ANUL 1 No. 278.
A DOUA EDIT1UNE
MARŢI
280C70MBPIE 8 NOLMBRE.
1SSG
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 31 <6 A FlE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE
!' 8'Cl'KlSlli La rasi A<lmiu:str:itiunel l v 11 V : Prin mandate poştale.
Pentru 1 an to lei. ti luni 2o lei. :i luni IC lei.
IV RKI> \t\TKs La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 lum 25 lei.
REDACŢIUNEA
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Grigore VENTURA
Prlm-redactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Anunciuri pe pag. IV. linia 30 bani. anunciuri si rvclame pe pagina treia 2 lei lima I. V P\ltls> p.e gnserts jurnalul CU ISfsst numeral, la Kioscul din rue MonlniHrtrr i t 3
ADMINISTRAŢIUNEA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—Bo. 3.
15 BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
15 BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
SO BANI UN NUMER VECHIU
O CEARTA DE CUVINTE
ÎNTRUNIREA DE LA IAŞI
DISCURSUL D-LUI GENERAL FLORESCU
POLITICA ORIENTALA A AUSTRIEI
Măgării delii „Voinţa Naţionalii**
PRIETENUL BĂRBATULUI BARBU KATARGIU
Mat funcţionează justiţia în tara roma ne asca ?
St «Iaca mai funcţionează :
Când se vor judeca acu sălii din R îi milieu 1-Yelcei pe care guvernul canin se-i omoare prin relele tratamente în închisoare?
Când se va termina instrucţiunea deputatului Orovennu si a celor alii implicaţi în atentatul de la 4 Septembrc ?
Când se va lua mesuri pentru a se pedepsi vandalismul escrci-tat contra ziarelor România, l’Iiicl 6 jo endiuice romii ni ia<J si Epoca.
Mu eum-va este porunca ca a-ceste afaceri se sten atârnate pena dupe alegerile C omunalc t
INGERINŢA A ÎNCEPUT
Alegerile comunalese anunţă bine. Pregătirile sunt abia începute şi deja colectiviştii noştri au dovedit ţerei cum voesc se proceadă pentru a ’şl asigura o majoritate.
Alegerea delegaţilor pentru colegiul al 11-lea n’a fost pretutindeni de cât un simulacru de operaţiune electorală. Administraţiunea a numit pe cine a crezut de cuviinţă. In unele locuri nici nu s’a păstrat măcar forma esterioară a operaţiune) electorale; administraţiunea a fost alegătorul şi tot administraţiunea a fost şi alesul. Nu e vorbă; opo-ziţiunea nu ’şi-a făcut iluziune în privinţa procedărilor cari vor fi întrebuinţate de guvern în acest colegiu. Ea a voit se dovedească încă o dată ţerei şi Coroanei până unda pote merge cinismul şi setea de putere ale coteriei care ne guvernează.
Acele ce s’au petrecut cu ocaziu-nea alegere! delegaţilor se esplicâ oare cum prin presiunea a tot putinţe pe care o esercită administraţiunea asupra claselor de jos; dar acţiunea guvernului nu s’a mărginit aci. Zelosul prefect de poliţie al capitalei şi semenii seî în provincie, s au crezut datori d’a începe se teroriseze lumea cu 10 zile înaintea alegerel colegiului I, pentru a face ca cetăţenii cari nu voesc a se supune la contactul bâtelor se se ab-ţie d’a veni la vot.
Sistemul e selbatic dar e foarte simplu. îndată ce un cetăţean care se bucură de vr’o înrâurire oare care în quartatul seu, are nenorocirea d’a face propagandă în favoarea opoziţiunei, se Însărcinează o bandă de bătăuşi se’l aducă la pocăinţă.
Dacă nu’l întâlneşte în persoană Bpre a’l maltrata şi a’i aplica argumente convingătoare pe spate, atunci
sbirii electorali ai poliţiei recurg la un alt mijloc mai puţin periculos. Ei merg la domiciliul cetăţeanului recalcitrant, în absenţa lui, îi sfărâmă ferestrele, pătrund în casă şi distrug mobilierul, fură bani şi efecte, şi după aceasta, se duc în cea mai mare siguranţă şi linişte se se înveselească într’o cîrciumă vecină.
Cine sunt aceşti făcători de rele?
Cum au putut el comite faptul fără ca poliţia se intervie spre a T împedica sau cel puţin a’i descoperi?
Aceste sunt cestiuni pe care or cine le ar pune Intr’o ţară unde există un guvern, o justiţie, o ad-ministraţiune.
Dar dacă la noi ar cuteza astă-zi un cetăţean se pu nă asemeni cest i uni, ar (î luat în rîs sau ar fi considerat ca un naiv.
A ajuns a fi de notorietate publică că poliţia nu mai există pentru a apara viaţa şi averea cetăţenilor ce nu se închină guvernului, că justiţia e la ordinele poliţiei şi că este cu totul inutil d’a se adresa autorităţilor constituite pentru a cere dreptate sau protecţiune contra bandelor poliţieneşti.
Ast-fel s’au procedat cu faptele de selbătâcii comise contra redac-ţiunelor ziarelor independente şi cu furtul prin efracţiuni comis la noi.
Tot ast fel se procedează astă-zi în privinţa distrugerei magazinului d-luiA. Staicovicî.
in toate aceste cazuri toată lumea ştie cine pot fi făptuitorii; în unul s’au comis faptele chiar în public, ziua)n’ameaza mare; cu toate acestea nici poliţia, nici parchetul n’au putut până acum pune mâna pe unul din acei miserahili.
Poate cine va se’şi închipuească o încuragiare mai veditâ din partea autoritâţei? Nu suntem oare în drept s’o acuzăm d’a fi complice dacă nu autorul.
Se se încerce cine-va a ataca saut a vătăma numai un fir de per al unui redactor al Voinţei Naţionale sau al Telegrafului, se cuteze vr’un bătăuş se strice vr’un geam saCi se pâtrunzâ într’o redacţie a unui ziar guvernamental şi vom vedea de sigur toată poliţia în picioare, parchetul curţei şi al tribunalului în mişcare şi autorii faptului ar 11 nu numai descoperiţi îndată, dar şi judecaţi in câte-va zile. Dovadă sunt procesele intentate de parchet studenţilor cari au făcut manifestaţia contra doctorului Râmniceanu şi a acelor cari au strigat: Jos Brătianu I
Oare a huidui pe d. Râmniceanu şi a striga, jos, unui ministru oarecare. este un delict mai grav de cât a călca domiciliul, a sparge capetele, a fura prin efracţiune şi a distruge proprietatea cetăţenilor ? Pare că aşa esta opiniunea poliţiei şi a parchetului în ziua de astă zi. De cei-laţi magistraţi nu avem dreptul d’a vorbi nici d’a ne plânge; ei nicî nu ajung a judeca faptele, căci parchetul nu’î sesizează.
Procurorii noştrii au adoptat o procedură sumară. Gând un membru al oposiţiunei vine şi se plânge de vr’un act de violenţă comis asupra lui, ei pun afacerea la dosar, ba câte odată nici nu primesc petiţiu-nea. Protecţiunea legilor este reser-vată numai unei singure clase de cetăţeni; ceî-lalţi nu au dreptul d'a fi ocrotiţi.
Iată cum stăm în sjunul alegerilor. Libertatea electorală cum o înţelege guvernul colectivităţel este prin urmare cea mai infamă deri-dere a moralei publice.
Inţr’o ţară in care nu mai există
siguranţă publică nici justiţie, luptele politice sunt ilusorie. Ele nu pot servi de cât pentru a pune mai mult în lumină dreptul ce’l va avea naţiunea d’a recurge la violenţă spre a scutura jugul sub care geme.
G. V.
DEPEŞELE AGENŢIEI JAYAS*'
Tirnova, 6 Noembre.
Sobrania s a amânat pentru Luni, fiind că discursul regenţei nu e încă gata. Alegerea prinţului la care tot sunt botărtţl e deci întârziată cu 2 saft 3 zile. E tndoia’â s6 se mat facâ vre o încercare de reconciliere.
Insurgenţi! din Burg^s par cft părăsesc oraşul; trupele guvernului vor intra In oraş probabil astă seară! Se crede că nu va fi nici o luptă.
Tirnova, 6Noembre 7 or. 40 m. sea.
Două companii din trupele guvernamentale afi intrat In Uorgas fără a înttm-pina resistentă. Popit şi ofiţerii atHttorit revoltei atl fugit. Muntenegrenii aO fost făcuţi prisonierl- La Filipopoll doi supuşi ruşi, dupfe mărturisirea tiranilor, după ce au căutat să ridice populatiunea de prin prejurul oraşului saft refugiat în casa dragomanului lângă consulatul Rusiei.
Prefectul cerând instrucţiuni pentru a urmări pe cel doi supuşi ruş , i s’a res-puns că trebuie să roage pe consului Rusiei să ’1 Însoţească tn casa de caree vorba pentru a procede la arestarea acestor indivizi.
Tirnova, G Noembre.
Intr o întrunire sec|etă tinută aseară, membrii Sobraniel aflăiotârtlcarespunsul la discursul regentei ja mulţumească guvernului penCRi tnodul cum a dirigeat afacerile tn timpul vacantei tronului şi să declare ca Adunarea va procede la alegerea prinţului.
0.	Oueşolf, ministrul de finanţe, are de gând să demisioneze.
1‘aris, G Noembre.
Se comunică din Viena că discursurile resboinice ale d-lor Smolka şi Tisza au fost cu totul spontanee şi au nemulţumii pe contele Kalnoky, care nu voieşte res-belulşi ar demisiona mal bine de cât să cedeze ungurilor.
Constantinopol, C Noembre.
