii, a convocat azi pe toţi comisarii pentru a le da ordine severe contra ce vor împărţi listele oposiţiuni. • Eri seara s’au întrunit Colectiviştii In sala Ateneului. A vorbit d. Cerkez despre Îmbunătăţirile aduse capitalei sub actualul consiliu. D-sa a fost des întrerupt In mod ironic. Mal mulţi alegători s’ad auzit strigând că Îmbunătăţirile Capitalei nu sunt decât spoială la centru. Aceste protestări ad fost Înăbuşite cu făgâdueli pentru viitor. Au mai vorbit dd. Bibicescu, Mei-tani, C. F. Robescu şi Ciocanelli. Sala e plină de figuri necunoscute. Imensa majuritate a celor Întruniţi este compusă de oameni fără nici o greutate şi care nici nu sunt alegători. A fost o adevărată Întrunire poliţienească. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 30 JULES MARY (Urmare) — Dar acesta ar fi un supliciu şi mal cumplit... Să te văd şi să nu-ţl pot vorbi... să te întâlnesc şi să nu-ţl pot ztnibi... să te ştid l\ doi paşi de mine Şi să nu pot a te strlnge In braţele mele, a simţi inima ta bătând, a trăi din viaţa ta I ... A fi sigur câ un cu-vtnt mi-ar putea reda fericirea pierdută... şi a nu puteaspune acel cuvlnt... A I ce puţin trebue să mă iubeşti ca să crezi ca aş putea trăi ast-fel 1 — A ! Gilbert, Gilbert, zise ea rătăciţi, cu ochii plini de lacrimi, de ce nu cerci, dacă eşti tare 1... Şi mal încet, privindu’l pe furiş, parcă ar fi voit să’l ademenească : — Şi cât te-aş iubi, dacă al fi slab !.. El’şi întoarse capul ca să n'o mal vadă şi să depărta de dlnsa. Erad singuri în salon. Regina să juca în grădină cu Bertha pe care o adusese Catherine. Copil scormoneau aleele cu sapi de lemn şi făceau piramide de nisip, tăcuţi, serioşi, foarte aferaţi.De asupra salonului să auziad paşii d-nel B&rba-rain şi a Thereser care să ocupau de lezile lui Gilbert. Tlnărul, după ce umblă cu papi iuţi de colo până colo. căzu pe o canapea. Ea şezu lângă dlnsul, aproape, urmârindu’I cu privirea sa amoroasă, ţintnd întredeschise buzele sale, între care straluciad dinţii săi albi, cu obrazul puţin roşit, cu corsajul mişcat de bătâele inimel sale. — Gilbert, rămîl la Dieppe... ascul-tă-mă pe mine... De ce să fiu mai taie do cât tine? ?.. Dacă vom suferi prea mult, cum te temi tu, de a ne alia aşa de aproape unul de altul, nu va 11 timp ori când să ne despărţim ? — Nu, crede-mă, Catherine, mal bine să ne despărţim chiar de acum... — Hotârît?... O voeştl?... — O voesc ! zise el cu tărie. Ea rămase un moment fără a putea spune nimic, crezuse câ va triumfa; tnfrtngerea el o ameţise. De odată se sculă, puse mâinile pe umerii lui Gilbert, şi ’I dădu capul peste spate. Şi dupe un strigăt în care se rezumau toate temerile din ultimele zile, frica de a se regăsi singură cu Holgan, de a duce singură sarcina cea grea a jalel şi a greşalel sale, slrigăt a unei mânii negândite care trăda groazele secrete, drama intimă ale a-celel inimi de femee In care alăturea cu amorul el trecut, vid încă apărea primul mugur a noului său amor : — Dar nu ţi-e frică că void iubi pe bărbatul med ? De ar fi simţit pe obrazul seu palma unul bărbat nu s’ar fi făcut mal palid. — Nu, nu e adevărat, minţi, mă tor- turezi fără milă ; te răsbuni flind-că crezi că te părăsesc. Spune m! câ minţi, că nu te al gândit la aceasta. A 1 ar fi oribil... Caterine, ce al spus ? Nenoro-cito, nu mă mal iubeşti?... Vezi bine Că trebue eă plec?... Ea ztmbi cu mândrie. Acuma era sigură de el 1 — Dute. zise ea, or-cât de departe vel voi. Nu te mai reţin ; te void ruga numai de un lucru. Trebuia să pleci dupe câte-va zile, grâbeşte-te şi pleacă mâine. Când vel sjunge In Englitera, suite iar pe o corabie şi revino In Franţa pe la Dunkerc sad pe la Bulo-nia. Nu te cunoaşte nimeni acolo, vel putea trece fără a fi băgat In seamă. — Şi ce void face In Franţa ? zise el cu o