ANUL I No. 27G. ADOUA EDITIUNE SÂMBĂTA 2SOCTOMBRE 6 MEMBRE 1SSG Ghigohe G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP L* t SI 16 A FIE-CAREI luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE l\ BUCI RESCIj La casa Ailministratinnci IV TARA: Prin man.iatc poştale. Pentru i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni IC lei. IA STREIAAT.ATK: La toate oflic.ele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACflUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Grioohe VENTURA Prim-redactor responsabil ANUNCIURlLE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani. anunciuri si reclame pe padina treia 2 lei linia I \ PARIS: Ci - isestejurnalul cu ISI enA numerul, la Kioscul din râr Jluiitmartre 4 IE ADM1NISTRAŢIUNEA Ho. 3.—Piata Episcopiei.—Ifo. 3. 15 BANI NTJMERUL IMRUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL EO BANI UN NUMER VECHIU MANIFESTELE OPOZIT! UNEI Domnilor Alegători! Legea ne chiamâ ca la 2 şi 3 No-etnbre se ne dăm votul pentru alegerea unul nou consilib comunal. De la no! dar atârnă în mare parte a pune un capăt relelor care bântue oraşul nostru, precum şi ţara întreagă, de mai mulţi ani de administraţiune tiranică, coruptă şi risipitoare. Regimul care a îndoit aproape bugetul statului şi ridicat la UN MILIARD datoria publică, n’a fost mai prevăzător şi mal onest în gerarea afacerilor comunale de cât In admi-nistraţiunea intereselor generale. Acelaşi sistem, aceleaşi efecte, a-ceiaşî oameni, aceleaşi deprinderi. Dispreţul intereselor publice, preocuparea exclusivă a afacerilor lor private, cumulul fără ruşine, favoritismul fără margini şi incapacitatea încununând totul, iată icoana adevărată a celor mai mulţi din acei care v’au fost impuşi ca reprezentanţi, căci desigur n’au fost vre-o dată liberii voştri aleşi. Resultatele sunt cunoscute. Comuna Bucureşti s’a împrumutat în trei rânduri cu suma colosală de 34,950,000 de lei. Impositele prin care s’au cercat a se astupa această prăpastie financiară, au fost înteiu adaosul de 4 la sută la venitul funciar imobiliar peste zecimele anterioare; astfel că proprietatea imobiliară plăteşte In Bucureşti astâ-zi mai mult de i3 la sută. Al doilea, taxele asupra băuturilor spirtoase,, asupra articolelor coloniale, taxele de poveri şi intrări în oraş, taxele pe cai, servitori şi o mulţime altele înfiinţate sau adăogate. Cele-l’alte comune din ţară n’au fost mal fericite. Ele în acest timp au contractat numai la Casa de Depuneri şi Gonsemnaţiuni , datorii pentru suma de 14,913,579. Şi cu toate aceste sarcini strivitoare, pe care generaţiuni întregi vor munci spre a le plăti, datoria flotantă a comunei Bucureşti s’a urcat iarăşi la 2 milioane, deficitul e tu permanenţă, marele lucrări de Îmbunătăţire sunt d’abia începute, distribuţiunea apei în oraş în stare de proiect şi Înfăţişarea capitalei României nedemnă de un stat ce se pretinde civilisat. Ce să zicem de cele-l’alte oraşe ale ţării? Dânsele zac Încă în necurăţenia şi barbaria orientală, care se înţelegea în timpurile patriar-cale, când cetăţenii nu plăteau mai nici o dare, dar care astă zi nu mai are nici scuză nici cuvânt. Singurul cuvânt este lipsa de conştiinţă şi setea a celor mai mulţi din administratorii actuali de înavuţire repede şi pe căi nelegale. Guvernul pe care legea îl face tutorul comunelor, nu să îngrijeşte de cât de coloarea politică a candidaţilor; şi nu intervine de cât pentru a da satisfacţie unor nuoi pofte, şi a procopsi un nou cârd de favoriţi. Acest sistem nu putea produce, de cât roadele amare pe care ţara le gustă de atâta timp. Ele vă sunt cunoscute: Sarcina din ce in ce mai apasa-toare a impositelor; Scumpetea crescânda a obiectelor de prima necesitate, care îngreuiază, din zi în zi, traiul pentru muncitor; Decadenta comerciului strivit prin taxe vamale reu chibzuite si exorbitante ; înlocuirea treptata a comercianţilor români prin streini; Agiul inspaimântator care face nesigure toate transactiunile. Dar aceasta nu trebue să se o-prească aci. Este firesc ca răul ca şi binele se meargă crescând. De acum se anunţă nuoi sporiri de dări, pentru acoperiri de nuoi risipe. Legea