Cale indirectă. — Ert dupe Selamlik, d. Chamberlainavu oaudientâ la Sultan,care dură 43 de minute. U. Chamberlain visi-tase Joi pe marele vizir şi pe ministrul a-facerilor străine. Nimic n’a transpirat din aceste Întrevederi; dar Sultanul oferind decoratiunea «Osmaniel» d-lul Chamberlain şi a «Cbefakatel» d-şoarel Chamberlain, d. Chamberlain declină această dublă onoare. Acest refus cu lotul conLrariu etichetei orientale urmate lată cu Sultanul a produs o rea irapresiuue la Palat şi chiar tn colonia engleză.
Se asigură cu toate acestea că d. Chamberlain a primit o tabacheră Împodobită cu briliante.
Din sorginte englezească se asigură că Sultauul In audienta privată ce a urmat cele. solemne a asigurat pe Sir Wbile asupra preti..selor teudiute ruseşti ale Turciei.
Filipopoli, 6 Noembre.
Nişte bande armate venind din Gabrovo a încercat să târască pe teranit satelor vecine să pue mâna pe acest oraş. întreprinderea n’a reuşit.
In urma acestei tentative s’a proclamat starea de asediu tn toată Kumelia.
Sofia, 6 Noembre.
Se asigură că generalul Kaulbars a primit ord n de la St. Petersburg ca să ’şl modereze atitudinea.
I.ondra, 6 Noembre.
Ultimul consiliu de miniştrii a hot&rtt să trimealâ un memoria tn privinţa Egiptului. Tinde a se confirma ştirea că Anglia a decis să se înţeleagă direct cu Poarta.
Tirnova, 7 Noembre.
Generalul a cerut agenţilor puterilor să consulte diferitele cabinele In privinţa unul candidat la tronul Bulgariei. Răspunsul nu se aşteaptă de cât peste câte-va zile. Totuşi nu e cu neputinţă ca In cursul şedinţei de mâine când se va vota răspunsul la discursul regentei să se facâ oare-carl propuneri tn privinţa acestei a-legerl.
0 CEARTA DE CUVINTE
«Or sunteţi conservatori, şi atunci nu mai sunteţi liberali, or sunteţi liberali, şi în acest cas încetaţi d'* mai fi conservatori».
Acesta este raţionamentul greşit pe care îl fac unii din liberali, şi Ift care vom răspunde mai înleiu, prin următoarea categoricădeclaraţiune: «Noi conservatorii suntem liberali suntem partisani hotâriţl a libertăţilor publice dar suntem vrăjmaşi al partidului liberal, suntem inamicii sistemului liberal».
In adevăr, în ce constă programul partidelor liberale? In faptul d’a garanta, or cel puţin d’a făgădui libertatea întrunirilor, libertatea presei. libertatea cugetării, libertatea învăţământului ?
Dacă programul liberal constă în aceasta, şi numai in aceasta, atunci primim nu numai se fim nişte oameni liberali, ceea ce şi suntem, daf încă (şi diferenţa este imensă) s« ne înregimentăm în /jar/te/t/Hiberul.
Dar programul liherbl nu contai j numai în faptul d’a făgădui acele i lihertâţ , care de altminteri fiind I garantate de constituţie trehuesc primite de toate partidele ce se zic i constituţionale. Nu, partidele libe- I rale mal zic: întru cât priveşte magistratura, învăţământul, impositelc 1 vrem cutare or cutare organisaţiuue. j De pildă ele vor In genere ca magistratura se fie electiva ; tn materie de imposite, ele înclină spre împositul progresiv, tn ceea ce priveşte legea electorală, e’e tind spre sufragiul universal.
tur cei care vor ca magistratura se fie inamovibilă, ca irupositele s« fie proporţionale, cei care nu udrnit sufragiul universal, or sunt pentru sufragiul univtrsal reglementat, a-ceia se numesc conservator:, de şi sunt partisani ai tutulor libertăţilor publice, şi pentru acest motiv ab dreptul la epitetul de liberal.
Intre sistemul conservator şi sistemul liberal există deosebiri furt-damentale.
Mai înteiu există deosebiri incts-tiunile de program. Fie In cesliunea. ruagistraturei, fie în cestiuuea învăţământului public, fie In cestiunea. legei electorale, lie ia materie de imposite, conservatorii au cu tolol alt mod d’a vedea, de cât liberalii Asemenea este o diferenţă între doctrina liberalilor şi doctrina conservatorilor, îo privinţa metodei.
Cei d’ânteiu, în genere, vor se in- I troducâ reforme iu mod mai pripit, în mod mal brusc, prin mijloace mai mult sau mai puţin revoluţionare, pe când conservatorii care sunt pentru modificarea treptată şi transformarea normală a instituţiu-nilor existente, se feresc de schimbările brusce care ar putea produce sguduiri în tot d’aur.a pericoloa^e.
In privinţa libertăţilor publice însă, nu există deosebire între par tidul conservator şi partidul liberal (nu vorbim bine înţeles de colectivitate care nu e an partid,. Atât conservatorii cât şi liberalii sunt partisani a tutulor libertăţilor publice, a libertâţei întrunirilor, a libertăţii individuale, a libertăţii de învăţământ, a libertâţei presei etc.
De aceia zicem, că de şi există o prăpastie între sistemul liberal şi sistemul conservator, totuşi partidul conservator este liberal, şi par-tisan hotărât a libertăţilor publice.
Se se înceteze dar d’a te mai vorbi de pretinsa contradicţiune ce ar re-sulta din faptul că conservatorii
www.dacoromanica.ro
admit toate libertăţile înscrise tn constituţiunea noastră.
Cuvântul de conservator singur şi fără adăogirea cuvântului liberal nu exclude câtuşi de puţin ideia de libertate în înţelesul pe care Ii l’am dat mai sus.
Totuşi au fost foarte înţelepţi şefii partidului «liberal conservator» împreunând aceste două cuvinte, fie numai pentru a lua o armă din mâna acelora care la noi în ţară, vor se aibe monopolul libertăţii.
X. F.
ÎNTRUNIREA de la iaşi
Primim din Iaşi următoarea telegramă :
când am sosit in sala primăriei unde convocasem pe alegători, găsind închisă uşa pe unde de obiceiă intra publicul şi cheia, după declararea intendentului, în mâna ajutorului de primărie Ornescu; spre a ne încredinţa dacă nu se găseşte nimeni in sală ne am dus prin camerile laterale la uşa din dos a salel primăriei in care a-tea a se ţine iîntrunirea.
Acolo am constatat că deja sala era umplută de bătăuşi şi oameni beţi, care sărind asupra noastră pe unii chiar i au lovit, cum pe lenărul Ion A. Catargi, loan Ghica, Emil Ma-vrocordat. Ne am dus cu toţii în sala de şedinţă a consiliului comunal. Aci consilierii comunali Naiman Pa-raschivescu, Hojniţă, Niculescu, bi-mitrie Gheorghiu, fură invitaţi dc a-leyălorii ce ne însoţeau, ca si deşarte sala primăriei de beţiei şi bătăuşi ce 't adusese poliţia şi Ornescu cu complicii din consiliul comunal.
He/usându-se a deşerta sala ce ne fusese acordată prin votul formal a consiliului comunal, spre a evita vărsările de sânge, ne-am retras invitând pe alegători si vie la întrunire tn casele d-lul Alexandru Cantacuzino Paşcanii. Printre beţivi şi bătăuşi din sala primăriei erau sergenţi deghi-saţi sub comisari şi secretari de comisariat.
Aceasta ’l opinia publică a guvernului Ion Bralianu şi actualului con-siliu comunal in capul căruia stă d- Leon Negrutzi membru din Societatea literară Junimea cate prin ziarul -România liberă» face oposifiune guvernului Ion Brătianu iar în laşi figurează cu colegii sil din junime pe lista colectivităţel guvernamentale.
In salonul cel mare a d lui Cantacuzino Păşcanu, in mijlocul unul public numeros şi ales, şi tn aplausele cetăţenilor independenţi,subpreşeden-fa d-lnî colonel Neculai Jurnandi, aă vorbit dd. Alexandru I). Ilolban, Constantin D. Miclescu, George Panu şi Mdrzescu.
Prin ziare se vor da amănunte şi dare de seamă.
Alexandru C. Mavrocordat, Iancu Prajescu, Alexandru D. Holbau, Nicu Cazemir, George Panu, Livadide, Cos-tache Corjescu, C. Buznea, Ghika Budeşti, Anastasie Draghici, Corist. U. Miclescu, Di mi trie bizare seu, Iancu Fotea, Mihail Figa, N. Ceaur Aslan, Iancu Mihâilescu, bimitrie Alexan-drescu, Major Theodor Petrov, George M. Sendrea, G. Murzescu, Grigorovici, Grigore. N. Macri, Miltiadi Tzoni, Alex. C. Mavrodi, Iconomul Popparda Petraki Paladi, Iconomul Alex. Io-nescu, Principele Alex. Gr. Ghika, Andrei Mi/u, Const. B. Penescu, bimitrie Greceanu, Colonel Nico/ae Ia-mandi, George Anastasiu.
GALATZI
Citim în ziarul Galaţi:
Aseară opoziţiunea-unitâ din oraşul nostru a ţinut în saloanele d-lul G. Rq-

EPOCA — 28 OCTOMB IE
decesoril lor, acea tară ar fî pe pripo- . Austro Ungar două curente bine
bescu a treia întrunire intimă In vederea alegerilor comunale. Peste 60 alegători din cel mal de seamă ad luat parte la această întrunire. S ad discutat diferite cesliunî privitoare la alegeri şi s a hotărtt ca comitetul diriguitor ales îu una din şedinţele trecute să presinte lista de candidaţi tu cea mal apropiat* şedinţă viitoare.
