ANUL I No. 280. A DOUA EDITIUNE JOUl 30 OCTOMBRE ll NOEMBRE im Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAPEI LUNI Sl SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I\ BUCUREŞTII La casa Aiiministratiunei I\ TAKV: Prin mandate ţ.ostale. Pentru t an 40 lei. 6 luni 80 lei, 3 luni IC lei. I\ STRKIX ATATE: La t 'ati' oflli'ii'le puştile din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACŢIUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. ÎS BANI NTJMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA Grigore VENTURA Prim-redactor responsabil ANUNC1URILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Anunciuri fie pnp IV. linia 30 hani, annnciuri 'i nvlinir pe |ap na tre a 2 lei linia l.A HA11IS: S. L - l-le jurnalul CU f 5 lent. nun i ui, la Kin-cul din rur Rontniarlre 11 S ADM1NÎSTRAŢIUNEA No. 3,—Pia,ta Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL EO BUNI UN NUNIER VECHIU ASOCIAŢIE DE FĂCĂTORI DE RELE ÎMPRUMUTUL DE 16 MILIOANE PREGĂTIRI ELECTORALE L A BOSSEL CANDIDAŢII LA TRONUL BULGARIEI CONVENTIUNEA CONSULARA PRIETENUL BĂRBATULUI IMP0SITELE CRESC In doue articole anterioare am demonstrat că guvernul care se găseşte la putere de la Aprilie 1876 a sporit în mod considerabil dările directe şi indirecte. Nu maî revenim asupra celor es-plicate, de oare-ce până acum n’am lntîmpinat din vre o parte, nici o obiecţiune serioasă. Ţifrele date de noi erau oficiale; aprecierile făcute în privinţa dărilor indirecte erau cât se poate de juste şi tot ce s’nu respuns în gazetele pătimaşe, nu fac de cât confirmă zisele noastre. Numai intr’un caz am reveni cu nuoî detalii asupra celor odată demonstrate ; în caşul când ni s’ar dovedi cu date statistice: a) Că numărul contribuabililor din 1881, care au plătit, la un loc dări directe cu 17 0/o superioare celor din 1875, s’au mărit şi el în a-ceiaşl proporţie. Insă statistica din urmă. precum se ştie, conchide la o descreştere a populaţiei; b) Că preţul obiectelor de consumaţie şi de prima necesitate a scăzut în intervalul de la 1875—1881 ; cas în care creşterea vămilor şi sporul la tutunuri ar însemna un progres in avuţia naţională. Până acum însă toată lumea ştie că traiul vieţii s’a scumpit şi că alături c’o prosperitate aparentă prin oraşe, avem de Înregistrat o sărăcie Îngrijitoare prin masa ţăranilor şi a contribuabililor de mâna a doua. La aşa argumente să nu ne a-şteptăm. De asemenea, totul ne autoriză a crede că cei însărcinaţi a ne acoperi de graţiosităţi la fie-care 2—3 zile nu sc vor grăbi a ne procura legile prin care se probeze : a) că taxele de timbru şi de Înregistrare au fost scăzute în intervalul de la 1875 până acum ; b) că taxele de fabricaţiunea spirtoaselor au fost diminuate; c) că tutunurile sunt mai eftine; d) că taxele vamale nu s’au sporit; e) că sarea n’a fost scumpită; f) că chibriturile nu s’au impus; g) că zecimi de drumuri, de percepere, de judeţe n’au fost înfiinţate. Ţifrele se mai pot întoarce pe dos; aprecierile pot fi şi mai şchioape, dar în materie de lege n’ai ce schimba. Unde sunt legile care au scăzut impositele directe şi indirecte ? Unde sunt? E urgenţă să le cunoaştem. S’a scăzut un franc or 2 la kilogramul de tutun, şi în loc de tutun s’a pus în pachete bozii; iar mal târziu s’a diminuat şi greutatea pachetelor. S a desfiinţat un an taxa pe ţuică şi în anii următori s’a reînfiinţat cu 50 0/o mai mare. Sa desfiinţat prestaţia de 12 lei şi s’a înfiinţat o zecime pentru drumuri, ceea ce represintâ pentru patentări o creştere de 20 0/0—90 0 0. S’a sporit pretutindeni zecimile judeţene şi cu toate acestea bugetele districtelor gem de datorii. Se face mare caz de scăderea căilor de comunicaţie şi se uită fon-ciera impusă însurăţeilor. Se pretinde, in fine că ultimă resursă de argumentare, că cultura tutunurilor a prosperat în ţară ; dar ceia ce susţin aceasta publică singuri tablouri, din cari rezultă contrariul. In adevăr, faţă c’o vînzare îndoit de mare, documentele oficiale arată că s’a cumpărat de pe la locuitorii din ţară tutunuri într’o proporţie minimă, nici 12 la sută mal mult ca în 1875. Cât despre premiele ridicule de 10 până la 12 mii lei ce s’aO distribuit într’un an la toţi cultivatorii din ţară, ne mirăm cum să mai face menţiune de dînsele. Când singur directorul regii ia L0 mii lei pe an, nu e ruşine a se maî spune că s’a dat premii la maî multe mii de cultivatorii 10 mii lei? Dar tutunurile ce li se ard ? dar preţul mizerabil, cu care li se cumpără pro-ducţiunea? dar amenzile şi confiscările ? Dacă comparăm progresul vânzărilor de sută în sută, (în 1885 de 28 milioane) cu produsul recoltei din ţară, care, precum am zis, se reduce la 12 0/o constatăm câimediat s’a nimicit sistematic cultura tutunurilor. In afacere de producţiune naţională ori-ce staţionare e un regres; şi la tutunuri constatăm nu numai oâ astă zi se ia recolta ţăranilor mai pe nimic, dar li se face tot felul de şicane până se le o primească. Regia, nelucrând de cât în interesul fiscului, vede cu ochi buni ori ce mijloc de a se preveni contrabandele, şi unul din aceste mijloace e şi reglementarea culturii. Ori din reglementare, în reglementare, s’a ajuns ca ţăranii să nu mai cultive această plantă. Ast-fel se esplică pentru ce in unele localităţi unde Regia permite cultura, ţăranii nu vor să planteze tutun şi în alte pâr- ^ ^consimţi nici-odatâ la aceasta?*. ^efpasiunea lor vie şi tânără, se nu Iifle împrejurul el decât râceală, jrenţâ, dispreţ?... Ce, Gilbert nu astgea aceasta?... Dar maî bine ru-t0* decât o viaţâ atât de ticăloasă!... a(/nd el va umbla prin lume, trist . In primele zile, dar curând mân- -\ . nlAnnm .1 ^ “ n —t— " — 1 ' Ga se încheiem acest paragraf, rămâne se reamintim că guvernul vroind să cheltuiască cât mai mult a esagerat peste măsură evaluările bugetare la tutunuri şi drumuri de fer. La finele anului Intrările neegalând prevederile s’au recurs, şi la tutun şi la căile ferate, la falsificarea bilănţelor respective. Falsul de la Regie a fost de peste 7 milioane, cel de la Drumurile de fer de aproape 5 milioane. Am tratat alta dată, în amănunt, despre acest scandal financiar, pentru care administraţia centrală a cerut la Cameră un bil de indemnitate şi un împrumut in rentă de 12 milioane. Vorba este că alături cu creşterea în imposite care până la 1881 a fost de 17 0/0 pentru directe şi de 90 0/0 pentru indirecte, trebue se se ţie socoteală şi de aceste falsuri, pentru ca la încheierea bilanţului defini- tiv să putem da resultatul fără eroare sail omisiuni. * • • Am terminat aci cu cestiunea sporului în imposite pe perioada 1875 1881. Înainte de a trece la constatarea creştere! în dări pe periodul 1881-86, credem mai regulat se esaminâm modul cum guvernul de la 1876 şi-a echilibrat bugetele sale. Cu această ocaziune vom esamina şi împrumuturile ce le a făcut. E caracteristic sistemul financiarilor noştri de a se juca cu milioanele. Ecu atât mai caracteristic că aceste milioane s’au pompat din împrumuturi, de aceleaşi persoane care în 1876 scriau: «împrumuturile statelor nimicind capitalurile adunate prin muncă şi prin economii şi sporind dobânzile, împedică imbunătâţirea stării sociale a poporului, precum şi prosperitatea claselor industriale şi agricole.» Ce sohimbâri de la 1876 ! Cayrol. Tfrnova. 