maximului dărilor Comunale destinată să fie aplicată in mod treptat într’un lung şir de ani, a fost pretutindeni împinsă până la limita sa extremă şi se vorbeşte de un noii proiect pentru a mai mări aceste dări. Comunele rurale, pentru care nu se face nimic, n’au fost mai cruţate. Coloanele «Monitorului»gem de adăugiri, de laxe cerute cu lăcomie de administraţiunile locale şi acordate cu uşurinţâ de către un guvern nepăsător. Şi ce este mai grav, produsul acestor extorsiunî nu servă la nici o îmbunătăţire materială, ci la înfiinţarea unei biurocraţil rurale netrebnică şi abuzătoare. In fine convenţia consulară cu Germania, menită a sfărâma ultimele bariere ce mai împiedicau cotropirea elementului românesc, a-mânatâ un moment faţă cu exasperarea publică, să va înfăţişa din nou şi este teamă că se va vota de nişte adunări de mult obicinuite a nu mal refuza nimic guvernului care le a numit şi care le domină. Amârăciunele vieţii publice, slrîm-torarea crescândă a mijloacelor de traiu, mai lăsau cetăţeanului asuprit o singură mângâiere, acea d’a se retrage in casa şi familia sa. Acest ultim asii a fost violat. Scenele sălbatice din anii trecuţi, cât şi mai cu seamă cele petrecute la 5 Septembre, nu numai tolerate dar organisate de guvern şi de poliţie, au demonstrat ori-cărui cetăţean, că libertatea individuală, inviolabilitatea domiciliului, şi chiar siguranţa vieţii, nu mai sunt de cât cuvinte deşarte. Sub domnia anarhiei şi a terorismului, nimic nu garantează pe vre unul din noi că cea-ce s’a Întâmplat, fără ca culpabilii să fie pedepsiţi redacţiunelor şi ziariştilor de la Epoca, România şi l'In-cUpendancc roumaine, nu se va întâmpla mâine ori-cărui cetăţean care ar displace, prin opiniile sale, acelor ce deţin puterea. Un procuror care a încercat a’şi face datoria a fost la moment depărtat şi cei l'alţî pricepând aceasta aspră lecţie, au făcut să amuţească, în piepturile lor, strigătul legii, al onoarii şi al dreptăţii. In asemenea stare de lucruri, în care nu numai libertăţile constituţionale, dar drepturile primordiale ale omului în societate sunt puse in cestie, când un preşedinte al Consiliului, din balconul ministerului escitâ la violenţe bande poliţieneşti, când un ministru al justiţiei îndrăsneşte a rosti de la tribună că ; «oposiţiunea a pierdut dreptul la ocrotirea legilor», toţi oamenii de bine sunt datori se lase la o parte deosebirile de vederi politice şi să’şî dea mâna pentru a scăpa ţara de un regim sălbatic, care nu mai este stăpân nici pe sine nici pe uneltele sale. Cetateni ! Este timp ca pentru onoarea şi scăparea noastră, să punem capăt desordinelor urzite de acei plătiţi aşa de scump din sudoarea noastră, pentru a menţine ordinea şi a ne ocroti averea şi viaţa. Exemplul care T veţi da va fi de sigur curând sau târziu urmat de întreaga ţară, care are ochii aţintiţi asupra voastră, pentru a fi Îmbărbătată prin curajul ce veţi arăta. Votul vostru luminat va pune în-sfirşit lucrurile şi oamenii la locul lor, şi scăpîndu-ve munca, averea şi onoarea, va întemeia intr’aceastâ mult încercată ţară, domnia legilor şi guvernul opiniunii. Dacă însă speranţele noastre vor fi din nou înşelate, daca corupţi unele şi presiunile oficiale, vor fi şi de astă-datâ mai tari de cât patriotismul şi grija unoriuterese scumpe, ne va rămânea mângâierea că ne am făcut datoria până iii capăt, şi vom suferi împreună cu voi, relele care nu le-am putut împiedica. L. CATARGIU, D. BRATIAKU, G. VERNESCU. DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS" TrienI, 4 Noembre. Circulă ştirea că guvernul rusesc a propus republicel «Argentina» să 'I cumpere mal multe vapoare co io construeşte la Trust. Republica «Argentina» ar 11 refusal. lVslu, 4 Noembre. Resultă din bugetul comun pe 1887 pre-sintal delegaliuniior că cota-purte a chel-tuelilor ce trebuesc acoperite de Austria este cu 7,838,991 fiorini mal mare de cât In 1886 şi ca a Ungariei e cu 3,359,568 de Dorini. Cheltuelile s’ab mărit cu 11,198.559 dintre cari 1,275,791 pentru bugetul ordinar al resbelulul, 2,712,047 pentru bugetul extraordinar al resbelulul şi 121,229 pentru bugetul marinei. Creditele cerute