ANUL I No. 279.
A DOUA EDITIUNE
59 OCTOMBBE
MERGI’RI
IO NOEMBRC
1880
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 81 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-O'AUNA ÎNAINTE
IN BiTlIESii: La casa Ailmin -tratiunei 1\ TAR\: Prin mandat.» poştale Pentru l an 40 lei. 6 luni *0 lei. 3 luni IC lei.
IA' strkiv\tVTK: La ţoale oftloiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, â luni 25 lei.
RED ACŢIUNEA
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Grigore VENTURA
Prim-redactor responsabil
ANUNClURiLE
SX PRIMESC NUMAI LA ADMIWISTRATIX
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani. anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia l.v PARIS: s, K 1-.-te jurnalul CU tSOnl numerul, la Kioscul din rur Muutnmrlrr 113
AD M IN ISTRAŢIUN EA ffo. 3.— P/ata Episcopiei.—No. 3.
15 B ANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
15 BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
50 BANI UN NUMER VECHIU
m mm co\stiiitiov\l
ATITUDINEA JUNIMIŞTILOR
I
ÎMPRUMUTUL DE 16 MILIOANE
PREGĂTIRI ELECTORALE
RESPUNSUL ADUNAREI BULGARE
TATA \A1TAI I\A!
BARBU KATARGIU PR1ETEML BAHBATl LI I
Mal functfonenza instiliii în turn româneasca ?
SI daca mal funcţionează:
Când se vor judeca acusalli «lin Hîimiiiciil-Veloci pe care guver-nul cauta sc-l omoare prin relele trntninente în închisoare?
( And se va termina instrucţiunea dcputaluUii Oroveanu si a celor alţi implicaţi in atentatul «le In 4 Septeinbre ?
CtTnd se va Iun mesiiri p«Milru a se pedepsi vandalismul cserci-tat contra ziarelor România, lTndâpendauoeroumame si Epooa.
Au cum-vn este porunca ea a-ceste nraceri se sica ntnrnnte pena «lupe alegerile Comunale ?
li HOTA Ulii C0OTITlTI0S.il
Cu toate dificultăţile ce întâmpinăm azi în ziaristică, când vroim se discutăm o cestiune oare care din punctul de vedere al principiilor, totuşi chiar In mijlocul polemicelor celor mai acerbe, am căutat se exprimăm cât de des vederile noastre asupra cestiunelor de doctrină ce pot avea un interes de actualitate.
Ast-fel adesea am arătat in aceste coloane, vederile noastre In privinţa magistratureî, şi neatârnării puterii judecătoreşti de puterea executivă. Ast fel asemenea am exprimat în modul cel mai amănunţit ideile noastre în privinţa rolului Suveranului într’un stat constituţional. Ast fel am urmat într’o mulţime de cestiuni, expunând vederile noastre asupra rolului diferiţilor factori constituţionali.
Un element însă pe care prea a-dosea l’am neglijat, şi care sub guvernul actual a devenit un rotagiu indispensabil al mecanismului nostru constituţional, este fără îndoială, cea ce să numeşte bătăuşul.
In toate manifestările vieţii noastre publice, in toate luptele noastre politice, apare azi în mod fatal bă- ! tăuşul. La alegeri vedem bătăuşi ; 1 la Întruniri, bătăuşi; în luptele pre- j sei bătăuşi; pretutindeni întâlneşti bătăuş*.
Nu e autoritate la noi care să aibă atribuţiuni mai numeroase şi mai diverse ca bătăuşul. El resumâ în-tr etisul în acelaşi timp atribuţiuni legislative, judiciare, dar înainte | de toate... executive.
Intru cât priveşte atribuţiunile legislative, putem aminti că n’a fost nevoe de consultarea corpurilor legiuitoare,pentru a să sustrage procesele de presă de sub competenţa juraţilor şi a le trece sub juridic-ţiunea bătăuşilor. Asemenea se ştie
natului sunt suficiente pentru proiectele de lege de o mai mică importanţă, in cestiunile cele mari Insă, precum de exemplu a fosl convenţia consulară,şi interpelarea pentru expulsaţî, să cere !n acelaşi timp concursul deputaţilor şi a pacinici-lor cetăţeni, cu singura deosebire că aceşti din urmă n’au obţinut încă glas deliberativ, şi sunt de o cum-dată reduşi la rolul cam modest de decor, a cărui imposantă înfăţişare totuşi nu e fără influenţă asupra desbaterilor parlamentului actual.
Precum la şedinţele de deschidere a corpurilor legiuitoare, pre-senţa M. S. Regelui, tnconjurat de venerabilii prelaţi de la Senat, îmbrăcaţi în vestmintele lor sacerdotale, dă acelor şedinţe, un caracter mai solemn, aşa desfăşurarea aparatului poliţienesc e menit a da luptelor noastre parlamentare un lustru încă necunoscut, şi a ridica discu-ţiunile tribunei noastre, la un nivel unde n’au ajuns încă pină azi.
Dar nu pe tărîmul legislativ, îşi desvoltă bătăuşii toată activitatea lor. Adevărata lor sferă de acţiune sunt alegerile, întrunirile publice, luptele în contra presei, etc. In a-ceste împrejurări devin pacinici cetăţeni pentru guvern un element preţios, ba chiar o necesitate de guvernământ
In adevăr cumar putea d. Brătianu să guverneze cu actuala constituţie şi fără acest factor ce se numeşte bătăuşul ?
Nici zece zile n'ar sta d sa la putere, daca nu s’ar însărcina bătăuşii sâ’i aleagă majorităţile din corpurile legiuitoare; daca aceşti pacinici cetăţeni n’ar exercita un control neobosit asupra mandatarilor lor ; daca ar lăsa pe cetăţeni se se întrunească fără temere în scop d’a dărî-ma guvernul; daca n'ar comite zilnic atentate în contra cetăţenilor independenţi, în contra redacţiunelor ziarelor oposiţioniste.
Această importanţă pe care a cîş-tigal’o bătăuşul In timpurile din urmă, este nota caracteristică a regimului actual.
Nimic nu dă o idee mai exactă de starea de lucruri In care trăim, ca rolul preponderent ce’l joacă bătăuşul în afacerile noastre publice, ca desvol tarea exagerată dată aparatului poliţienesc.
Nu mai ştim care om politic a zis : Gând într’o ţară s'aude prea mult vorbind de poliţie, aceasta e o dovadă că lucrurilenu merg tocmai bine în ţara aceia.
Trebue dar să presupunem că bine-facerile regimului actual nu sunt tocmai aşa mari, cum pretind oficioşii noştrii, când auzim vorbind în toate zilele numai de poliţie, de spioni şi de bătăuşi.
Ştiu foarte bine că ni să va răspunde că bătăuşii nu există, că «pa-ciniciî cetăţeni» sunt o n scocire a opoziţii, că Ulmeanu e o fiinţă fictivă, că Toboc e o simplă închipuire, că Hingheru n'a existat de cât iu imaginaţiunea noastră, şicâTânase Bărbierul e un cetăţean cinstit, de care fără nici un motiv, s’a legat oposiţiunea.
Dar cum să face că până acum trei, patru ani, sub acelaşi regim, fiind în oposiţie, ca şi azi, aceaşi oameni dispuşi a calomnia pe guvern, nu să auzea vorbindu se ea astă-zî numai de bătăuşi, numai de poliţie, de pacinici cetăţeni, şi de spioni poliţieneşti.
că daca concursul Cameril şi a’J Se- I P’atunci parcă să mai făceau în-
truniri fără bătăuş*. ziariştii n’aveau nici un amestec cu aceste jxrso-nagie, şi te puteai încă mişca fără se fi urmărit zi şi noapte de spionii guvernului.
Cum să admitem dar că, aşa, din tam-ne-sam, oposiţin scorneşte o clasă întreagă de cetăţeni, care n’au nici o existenţă reală, şi că imaginaţiunea populară, or cât de bogată ar fi ea, e în stare să înventeze un vocabular atât de bogat pentru a represinta nişte fiinţe închipuite sub denumirile alâl de variate de pneî-nici cetăţeni, de bătăuş*, de cetăţeni indignaţi etc.
Trebue dar se admitem că In toate acestea este cel puţin o maro parte do adevăr, şi că or-cât de ingenioasă şi de machiavelică ar fi o posiţia nu se poate se nu existe şi o parte de adevăr, o umbră de realitate în acusaţiomile ce ea le aruncă guvernului pentru scandalurile de la Orfeu, pentru scenele sângeroase de la Vâlcea şi de la Teleorman, pentru atentatele în contra ziarelor oposante, pentru călcarea domiciliului cetăţenilor independenţa toate datorite acestor bătăuşi, a căror ec-sistenţâ chiar es'.c contestată de cei de la putere, şi care eu toate acestea sunt stăpâni pe ţară, şi dispun de viaţa şi averea cetăţenilor.
K. F.
U
n
3''
TIrnova, 8 Noembre. Adunarea a votat prin aclamaţiuul res-punsul u*mător, la mesagiu! regenţei; Adunarea constată sforţările no mal auzite ce a făcut regenţa pentru a conserva dreplurile cetăţenilor, pacea şi liniştea ţârii. Ea 'şl exprima deplina aa încredere lu regenţă.
Adunarea c încredinţată că regenţa va continua a gera cu aceiaşi abnegaţiune afacerile statului până ce alesul poporuful se va urca pe tron.
Adunarea recunoaşte că grabnica el convocare era indispensabilă şi câ ast-fel era şi dorinţa poporului.
Aduuarea va procede fără zăbavă la alegerea Prinţului pentru a salva scumpa noastră patrie dui crisa în care e cufundată. Trăiască Bulgaria independentă 1 Biuroul Adunării s'adus apoi ia regenţi pentru a le remite această adresă.
Mâine, după toate probabilităţile, va a-vea loc alegerea prinţului.