0 Noembre. Astâ-zl so va tine o întrunire secretă a Adunării ce are de obiect alegerea prinţului, care se va face mâine. Se crede că nu va 11 nici o discuţiune asupra votului, care se va face probabil prin aclamaţiunl. Se va numi apoi o delegaţiuue Însărcinată b6 poarte prinţului Waldemar decisiunea Adunării. l irnovu, v-floembre. Generalul Kaulbars reo£*aând In privinţa dificultăţilor ce ar fi Întâmpinat consulul din Burgvs, pentru a. telegrafia, guvernul a răspuns, cft coniunicaţiunile aâ fost Întrerupte din causa răscoalei, dar câ acum sunt restabilite. Tirnova, 9 Noembre. ştirile din Austria sunt aşteptate cu nerăbdare. Ylena, 9 Noembre. Se comunică din Buda-Pesla, Corespondentei politice: cădelegaţiunea Ungurească va cere contelui Kalnoky garanţii precise contra tntinderil saO influenţii escesive ale Rusiei in Bulgaria. Contele Kalnoky va face o declaraţiuue pacinicâ şi va cere uu vot de încredere. Nu se crede că va isbucni vre-o crisă. Numai tn caşul In care Rusia ar Întrebuinţa forţa tn Bulgaria, delegaţiunea Ungurească va resista energic contra politicei urmate până acum. $ Berlin, 9 Noembre. Reichstagul e convocat pentru 25 Noembre. 81. Petersburg-, 9 Noembre. Journal de Sl. Petersboury constată ca-Fentr erui pacinic al discursului Impăratu-amint\Ustriei şi efectul sătl liniştitor, care dreptlcurge cu acţiunea moderatoare a Rusiei să pecest discurs face să reiasă asupra cui putut iue să cază răspunderea. Este cel mal un vf răspuns dat pretextului de legalitate ’l alegată de dictatorii bul- tare A- Trebue deci să sperăm că concursul r. terilor, menţionat tn acesL discurs, va veni să ajute acţiunea răbdătoare dar lio-tărltă a Kusie! şi să depărteze elementele revoluţionare care se opun restabilirii ordine’ legale tn Bulgaria. I,on dacă în adevăr jefuitorii sunt atât de necunusLup, tn cât nici chiar dupe patru zile, poliţia şi parchetul nu ’l aO putut prinde ? Este într'adevgr extraordinară a-ceastă neruşinare a reptilelor colectiviste, de a lua cu orî-ce preţ apărarea tululor pungaşilor, a tutulor bandiţilor, destul numai ca sg fie aderenţi al partidului de la putere. Ies. IHI'ltt Ml TU. IIE Iii MILIOANE (Urmare) Domnule Director, 3. D. Cerkez 'şl dă mullă osteneală ca sg probeze că şi eQ şi d. Fleva l’am prevenit prea târziO, când totul era sfîrşit. Mărturisesc că nu înţeleg interesul acestei argumentări, faţă cu împrejurarea următoare. Obligaţiunile administraţiuneî municipale faţă de terţiile persoane n'aO putere de cât dacă sunt conforme legii comunale. Votul consiliului apărut în Monitorul comunal de la 29 IuliO, prin care vot se admitea propunerea sindicatului de bancheri, nu devinea esecutoriu decât dupe ce obţinea aprobarea Ministerului de interne. In adevgr, vln-zarea produsului unul Împrumut prin bună învoiala, precum şi vînzarea aurului â forfait constituesc doug acte, pe cari consiliele comunale, dupg actuala lege, nu le pot face fără aprobarea ulterioară a guvernului, în specie a ministerului de interne. Când s'a aprobat de minister voturile din 18 IuliO, apărute în Monitorul Comunal din 5 August 1884 7 Nici o dată. Prin urmare, comunicarea adresată Băncii de Primărie, cum că e gata de a semna o convenţiune pentru realisa-rea împrumutului or vânzarea aurului, nu putea avea forţă |obligatorie de cât dupg aprobarea eventuală a guvernului, care tot atât de bine putea sg ratifice saO nu votul Consiliului. Conven-ţiele, plnâ atunci, erau simple proiecte. Am zis câ voturile din 18 IuliO nu aO fost trămise ministerului spre a-probare. Tot asa era sg şe procedeze şi cu convenţiele. De astă dală, flind-câ operaţiunea împrumutului trebuia vrând, nevrând sâseesecute în biuroulmeO,am refuzat categoric sg dau curs ver unei lucrări, pînă ce convenţiunea nu va trece prin consiliul de miniştrii şi nu va fi publicată prin Moriilor. Secretarul general n’a avut ce să facă şi a cerut aprobarea ministerului. Când s’a petrecut aceasta ? Nu înainte de 22 August, căci con- Ivenţia e înregistrată la acea dată. Aşa dar, iată o noug piedică din parte-mi şi o altă eroaie din partea d lui Cerkez. Eroare mare, fără îndoiala. Dacă d. Cerkez ar consulta dosarelej www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 30 OCTOMB1E ar constata în ad văr că aprobarea convenţiunilor de câtre Consiliul de miniştri poartă data de 28 August No. 10648 din 28 Aug.) Prin urmare, piuă la 28 August, nu numai eu, ca contabil. dar şi ori ce contribuabil putea si protesteze in cotura convenţiunilor privitoare la împrumutul de 16 milioane, ca fiind contrarie intereselor oraşului şi Consiliul comunal era dator sâ primească protestările pro-duse in termen util, să le esamineze, iar nu numai să ia act şi si le considere ca tardive, cum a făcut cu raportul meu din 16 Aug. 1884. 4. Darnici efl nici d. Fleva nu am aşteptat aşa demultfpînft la 28 Aug. 1884) ca să oprim, daca nu împrumutul integral, cel puţin vânzarea aurului pe curaul de 87.26. EO unul am făcut obiecţiunl şi asupra împrumutului şi asupra vânzârel aurului, şi verbal şi în scris. ţ Nu ştiti dacft d. Fleva n’a convenit, în cele din urmă, pentru împrumut; dar am văzut cu ochii mei telegrama fostului primar trimisă din streinfltate d-lul Cerkez prin care 'I recomandă să resrrvese vânzarea aurului, până la întoarcerea d-sale. Este adevărat că această telegramă anterioară semnării convenţhmei cu bancherii, nu se găseşte acum la dosarul respectiv. Dar aceasta nu însemnează alt-ceva de cât că d. Cerkez o ti având'o acasă. S'o caute şi o va găsi. Originalul transmis de oficiul din Rms se găseşte în arhiva biurouluide acolo; prin urmare e de prisos a tăgădui un act care i se poate presinta or când. D. Cerkez a comis prin aceasta o a patra eroare de fapt sad de memorie. D. Cerkc» dpsflde pe d. Fleva să probeze c# depeşa aceasta ’i-a trimis’o înainte de iteekliroa couliactUIUl, în care cas ar fl amânat afacerea. Să mă credeţi, d-le Director, că încerc o vie nemulţumire ca să contrazic pe d. Cerkez, cu atât mai mult că d-ea face o cestiune de onoare — aşa declară în scrisoare — din această Împrejurare. El bine, să nu se supere d. Cerkez, safl ’l înşeală memoria, sad a rătăcit telegrama, sed nu ştiu ce să zic. Şi într’un caz şi tn tul e tot atât ds râd. Cum am zis, ed am văzut telegrama în mâna d-sale şi am citit’o Sâmbfttă la 18 August 1884, în cabinetul primarului, pe când i dam oare-care espli-caţiunl asupra protestului med relativ la Împrumut. Telegrama era transmisa cu caractere imprimate, prin urmare nu există urmâ de trecerea el prin biuroul telegrafic de la noi. Să scrie d. Fleva la Ems şi va convinge pe. d. Cerkez. 6) Mal există însă şi un alt mijloc de convingere. Singurd. Cerkez ni’l oferă. D-sa crede că ed personal aşi fi raportat d-lui Fleva în streinălate şi l’aşl 11 îndemnat să ceară de acolo anularea contractării. Comite prin aceasta o a şeasea eroare. Las la o parte împrejurarea că ed stăm în cele mai rele relaţiunl cu d. Fleva şi că nu’ml puteam permite, prin urmare, a’I trâmite rapoarte confidenţiale în străinătate. Dar singur d. Cerkez afirmă că atât d-sa cât şi Banca naţională s’au grăbit a răspunde prin depeşele de la 23 Iulie că voiul era comunicat bancherilor şi că contractul era iscălit, (vezi scrisoarea d-lul Cerkez din Epoca No. 273). Pentru ca cine-va să respunză la 23 Iulie 1884 trebuie se fi priimit ver o comunicare înainte sau la 23 Iulie 1884. Asupra acestui lucru nu poate fl controversă. Ori, la 23 Iulie 1884 nu numai că contractul nu era semnat, dar nici chiar voturile Consiliului nu fuseră comunicate bancherilor. In adevăr, e un fapt material acesta şi se poale constata ori când. Comunicarea redactata de mine a fost trimisă la Bancs la 24—25 Iulie. Banca a înapoiat'o— cum am arătat In N-rul trecut — şi n’a priimit alta de cât la 26—27 sad 28 Iulie; dlnsa n’a putut s’o transmită bancherilor de cât la 29 sad 30 Iulie. Pe de altă parte, contractul n’a fost iscălit de cât la 19 August. Toate acestea se pot vedea din dosar. Ed le am luat după copierul med, care nu mă înşeală nicî-o-dală. Cum rămâne atunci cu afirmările d-iui Cerkez? încă odată, ’mi pare foarte reu, că mă văd silit să pun pe d. Cerkez în astfel de contraziceri. 