voce înăbuşită. — Vei găsi prin Împrejurimile satului Arques vre-o casa isolatâ. Vrei se mâ duc să te văd acolo, pentru ultima oară, când mă vel fi vestit prin poştă? Nu’ţi cer de cât puţin amor, o zi de fericire şi de iubire... apoi va fi liber... Stătu mult timp cu capul In mâini. O-noarea îi poruncea să refuze. Amorul vorbea puternic, şi el, amorul deşteptat de gelosie; şi dacă onoarea zicea : «Nu trebue să te înduplec», amorul răspundea: «O zi 1 Ce e o zi ? Şi apoi despărţirea eternă». O strînşe în braţe, II sărută ochii. — Fie, zise el, daca o voeştl. Aşteaptă scrisoarea mea. X Gilbert plecă dupe două zile. D-na Barbarain pltngea. Nu înţelegea pen- tru ce l^ase această hotftrîre pripită, încerca e să’l reţie, dar Gilbert rezistase 1 Cât despre Theresa, citea, ca lntr’o curte deschisa, în aceasta drama misterioasă care se petrecuse sub o chil el, pe care o cunoştea de mult. De la botezul lierthe-Catherineî când d-na Ilolgan ghicise amorul Theresel pentru pescar, ele înlăturase or-ce prilej de aşi vorbi, nepăstrând între ele de cât relaţiunile de politeţă necesare pentru a nu da loc la bănuell. Theresa văzând ca Gilbert pleacă începuse a se linişti, Se temuse de o catastrofa, scăpase de două ori pe frate-sed. Acuma era asigurată, de aceia obrazul el serios, senin, contrasta cu tristeţa mamei sale. Ea era aproape veselă; Gilbert văzu aceasta şi i’-o spuse. — Rare ori te-am văzut atât de vesela, zise el cu melancolie. — De vreme ce pleci ca să petreci 1 O privi cu băgare de seamă. Aceste cuvinte îl isbise. — Ce al? Eşti schimbată. De ce? Dar ea nu răspunse. ’I era ruşine de a cunoaşte greşeala Iul. El avu un presupus. Dar n’avu vreme se’l lămurească. Theresa se prefăcea, zîmbind mered. Numai, când el se departâ, se simţi tristă şi să închise In camera el ca să pltngâ în libertate. Iubea pe Gilbert, cu toată vina lui. Trelzile dupe aceste, tlnărul, Întors în Franţa pe la Bulonia, umbla prin Împrejurimile Arcului as-cunzându-se pe cât îi era cu putinţă. Îşi lăsase lăzile în Anglia şi nu'şl luase de cât o valisă în care se aflad câte-va obiecte mici de toaletă. Era gred să se instaleze în sat chiar, c*ci nu numai că putea fi recunoscut, cu toate precauţiunele sale şi puţinul timp ce avea de stat, dar pe lângă a-ceasta, Arques era prea departe de Dieppe ca să'I fie lesne Catherinel de a se Întâlni cu dlnsul farăja lua o trăsura. Intre Arques şi suburbia în care locuia Holgan, se aflad o mulţime de căsuţe de ţară frumuşele, acoperite de plante agăţătoare şi înconjurate de o întreită cingătoare de flori bătătoare la ochi, Una din aceste căsuţe pierdută Intr’un boschet, era un han deşert în zilele de ucru, şi plin numai Dumineca, Gilbert o cunoştea din reputaţie fără să o fl vi-sitat nici o data. De han să ţinea un mic pavilion mobilat care avea o uşe ce dădea In curte, şi cea-l'altâ In câmp. Firma lui era : «La bătălia de ta .4r-gues» Gilbert lua informaţiunl. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA — 31 OCTOMBRE CROITOR'I MODERNA W E I C H Bulevardul ElisabetKa PALATUL BĂILOR EFORIE] Mare asortiment de stofe fine englezesci si frantzuzesci,croiala cea mai moderna după ultimele jurnale PRIMII riBRICI OE UNIFORME furnizor al C ăilor Ferate Romil-ne ai l.rmbrrg-tVrnauljf i-lani. i CASSA DE SANATATE — BUCUREŞTI — No. 41, Strada Teilor, No. 41 Luând administraţia casei de sănâtale din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generali ci de azi Înainte Începe a foncţiona; orl-ce persoana bolnavi are dreptul de a reclama pe medicul care voeşle din acel ce afl aderat a ti numirăţi Intre medicii corenţl şi consultaţi. Sarcina de medic permauenl al Cassel a bine-voit a o lua d-1 Dr. Teodorescu Florea asistat de d-l Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Uasan. Pentru prospect