ANUL I No. 277.
A DOUA EDITIUNE
1	HIBII !■§■■ TI m --
DUMINECA
îsocrovBcr 7NOEMBRE
1886
Grigore G. PEUCESCU
Director polltio
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FtE-CAREI LUNI Sl SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
J* *IÎCl'BESri: La <-7 \1- i : i-traliuaei 1> T UI V j Prin nian ! iLi* 'laic.
Pentru 1 an 40 lei. 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.
IV STBEIWTATKi La teate oRIciele pos-ule din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
RED ACŢIUNE A
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
15 BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
Griqori V E N T U R A
Frim-re iactor responsabil
ANUNCI URILE
SE PRIMESC SUMAI LA ADMINISTRAŢI*
Aminciuri pe pa-. IV, lima 3f> Ural. anur.ciuri 'i reclame pe pap ea treia 2 lei tiuia i v p vki<*: s-’.e jurn i ul co tSOit minierul, la K " cui din rue Hontmartrr R RS
ADM INISTR AŢUJNEA So. 3.—Plita. Episcopiei.—Eo. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
15 BANI IV TJ IVI E RUL
60 BANI UN NUMER VECHIU
S€\\D\LIL CEL MARE
CUM A AJUNS PIAŢA
CORESPONDENTA DIN CRAIOVA
PREGĂTIRI ELECTORALE PUI! PUI!
CHAOSULBULGAR
PRIETENUL BĂRBATULUI
SCRISOARE CĂTRE CITITORI
Mai funcţionează justiţia în tara româneasca ?
Si daca mai funcţionează:
Când se vor Judeca acusatii din Râxiinlcul-Velcel pe care guvernul eautii se-i omoare prin relele tratamente în închisoare?
Când se va termina instrucţiunea deputatului Orovcanu si a celor alţi implicaţi in atentatul de la 4 Septemhre ?
Când se va lua mesuri pentru a se pedepsi vandalismul eserci-tat contra ziarelor Ftojxxâ.nia, rincl6pencl»n.oer*ou.maiiT.e sl Epoca.
i\u cuni-va este porunca ca a-cestc afaceri se stea atârnate pena dupe alegerile Comunale?
In toate părţile, în cotro ţi arunci ochii, nu vezi de câtscandaluri. Scandaluri private, câte-vrei; scandaluri publice şi mai vătămătoare. Căci or la care din instituţii te vei uite, o vezi aservită voinţei guvernului, a-sociată la mersul lui şi paralizată in acţiunea ei bine făcătoare.
Uitaţi-ve la Banca Naţională: ar trebui se fie o instituţie independentă. pe care guvernul numai se o controleze. Acolo însă domină d. Carada, şi nu se face de cât ceea ce este in interesul guvernului. Guvernul T procură foloase ilicite, ca a-cela ce a resultat din Împrumutul municipal în paguba Primăriei de Bucureşti, ca acela ce resultă din avansurile de aur ce’i face Creditul Funciar Rural, in paguba împrumutaţilor, şi în schimb Banca dă guvernului, sub numirea de compt curent, toate sumele de care are trebuinţă.
La Societăţile de Credit Fonciar scandalul este şi mai vădit, şi a-ceste societăţi ar trebui se li independente, sub controlul guvernului. Şi tocmai de aceea guvernul numeşte un comisar, ca se controleze lucrările consiliului de administra-ţiune.
In fapt însă, guvernul dictează în consiliile Creditului Fonciar rural în care un ministru este director şi Însuşi primul ministru membru. Cum o se controleze delegatul guvernului pe primul ministru ?
Tot aşa se petrec lucrurile şi la Creditul Fonciar Urban. In urma retragerii d-luî Economu din funcţiunea de sub director, consiliul luase hotărîrea ca se lase acest loc vacant ; aşa în cât se acopere, prin economiile realisate, parte din furtişagurile ce se descoperise de curend.
In vacanţe inse, dupe plecarea celor mai mulţi din membri Consiliului, patru din nouă membri schimbă aceasta înţeleaptă disposiţiune şi numesc sub-director, ca se facă un loc de advocat. Ce se întâmplase? D. Brătianu poruncise se se numească advocat, deputatul care a-vusese curagiul se facă raportul in cestiunea convenţiunit consulară.
Şi aşa mai in colo.
Dar scandalul cel mare este priveliştea ce presinta magistratura.
Purtarea parchetului, sub ministerul d-luî St tescu, ne umple de mâhnire şi de desgust.
In Bucureşti, d. Andronescu refuză categoric de a-şl^ face datoria ce’! impune legea, şi nu îndrăsneşte se cerceteze un delict ordinar, fără deslegare prealabilă.
lnsu-şi d. Populeanu, pe care ne am dedat se-1 credem corect, vede cum pungaşii sparg case şi prăvăli şi închide ochii do frică se nu descopere pe spionii şi pungaşii poliţiei.
La Uraiova d. Dimitriu ţine neju-decaţi, de atâta vreme, pe persoanele implicate in omorul rep. Po-pescu şi lot prelungeşte instrucţiunea ca se se ascunzâ adevărul, care este că d. Simulescu este respunză-tor de acel omor, ca unul ce a îndemnat pe nenorocitul Popescu se bată oamenii în mijlocul oraşului.
La Galaţi d. Sârăţeanu tot amână alegerea consiliului de disciplină al corpului de advocaţi, de frică se nu se aleagă decan d. Ressu.
Ne întrebăm cum e cu putinţă ca băeţi tineri şi cu viitor se se înjosească până la a deveni instrumentele patimilor celor mai mârşave.
Nu credeam ca corupţiunea colectivistă se isbutească a otrăvi tinerimea atât de curând 1
Spectacolul ce ne înfăţişează magistraţii propriu zişi, este şi mai Îngrijitor.
In Ilfov, Trib. condamnă pe dd. Nanoveanu , Lepâdâtescu şi Pâu-cescu, într’o chestiune în care nu era umbră de îndoială.
La altă Curte, intr’un proces de calomnie, In urma unor dovezi sdro-bitoare aduse de prevenit, Curtea de şi nu poate se condamne, dar nu îndrăsneşte se achita şi face divergenţă de opinii.
Aiurea magistraţii, Înalt puşi, iau parte la întruniri publice, ca se susţie guvernul.
Ce însemnează toate acestea şi până când?
Ştim bine că d. Stâtescu nu are scrupule şi e în stare se distitue pe toţi aceia ce consultă mal mult legea şi conştiinţa de cât interesele şi voinţa ministrului pătimaş. Înţelegem dar ca magistraţii se aibe frică de guvern ; dar iară-şi nu înţelegem se dispreţuiască într’atâta opiniunea oamenilor cu cariitrâesc, în cât se ’şi calce făţiş datoria de procuror sau de judecători
Şi suntem datori se aducem a-minte magistraţilor fricoşi că nimeni nu bravează nepedepsit opiniunea publică.
Apa curge şi petrile remân!
Ministerul d-lui Stâtescu va trece ca uu vis reu. Guvernul d-luî Brătianu va trece şi el cum au trecut atâtea alte nenorociri ce au căzut, dupe vremuri, pe ţară. Şi timpul va spăla mocirla şi putreziciunea lăsată în societate de unul şi de cel alt; dar stigmatul ce imprimă dispreţul lumei e neperitor. Nici Dunărea nu poate spăla pe aceia ce vor face mişelii, fie chiar de frică.
Gr. G. I'eucescu.
DEPEŞELE AGENŢIEI JAYJLT
jl.ondrn, 5 Noembre.
O tntrevorbire ce a 'Avut loc erl latre lord Iddesleigh, ministru al afacerilor streine şi d. Waddiijjrton ambasadorul Francei, asupra chestiunii Egyptului, a făcut să reiasă dorinţa de a ajunge la o înţelegere reciprocă. I
Tirnova, 5 Noembre.
Astă-zl camera a terminat veriticarea puterilor.
Astă seară saft mâine va ţine o şedinţă secreta înainte de a începe răspunsul la discursul regentei şi alegerea prinţului.
Nu s’a mal produs nici un fapt nod în privinţa apropierii elaborate între fracţiunea Zancovistă şi guvern.
Tirnova, 5 Noembre.
Dn complot la care se găsesc amestecaţi nişte muntenegreni aisbucnil la Bur-gas. [Uumelia)
Conduşi de un fost oliţer rus şi un popă care a mal luat parte la un complot di-rigiat, acum câte va luni, contra prinţului Alexandru, conspiratorii ajutaţi de o parte din garnizoana aii prins pe comandantul şi 3 olitcrî.
Comandantul a reuşit să scape, luănd cu dânsul o companie, dar lăsând praşul tn mâinile revoluţionarilor.
S a trimes trupe pentru a înăbuşi revolta. In acest moment oraşul e blocat şi . se crede câ trupele guvernului vor intra mâine dimineatâ în oraş.
Pânâ acum n a fost vărsare de sânge,
\ lena, 5 Noembre.
«1’reu.denblatt» zice : Lumea e obişnuită a auzi discursuri de o oare care gravitate, RW' îo tot d a una câ id e vorba de o mărire a cheltuielclor pentru armatâ.
De aceea cuvintele pronunţate de preşedintele Smolka n’au i rodus o impresiuue profundă
Viena, 5 Noembre. j
Se comunică din Niş că opositia de şi cunoaşte trebuinţa dea se mări budgetul armate], refusă această sporire cabinetului Garaşaniu a cărui politică, nu o a- : probă.
Viena, 5 Noembre.
După o depeşe din St. Petersburg, câteva ziare nu recunosc ca îndeplinită cedarea Bregovel de către regenta bulgară. *
CUM A AJUNS PIAŢA
______ *
Onorabilii bancheri din Capitală ne aă procurat, în ajunul alegerilor Comunale, un document preţios.