In aeelaş timp şi colectiviştii ad ţinut o întrunire In circiuma d-lut Vasile Anghel din piaţa Negri. Afara de vr o dol-trel cumularzi colectivişti, încolo adunarea nu se compunea de cftt din agenţi poliţieneşti şi comunali, plus şi câţi-va precupeţi mici de verdeţuri din târgul nott.
DISCURSUL
11-Lll (1ENERU FLOREStl
Rostii la Inaugurarea Ateneului
Onorabilă Adunare, v
Aflftndu-mâ Preşedinte al societăţeî învâţaturei poporului romftn, mi se face onoarea de a lua şi eO cuvântul la a-ceastâ solemnitate.
Fericit a representa o societate care are de scop ca or ce romfln să ştie a ceti şi scrie, insliluţiune care s a născut puţin mai târzia de concepţiunea ideii Ateneului Romftn, mă fălesc a erede că sunt interpretul sentimentelor Preşedinţilor celor-Falie societăţi ce st»fl întocmit mal în urmă, exprimând, pe Iftngft mulţumirea noastră de a ne vedea In curând sub adăpostul acestui măreţ ediflcifl, dorinţa şi speranţa ce avem că o nouă faşă de activitate va începe pentru societăţile noastre.
Şlim cu toţii, onorabila sdunare, că întemeerea instituţiunel Ateneului, precum şi clădirea edificiului săd, se datoreşte iniţiativei private.
Iniţiativa privată este adevăratul semn de viaţă al unei -ocietâţl culte.
Nu e bine să aţ .'ptăm toate de la Stat.
Multe lucruri bune şi folositoare se pot face din iniţiativă privată. Rămâne numai ca stalul să le încurajeze şi să privegheze scopul ce urmăresc.
Suntem datori a recunoaşte că, dacă, în trecut, s'a păstrat limba străbună, aceasta o datorim In cea mal mare parte iniţiativei private.
Iniţiativei private datorim monumente neppritoare, instituţiunl de bine facere, dotate cu atâta generozitate.
Mulţumită tot iniţiativei private ne putem şi noi făli cu crearea societăţii pentru învăţătura poporului, societăţii geografice, filarmonice precum şi aceia s amicilor de bele-arte.
Toate aceste societăţi, Intrunindu-se sub acoperământul acestui măreţ edificiO, prin schimbarea de idei, prin emulaţiune, vor lua de sigur, un nou avânt de progres şi desvoltare.
Nu trebue însă să uitam că nimic nu poale onora mal mult o naţiune de cât stăruinţă sa d‘a transmite din generaţiune în generaţiune instituţiu-nele el mal desvc'tate şi din ce In ce mal perfecţionate.
De ne-am închipui o ţară, în care unii se dărâme ce ad putut clădi pre-
rul decăderei suie morale şi materiale. : Ştiinţele şi artele n’ar fi ajuns la gra- ! dul de desvoltare care constitue civi-lizaţiunea seoolu’uT nostru; ele ar fi şi asta-zl la începutul lor.
Adevăratul progres se explică dar prin faptul ca o generaţii priimind o instituţiune din mânele c el ce a prece-dat'o.a căutat s’o transmită generaţiu-nilor viitoare, mal desvoltata şi mal perfecţionat».
Osebit de acest adevfr, pe care d-v. toţi 11 confirmaţi astă-zl prin sprijinul şi ajutorul ce daţi ridicărel acestui monument, care acum mal bine de 20 ani să reducea la o singura dorinţă a oamenilor de atunci, mal avem şi un alt îndemn puternic în acţiunea noastră : acela al trebuinţei ce simţim toţi d'a ne învăţa unii pe alţii. In adevăr, orl-ce om cu mintea sănaloasa, nu poatecredeîn universalitatea cunoştinţelor, viaţa e prea scurtă pentru a-ceasta; într'acost templu dar, vom auzi puternicul cuvânt al acelor ce cugetă în diferitele lor specialităţi, şi ast fel vom urmări împreună progresele şi noile descoperiri, ce pe toată ziua se fac în câmpul, literar, ştiinţific şi artistic.
Falnicul monument ce tn curând are să înfrumuseţeze Capitala României nu este onorabila adunare, o simplă clădire de piatră şi de fier, ci o institu-ţiune care resumă tntr’ânsa întreaga activitate a culturei naţionale.
Fie ca toţi aceia din actuala generaţiune, cari an contribuit la alcătuirea unei asemenea instituţiunl. transmi-ţând’o viitoarelor generaţiunl, Ateneul Romfln să mearga tot d’auna înainte pe calea desvollârel şi a prosperărel.
LucreţiO ne spune că era în antichitate, un joc de facle, în care cel ce\i-j ungea mal curând la un loc determinat, transmitea facla sa aprinsă celui pe care ’l Intânipina într’acest joc al faclelor.
Dea DumnezeO ca facla aprinsă de întemeitoril acestui Ateneu să nu să stingă nici odată ci să arz» neîncetat, purtftndu-se din mână în mână de generaţiunele viitoare, spre a se auzi în veci, într’acest templu, puternicul cuvânt al preoţilor propagatori al cul-turel noastre naţionale.
BULETIN EXTERIOR
Politica Orientala a Austriei.
Austro-Ungariaeste puterea care, a-lăture cu Rusia, are cel mal mare interes d’a urmări de aprope evenimentele ce să desfăşură In peninsula balcanica. Atât situaţiunea geografică a imperiului dualist cât şi aspiraţiunile lui de espansiune spre Orient fac dio-tr’lnsul unul din factorii principali al politicei orientale. De aceea lumea politică şi financiară aştepta cu un via interes deschiderea Parlamentelor din Viena şi din Pesta spre a putea trage din discursurile ce să vor ţine cu aceasta ocasiune, conseiiuenţe în privinţa ati-tudinel Austro-Ungarieî faţă cu criza balcanica.
Să ştie că exista în launtrul Statului
definite dar cu totul osebite în privinţa politicei ce trebue urmaţ i faţa cu înaintarea Rusiei tn Orient.
Ungurii şi Polonesii cari dispun de un contigent însemnat, sunt pentru o politică activă care s ar opune Rusiei prin toate mijloacele.cu risicul chiar a unui resbel.
Curentul german care domneşte în sferele oficiale din Viena şi are de re-presentant pe archiducele Albert sus-I ţine din contră o politică bazată pe o I înţelegere cu Rusia şi pe sistemul com-pensaţiunilor.
Până acum acest din urmă curent pare că predomina.
Aceasta s a dovedit în zilele din urmă cu ocasiunea discursurilor pronunţate de d-niî Ludovic Tisza şi Smolka la deschiderea delegaţiunilor. Să ştie că ambii presidenţl at delegaţiunelor motivând în discursurile lor necesitatea d’a acorda guvernululmijloacelebu-1 getare pentru a pregăti armata, aa ac-! centuatnola resbelnică. I). Smolka a zis chiar ca statul Auslro-Ungar trebue să ’şl susţie cu energie interesele sale faţă cu criza balcanică chiar dacă pentru a o face ar fi silit să recurgă la ultima ralio adică la arme.
Asemenea cuvinte pronunţate în discursuri oficiale sunt nişte simptouie neliniştitoare.
In adevăr discursul d-lni Smolka a produs o mare emoţiune şi a trebuit ca ziarele oficioase să se grăbească a atenua gravitatea cuvintelor conţinute înlr’lnsul.
Cu tote acestea impresiunea produsă nu s’a putut şterge cu totul, cftcl toată lumea ştie ca asemene manifestaţiunl oficiale nu să fac fără ca ele să (le mal întâia comunicate guvernului. Prin urmare se crede eu drept cuvânt că, prin discursul presidenţilor delegaţiunilor, corniţele Kalnoky a voit să dea Rusieî un avertisment, arâtându’i că poate se soseaseft un moment când nu va mai putea rezista tendinţelor anli-ruse cari se manifestă In sinul ambelor Parlamente.
Dar spre a arăta ca acest moment n’a sosit încă, împăratul resnunzând la discursurile celordol presidenţl al delegaţiunelor, a atenuat tendinţa resbelnică care domnea în aceste discursuri. Cu toate acestea rospunsul suveranului austro-ungar conţine unele părţi destul de accentuate. El accentu8za ca regula-rea cestiunel Bulgare se va efectua cu concursul tutulor puterilor şi că trebue să se stabilească în principatul autonom o stare legala care, ţinând seama de dorinţele Bulgarilor, se respuuză tot o dală tratatelor esistente şi intereselor Europei. In fine discursul împăratului sfîrşeşte esprimâud speranţa ca cu toată greaua situaţie în care să află Orientul, se va reuşi, ocrotind interesele Austro-UngarieI,să se conserve Mouar-chiel şi Europei bine-facerile păcel».
Se vede dar că negocierile Intre Puteri sunt destul de înaintate şi că In curând vom vedea producându-se o acţiune mal accentuata a diplomaţiei europeane In privinţa Bulgariei.
V.
IKFORMÂTIBNI
Am anunţatintr’unul din nume-rile noastre trecute, că Consiliul comunal nu va publica darea de seamă a gestiunii actualului consilia de cât la ultimul moment înainte de alegeri, pentru a nu permite d-lui Fleva se respunză.
Voinţa Naţională b anunţat că acea dare de seamă va apare Duminică 26 0otomb'e, adică erî.
Cu toate acestea, raportul consiliului comunal n'a apărut până azi, Luni.
Mai mult încă, Monitorul comunal care trebuia se publice şi el, acel raport, şi care apărea în toate Dumi-nicele n’a apărut săptămâna asta.