St. I*etersl>uug, g Noembre. Ntvoie Vremia spune câ discursul Împăratului Austriei echivalează cu declaraţia câ soluţiunea definitivă a cesliunit bulgăreşti nu depinde nici de cum de agitatorii din TIrnova. Împăratul nelncelând a spera că evenimentele din Bulgaria nu vor turbura pacea, toată lumea trebuie st Înţeleagă bine că suveranul n'ar vorbi ast-fel, dacă Austria era decisă tnlr'un mod ferm a pune piedici intenţiunilor şi proiectelor Ilusiel. Dar llusia nu doreşte să resoive singură chestiunea. Ei ’l este de ajuns că se recunoaşte dreptul sââ de a stabili In Bulgaria o ordine de lucruri conformă intereselor ruseşti.
Berlin, 8 Noembre.
Gazeta Germaniei de Nord spune că discursul tronului pronunţat la Pesta de împăratul Austriei vine intrau monteul oportun, pentru a reduce Îngrijirile născute din incidentele recente,la dreapla Jor măsură. Căci, admiţând chiar câ turburârile din Bulgaria daâ loc la temeri serioase, discursul contestă ca germenul lor să fie in diferende ce s'ar fi ivit Intre puteri, el arată mal bine că pretutindeni există in-lenţiunl pacifice.
Atena, 8 Noembre.
D. Tricupis expunând situaţiuuea financiară declară câ Grecia va ţine toate angajamentele sale, câ guvernul va impune noi laxe pentru a putea echilibra bugetul şi spre a ridica cât se poate mal în grabă cursul forţat, ca.usa primelor greutăţi financiare.
TIrnova, 8 Noembre.
In ultimul moment s'a amânat alegerea prinţului pe Miercuri.
Dupe alegerea prinţului trebue să ne aşteptăm la o modificare a ministerului. Elementul conservator al cabinetului
compus din d-nil Naccvicl , Gueşolî şi Stoiloff, consideră că programul regenţei e eseculal, şi că intrarea în guvern a câ-lor-va oameni politici ale căror opiniunl ruso-file sunt cunoscute, ar fi probabil semnalul tnvoelil.
Se poale chiar crede cu drept cuvânt câ Rusia va lăsa să iasă la iveală această nouă combiusţiune şi câ nu va cere înlocuirea guvernului actual prinlr'uu minister cu lotul Zankovist.
Se credo câ atunci se va putea găsi, de comun acord, un mijloc de a ocroti demnitatea Rusiei, considerând în acelaşi timp alegerea prinţului Waldemar ca un fapt îndeplinit.
ATITLDI\E\_JI\nilSTILOR
încă maî de mult atitudinea junimiştilor In alegerile comunale ni se părea cam stranie.
In adever auzisem în ultima sesiune parlamentară pe d. Carp dân-du’şi parola de onoare câ nu va intra nici odata in minister cu d. Brătianu; îl auzisem tratând pe oamenii de la guvern de jouisseurs. D. Maiorescu acuzase de corupţiune pe partidul colectivist, şi acum în urma România Liberă începuse se atace guvernul cu cea mai mare violenţă.
Eram dur în drept se ne mirăm, vezend că cei ce se intitulează Minoritate în Cameră, şi Oposiţie în afară din camere, se pun pe aceiaşi listă cu candidaţii guvernului, la alegerile comunale de la laş*.
Totuşi n’am relevat lucrul, fiind că ştiam la ce răspuns trebuia se ne aşteptăm : «Alegerile comunale nu sunt numaî alegeri politice, nu tro-bue se facem din toate cestiunile I arme In contra guvernului, trebue I se ne ocupăm şi do gospodărie. Nu e j dar lucru straniu ca in cutare oraş,
, la laş', de pildă, se fie puşi pe aceiaşi
Fi vor re rodii în contra acestor perversiuni de gândire şi de acţiune ?
Noi or edem că da. Răul este însă prea Înaintat ca vindecarea să mal poală fi sperată de la felcerii cu paliative : tre-buc;c medici culţi, convinş , şi mal presus de toate raţionali.
Am dori ca confraţii noştrii de la România liberă se ne spue de ce a-tiludinea d-luî Serurie li se pare mai stranie ca aceia a amicilor el de la laşi?
Şi am fi curioşi sâ aflăm dacă acea linie de purtare a Junimiştilor din Iaşi e dictată do dd. Carp, Ma-iorescu şi Teodor Rosetti? Şi In caşul acesta, dacă tot d-lor inspiră articolele violente in contra guvernului, ce )e publică România liberă de !a o vreme încoa
listă, mşle oameni ce nu au aceleaşi credinţe politice.»
Ne aşteptam la un răspuns cam în felul acesta, răspuns care bine înţeles n'ar fi Înşelat pe nimeni, dar care totuşi era un răspuns.
De aceia nici n’am spus nimic de atitudinea falşe ce o au Junimiştii, în alegerile comunale.
lata însă ce am citit în revista de erl a României Libere. Precum or-cine înţelege organul junimist face alusiune la d. Serurie, a cărei atitudine e foarte aspru criticata de organul juaimei.
Câ In genere nu există adevărul convin- I viagerii la noi, câ întreg modul nostru de a judeca e falsificat, dovezi găseşti In tot momentul, şi In or-ce direcţie al vrea să ţi lndreptezl investigaţiile.
Iutr'o suburbie din Bucureşti e un cetăţean a cărui influenţă asupra colegilor lui de mahala ţinea amllrecuţ: prepou-deranţă; el era alfa şi omega culorii, cu el se făcea cu ei se desfăcea or ce interes local, a Iul era competenţa şi soluţiunea or-cărei cestiuni: era tiranul Împrejurimii, instrumentul puterii centrale. După conduita Iul, chiar lu amănunte, nu ’l puteai apreţia de cât ca cea mal fidelă expresie a puterii stăpânitoare. Vino In=ă un moment nenorocit pentru el şi devotatul slâpiniril trece In rândurile nemulţumiţilor. Aci, el luptă cu aceeaşi a; doare şi cu aceeaşi fidelitate tu contra foştilor săi stăpâni şi prieteni. Dar un moment solemn pentru stăpânire, o promisiune de reintegrare, 1. schimbă repede ideile şi j omul care ieri luptase cu gălăgie In con- *
tra guvernului azi luptă cu aceeaşi paradă şi cu acelaşi curaj pentru guvern.
Şi dacă e ceva caracteristic In acest joc de falsifieaţie şi de minciună, de sigur câ opinia publică — pe cât se manifestă ia noi opinia publică — are aci o parte foarte Însemnată. Aceea anume, câ pentru ea guvernamentalul guvernamental, guvernamentalul disident, şi guvernamentalul reîntors are aceeaşi valoare, căci In toate evoluţiile lui ea i-a oferit aceeaşi binevoitoare, indiferentă, saQ sgomoloasă primire.
mi IUTI I. DM li MILKIWE
Primim din partea d-lul N. Kirilov, fost contabil la Primăria Capitalei pe timpul când s'a contractat Împrumutul de 16 milioane, următoa ca scrisoare care ni se pare că aruncă o lumină hotăritoare asupra acestei nenorocite afaceri.
Domnule Director,
Eram hoturît se tae In eestiunea împrumutului de 1<> milioane; voiam se stau indiferent faţă cu duelul de scrisori, pe care l’a provocat un articol din Epoca. Mi se părea că numai tăcând voiu evita d'a ’ml atrage fel de fel de amabilităţi, aşa de comune, la unii, în discuţiunile lor pasionate.
Dar vez că şi păstrând o reservă cât se ponte de corecta, tot nu sunt lăsat în pace.
Daca este aşa, să zic şi eO câteva cuvinte.
Am constatat, cu o vie părere de reu, multe erori de fapt şi, prin urmare, tot atâtea aprecieri neîntemeiate în scrisoarea d lui Cerkez.
Fac erori de calcul neertate onorabili1 bancheri, în respun6uriled-lor.
Replica d-luî Nicolae Fleva mi s’a părut cam inculoră, sau, în or-ce cas, prea reservatâ. Gâeesc maî categorică scrisoarea d ânteiu a fostului primar, pe care a publicat’o în onorabilul d-voastră ziar.
Părerea mea este că d. Fleva mal datoreşle publicului câte-va lămuriri şi mai deschise şi mai depline. D-lui trebue se ştie multe.
In ceea ce priveşte pe d. Cerkez, iată erorile de fapt, din scrisoarea d-sale.
1. Pentru consiliul comunal al Capitalei împrumutul de 16 milioane, aşa cum a fost votat şi cum 11 găsim în legea din li Iunie 1884 a fosto curată surprindere, şi, prin urmare, o adevărată calamitate pentru oraş.
In adever, consiliul comunal In şedinţa de la 4 Maia 1884 a propus şi apribat un proiect de împrumut cu totul deosebit de cel actual. înainte de a cugeta la împrumut, consilierii s'au gândit la mijloacele de a acoperi anuităţile cerute de el, fără se recurgă la noi dări. In acest scop, consiliul propunea, prin proiectul de la 4 Muiu 1884, plata prin anticipaţie şi prin seompt a ratelor râmase din împrumutul cu loturi şi degagiarea, cu modul acesta, a anuităţii de 1,100,000 lei în aur afectată la împrumutul Poumay Era şi naturală această procedare: dacă n’ai asigurate resursele pentru plata anuităţilor, e imprudent a cugeta la un împrumut Imprudent e cuvântul cel mai dulce.
Incidental, amintesc aci că dacă proiectul consiliului de la 4 Maiă 1884 ar fi ţrecut în Cameră, apoi ş’ar
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 29 OCTOMBRE
fi Înlăturat şi procesul Primării cu
consorţiul împrumutului de 10 milioane în loturi. Părerea mea. Încă de la început, a fost în sensul hotă-rlrii Tribunalului de Ilfov şi a pledoarii d-lui Maiorescu: în 1869 s'au f*cut doue împrumuturi, unul al Primării către Consorţiu; altul al Consorţiului rfttre public. In astă sistemă scomptarea şi plata prin anticipaţie erau legale şi sigure. Pe lângă aceasta, se evita şi procesul cu Poumav, care nu ştiâ zeu, ce rezultat va avea pentru Comună.