In cele doue scrisori primite din partea d-lor şi publicate într’unul din numerile trecute, găsim în adevăr o mărturisire a capitaliştilor . din ţară care ne dă nota justă a des- j considerării în care a căzut piaţa : noastră.
Ştiam cu toţi că autoritatea morală a târgului românesc nu mal este astă-zi ce era la 1875; ştiam cu toţi că guveinul nu mai poate astă- J zi se vie In public şi se zică: « Vedeţi ţara e avută, comerţul e cu noi, bancherii sunt cu noi; toată suflarea e de partea noastră. Am cerut ţârii 16 milioane ţi mi-a dat 80 milioane.»
Ştiam, cum zicem, cu toţii că a-oeste visuri de aur au dispărut şi că nici colectivitatea nu mai are curagiul de a se gândi la aşa ceva.
Dar cea-ce nici odată n'am putut crede, este faptul că însuşi guvernul se provoace pe bancheri ca se facă mărturisirea cea mai dureroasă pentru finanţele ţării.
* #
Să ne esplicăm :
In prima sciisoare, citim următoarele sub semnătura d-lor Zerlendi, Ioanide, Chrisoveloni, Elias şi alţii. !
întrebaţi de Banca Naţională asu- . pra condiţiuniljr unui împrumut prin subscripţiune publică în ţară, ‘ d-lor au răspuns:
«Resultatul discuţiunei a fost că în unanimitate sindicatul s’a pronunţat pentru un împrumut în străinătate care producea pentru oraş aproape 2 milioane mat mult, care era sigur de succes fi care avea se rădice creditul
Comunei sdruncinat prin nesuccesul împrumutului din 1883.
l)-nu Marmorosch Blank în a 2-a scrisoare e şi mai categoric.
«întrebat de d. Flevadacâ nm participa la un consorţiu pentru subscrierea în ţară a împrumutului municipal, i am zis câ suntem gata a participa, dar nu credem tn reuşita Iul, căci bancherii din ţară nu se vor angaja pentru mal mult de 2—3 milioane.
Şi mai departe d nu Marmorosch Blunk adoagâ: împărtăşim în totul opiniunea colegilor noştri bancheri, cari att cerut ca emisiunea sâ se facă cu concursul unor bănci din străinătate ca fiind singura soluţiune care asigura reuşita împrumutului.
Rezultă diu aceste declaraţiuni, pe cire le punem sub ochii lectorilor:
Că bancherii singuri recunosc că in anul 1886, tn ajunul alegerilor comunale, piaţa română nu maiesistă, că un împrumut prin subscripţii tn ţară n’are sorţi de reuşită, cu dacă vroim ceva trebuie sâ ne adresăm străinătăţii.
Ei bine, aceasta mărturisire din partea cpitaliştilor ţării e documentul cel mai sdrobilor in contra politicii financiare a colectivităţii.
Cum veţi mai îndrâsni acum, financiarilor de li guvern, se negaţi că aţi ruinat ţara, câ aţi distrus piaţa românească?
Gu ce titlu, cu ce drept veţi m&î putea zice câ sub colectivitate avuţia ţării a crescut şi că sub conservatori România sărăcise ?
Cum? Aţi uitat succesul împrumutului Comunal de 8 milioane făcut de generalul Mânu in 1875 prin subscripţie publica In ţara?
Dacă vă faceţi câ Taţi uitat, să vi’l amintim aci.
In 1873—74 Primăria contractase un împrumut de 7 milioane cu d. Dimsdale. Pentru cuvinte ce nu e locul a le detalia aci, contractul a-cestui împrumut fu reziliat.
Atunci d. general Mânu, ca primar al Capitalei, făcu apel la o sub-scripţiune publ.câ în ţară pentru a-coperirea unui Împrumut de 8 milioane.
Ca se nu să zică că exagerăm, ne raportăm la documentele oficiale din acea epocă.
Iată ce citim Intr’ensele :
«Slatornicindu-se asl-fol bazele noului împrumut sub titlu de împrumutul oraşului Bucureşti, Consil'u1 comunal fâcu cu toatâ Încrederea apelul săi <ătre public.
Subscrip'.iunea pub'icâ Începu In ziua de 18 Iulie şi se închise la 22 Iulie 1875, 4 ore seara. Ne putem felicita de resultatul obţinui.
Subscripţiunea publică îeţjşilâ pentru prima oara în aşa condiţiunl favorabile are foloa e necalculabile nu numai pentru oraşul Bucureşti, dar putem zice pentru ţara întreagă.
Nu trebue să vedem tatr'ânsa numai resultatul material, trebue mal cu seamă sâ ue măgulim de influenţa morală co va esercita asupra populaţiuuei noastre, în-Lârind’o în convingerea câ a ajuns la ver-stnicie şi câ acum este In stare aşi îndrepta singură toate întreprinderile sale economice.
Este o datorie imperioasă pentru noi de a arăta aci financiarilor din Capitală recunoştinţa noastră pentru ajutorul ce ne au dat în realisarea întreprinderii noastre.
In loc de un capital cerut de 8 milioane ni s’a oferit 4/1/2 milioane. In loc de un un capilal disponibil şi versat la subscripţie de 80J.000 lei am primit în casă în zilele de subscripţiune lei 6,562,153 bani 3t prin liberarea anticipată a subscripţiunel şi prin covârşirea considerabilă a el».
Aşa se lucra sub generalul Mânu. Atât de prosperă era piaţa noastră românească în 1875,
i
I
www.dacoromanica.ro
Atunci se da esemplu străinătăţii de puterea noastră financiară, sub-scriindu-se de publicul din ţară in câte-va ore :
41 12 milioane pe când nu i se ceruse de cât 8 milioane.
Atunci se versa în casa Comunei O milioane sl jumntnte pe când nu se ceruse de cât 800 mii Ici
Aşa era la 1875.
Astâ-zi piaţa singură vine de spune In public :
«Ne cereţi 16 milioane. Poate sâ vă dăm ver-o 2-3 milioane, inse nu e sigur nici aceasta; şi chiar de vom da ceva o se pierdeţi parale; adre-saţi-ve mai bine în străinătate.»
Aşa vorbesc bancherii din 1886.
Aci ’i au redus pe aceşti întemeietori ai Creditului Ţârii; po aceşti bancheri cari au subscris în 1875 de 5-6 ori împrumutai generalului Mânu, cei ce conduc finanţele ţeril în 1886.
Rezultatul e natural.
Când Carada e guvernator de Bancă şi C. F. llobescu, gramatic pe la bancheri, nu te poţi aştepta la alt ceva.
CORESPONDENTA DIN CRAIOVA
Craiova, 22 Octombrt 1886.
In Craiova nu mal putem vorbi, nici srie. Sinistrul I. Bratianu a seefestrat libertatea întrunirilor şi a presei cu sâ nu mal avem mijloace de a deDunţa infamiile lui.
Guvernul conservator nu spărgea întrunirile publice cu bande de bătăuşi şi n’a promulgat nici o lege de expul-sare cu care sâ ameninţe pe tipografii streini. Oamenii de la putere, când făceaţi oposiţie în 1875, ţineau meetin-gurl în grădini, sub cerul liber, şi oratorii cei mai învăpăiaţi, toţi tribuni de răspântie sleiaQ, nesupftraţî de nimeni, repertoriul Iacobinilor şi maltratad, pânâ la miezul nopţii, pe miniştrii şi Marele Căpitan.
Eram în zilele lui Lascar Katargia.
Sub d. I. Brătianu, soarta — poate că meritată — ne a menagiat surprinderi penibile. Dupe ce s a urcat la putere 'I retează scările ca să nu ’I o mal ia alţi din mâini şi desfiinţează mişeleşte or-ce libertate, el, care a jurat pentru libertate.
D. I. Brătianu şi trupa sa numai ad nici o ruşine.
Pentru nişte alegeri comunale el sunt In stare să înâbuşeascâ o.'I-ce cuvânt, să plătească puşcăriaşi şi elementele stricate sâ bată contradictorii lor şi sâ comită violenţele cele mai laşe.
Aşa iace d. Brătianu 1
Colectiviştii din localitate, prin invitaţii individuale.convoacă la o Întrunire pe lefegii şi numai o mica parte din alegători ca să surprindă buna lor credinţă. Aci numai lefegii iad cuvântul : eî protestau cu ipocrisie câ nu fac politică de partid şi că nu vor să ştie de guvernul care le distribue tainuri. Credead el că sunt abili şi, daca vor vorbi publicului sub această mască, vor atrage, In partea lor, corpul electoral. Era o manoperă stângace şi o insultă publicului presupus de el că nu e în stare să le tnţeleagâ jocul; căci nu e creştin credul şi naiv până In gradul să admită, ca colectiviştii ar fi capabili să lucreze în afară de inspiraţia guvernului şi alături de cau-sa lui.
Ca să demasce asemenea urzeli şi să aleagă un comitet de acţiune, vr’o 00 alegători fruntaşi provoacă o întrunire publică, In sala teatrului Theodo-rini, accesibilă tuturor,
Iată persoanele cari ad făcut convocarea.