pentru trupele provinciilor ocupate s'aO micşorat cu 936,000 fiorini în comparaţie cu 1880. Pesta, 4 Noembre. Cele 2 ddlegaţiunl ab fost deschise as-lă-zî. belcga^iunea Austriacă a ales pe d-nil Smolka ca preşedinte şi Ilauswirlh, ca vice-preşedinte. Delegatiunea Ungurească, din partel, a ales ca preşedinte pe d. Ludovic Tisza şi pe Cardinalul Hainald ca. vice-preşedinte. Cel doi preşedinţi mulţumind delegaţiu-nilor ab accentuat necesitatea de a acorda In momentul actual, sumele cerute pentru armată spre a păstra monarchiel posi-tiunea ce o ocupă In consiliul puterilor, pentru a o apăra prin toate mijloacele posibile şi chiar prin «ultima ratio» dacă nu e cu putinţă alt-fel. Contele Kalnoky a informat delegaţiu-nile că împăratul le va primi Sâmbătă la ameazl. P«ris, 4 Noembre. D. Millaud, senator, e numit ministru al lucrăpilor pub.ice. Berlin, 4 Noembre. D. Iacobi, sub secretar de stat, e numit secretar al tesaurulul Imperiului. MANIFESTUL PARTIDULUI LIBERAL-CONSERVATOR Domnilor alegători. Peste puţin vor Începe !n toată ţara alegerile comunale, şi acest important act al vieţel noastre publice, nu trebue perdut din vedere, va avea să se producă tn împrejurările cu totul escepţio-nale create noă prin regimul personal şi violent care ne guvernă. Dacă respectul legilor şi grija binelui general ar fi un obiect de preocupare pentru determinaţiunile guvernului şi pentru conduita organelor sale, de sigur că demnităţile municipale s’ar conferi, prin voturile domniilor-voastre, bărbaţilor cari, prin probitatea şi capacitatea lor administrativă, s’ar recomanda încrederii generale. Nu pot lnsă ast-fel să se petreacă lucrurile lntr’o ţară unde acţiunea legilor se află suspendată şi unde eserciţiul drepturilor civice este confiscat de către o ceata de usurpatorl lacomi şi fără scrupule, guta să recurgă la toate mijloacele,ori cât de nedemne şi reprobabile ar fi ele, pentru a ajunge la nâbu-şirea conştiinţei publice şi la falsificarea tutulor instituţiunilor noastre. Sunt presinte In memoria tutulor a-tentatele comise lu contra Pactului nostru fundamental de cătra actualul regim, şi care la alegerile pentru Cameră şi Senat ab pus In imposibilitate pe partidul liberal-conservulor de a lua parte la luptă. Insa viitoarele alegeri municipale,pe lângă caracterul lor politic, urmărind un scop eminamente administrativ şi practic, şi fiind că se fac In virtutea unei legi organice ordinare, în cât participarea la vot, In acest caz, lasă deschis merele proces dintre naţiune şi guvernul d-lul I. C. Brâlianu pentru călcările sale constituţion*le şi cele-1-alte răspunderi politice, apoî, în faţa dorinţei generale a tululor alegătorilor din ţară d’a lua parte la viitoarea luptă electorală, Intr'un mod energic şi fără şovăire, precum şi a încrederii ce trebue să avem In bărbăţia alegătorilor, atât de încercaţi sub acest regim vitreg de ţară, Comitetul eseculiv al partidului Liberal-Conservator a luat hotârîrea să meargă şi să lupte în viitoarele alegeri comunale şi roagă pe toţi alegătorii ca să se presinte cu toată inima şi cu tot curagiul la aceste alegeri, pentru a da voturile lor listelor susţinute de către Oposiţiunea-Unită. In judeţ», Comitetele locale, inspi-rându-se de aceleaşi sentimente de concordiă, energie şi devotament civic vor pune în vederea concetăţenilor ca recucerirea dreptului de vot depinde de interesul şi ardoarea ce vor pune pentru eserciţiul drep urilor constituţionale. Ast-fel Oposiţiunea, comptând pe maturitatea şi vigoarea politică a alegătorilor, T conjură a ’şi face datoria, cu atât mal mult cu cât aceste alegeri vor putea da oare-cum măsura resis-tenţel lor morale şi o nouă dovadă a desaprobarel ce continuii aii arătat In contra faptelor acestui guvern. De la atitudinea ce veţi avea in viitoarele alegeri comunale va depinde, domnilor alegători, In mare parte, desvoltarea ulterioară a luptei ce susţinem cu toţii pentru înlăturarea regimului odios ce îndurăm de atâta timp. Ori-care ar fi obstacolele de învins, faceţi, prin stăruinţa şi demnitatea domnielor-voastre, ca alegerile municipale să fie de un bun augur pentru cel ce cred în valoarea ce aveţi de