saO alte informaţii se pot face cereri înscrise (francate) sad de a dreptul tn localul Casei citre subsemnatul 188(5 Oclombre 1. Director: G. I. Llvezcanu. PRIMA FABRICA ROMANA DE K I F I R - K U M 1 S O bfutura flcutâ din lapte.care setntrebuinţeazâcumare succes lr Rusia, Englitera, Austria si Elveţia, In contra boalelor de piept mai cu seami. in contra otticel. La O-deaa şi lingi Samara pe rlul Volga, sunt stabilimente speciale undemii de bolnavi se - ' — --- KL’MUS. Probeletberapeutice (Acute cu acest lichid de somitâ- yindeci prin KIFIRKL I ţile Europei au dovedit ci KIFIR-KL'MIS este un escetent medicament i»entru tratarea broncbitelor chronice Diarhee, Cathar de stomac acut şi cronic Cathar a întregului canal digestiv. Anemie, Scorbut, Scrufuloara, Tuberculos» Hemoroide, şi fiind mijlocul celma. escelentşi nutritiv, are proprietăţi răcoritoare, combate insomnia, stimulează energia .uimei şi a centrilor nervali scade secreţiunile canalului digestiv, ridica pofta de mâncare şi îngraşe cu siguranţa asimilânduse foarte uşor, şi se întrebuinţează pentru laptarea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiatiUţk d-lui Lescianoff renumitul fabricant dinRusia s a înfiinţat un stabiliment de K1FIR KUMIS pe care '1 recomandam publicului. Calitatea Kiflrulni făcut de casa Lekianoff este analisat de d. Dr. Bemard directorul laborstoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. Lukianoff a primit autorizaţia de fabricare din partea consihuluisanitar superior. In timp asa de scurt casa Lukianoff se bucura asta-zi de clientela foarte întinsa, care din zi in zi se convinge caKIFIR-KUMIS este cel mai pu-ler-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe. Depositul general actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De la Sf. Dumitru fermase|va muta la sosse. lingă rondul al U-lea unde a fost gradina jardin des fleures si comptoirul va fl Calea Victoriei 108. Preţul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.— 50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru belnavi neavuţi, preturilevor fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei,—50 sticle 60 lei, — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. MULŢUMIRE Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc cotar la ficat, bronsit, iar unul a numit-o pe Romanic-tecnefes. Când nu pociu scoate flegma, mi se opreşte resuflaroa si me coprinde o slăbiciune, tn cât nu pociu face un pas. Doctorul, care mi-a uşurat durerile, m’a sfătuit se beau Kifir-Cumis. De la «OSeptembre trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este : ca slăbiciunea s a lnputtnat, Încât umblu fara catnecul se me poprească; flegma lese mal lesne si printr'ace&sta si durerile s'au micşorat Sfatuesc pe toti cari pătimesc de boala inea, si mai cu seama pe cei, de anii mei 80, sea de laptele Kiflr-Kumis; iar pe domnia-voastra, Domnule Lukian se se folosească 'WBfmBBBm ve rog se primiţi tncredintarea recunosliintei mele. Lukianoff, 1. UABUA. 41221.. ATELIER MECANIC No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu Fompe de toate sistemele. Fântâni d-apptique si Borne foiitâni. « anale (robinete) de tot felul Tuburi de fer. luciu ai plumb. Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, egheaburi de coborlre inodore, capace de liasnale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA sorturi. ahiiHuri banei de gradina, grilaje do îngT&- ^ dit morminte, pil Ahturi, Tuburi pentru sondage si condelabri. ' TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA (151) I l wj&yxa j | Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă, M J că a deschis şi tn , BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 JOCASSAde croitorie! | Care va funcţiona în aceleaşi condiţiunî ca şi 9 J| aceia din