Intr’un cuvânt, prima eroare de fapt din scrisoarea d-lui Cerkez este când afirmă că: împrumutul aşa cum s‘a votat de Cameră a fost propus ded. Fleva şi votat de consiliu. Nici unul nici altul nu sunt autorii proiectului. Camera în secţiuni a dispus altfel de cât primarul şi consiliul comunal.
2.	Din această eruare de fapt rezultă o alta. Pe când eu ştiam şi împăr-tâşiam, cu oare cari rezerve, proiectul de împrumut aprobat de consiliu, am fost cu totul contra proiectului votat de Cameră. Comuna nu putea st plutească noul împrumut fără st nu recurgă la noi dări.
N’am ascuns această părere a mea nimenuî, cum de all-fel crez că nu se îndoieşte nici d. Cerkez.
Din această cauză, t •» ce s'atractat, tot ce s'a comb' şi hotărât în urmă la Comună în privinţa contractării Împrumutului de 16 miloo-ne. s'a ţinut cu totul ascuns de mine.
Afara de d. Eleva şi de unul sau doi directori de la Bancă—doi cel mult—nimeni nu ştia ce să plănu-eşte. Cu atât mai puţin nu ştiam eu, care nu me bucuram nici de încrederea, nici de simpatia d-luî primar.
Se pare de sigur ciudat pentru cititori ca contabilul unei administraţii se nu fie ţinut în curent cu cele ce se petreceau într’o cestiune de interes public atât de însemnată. Şi mie mi s'a părut ciudat.
Când Secretarul general făcea pe contabilul şi primarul comitea gre-şala, care l'a costat aşa de m uit de a şi tace d’tntr’ânsul pe unicul seu confident, eu me credeam de prisos la comună; de aceia pe timpul acela umblam cu demisia în buzunar şi cu copierul la subţioară.
D. Cerkez le cunoştea toate acestea. Prin urmare, e cazul de a Însemna cu No. ?. eroarea de fapt ce o săvârşeşte când afirmă că, în ajun, (la 28 Aug.) abia mam deşteptat ţi l’am prevenit printr'un raport asupra relelor împrumutului de 10 milioane.
In afacerea împrumutului de 16 milioane simţeam eu că se pregăteşte ver o nenorocire pentru Comună, căci prea se făcea totul în secret şi în mod misterios ; deci aş putea zice că pe vremea acea nu
dormiam de loc, în cât n’am avut o-
caziunea se me mai deştept D. Cerkez ştie aceasta foarte bine. La Tribunal, când a fost întrebat sub prestare de jurământ în procesul cu nenorocitul de Constanţi-nescu, ce are de zis despre mine a răspuns că sunt prea zelos. Declaraţia aceasta n'a urmat mult timp după contractarea împrumutului de 16 milioane. E o contrazicere între zelul de la tribunal şi deşteptarea târziă din scrisoarea publicată de d-sa în Epoca.
Dar, se poate întîmpla ca unii din lectori se nu fie mulţumiţi pe această esplieaţie, în care, fără voia mea am strecurat oare cari reminiscenţe, ce sunt fără interes pentru public.
Ei bine, actele consiliului vin să demonstre şi ele misterul şi secretul.
In şedinţa de la t i Iulie zece consilieri din 28 câţi compun consiliul t comunal, admit propunerea sindi- j calului de bancheri pentru cont rac- j tarea împrumutului în aur. Această ! şedinţă nu apare în Monitor de cât i peste 15 zile şi atunci fără discuţii şi i fără dasbalerî. Citească curioşii Monitorul comunal No. 30 din 29 Iulie 1881.
L’am citit şi eu; dar.drept se spuiu, mi s’a părut o glumă.
(Mal observ că şedinţele consiliului se ţineţi secrete, cu uşile închise).
Nu’mî putinii) închipui în adever, ca o cestiune atât de importantă, care avea se absoarbe Comunei a-proape un milion pe an, se fie tra tată în mod atât de sumar, şi numai cu zece consilieri.
Eu credeam că e numai un proect iar nu un fapt desăvârşit. Pe de altă parte, întrebând şi eu in dreapta şi j în stânga, mi se dau asigurări că se va reveni asupra votului din 11 Iuliu.
Aşa s’a întâmplat. In şedinţa de la 18 Iuliu pe când d. Fleva se gă-sia în congediu, consiliul de astă dată numai cu votul a 8 consilieri din 28, a revenit asupra propunerii din 18 Iuliu.
Tot în acea şedinţă, adică tot în lipsa d-lui Fleva, s'a vândut Băncii aurul.
Când am luai eu cunoştinţă de a-ceste \oturi?
Tocmai la 6 Aug. 1884, căci abia atunci a apărut în Monitorul comunal şedinţa consiliului de la 18 Iuliu 1881.
Şi atunci chiar, iată ce am citit în Monitor:
Consiliul, tn urma calculului făcut şi a esplicaţiunilor date, admite iti principiu propunerea si decide a se interveni pe lângă Băncă să i se acorde lei 87 bani 25 pentru suta de lei şi pe aceste base să se încheie o convenţie.
Cu alte cuvinte, nu era nimic po-sitiv; un proect în aer şi atâta tot.
Iiesultâ din aceste dor mente că despre proectul de a se vinde au-
rul â forfait către Bancă, n'am putut afla ceva de cât pe la finele lui Iuliu 1881 şi încă ceva din Monitorul comunal de la 5 Aug. 1881.
Se spună d. Cerkez, pe atunci primar, dacă m'a chemat şi 'mî-a comunicat ceva tn astă privinţă. Se spună d. Bibicescu, consilierul,care administra secţia financiară ; se spună Secretarul, se spună ori-c.are alt membru din cei opt câţi au vândut aurul la Bancă.
Toţi vor tăcea, căci toţi se feriaCi de mine ca se nu le fac ver un bucluc.
Şi puţină tevatură le am făcut, ce’i drept.
Aşa, aflând că în ce priveşte facerea împrumutului în aur în străinătate e lucru definitiv, am căutat se puiu ţoale piedicile ca afacerea se întârzie, în speranţă că s’or schimba lucrurile.
Aşa am căutat se scriu singur eu la Banca Naţională, spre a’i comunica votul Consiliului ; însă m'am silit se daii comunicării o ast-fel de redacţie ca se nu placă celor de a-colo. şa şi a fosl. Directorul acestei instituţiuni. care luase in mână afacerea împrumutului, s'a supărat văzând scrisoarea mea cu redacţia ce i dedesem şi a înupoiaf’o.
A urmat de aci ver-o trei zile de întârziere.
Me surprinde oăd. Cerkez, care r ^ căutat singur prin dosar ca se se convingă că m’am deşteptat prea ttr- j ziu n’a dat peste raportul meu înu- j poiat de Bancă şi aflat la dosar (cop. pag. ,61). „
Aceasta a fost prima piedică.
(Sfârşitul pe mâine).
X. Ivirilor.
INFORMATIUNI
Aflăm din sorginte autorisatâ ca tn curând se va face o preschimbare în corpul nostru diplomatic. Se vorbeşte de dimisiunea domnului Vârnav Li-teanu, Ministru ţarii la Berlin.
*
D. Ferekidi, Ministru de externe, a primit azi tn audienţă pe d. Hitrowo, noul ministru -al Rusii la Bucureşti, care a sosit azi dimineaţa.
Duminecă d. Hitrowo va fi primit tn audienţă oficială la Castelul Pelaş.
X
Aflăm că d. Moscuna, actual secretar la Ministerul de Interne, va fi numit Prfeect la Dolj.
In locul d sale va veni la Minister d. M. Paleologu.
X
Comitetul colectivist s'a Întrunit a-searâ pentru lntocmirealislelor decon-silierl.
X
Cetim tn Bomba din Braila că la a-legerile efectuate In ziua de 22 curent aii izbutit toţi delegaţii propuşi de opo-ziţiune, fiind aleşi cu 127 voturi. Guvernamentalii s’ad reiras după doui
ore de luptă, iar candidaţii lor n'au întrunit de cât 2 voturi.
Acelaşi ziar anunţ» că guvernamentalii ad declarat că se vor abţine de la alegerile de la 2 şi 3 Noembre, văzând că nu mal sunt agreaţi de cetăţeni.
X
Luni 3 Noembre, se va inaugura linia ferată care merge la Călăraşi.
PREGĂTIRI ELECTORALE
II O I O S A V I
Oposiţiunea din Botoşani a avut la 23 Octombre o întrunire In care aâ vorbit d-nii Sc. Miclescu.I. Metz.C.Va-siliu, An. Botez, A. Enacovicl. Admi-nistraţiunea a Întrebuinţat tot felul de mijloace spre a impedeca pe cetăţeni d’a merge la Întruniri. Comisarii plini de bani al comunei,ţinead drumul alegătorilor ameninţându-I sad ademe-nindu-I.
Cu ioate aceste întrunirea a fost a-tât de numeroasa, In cât abia a putut conţinea lumea ce năvălise.
S'a descris tn scurt relele Comunei şi suferinţele conlribuabilor, s'a luat re-soluţiunea a se uni cu toţi şi a se susţinea lista opoziţiunel, respingându-se toate stăruinţele, ariemeoirile şi ameninţările. Erad faţă şi unii din delegaţii aleşi de colegiul ce votează indirect şi cu toţii aii strigai vom vota , să trăiască candidaţii propuşi de opoziţiune.
Lista care s'a Întocmit este următoarea :
COLEGIUL I
Gara bel Ciolac, Gli. Hermeijiu, Ion Ciolac, Nicu Boldur.Theodor Buzdugan, D. Sc. Miclescu, Anastase Botez, Ena-covici Alesandru.