Precum se vede raportul Consiliului comunal e o simplă manoperă.
tt
Neue freie Presse primeşte următoarea depeşe din Singmuringen :
Prinţul Leopold de Hohcnzollerii a plecat cu fiul său Ferdinaml In România.
Se vede că moştenitorul tronului vrea să vază cura să fac alegerile la noi.
*
Se vorbeşte de oare care schimbări In redneţiunea Voinţei Naţio nale.
D. Bibicesca va lua direcţia şi administraţia în mână, ear d. Xe-nopol se va retrage, rămânând numai şef de cabinet al ministerului de Interne. Se mai zice că postul de bibliotecar al statului, i se va lua spre a se încredinţa altei persoene.
tt
Opera italiană începe Sâmbătă 1 Noembre cu Aida.
tt
D. general Angelescu, Ministru de ltesbel, a luat decisiunea să trimiţă în Rusia o comisiune de trei ofiţeri, ca se cumpere cai pentru noul es-cadron de geandarmi ce se va înfiinţa.
tt
Citim în România liberă de azi; D. G. Creţeanu, este numit preşedinte. de secţiune la Înalta curte curte de casaţie în locul d-lul Schina.
D. Tăcu, deputat din maioritate cu merite juridice inedite, este numit membru la înalta curte de Casaţie în locul d-lui Creţeanu.
tt
Iată numele candidaţilor oposi-ţiunit pentru colegiul 11 din Iaşi, la alegerile comunale:
1 Popârda Grigore Iconom
2.	Lăzârescu Dimitrie
3.	lancu Fotea •4. Drăghici Auastasie
5.	Figa Mihail
6.	Buznea D. Constantin
7.	Dimitrie Alisandrescu
8.	Pitrov Teodor Major
9.	Mavrodi C Alisandru.
tt
Naţiunea află că d. Blehan, fostul şef al comptabilitâţei la ministerul cultelor în 1881, este Invitat a da nişte lămuriri curţei de compturi în privinţa unor cheltuelî oare-cum misterioase. E vorba de nişte sume mari pe care ministerul de pe a-tunci le da ca subvenţiune veche! ediţiuni a lui «L’Etoile roumaine», alias «Gazette de Roumainie».
CRONICA
Mtignrii <!«• Ia Voinţa Naţionala»
De vre-o doue irei rile, ziarul cel mal bine subvenţionai al guvernului, isprăvind de a publica discursurile rostite la Curtea de Argeş, de către Rege, miniştri etc. a început sa informeze în fie care No. pe cititorii sfii despre ceea ce fac măgării cari trag trăsura lui Albulescu, redactorul Tur-nului Babilonului.
In iie-care zi, la rubrica informaţiunilor, dupe ce se spune, bună-oarS, ca d. Bră-tianu a plecat la Florica, or ca ginerele d-lul Ştefan Bellio a vorbit tntr’o Întrunire de mahala, or ca M. S. Regele a prezidat un consilia de miniştri, imediat ni se vorbeşte şi despre chipul tn care şl aQ întrebuinţat ziua măgarii Iul Albulescu.
Atâta solicitudine pentru aceste melancolice dobitoace, ar fi, la dreptul vorbind, surprinzătoare, dacă nu ne-am da seama de împrejurări,
lntr'adevCr, când vezi pe stradele Bucureştilor pe cel doi măgari micuţi, cum trag cu rîvnă şi supunere la hudubaia plină cu exempiaie din Turnul Babilonului, nu poţi se nu'ţl aduci imediat aminte de cel opt miniştrii a) noştrii cari tot cu atâta strguinţă şi devotament trag la carul Statului.
Pe de alta parte, apoi, măgarii mal aQ şi alte calităţi, pe cari, dacă le-ar poseda unii din redactorii Voinţei Naţionale, ar fi, de sigur, cu mult mal fericiţi de cât sunt,
Mat este încS demn de notat, că ziarul stăpânire] tocmai In ziua tn care anunţă că mal mulţi liberali disidenţi aQ revenit iarăşi tn braţele partidului colectivist, a-nunţă şi faptul că Albulescu ’şl a procurat cel doi mBgarl.
Dac» redactorii gazetei colectiviste ar poseda cât de puţin simţul dreptaţel, ar trebui se admita, far» nici o iritaţie şi fără nici o invidie, că Albulescu are şi el dreptul sfi achiziţioneze doi nenorociţi rnagarl, când partidul de la putere câştigă atâţea membrii nuol.
Daca ar fi numai atâta, încă n’ar fi nimic, dar Voinţa Nalionala anunţtnd atelajul ziarului Turnul Babilonului, scrie: «Erî trăsură lui Albulescu erea trasă de un singur măgar asta-zl însă erea trasă de doi. După câte vedem măgarii aQ făcut coaliţie.»
Adeverat se fie ? Coaliţie se fi făcut măgarii ?
Apoi coaliţie nu se poate face de cât Intre elemente cu totul deosebite, pe când măgarii lui Albulescu seamănă foarte mult unul cu altul. Având în vedere această asemănare şi amintindu-ne încă şi definiţia pe care d. Stâtescu a dat'o partidului de la putere, vedem imediat că măgarii de la
FOITA ZIARULUI „EPOCA11
(6)
BĂRBII KATARGIU
(Urmare)
Dar această neparticipare la lucrările Divanului ad-hoc nu ’l-a luat meritul de a fl unul dintre cel ce aO formulat dorinţele ţării, nici influenţa sa în sânul partidului conservator. Dupe afârşirea Căimăeamiei lui A. Ghica, sub Găimăcămia de trei 1), el ocupa demnitatea de ministru al finanţelor şi, în această calitate, făcu un raport asupra administraţiei finanţiare a fostului loco-ţiitor de Domn. Acest raport este o adevărată filipica. Concluzia lui era: 1. că toate casele publice se găseau s!eite, din singura pricină a ne-cump^niru ch-ltuelilor; 2. că peste veniturile Statului se cheltuiseră li milioane lei vechi, far» ca lucrările deosebitelor servicii să fl luat o desvol tare proporţională cu banii aruncaţi;
3.	că datoria Statului a remas aceiaşi; •4. ca peste 4.600.000 lei vechi s’au dat In gratificaţii nefolositoare In timp de doi ani şi patru ium 2) şi s’au atins
11 Compusă din lancu Mânu, Emanuel Bâ-leanu şi 1. Filipescu.
2; Adică cAt a ţinut Că macămia lui A. Ohica.
nişte sume, precum banii grănicerilor, de care nici un guvern până aci nu ’şl permisese a se atinge. Acest raport merită o deosebită luare aminte nu numai ca document istoric privitor la gestiunea finanţelor sub Găimăcămia Iul A. Ghica, ci şi peni u că el este o dovadă netăgăduita de spiritul de economie şi de chibzuinţă, de cari era condus B. Katargiu faţă cu banii ţării şi ai contribuabililor. 1)
La alegerile de la sfârşitul anului 1858 pentru Camera electivă, B. Katargiu câştigă sufragiile proprietarilor mici din Ialomiţa şi pe ale celor din judeţul Olt. El opt* pentru Ialomiţa. La început el era partizanul declarat al candidaturel lui Bibescu pentru domnie. Câud însă văzu ca în Moldova s'a ales Guza şi că Bibescu are puţini sorţi de isbândă, el vorbi pentru unire In persoana alesului Moldovei cu atâta căldură şi elociuţa, cu un entusiasm şi un patriotism asa de adevărat, In cât Alexandru Ghica, cu care el nu vorbise de la votarea faimoasei adrese de doleanţă, întâlmndu-se cu dânsul Ia două trei zile dupe aceasta, veni la el cu bunătatea lui obicinuită şi, strângân-du-i mâna, îl zise : «Cocoane Barbule, mă închin!» Fostul domn făcea aluziune la discursul lui Katargiu în favoarea Unirii.
îndoita alegere a lui Cuza, 5/24 Ianuarie 1859, crea în amândouă principatele o sitiaţiune cu lotul noua, fara
1 Monitor o fir. An. 1858, Dceembre 16.
a împăca urele inveterate dintre liberali şi conservatori. In cameră amândouă partidele luaa o atitudine de ostilitate declarată. Exilaţii de la 49 şi amicii restauraţiei, asaltatorii impetuoşî al puterii şi titularii funcţiunilor înalte, cei setoşi de slujbe şi cei sătul de o-noruri, politicii de aventură şi politicii de reflexiune şedeaa pe bancele Adunării unii în faţa altora, măsurându-se cu privirile, aşteptând momentul 1n-câerâril. Mal-mal nu era şedinţa în care oratorii liberali să nu atace trecutul boierilor, să nu ’i Încarce de invective şi să nu ’i facă respunzâtori numai pe el de relele ţării; nu era şedinţa în care Barbu Katargiu să nu fie nevoit a apăra aristocraţia în contra atacurilor nedrepte ce i se aduceau. Ceia ce ’şl imputad unii altora nu erau atât faptele pecari nu le cunoşteau destul de bine, cât intenţiunile pe cari le cunoşteau şi mal răO.
A doua zi dupe alegerea sa ca domn al Munteniei, Cuza numi un minister de fuziune, în care erad representanţî printr’un număr egal de miniştri atât liberalii cât şi conservatorii.Dar aceasta contopire silită a unor elemente necon-ciliabile nu putea sădurze mult timp. Consiliile de miniştrii se ţineati rar din causa imposibilităţii de a se ajunge la o înţelegere, şi adesea în Cameră unul din miniştrii combătea actele colegului săd de altă coloare politică. Nicolae Golescu, ministru de interne şi preşedintele consiliului, împăna pre-tecturele numai cu oameni devotaţi
partidului săd; Barbu Katargiu, ca ministru de fioanţe, alegea pe casierii districtuali dintre conservatori. Şi unii şi alţii eraţi neapărat aprobaţi de Domn. Dar casierii vameşii) erad în acelaşi timp directori de cancelarie al prefec turil, şi ast-fel toţi luncţionaril administrativi depindead de dânşii, de oarece el erad mal mult egalii de cât subalternii prefecţilor. Cu modul acesta un ministru contracara măsurile celui
l-alt şi machina guvernamentală se a-fla la fie care pas Impedicată In mersul el. Acest ministerid făcu loc la 23 Martie 1859 Cabinetului N. Creţulescu.