Ant. C. Brăiloiu, Statie Stonescu, I. C. Fieraru, C. Dumba, Ghiţ» Urdâre&nuf
o
EPOCA — 20 OCTOMB IE
Ghiţă Mârescu. N Cernătescu, N. Gre-ceanu. I, Geblescu, P. Măinescu. P. Cotadi, P. Bucureşteanu, August Pes-siacov, Anghel Teodorescu, A. Coren-tie, C. Bengescu. N. S. Guran, M. Is-voranu, D. S. Guran, St. P. Saita. St. Deleescu, G. I. Peşicu, N. Economu, G. Bratftşianu. G. Colibâşianu Gr. St. Stoenescu, M. Diaconescu, Gr. Stânes-cu, D. B. Michail, D. Hr. Boicescu, Elie Cioculescu, St. I. Pleşşia. G. I. Pleşşia, G. Tărnoveanu N. Murgâşianu I. Petrescu. I. Vasitiu, N. Zâne, G. A. Popescu, Th. Bodescu, D. CoandS, Sc. Leonardescu, Eracle Const., Ilie Nico-laO. M. Leoveanu, Ulvsse Boldescu, I. Stoicescu. l.Tănăsescu I. gtrâmbeanu D. 1. Anastasescu, C. C. Brâtâşianu, N. I. Melinescu. Marin Antonescu, P. Zeuleanu, N. M. Constantinescu St. Calotescu, Crist. Pessiacov 1. Peruia-nu, Toma N. Dumitrescu, Păun Bădu-lescu.
Prefectul şi poliţaiul, de cum s’a a-nunţat ziua întrunirel, s’a pus să alcătuiască un personal de miserabili, ’I amestecă cu agenţii percepţii şi sergenţii de oraş In haine civile şi această banda beată şi înarmată de ciomege o trimite să dea asalt In sala teatrului.
Prefectul să tncărdăşise cu un diacon Lefterie Petrescu, exploatatorul vulgar al cestiunilanti-semitice şi compromis tn desordinele de stradă din Septembre trecut, când el, diaconul, şi ceata Iul aQ spart geamurile caselor şi aQ aruncat cu smoală aprinsa ca să incendieze oraşul. Preţul acestei alianţe e impunitatea promisă şi alte beneficii impure. Lumea a văzut pe prefectul Persiceanu şi poliţaiul Chintescu cu-treerftnd seara mahalalele excentrice şi amici de ai noştrii aQ surprins,la poliţie, pe sergenţi şi comisari când 'şl schimbail hainele. Cu o zi mal înainte s’aQ târguit de la prăvălii, cu bani din fondurile secrete—banii noştrii— toate bastoanele plumbuite.
Acestea sunt pregătirile.
Se deschide întrunirea sub preşe-dinţad-lul A. Brăiloiu, deputat, şi să dă cuvântul d-lul N. Economu. Abia apucase oratorul, Intr'o prefaţa a cuvântări sale, sfi ridice masca colectiviştilor cari afectaQ că nu intră In alegeri cu ^spirit guvernamental şi iată că să da semnalul scandalului de un Trache Dimoric ; un fel de negustor de lulele şi roşcove, ex pensionar al Vâcăreşti-lor, internat acolo cu o deciziune a Curţi din Craiova pentru înşelătorie fiind că vindea lumânări de miez de dovleac, În loc de ceară. Mal intervine şi un avocat al statului să asmuţe trupa de beţivi cu o apostrofare, nu să poate mai necuviincioasă, adresată d-lul E-conomu.
Nu să auzia de cât urlete răguşite agrementate cu lnjurăturlşi.ca să dăm fle-cărui ce este al săG, In aceasta orgie infamă, trebue să cităm şi pe un postulant de prefectură, d. C. Pessia-cov, care a concurat In insulte cu cel mal de rând bătăuş.
Sistemul de apărare nu e complect.
Oficialul telegrafic s’a dat ordin să nu transmitâziarelor comunicarea plln-gerilor noastre şi pe toţi tipografii streini, poliţaiul ’l a intimidat cu legea ex-
FOITA ZIARULUI „EPOCA11
Dumineca 26 f ctombre 1886.
Iubiţi Cititori,
In alte părţi, In Paris cu deosebire, literatura se bucură de cele mal fericite condiţii de viaţă şi de desvollare. Acolo sunt oameni, cari câştigă, cu condeiul, pân la o sută de mii de franci pe an. Victor Hugo a lăsat patru milioane, din vânzarea cărţilor lui. De sigur, tn ţara noastră, nicl-odată nu s’ar putea Întâmpla una ca asta. La noi sunt toate cu mult mai restrânse : —şi limba, şi populaţia, şi mijloacele intelectuale. Un om de talent, care s’ar hotărî să se ţie numai de literatură, sărac fiind, ar duce-o cam greu,—ba ar duce-o greu de tot, daca n’ar vrea să se mai scoboare câte niţel din Împărăţia artei, şi să se mal dea şi el dupe valurile lumii aceştia. Să ne lă-pjurim:
notat este ca In mijlocul vociferărilor, se auzea din când In când şi vocea d Iul primar Sake'ari, strigând că şi Comisarul este cetăţean şi că are drept de a vorbi.
Eată halul In care a ajuns Băcăul. Bravo ! şi de o mie de ori Bravo ' d- lui Radu actualul prefect, procuroraşulul de mal dlunăzl, care pe atunci nu a-vea alte merite de cât de a juca binişor polca pe la sindrofii, dar care astă zi e destul de puternic pentru a ’şi impune voinţa sa alegătorilor.
1‘itestl
Cetăţenii independenţi din Piteşti, a-dunândn-se eri In localul Clubului comercial, pentru a se consfâtui In vederea apropiatelor alegeri comunale, In urma propuneri făcute de d. Ion I. Badulescu aQ ales un comitet electoral care se conducă alegerile compus din următoarele persoane :
Ilrislache Niculcea. Zanfir Pelinescu,
Bade* Lăzărescu, Ghiţă Badulescu, Ghika VasiliQ, Dimitrie Ilescu, Iancu Vusilescu, Băducanu Nica, Gheorghe Necşulescu, Niţa David, Costică lones-cu. Mihal Popescu, Ghiţă Vlădescu, Anastase T. Purcăreanu. Nat: Nano-cescu. Spirea N. Mamulea, Ion G. Ni-colau, Simion Dimitrescu, Theodor Da-mian, Ghilă Bărbulescu, Soare Popescu, Nae Bădulescu, Costică NencovicI, Tudorache (îuţă, George Voiculescu.
INFORMATIUNI
Eri dupe prânz s’a dus d. T. Ma-iorescu In strada Măcelarilor, la prăvălia d-lul StaicovicI, se constate de vistt actele de sălbăticie comise cu complicitatea autorităţilor.
X
Deschidem o subscripţiune publică pentru a acoperi daunele cau-sate de către agenţii d-lui Moruzi, d-lul Staicovici, care avusese ln-drăsneala se meargă la întrunirea opoziţii de la sala Unirea.
Epoca se înscrie cu suma de 100 de franci.
X
Ni se scrie din Turnu Severin, că pagubele causate prin incendiul ce a isbucnit la magaziile societăţii Austriaco de navigaţie se urcă la suma de 180.000 franci. O parte numai se alia asigurată.
X
Opoziţiunea-unită din Iaşi va ţine mâine, Duminecă o întrunire publică In capitala Moldovei.
X
Azi dimineaţă la zece ore a avut loc o întâlnire cu pistolul între d. Vintilă Bosetti şi d. I. Bibicescu.
Martorii d-lui V. Bosetti au fost dd. J. Lahovary şi Dim. Giani, iar martorii d-lui Bibicescu au fost dd. maior Cică şi Ştefan Petrescu.
Duelul n’a avut nici un resultat.
X
Azi a apărut primul numeral bro-şurei umoristice, l'Eclair.
Această broşură va apare tn loate Sâmbetele la 12 ore.
Această publicaţie, trece în revistă cu mult spirit, toate faptele săptămânei.
X
Ştirile ce primim despre starea celor 5 tineri arestaţi preventiv la Vâlcea, sunt din cele mai îngrozitoare.
Tlnerul Zugrăvescu, care se bucura de o constituţie foarte puternică, îşi are sănătatea atât de zdruncinată, în cât nici nu’l mai poţi recunoaşte.
Fie sigur ministrul de justiţie care a avut neruşinarea să declare că oposiţia nu mai are drept la protecţiunea legilorcâ’şi va primi şi el tntr’o zi respl«ta ce ti se cuvine.
X
lată programa serbării punerii petrei fundamentale la Ateneul român, ce se va sevîrşi mâine Duminecă :
Serbarea va începe la orele 2 p. m., prin serviciul religios al sfiin-ţirii apei de către înalt Prea Sfinţia Sa Vicarul Mitropoliei, după care vor urma discursurile din partea Ateneului şi a Societăţii pentru învăţătura poporului român.
Se va da în urmă citirea actului de fundaţiune a Palatului şi se va precede la depunerea lui in piatra fundamentală care se va zidi în temeliile Palatului. In această piatră se vor depune încă planul Palatului, medalia comemorativă, câte o bucată din toate monedele ţăreî şi reglementul Ateneului precum şi alte scrieri relative la Ateneu.
Ceremonia se va sfârşi şi distribuirea medaliei comemorative
BULETIN EXTERIOR
CHAOSIJL BULGAR
Depeşa ce ne-a fost comunicată eri de Agenţia Havas începe zicând : «Ne înfundăm din ce în ce mal mult, In chaos».Cât de straniQ şi de neobicinuit poate părea stilul unor asemenea a-preciărl generale Intr’o telegramă a u-nel agenţii, ele daG, cu toate acestea o idee esactă a situaţiunel care domneşte astă-zl In Bulgaria.
Bare ori s’a vâzut In istorie un şir de Împrejurări mal estraordinare şi mal neaşteptate de cât acele prin care a trecut Bulgaria de un an încoace.