COLEGIUL II
Vasile Pisoski, Nicu Caimacan, Io-nescu Dimitrie (preot), Theodor Schi-por, Ştefan Gane, Ion Gheorghiu mindirigiu, Neculal Sofian.
G A I. A I / 1
Luptă electoral», zice Vocea Covur-luiutuul, este încinsă In toată puterea el.
In localitatea noastră ea să presinU în următoarele condiţiuni:
De o parte sunt guvernamentalii reprezentaţi prin prefectură şi primărie; de alta este opoziţiunea conservatorilor liberali; iar de alta opoziţiunea liberalilor disidenţi.
In presă aceste partide sunt repre-sentate prin următoarele organe de publicitate : liberalii desidenţi prin ziarul nostru Vocea Covurluiulul, opoziţiunea cea-l-altă prin Galaţii, iar guvernamentalii prin ziarul ad-hoc creat Curierul de Galaţi.
Candidaţii ce va propune partida tn numele careia luptăm vor Înfăţişă dar acest caracter lămurit: EI vor fi o protestare contra politicei guvernului In genere şi contra dispreţului în specie cu care ad fost tratate interesele şi dorinţele oraşului şi a judeţului nostru.
Nu vom pune candidaţii noştril nici la umbra prefecturel, nici la a patime-lor partizilor politice. Noi ne adresăm
FOITA ZIARULUI „EPOCA“
BARBU KATARGIU
(Urmare)
Mania schimbărilor ministeriale era un caracter aşa de remarcat al epocet, tn cât, de câte ori agentul Dostru din Constantinopol se ducea să vază pe Lavalette, ministrul reşedinţe al Fran-•iel în capitala Turciei, acesta 11 întâmpina cu vorbele : «Vil să 'ml anunţi o nouă schimbare de ministerid ?»i; Cuza, cu prevenţiunile sale contra boierilor, pe care II bănuia de conspiratori contra tronului şi de agenţi ai Rusiei, înclina când către un ministerid liberal, când către altul de o nuanţă conservatoare mai puţin accentuata, când către un Cabinet compus din amicii săi personali, Insă fără autoritate în ţară. Dar legea electorală anexată la Convenţie nu dedese acest drept de cât la un mic număr de indivizi, cari, prin tradiţiile ca şi prin interesele lor, erau mal porniţi a vota pentru candidaţii conservatori de cât pentru cel liberali. Alegatorii couduşi de bagheta poliţiei erau necunoscuţi pe atunci şi dreptul de a vota era o realitate. A-ceastâ situaţiune, care nu lăsa la guvern pe acel ce erau dragi Domnului, făcu pe acesta să conceapă încă de pe
V) Boliotipeanu. «Viaţa iul 1 Cuza p. 185
timpul minisleriului Ion Ghica (11 Uc. 1959—28 Maid 1800) ideia unei lovituri de Stat 1).
Asl-fel, din ministerid în ministerid, Cuza fu nevoit, mal ales tn urma de-misiouăril şi dării In judecată a Cabinetului Manolaki-Costaki, să cheme la guvern, în ziua de 30 Aprilie 1861, pe B. Katargiu, leaderul cmliţiunei contra ministerului căzut. Dar flind-ca domnul nu voi să aprobe programul noului miiiisterid, Barbu Katargiu şi colegii săi se retraseră dând acea de-misiune motivată, unic» In analele regimului nostru representativ 2). A-ceastă demisiune făcu un sgomot ne mai pomenit: presa o comentă săptămâni Întregi, publicul se ocupă de dânsa în convorbirile sale şi multă vreme echoul ei resuna în sala Parlamentului nostru 3p Domnul mal ales,
1)	ibidem, p. 54.
2)	Vezi colecţiunea de faţa, p. 269 sqq,
3)	In şedinţa de Ia 9 Februarie 1863, d. M. Cugalniceauu zise: Noi am avut do» minis-tere cari au urmat aceestfi. regula constituţională. unul al d-lui B. Katargiu, care, dăndu-şl demisiunea, a venit în Camera şi a declarat ca aceasta a provenit din cauză ca nu s'a putut înţelege cu Domnul», şi apoi adause : O-noare memoriei acelui bărbat care a avut cu-ragiul dc a enunţa opiniunilc sale şi lealitatea de a menţinea responsabilitatea actelor sale!»—Tot in acea şedinţă, d. Cogălniceauu zise: «Mi se va zice că Domnul (Cuza) înrău-reazi, că miniştrii se pleacă din complezenţă,
că sunt siliţi a face concesiuni.Dar de ce
d-lorau fosl complezanţî? De ce a(i lucrat contra convingerii d-lor? De ce n’au avut cu-ragiul de a resista în responsabilitatea d-ior ? De ce n'au imilat pe Barbu Katargiu ?
c ire de cât-va timp începuse a lua nişte aluri dictoriale şi care de mai înainte medita o lovitura de stat, fu apucat de un adevărat acces de furie, dupe ce citi coprinsul acelei demi-siuni 1).
Cuza căuta cu orl-ce preţ să se desfacă de ministeriile boiereşti. Dacă el chema din când în când pe boieri la guvern, aceasta o făcea ca pe de o parte să ’I uzeze, iar pe de alta pentru câ u’avea Încotro. Toate presiunile guvernelor dragi Iul Cuza nu era în stare s6 aducă o Cameră neconservatoare. In faptă, Domnul avea şi alte cuvinte de a nu iubi Cabinetele boiereşti. De regulă miniştrii aristocraţiei au mai multă rigiditate de caracter. De şi se înclină înaintea Suveranului, ei păstrează şi a-tuucl oare care distincţiune, care şl aduce mult cu demnitatea şi nu se a-soamâna cu acea atitudine slugarnică care este de ordinar caracterul marcant al miuiştrilor fals democraţi. Ei se vor pleca până la pământ ca să ia bastonul Domnului lor, dar se vor ridica cu fruntea sus. Ei tractează cu regii ca gentleman cu geutleman şi pun în tot d auna demnitatea lor mai pre sus de seducţiunile unul portofoliu. De a-ceia, printr’un fel de instinct Înnăscut, regii aleg pe miniştrii lor mal bucuros dintre burgezl de cât dintre nobili. Ei ştiu că cei din urmă îi vor servi ca nişte supuşi devotaţi ţării, pe când cel aiintâiu îi servesc ca nişte slugi ple-
1) Uolintincami, Viaţa Im Vodă Cuza, p. 169,
cate. Cuza Începu a se ameţi de fumurile slavei şi de aceia căuta să se desfacă de nişte consilieri incomozi şi refractari. Sub conducerea lui B. Katargiu, boierii formau un partid compact, care căuta să silească pe Principe a domni dupe dorinţa alegătorilor, nu după înclinările sale personale. In po litica din afară mai ales, Cuza făcea toate fără ştirea miniştrilor, şi, dupe cum se exprimă un scriitori), el Însuşi era adevăratul ministru de externe. Fără a fi lacom pentru sporirea a-veril sale private, el avea ca mai toţf regii marota de a conduce singur afacerile exterioare şi pretenţiunea de a şti ce se tace în casa altora mal bine de cât cele ce se petrecea0 la el. Tre-bue se recunoaştem că în cestiunile de atunci el a desfăşurat mult patriotism, dar nu este mal puţin adevărat câ u-nele din ele, precum cestiunea mănăstirilor lnchiuate, tocmai din cauza acestei acţiuni unilaterale au fost rezolvate cu o pripă imprudentă, fără maturitatea cerută, împrejurare care le face pendentepânâ In zilele noastre.
Cabinetul Ştefan Golescu, care urmă dupe retragerea lui B. Katargiu, nu a-vea nici creditul nici capacitatea cerută de gravitatea circumstanţelor. Atacat din toate părţile cu violenţa şi dibăcie, încărcat cu pâcatete guvernelor Jibe rale cari II precedaseră, incapabil de a răspunde la trebuinţele momentului, el fuse nevoit a se retrage, cu toată su-
Boliulineanu, «viaţa iui Vodă Cuza,» p. 08,
la cetăţenii de inimă, şi tn iubirea şi confienţa lor vom căuta tot sprijinul
nostru.
Voim In această luptă să manifestăm c# oraşul Galaţi este nemulţumit de starea de decadenţă In care este a-runcat prin desfiinţarea tuturor insti-tuţiuniior, tuturor măsurilor ce garantau viaţa şi desvoltarea sa economică, şi voim în această luptă să spunem ca toate cererile fâcute de GâlâţenI, toate protestările rădicate de deputaţii gâlă-ţeni, n'ad fost simple improvisaţiunl de circumstanţă, ci dureri şi trebuinţl reale, pe cari oraşul le simte, le vede, le judecă; şi acum In ora judecăţii, în zilele alegerilor, se rosteşte în plină cunoştinţa.
Dacă candidaţii guvernamentali vor triumfa, cu atât mal răd pentru oraşul nostru, 'şi va merita soarta ce o are, ba poale una şi mal potrivită.
In cât ne priveşte, ne-am fâcut şi ; ne vom face datoria spuind tuturor ce înţelegem şi cum credem, ca ast-fel nimene In necunoştinţa de causă să nu voteze, iar în votnl fie căruia să se ştie câ se poartă hotarîrea unei situa -ţiuni întregi.
IM.OES1I
Alegătorul anunţă câ comitetul opo-ziţionist a convocat pe cetăţeni Iu mal multe rânduri, în mod intim, spre a se consulta In vederea alegerilor, şi astfel s a ales pe de o parte un comitet de acţiune, compus din 12 persoane, care aii fost aclamaţi şi în adunarea publică de la 18 curent şi anume d-nii:
Alecu Griveţianu, Al. Dimitrescu. a-vocat B. Spirescu, C. T. Grigorescu, Cristu Negoescu, Haralambie Stanes-cu, Gr. Nedelcovicl, N. P. Raşcan, Spirea Protopopescu, Stelian Stoian, Th. Angelescu âi Temelie Dinescu.