7 0 a şapta eroare o face d -sa când din votul Consiliului, relativ la vânzarea aurului, suprimă cuvântul: in principiu. Citească orî şi cine votul Consiliului din 18 Iulie apărut In «Monitorul comunal» din 5 August şi va vedea că d. Cerkez, a reprodus inesact hotârlrea consiliului Comunal In scrisoarea sa publicată de ziarul d-voastrâ. Pentru ce ? Pentru ca să mi ofere mie neplăcuta ocaziune de a’t însemna cu No. 7 a-ceasta greşeala. Nu aşi fl relevat’o: dar nu trebuie să se uite ca am susţinut de la început ca până în luna lui August 1884, nici Consiliul nici d. Fleva nu se angajase In mod definitiv câtre Bancă pentru a vinde aurul şi această părere reese chiar din votul Consiliu1"! dat în principiu. Dacă d. Cerkez a precipitat lucrurile, ’1 priveşte : datoria mea e să constat adevărul. Mărginindu-mă numai la aceste punte, nu pot trece mal departe înainte de a face o observaţiune. Propunerea sindicatului de bancheri a fost remisă administraţii comunale In aceaşl zi cu propunerea Băncii de a cumpăra aurul. Cum se esplicâ atunci că numai propunerea sindicatului s’a presintat Consiliului la 14 Iulifi ; că peste 2 zile d. Fleva a plecat din ţară; că propunerea cu aurul s’a adus în Consilia Ia 18Iuliu? Nu resultâ de aci că d. Fleva a vrut să scape de o belea ce ’I sta pe cap, şi că a crezut că prin plecarea d-sale vânzarea aurului se va amâna? Să apropiem această împrejurare de cea-ce s’a petrecut în urmă, adică de depeşa d-lul Fleva de la 23 Iuliu care cerea categoric amânarea vflnzerel aurului şi orl-cine se va convinge că era o încurcătură la mijloc, pe care fostul primar credea că o va Înlătura prin plecarea d-sale. Altă observaţiune este aceasta. Ed, precum am arătat şi mai sus, n’am puiuţ tua cunoştinţa de contractele cu sindicatul şi cu Banca de cât foarte târziii, anume în circumstanţele următoare. D. Karabuleas’a presintat la mine în ziua de 14 August 1884 cu proeclul de contracte scrise de Bancă şi a cerut să le înregistrez. ’I am răspuns că nu pot înregistra nişte acte neiscălite încă. S’a făcut mare sgomot din refuzul med. Cel de la Bancă ad venit să reclame d-lul Cerkez şi d-lul Bibicescu. N’ad isbutit însă. In asta afacere trebue să recunosc că şi d. Cerkez şi d. Bibicescu ad ţinut socoteală de obiecţiele mele. Proectele ad rămas netnregistrat până la 22 August. In acest răstimp, am închis conven-ţiele în biuroul med, le-am luat acasă să le studiez şi atunci numai tn grabă, am avut ocazia să formulez In scris prin raportul din 16 August 1884 o-biecţiele mele asupra împrumutului, obiecţiunl pe cari până atunci le făcusem verbal, dupe cele ce mi se spu-nead sad auziam. Raportul med s’a primit de d. Cerkez la 17 August; d-su l’a dus la Bancă, care l’a ţinut până la 18 August. In a-ceastă zi d. Cerkez mă chiarnă tn cabinetul d-sale şi ’ml spune că Banca nu Împărtăşeşte vederile mele, dar ’mi a făgăduit că nu va iscăli convenţia şi că va convoca Consiliul comunal pentru 20 August. — Am cerut să fid chemai şi ed la Consilid ca să dad esplicaţii şi să dovedesc că,In cazul cel mal din urmâ, tot nu se poate admite tecstul convenţielor ca fiind contrarid voturilor anterioare. Pe când vorbiam cu d. Cerkez sosi şi telegrama din urmâ a d-lui Fleva care cerea să re-serve cestiunea agiului. M’am despărţit de d. Cerkez asigurat că nu va face nicî-un pas până Luni seara 20 August. S’a întâmplat, din nefericire, cu totul alt-fel. D. Cerkez a iscălit convenţiele Duminecă 19 August, înainte de a se aduna Consiliul, iar despre telegrama d-lul Fleva, declară aer ' că n’a pri-mit’o. Apropiind şi această împrejurare de faptul că In şedinţa consiliului de Luni 20 August, d. Bibicescu care ’ml făgăduise că 'ml va susţine raportul nici n’a venit la şedinţă, sunt silit sâ fac o reflecţiune dureroasă, pe care Insă o las s’o facă cel ’şl ce vor propune sâ scrie o dată istoria timpurilor din urmâ. Mal 'ml remânea o singura speranţă : să alerg la minister şi să mijlocesc ca să nu se ratifice convenţiile. Mai isbulisem In câte-va caşuri ca ed, aşa personal, să anulez nişte voturi ilegale ale consiliului prin d. Mos-cuna, secretarul general de la interne. Le ştie d. Cerkez şi d. Fleva acele voturi. Nici ed nu ’ml fac nici o iluzie că ele ad provocat supărarea d-lul primar tn contrâ-ml. In timpul acesta Insă, la ministerul deinlerne funcţiona ca ad-interim un ministru, care ’ml-a făcut mult răd şi pentru care n'am nici o simpatie. Era să încerc marea cu degetul, ca să mă adresez la d-sa. Tot ce s’a putut face e ca aprobarea ministerului să întârzie până la 28 august. Dacă până atunci m ar fi sprijinit vr’un om de inimă, ar fl reuşit ca cel puţin aurul să nu se vândă pe nimic Băncii naţionale. Puteam ed să mă lupt singur contra tutulor ? Cu d-nil bancheri am puţin de discutat. Nu sunt autorizat de d-lor să spun aci că ad fost foarte surprinşi când ad văzut că Banca Naţională ’l-a tras pe sfoară, c*cl a cumpărat singură aurul Comunei pe nimic, dar persoanele onorabile care ’ml ad făcut a-ceastft declaraţiune trăiesc şi crez că, fără a le arăta numele, vor veni In public să repete aceleaşi cuvinte, la vreme de nevoe. Cât despre operaţiunea fericită a im-prumutulul iată în ce consta > Pentru 13,960,000 lei în hârtie Casa comunala plăteşte o anuitate, cu agiul de 16 0/0 şi comisionul de 1 4 la)sută, o anuitate egală de 1.080.000 Iei. Această anuitate corespunde la un capital actual de 18.530 000 lei,adică cu 4 .570.000 lei mal mare ca suma primită de Comună, sad o perdere de 24 0 0. Prin urmare, după toate calculele, Împrumutul Comunei din 1884 revine la o subscripţie In ţară cu’76 0/0. D-nit bancheri zic că o subscripţie în ţară nu s’ar fi putut face de cât cu 80 0/0. Aşa dar, chiar în cazul acesta, comuna arfl avut un profit de lei 040 OOO Cum stă atunci cu afacerea fericită? Calculul ne arăta că imprumutul de 16 milioane din 1884 s’a făcut în aceleaşi condiţii ca şi imprumutul de 13 milioane din 188,",; prin urmare cel din urmă fiind o operaţie nenorocita — cum i zice d-1 Cerkez — ace'aş calificativ convine şi împrumutului de 16 milioane. Atât era de ajuns, d-le director, pentru luminarea publicului. jDe seva infirma acestea, void vedea ce mal am de spus. Cu toată stima X. ltirilov. I termenii săi originali convenţiunea. «Era clar că'guvernul fusese silit să retragă proiectul de lege pentru a nu se expune la o înfrângere, despre care nu remânea nici o îndoială de oare-ce Camera numise o comisiune ostilă proiectului. Retragerea d-lul Stolojan însemnâză că cabinetul desaprobă pe fostul ministru şi îl învinovăţeşte pentru greşalele comise în negocierea convenţîunîi condamnată de Camera. Această convenţie destinata se înlocuiască «•apilulntiile care odinioară regulad condiţiunea streinilor şi juridicţiunea agenţilor consulari In România, pe când ţara era sub suzeranitatea Turciei, dispune ca litijuirile relative la succesiunile Germanilor aflători în Germania vor fl regulate respectiv de tribunalele şi după legile ţârei lor de origină. «C lansa aceasta a fost,cu dreptcuvânt, judecată inacceptabilă de comisiunea Parlamentară. In adevăr România n’are mai de fel naţionali domiciliaţi tn Germania si ast-fel s’ar găsi fnra reciprocitate efectiva supusa la un regim neprimit de nleln nalie cfvillsnta: căci Turcia este