Prin revoluţiunea de la Philipopol care era bazată pe simţimlntul naţional, poporul bulgar se Încercase a realiza visul lui de aur, acela al unirel ambelor Bulgarii sub o singură coroana. Principele Alexandru să pusese tn capul acestei mişcări şi, cu toate greutăţile cari i să puneaQ In cale, idea naţionala a poporului bulgar făcuse un mare pas prin recunoaşterea el din partea puterilor întrunite la Constan-tinopol. Mal mult încă; abia eşit din Întunericul adânc al sclaviei turceşti | Bulgarii avuseră norocul d’aşl putea
arăta vitalitatea prin resbelul victorios contra Serbiei. Prin urmare totul surtdea Bu'gariei care reapărea In faţa lumel ca un Stat cărui era rezervat un mare viitor In disvoltarea etnică a peninsulei balcanice.
Dar de o data steaua fericită care părea că conduce destinele Bulgariei s’a întunecat.
Intr’o noapte principele Alexandru e detronat, arestat şi condus ca un prisonier d’a lungul Dunărei pe teritoriul rusesc. El să întoarce In Bulgaria rechiemat de poporul săO, dar, Intr’un moment de slăbiciune, adresează Tza-rulul o depeşe prin care II înapoiază Coroana Bulgariei pe care o primise din mâna lui.
Dar duşmănia Tzarului era neîmpăcată.
El dădu umilei telegrame a principelui Alexandru un respuns care căzu ca un trăsnet şi’l sili a abdica şi a părăsi Bulgaria. De atunci începu o serie de evenimente ce sunt încă proaspete In memoria tutulor şi al căror resultat a fost starea anormală In care se svăr-coleşte astă-zl poporul bulgar.
In adevăr această stare e un chaos din care e greQ de prevăzut cum va eşi nenorocita Bulgarie.
Pretutindeni desordine şi jaf; guvernul regenţei nu ştie cum să împace puternica duşmănie a Busiel; nu trece zi fără ca generalul Kaulbars să nu’l adreseze vr’o notă ameninţătoare; nave de resbel ruseşti ancorează In faţa Varnel şi sunt gata a ocupa acest port; partidele slaQ faţăln faţă ca două tabere inimice: armata « divisatâ; resboiul civil este In ajun d’a isbucni. Chiar In momentul când scrim aceste rânduri o depeşe ne vesteşte că In Bur-gaz s’a ivit o rescoala militară. Nu se ştie ce va aduce ziua de mâine. Ne o teamă ca nu vor trece câte-va zile şi vom vedea producându-se evenimente grave cari vor provoca ocupaţiunea rusească.
V.
CRONICA
PUI î PUI I
Ştiinţa ne arată tntr’un mod lămurit că a-cel care voesc sfi aibă fericirea de a strânge In braţe copil sănătoşi — trupeşte şi sufleteşte vorbind — trebue sfi se căsătorească când sunt tn toată puterea lor, şi că urmaşul unul gârbovit saQ al unei baccele smochinite nu va fl de cât o stârpitură.
Aceasta lege a eredităţel se transmite la fisic ca şi la moral.
Ştiinţa ne mal arată tn chip tot atât de clar că or cât ar fi Înzestrat omul cu daruri prăsitoare, totuşi vine o vreme când trebue se pue frâu dorinţelor sale, dacă nu voeşte s6 producă o generaţie fără viaţă.
D. loan Brâtianu a nesocoit toate aceste Învăţăminte şi cu o tncăpăţânare nepomenita, cloşca bătrână nu se leapădă de Satana şi vrea să facă copil mereO.
La o asemenea verstă, Înţelege lesne or-cine, ce poate se clocească d-sa, când ’1 calcă zilnic partidul colectivist.
D. I. Bratianu mat are un cusur, neertat unul om evlavios şi păzitor al legilor bisericeşti cum se arată d-sa de cât va timp : cloşcă necredincioasa, a adunat toţi cocoşii
pulsârl dacă vor imprima vr’un manifest. convocare saQ alt-ceva. Va să zică noi, cari nu ne închinăm politicianului abjurat, suntem scoşi afară din lege: noi n’avem dreptul să uzăm de telegraf şi presă.
Aceste procedări violente şi mişe-leşti sunt noul pentru craiovenl şi toţi aQ rămas consternaţi. Cine să mai în-doeşte acum că, în sinul naţiuni române, s’a instalat o haită de traficanţi neruşinaţi, cu misie să corumpă pe uni, să teroriseze pe alţi şi ţara Întreagă s’o 8funde tn mocirlă şi ruşine î
Această Craiovă, care altă dată s a mişcat pentru steagul gardel naţionale această Craiovă, crede anarhistul şi conspiratorul de la Opera comică, că va privi cu brăţele Încrucişate la atâtea infamii ?
Să numai vorbim nimic, să numai scriem nimic: iată idealul unul bătrân decrepitat şi, In procesul deschis Intre el şi Naţiune, aşteptăm să vedem cine are să iase biruitor.
lohn
PREGĂTIRI ELECTORALE
Scandal la Bacău
Aseară fiind o întrunire imposantă In sala teatrului In urma refusulul primarului de a da sala primăriei, întrunire care avea de scop consfătuirea a-legătorilor In vederea apropiatelor alegeri comunale, dd. Dimitrie Lupaşc şi Andrei Teodoru aQ dat oare care e\-plicaţiunl relative la o listă de candidaţi pentru viitorul consiliG comunal, care lista circulă de câte-va zile in o-raş fără ca nimeni să ştie de cine a fost compusă şi fără ca să se fi consultat pe alegători asupra compunerel el. Din aceste explicaţiunl de şi cam îmbrobodite sub vălul discreţiunel, totuşi un lucru a resultat clar şi anume că lista era impusă de administraţiune şi că majoritatea unul oare care comitet din care făcuse parte odinioară dd. Lupaşc şi Teodoru, ar fi decis In contra voinţei d-lor ca acea listă să se propage prin cercul eletoral ca definitiva, fără de a se mai consulta pe alegători. D. A. Vilner suindu se apoi la tribună a început a Înfiera cu cuvinte demne şi bine simţite ingerenţa pre-fectorială In alegerile comunale, şi a-dresându-se cetăţenilor BacaoanI, ia conjurat de a ‘şt aduce aminte de tra-diţiunile de independenţă care a carac-terisat Bacăul odinioară şi de a nu ceda impunerilor junelui prefect care se crede omnipotent In BacăG. Deodată se produce un sgomot şi strigăte ameninţătoare care întrerup pe orator. Toată lumea se tntreabă ce este ? ce s’a întâmplat ?. Sgomotul şi răcne-
tele continuă şi In miji icul vălmăşagului ce se produce la moment, apare mpesanta fi gură a d-lui comisar (Ză-bărescu,mi se joare^ncongiurat de câţl-sa pacinicl cetăţeni Intr’o stare de veselie cam înaintata. D. Comisar strigă cât II ţine gura apostrofând pe d. Vilner cu trivialităţi,iar chorul paclnicilor cetăţeni II ţine isonul. Tumultul e la culme şi adunarea se disolvă ne mal fiind chip de a se restabili liniştea. De
Cartea cea mal bună (poesil, nuvele, roman...) cât credeţi c’ar putea să producă?—Să zicem, că s’ar vinde o mie de exemplare. (Din poesiile Iul Emi-nescu nu s’aQ vândut mal multe). Să zicem că un bun scriitor român (poet, nuvelist, romancier) ar putea să ne dea pe fie-care an câte-un volum de 300 de pagini. Ia să vedem cum ’l-ar merge negustoria, edilându’şl singur marfa, măsura cea mai favorabilă autorului, şi, In tot caşul, cea mai obicinuită la noi:
Produsul brut a 1000 de exemplare, cu 4 franci bucata, e de 4000 de lei, din care trebue să scădem cheltuelile tipăritului 1500 1., rabatul librarilor (25 0/o) 1000 I., exemplarele datorite bibliotecilor şi amicilor 500 1., rămâne autorului, câştig net, 3uma de una mie lei. Numai literatura didactică, când e aprobată de minister, poate s’aducâ un venit mai mare şi mal sigur: sunt cărţi, cari produc anual până la un-spre-zece mii de franci.
Un adăpost mal cald Îşi va găsi a-desea scriitorul nostru In ziaristică. In termin mediu, leafa unul ziarist, la noi, e de trei sute de lei pe lună. Aşa luând lucrurile, un scriitor bun, harnic şi cu niţel simţ practic Intru ale vieţii, se mal poate strecura printre nevoi,— dar să fie bine înţeles, arta senină, măreaţă şi nobilă, In asemenea condiţii de existenţă, nu poate s’o ducă. Atâta doar, că artiştii nu ne prea Îmbulzesc. In toată republica noastră literară nu cunosc decât doi artişti a-
devăraţl, două figuri distinse şi foarte originale, cari staQ In epoca şi In ţara noastră, ca Intr’un adevărat exil. — Ce frumos şi interesant studiu s’ar putea face asupra acestor do.uă vieţi, sbu-ciumate de vijelia gândurilor, şi arse de focul sfintei şi dureroasei lor patimi, şi câte destăinuiri preţioase şi a-tingătoare nu ne-ar da biografliile a-cestor doi artişti, plictisiţi, zugrumaţl de mii de nemulţămiri, adesea gemând sub povoara propriului lor talent, pururea chinuiţi de dorul unei fericiri liniştite şi... atât de eftină, pe care o tot aşteaptă, din ceas In ceas, să vie, şi pe care nu vor avea-o nicl-data/ .
Şi totuşi In ţarina aceasta atât de stearpă şi de ingrată, tinerii noştri, a-proape toţi, vin pripiţi şi nerăbdători, să 'şl semene nezuinţeie lor de aulor-Idc, naivele lor îndeletniciri Intru ale artei. Toţi cred, până la o vreme, că poartă ’n ei semnul celor aleşi. La noi, mal ales, e o boală grozav de întinsă, setea de tipar, pofta oarbă d^cxelebri-tate şi de nemurire.