Iar In comitetul general s a propus un număr de peste 50 membrii, In seara de 14 Octombre, Ja care s’ad mal adaos noul aderenţi, cari singuri ’şi-ad esprimat dorinţa de a lua parte activă la aceste alegeri, aşa în cât numărul a crescut peste 100 membrii, între cari fac parte atât din col. I cât şi din col.
11 din centru şi din suburbiele oraşului.
Lista acestui Comitet a fost citita şi aprobată în întrunirea publică de la 18 curen.
In acesl Comitet fac parte din toate braslele : comercianţi de frunte, braşoveni, cofetari, băcani, lipseam, rachi-erl, toptangil, caval!, cârciumari, cis-rnarl, lumînârarî, pescari, avocaţi distinşi, preoţi şi diaconi, profesori, proprietari, arendaşi, militari, pensionari,, etc. etc.
Faţă cu această organisaţie şi acţiune a oposiţiunel locale, lumina a început să se facă şi cetăţenii independenţi şi inteligenţi văd câ nu mai merge cu starea actuala de lucruri şi suntem siguri că în cele din urma vor învinge de oare-ce cu el se află dreptatea şi interesele oraşului, iar adversarii noştri n'au rămas de cât cu ameninţările, calomniele şi minciunile, persecu-ţiunile şi chiverniselele personale.
Sâmbăta a avut loc a doua întrunire publica în care s'a desfăşurat mai amănunţit starea de ruină şi risipa în care a adus actualul Primar oraşul, care i-a
pârarea Domnului, care voia să 'ţ j&j. cu or-ce preţ ij. Cuza dorea un epj]jct între Guvern şi Cameră, peniru ca să aibă ocazia de a face un apal la naţiune pe culea sufragiului universal şi; de a precipita lovitura de stat, care a-junsese pentru dânsul o idee fixă 2).
De şi fruntaşul oposiţiei contra cabinetului Goiescu era B.jKatargiu, totuşi Domnul nu se putea hotârâ a însărcina cu compunerea noului ministerid pe acela care dedese tronului o lecţiune aşa de sonorâ şi aşa de severă. Cabinetul Dimitrie Ghica, sprijinit cu putere de majoritatea Parlamentului, conduse lucrurile până la proclamarea Unirii definitive la 11 Decembre 1861. De aci înainte însâ se cerea un Cabinet cu mai multă autoritare, care să consolideze marele act al Unirii şi să 'I facă definitiv. Se cerea o organisare care să şteargă deosebirile dintre cele două ţări surori, un Ministerid care să menajeze susceptibilităţile, să întărească legăturile, se apropie pe oameni, să fuzioneze într'un stat compact amândouă Principatele, cari acum pentru întâia oară se uneau nu prin superioritatea armelor unuia din ele, ci prin libera voinţă a celor mai iluştrii dintre representanţil lor. Domnul, contra îuclinârilor sale personale, încredinţa aceasta onoare lui
B.	Katargiu. Acesta era omul situaţiei.
(Va urma)
j T | i
1)	Ibid p. 61.
2)	Ibid, p. 62.
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATE!
ZIARULUI ,, EPOCA “
Tiraslu 6 OOO de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia
10 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina
III linia 2 lei.
Încredinţat administrarea averei sale în timp de 4 ani.
TUH\U-SFVEHI\
Ni se scrie din Turnu-Severin că colectiviştii din acel oraş sunt consternaţi simţind cft vor eşi învinşi din lupta electoral».
Prefectul aleargă în dreapta. în stânga, făgăduind slujbe, fel de fel de hatâruri tot felul de gheliruri numai ca să prinză alegătorii pentru această ocazie.
Toţi funcţionarii administrativi nu se, mal ocupă d’alt-ceva. Un profesor de Clasa II primară de băieţi anume Dim, Bungeţeanu, intim al Prefectului Ghelmegeanu, se zice că ’şl a părăsit cathedra pentru a face pe agentul elec toral.
Opsiţia are însă toate şansele de succes. Chiar funcţionarii vor vota în secret contra guvernului.
BULETIN EXTERIOR
IESPuNSUL «OUNAftll BULGARE
Adunarea de la Târnova îşi urmează lucrările el fără şovăire. Ea a votat respunsul la mesagiul regenţei, lle-sultatul acestui răspuns cum ni’l comunică depeşa de astă-zl a Agenţiei Ilavas caracterisează situaţiunea. Pare că curentul anti-rusesc urmează a predomina. Mal lntâid Adunarea îşi exprimă conflenţa sa absolută în regenţă, constatând silinţele pe care le-a pus pentru a păstra neatinse drepturile cetăţenilor, pacea şi liniştea ţârei.
Acest punct este deja în contradic-ţiune flagranta cu plângerile şi protestările generalului Kaulbars care în mai multe rânduri, a acuzat guvernul regenţei d'a provoca desordinl şi a teroriza pe cetăţeni.
Adunarea declară că convocarea grabnică a alegătorilor, era indispensabilă fiind că aceasta era dorinţa poporului.
Şi aci deputaţii bulgari s’aă pronunţat contra ideilor susţinute de guvernul rus, care ceruse o amânare a alegerilor, ameninţând că nu va recunoaşte validitatea lor şi cft se va considera ca ilegală Adunarea ce va eşi din aceste alegeri.
In fine Sobrania declară că va proceda fără Întârziere la alegerea noului
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
28
JULES MARY
ruiETKML minimul
(Urmare)
—	Nu te voi ierta nicl-odats, zise el, fără mânie, fără violenţă.
—	Atunci, Jean, ce vrai de la mine?...
—	A ! te pul la dispoziţia mea, nu'I aşa?... Un duel?... Pot eu sâ mă bat cu tine?... Şi cu toate aceste aş fi vrut se te omor... Da, aceasta mi-ar fi ridicat o peatrâ dupe pept. Şi am încercat oda-tft... vroiam să se sflrşeascft... dacă vaş II surprins... Acum nu se mal poate... Nu te am scăpat ieri ca să te omor astă-zî...
—	Ce vrei să fac?... Ordoană Jean.
—	Pleacă! să nu te mal văd nicl-o-datftl... Părăseşte Franţa şi nu te mal arăta pe aici...
—	Te voi asculta.
—	Gilbert, viaţa ta îmi aparţine... adu-ţi aminte... Daca In opt zile nu vel fi părăsit Franţa, voi veni să ’ţî-o reclam.
—	Adio 1
Tânărul eşi, clatinându-se ca un be-
principe spre a scăpa patria de criza în care ea este înfundată.
Acest punct este cel mal însemnat a! răspunsului. El dovedeşte că opunerea Rusiei la actul d’a alege pe viitorul suveran al Bulgirie». nu va fi luat în seamă de Adunare.
Naşte 8cum întrebarea : Cum va suferi Rusia aceastft înfrângere a politicei sale ?
0 depeşe sosilft în urmă ne anunţă că în cercurile oficiale de la Târnova se sper» că se va putea ajunge la o In-ţe’egere, modificând compunerea ministerului dupe ce principele va fi ales. Această modificare s ar face prin Introducerea în sinul guvernului a unor elemente favorabile Rusiei, adică a Zankoviştilor. Prin o asemenea com-binaţiune, bărbaţii cari sunt în capul trebilor în Bulgaria cred că vor putea înpăca amorul proprio al Rusiei şi că vor ajunge a face ca alegerea principelui Waldemar să fie privit» ca un fapt îndeplinit.
Această aşteptare ne pare cam optimistă. E greă de crezut că Rusia să se dea învins» recunoscând validitatea actelor Adunirel de la Ttrnova şi să se mulţumească cu intrarea în minister a cftlor-va Zancovişti.
O asemenea eventualitate este atât mai puţin probabilă ta acest moment, cu cât vedemcăniclo putere nu voeşte a lua o atitudine bine definită contra Rusiei. Chiar depeşa sosita aseară de la Paris dovedeşte că puterile consideră opiniunea Rusiei ca predominantă în alegerea principelui. Pe de altă parte respunsul dat de împăratul Aus-tro Ungar discursurilor resbelnice pronunţate de preşedinţii delegaţiunilor este o dovadă că politica Austro-Un-gară nu voeşte a se opune restabilire! înrâurirel ruseşti In Bulgaria.
In faţ» dara acestei situaţiunl nu vedem [ce ar sili pe Rusia a primi o transacţiune care ar avea asemănare cu un act de slăbiciune din partea el. Am înţe1 ge ca Rusia să fie silită a bate în retragere îuainioa unei acţiuni a puterilor, dar e greu de crezut că ea va face-o înaintea opunerel regenţei şi a Adunsrel bulgare.
V.
CRONICA
TATA NAFTALINA!
9	9
Limbele rele răspândind svonul că d-nu A. Stolojan a fost depărtat de la ministerul domenielor, pentru că a luat locul filoxerei şi a înghiţit naftalina pentru o sumă de a-proape un milion, am voit se mă conving pânft la ce punct aceste svonurl sunt adevărate, şi iată ce am aflat:
De cât-va timp, lucrurile mergeau prost la ministerul domenielor; gheşefturiie in loc se se ticlueascâ pe deplin ca tnainte, nu se mai făceau de cât pe jumătate ; arendaşii luau moşii la licitaţie fftră se treaeft mal tn-tiiu pe la casa de mijlocire şi schimb Carada et C-ie, conform usulul Constituţiunel re-visuite; păsuiţi datornici din arenzl, (lucru ne mal pomenit de un-spre-zece ani) începuse se plătească rămăşiţele către Stat, pareft n'ar fi fost din şcoala lui Radu Mi-haiu când c vorba despre plata datoriilor.