III.
De la proclamarea Convenţiei din 7/19 August 1858, B. Katargiu se declară pentru respectarea el în amănuntele cele mal mici, căutând In toate legalitatea cea mai stricta, progresul moderat şi dreptatea pentru toţi. De aci înainte e! este campionul necontestat al partidului conservator. Cunoştinţa sa de oameni şi de lucruri, fruct al unei experienţe politice de 18 ani şi mal bine vivacitatea şi promptitudinea cuvântului săd, onestitatea şi capacitatea sa politică!) încercate în
ti D. I. C. Brâtianu însuşi mărturisea că «Barbu Katargiu făcea parte din acea aristocraţie. căreia nimeni nu '1 poate contesta privilegiu] ştiinţei, al capacitâţii.al patriotismului si al devotamentului.' Românul. 1859, Febr-Sfi, p. 93.
Tot d-sa In şedinţa de la 11 Decembre 1861 proclama pe «Barbu Katargiu de mare ecotio-«mi t, c 1 mai mare poate căci la noi sunt pu-■ ţinl oameni de ştiinţa.» Independenta, Anul iBei.q. 355 col IlI-a.
cursul mal multor guverne, precum şi admirabilele sale calităţi parlamentare îl destinau a deveni şi a remânea fruntaşul partidului conservator. De aci înainte influenţa şi autoritatea sa în ţară merser# din ce In ce crescând. Credincios spiritului şi literei Convenţiei, el căuta să faca să reiasă dintr’ânsa tendinţa şi caracterul ei moderat pe când oratorii sad mal bine oratorul liberalilor se încolăcea împrejurul el ca un şearpe întărâtat împrejurul unul copac tânăr, o strângea cu inelele sale multiple, o muncea cu Interpretările sale bizare, pentru ca să o silească să dea dintr'ânsa ceia ce în faptă ea nu coprin-dea. Fiind-ca această Convenţie era impusă de puterile garante, Românii nu putead să introducă principii streine de dânsa, ci erad datori să ae mărginească pur şi simplu la disposiţiile el mai mult sad mal puţin categorice. De aceia fie-care partid îşi da toata osteneala putincioasă, ca să descopere într'ânsa vederile şi tendinţele sale proprii.
Minisleriile urmau unele altora cu o repeziciune extraordinară.In trei ani se succedară două cabinete i). fără ca unul din ele să isbutească a întruni în acelaşi timp încrederea Domnului şi a Parlamentului.
(Va urma)
I Si anume: La 25 Ianuarie 1859. Miniatc-riul de fuziune Nicolae Golescu-Barbu Katargiu ; la 23Martie, N. Creţulescu ; 11 Octombre. Ion Ghica; 31 MaiU 1860, Nicolae Golescu: 13 Iulie, Manohiki Costaki; 30 Aprilie 1861. J#arbu Katargiu ; 12 Maiti. Ştefan Golesou : 19 iulie. Dimitrie Ghica; 23 Ianuarie 186*, B. Katargiu.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 23 OCTOMRBE
3

PUBLICITATEA
ZIARULUI ,,EPOCA“
Tlraglu O 000 de foi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
Turnu Babihnului nu ^unt de loc o coaliţie
ci o colectivitate.
Cum cit adevărul este aceasta ne mal putem încredinţa şi din faptul ştiut că coaliţiile se alcătuiesc In tot-d'auna pentru răsturnare, iar colectivităţile se formează la cârmă.
Ei bine. poate susţine Voinţa Nolionala, că măgari! lut Albulescu nu sunt la cârma f
In or ce caz gazeta cu pricina a ajuns tn-tr'o spăimântătoare stare de surescitare, In toate părţile nu vede de cât coaliţii şi se sperie până şi de umbra el.
Dacă Insă pltng pe cineva acela este Albulescu, carele de sigur că Intr’o bună dimineaţă va rămâne fără de trăgătorii sfii, căci numai Încape Îndoială, ca daca colectivitatea va triumfa In alegerile comunale măgarii sfii ao să ajungi la primărie.
/	Radu Tanâără.
Berlin , -iNoimbre. — L'u articol foarte surprinzător contra Rin ei publică astă zi ziarul «Post». In el se zice: Pare că Rusia vrea prin o presiune ue-ntai auzită contra Bu'gariei se se stabilească la Vama pentru a ’şi împlini vechea dorinţă pe malurile mâreî Negre. Această singură isbândă a Rusiei nu e nici o primejdie pentru Germania. totuşi situaţiunea momentată e d'o îndoită primejdie, fiind că purtarea rusiei din Ruigaria excită opiniunea publică din toate ţfrle.Dacă Rusia dupe ce a reţinui pe guvernul de la pedepsirea miserabiUlor criminali, va mai căuta se urmărească pe conducătorii partidei naţionale, atunci recoltarea o-piniunei publice va ajunge la fierbere pericoloasă. Famfaronadcle panslaviste ar putea grăbi momentul acestei revolte. Un pericol mai serios constă în faptul ca ocuparea porturilor Măreţ Negre contrazice programul Austro-Ungar d a păzi tractatul din Berlin.
SI. 1‘etorrlmrji,6 Noembre.—Zgomotele ce circulă prin sferele politice despre scopurile guvernului, privitoare la Bulgaria merg până acolo în cât se crede că Rusia, după o cădere eventuală a regenţii, nu va suferi in capul ministerialul nici chiar pe un bulgar rusofil. Rusia ar avea inteuţiune să însărcineze pe un dcmniarrusesc—se zice de senatorul Stoyanowski— cu adminislra-(iutiea Bulgariei, până ta alegerea unui nofi principe.	*»
SURI MĂRUNTE
TELEGRAME DIN STMAT\Tfi
Sofia, 5 Noembrie. — Din cama uneltirilor consulatului rusesc în Philipopol s’a declarat ţinutul Philipopol in stare de asediu.
Ukasul pentru aceasta e iscălit fi de Karavelow. D. Stambulof ar fi foarte mulţumit daca s’ar putea obţine o înţelegere a tuturor partidelor ; dar negocierile se întrerup din causa pretenţiu-nilor exagerate ale d-lui Zankof.
Berlin, 6 Noembre. — Astă zi oglin dese şi ziarele oficiale seriositatea situa ţiunel din Orient.
*florddeutsche Allgemein Zeitung» găseşte că desvoltarea din urmă a si-
SZ	«Ml *>£to»aotcr CS~
cepţional. Pe când Sobrania ist urmează şedinţele ei cu linişte şi prevedere e-vitând or-ce agravare a situaţiunei, pronunciamentul militar din Burgas a dat naştere la un nofi focar de crise.
In privinţa discursurilor Preşedinţilor delegaţiuneî austriace şi ungare, sus zisul ziar îşi exprimă speranţa că purtarea corectă a politicei auslro-un-gare nu va suferi in această cestiune ; totuşi ele ar putea influenţa apreciarea situaţiunei in cercurile externe.
Paris, 6 Noembre.— O depeşe din Bayonne anunţă o agitaţiune carlistă la graniţa spaniolă.
Sgomotul că puterile a adresat An gliei o notă privitoare la cestiunea egipteană şi la canatul de Suez e, dupe cum spune Agenţia llavas, fără temei.
Sosiri si plece rl. D. general dr. Teodori, care se alia de Sâmbătă la castelul Pclcş, s’a reîntors In Capitală.
—	După cum am anunţat d. V. Alexandri, s’a reîntors la Mirceşll.
—	D. Dim. Sturza, ministrul cultelor şi instrucţiuni publice, care a fost erl la Sinaia unde a lucrat cu M. Regele, s a reîntors In Bucureşti.
—	P. S. Episcopul de Argeş a sosit tn Capitală.
P *	*
Examene do Internat. Eforia spitalelor civile a publicat pentru ziua de ÎS Decembre esamcnele de internat şi ec-sternat.
a
• a
Audienta. M. S. Regele a primit erl In audienţă pe d. 1. Culenrlerul. administratorul • .jenielor Coroanei.
Concert. Teulrul şi simpaticul nostru artist d. Popovid va da In sala Ateneului, MercurI 29 Oclotibre, un concert, sub pa-Lronagiul M. S. Reginei şi cu bine-voitorul concurs al inal puilor artişti. D-nul Popo-vicl este cunoscil publicului nostru, ori ce laudă e de prsos. Numele d-salo e cea mal frumoasă rclamâ.
luspectiuni.b- General Cernat, comandantul corpulu II de armată, a inspectat azi regimentul de geniu.
Audio ale. .V S. Regele a primit ieri In audienţă la Siiaia pe d. colonel dr. Bianu
Erl Ia inaugurarea Ateneutuî d.
N. Creţuleseu a rostit un discurs plin de alusiunî politice în contra guvernului.
Aceste alusiunî au fost subliniate de numeroase a plâns*.
Vom publica, în cutând discursul d Iu! Greţulescu.
•

Ni se comunică din Ftusciuk că în cercurile oficiale de la Timova se crede că Sobrania se va închide dupe respunsul la mesagiul regenţei şi eâ alegerea principelui se va a-mâna până când va fi stabilită o înţelegere între puteri in privinţa candidatului.
Mâine sunt aşteptaţi la Sinaia, Prinţul Leopold de Hohenzolern cu fiul şefi Ca rol.