In cele dintâi clase gimnaziale resună zicătoarea veche : vPoeta nascitur, non fit». Şcolarul, dat la visuri, o ascultă, cugetă şi se Întreabă : «Oare nu cumva s'a născut un poet In mine ?»... Şi âtâ’l Intr’un ungher,cuprins de frigurile creaţiunei. A isbutit să facă zece versuri, cari se cântă bine şi cari nu spun nimic. Eată’l In mijlocul camarazilor sel, îadios şi entusismat, declamân-du’şT prima încercare... Ce de a laude !
Cu ce sgomot se serbătoreşte acest triumf al sunetelor goale! Şi de aci încolo o luptă straşnică şi fără sfârşit se încinge Intre aprigul poet şi Intre bietele silabe. S’a sbuciumat, ce s’a sbuciumat, ş’a găsit In fine o revistă care să’l publice. O! nespusă bucurie!... O! dulce isbândire a celui mai frumos vis, ş’a celui mal adânc dor al copilăriei Iul! Luni de-a răndul îşi scoate din buzunar preţioasa foaie, o citeşte,o reciteşte şi parcă tot nu se’ncrede că sunt rândurile lui acelea, şi că e numele Iul acolo. îşi tnchipue că toată lumea In vremea aceea nu vorbeşte de căt de el şi de frumoasele Iul stihuri.
Aşa încep cele dintâi simptome ale a-cestor curioase friguri. Şi pe unii îl părăsesc mal de vreme, pe alţii mal târziu, iară pe alţii II scutură şi’l muncesc, sărăcii, toată vieaţa lor, şi, cele mal multe ori,curat pe nedrept. Ol acea primejdioasă zicătoare (poela nascitur, non fit) bagă pe mulţi naivi In chichion, ş’ar trebui s’o luăm o dată la refec. Poate că chiar In viitoarea scrisoare se va întâmpla aceasta. Acum trebuie să’ml fac datoria cu ceicarl mi-au scris.
Mirmidon.
CORESPONDENTA SPECIALA
D-luî longis, Severin. E drept că trăim In nişte vremuri anapoda. E o bucurie pentru noi, cănd descoperim pe unde-va căte-un element de încurajare şi de solidaritate. Sincere mulţâmin ş’o frăţească strlngere de mână.
D-lul Faust, Iaşi. Pledaţi o cauză câştigată. Intre limba lui «de la Vran-cea» şi Intre limba lui Antimescu, publicul a ales de la ’nceput... «De la Vrancea» va trăi, Antimescu s’a dus, căci «toată paserea, pe limba el, piere»...
D-lul Radu de la Sadagura. Grozav vă înşelaţi. Tinerii cinstiţi şi vrednici nu vor ajunge nici o dată să fie, nici linguşitori nici cerşetori. Munca şi meritele adevărate vor avea de suferit nedreptăţi,câte vrei, dar o desăvârşita disconsiderare, nici o dată şi nicâirea. V’asigur că exageraţi lucrurile, şi am plăcuta convingere că tinerimea noastră nu vă Împărtăşeşte de loc părerile, acestea, atât de pessimiste şi de nedrepte.
D-lul Eludar, Loco. La ce v’ar folosi aprecierile critice ale unul om, căruia, dupe cum spuneţi, li lipseşte cu totul autoritatea literară ?
Dac’aveţî vr’o nedomirire In privinţa poeţilor Alexandri şi Eminescu, citiţi articolul d-lul Maiorescu, (Poeţii şi criticii) publicat In «Convorbiri Literare» acum vr’o şeapte luni.
II.
www.dacoromatiica.ro
EPOCA
2(3 OGTOMRBE
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA* ‘
Tiragiu 6.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
mahalalei colectiviste şi sfi giugiuleşte şi ciuguleşte fără deosebire când cu unul când Cu altul. De aceia dâ naştere adesea unor pul de diferite soiuri, mal mult sao mal puţini moţaţi, pe care tntr’o bună dimineaţa e nevoit sfi ’t repudieze — bunioarâ precum a făcut cu d-nil D. Giani, Voinov şi alţii — lucru cu desăvârşire nepomenit p6nă acum, cacl s'a vCzut tagaduindu-se paternitatea, ear nu maternitatea.
Din ultima politica Împreunare a d-lui I. Bratianu cu d. Serurie şi membrii actualului consilia comunal, ne mal nâscându-se nimic, cloşca de la interne, s'a hotârtt sfi ia de suflet un nou copil, cunoscut sub numele de Bibicescu,
L'a găsit In curtea primăriei, unde de o-biceiQ se aduc copil lepădaţi, şi IndatB l'a trimes la doică In birourile «Voinţei Naţionale.»
Ce are se paţa mâine, poimâine d. I. Bratianu dupe urma acestui nod copil, e lesne de ghicit; de o cam data Insa soarta d-lul Bibicescu e cât se poate de fericita.
Dupe ce a scris patru-spre-zece ani In coloanele ziarului Românul cu o convingere de zece bani linia, neapărat ca nu’I vine grea se scrie tn alta gazeta fie chiar guvernamentala cu o convingere de cinci sute de lei pe luna. Daca nu'i a venit grea se necinstească pe fiul omului care s’a înălţat până unde era alalta-erl, negreşit ca nu'l va veni grea se laude astâ-zi pe ministrul graţie căruia a început se se coboare de unde ajunsese.
D. Bibicescu'şl depune prosa în ziare cum ar depune bani la bancheri, preocu-pându-se de dobândă, mal nainte de toate.
Cu glasul ascuţit,talia mititica, semănând mal mult a fata de cât bâiat, noul copil al domnului I. Bratianu a debutat tn cariera colectivista dându’şl poalele peste cap, pentru ca s6 se poata mişca mal cu succes şi înlesnire.
Max.
nUMUIKE MNSTUUTÂTE
Itoma, 4 Noembre. — Ziarul «Opi■ nione» publică o scrisoare privitoare la rclaţiunele Angliei cu Italia. Scrisoarea zice că Francezii vor readuce pe tapet cestiunea egipteană. El se basează pe sprijinul Rusiei, pe atitudinea amicală a Germaniei fi a italiei, căreia îl propun ţinutul Tripoli şi amiciţia intimă a Franciel, fără ca să fie silită a renunţa la alianţa cu marele puteri. Momentul actual are pentru Italia o însemnătate psychologică dar fără îndoială ea tre-
bue si susţie din toate puterile politica engleză, fiind-că de-o-cam dată nici nu e de gândit la o administraţia ne autonomă a Egiptului.
Dacă Italia ar da ocaziune in actuala neînţelegere cu Anglia si îşi anexeze A-lexandria atunci s’ar putea renunţa la la Massuah, fiind că posiţiunea Mârel Roşie ar fi atunci fără folos.
Chiar neţinăndu-se in vedere aceasta alianţa Angliei ar fi de o necesitate imperioasă pentru politica Italiei in Marea Roşie. Sunt orbi acei cart nu observă a-propierea viscolului general şi cari nu simţ că menţinerea vechei alianţe cm Anglia ar putea si o păzească de iso-lare şi desonoare.
Berlin, 4 Noembre.— Presa de aici crede că atitudinea pasivă a puterilor va avea de consecinţă ocuparea Vame'i de către Ruşi. «Kreuzzeitung» afirmă iară-şi că guvernul bulgar se sileşte până la extrem pentru menţinerea or-dinel. si indoeşte insă dacă el se va putea opune presiunel ruseşti. Dupe ştirile ce sus zisa foae primeşte din Con-stantinopol, temerea de o intervenire a Porţii a dispărut.
Dupe o depeşe din Sofia a sosit alal-tă erl, venind din Berlin, d. Datmer, secundul-locotenent şi adiutant in corpul de vânători călări. El a avut asu-pră’şl mal multe depeşl şi mâine se va reîntoarce la Berlin.
l ondra, 4 Noembre. — Copritisul depeşei ce d. Zankov a trimes’o ca res-puns la Târnova e cel următor :
Regret foarte actuala stare a lucrurilor dar imi permit, ca om mal bătrin, a da sfatul ca regenţa impreună cu ministerul si se retragă, şi a exprima deputaţilor că cu înţelegerea lor şi cu a-probarea Rusiei si se formeze un noii minister fără regenţă. Numai in aşa mod ar putea fi scăpată Bulgaria de crisa actuală.
Londra, 4 Noembre. — Una din ca-nonierile trimise la Vama a fost rechemată pentru a înlătura bănuiala că Rusia voeşte si ocupe Bulgaria.
Pe aici se spune că guvernul britanic a dat ordin a se pregăti doui-spre-zece fregate de resbel.
Berlin. 4 Noembre. — «Tagblatt crede că puterile negociază ca si se facă Rusiei o representaţiune colectivă in scop d’a face cunoscut candidatul la tronul bulgar.
Berlin, 4 Noembre. — «Norddeut-sche Allgemeine Zeitung» constată că politica Egipteenă a Angliei nu va mat fi supărată de Poartă. Totuşi se crede că Franţa ti" a renunţat încă la speranţele el pentru cestiunea egipteană, cu toate că momentul nu’l e favorabil. «A'reu-zeitung» adaogă : Nici o dală ambasadorul frances Ilerbette nu va putea produce o ruptură între Germania şi En-glitera.
ŞTIRI MĂRUNTE
Sosiri si plecări. D. Ferikidi, Ministru de externe, care a plecat azi la Sinaia se va reîntoarce astă seară.
—	D. 1. C. Brătianu e aşteptat mâine seară în Capitală
—	P. S.S. Episcopul de Argeş, Gbenadie care se alia în copitală a plecat la epar-chia sa.
—D. Ferikidi, Ministrul afacer lor streine, a plecat la Sinaia.