singura ţară unde mai subsistă juridicţiunea consulatelor. O convenţie consulară n’are raţiune d’a fi de cât dacă * bazată p’o reciprocitate efectivă. Acea încheiată eu Germania este cu totul in avantagiul acestei puteri». Noi stăruinţe din partea d-lul Bră-tianu, isbuti-vor sâ obţie de la guvernul german ca acesta să renunţe la beneficiul disposiţlunilor pe care le obţinuse deja de la guvernul Român ? Aceasta s’ar părea cel puţin Indoios. CONVENŢIA CONSULARA Atragem deosebita atenţiune a cititorilor asupra următorului articol din «l’Indipendance Helge. Se ştie că l’Iti-dipendance belge e singura gazetă pe care o citeşte d. Brătianu, că ea a fost in tot d’auna destul de bine-voitoare pentru guvernul nostru care in toi-d’auna s’a fălit cu laudele ei. Demisiunea unul membru al ministerului român şi alegerea unul nod titular pentru portofoliul devenit vacant sunt de obiceid simple incidente care n’ad nici o însemnătate politică şi care nu presint nici un interes, a-ceste schimbări rămânând mal adesea neexplicate şi ne-exercitând nici o influenţă asupra direcţiunel afacerilor interioare sad exterioare care n’ad alt regulator de cât pe şeful cabinetului d. Ion Brătianu. Insă retragerea ministrului de co-mercid, d. Stolojan, se produce astă-zi tn condiţiunl cu totul deosebite. O telegramă din Bucureşti anunţa Io zilele din urmâ că d- Brătianu, care trebuia să meargă la Berlin ca să negocieze cu guvernul german, în privinţa modifl-caţiunilor de adus convenţiunel consulare, încheiată acum câte-va luni, cu Germania, era silit, pentru motive de sănătate, să renunţe la călătoria sa. Dar jurnalele din Bucureşti, care ad apărut în urma acestei telegrame, nu dad în privinţa sănătăţelpresidentulul consiliului nici o ştire care ar putea să facă a se crede că aceasta era cauza pârăsirel călătoriei, şi d. Brătianu presida Sâmbătă consiliul miniştrilor. E de crezut că propunerile făcute la Berlin de către guvernul român n’au fost primite favorabil şi că retragerea d-lui Stotojan are de scop de a pune pe seama acestuia responsabilitatea conven-ţiuneIcare a Intîlnit In Camera româna la sflşitul sesiune! din urmă, o vie o-poziţiune. Această oposiţiune, din partea unei camere de obiceid atât de supusă tn cât propunerile ministerului trec pe acolo ca fulgerul, era atât de simnifleativă In cât cabinetul a fost silit să retragă proiectul de lege prin care să aproba convenţiunea . Presidentul consiliului motivase retragerea lui prin necesitatea de a lămuri, împreună cu guvernul german, oare-care disposiţiunl relative la proprietatea rurală şi la atribuţiu-nile juridice a le consulilor. Acâstâ declaraţiune echivala cu mărturisirea neputinţei de a menţine in INFORMATIDNI Am spus mal deună-zi că amicii d-lul Brătianu acusă pe d. Stolojan fiind-că d-sa a cumpărat Naftalină pentru suma de un milion, şi că ministrul domeniilor ar fl tras oare-care foloase personale din a ceastă afacere. Iată cam în ce fel se explică a ceastă operaţiune. Dupe ce d. Cămpineanu dedese afară pe d. Pandrav, de la postul de director al serviciului domeniilor, d. Stolojan venind la minister a numit ped. Pandrav director al serviciului exterior al filoxerei cu leafă de o mie de lei pe lună (chiar in timpul ernei când nu făcea nimic). D. Pandrav, era cel care primea Naftalina de la furnisorî şi d. Stolojan s’ar fl Înţeles cu dânsul, ca el se arate că a primit cantităţi de Naftalină mai mari de cât se primea în realitate. Mandatele de plată, bine-înţeles se liberau pentru cantitatea de naftalină fictivă, mai mare, iar nu pentru cantitatea reală care se primea Aceasta este cel puţin versiunea oficială. Pentru a se limpezi această afacere, ar fi bine se se arate prin Morţilor câtă cantitate de naftalină s’a primit şi plătit, şi câtă cantitate s’a distribuit, şi la cine anume. X neanu, Stancu Becheanu, Hernia, Polizu Micşunescu, Mavrus, P. S. Aurelian, Dănescu. Dobrovici, C. F. Robescu, St. Petrescu, Dr. Sergiu, Gr. Cerkez, Gr. Capşa, Râducanu Ioan, Procopie Dumitrescu, Zamfi-rescu, Socec, Carapati, B&icoianu. X Primim din Rusciuk următoarea depeşe: Rusciuk 29 Octombre 1386 lî ore Azi dimineaţa Sobrnnln a a-les prin aclamaţie pe principele Wnldemar de Danemarca de Domn al Bulgariei. O depnlatiune compusa de Mitropolitul Tîruovel si de mal mulţi notabili va pleca cât mal In graba spre a oferi Coroana noului principe. X D. Ion Brătianu s’a întors aseară în Capitală X D. Hitrowo, noul ministru al Rusia!, a făcut azi o vizită d-luî prim ministru, care imediat a intors vizita d-l ui Hitrowo. X Suntem informaţi că jos notaţii candidaţi pentru colegiul I şi al II lea la alegerile comunale din Giurgiu, au fost în unanimitate a-clamaţi în întrunirea publică a opo-siţiuneî care s’a ţinut la 26 corent, în sala Hotelului Europa. Colegiul 1 Lazăr Angelescu, Hariton Raco-tă, ingel I. Ulubeanu, Nicolae Că-mineşteanu, Alecu M. Miculescu, Ioan T. Dimitriu Colegiul II Gheorghe I. Pietreanu, Ghiţă Dumitrescu, Bancu Hagi Tănase, Anton Dumitrescu, Stoian Mihaiu. Iată numele membrilor Trib. căzuţi la sorţii pentru a presida la a-legerile comunale; Colegiul I. Secţia I. d. M. Maca, (prim preş.) » II. d. Al. Cologlu (membru) » III. d. M. Gbimpa. » IV. d. Dim. Carp, (preşed.) » V. d. C. Năcescu. Colegiul II. Secţia I. d. Iulian (preşedinte), » II. d. Stef. Christu, (judec.) » Iii. d. Obedenaru, |(supl) » IV. d. At. Atanasovicl(preş ) » V. d. I. Rădoi. » Vi. d. Stef. Vlâdoianu,(jud) » Vil. d. I. Boambă » VIII. d. Lara. » IX. d. D. Mavrodin. PERMUTA NU DESTITUE Informaţiunea data acum câte-va zile de Epoca era exactă. D. Eug. Stâtescu, ministru de justiţie, a ţmal adâogat Încă un nume la seria magistraţilor siliţi să demisioneze prin mijlocul permutărilor inacceptabile. D. D. Giuvaru, preşedintele Tribunalului BuzăO, a fost permutat contra voinţei sale la Călăraşi. Csa ce era de prevăzut, s’a întâmplat. D. Giuvaru ’şl a dat demisiunea. Tribunalul dig BuzăCi, care era unul din cel mal bine compuşi din toată ţara, perde In persoana d-lu! Giuvaru pe unul din membrii săi iubiţi şi stimaţi nu numai de colegii săi, dar Încă de Întreaga societate din Buzău. Nicl-un motiv n’a putut justifica a-cest act de arbitrarii. Vechi resimţi-minte ale avocatului jStătescu par a fi şi în această ocasie, zic unii, raţiunea determinantă a ministrului de justiţie. Dupe alţii Insa, apropierea a-legerilor ar fl adevăratul motiv. . Ori-care din aceste motive, saii a-mândouă împreună, sunt de natură a îngrija pe toţi magistraţii independenţi din ţara, şi a micşora pentru împricinaţi încrederea In magistratură. Cu un asemenea ministru suntem a-meninţaţî a vedea ocupând fotoliurile magi3traturel numai pe aceia cari se vor recomanda prin supunerea şi servilismul câtre regimul lor colectivist. Averea şi onoarea cetăţenilor fiind la discreţiunea Manoleşlilor şi Andro-neştilor colectivitaţel, e timp ca fiecare să selngrijească.şi atât acel car! să simt ameninţaţi, cât şi toţi interesaţii In de obşte să se uneascâ pentru a găsi o stavilă arbitrariulul ministerial. Protestul ce l’am publicat alaltâ-erl şi care a fost Îndreptat câtre d. Stitescu prin depeşa telegrafica este un prim pas făcut In acest sens. Până acum nu vedem sâ fl avut vre un resultat. Ni se certific1 că următoarele nume vor figura pe lista guvernului la alegerile comunale. Gr. Serurie, Bibicescu, I. Gâmpi- BULETIN EXTERIOR CANDIDAŢII LA TRONUL BULGARIEI Criza bulgară a ajuns la un punt In care o soluţiune nu mal poate să întârzie mult timp. Conflictul Intre Rusia şi guvernul regenţei a luat un caracter acut. Pe când guvernul rusesc declară tntr’un mod categoric că nu va recunoaşte nici un act al Adunârel de la Ttrnova, această Adunare urmează a lucra şi astă-zl va proceda la alegerea principelui. Persoana care va fl aleasă să ştie ca va fi principele Waldemar. Dar nu e probabil că el va primi tronul Bulgariei în împrejurările dificile în cari îl se va oferi, mal ales după Og www.dacoromanica.ro EPOCA — 30 OCTOMRBE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA‘ ‘ Tlraglu 6.