cetăţeni şi de români I Lascar Calargiu, G. Yernescu, MANIFESTELE OPOZIŢII Publicăm azi in capul ziarului nostru cele două manifeste ale opoziţii : Mai întâiu partidul liberal-con-servator a publicat manifestul seu, prin care arată alegătorilor motivele participării sale la alegerile comunale şi esplicâ condiţiile în care ia parte la aceste alegeri. Pe lângă acest manifest al partidului nostru, şefii opoziţiuni au cro-zut de cuviinţă d’a adresa alegătorilor un manifest comun, care sub iscălitura d-lor Dim. Brâlianu, Lascar Gatargi şi George Yernescu, şi in numele tutulor grupurilor de o-posiţie, invită pe cetăţeni la luptă în contra guvernului actual. Am Întrunit aceste două manifeste într’un singur număr, ca să le putem răspândi cât de mult. Cetăţenii se vor convinge cetin-du-le, că vor avea d'a alege între corupţiunea, risipa şi abuzul reprezentate de coteria de la putere şi buna administraţiune, ordinea şi o-nestitatea garantate de bărbaţii de frunte ale tutulor grupurilor din opoziţi une. Manifestele opoziţiunei sunt o dovadă ca partidele cari s’au unit pentru a apăra interesele noastre comunale, reprezintă coaliţiunea oamenilor de bine contra cumularzilor şi risipitorilor averei publice. Nu e cu putinţă ca marea majoritate a corpului electoral se nu se pronunţe pentru garantarea intereselor oraşului şi contra regimului de corupţiune şi de minciună. PREGĂTIRI ELECTORALE Crniova Am anunţat deja scandalul care a avut loc, cu ocazia Intrunirel cetăţenilor independenţi, din seara de 19 Oo-tombre, la teatrul Teodorini. Mal priimim azi detalii complementare. Un mare număr de alegători res-punseserâ convocarel semnate de 60 de cetăţeni din cel mal de frunte al oraşului Craiova. Când şedinţa s a deschis sub preşedinţa d-lul Anton Brai-loiu,teatrul era plin de lume. D-nu Eco-nomu voind să ia cuvântul, şi să demonstreze ca întrunirea ce a avut loc în sala lănci, a fost guvernamentala, a fost insultat şi ameninţat de o bandă de bătăuşi beţi, armaţi cu ciomege, agenţi al percepţii şi ai poliţiei, asmuţiţi de d-nil Chiţu, Betoiian, avocaţi al statului, şi Romanescu deputat. Scandalul a fost aşa de mare Încât întrunirea nu s’a putut ţine, şi oratorii oposi-ţiunel abia ab putut scăpa nebâtuţl. Manifestul către alegători pe care ab căutat să-l publice cetăţenii independenţi, Ii s'ab refusal de toţi tipografii, spunându-le că ab fost chemaţi de poliţai, şi ameninţaţi cu expul sarea de vor mal tipări ceva. Publicam mal la vale acest manifest. PlocsU Sâmbătă trecută oposiţiunea coalizată a ţinut prima sa întrunire publica tn sala Vasile Ioanide, la care a luat parte un foarte mare număr de persoane din toate treptele sociale. Şedinţa s a deschis sub preşedinţa d-iul Constantin Grigorescu. Ab luat cuvântul d. N. Râscanu şi d. Christu Negoescu. Aceşti doi d-nl oratori, arătară In a-plausele cetăţenilor jafurile, tripota-giele, reaua administraţie, c’un cuvânt, a primarului Radu Stanian. Şe, www.dacoromanica.ro 9 EPOCA — 25 OCTOMEslE dinţa s’a ţinut tn cea mal bună redută, cu toate încercările bătăuşilor primarului d'a provoca scandal. Focşani Independentul organul oposiţiunei din judeţul Putna, publică în capul coloanelor sale următoarea telegramă a-dresată Regelui : Majestn-tii Sale Regelui Bucureşti. Eri, ziua mare, duol agenţi administrativi, prin pândire aO atacat şi bătut pe venerabilul profesor Tipeifl la eşire din Licefl.—Viaţa şi onoarea ne sunt ameninţate pentru intimidarea alegerilor comunale.—Implorăm scutul Ms-jestăţer Voastre. G. Apostoleanu. V. Vomov, Gr. Bă-lânescv, M. Pâctranu, //ie Murad, V. C. Homanov, G. Florescu, N. Bene. .4. P. Dimitriu, V. I. Ghindar. 