In puţine cuvinte, lucrurile mergeau prost
ţiv Nu mai avea nici un gând In minte. Capul său era sec. Totul se dftrâmaîn jurul lui şi nu mal vedea nimic pe acele dârftmâturl decât ruşinea sa... înjosirea sa înainte acelui om... Nu se gâudi nici la Catherine măcar. Trecu prin gradină, şi odată în câmp, începu să fuga ca un nebun pe drumuri şi pe cărări fără a băga de seamă pe unde merge...
Catherine nu eşi de acasă mal multe zile. Cu toate aceste se sculase din pat. llolgan n’o mal văzuse şi reţinea pe Bertha lângă e), ne voind s'o trimită la mama sa când aceasta 'I o cerea.
Catherine se temea... Ce soartă ’i păstra el ?... Cum era să se răsbune el?.. Ea nu ştia... Şi nu era asta preocuparea el cea mare... Acea scena grozavă când o scăpase ’l turbura visurile, chiar când era deşteaptă... Nu putea să ş’o scoată din minte... şi In drama aceasta nu vedea de cât pe un om, un eroii, un fel de geniil liniştit şi bine făcător , dominând furtuna, comandând valurilor, isgonind moartea, măreţ ca D-zeu.
Şi de multe ori dând de-o parte perdeaua ferestrei, se uita la Holgan care trecea prin aleele grădinei, ţinând pe Bertha în braţe, se uită la el lung, mi-rându se de simplicitatea Iul. O grije vagă şi pe care n’o putea defini li intrase în spirit.
Nici-odată nu avuse remuşcări.... Acuma suspina...
Era tristă şi umilită...
Inima ’l se muia, şi răspunzâud de
EPOCA — 20 OrTOMRRE
3
de tot: ai fi crezut cft guvernul are să dea ortul popei.
Cu drept cuvânt Ingrijat de o asemenea stare de lucruri nepotrivită cu restul administraţiei ţerăi. d-nu 1. Brfttianu se întrebă cât-va timp pentru ce naiba registrele casei Carada et C-îe. încheiao socotelele zilei cu zero franc, zero centima, când era vorba despre veniturile pe sub mân» de la ministerul domenielor r
Ceru mal întăiu informaţii de la d. Moruzi prefectul poliţiei, [dar acesta ’l răspunse c» In atribuţiunile sale nu intrâ de cât contribuţia directa a bâtelor iar nu contribuţiile indirecte.
Preşedintele Consiliului de Miniştrii, se hotftrt alunei să cheme la spovedanie pe d. A. Stolojan în persoana, şi se ’l cearft explicaţii.
Titularul de Ia domene. şi-ar fi scuturat pletele dacft n'ar fi fost chel, dar la urma urmelor, puse mâna cu drag pe partea ini-mel foarte apropiata de stomac la d-sa, şi cuvânta ast-fel:
Te iubesc o Naftalina Cu-a! tăă miros ângeresc Tu eşti dulcea mea regina Naftalină, te iubesc !
Pentru tine Naftalina Din tesaurul stăpânesc Ridic bani cu mâna plina Naftalina, le iubesc 1
Agiul cât de mare lie.
Umflu chiar un milion.
Precum pilda ini-a dat mie Al meu şef. nenea Ion !
Din a mele funcţii nalte Daca chiar mă sictiresc,
Pentru tine sufer toate.
Naftalina te iubesc 1
Acest limbagio poetic, ffteu să sughiţa pe răposatul Prodânescu, şi nelinişti grozav pe ruşinosul nenea lancu de la interne.
— Naftalina! Naftalina! Îngână preşedintele consiliului de’ miniştri. E vorba despre o femeie. Asta intra în atribuţiunile lui cuconu Ştefan Bellu ; el poate să ’mi dea statistica mişcârii fustelor pe cele din urmft doue-zecl şi patru de ore.
îndată trimise un dorobanţ ca se cheme pe renumitul şef al biroului poliţiei insanitarc. D. Bellu, sosi Ia moment şi d. Brâlianu îl zise: «Anastase Stolojan a lnebunit; face versuri întocmai ca Trandafir Djuvara şi vorbeşte mereu de una Naftalina! Afla-mî cine e acea femeie ?
Peste câte va ore, ministrul preşedinte primi un raport ast-fel conceput : «Sărut măna respectabile stăpâne 1 Individul A. Stolojan trăeşte in concubinaj la mahala cu numita Naftalina domiciliata în suburbia Viilor strada Filoxerei. A cheltuit până a-cum un milion cu dânsa 1 Să mă bata Dumnezeu; pre legea mea; sC rai sarft ochii din cap; să n’apuc ziua de mâine; aşa să 'ml ajute Dumnezeu; se le ved lungit pe masft ; se mă îngropi dacă nu e adevărat ceia ce spui.»—S. Bellu.
Doue zile dupe sosirea acestui raport, d. A. Stolojan era destituit din funcţiunea de Ministru al domeniilor, pentru causâ de i-moralitate publica.
De atunci el plânge amar în braţele iubitei sale Naftaline ; şi a reluat vioara cralo-veneascâ de odinioară şi îngână jalnic refrenul cântecului său :
Din a mele funcţii nalte Dacâ chia' me sictiresc,
Pentru tine sufer toate Naftalină te iubesc I
41 ax.
ŞTIRI MĂRUNTE
I' e Ieri a luat foc bufetul din grădina Icoana. Pompierii au localisat focul.
• •
Sosiri *.i plecări. D. Moruzi, prefectul Poliţiei, s’a reîntors de la Sinaia.
—	D. Teriachiu, ministru la Atena, care se află la Roman a sosit în Capitală.
—	D. general Radu Mihai, ministrul lucrărilor publice s’a reîntors de la Cosleştl.
—	D. general Pilnt s a reîntors la Botoşani.
—	D. Gr. Ghica, membru în comisiunea Dunăreană, a plecat la Galaţi.
• •
Pădure» Belului. Aflăm că la Câmpina a luat foc o pădure zisă a Belului.
ULTIME UIMIŢII
D Prefect Moruzi, a fost vezut azi dimineaţa prin Dealu Spiri la cârciuma d-lui Tache Constandinescu.
Pentru mai multă pază d. Moruzi lăsase birja tn capul stradeî.
•
D. E. Stâtescu, ministru de justiţie, a chemat azi la minister pe d. Andronescu, prim-procuror, cu care a stat mai bine de o oră.
De aci d. prim-procuror s’a dus direct la poliţie.
Lista candidaţilor opoziţiunei pentru consiliul comunal este gata.
Această listă va fi dată publicitate! joi.
&
Citim în Românul:
Astă-zi se va da un banchet la Craiova, la care va asista şi d. Gr. Peucescu, care a sosit astă noapte în acel oraş.
•
D. I. Câmpineanu, preşedintele comitetului electoral guvernamental, a fost la Florica pentru a primi ordine de la preşedintele consiliului.
D. Ferekidi, ministrul afacerilor streine,aavut azi olungă întrevedere cud.deConlouly, ministrul Francieî.
lian, isbi pe Impiegaţi şi puse secues-trul asupra conţinutului prăvăliei. Consulul italian prevenit îndată s a dus la prerect, protesta, dar nu obţinu de cât promisiuni.
Londra. 8 Noembre. — «Standard» escitâ pe bulgari a prelungi resistenţa lor. pentru a obliga pe Rusia să recurg» la nişte acte care ar sili pe Austria sâ intervină.
l ondra. 9Noembre.— Democraţii socialişti din Londra persistă a voi să ţin» un mare meeting astă-zl la Trafal-garsquare. Regimentul de cavalerie în garnisonă la Windsor a fost chemat la Londra spre a ajuta eventual poliţia spre a menţine ordinea.
Londra. 9 Noembre.—D-nu Glad-stone răspunzând la o adresă a deputaţilor bulgari zice că opiniuuile sale în privinţa provinciilor autonome sad emancipate ale imperiului otoman, n’au variat. El considera că libertăţile ce aQ obţinut de la Sultan sunt destinate propriului lor usagiQ şi profit, şi că nu convine ca ele să fie alienate cu totul sad în parte în folosul or-cărul ar fi. Ţarul Alexandru a făcut o nobilă acţiune obţinând pentru Bulgaria o. independenţă supusă la oare-carl obligaţiuni echitabile; dar toată nobleţă acestei acţiuni ar dispare, dacă Bulgaria ar trebui să cază din nod într’o altă robie din partea Rusiei.
D. Gladstone persistă a crede că Ţarul actual va rămâne credincios tradi-ţiunilor ce ad dat e predecesorului săd o glorie şi o recunoştinţă meritată. N’a crezut nici o dată ca sâ fl fost de datoria sa a ridica vocea tn împrejurările de faţă, căci a avut şi are mered convingerea că, din fericire, nu există în Anglia nici o diverginţă de opiniunl In ast» privinţă şi nu se îndoeşte de loc ca simţimentul Angliei să nu fie fidel represintat în sfaturile Europei, de către lordul Salisbury.
Ilmim s» Noembre.—Camera e convocată pentru 23 Noembre. Ea va pro-cede tndata la discuţiunea bugetului.
D-RUL A. VIANU
Dă consultaţiuni pentru boale de OCHI, URECHI, fi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
BncureştI, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lăturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 dup» amiazl.
D Aurelian, fost ministru şi preşedinte al comisiunei mixte pentru incheerea convenţiunilor de comarţ
va face parte din comisia ce va merge la Viena pentru reînceperea negociaţiunilor unei conveuţiuni comerciale.
ULTIMA ORA
Varna, 8 Noembue. — (Poartă menţiunea: întârziată din causa ocupaţiu-nil liniilor).
Ofiţerii şi echipagiul năvil Mercur sunt tot pe uscat şi par a fl în perfectă armonie cu bulgarii.