IAŞI. 1621 V tnp ţ M. SCHWARTZ OPTIC STRI0A CâRQL I. NO. 22 Ochelari cu sticlele cele mai fino, fabricaţi dupo indicatiunile medicilor oculisli. Conserve de toate nuanţele penlrn îndulcirea luminei, asemenea si tot felul de Ba-rometre. Termometre si grade medicale. Diferite mesuri metrice -etc., cu pretzuri foarte moderate. D. C. COSTA-FORU ADVOCAT 8—10 dimineaţa, 6—8 seara pe Alevil Mitropoliei IST.3 Mcdnlinde :,ur. F.xpositiuura Cooperaţii-rilur lKS:t PKNTRI) CULOBI_______________ MAGAZINUL D.I. MARTI NOVICI No. 2, Strada Carol 1, No. 2 Recomanda onor. public asortimentul seu de culori. Aceşti' culori cu lustru durabil se usucâ repede, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tutulor Fabricatelor existente. — Preţul : :t fr. kilogramul — „PRETURI FOARTE REDUSE" Slngttin lubrica nutori/atu «lr Inventatorul «l-nul Prof. M«*idingcr pentru SOBE MEID1NGER H. lleiiu. Yiena, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă itnp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Solide acestei fabrici sunt premiate eu rele d'intăiu premlnrit Yiena fSÎ:i, linsei 4 877, ţ Paris 4877. 8eelislians 4 87 7. \Ycls4S78, (Teptitz 4878, Yiena 4880. Kger 4884 si Trfest *884 f Aceste sobe sunt întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academici, gradina de copi\ Societatea de gimnastica, Institutul Hdiadn, gara Filaret, Monctaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Graiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Hfttel; In lasl, IlOtel Trajan 85 sobe) in şcoala militară si casanne. r . Preferinţa acestor sobe este pMEIDINGER-OFEN > pretutindeni imitatiuni5 \ff 4 n m r | A* y\ Provenim deci pe onor. Pu- WJV n. rl u I m vsJM plic se se ferească de schimba-*——------------------— rea fabricatiunei noastre du- rabile si exacte de irnitatiunî de tot felul, fio recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe iuteriorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeverutelc noastre fabricate. Prospecte cu preturi redune gratis si franco. GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI HOTEL EKSTEIN — GALAŢI — — ŞTRADA MIHAI BRAVUL — Recomand Onorabil, voiajori Hotelul meii nuofl construit şi mobilat, situat pe slr. Mihal Brav (Cuza-Vodâ) care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi tn centrul Oraşului. Tot odalâ serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucălftrie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate. (167) GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR Publicare limbistică săptămânală. Metodă pentru a învăţa singura scrie ţi a vorbi limba franceză. Subscripţiune pentru curs complect l.n. 30. Abonament pentru două luni l. n. 5. Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,25 bani tn mărci postate-A eşit de sub tipar No. 6 BUCUREŞTI aoministbatia STRADA D0R08HNTI!OR , N°. 133 DR. E. ifiX reînlorcându-se din călătorie, a reînceput consultaţiunile sale, de la 8 — li a. m. Strada Clemenţei d’a-supra Farmaciei. CONSILIUL CENTRAL AL SOCIETATEI FUNCTIONARILORPUBLICI Prin decis. No. 27/86ahotârlt ca toţi membrii se Înainteze la biroul Societă-ţel Strada Colţii No. 38quitanţele anec-sate pe o lungă petiţie spre a se verifica şi dispune liberarea bonului prescris de art. 59 din statute în care sC se prevadă dividentul de 0 0/0 ficsat de adunarea generala de la 21 Scplebre 1886. A SOSIT LA CAFENEAUA „UNION1' CELEBRA BERE DE MUNICH LA ORAŞUL VIENA |Cal. Y ictorii Pat. Dac.-Horn. A LA VILLE DEVIENNEi vis-d-vis de .ib. Sacecl —050— Recomandam onorabilei noastre clientele pentru icftinaUite ui «oiidltate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc do toate calităţile si lăţimile- Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după Mistcniul profesorului IIr. t,. .Incger. Gulere si manşele