18 Oct om bre 1886. Acelaş ziar arată, sub titlul Libertatea întrunirilor manoperile colectiviştilor din localitate spre a intimida lumea de a lua parte la alegeri. Duminică trebuia să se ţină o întrunire în sala Teatrului Lupescu. Naţia indignată a incercat s6 facă scandal. Iată ce relatează Independentul: Pe câini vorbea d. Voinov,apare tn o lojă dm răudul M-lea, «Indignatul» V. Neculao şi amoniul» ped. Voinov «ci l va rupe oasele» — publicul asistent desgustat până la suflet do cutezanţa acestui beţiv şi mercenar de meserie (pus deprefecLulSâveanu să ameninţe cetăţenii şi se provoace, scandaluri) era aproape sfe'l sfâşie, dur l'a cruţai fiind beat. E timp să se pună capăt acestor des-frtnărl ale administraţii. I a s I Noa revistă declară că lista de candidaţi pentru întâiul colegii! electoral comunal, pe care am publicat’o ieri, e foarte bine Întocmită, de oare ce pe dânsa figurează persoane destul de cunoscute laşului, pentru serviciele aduse oraşului. Acelaş ziar scrie : Duminică a avut loc alegerea delegaţilor colegiului II indirect. Cetăţenii alegători aă fost duşi pe c&prârii la vot, aşa câ lista colectivistă a fost votată. De-a)Lmiutrelea eposiţia n a luat nici o parte la această a-legere. Cu toate acaslea administraţia, care se teme şi de umbra sa, n'a lipsit a face preş uni. Un inofensiv cetăţean, a fost ameninţat, de către un comisar ce măsura trotuarele strudel Primăriei, a fi dus la araşi de va mal trece pe această stradă până nu se vor termina alegerile. Le a intrat frica In oase colectiviştilor. Cetăţeni Guvernul, voind ca şi din Comună să facă un oficiu guvernamental, caută prin toate mijloacele ca în viitoarele alegeri comunale să se voteze listele cu persoanele agreate de el, caast-fel pe de o parte să amăgească pe cel creduli câ ţara este încă cu el şi săinpunâ cu Înlesnire corpurilor legiuitoare votarea acelui act de trădare, murmtntul autonomiei noastre na- 1 ţionale, Convenţiunea consulară cu Germania, patria prea iubitului nostru Suveran şi apoi. să facă din Comună un de-8ast.ru precum au făcut din toate ramurile activităţii noastre publice. — Ca măsură pregătitoare, prin funcţionarii şi agenţii săi înscenează o întrunire tn sala Belle-vedere unde numai un număr foarte restrâns dintre alegători afl fost chemaţi şi în cea mat mare parte înrudiţi cu Budgetul. In această Întrunire,unde atmosfera era Încărcată cu ură şi venin, se pretinde câ s ar 11 votat un comitet însărcinat cu desemnarea persoanelor care trebuesc să lie alese fn viitorul consilio comunal. Ei spuneaţi cu hipocrisie că nu fac politică şi că lucrează independent de guvern, dar această protestare era desminţitâ de laptele lor, şi un număr de |>este 60 cetăţeni in-depenţi,fruntaşi al oraşului văzând că de şi din alegerilor comunale care sunt es-etuaiv de un interes local sc face o chestiune de partid. afl hotărft o convocare a tutulor alegătorilor din Col. I. şi II de comună tn sala Teatrului Theodorini pentru ziua de 19 corenl ora 8 seara, ca în această întrunire dcmascându-se demersurile a-cestul nefast guvern pe care numai o criminală orbire şi nepăsare a ţări,'1-a suferit prea îndelung,so hotărască pentru viitorul Consiliul Comunal, alegerea unor persoane independente, oneste, capabile, active, şi adevăraţi cetăţeni. La această întrunire Craiova a fost martoră a unul scandal poliţienesc provocat de o bandă de bătăuşi beţi, amesta-caţl cu agenţi' percepţii şiscrgenţil de oraş cu liaiuole schimbate. Această bandă înarmată cu ciomaga, insultă şi ameninţă pc oratori sub palronagiul administraţiei şi pe Ţaţă asmuţită de funcţionarii Statului şi câţl-va indivizi care umblă după beneficii bugetare. El afi isbulil să împiedice întrunirea cu toate protestele cetăţenilor cari ptnâ la suflet aii rămas mâhniţi, câ astă zi şi aici tn Craiova sad inaugurat bande do bătăuşi cu rol de a împiedica întrunirile publice şi a numai lăsa libertatea cuvfntulul celor din oposiţie. Cetăţeni! Guvernul iieafl aduspejpovârnişul pri-păstiel, un minut de Indrăsneilă, şi In aceasta supremă împrejurare să ne ridicăm la înălţimea sacrificielor ce ’upta cere, pentru că numai ast-fel putem determina o victorie; de altmintrelea gravă ne va ti respunderea şi înspăimântătoare vor li consecinţele. Mal mulţi cetăţeni. Craiova, 1866 Oct. 21. BULETIN EXTERIOR OCUPATIUN!A BULGAAIEI Ziarele streine suntaproape unanime pentru a considera situaţiunea în Bulgaria ca critică. Nene Freie Fresse face următoarele observaţiunî foarte judicioase : Referându-se la un articol important al ^Gazetei Germaniei de Nord» în care foaia oficioasă germană zisese că, dacă purtarea generalului Kaulbars ar fi a-probată de cabinetul