Vineri s’a comis de către guvern un act arbitrar ce violează capitulaţiunile. Poliţia a intrat cu forţa la un zaraf ila-
CASA DE SCHIMB
ALEI. GR. II)WU A B. MĂRCII
Strada Upwcanl, Alo. 1S bl»
Bucureşti, 28/e Noembre
VALORI	Scadenţa cuponelor	Târg llb curs mediu
FONDURI DB STAT ROMAN		
Renta rom. per. 1875 5 0/0	1 Ap 1 Oc	91 1/4
Renta rom. amortis. 5 0/0	1 Ap 1 Oc	94 1/4
Renta rom. (rur. con) 6 0/0	I Mai i No	881/2
Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0	1 Iau 1 Iul	106
Idem idem 5 0/0	Idem		 •
Imprum. Stern 1864 7 0/0	I MariSep	—jî
Imj>r. Openheim 1866 8 0/0	t lan 1 Iul	— *
Agio		16 25
ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE		
Impr. oraş Bucnresci 5 0/0 laem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz 1.20	1 lan t Iul	751/2
	1 Mai 1 No	96
		35
VALORI DIVERSE		
Credit Fonciar Rural 7 0/0	I lan 1 Iul	1041/4
Idem Idem 5 0/0	Idem j	87 3/4
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0	Idem	ltd 1/2
Idem idem 6 0/0	Idem |	9H3/4;
Idem idem 5 0/0	Idem	84 1/4
Cred.Fonc.Ur.din laş i5 0/0 Obl. Cae. pons. fr. 800. 10	Idem	751/2
	1 Mai Noi	210
sigur la vre-o misterioasă cugetare a-supra viitorului el care ’l apărea de-o dată în minte şi o lăsa în uimire, fă-când'o să tremure
—	E prea târzid, murmur» ea, prea târziu 1
Cu toate aceste viaţa, între Hoîgân şi femeia sa, nu putea să dureze mult timp aşa. <
Catherine nu mal suferea, dar nu cuteza încă să iese; avea un tremur nervos când gândea la momentul când se va regăsi faţă cu bărbatul ei.
Intr’o zi intră la ea. Emoţiunea Ca-therinel fu atât de mare în cât crezu că are să leşine. Cu toate acestea era foarte liniştit ca tot-d’a-una. Numai, o paloare 3tranie acoperea obrazul săd de obiceiu roşu, şi făcea sâ apară pe el dâre de stnge pe lângă ochi. Nu făcu nici o mişcare şi nu zise nici un cuvânt.
Ei rămase în picioare în faţa ei.
—	Catherine, zise el, nu’ţî voi bănui de nimic. M’ai luat fără sâ mă iubeşti, ar fi trebuit să le pedepsesc, şi mă gândisem un moment la asta, o voisem un moment. D-zeu Insă a hotărât alt- fel.
Nimic nu maiecomun întrenoi şi din
partea mea nu ’l mal iubesc de fel_
de fel....Ştiu că amorul resistă adesea laultragiul adulterului, or-cât de url-cios ar fi....Acel la care pasiunea e atât de puternică trebuesă sufere mult cel puţin eu voi scăpa de o asemenea
tortura.Daca n'am avea copii ţ’aş
spune aşa ţum am spus'o ajnantului
www.dacoromamca.ro
d-tale 1
«Pleaca, fugi din ochii mei!» dar trebue să rămâi pentru fata d-tale.
Nu vream nici să aibă a roşi de d-ta într’o zi, nici ca ruşinea ei să cada a-supra d-tale. Nu te gonesc" dar. Viaţia îmi d-tale caşi acea a amantului d-tale, aparţine. N’o uita, nici d-ta, şi frica să te reţie, dacă n’a putut sâ te reţie aici onestitatea, nici respectul de d-ta însăşi....Greşala d-tale nu e cunoscută... cel puţin, aşa cred....Pentru fiica noastră, pentru Bertha noastra iubita, trebue ca relaţiunile noastre să râmîe aceiaşf, dar or-care ar fi pocăinţa ta, Catherine, dacă te voi erta într’o zi îndepărtata, când îţ vel fi rescumpărat prin devotamentul de mamă, crima de astâ-zl, nu le voi iubi nici odată....Vorbea cu o demnitate severa şi energică.
Ea căzu în genuchi şi putu numai să murmure.
— Jean, nu mă sdrobi....Jean, mi'i ruşine de mine însuşi... Jean, am meritat moartea... trebuia să mă laşi să mor... De ce m'ai readus la viaţa?...
El clătină din cap şi nu răspunse. Să gândea la Theresa.
El plecase de mult şi el tot stătea încă In genuchi, visând... T ar fi plăcut mai bine să vadă pe bărbatul el mâniat, să’l audă însultând’o, de cât să privească la acea mâhnire conţinută. Se aştepta la vr’o pedeapsă grozavă, şi eată că Ho'gan, după ce II arătase scă-pând'o. mărinimia caracterului său, o despreţuia într'atât că nu voia să'şl mai răsbune!... Şi ruşinea de a l fi în-
şelat şi desonorat devenea cu atât mal mare cu cât 11 vedea mal presus de I desono&rea lui I...
Ea re văzu pe Gilbert la aineazăzi; d-na Barbarain era In lacrimi. Tne-resa singură nu plângea. I se spuse că Gilbert va pleca în «urând. Atunci, ’şi aminti cuvîntul bărbatului ei: «Pleacă» Tânărul se supunea.
Când remaseră singuri un moment:
—	AI făcut reu c’al venit, Catherine...1
—	Cuml ai fi plecat fără să mă vezi?...
—	Nu era mal bine aşa?
—	Unde te duci?
—	Nu ştifi. Plec din Franţa.
Mă duc să-mi reţin un loc pe o cora- i bie. Din Anglia, voi trece In America. De acolo, nu mai ştifl unde...
—	Şi mă vel uita... nu’I aşa?
—	Da! zise el cu tărie... cel puţin voi încerca... adause apoi, văzând emoţiunea el.
—	Dar eu?... zise ea... eO?... Nu mă întrebi ce-am să mă fac?... D-ta al sâ călătoreşti, al se găseşti o mulţime de distracţii... Vei putea să lucrezi şi se studiezi... Vei iubi poate din nou... Eu însă, voi rămâne singură... în acest oraş, unde te am cunoscuut, te am iubit, unde toate însă vor reaminti a-morul nostru... lingă un om care mă urăşte şi mă despreţueşte fără protec-ţiune, fără prieteni I... Ai te al gândit a asta ?
(Va urma)
4
EPOCA — 29 OCTOMBRE
A VIS IMPORTANT
PENTRU
D’ A
A aparut de sub tipar carte intitulata :
TOALETA FEMEILOR
care tratează despre înfrumuseţarea fetei cu substanţe simple naturale, recomandate de higiena şi medicină. A-ceasta carte necesara oti-cărei doamne coprinde peste 100 retete, decari se poale folosi cn succes pentru înfrumuseţarea fetei, conservarea parului, dispariţiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnici atât acea veche cit şi cea nouă, oferi cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparaţiunea lor se poate face chiar tn fie care casi, căci substentele necesare sunt arătate tn mod cantitativ.
Lipsa unei asemenea cârti era mult simţiţi şi apariţiu-nea el.de astâ-zt, o facecbiare a 11 prenumăraţi Intre cele d'Anttifl cârti deHigienâ tn limba români.Cu acâsta doamnele vor fl scipate de întrebuinţarea apelor, aiifleler şi şl pozitor, ce se găsesc pregătite In comerţ 9> carl ge-nere nu fac de cil distrug 'frumuseţea naturali şi cau-sează pe-derl ireparabile.
Această importantă broşură eşita de sub editura librăriei Universale «ZACHARIA NICOLAU» din Ploeştl se vinde la acest mag&sin pe minimul preţ de 50 bani esemplarul.
In Bucureşti de vânzare la Librăriele E. Gracve, I. Hai-mann şi Leon Alcalai.
EREZII L. LEMAITRE SDGCESORII
TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI. — Ciltl VĂCĂREŞTI Î5I. — BUCUR STI
Se însircinâză cu construc-tiunl de turbine si mon cu preţuri mal reduse de cât acele uin Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3 00.
Eseculeazâ repede ori-care lucru de turnătorie saii mecanică; precum. olane simple şi ornate.
Mare tuorUm-at de mobile pentru grădini, armamente pentru grajduri şi teascuri
■t vin etc.
Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete dâoauv'ille, tzevo ele tuci. IVIu re asortiment de pietre de moara. La Fertd-sous-Jouars.	11
■■HTBdii ii’Ti
L3BRT •iV'firfrr ■V- C».
REGIMUL DE LAN A
AL
PROFESORULUI DOCTOR JAEGER
Recunoscut ca ccf mal escelent
M.DALIAv (CUM IR URM.'. DE J R UL Mi01.AL 0 N LON.RA CU
MEDALIE DE AUR
Sub-semnatil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi În lână curată de Cămilă, garantând contra râcelel şi a reumatismului.
Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc in magasinul
72. CALEA VICTORII 72 VIS-A-VIS 0E PRUTUL RîGIL
0R JAEGER W. BENGER’S Soeline STUTTGART.
PUBLICITATEA ZIARULUI
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
5 î
EPOCA
M:»
L 4
CASA DE SCHIMB
1. M .FERMO
— JT. STRADA LIPSCANI. 37.—
CtJRSUL BUCURESCI
de la 21 Octombrie 1886

5 0/0 Renta amortisab.
5	0/0	» perpetua .
6	0/0 Oblig, de Stal. . .
6	0/0 Ob. de Stat drum
de lier.........
7	0/0 Scris. func. rurale
5	0/0	»	»	»
7	0 0	•	>	urbano
6	0/0	.	»	»
6 0/0	»	»	»
8	0/0 împrumutul cem. Ob. Gas. pe.ns. ;1.10 dob). mprumutul cu premie Acţiuni bancei nation.
» «Dacia Komania»
> Naţionala.......
» Credit mobiliar. • Goustructiuni. .. » Fabrica de hârtie Argint oontra aur. . . . Bilete de Ban. cont aur Florini austriac!.....
ncii mit........
Paria 3 luni. . . .
» la vedere . Londra 3 luni . .