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. puterile aa declarat că, înalegerea principelui, Rusia trebue să aibă un rol preponderent. Să poate dar prevedea că lucrarea Adunărel de la Tlrnova va fi nulă prin faptul Însuşi a neprimireî Coroaneidin partea principelui Waldemar. Atunci cestiunea va rămânea tot neresolvatâ şi Bulgarii vor fi siliVl să proceadâ la alegerea unui alt candidat. Ziarele germane şi austro-ungare să ocupă cu aceasta eventualitate «Neue Freie Presse» esaminează pe diferiţii candidaţi şi Începe prin a constata că Rusia a renunţat la ideia d'a pune pe tronul Bulgariei pe principele de Mun-tenegru, sad pe principele Karageor-gevici. Asemenea pare ca candidaturile principelui de Mingrelia şi ale principelui Dondukof-Korsakof sunt înlă-turaţe. Ziarul vienez crede că candidatul cel mai plăcut Rusiei ar fi ducele Alexandru de Oldemburg; dar el face greutăţi pentru a lăsa postul săQ de comandant al corpului de gardă "şi soţia sa, ducesa de Leuchtenberg, nu voeşte să părăsească patria el. Principele Waldemar este fratele Împărătesei Rusiei şi al Regelui Greciei. Prin urmare nu va putea primi d’a fi principele Bulgariei fără consimţimtntul Rusiei. A-fară de aceasta el este căsătorit cu o princesă de Orleans care e catolică şi nu va permite nici o dată ca copii ei să treacă la religia ortodoxă a orientului. Nu rămân dar ca candidaţi posibili de cât principele de Leuchtenberg. Acest din urmă nu va putea refuza In faţa stăruinţelor împăratului Alexandru. El a fost căsătorit cu o princesă de 01-denburg şi are un fia de 7 ani. Dar, precum am zis la Început, toate aceste candidaturi nu sunt de cât presupuneri. Până astă-zi cestiunea ale-gerei principelui Bulgariei na luat Încă o forma legală. Mai întâia validitatea deciziunelor ale Adunărel de la Tlrnova este contestată; puterile nu s’au pronunţat In privinţa acestui punt Însemnat şi aQ lăsat Rusiei toată iniţiativa; Dar pare că o Înţelegere este aproape d’a se face Intre Anglia şi Au-stro-Ungaria pentru a pune oare care mărgini acţiunel Rusiei. E probabil aa discursul pe care 11 va pronunţa astăzi Lord Salisbury va contribui alămuri situaţiunea. CRONICA TEATRALA LA BOSSEL Fiind că teatrul naţional daţeri seară pentru a treia oară comedia Cucoana Chiriţa in laţi, despre care am vorbit deja, m’fim folosit de această împrejurare spre a mă duce să văz trupa care joacă In Sala Bossel sub direcţiunea d-lor I. Ionescu şi N Hagiescu. Afişul anunţa pentru prima oară piesa : •Aventurile iuî Pirpirel — adică cum am zice mal pe româneşte întâmplările lui Pirpirel. M’am chinuit cam mult de la Început ca să mă pot do miri şi să pot şti pentru care pricină această comedie poartă titlul In chestiune, şi nu altul. Cu toate silinţele mele n’am constatat de cât un lucru şi anume că Aventurile lui Pirpirel se numead mal na-inle Cn flagrant delict; piesa fiind cunoscută sub acest titlu, a fost botezată din noO şi oferită ca trufanda. Acestea sunt chiţibuşuri spre a a-trage publicul şi nimic mai mult; pare că la noi uumele lucrării trebue se aibă mal mult efect de cât chiar lucrarea. Să fac darea de seama precisa a comediei ce s’a jucat Marţi zeara la Bo-sel ’ml-ar fi lucru peste putinţă, răci toata acţiunea se reazemă pe Încurcăturile cele mai nebunatice ale unei i-.maginaţiuni vesele, foarte vesela, dar In legături strtnse cu aiureala. La Început a fost vorba cât-va timp despre o umbrelă uitata ia o modistă, şi pe acest târlm, urmariam şirul acţiunel când am dat peste altul care este cel următor: Un proprietar anume Andronache Brotăcicâ are o fata Elena şi o soră Agripina ; mai are un nepot Mişu, un prieten Pirpirel, un profesor de englezeşte pentru fiica sa anume Alexandru Sprâncenici şi un pretendent tot pentru fiica sa anume Zor-nâescu militar In retragere. Mişu, Zornăescu şi profesorul iubesc pe Elena care are slăbiciune numai pentru acest din urmă, ear sora batrlnulul s’a amorezat de Zornăescul. Spre a rămâne mare şi tare şi spre a scapa de cel l’alţî concurenţi Mişu pune In lucrare o ţesătură de intrigi alandala, care daQ naştere unor încurcături ce sfârşesc prin a zăpăci şi a produce un rls nefiresc şi nervos pe buzele spectatorilor. Aceste Încurcături merg plnă la actul al 3-lea când toate intrigile lui Mişu sunt date pe faţă din preunâ cu istoria umbrelei de la Început, plus o alta istorie cu modista Otilia, cea ce mă face să povâţuesc pe d. Hagiescu să boteze această comedie cu numele de «Intrigile lui Mişu» IndaU cotitlul Aventurile lui Pirpirel nu va mal face efect, precum s’a întâmplat cu adevăratul titlu «Un flagrant delict 1» Tot de o dată II mai povăţuesc să mal .polească puţin oare care cuvinte de o cruditate prea afară din cale.* să se gln-dească că In sală nu sunt numai soldaţi din orchestra, mal sunt şi spectatorii din loji şi parter. Să vorbesc puţin despre jocul actorilor. D. N. Hagiescu s’a arătat ca tot d’a-una artist cu mult talent şi m’a făcut săregTet că nu’l văz pe scena teatrului ! mţional înconjurat de semenii săi. Tinărul Al. M arinescu, are viitor; j sunt sfcene In care l’amgăsit toarte natural, caiitate scumpă care lipseşte multora. Leonţeanu e foarte rece, ear d-nu Leonv profesorul care a aprins inima Elenei poate fi luat ca idealul bărbatului comun : pentru un rol de amorez, s'ar fi putut găsi o figură ceva mal drăguţă, o Înfăţişare mai puţin caraghioasă. Serviciul cel mai mare ce pot face d-şoarei M. Costinescu e să nu o pomenesc, ear pentru D-na E. Stoenescu, doresc din suflet să poată găsi o carieră care să pue urechile noastre la adăpostul glasului piţigăiat ce am auzit eri sear*. I>. R. It‘ DEPESI „HAVA$“ 1 imui a, 9 Noembre. — Aleger -a prinţului Waldemar poale fi considerată acum ca uu fapt Împlinit. Adunarea tnlrunilâ asta scara tn şedinţă secreta, a discutat alegerea prinţului. Regenţii şi miniştrii craii de faţă. D. St&mbutoir ia mal tulAio cuv<’n' ui 'şl expune motivele ce le a arătat de mal multe ori pentru cari alegerea prinţului de Balenberg e imposibilă. El spune că puterile nefixând un candidat. Adunarea trebuia ea singură să facă alegerea prinţului. Regentul explică pentru ce prinţul Waldemar avea toate calităţile pentru a fi ales de poporul bulgar, cft numele său şi Înalta sa înrudire cu Ţarul, cu regina Angliei şi regele Greciei este un gagiu de speranţă pentru viitorul Bulgariei. El spune apoi că ambasadorii puterilor consultaţi de d.Grecofi la Conslautinopol, aii exprimat opiniuuea că ar fi folositor să nu se prelungiască starea provisorie actuală. Regentul nu ascunse Adunării că Rusia probabil ar refusa să recunoască alegerea, dar că cu toate astea trebuia să o Iacă; că de altminteri numele alesului arată tu-deslul sentimentul de'lmpăcuireal guvernului şi adunării. Dacă prinţul Waldemar ar refusa tronul, guvernul vaavisa; şi regentul insistă din nod asupra numelui prinţului Waldemar, zicănd că guvernul ar demisiona dacă s’ar realege prinţul de Batlemberg. Patru alţi oratori ao mal luat apoi cuvântul. D. Stoianolf altă dată şeful partidului prinţului Alexandru; vorbi In favoarea prinţului Waldemar. El şl Începu discursul zicând: «Regele a murit!» Trăiască regele!» S’a discutai apoi cestiunea trimiterii unei delegaţiunl la prinţul Waldemar.’ Pe la orele 11 so terminară desbaterile, după ce aduparca vota şi decise prin aclams-ţiuul că Sobrania va alega pe prinţul Waldemar de Dancmarka, ca prinţ al Bulgariei, că alegerea solemnă va avea loc mâine Mercuri la ora 10 dimineaţă şi că adunarea lasă guvernului grija de a numi pe membrii delegaţiunil, precum şi de a fixa numărul lor şl ziua plecării pentru a remite prinţului Waldemar documentul ce poartă holărtrea Sobraniel. ŞTIRI MĂRUNTE Unii ferate. Aflăm că o nouă linie de cale ferată se proiectează a se face Intre Pirotehniă şi Arsenal. i Sosiri si ploesr*. D. Nicolaus Raco-viţă care a asistat ca delegat din partea Ateneului din Craiova la serbarea punerii pietril fundamentale a Palatului Atbeneu-iul, a părăsit azi Capitala. D-sa e membru fundator al Ateneului. GLUME IWllWTII Se zice că articolul ziarului f’ln-dependance be/ge privitor la convenţia consulară şi pe care II publicăm mai sus, este inspirat de d. A. Stolojan. • Mâine Joi, la 4 ore şi jumătate va fi o Întrunire a oposiţiunii la Sala Unirea. Se va citi In această întrunire numele candidaţilor oposiţiunii pentru consiliul comunal. $ Ştiri ce pnmiin din Paris ne informă că ziarele le National, le Vol-taire, le Mol d'ordre etc. critică foarte mult pe d. Ion Brătianu pentru actele de violenţă comise .de agenţii sel, şi cu complicitatea guvernului. • Anunţam cu plăcere căsătoria d-şoarei Zoe A. Pascal, fiica d-lul decan al facultăţii de drept Aristid Pascal, cu d-nu loau A. Filitis, fiul d-nel Elena A. Filitis. Căsătoria religioasa se va face Duminecă 2 Noembre la Doamna Bâlaşa Felicitările noastre tinerii perechi. i* MAine seară la Ateneu se va ţine o Întrunire a colectivităţii. Poliţia aleargă în toate părţile pentru a strânge lume. & Aflam positiv că lndata dupe in-chiderea Sobrnniel bulgare, d. Na-cevici, ministru de externe al Bulgariei, va sosi In Bucureşti. • Citim în Românul: Neînţelegerile fiind în rândurile colectivităţii, lista candidaţilor guvernului pentru alegerile comunale nu s’a putut Încă forma. ULTIMA ORA Tdroova, 10 Noembre. — Sobrania B’a Întrunit azi dimineaţă la orele ii şi a ales pe prinţul Waldemar de Danemarca ca prin al Bulgariei. Londra, 10 Noembre. — La banchetul dat in sala de la Guildhall, lordul Salisbury vorbind de afacerile din Irlanda spune ca problema consistă mai mi’Rln administraţia unul bun guvern de cât In modificarea legei. In privinţa Egiptului toate cabinetele afi recunoscut că ocupaţiunea trebue să hibă o durata limitată nu de istorisirea afacerilor din Balcani, lordul Salisbury face elogiul curagiului şi perse veri uţei de care aa dat proba Bulgariei. El spune c£ apărarea tratatului de la Berlin incumbă puterilor europene şi că dacă ele vor susţine convenţiunea, Anglia nu va fi cea din urmă pentru a face aceasta. Politica sa se deduce din cea urmată In trecut. Ea nu se [însărcinează singură a face se se respecteze tratatul în profitul altor interese britanice ar fi lovite, Anglia nu va solicita nici un ajutor, ea ştie să se apere pretutindeni. Londra, 10 Noembre. — Lordul Salisbury adaogă că interesele imediate ale Angliei nu sunt în acest moment angajate. Austria şi Turcia par că privesc evenimentele in linişte şi fără temeri. Austria are mari interese in Balcani. Părerile ei trebue să aibă o greutate considerabilă in consiliile guvernului englez. Politica el va călăuzi pe a Angliei. Lord Salisbury conchide zicând: «Nimic pentru moment nu dă loc la temeri pentru liniştea Europei. Ştim că poporul englez ne va susţine dacă am avea a face faţa obligaţiunilor noastre dar sperăm că nceastă eventualitate nu se va produce. Mai speram asemenea cft sub influenţa opiniunil publice ţinerile libertăţi ameninţate acum, nu vor fi atinse şi că drepturile ce par compromise vor rămâne neatinse. l ondra, 10 Noembre. — Ziarele englezeşti sunt unanime pentru a aproba declaraţiunile lordului Salisbury, spunând ca Anglia nu se face nimic afară de iniţiativa Austriei. Vis, 10 Noembre.—«Skupştini». Venind in desbatere proiectele de impo-site. opoziţiunea cere prioritatea pentru discuţiunea bugetului. Guvernul şi majoritatea se opun la aceasta. După un discurs al ministrului de finanţe, skupştina cu o imensă majoritate adoptă principiul protectulul. Cel 0 şefi ai opoziţiei ’şi-aa dat demisia. Cel l’alţl radicali aa luat parte la discuţiunea articolelor, în favoarea cărora aa votat cu majoritate. PRIMĂRIA COM. BUCUREŞTI PUBLICAŢ1UNE Cărţile electorale ale Colegiului I şi II pentru Consiliul Comunal, remase până acum nepredate, le pot primi d-nil alegători direct de la Primărie in zilele de 30 şi 31 Octombre şi 1 Noembre ; iar in zilele de votare in locul biurou-rilor de alegere. p. primar I. (i Bihleescu. Secretar general, C. Zatreanu. No. 35772 1880 Octombre. D-na SesilaTauşan, Cleopatra şi Eea-lerina Catopol, d nil N. Bălacescu, A-lexandru şi Grigore Tâuşan, d-şoara Elisa Miilor, d-na Ecaterina Miilor, d-l Ion Miller, d-rele Olga Mărgărih-scu, Maria Bălăceanu şi d-l Dumitru Băla-ceanu aa durerea a face cunoscut Încetarea din viaţa a mamei, soră, soacră şi mătuşă D NA ELENA CATOPOL timp, ci prin isprâvirea operei Întreprinse pantru prosperitatea ţărei. Con-diţiunile Egiptului nu sunt asl-fel 1n cât să poată fi liberate de controlul u-nei puteri streine. Relativ la cestiunea Orientului dupe Încetată din viată la 29 Octombre şi vă roagă să bine voiţi a asista la ceremonia funebră care va avea loc Joui 30 Octombre 1886 la 3 ore p. m. Ia cimitirul Şerban-Vodă. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 29 JULES MARY (Urmare) — El a zis: «Pleacă 1» respunse Gil-bert Încet... cu resemnare... El ordoană Şi, dupe cele ce s’aO petrecut e dreptul *ăa,... De acea plec 1 Ea repeta, rătăcită; — Dar ea, dar ed ?... Câci de odată Începuse să întrevadă viaţa ce va începe pentru dînsa, Îndată ce va pleca el. Şi arata amantului ei, vorbindu’i scurt, încet, cu greutate, desaspera rea, temerile ei, căutănd argumente în egoismul şi slăbiciunea el de femee. Putea s’o părăsească ast-fel I... cum să gândea la asemenea lucru?... Ar fi o laşitate... N’aveanici o mila de dânsa?... Ce viaţa va duce ea!... Gilbert era unicul el amor... fericirea... Dumnezeul el... Dacă ar dispare el, ce’I va mal rămâne?... Golul In jurul ei... urîtul ucigător... şi ura tăcută a bărbatului eil... Ea avea 25 ani... era frumoasă... şi iubea lumea... amorul... Şi adora pe Gilbert care li devenise atât de necesar., că nu mai putea exista fără desmerdă-rele şi sărutările lui... După câte-va luni de o fericire atât de dorita, atât i de căutată, întrevăzută în fine, să se întoarcă la neantul de altă dată?... Nu, nu va consimţi nici-odatâ la aceasta... Dupe pasiunea lor vie şi tânără, se nu mai afle împrejurul ei decât răceală, indiferenţă, dispreţ?... Ce, Gilbert nu înţelegea aceasta?... Dar mai bine ruşinea decât o viaţă atât de ticăloasă!.,. Pe când el va umbla prin lume, trisl poate In primele zile, dar curând mângâiat, ea va plânge dupe amorul săd, lângă un bărbat posomorit şi tăcut, a cărui privire va apăsa asupra ei ca uu prepus, a cărui cuvânt va fl pentru dânsa o bănuială, o alusiunel... Şi nici-o-datft speranţa că aceasta să va sfîrşit... Nici odată!... Vecinie melancolie, suspine, lacrimi ascunse, mânie neputincioasă!... Vecinie lntunerecul, şi nici-o-dată o rază de speranţă!.’