din Petersburg, aceasta ar fl o probă că situaţiunea a ajuns la un grad periculos de seriosi-late, ziarul vienez observă că îndată după ce apăruse articolul «Gazetei Germaniei de Nord», foaia oficioasă din Petersburg s a grăbit a declara câ tot ce a făcut generalul Kaulbars a fo3t fă- cut cu ştiinţa şi aprobaţiunea împăratului Alexandru. F.eue Freie Presse tragv din aceasiâ polemică Intre ziarele oficioase ruseşti şi germane, concluziunea că situaţiunea este tn adevăr gravă. Dar această gravitate este mărită încă prin atitudinea ameninţătoare a-doptată d*> generalul Kaulbars, în ces-tiunea maltratărilor pe care să zice că le ar fl suferit ciţl-va supuşi ruseşti din p rlea autorităţilor bulgare. Maltratările nu s'afl probat prin nimic şi, cu toate aceste, generalul Kaulbars urmează a ameninţa cs va părăsi Bulgaria cu toţi reprezentanţii Rusiei, dacă asemenea lucruri se vor repeta. Pe când politica ruseasca proeede ast-fel în lâuntru Bulgariei, pregătirile militare nrmează pe o scară întinsă pe ţărmurile măre! Negre. Ziarele germane anunţă că la Odesa, la Nicolaef şi la Sevastopol sinii concentraţi 50,000 de oameni. S'afl luat măsuri ca aceste trupe să fie transportate In 48 de ore la Varna. Cea mal mare parte din ele sunt lâbârtte lângă Sevastopol unde domneşte o activitate febrilă p ntru adunarea de muniţiuni, de previziuni şi de furagifl. In port stafl gata de p'ecare mal multe vase de resbol şi bastimente mari de transport. In arsenal unde a-cum câţi va ani nu lucraţi de cât vr’o 300 de lucratori, afum lucrează 3500 oameni bine plătiţi şi ajutaţi de alţi lucrători angajaţi cu ziua. Să aşteaptă In curJnd terminarea construcţiuuei a două vase cuirasele de 11,000 de tone. Aeraşi acti vitale domneşte In Nico-laief şi înalte porturi ruseşti din Marea Neagră. Nu maT e îndoială câ se pregăteşte o espediţiune maritima pe o scară întinsă. Z arul care dă aceste amănunte adaugă că şi la Reni să fac pregătiri pentru facerea unul pod pe Dunăre şi trecerea tn DobrOgt a. Aci credem că informaţiunile ziare-lorgermaue şi austriaca sunt neecsacte„ căci Rusia n’are nevoie d'a trece tn Dobrogea pentru a ocupa partea Dunăreană a Bulgariei. Pentru aceasta n’are de cât să trimeata deli Reni ctte-va vapoare cari, mergând In susul Dunărei, vor debarca trupe pe la diferitele punte ale Bulgariei cari sunt situate pe ţerrnul fluviului. Or cum ar fi,aceste ştiri indică câ o-cupaţiunea Bulgariei care până acum câte va zile nu era probabilă, a devenit acum iminentă şi că ne putem aştepta la dînsa In primele zile ale lunel viitoare. IKFORMATIUNI Din isprăvile d-luî Stolojan : Suntem informaţi câ ministerul Domenielor a hotârît se vendâ pe preţ redus o parte diu Naftalina cumpărată. tt Consiliul comunal a luat hotărî-rea se îneeteze lucrările sale Marţea viitoare, ast fel câ pînâ la consti- tuirea noului Consiliu, interesele cetăţenilor vor rămâne in suferinţă. Aşa şi trebuia, consilierii sunt ocu-paţi cu întruniri pe ia Cuibul cu Barză şi la Camera de Comerţ. * Artiştii operei italiane au sosit astăzi de dimineaţă in Capitală. * Tragedia Medea, a lui Ernest Le-gouve, tradusa in versuri de d. Edgar T. Aslan, a fost primită de direcţiunea Teatrului Naţional. X Se zice că colectivitatea nu va mai susţine în viitoarele alegeri candidatura cousilierilor comunali actuali şi anume : DD. Gr. Capeleanu, Al. Cunstantinescu, C. llâdulescu, N. Nicolau, Dobrovici şi Ştefan Pe-tre8cu. Nu ne vine se credem aceasta. n Comisia pentru închinarea convenţii franco-române se va întruni mâine la Ministerul Domenielor. X D. Vintila Rosetti a trimes azi martori d-luî Bibicoseu. n Am primit din Craiova o depeşă rugând ti ne se tipărim în Bucureşti liuue mii exemplare din manifestul Gruiovenilor, căci în Craiova nu se poate găsi o singură tipografie care se consiliiţă se tipărească acel ma-nifesl,toţi tipografii fiind terorisaţi de administraţie şi cei streini ameninţaţi d’a fl expulsaţî. n PREGĂTIRI DE ALEGERI Terorisarea JVIalxalalelor* Eri seară d. Staicovici câreiumar din Strada Măcelarilor, se duse la Clubul Unirea, unde erau adunaţi membrii oposiţiî. Când se întoarse omul acasă, găsi toată prăvălia