MM. LL. Regele şi llegiua vor
merge la Predeal pentru a’i Întâmpina.
D. Mândru, fost procuror general, a fost numit membru la Curtea
de Apel din laşi in locul d-luî Ar vanezu, di misiunii!.
Comisiunea ruso-românâ, pentru încheerea convenţiunel comerciale s’a întrunit azi.
D. 1. C. Brâtianu, preşedintele consiliului este aşteptat azi In Capitală.
•
Suntem informaţi că sub prefectul Perieţoanu din plasa Subaru face se circule liste prin sade spre a culege semnăturile administraţilor sei atestând oh mai .bun, mai patriot ministru ca d. Ion Brălianu nu s'a pomenit în ţara Românească, nici că se va mai pomeni.
Asemenea atestate de bună purtare se vor subscrie, se zice, în toate comunele ţârei.
Ce ruşine când un guvern ajun ge se recurgă la asemenea mijloace!
•
Următorul protest a fost trimis d-lul Ministru ai Justiţiei de mal jos semnaţi membri al tiaroululţ proprietari şi comercianţi mari din Buzău.
Ministrului de Justiţie.
Permutarea preşedintelui Giuvaru în aceeaşi calitate la Trib. Ialomitza a produs vii nemulţumiri In judeţul nostru. D. Giuvaru magistrat integru şi capabil este regretat de toţi.
Baroul,
Al. Dimitriad, deputat,Sim. Orescu, Gh. Câpilănescu, Cos. Don, loan Dimi-Iriad, Petre Niculcscu, Nae Petrescu, Nae Zaharia, Gh. Pancu.
Proprietari mari,
Dimitrie Bărbulescu, Nae Stăncscu, Alecu Pdcleanu,Nicu Gheorghescu, Cos-
ică Hrislovorescu, Casticâ Vernescu, dr. Al. Botez. Gh Teodorescu, Tane Gheor-ghiu, Costică Shnionescu, Dimitrie Ve-lescu.
Comercianţi mari,
Tache Argintoianu, Costică Rădu-lescu. Stan Dimitriu. Tudor Leu. Ştefan Anastasia. NaeStătescu, Matei Mate-escu, Ghită R. Bodeanu.
i
Voinţa Naţională răspunzând la o întrebare, pusă de noi, zice că fraţii Oroveni sunt arestaţi conform legii, în virtutea unul mandat de depunere.
Daca există un mandat de depunere, întrebăm : Cu ce drept se deţin fraţii Oroveanu la casarma jandarmilor ?
ULTIMA ORA
Tîrnova, 8 Noembre.— O canonieră rusească fiind trimeasă înaintea portului Burgas, consulul rus a făcut cunoscut prefectului districtului ca a-ceastă trimiterea fost necesitată, după ordinul generatului Kaulbars. numai spre a menţine romunicsţiunile Intre Burgas şi Varna, căci telegraful a fost tăiat prin lmprejurimele oraşului, pe timpul celei din urmă turburărl.
I ondi'u, 8 Noembre.— Ziarele englezeşti nu se arată satisfăcute cu discursul Împăratului Austriei, pe care ’l găsesc prea optimist.
«Daily Telegraph» se teme că discursul ce’l va pronunţa mâine lordul Sa-lisbury să nu (le asemenea optimist.
«Standard» spune ca e evident că Austria va suferi mult} Înainte de a combate pe Rusia, dar că cu toate a-ceslen se va pune într'o zi o oare care limita acestor concesiuni.
I*nrls, 8 Noembre. — E probabil că nici un guveru nu va voi să presinte un candidat la tronul Bulgariei Înainte de a consulta pe Rusia, a cărei opi-niune e predominantă In această împrejurare. Ca consecinţă,respunsul puterilor nu pare apropiat.
Doctor in drept dr la /acuitatea din Paris, fost magistrat, îmbrăţişând profesiunea de advocat, se însărcinează a pleda înaintea tututor instanţelor judecătoreşti din ţară.
Consullaţiunl: 8—10 ore a. m., 7—8 p. m. Bulevardul Independenţei, tn faţa gradinei Cişmogiu, intrarea prin Slada Silfidelor, 6 bis.
I’ECIAIR
A apărut înleiul nuraer al revistei humorislice septămâriale
PREŢUL 50 BANI
De venzare la toate kioşcurile, librăriile şi la redacţia noastră.
DR C. NU LE A II. GArniT
AVOCAŢI
02,—str. Stirloei V o citi,—62
Consullaţiunl 9—H a. m. 4—6 p. m.
comut m: i.ujnt bichirsti
Avem onoare a informa pe Abonaţii noştrii.că le vom distribui la 1 Noembre a. c. st. v. Livrete noi de Comptuar, conţinând esplicaţiuni asupra întrebuinţăm gazului ca eeleragiu, combustibil, sau forţă motrice.
Cu această ocaziune reamintim Clientelei noastre că comenzile de Cok adresate, fie verbal la noul nostru Magazin pentru exposiţiunea de aparate, 66 Calea Victoriei, fie trin carte poştală Direcţiune! de gaz de la Fila ret, se vor efectua în 24 ore de la recepţiunea Cumandel.
Preţul Cokuluî este de Lei 60 tona de prima calitate, transportat în căruţă ; ear în saci este ae Lei 61.50.
Direcţiunea.
D-RUL A. VIANU
Dă consultaţiuni pentru boale de OCHI, URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
BncureştI, Calea Văcăreşti No. 53 tăiaturi cu spitalul Xenocrat) de la orele
2—4 după amiazl.
IJBRARIA SOGEC & C"
7, Cnlea Victoriei, 7.
A eşit de sub presă a doua ediţiune a Manualului de geografie pentru clasele primare elaborat de A.Nicolae Mi-
châlescu.
Această lucrare, premiată de Societatea geografica română şi aprobată de ministerul instrucţiunii, coprinde trei părţi:
1.	Un manual modelt destinat a servi în orl-ce scoală din orl-ce comuna pentru clasa II primară, ilustrat cu mal multe figuri şi chârţl pentru înlesnirea Învăţământului; preţul 30 bani esem-plarul ;
2.	Un manual de geografia României şi a ţărilor vecine române, pentru clasa III primară, cu o chartâ; preţul 40 bani esemplarul;
3.	Un manual de geografie pentru clasa IV primară, cu chărţl bine eseculate şi ligibile, ceea ce lipsea In ediţiunea precedentă; preţul 75 bani esemplarul.
Se pol procura pe aceste preţuri de la şi prin toţi corespondenţii noştri din ţară.
CASA DE SCHIMB
ALKl GR. 101SCG & I). MARCO
Strada I.lp.conl, Na. ÎS bl.
Bucureşti, 27/8 Noembre
VALORI
Scadenţa
cuponelor
Târg in>
cure
mediu
FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 fi 0 0 1 Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 lan 1 Iul Idem idem 6 0/0 Idem Irnprum. Stern 1864 7 0/0 IMarlSep Impr. Openheim 1866 8 0/0 I lan 1 Iul Agio
împrumuturi de oraşe lmpr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 Ian t Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. cu prime loz f. 20
VALORI DIVERSE
Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iul Idem	Idem	5	0/0	Idem
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem Idem	idem	6	0/0	Idem
Idem	idem	5	0/0	Idem
Cred. Fonc. Ur.din laş i5	0/0	Idem
Obt. Cas. pena. fr. 800. 10 1 Mai Nou
91 1/4 94 1 /4
881/2 105 8/4
161/4
751/2 ,
95
34
1033/4 871/2 ICI 3/4 931/2 84 1/4 751/4 215
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
27
JULES MARY
(Urmare)
Îl vedea zlmbind şi fericit, primit cu urale de către pescari, şi cu peptul acoperit de medalii, aşezate la dreapta şi la stânga pe bluza sa. Îl auzia chiar zicându’I cu vocea sa cea aspră şi naiva:
—	E lesne să scapi pe cine-va de la moarte, nu’I mare lueru cum se crede.
El bine, dacă era aşa de uşor de ce nu venea, acum?... Scăpase pe atâţea care nu erau nimic cu el, pentru ce nu scapă pe femeea sa?
Gilbert, se gândea din partea sa:
—	'Ml-ar plăcea mal bine să mor de cât să'I datoresc viaţa!...
Şi fără voe, Catherine ’şî aducea aminte de vorbele mamei sale :
—	E un câne de Terre-Neuve... curat un câne de Terre-Neuve.
De-odată, dupe mare, în mijlocul nopţel, din dărătul valurilor care cădeaţi şi să ridicau într’una.
—	Ei ! ascultaţi!... el!
Şi In acelaş timp, Ricordot striga:
—	Berthe-Catherine vine!
Nu putuse s’o vadă decât când fusese de tot aproape. Doi mateioţl, îndoiţi
înainte, cu <apul între genuchî, copleşiţi de vlsUe lor, nu se mal mişcau;* îndărăt, unjm nalt stătea în picioare, cu o mână pe cârmă, ţinându-se cu cea-l’alta dilaturea corăbiei, fârâ a se mişca din «ceasta posiţiune. într'o secundă, se iruncară Ctrlige asupra Speranţei. Inepură a lucra pentru scăparea eî.
Gilbert iurmuru, tremurând;
—	El e.. Ruşine mie !... Mat bine să
mor...	•
Se deşi gă dupe catarg. Săruta părul Catherine şi să aruncă în apă. Deja se simţea în vid, batelul nu mal era sub piciorele sale, când două braţe de fer 11 ap cară ş’il arunca pe puale.
—	Pe sufletul med ! zise Bernard, era şi vrme 1 La stânga e Berthe-Catherine, iu la dreapta, d-le Barbaraiu.