.. — Ascultă, Gilbert, zicea ea cu o voce grăbită... ceea ce vral să facle prea crud... Nu e drept... eşti fericirea mea... Trebue să rămâi... Nimeni nu poate să te silească să pleci... Gândeşte puţin... Uite-te la mine puţin?... Ştii cum îmi plac ochii tăi... De ce nu cutezi?... Refuzi?... — Trebue... Catherine... — Te temi de el ?... — Crezi? — Atunci nu mă mai iubeşti... — Ba da, te iubesc... şi mai mult decâ orl-când... Te iubesc Catherine... şi ’ml. pari cu atât mai frumoasă şi mai de dorit cu cât ştiu cam să te perd. — Tu o vreai, căci am putea fl încă fericiţi— — Fericiţi 1 zise el, dând din cap... Pentru asta ar trebui să nu ne mai amintim !... Ea se cutremură. Avea dreptate el. Ea voia să se ameţească, să pearza memoria 1... A! daca ar fl putut să uite zilele trecute cum sa uită un vis răâ 1.. Amorul lui Gilbert, nu ’l mal dorea deja de cât ca pe un vin tare care ar fi lmbătat’o... El nu mai era scopul... ci numai mijlocul 1... — Gilbert, aş vrea să pot să te rog in genunchi şi să-ţi sărut mânele şi să te silesc să mă ridici şi să-mi ştergi lacrimele 1... Gilbert, nu fii neîndurat te rog, şi nu mă sili să fac vr’o nebunie... Şi de o dată, adause, mai Încet, ca şi cum s ar fi temut dea fl auzită, chiar de Gilbert; — Am conştiinţa de ruşinea mea şi de crima noastră, si nu vreati să duc pe una şi să răsplătesc pe cea-1’aHă ed singură... El o Înţelese şi amândoi tăcură, fără a se uita unul la altul. — Catherine, zise el, să ne despărţim, ne mărim numai părerile de răd, ne aţiţăm jalea- — Te-ai săturat de mine, şi te temi de banuelile mele ? — Nu fii neomenoasă. Nu’mi mări tristeţa. Sufer mult, mai mult de cit pot să-ţi spun. Şi d-ta te Indoeşti. — De sigur ! Mă îndoesc văzlndu-te atât de. liniştit şi de rece, în ajunul unei despărţiri care mă sperie mai mult de cât moartea chiar... — Catherine, dacă trebue, devreme ce onoarea o porunceşte... — Onoarea ! zise ea, ridicând din umere... Ei bine, dacă onoarea te îngrijeşte, nu gîndeşti că al tot atât de mari datorii către mine ca şi către bărbatul mea ?... Dacă onoarea — ce strauid cuvtnt pentru o femee care iubeşte,— Iţi porunceşte să te depărtezi de llolgan, nu-ţl ordonă ea tot attt de tare ca să nu mă părăseşti ?... Care din aceste două probităţi îţi pare mai imperioase ? De care te vei ţine ?... Amiciţia d-tale pentru Holgan, or amorul d-tale pentru mine va fl mai tare ? — A ! cum mă torturezi... — Dar eO sunt fericită oare ? — Am fost vinovaţi, Catherine, acel om ne e stât de superior tn cât trebue să privim ordinul săd ca pedeapsa noastră... —Ţie lesne să vorbeşti ast-fel, d-tale zise ea rîztnd nervos—pedeapsa cade numai asupra mea....mai la urmă....şi de sigur mintea nu ’ţi-ar fi atât de u-şoară şi de biDe dispusă dacă ai fi condamnat la viaţa care mă aşteaptă pe mine.— — Trebue, Catherine, voi pleca. Nu se cuvine să ne mai vedem... Tlnăra femee era într’o agitaţiune nervoasă grea de zugrăvit, coprinsă în acelaş timp de groază, de mânie, de desperare. Ea apucă mânele lui Gilbert şi le sărută cu pasiune. — Gilbert, Gilbert, nu ţi-e milă?.... El clătină din cap, învins de durerea el, aşa de tulburat, ca nu mai găsea cu ce s’o convingă şi repeta cu stăruinţă. — Trebue Catherino, trebue ! — Cum, când te rog efl ?....Mare lu- cru Iţi cer oare ?.... Nu, mal nimici.... Ascultă, ponte te vei îndupleca....Sunt sinceră....Pricep că după cele ce s’afl petrecut pe Speranţa, te-ai aflat faţa cu bărbatul meu într o aşa situaţiune că al fost nevoit să te pleci ordinelor sale. Nu să putea să vă bateţi in duel...înţeleg că in asemenea împrejurare fără seamăn şi grozava pentru tine, al promis să fugi....dar trebue aă părăseşti Dieppe ca să te ţii de cuvînt?...A! dacă ai voi?...ai rămîne aici....nu ne-am mai vedea....dar aş şti că eşti lingă mine....şi că suferi ca şi mine....ce curaj aş avea atunci I...Oraşul e mic...ne am lntllni din când in când pe undeva, lntr’un salon, pe ţărmul mărei, şi acolo e uşor să schimbi o privire, şi cu o privire cât nu pot zice?...Nu ţi dai adesea viaţa, mai mult de cât viaţa, sufletul, Intr’o privire?...Pentru mine, în singurătatea şi jalea mea, ea ar fi nepreţuita, mi-arda puteri.....şi te Încredin- ţez ca mă voi mulţumi cu atât....Nu voi cere nimic mai mult...Nici un zlm-bet măcar.... spune e grea aceasta ?.... E mult oare ?...Ast-fel aş putea fl încă fericită...Nu’mi refuza aceasta Gilbert. (Va urma) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 30 OCTOMBRE PREQIURI FOARTE REDUSE SIMM L IIEI'tISIT AL UlEffiR AŢELOR SOBE Se găseşte numai la sucursala generali In Bucureşti, strada Lipscani No. 96, lingi Banca României. Fabrica pentru SOBE-MEIDIAGER H. H E I M, Vien a-Dobling RESTAURANT MIELU L ALB ANTON PETRO VIOI Face cunoscut onorabilei Sale Clientele câ va Imns-IVru reslnarantol seu siradu sf. Ionica alături cu » \*»s VOI liltu K tapRcrla spatele palatului lle. il unde afl fost cercul Francez. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 4, Str. Luterana, No. 4 eoltsul Stirbey-Voda Efectuiază orl-cemobila sculptata şi nesculptatft pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE PE LAMPEURI Deposit de mobile cu preturi esceptionale. Comandele se efectueazi prompt după modele. m închiriat £rd',i le Costa-Foru din Batişle, Strada Scaunelor No. 46. 22 Cnmere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte Lrcl camereşigrădinăspatioasâ. Doritorii pot vi si La casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliei, saQ la redacţia K-pocei. W IMIIIItltTSl"?". d-lul V. Hiott din Str. Luterană 16, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimnite, 1 put şi grădini cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţă până la (5 seară. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca pl. Câlnişte, MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR Publicare limbistică săptămânală. Metodă pentru a tnvăfa singura scrie şi a vorbi limba franceză. Subscripfiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două luni î. n. 6. Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,25 bani tn mărci poştale. A eşit de sub tipar No. 6 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STRADA DOROBANŢILOR . N°. 133 H < GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI o > < C HOTEL EKSTEIN > X K — GALAŢI — X O 2 — STRADA MIHA1 BRAVUL — H K CO * Recomand Onorabil, voiajori Hotelul metl nuoG c* R construit şi mobilat, situat pe str. Mihal Brav(Cuza- -3 Vodă) care oferă toate avantajele necesare intere- h* selor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, H O Tribunalul, Curtea de Apel şi In centrul Oraşului. U 5 Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spa- z -T tioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preturile cele mal o E-* -< moderate. (167) > r *< O GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALET! > H CASSA DE SANATATE — BUCUREŞTI — No. 41, Strada Teilor, No. 41 Luând administraţia casei de sănătate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generală că de azi înainte începe a fonctiona; orl-ce persoană bolnavă are dreptul de a reclama pe medicul care voeşte din acel ce aO aderat a fi număraţi Intre medicii corentl şi consultat!. Sarcina de modic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-1 Dr. Teodorescu Florea asistat de d-1 Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan. Pentru prospect saQ alte informaţii se pot face cereri Înscrise (francate) saQ de a dreptul tn localul Casei către sub-semnalu! 