sa devastată de agenţii poliţii, toate giamurile sparte, giurgiuvelile ferestrelor sfărâmate, şi toţi banii pe care îi avea în casă, adică 760 franci furaţi. Azi dimineaţă, aflându-se despre aceasta, toţi representanţii presei de oposiţie se duseră la faţa locului se constate faptul. Erau represintale gazetele următoare : România, România Liberă, l’lndependance roumaine, Naţiunea, Românul, Besboiul fi Epoca. A venit mai la urmă, şi d. Dim. Brâtianu. S’a constatat că toată faţada prăvăliei care e cu geamlic, nu mai are o singură fereastră nesfarimatâ. Asemenea toate giurgiuvelile şi u-şile sunt rupte. Tot ce erea in prăvălie, toate sticlele, toate clondirele sunt sparte. S’au ascultat mai mulţi martori. Din declaraţiunile lor resultâ câ agenţii de poliţie care păzesc noap- FOITA ZIARULUI „EP0CA“ -(5) BĂRBII KATARGIU (Urmare) Această purtare a Domnului faţă cu dânsul, determină pe Katargiu a se a-runca Intr'o oposiţie hotărâta, fapt care rezultă din următoarea sa declaraţie făcută la U iunie 1859; «Mă îndatorez a fi drept, sever pentru toţi, şi nu voifl părtini pe nimeni, precum nu am menajat nici părtinit la 1842, 1845 1) şi 1855.» Or cari ar fi cauzele pentru cari Katargiu combătu guvernul Iul Ştirbei tn 1854, adevărul este eă întreaga administraţie a acestui Domn a fost una din cele mai Înţelepte şi mai patriotice, şi că oposiţia lui Katargiu trebue să se fi mărginit la oare tari cestiunl de amănunte. Sub dânsul s’afl liberat ţiganii particulari , se puse un frâu puternic abuzurilor, se 1 Discursuri, p. 82. Katrgiu so înşeală însă zicând 1845In loc de 1844. Oposiţia sa cea mal energică a fost făcuta la 1844 In cestinnea Trandafilof, căci, după aceasta Bibescu Închise Obşteasca Adunare cu încuviinţarea Curţii Suzerane. Adunarea nu sc redeschise de cât d«pe do' ani, la rfârşitul anului 1846. Vezi Jiiilclth, an. 1844 p. 513, sq. Introduse o ordine severă tn finanţe. Ştirbei lnfiinţă şi organiză miliţia grănicerilor, artileria cslăreaţă şi pedestră, tmbrăţişă şi încurajă pe tinerii de merit 1), dede chiar o lovitură nobili-mel de naştere făcând s6 se prefere In multe slujbe capacitatea personală, organiză şcoaleie pe cari le vizita adesea şi, cu toate darurile ce făcu funcţionarilor conştiincioşi, lăsă economii Însemnate în lăzile Statului. 2 Trebue să recunoaştem câ, între cel ce aii a-jutat pe Principe In reformele sale pe atât de înţelepte pe cât de bine făcătoare, Barbu Katargiu nu are cel mal mic merit. Partea In adevăr marcantă a activităţii politice a lui B. Katargiu începe In anul 1857, când ţara era chemată prin organul Divanului ad-hoc să ’şi exprime dorinţele sale faţa cu Europa. Un comitet compus din 9 membri se formă de timpuriu Intre conservatori. In acest comitet intrară B. Katargiu, Scarlat Barcănescu (tată), C. I. Filipes-cu, I. Em. Florescu,Gr. N. Filipescu şi alţii , chemarea lui era de a se chib-zui asupra atitudinii ce trebuia să păstreze ţara în nişte momente aşa de solemne. El făcu un apel către alegători, In cari arăta bazele pe cari trebuia să se aşeze viitoarea organizare a ţării. A- il Dim. Bolintineanu, «Domnii regulamentari, p. 34 sq, 2, In momentul retragerii sale de la domnie, Ştirbei lasă tn Visterie un fond de 5,343,256 lei vechi. «Buletin oliciai» 4859. Ianuarie 5. cest apei se publică In broşura la 19 Martie 1857 şi coprindea următoarele opt puncte capitale ; 1. Respectul suzeranităţii Înaltei Porţi şi a integrităţii autonomiei Românilor, potrivit coprinderif tractatelor Încheiate la 1393, la 1400 şi 1513 Intre domnii Moldo Români şi înalta Poarta ; 2. Unirea Principatelor Moldo-Ro-mâne Intr’un singur Stat, a cărui neutralitate să fie chezăşuită într’un mod special ; 3. Un principe ereditar din familiile domnitoare ale Europei al cărui moştenitor să fie crescut tn religia ţării; 4. Forma guvernului să fie represen-tativă cu Capul Statului inviolabil, miniştrii răspunzători şi representaţia naţională In raport cu starea morală şi materială a românilor ; 5. Supunerea tutulor cetăţenilor la legile ţării ; 6. Egalitatea Românilor înaintea legilor şi supunerea lor la toate sarcinele Statului fără nici osebire ; 7. Primirea tutulor