Catheine se uita, speriată, laJean ; Holgancare de la cârmă, unde sta li- | niştit, ddeaordinele sale cu sânge rece şi fără tse ocupa de ele. El să arătase deodată în realitate, aşa precum îl văzuse ’.a îa delirul el, Încât i se părea că viseaâ încă şi apariţiunea aceasta o îngroaa ca un lucru supranatural, ce lovite spiritul şi rămâne pentru veci Inel.
Matcoţil se apropiară de ea şi o deslegră , apoi o scoborîră dupe catarg Ea se lăsa în voia lor, parcă ar fi fist o copilă, parcă ’I ar fi lipsit viaţa fi puterea, dar ochii sei, înhol-baţi, pnteau pe Holban ca ochii unei nebute.
înainte ca picioarele el să atingă batelul, Jean făcu o mişcare iute.
Ar fi fost de ajuns să rupă unul din cîrlige, apoi să lnvlrteasca odată clrma, şi Berthe-Catherine ar fi fost departe, şi Speranţa era perdută pentru tot d’a-una! Ear Catherine şi Gilbert ar fi murit 1...
Dar el ’şl întoarse capul şi lăsă pe
cel-l’alţl să-şi urmeze lucrul înainte... murmurând :
—	De vreme ce aşa vrea Tberese I...
MateloţiI yachtulul, precum şi Catherine şi Gilbert să îmbarcase... Berthe-Catherine pleca cu repegiune...
Gilbert, în pornirea recunoştinţei sale, întinse mâna lui Holgan.
—	E de prisos, d-le Gilbert, de prisos... zise pescarul...
Rivalii să priviră drept In ochî.
Şi Gilbert înţelese că Holgan ştia tot .. Alunei îl cuprinse o turburare adâncă... o emoţiune sfâşâetoare... Nu că ’I era frica!... dar să simţea alăturea cu acel om... aşa de umilit, aşa de mişel... aşa de pitic că ’I se făcu milă j de el Însuşi...
Din noQ ÎI veni să se arunce în mare... se aplecă şi era să se ducă, dar, pentru a doua oară, Bernard îl reţinu, fără a Înţelege.
—	Ia seama... e lesne să luneci... Rămase nemişcat. Urechile i ţiuiau, tîmplele ’i bateau, obrajii ’I erau roşi de muşcăturile vântului umed şi rece.. Cât despre Catherine, era pe jumătate leşinată. Capul şi peptul el se reze-
| mase de spetele unui marinar culcat,
care nu să mal mişca... Când Îşi reveni în fire, remase tot aşa, lntr’un cot, şi numai la ţerm, în momentul când batelul se afla în mijlocul aclamaţiunilor mulţimel, băgă de seamă că acel om era mort.
IX
A doua zi Catherine avu friguri şi sUtu în pat, fără a vedea pe nimeni. Un doctor, chemat îndată, spuse câ nu era nici o primejdie; starea nervoasă în care se afla şi turburarea el erau urmarea naturală a întâmplăreldin ajun.
Holgan nu intră în camera el.
Atât de teribilă fusese lupta în acest om, că cu toată puterea lui era abătut, strivit.
Toată ziua şezu acasă, n'avu cura-
giul să iasă, n’avu puterea de a voi.
Chemase pe Bertha şi se juca cu densa; copila aceasta era singura lui plăcere, singura lui mângâere, singura lui speranţă. Ţinea pe genunchi pe fiica sa, care culegea clematitele ce se urcau de-a lungul ferestrei şi pe care le punea cu gravitate în părul sburlit a tatălui său, când auzi deschizindu-se poarta grâdineî şi zări pe Gilbert Bar-barain.
El puse jos pe Bertha şi ’I spuse să se duca, dupe ce se desbară de florile eî. Gilbert intră In casă. Holgan ascultă paşii săi. EI se opriră înaintea uşel sale, dar Gilbert nu intră şi nu bătu la uşe de îndată.
Nu sc putea hotărî să intre.
Atunci, Holgan ’I strigă tare, fără ca el să fi bătut:
—	Intră 1
Uşa se deschise şi tânărul apăru, cu obrazul contractat, cu ochii plecaţi.. Jean se sculă, dar nu făcu un pas spre el.. II aştepta.. Gilbert se apropie.., şi când fu aproape de tot, îl apucă un tremur violent, se clătina, căzu pe un scaun, mai la genunchii pescarului...
—	Mă iartă, Jean, zise el cu o voce stinsă... îţi cer erlare...
Pescarul îl privi cât-va timp posomorât.
—	Nu, zise el, nu te ert..i M’al de-sonorat şi ’ml-al sfărâmat viaţa... al abuzat de amiciţia şi de încrederea mea. Erai în pericol erl şi aş fi putut să te las să morf, pe d-ta şi pe dănsa... O voiam... Cine-va ’ml-a zis.* «Tre-bue,» şi am înţeles că trebue, şi sunt fericit, astă-zl, pentru că nicl-odată nu veţi răscumpăra devotamentul med de erl şi ca el va apăsa vecinie asupra voastră ca o ruşine...
—	Jean, nu sunt nimic pe lângă tine... îţi cer ertare...
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 28 OCTOMBRE

REGIMUL DE DANA
AL
PROFESORULUI DOCTOR J A E G E IR
Recunoscut ca cel mal escelent
MlDAUAT (CUM IN URM!, DE J R UI MiDLAL D N LON.RA CU
MEDALIE DE AUR
Sub-seronaţiI având numai noi singuri dreptul do a fabrica vestmintele de lână ce se poarta pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi tn lâna curata de Câmilâ, garantând contra răcelel şi a reumatismului.
Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc tn magasinul
AUX
12. CALEA VICTORII 12 VIS * VIS OE PALATUL REGAL
D" JAEGER W. BENGER'S Soehne STUTTGART.
EREZII L. LEMA1TRE SUCCESORII
TfRWTORIE DE FER SI \L\M\- ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251. — BUCUR STI
Se tnsărcinâzâ cu construc-ţiunl de turbincsi mori cu preturi mal reduse de cât acele ain Viena si pesta.
PREŢUL
Unei mori cu l piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cii 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei :uoo.
Eseculeazâ repede orl-care lucru de turnai orie sad mecanică; procur , olane simple şi ornate.
Mare asortim-nt de mobile pentru grădina, armamente pentru grajdur şi teascuri de vin ele.
Mare dejaosit. cie fer*, i-nivir-i pentru vagonete ddcauville, tzeve de tuoi. Mare asortiment de pietre d© moara. LaFert6-sous-Jouai s.	li
A VIS IMPORTANT
PENTRU
D A IVI £
A aparul de sub tipar carte intitulata :
TOALETA FEMEILOR I
care tratează despre înfrumuseţarea fetei cu substanţe j simple naturale, recomandate de bigienă şi medicină. .4-ceastă carte necesară orl-cârel doamne coprinde peste 100 retete, decari se poate folosi cn succes pentru Înfrumuseţarea fetei, conservarea părului, dis|iariţiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnică atât acea veche cât şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparaliunea lor se poate face chiar In fie-care casă, căci substenţele necesare sunt arătate tn mod cantitativ.
Lipsa unei asemenea cărţi era mult simţită şi apariţiu-nea el.deastă zi, c facechiare a 11 prenumărată tntrecele d’ănttio cărţi deHigienâ în limba romănă.Cu acesta doamnele vor fi scăpate de Întrebuinţarea apelor, alifleler şi şi pozilor, ce se găsesc pregătite tn comerţ şi cari tn genere nu fac dc cât distrug fjumuseţea naturală şi cau-sează perderi ireparabile.
Această importantă broşură eşilăde sub editura librăriei Universale «ZACHARIA NICOLAU** dinPloeştl se vinde I la acest m&gasin pe minimul preţ de 50 hani esemplarul.
In Bucureşti de vânzare la Librăriele E. Graeve, I. Hai- j mann şi Leon AJcalai.
PUBLICITATEA ZIARULUI
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
„EPOCA"
CASA DE SCHIMB
I. M. FERM O
— 21, STRADA LIPSCANI. 21.—
CUR8UL BUCURESCI
de la 21 Octombrie 4886
5 0/0 Renta nmortisab.	941/2
5	0/0 « perpetua . 6	0/0 Oblig, de Stat. . .	92 88 1/2
6 0/0 Ob. de Stat drum	
de fier		
7 0/0 Scris.func. rurale	104
5 0/0 » » »	87 3/4
7 0 0 » » urbane	401 12
6 0/0 » >	931/2
5 0/0 * *» »	841/2
8 0/0 împrumutul cern.	75 1/2
Gb.Cas. pens. .1.10 dob).	4S
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	34
	1020
»» «tDacia-Homania»»	270 212
» Credit mobiliar .	
» Constructiuni. .. » Fabrica de hârtie	157
Argint contra aur. . . . Bilete de Ban. cont. aur	161/4 161/4
Florini austriaci, ....	2.04
S4 11 Ml li		
Paris S Ioni		100 1/4
	
Londra 8 luni	 » la vedere	 Berlin 8 luni	 » la vedere		25.35 1.24 1/8
Viena la vedere		2.03 1/2
MARE SUCCES!
INVETATORUL POPULAR
Publicare limbistică săptămânală.
Metodă pentru a învăţa singura scrie şi a vorbi limba franceză.
Subscripţiune pentru mrs complect l. n. 30. Abonament pentru două luni l. n. 5.
Se trimite după cerere un nrnner specimen contra 0,23 bani tn mărci poştale.
A eşit de sub tipar No. 0
BUCUREŞTI
ADMINISTRAŢIA
STRADA DOROBANŢI.OR , N°. 133
RESTAURANT
LA
MIELUL ALB
ANTON PETROVICI
Face cunoscut onorabilei Sale Clientele că va transfera rcslaumulul seu Sinul a sr. Ionica alături cu CASSA Ol.liltICK tapiţer la spatele palatului Regal undo afi fost cercul Francez.