*
• •
C nsllii. Consiliul general al judeţului Ilfov este convocat pe Luni-
— Consiliul comunal este din noii convocat pe Luni, când va ţine ultima sa şedinţă.
m
• •
Cadavru. Azi s'a găsit în calea Moşilor tn podul unul grajd cadavrul unul birjar.
Parchetul a fost imediat avisat.
Pnporlul Con' iliuliit Comunal Consiliul comunal a decis ca să se imprime în «Monitorul comunal» raportul făcut contra gestiunii d-lul Fleva.
Inspecţie. D. general Cernat comandantul corpului II de armată a inspectat azi regimentul 8 de artilerie.
ULTIME l\FOHM\TII
Ştiri particulare sosite din Bulgaria ne anunţă că două canoniere ruseşti au plecat spre Burgas. Se zice că s’a Ţnlîmplat acolo o încă-erare între insurgenţii bulgari şi trupele regenţei.
Dăm aceste ştiri sub rezervă.
D. Degrea a fost numit preşedinte de Secţie la Curtea de Casaţie în locul d-lui Schina înaintat.
Aflăm că d. Procuror Mavrus a fost Însărcinat se facă o anchetă de formă la d. Staicovici, al cărui domiciliu a fost devastat de bătăuşi şi agenţi poliţieneşti.
D. general Angelescu, mi nistrul de resbel a fost azi la arsenal unde s’a întâmplat un nou accident din cau-sa unei grinde care a căzut şi a o-morlt pe un soldat.
•
Lloydul român aflăcă un consorţiu de bancheri din Bucureşti, tn capul căruia ar figura Banca Ghermani şi Cerlendi impreună cu societatea de construcţiunî, ar fi pe cale d’a se forma, pentru a lua Întreprinderea fortificării Bucureştilor.
Citim în România liberă de azi:
«Intru cât priveşte intrarea ab-stenţioniştilor In lupta constituţională, nu putem de cât a ne bucura
etc....»
Am dori, însă se ştim de ce Junimiştii se abţin de la alegerile comunale?
&
Mâine colectiviştii ’şi-au dat o nouă întâlnire col de Verde pentru alegerile comunale.
ULTIMA. ORA.
Londra 6 Noambre.— Times» afla din Berlin că prinţul de Bismark nu crede Iu o ocupaţiune a Bulgariei de Rusia, şi ar fi zis ca în cazul contrariu, nici Anglia nici Austria nu vor mobiliza măcar un singur om pentru a scoate pe Ruşi din Bulgaria.
Belgrad, fi Noembre. — Pe timpul rupturii raporturilor dintre Serbia şi Bulgaria, agentul diplomatic al Bulgariei Încredinţase archivele sale re-presintantului Rusiei. Acest din urmă refuză de a le remite d-!ul Stransky, bazăndu-se pe faptul că Rusia n’a recunoscut scrisorile de acreditare emise de regenţă.
\ icna.fi Noembre — împăratul răspunzând la discursul celor doi preşedinţi al delegaţiunilor, a zis: «Com-plicaţiunile regretabile ce aU început tn anul trecut In Bulgaria, prin răsturnarea guvernului d;n Filipopoli, dâ loc din nod la serioase îmgrijirl. Silinţele unite ale puterilor afl reuşit bine a localisa mişcarea şi a Îndrumat situaţiunea spre o stare legala de restabilire. Dar evenimentele ce s’afl produs de curând la Sofia aO provocat o nouă criza periculoasă, a cărei desvoltare şi după cum sper, poluţiunea pacmicâ, atrag toată atenţiunea guvernului meii. Aceste silinţe sunt dirigiate către această ţinta că pe timpul regulăril cestiunil, regulare ce trebue să se efectueze cu concursul puU rilor,—să se stabilească o stare legală tn principatul autonom.
Aceasta stare va trebui sa ţie în seamă de dorinţele admisibile ale Bulgarilor şi să respunza tot atât de bine tratatelor existente ca şi intereselor Europei.
Raporturile escelinte ce Întreţinem cu toate puterile şi asigurările de in-tenţiunl pacinice ce primim de la toate guvernele ne lasă să sperăm că, cu toată greaua situaţie în care se aflăO-rientul, se va reuşi, ocrotind interesele Austro Ungariei, să conserve Mo-narchiel şi Europei bine-facerile păcel.
LIBRĂRIA SOCEC & C“
7, C alea Victoriei, 7.
A eşit de sub presă a doua ediţiune a Manualului de geografie pentru clasele primare elaborat de d. Nicolae Mi-chălescu.
Această lucrare, premială de Societatea geografica româna şi aprobată de ministerul instrucţiunii, coprinde trei părţi:
1.	Un manual model, destinat a servi In orl-ce scoală din ori-ce comuna pentru clasa II primară, ilustrat cu mai multe figuri şi chărţî pentru Înlesnirea Învăţământului; preţul 30 bani esem-plarul;
2.	Un manual de geografia României şi a firilor vecine române, pentru clasa 111 primară, cu ochartă; preţui 40 bani esempiarul;
3.	Un manual de geografie pentru clasa IV primară, cu chărţî bine esecutate şi ligibile, ceea ce lipsea In ediţiunea precedenta; preţul 75 bani esempiarul.
Se pot procura pe aceste preţuri de la şi prin toţi corespondenţii noştri din ţară.
MARELE HOTEL REGAL
Cel mal preferat de lumea aleasâ Camere $i apartamente avantagiate luxos. Preţuri moderate. Servicul foarte îngrijit Sub aceiaşi admiristraţiune
MARELE HOTEL UNION
In centrul oraşului şi aproape de Palatul Regal, Ministere, Theatre şi cele mal importante case de ComerciQ.
Arangiat foarte convenabil cu pensiune sati fără pensiune.
Preţurile foarte moderate.
MARELE RESTAURANT UNION
Bucătărie francesă, română şi internaţională.
CAFENEAUA UNION
Ccn mai frequcntalA din Hucuresti
COMP4NL4 DE flU_IH\ IIKBESTI
Avem onoare a informa pe Abonaţii noştriî.câ le vom distribui la 1 Noembre a. c. st. v. Livrete noi de Comptuar , conţinând esplicaţiuni asupra intrebuinţârei gazului ca ecleragiu, combustibil, sau forţă motrice.
Gu această ocaziune reamintim Clientelei noastre că comenzile de Gok adresate, fie verbal la noul nostru Magazin pentru exposiţiunea de aparate, 66 Calea Victoriei, fie prin carte poştală Direcţiunel de gaz de la Filaret, se vor efectua in 24 ore de la recepţiunea comandeî.
Preţul Cokului este de Lei 60 tona de prima calitate, transportat tn căruţă ; ear în saci este ae Lei 61.50.
Oirectiunea.
i/ECLAIR
A apărut Întâiul număr al revistei humoristice septâmânale
Î/ECIAJR
PREŢUL 50 BANI
De vânzare la toate kioşcurile, librăriile şi la redacţia noastră.
D-RUL A. VIANU
Dă consultaţtunl pentru boale de OCHI, URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bncureştl, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lăturl cu spitalul Xenocratl do la orele 2—4 după amiazl.
CASA DE SCHIMB
m. a. lome a b. mărcii
Nlrada KJp*raul« \o. IS bis
Bucureşti, 25 6 Noembre
VALORI	Scadenţa cuponelor	Târg l!b curs mediu
FONDURI DK STAT ROMAN		
Renta rom. per. 1875 5 0/0	1 Ap 1 Oc	91 1/2
Renta rom. amortis. 5 0/0	1 Ap 1 Oc	94 1/2
Renta rom. (rur. con) 6 0/0	1 Mai i No	881/2
Oblig, de stat C. F. H. 6 0/0	1 lan 1 Iul	106
Idem idem 5 0/0	Idem	—
Imprum. Stern 1804 7 0/0	1 MarlSep	—
Impr. Openbeim 1866 8 0/0	1 lan 1 Iul	—
Agio	--	16 35
ÎMPRUMUTURI DB ORAsK		
Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr.or. B. cu prime loz f. 20	1 lan 1 Iul	751/2
	1 Mai 1 No	96
		35 1/2
VALORI DIVKR8K		
Credit Fonciar Rural 7 0/0	1 lan 1 Iul	1041/4
Idem Idem 5 0 0	Idem	87 1/2
Cred. Fon. Ur.din Buc. 7 0/0	Idem	101 1/2
Idem idem 6 0/0	Idem	931/2
Idem idem 5 0/0	Idem	84 1/4
Cred. Fonc. Ur. din las i5 0/0 Obl. Cas. pena. fr. 300. 10	Idem	75 1/2
	1 Mai No	215
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
20
JULES MARY
(Urmare)
Eşi din odaia din ce In ce mai plină de apă; mateloţil, tăcuţi şi posomoriţi, priveail spre Dieppe; din timp In timp unul din el striga desesperat către prietenii săi flupe mal, şi toţi invocau numele lui Holgan ca pe ultima lor speranţă...
Un val isbi pe Gilbert de un catarg, cu o putere de catapultă; el se lovi de fringhil şi căzu cu capul spart, plin de sânge.
—	Trebue să te legi, d-le, zise bătrânul Bernard care încerca, pentru a zecea oară, să-şi aprinzâ pipa.
Gilbert să scula de jos şi legă pe Ca-therine lângă el. La fle-care moment talazurile să abăteaQ asupra lor şi T lnâbuşaâ.
—	Haide, zise Bernard, se vede câ ne a sosit ceasul, câcl nimeni dupe mal nu cutează să ne vie In ajutor, nici chiar Holgan.
Un matelot, Jean Ricardot, strigă:
—	Berthe-Catherine l Vine Berthe-Catherine /...
Era adevărat... ea venea... dar cu-jAfid dispăru .. Fusese isbită de ţerm...