» la vedere. Berlin 3 luni. . .
• la vedere. . Viena la vedere. .
941/2
92
881/2
104
87 3/4 101 1/2 931/2 841/2 751/2 48 34
102»
270
212
167
161/4 161/4 2.04
100 1/4 25.35 1.24 1/2 2.03 1/2
MARE SUCCES!
INVETATORUL POPULAR
Publicare limbislică săptămânală.
Metodă pentru a învăţa singura scrie şi a vorbi
limba franceză.
Subscripţiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două luni l. n. 5.
Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,25 bani in mărci postate.
A eşit de sub tipar A'o. 6
BUCUREŞTI
ADMINISTRAŢIA
STRADA OOROB'NTh OR , RM33
lin luni Caligraf a v 6 n d
câ.te-va ore libere, doresc a le întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — A se adresa la Oficiul de Publicitate «Ro-mânia» tS, Strada \Acadctnici. Bucureşti.	_____
RESTAURANT
LA
MIELUL ALB
ANTON PETROVICI
Face cunoscut onorabilei Sale Clientele că va Irnns-feril ■'(‘•'laiirnnlnl seu Slrjul» ST. Ionicii alături cu CASSA Ol .111(11 k tapiter la spatele palatului Ilegal undo afl fost cercul Francez.
Vl\ VECHII ttea'nfd^a
Valea Gnlugareasea de vânzare 8 FRANCI VADRA in Strada Minervti No. 4.
DE HCDIMAT
le Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
22 Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă.
Doritorii pot visita casele in toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu G. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliel, sad la redacţia E-I pocei.
GASSA DE SANATATE
- BUCUREŞTI —
No. 41, Strada Teilor, No. 41
Luând administraţia casei de sănătate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generală că de azi Înainte tncepe a fonctiona; orl-ce persoană bolnavă are dreptul de a reclama pc medicul care voeşle din acel ce ad aderat a fl număraţi Intre medicii corentl şi consultaţi.
Sarcina de medic permanent a! Cassel a binc-voit a o lua d-1 Dr. Tcodorescu Florea asistat de d-1 Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan.
Pentru prospect sad alte informaţii se pot face cereri Înscrise (francate) sad de a dreptul tn localul Casei către sub semnatul	Director: G. *. Live/.eanu.
1886 Octombre 1.
1	DE VENZARE
SAU
DE ÎNCHIRIAT
2	chiar de acum Casa din Strada Brezoianu No. 47. Doritorii să se adreseze Calea Rahoveî No. 187.
DE ARENDAT
Moşia LOMOTEŞTI-CALNAU; proprietatea d-lul Alexandru Lenş Philippesco, diri judeţul Ilvov, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi Olteniţa, situată la jumâtate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patru mii pogoane arabile, de cea mal bună cualitate de pământ, cu trei sale pe dânsa, cu duoa perechi case mari de arendaş, din care cele de la Lomoteşl! sunt mobilate, cu han mare, cârciuma, rna-gasiide bucate incapatoare şi tn cele mal bune conditiunl, cu eleşteu de pescuit', vii cum şi moara cu patru rotii în cea mal bună condiţiune pe apa Dâmbovita; Se arendează pe termen dc cinci ani cu Începere de la Sf. Gheorge anul 1888; doritorii de a o lua tn arendă se pot adresa la proprietar Calea Victorii No. bis. sni» la d-nu Sevescu Strada Minerva No. 16, In toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţă._(171)
nu mur âs-ăî;
d-lul V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nc-mobilale având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d nu proprietar tn toate zilele de ia orele 8 de dimi-niaţâ până la (5 scară. A j semenea şi de arendat de 1 la Sf. Gheorgbe viitor mo- I ■şia d-sa!e Copaciu din dis- I trictui Vlaşca pl. Lâluiştc. I

Iv-
MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE DE CGGNAC
SI DE
TZUCA TARE (SLIBOVITZAi
Pietre de Moară, curele si tote uneltelesi accesorii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Coiţei No. 49
D\ E. &1AX
retntorcându-se din călătorie, a reînceput consultaţiunile sale, de la 8— 11 a. m. Strada Clemenţei d'a-supra Farmaciei.
D. C. COSTA-FORU
ADVOCAT
8—10 dimineaţa, 6—8 seara
po Aleul NZEitropoliei r>tf.3
M. SCHWARTZ
OPTIC
STRâ DA CAR01 I, R0. 22
Ochelari cu sticlele cele mai fine, fabricaţi dupe indicatiunile medicilor oculisti.
Conserve de toate nuanţele pentrn indul-cirea luminei, asemenea si toi felul de Ba-rometre, Termometre si grade medicale Difârite mesuri metrice etc. foarte moderate.
tc., cu pretzuri
II al V ictorii
[ Put. Dac.-/lom.
LA ORAŞUL VIENA
alavilledevienne;
vis-o-vis (le .11». Siiccc]
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftiuutute nI soliditate urma- Bj toarelc noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, servele si prosoape de pânza.
Olanda vcriîab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzosc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de Iino albe si colorate
Ciorapi de Dame, si Domni de Fii d'Ecosso, de bumbac, de lâna si de malasc.
Flanele, camasi si ism?no dc lâna după Histrioni profesorului l»r. (>. .largrr.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete franlzuzesti cu balene veritabile.
Trousonri complecte pentru fldnutati. I.ajeltes si Trousouri pentru copil. Trousonri pentru pensionate, oteluri si restnuranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apftrut CATAI.OCl NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TKIUIS OUl-l l I VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Soceo

„PRETURI FOARTE REDUSE
11
Singura fabrica autorizata de inventatorul •l-nul Prof. Mrldingcr pentru
SOBE MEIDINGER
H. lieiin, Viena, I.,
Karnthneratrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINOURA
Sucursala generala în Bucureşti
Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României
Sobele acestei fabrici sunt premiate eu eele d'inlaiu premiuri: Viena t 87:1, Kasel 1877. Paris 1877. Sechsliaiis 1877. Wels 1878. Trplitz 1878, Viena 1880, Eger 18 81 sl Triest 1881 2
Aceste sobe sud întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copi>. Societatea de g m-nastica, Institutul Heliade, gara Filaret. Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca Românie ; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand H6tel; Io Iaşi. H6tel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme.
, Preferinţa acestor sobe este 1 asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni.
Prevenim deci pe onor. Pu-plicse se ferească de schimba-; rea fabricatiunei noastre du-
tfMEIDINGER-OFEN

H E I
rabile si exacte de imitatiuni de tot felul, (le recomandate ca sobe Meidinger. constructiune ameliorata sau Sistem.
Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate-
Prospecte eu preturi reduse gratis sl franco.
PRIMA FABRICA ROMANA DE
K I F I R -_K U M I S
O băutura făcută din lapte.care selntrebuinţeazâcumare succes In Rusia, Englitera, Austria şi Elveţia, Jn contra boalelor de piept mai cu seamă, in contra ofticel. La O-
desa şi lângă Samara pe rlul Volga, sunt stabilimente speciale undemif de bolnavi se vindecă prin KIFIR-KUMUS. Proueletberapeutice făcute c
, ... « —	............~	.	, escelent m
nac acut şi Tuberculos recoritoare,
secrefiunile canalului digestiv, ridica
___________________________	____________ ____ cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit că KIFIR-KUM1S este un escelent medicament pentru tratarea Dronchitelor cbronice Diarhâe, Gathar de stomac acut şi cronie Cathar a întregului canal digeBtiv, Anemiet Scorbut, Scrufuloara, Tuberculos» ltemoroide, şi fiind mijlocul cel mai escelent şi nutritiv, are proprietăţi recoritoare. leaza energia iniroei şi a centrilor nervali scade secretiunib
pofta
ţeaza
energia fia de mâncare şi
, combate insomnia, stimu-
îgraşe cu siguranţa asimilânduse foarte uşor, şi se intrebuin-pentru laptărea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiatiţlţâ d-lui LescianofT renumitul fabricant dinRusia s'a înfiinţat un stabiliment dc KIFIH-KUMIS pe care '1 recomandam publicului. Calitatea Kiflrulni făcut de casa LekianofT este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratnriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. Lukiano/T a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa Lukianofr se bucura asta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge caKIFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe.
Depositul general actualmente se afla in Calea Griviţei No. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai.
De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lâuga rondul ai 11-lea unde a fost gradina jardin des fleures.
Preţul abonamentului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 Iei.—25 sticle 23 Iei, 50 bani. — Pentru bslnavi neavuţi, preturilevor fl scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei,— 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului.
NlULTTJIVriRE
Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar la ficat, bronsit, iar unul a numibope Romaiic-tecnefes. Când nu pociuscoate flegma, mi se opreşte resuflarea si me coprinde o slăbiciune, In cât nu pociu face un pas. Doctorul, care mi-a uşurat durerile, m’a sfătuit se beau Kiflr-Cumis. De Ia 20 Septembre trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este : ca slăbiciunea s’a înputinat, Jn cât umblu fara ca înecul se me poprească; flegma iese mal lesne si printr’aceasta si durerile s'au micşorat
Sfatuesc pe toti cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe cei, de anii mei 80, se se folosească de laptele Kiflr-Kumis; iar pe domnia-voastra, Domnule Lukianofr,
ve rog se primiţi încredinţarea recunostiintei mele.
I. DABI.IA.
(170)
GALAŢI, HOTEL EKSTEIW, GALAŢI
HOTEL EKSTEIN
— GALAŢI —
— STRADA MIHAI BRAVUL —
_ ___
Recomand Onorabil, voiajori lîotetul mo fi nuoil construit şi mobilat, situat pe str. Mihal Brav(Cuza-Voda) care oferă toate avantaje e necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi fn centrul Oraşului, Tot odată serviciul e foarte prompt, camcrile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate.	(167)
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI
C I
r !
V. I «3 I
P
Bucureşti, — Typografxa ziarului