I n Imn Caii-(I i.iI li ii gr»r a vand
cfttc-va ore. libere, doresc a le tntrebutnţa, pentru un onorariu modest. — A se adresa la Oficiul de Publicitate «România» 18, Strada \Academiei. Ilucuresti.	____ ______
VIS VECHIL ttaeanu^de'la
Valea Călugărească de vânzare 8 FRANCI VADRA in Strada Minervtti No. 4.
IIEIW,RIMAT S“£2Î:
le Costa-Foru din Batişto, Strada Scaunelor No. 46.
22 (. umere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron,) cuhnie, spălătorie şi alte | trei camere şi grădină spaţioasă.
Doritorii pol visila casele I tn toate zilele. Pentru con- [ diţil a se adresa Ia d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi- j Lopoliel, sad la redacţia E \
I pocei.
CASSA DE SANATATE
— BUCUREŞTI —
No. 41, Strada Teilor, No. 41
Luând administraţia casei de sănătate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generală că de azi înainte începea fonctiona; orl-ce persoană bolnavă are dreptul de a reclama pe medicul caro voeşte din acel ce atT aderat a fi număraţi Intre medicii oorenţl şi consultat!.
Sarcina de medic permanent al Coasei a binc-voit a o lua d-1 Dr. Teodoreşou Florcn asistai ded-l Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Eline Hasan.
Pentru prospect sau alte informaţii se pot face cereri Înscrise (francate) sail de a dreptul tn localul Casei către sub semnatul	Director: <*. I. Llvezeanu.
1886 Oclombre 1.
DE ARENDAT
Moşia LOMOTEŞTI-CALNAU; proprietatea d-1 ui Alexandru Lenş Philippesco, din judeţul IlvoV, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi Olteniţa, situală la jumătate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patru mii pogoane arabile, de cea mal bună cualiUtc de pământ, cu trei sale pe dânsa, cu duoa perechi case meri de arendaş, din care cele de la Lomoteştl sunt mobilate, eu han mare, cârciuma, magazii de bucate incapatoare şi tn cele mal bune condiţiunl, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rotzi tn cea mal bună condiţiune pe apa Dâmhoviţa; Se arendează pe termen de cinci ani cu încep* re de la Sf. Gheorge anul 1888; doritorii dc a o Iun In nrenrtă se pul adri-sn la propriolar Lalea Victorii No. bis. sail la d-nu Sevescu Strada Minerva No. i6, tn toate zilele de la 8- 10 or» de diminiaţă._(171)
E VENZARE
sau
DE ÎNCHIRIAT
chiar de acum Casa din Strada Brezoianu No. 47. Dorii orii sG se adreseze Calea RohoveT No. 187.
IIE IMIIIIIIAT â£r2E
d-lul V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 put şi grădină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d nu proprietar in toate zilele de la orele 8 de dimi-nială până la (5 seară. A-somenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-saie Copacii) din districtul Viaşca pi. Câlnişle.
;estiv, Anemie, Scorbut, Scrufuloara, l’uberculosa Hemoroide, şi fiind mij-mai escelent şi nutritiv,are proprietăţi recoritoare. combate insomnia, stimu-rgia iniroei şi a centrilor ncrvali scade secreţiunife canalului digestiv, ridica
MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE deCOGNAC
SI DE
nm TARE < SLIB0V1TZA)
Pietre de Moara, curele si tote uneltelesi accesorii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Col ţel No. 49
„PRETURI FOARTE REDUSE"
Singura fabrira autorizata de Inventatorul d-nnl Prof. Mridlngcr pentru
SOBE MEIDINGER
11. ileim, Viena, I.,
Karnthnerstrasse 40 — 42
Patentă imp. reg. de la 1884
SINGURA
Sucursala generala în Bucureşti
Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României
Sobele acestei fabrici sunt premiate ca cele dinlăiu premlnri: Viena 4S73, Masei 4 877. Paris »877. Seehsbans »877. Wels 4 878. Teplitz. 4 878, Viena 4 880, Eirer 4 8 84 si Triest 4884 î
Aceste sobe sunt întrebuinţate In Bucuresii in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copp, Societatea de g Dinastica, Institutul Heliade, gara Filarct, MoneUria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia. Banca Naţionala, Banca Românie;; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Hâtel; In Iaşi, Ilfitel Trajan (85 sobe) fn şcoala militară si casarme.
Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni.
Prevenim deci pe onor. Pn-plic se se ferească de schimba-__.	.	.	, .	- . rea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, fie recomandate ca sobe Meidmger. constructiune ameliorata sau Sistem.
Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate.
Prospecte ca pretnri reduse gratis si franco.
tfMEIDINGER-QFEN > feH. H E I M
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI
:TOTEL EKSTEIN
— GALAŢI —
— STRADA MIHAI BRAVUL —
Reomaad Onorabil, voiajori Hotelul mefl nuoO const.uit şi mobilat, situat pe str. Mihal BravţCuza-Vodft'jcarc oferă toate avantajele necesare intereselor )nor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribuialul, Curtea de Apel şi tn centrul Oraşului. Tot o<ală serviciu! e foarte prompt, camerile spaţioase ii şi bucătărie aleasă. Iar preturile cele ma moderte.	(1671,
IALATI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI
CROITOR'A MODERNA
I. W E I C H
Bulevardul Elisubclha PALATUL BĂILOR EFORIEI
Mare asortiment de stofe fine englezesc! si frantzuzesci,croiala cea mai moderna după ultimele jurnale
PRIMA FABRICA DE UNIFORME
furuisor al ( ailor Ferate BoinA-
ne si Lemberg-Ccrnaiitzi-Iasl.
PRIMA FABRICA ROMAXA DE
K I F I R - K U M I S
O băutura făcută din lapte, care selntrebuinţeazâcumarc succes tn Rusia, Englitcra, Austria si Elveţia, In contra boalelor de piept mai cu seamă, in contra ofLicel. La 0-desa şi lingă Samara pe rlul Volga, sunt stabilimente speciale undemil de bolnavi se vindecă prin KIFIR-KUMUS. Probeletherapeutice făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit că KIFIR-KUMIS este un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarhâe, Cathar de stomac acut şi cronic Cathar a intregului canal ” locul
leaza energia ininsei si pofta de mâncare şi lograşe cu siguranţa asimilânduse foarte uşor, şi se intrebuin-ţeaza pentru laptarea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La no! in Buburesci, mulţumită iniţiatiţiţă. d-lui LescianofT renumitul fabricant dinRusia s'a Înfiinţat un slabdimenl de KIFIR-KUMIS pe care ’l recomandam publicului. Calitatea Kifirulni făcut de casa Lekianoff este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. LukianofT a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa LukianofT se bucura asta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge ca KIFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe.
Depositul general actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140. unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai.
De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lângă rondul al Il-lea unde a fost gradina jardin des fleures.
Preţul abonamentului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, nreturilevor fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 Iei, — 50 sticle 60 lei, — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptnl fabricantului.
MULŢUMIRE
Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar la ficat, bronsit, iar unul a numit-o pe Romanic-tecnefes. Când nu pociu scoate flegma, mi se opreşte resufiarea si mc coprinde o slăbiciune, tn cât nu pociu face un pas. Doctorul, care mi-a uşurat durerile, m'a sfătuit se beau Kifir-Cumis. De la 20 Septembrc trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este: ca slăbiciunea s’a Inputinat, In cât umblu tara ca înecul se me poprească; flegma iese mal lesne si priuiraceasla si durerile s'au micşorat Sfatuesc pe toti cari |
se se folosească de lap;	__| ___ r____
ve rog se primiţi Încredinţarea recunostiinte'i mele.
toti cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe cei, de anii mei 80, a de^ lapleleKifir-Kumis ; iar pe domnia-vo&stra, Domnule LukianofT,
I. DAB1JA.
(170)
D\ E. ffiAX
retntorcându-se din călătorie, a re-luceput corisultatiunile sale, de la 8— 11 a. m. Strada Clemenţei d’a-supra Farmaciei.
D. C. COSTA-FORU
ADVOCAT
8—10 dimineaţa, 6—8 seara
p© Alcul IVIitr-opoliei r*J\3
M. SCHWARTZ
OPTIC
STRADA CAROL I, NO. 22
Ochelari cu sticlele cele mai fine, fabricaţi dupe indicatiunile medicilor oculisti.
Conserve de toate nuanţele nenlrn indul-cirea luminci, asemenea si tot felul de Ba-rometre, Termometre si grade medicale Diferite mesuri metrice ele , cu pretzuri foarte moderate.
LA ORAŞUL VIENA
Cal. i fetorii
Pal. Dac.-Rom.
A LA VILLE DEVIENNEI
vis-â-vis de ,il>. 8 jeec|
Recomandam onorabiU noastre clientele pentru irftinututc sl soliditate următoarele noutăţi:
Rufario pentru Doamne li Domni.
Feţe de masa, servele si posoapc de pânza. Olanda veritab. de Belgii si Rumburg. Madapolam frantzuzcsc ii ţoale calitatile
si lăţimile.
Batiste de olanda si dc liio albe si colorate
Ciorapi dc Dame si Domni d Fii d'Ecossc, de bumbac, de lâna si dt matase.
Flanele, camasi si ism?no de lâna după sistrniiil profesorului IIr. G. «laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fidnntati. I.ajettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restaurantiiri.
Avem onoare a informi pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA IT TKMIS ORI-tUI VA PACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICT1R1EÎ, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vi-â-vis de librăria Socec
Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3
www.aacoromamca.n)