In una din încercările făcute de Fleu-
riot...
De două ori reapăru In ochii lor, şi apoi iar să făcu nevăzută...
Catherine, îngrozita, cerca să pătrundă cu privirea intunericul nestre-bătut.
Gilbert, pe gânduri 'şl zicea :
—	Scăpat de Holgan !... de el!... de acel om !
Şi bătrânul Bernard, care renunţase de a-şl mai aprinde pipa şi care mesteca tn gură un pumn de tutun, repeta cu o statornicie In care era pe lângă păreri de rău, şi un fel de dispreţ pentru acea moarte pe care o înfruntase atât de multe ori:
—	Te al grăbit să vorbeşti, măi băiete, zise el lui Ricardot, astâ-zi o să ne spălăm bine gura.
Calherine, apucată de friguri, avea delir;
—	Gilbert, te iubesc şi sunt fericita că mor cu tine. Când va sosi ceasul, nu mă lâsa legată de acest catarg, aş suferi prea mult, desleagă-mă degrabă şi te voi cuprinde In braţele mele; eatâ cum vroi să mor, şi marea nu va putea se te rupă de la inima mea; atunci, îmi va plăcea să sfârşesc ast-fel, voi căuta s’ajung la buzele tale şi îţi voi da ultimul meu sărutat, cu ultima mea resu-flare. Te iubesc, Gilbert şi nu mi-e frică, uite-te la mine. Zlmbesc.
—	Nu-ţi pare răd dupe viaţă, sărmană copilă ?
—	După ce vrei să-mi pară răii ?
După frumuseţea mea?...Dar aceasta
frumuseţe nu-mi era de vr’un preţ de cât pentru că ’ţl plăcea ţie. După tinereţea mea?...Dar tu nu eşti ttnăr?.... Şi de vreme ce am fost fericită prin tine, ce să mal doresc?. .Ascultă, Gilbert, e sigur că o să murim ?
—	Da, numai de nu se va lntlmpla o minune.
—	El bine, aşteptarea morţel e mal crudă de cât moartea lnsâşl. Gilbert mi-al împlinit In tol-d’auna dorinţele. Să n’aşteptâm ca moartea să sosească, să mergem înaintea el; leagâ-ţi braţul de al med şi să lăsam pe cel dintâi val să ne smulgă de aici. Voi ca marea să arunce pe mal corpurile noastre unite.
—	Catherine, ce-mi ceri tu ?
—	A ! refuzi ? tu tremuri ? nu mă iubeşti, nu m’ai iubii nici odată. Jean e mal brav şi mal voinic de cât tine, el merita mal mult de cât tine amorul med....
Ea tremura de frig, obrazul săd era Insă roşit de ferbinţeala frigurilor; hainele el, muiate de apă, i se lipise de corp; părul său despletit ’1 acoperea umerele, fruntea, obrajii. Părea o nebună.
—	Gilbert, vrea să se sfârşească mai de grabă, e grozavă starea aceasta. De ce să ne prelungim tortura, daca moartea e sigură. Spune, crezi tu că e dureros să [mori înecată ? Marinarii scoşi din apă, înăbuşiţi şi readuşi la viaţă, ţeau spus de sigur ce ad suferit. Ştii tu, Gilbert, trebue să fie grozav. Gilbert, de ce nu mă omori ? N ai o armă, un pumnar? Omoarâ-mă
1 Ştid că nu voi suferi dacă tu mă vel ucide. Dă-ml mâna ta mai Intâid s’o sărut, ş’apol loveşte-mă. Refuzi? Nu mă iubeşti! Ştii tu, că în locul tăd, Jean nu’mi-ar fi refuzat ? M’ar fi ucis s’ad m ar fi scăpat. Şi tu nu poţi face nici una nici alta 1
—	Catherine, fii liniştită, te rog.
—	Liniştită, sunt. E straniu chiar cât de limpede văd In viaţa mea, In inima mea. Pentru ce te-am iubit, Gilbert? Poţi să ’ml-o spui? Te iubesc ed In adevăr? nu, nu te am iubit niciodată, te dispreţuesc, te dispreţuiesc.
Ea rtse cu hohot.
—	Catherine, rovino’ţlln fire, nu mă despera dacă vrei să nu’ml pord capul şi să mor cum trebue să moară un bărbat.
Stătu tăcută câte-v& secunde.
Mateloţil, lingă el, nu ascultad, să rugau Încet.
In mijlocul vijeliei, bâtrlnul Bernard murmură, scuiplnd apă sărata.
—	A! mii de tunete, ce mi-a fost dat şă văd I
Catherine tăcea mereu, ochii 'I erad rătăciţi; dinţii ’I clănţăneau; deodată strigă :
—	El bine, nu, nu voi să mor, nu vread, mi-e frică ! De c$ eşti bărbat şi al putere dacă nu poţi se mă scapi ?
Gilbert îşi ţinea capul plecat, stătea abătut, aproape nesimţitor; iutase un moment pe iubita sa ca să nu se mal gândească decât la mama sa, care ar muri, la Therese care l’ar plânge veşnic, la Regina, care singura ar uita.
— Doamne, iartâ-mă, zicea Catherine, mi-e frică, mi-e fricâ.
închise ochii ca să nu vadă prăpastia care să deschidea înaintea el, în dă-rătul ei, sub picioarele el, pretutindeni, care o va înghiţi In curând şi In care va cădea corpul săd frumos, elegant şi delicat, prăpastia care ’i ascundea misterul Îngrozitor a morţel, şi unde o aş-teptad fără îndoiala, ca să se sature cu ea, grozăviei mii de bestii scârboase, cu ochii ficşi şi verzii.
Şi tn acest delir care o apucase şi care o lipsise de or-ce voinţă, de or-cs energie, ea avu o vedenie stranie.
Viaţa el, nu din timpul copilăriei, ci din timpul căsătoriei ei, îi se arăta, invocata de frigurile sale, şi vedea pe bărbatul el, pretutindeni, necontenit, mal mare, tot mal mare, mare peste măsură. Il vedea, voinic, cu bravura iu! nepăsătoare, ridicând ocăruţâ nft molitâ, aruncând la zece paşlde dânsul un plug, apoi scăpând pe Regina, apoi presidând la botezul Bertht-Catherineî.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 24 OCTOMBRE
AVIS IMPORTANT
PENTRU
D A IVI' ^
A aparut de sub tipar carte intitulata :
TOALETA FEMEILOR
care tratează despre înfrumuseţarea feţei cu substanţe simple naturale, recomandate de higiena şi medicină. A-ceastâ carte necesară ori-cirel doamne coprinde peste 100 reţete, de cari se poate folosi cn succes pentru înfrumuseţarea feţei, conservarea pirului, dispariţiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnică atât acea veche căt şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparaţiunea lor se poate face chiar tn fie-care casă. căci substenţele necesare sunt arătate În mod cantitativ.
Lipsa unei asemenea cărţi era mult simţită şi apariţiu-nea el.de astă-zi, o facechiare a fi prenumărată intre cele d’ânttio cărţi dcHigienă tn limba romănă.Cu acâsla doamnele vor fi scăpate de întrebuinţarea apelor, alifleler şi şi ppzilor, ce se găsesc pregătite tn comerţ şi cart tn genere nu fac de cât distrug faumuseţea naturală şi cau-sează perderl ireparabile.
Această importantă broşură eşităde sub editura librăriei Universale «ZACHARIA N1COLAU» din Ploeştt se vinde la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esemplarul.
In Bucureşti de vânzare la Librâriele E. Graeve, I. Haimana şi Leon Alcalai.
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
TIRNATORIE DE FER El ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI,
CUM VĂCĂREŞTI 251, — BUCUR STI
Se tnsăreinâză cu construcţia nl de turbine si mori ca preţuri mal reduse de căt acele a in Viena si Pesta.
PREŢUL
lin
>1	( A/A gntffijhjffijM /	11 fâk Unei mori cu l piatră de 36
A	I l ~Aţ? lei 1900, cu 1 atrâ de 40 lei
*J ‘	™ 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu
2 pietre 42 lei 3-00.
Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie safi me-can că; precum ; olane simple şi ornate.
Mare asortim'al de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri dc viu etc.
Mare deposit ci© fer\^*aiu.ru pentru vagonoto ci6ca.uville, tzeve do tuci. Ma re n.s.oi't; mont ci© pietre ci© moara,. LaFert6-sous-Jouars.	11

REGIMUL DE LANA
AL
PROFESORULUI DOCTOR J A E G E Fi
Recunoscut ca cel mal escelent W. dalia; icuri in URM . DE j r ul m.di.al d n lon.ra cu
MEDA.L1E DE AUR
Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de 14t*â ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi în lână curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului.
Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cdt flanelele ce se găsesc în magasinul
72. CALEA VICTORII 72 VIS A VIS DE PALATUL REGAL
0" JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART.
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
i i
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
CASA DE SCHIMB
I. M.FERMO
— 27. STRADA LIPSCANI, 27.—
CURSUL BUCURESCI
de la 2t Octombrie 1886
5 0/0 Renta omortisab.
5	0/0	« perpetua .
6	0/0 Oblig, do Stat. . .
6	0/0 Oh. de Stat drum
de lier..........
7	0/0 Scris. func. rurale
5	0/0	■	»	»
7	0/0	»	»	urbane
6	0/0	>	»	>
5 0/0	»	*	»
8	0/0 împrumutul cetn. Ob.Cas. pens. ,1. lOdob). împrumutul cu premie Acţiuni bancoi nation.
» “Dacia Roman ia»
>	Naţionala.......
» Credit mobiliar.
>	Constructiuni. . .
» Fabrica de hârtie
Argint contra aur. . . . Bilete de Ban. cont. aur Florini austriac!.....