1886 Oclombre i. Director: G. I. I.ivczcanu. | WJJLTUA ţ Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă, a că a deschis şi !n BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 JO CASSA de CROITORIEJ ţ Care va funcţiona în aceleaşi condiţiuni ca şi$ 8 aceia din IAŞI. 1621 , ^r-v aga-oj -■ y a-> «z -v l G. HILLMER — BUCUREŞTI — No. 12, Strada Ştirbei/- Vodă, No. 12 lângă Orpheu Instalatiune de aparate ou gaz aerian gasolin de la tOpânfi la 500 flacâre. MAGAZIN de lampe brevetate «Excelsior» fără fitil şi cilindru arzând fără nici un pericol chiar dacă lampa se resloarnâ saQ cade. Bogat asortiment de aparate Eentru iluminare precum : ămpI.I.anternl.Lyre.Candela-breeic.caşilămplde lipit şi luminare (sl’esnice) cu benzină. Vânzare dcpetro’eO, benzina, gasolina şi uleiuri minerale, prefaceri de lămpi obicinuite după noul sistem Excel-sior. Atelier pentru orl-co lucrări atingăloare de acâstă specialitate, Serviciul prompt cu prcciurile fixe şi moderate. Mare depoft de Cauale (Robinetle) şi toate obiecte e pentru conducte de apă, gaz şi vapor din loato sistemele de cele mal renumite fabrice. Singurul repreşentnnt pentru România. m SOCIETATEA IIE BASALT ARTIFICIAL SI RE (1BAMCA DE LA COTROCENI Societate anonima cu un capital de 1,500,0CMD fr. întreg varsat Usina situată la Bucureşti, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor,peste drumdeAsilul ELENA, legată cu calea feratăprin staţiunea DeluSpirea. ^ ? O.RECTIUNEA SI DFPOSiT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI. STR. BIS. ENI. S Adresa telegrafioa : ASALT, Bucureşti D F. POSITE SECI IV n \ II K In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — hi Braila ta D. G. Grosorich, piatza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banquer. t) Industria Naţional# ale cărei produse aO obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din bucureşti cea mal mare recompensă : DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-A Fslras din preturile curente pentru Bucureşti ffi.fi. matfriai.i i.fi \’r. bucăţilor necesare pentru uni- | P R E Cal. t Ţ U R Cal. 2 I L E Cal.S § a 5 Pentru mie sie ' £ r, £ 2 ESs B. O C Pentru mie ; s s = 1^1 Pentru mie ies Pavele pentru bordure . . lam.l. 10 350 4.25 325 4.00 300 3*75 Pavele pentru pavagiG . . lam. p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pătrate lam. p. 25 3H0 11.00 360! 10.50 320 9.50 Pătrate felurite lam. p. 36 240 10.00 ,M0 9.00 180 8.00 Borduri de grădină. . . . lam. 1. 10 150 — 130 100 — Cărămizi refractare . . . lam.c. 420 320 Cărămizi cu 6 găuri . . . iam.p. 80 65 — — — —" Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că In Bucureşti şi Oraşele In care ese-cută lucrări pentru Comună, Societatea sâ însărcinează' şi cu esecutarea, garantând întreţinere a un an şi câ se toal află la usină materiale vechi şi disforme — cu i*iii;rum foaiite reduse — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. •XtXNXtXtX €» X#X#X#X#X# • MARELE « ;HOTEL DE FRANCE | 0 — BUCUREŞTI — rî* X X X 1 X X X X Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din nod clădit, având patru faţade, ast-fel tn cât toate ferestrele respdndesc in stradă. — Cu desăvârşire nod montat, după stilul cel mai modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banchc-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt. F*H. UGO fţA ANTREPRENOR ţ | ^ PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA «x*x*x»x*x*xox*x«x*x3 X wl X X & X Q X a x DE VENZARE SAU DE ÎNCHIRIAT chiar de acum Casa din Strada Brezoianu No. 47. Doritorii să se adreseze Calea Rahovel No. 187. o veri-g u t ă S A PIERDUT cu chel mărunte dintr'o birjă pe drum de la piaţa episcopii până la capul Calei Victorii. Cine le va aduce Str. Clemenţii No. 6 va iua o bună recompensă. ICnl \ ictorii 1 Pal. Dac.-Pom. sa» LA ORAŞUL VIEN A «E A LA VILLE DEVIENNE vis-d-vis de l.ili. Siceol Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate hI soliditate următoarele noutatl: Rufarie pentru Doamne si Domni. Fete do masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuze.se de toate c&litalile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecossc, de bumbac, de lăna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după «IhICiiiiiI profesorului Dr. II. .largFr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Troiisourl roinplrrtr pentru fidunlatl. I nvettes si Irousour! peutru copii. Trousouri pentru prnsiouate, oteluri ai restaurau tu ri. Avem onoare a informa pe clientela noaslra ca a apărut CATAI.OGF .\OSTUU II.lhl KAI SI VA FI TRIMIS Ultl-t l l VA FACE CERERE. LA ORAŞUL V 1EN A CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA. vis-â-vis de librăria Sooec F A It \ 1* F K 1 C O L r- LUMINA PLĂCUTĂ * Cu onoare vid a face cunoscut onor. P. T. public că am primit ** un mare deposil de pelroleu din - Caucas illusia) tn tinichele de la Cassa d import E. D1N E R M A N Galatzi si Botoşani şi le ofer cu un - I preţ foarte moderat trimise franco ia domiciliu după cerere prin • i Carte Posta'ă la adresa de mal _ jos. w Asamenea ofer cu un preţ foarte scăzut PetroleO Regal din prima 1 fabrcă I. Niculescu, Bazar PÎoeştl, cu litru. — Cu stimă — A. GOI.DDI.ATT te Str. Salvator te 10 3 1 II U «1 V II V 3 D. C. COSTA-FORU ADVOCAT 8—10 dimineaţa, 0—8 seara pe Aleul TVliLr'opoliei N.3 MORI FABRICI DE SPIRT APARATE oeCOGNAC SI DE TZM TARE i SLiitoviTZA i Pietre de Moara, curele si tote uneltelesi accesorii pentru exploatarea Fabrieelor. Pretzu eorent si catalogu se trimite la cerere franco. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Bucureşti, Strada Colţei No. 49 71, CALE* VICTORII 72 VIS-A-VIS 0E PALATUL REGAL DR- JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART. REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER Recunoscut ca cel mal escelent MEDALIAT ACUM IN URMI, DE JURIUL MEDICAL DIN LONt'RA CU MEDALIE DE AUR Sub-semnatil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi In lână curată de Cămilă, garantând contra râceiel şi a reumatismului. Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc tn magasinul AUX EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUR’STI Se tnsârcinâză cu construc-tiuni de turbine si mori cu preturi mal reduse de cât acele din Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecuteazi repede orl-care lucru de turnătorie saQ mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu etc. Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete dâcauviile, tzeve de tuci. AI a re asortiment de pietre de moara. I_a. Fertâ-sous-Jouars. iii AVIS IMPORTANT PENTRU EF A M E- A aparut de sub tipar carte intitulata: TOALETA FEMEILOR care tratează despre înfrumuseţarea fetei cu substanţe simple naturale, recomandate de higienă şi medicină. A-ceastă carte necesară ori-cărei doamne coprinde peste 100 retete, de cari se poate folosi cti succes pentru Înfrumuseţarea fetei, conservarea pârului, disparitiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţele prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnică atât acea veche cât şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparatiunea lor se poate face chiar In fie-care casă, căci substentele necesare sunt arătate In mod cantitativ. Lipsa unei asemenea cărţi era mult simţită şi aparitiu-nea el, de astă-zl, o facechiare a fi prenumărată Intre cele d’ântlio cărţi de Higienă tn limba română. Cu acâsta doamnele vor fi scăpate de Întrebuinţarea apelor, alifieler şi şi pozilor, ce se găsesc pregătite tn comerţ şi cari In genere nu fac de cât distrug frumuseţea naturală şi cau-seazâ perderl ireparabile. Această importantă broşură eşităde sub editura librăriei Universale «ZACHARIA NICOLAU» dinPloeştl se vinde la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esemplarul. In Bucureşti de vânzare la Librăriele E. Graeve, I. Hai-mann şi Leon Alcalai.