SCHI MII.............
Paria 8 luni..........
» la vedere.........
Londra 3 luni.........
‘ui, imclirea’ rluiu cu (’.nrtidin
Berlin 3 luni........
> la vedere. . . . Viena la vedere. . . .
041/2
92
88 1/2
104 87 3/4 1011/2 931/2 841,2 751/2 48 ’ 34 102)
270
212
157
161/4
161/4
2.04
MARE SUCCES!
INVETATORUL POPULAR
Publicare limbistică săptămânală.
Metodă pentru a învăţa singur « scrie şi a vorbi limba franceză.
Subscripfiune pentru curs complect /. n. 30. Abonament pentru două luni l. ti. 5.
Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,23 bani in mărci postule.
A eşit de sub tipar No. 6
BUCUREŞTI
ADMINISTRAŢI*
STRADA DOROBANŢI. OR , NM33
OCl1PATIIMS.1?:v?ft
câte-va ore libere, doresc a le întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — A se adresa la Oficiul de Publicitate «fio-mânia* îs, Strada [Academiei. Bucureşti.	_________
ml II llll <1'n v'ile Sta-1 l.lllll tineanu do la I Valea călugărească do vânzare 8 FRANCI VADRA in Strada | Minervci No. 4.
100 1/4
25.35 u ueci: -1 - • 1.24 1/2
2.03 1/2
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEL
No. 1, Slr. Luterana, No. i coltzul Stirbey-Voda
Efecluiază orl-cc mobilă sculptată şi nesculplalâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
tuue
SPECIALITATE DE LAMDELIU
conjurat de a şi aduce aminti; tr«.
« » | conjurat de a şi aduce amjnLe.de.tca- I suma
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandeie se efectuează prompt după modele.
a
DE ÎNCHIRIAT Slr^:
le Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
îiîi Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă.
Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu G. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-
tţpoVieT," pocd,
GASSA DE SANATATE
— BUCUREŞTI —
No. 41, Strada Teilor, No. 41
Lufind administraţia casei de sănătate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generală că de azi înainte începe a foncţiona; orl-cc persoană bolnavă are dreptul de a reclama pe medicul care voeşte din acel ce aQ aderat a 11 număraţi Intre medicii coreuţl şi consultaţi.
Sarcina de medic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-1 Dr. Teodorescu Florea asistat de d-1 Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elisc Hasan.
Pentru prospect sad alte informaţii se pol face cereri înscrise (Irancate) sau de a dreptul tn localul Casei către sub semnatul	Director: G. f. Livc/canu.
1886 Oclombre 1.
DE VÂNZARE
SAU
DE ÎNCHIRIAT
chiar de acum Casa din Strada Brezoianu No. 47. Doritorii să se adreseze Calea RohovelNo. 187.
DE ARENDAT
Moşia LOMOTEŞTI-CALNAU; proprietatea d-lul Alexandru Lenş Philippesco, din judeţul IlvoV, alălurl de şoseaua dintre Bucureşti şi Olteniţa, situată la jumătate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patru mii pogoane arabile, de cea mal bună cualitale de pământ, cu trei sale pe dânsa, cu duoa perechi case mari de arendaş, din care cele de la Lomoteştl sunt mobilate, cu han mare, cârciuma, magazii de bucale incapatonre şi tn cele mal bune condiţiunl, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rolzi tn cea mal bună conaiţiune pe apaDâmboviţa; Se arendează pe termen th) cinci ani cu Jn ce pere d e laSf. Gheorge anul, 1888; dori-
toril de a o lua tn arendă se pot adresa la proprietar Calea Victorii No. bis. sau la d-uu Sevescu Strada Minerva No. 16, tn toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţft.	(171)
DE IXCHIRIAT ăSTÎK
d-lul V. Hiolt din Slr. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cat, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţă până la (5 seară. A semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor mo-.şiauLsale Copaciu din districtul Vlaşca pl. Câlnişte.

MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE.. COGNAC
S! DR
niU TAAE (SLiBovnzA)
Pietre de Moara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Colţel No. 49
Mcilnll atic aur, ExpusUiuiiea Cooperatorilor 1HH3 PKVntl CI LOM
MAGAZINUL
D. I. MARTINOVICI
No. 2, Strada Carol I, No. 2
Recomanda onor. public asortimentul seu de culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucă repede, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tutulor Fabricatelor existente.
— I’rclul : it fr. Kilogramul —
LA ORAŞUL VIENA
A LA VtLLE DEViENNEI
•i-vis de .11». S'jcocI
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru icftiuutate si soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, servele si prosoape de pânza. Olanda veritab. dc Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calităţile
M. SCHWARTZ
OPTIC
STR A DA CAROL I. NO. 22
Ochelari cu sticlele cele mai fine, fabricaţi dupe indicatiunilc medicilor oculist!.
Conserve de toate nuanţele, pentrn indul-cirea luminei, asemenea si toi felul de Ba-rometre, Termometre si grade medicale Diferite mesuri metrice ele, cu pretzuri 'oarte moderate.
si lăţimile
Batiste de olanda si de lino albe si colorate
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, do lana si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după
sistemul profesorului Dr. («. dneger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortimeut de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.
Truusouri complecte pentru fiilaiitati. I.ujettes si Truusouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTUL! ILUSTRAT SI VA II TRIMIS Oltl-Ct l VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL -DAC1A-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Socec
„PRETURI FOARTE REDUSE"
Singura fabrlea autorizata de in\entatorul d-uul Pruf. Meidinţcrr peuiru
SOBE MEIDINGER
H. Heiui, Viena, I-,
Kamthnerslrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA
Sucursala generala în Bucureşti
m	Strada Lipscani No. 96
lănga Banca României
Soitele acestei fabrici sunt premiate cu cele diiiWtiu premiuri: Viena 1873, Rasei 1877, Paris 1877. Seelishaus 1871. Wel» ISIS. Teplilz 1878, Viena 1SSO. Eger 1881 si Triest 1881 Ş
Aceste sobe sunt întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academici, gradina de copb. Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala. Banca Românie ; sobele mele mai sunt inirebuintate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand H6tel; In laşi. IlOtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme.
Preferinţa acestor sobe este iisa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni.
Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se ferească de schimbarea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, (le recomandate ca sobe Meidingcr. constructiune ameliorata sau Sistem.
Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate.
Prospecte CD preturi reduse gratis si franco.
I ?'
£ ţe
PRIMA FABRICA ROMANA DE
K I F I R ^_K U M 1
O băutura făcuta din lapte, care setntrebuinţeaza cu marc succes In Rusia, Englitera, Austria şi Elveţia, In contra boalelor de piept mai cu seama, in contra ofticei. La O-desa şi lângă Samara pe rtul Volga, sunt stabilimente speciale undemii de bolnavi se vindeca prin KIF1R-KUMUS. ProTieletherapeutice făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit ca K1FIR-KUM1S este un escelent medicament pentru Datarea bronchitelor chronicc Diarhâe, Cathar de stomac acut şi cronic Catliar a întregului canal digestiv. Anemie, Scorbut, Scrufuloara, Tuberculosa Hemoroide, şi fiind mijlocul cel mai escelent şi nutritiv, are proprietăţi recoritoare, combate insomnia, stimulează energia inimei şi a centrilor nervali scade secreţiunife canalului digestiv, ridica »ofta de mâucare şi lngraşe cu siguranţa asimilânduse foarte uşor, şi se intrebuin-eaza pentru laptarea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. lia noi in Buburesci, mulţumită iniţiatiţiţa d-lui Lescianoff renumitul fabricant dinRusia B'a înfiinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care 'I recomandam publicului. Calitatea Kifirulni făcut de casa LekianofT este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. Lukianot! a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa LukianofT se bucura asta-zi de clientela foarte intinsa.care din zi inii se convinge caKIFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe.
Depositul general actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai.
De la Sf. Dumitru se va muta la soase. lângă rondul al H-lea unde a fost gradina jardin des fleures.
I'reliil abonamentului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei,—25 sticle 30 lei. — Ambal&giul este pe comptul fabricantului.
lăl TJ L T T.J IVI I
FI E
Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar la ficat, bronsit, iar unul a numit-o pe Romanic-tecnefes. Gând nu pociu scoate flegma, mi se opreşte resuflarea si me coprinde o slăbiciune, In cât nu pociu face un pas. Doctorul, care mi-a uşurat durerile, m’a sfătuit se beau Kilir-Cumis. De la 20Septembre trecut beau acesi lapte. Folosul ce simt este: ca slăbiciunea s’a inputinat. în cât umblu fara ca înecul se me poprească; flegma iese mai lesne si priulr’aceasla si durerile s'au micşorat
Sfatuesc pe toti cari pătimesc de boala mea. si mai cu scama pe cei. dc anii mei 80, se se folosească de laptele Kifir-Kumis; iar pe domnia-voastra. Domnule Lukianoff, ve rog se primiţi încredinţarea recunostiintoi mele.	I. RAB1.IA.
(170)
Bucureşti,
	GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI	o
< < C	HOTEL EKSTEIN	> r > H
2	— GALAŢI -	O
E	— STRADA M1HAI BRAVUL —	H C5
C0 £	Recomand Onorabil, voiajori Hotelul med nuofi	r cs
K	construit şi mobilat, situat pe slr. Mi hal Brav (Cuza-	&
	Vodă) care oferă toate avantajele necesare intere-	H
£H	selor Onor. Public fiind situat aproape de Gara,	B
O =	Tribunalul, Curtea de Apel şi tn centrul Oraşului Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spa-	& Z
	ţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele ma"	p
< iJ	moderate. (4671 (	c* >
c	GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI	
fa Episcopiei No. 3