Românilor In toate funcţiunile publice, dupe moralitatea şi capacitatea lor ; 8. Respectul absolut al proprietăţii de or ce natură şi libertatea absolută a muncei sătenilor, încetând pe viitor or ce lege îndatoritoare pentru proprietari şi locuitorr, şi remânând drept baza a daraverilor dintre el buna învoială. La 30 Martie, adică la ii zile dupe publicarea manifestului boierilor, a- păru în ziarul Concordia manifestul liberalilor ce ’şl ţ>neafl întrunirile în otelul Concordia. Acest manifest era o copie a celui de mal sus, cu singura deosebire ca cerea o represenlaţie naţională pe nişte baze largi şi nu reclama nici o garanţie pentru proprietate. Aci, ca în multe alte împrejurări, «liberalii surprinseseră pe conservatori pe când aceştia se scăldau tn gârlă şi le furaseră hainele dupe mal», ca să ne slujim de figura lui Disraeli aplicata contra Iul Robert Peel. 1) De a-ceia avea mare dreptate B. Katargiu, când, adresându-se In şedinţa Cameril de la 23 Maiu 1801 către capii partidului liberal, le zicea : «Aţi zis că d-v. aţi luat iniţiativa celor patru punte din Divanul ad-hoc şi câ dreapta le a combătut. La aceasta nu vă voiu răspunde de cât numai cu fapte, arâtându-vă ca acele patru punte şi principiile pe cari se bazează Convenţia noastră s’a cerut de noi aristocraţii, Încă pe când d-v. eraţi tn streinătate, şi spre a vă încredinţa şi mal bine, putem da câte un exemplar din câte-va sute ce au mal rămas din cele 6,000 tipărite şi distribuite atunci de noi. Nu veniţi dar a vă îmbrăca ca cioaca cu penele păunului, nu vă arătaţi tot ceia ce nu sunleţi.căcî ne cunoaştem.» 2) Cel mal intransigenţi dintre liberali ar fi voit ca nici un boier, daca era posibil, să nu facă parte din Divanul 1 Fr. Althaus. «Englische Charakterbilder, I. p. 439. 2; Discursuri,p. 291- www.dacoromaiiica.ro tea în acea straiâ, dispăruseră ta acea seară. Pe când ereau reprosintanţiî presei la faţa locuia*, se adunase o mulţime de lume; toată mah tlaoi erea în pioere. Cu toate acestea nu s'a văzut un singur sergent de oraş. Plecând de acolo, represintanţii ziarelor au întâlnit (dar la oare care depărtare) un agent care purta o manta de ofiţer de poliţie, iar pe dedesupt avea o uniformă de artilerie. La Parchet Colaboratorul nostru d. avocat C. G. Costa Foru, îndată dupe constatarea făcută la localitate de representanţii presei, s’a du3 se denunţe faptele Parchetului, spre a îndeplini această formalitate legală. Huşii nu ne mai sunt permise asupra efica-cităţeî acestor plângeri; dar nu e reă ca ele se rernâe îndeplinite. D. Prim-Procuror citi petiţia şi obiectă câ ea trebue sub scrisă de însuşi d. Staicovici. — Me iartă, d le Prim-Procuror, orî-rjne poate nd•om denunţări parchetului asupra crimelor şi delictelor ce se comit fio chiar în prejudiciul altora; destul ca se lie un interes public în joc. — Eu nu pol primi această priiţi une fără ca ea se fie sub scrisă de Staicovici sau so îmi presiuţi o procură din partcî. — Nu cred se fie loc de procură; d’altmintrelea victimas’ar putea alia !n imposibilitate materială d’a ’mi o da. Gândiţi-ve şi la perderea de timp. Până când se vie omul la secţia de notariat so obţie legalisa-rea, nu s’ar întârzia constatarea? — De la secţia de notariat, şi nu la comisie ? — La comisie în caşul de faţă, cum vreţi se mergem ? contra poliţiei ne plângem. Apoi e timp dtja de când la comisie ne-arn desobiş-nuit a ne mai adresa. Nu mai in-drăsnim a intra în secţiile poliţieneşti. — Asta ve priveşte. Eu nu pot primi denunţarea d tale în aceste condiţiunî. — Atunci bine-voeşte a pune a-ceastaca resoluţiepe petiţii şi a mi-o înapoia. — Nici asta nu o pot face. Petiţia va rămânea aci. Se va înregistra, şi vom vedea ce vom face. Noi am terminat împreună. D. Costa Foru, eşind dela parchet, întîlni pe d. Staicovici, care veniu în acel moment Împreună cu dln-sul se reîntoarse spre a satisface cerere! d-lui Prim Procuror. Acesta plecase pe uşa de din dos, cu petiţia, ca să o arate Ia Parchetul Gurţei. D. Staicovici subscrise o a doua petiţie prin care declara ca recunoaşte, menţine si confirma In întregul ei denunţarea d-lui Costa-Foru ad-hoc. Ei ştiafl bine că boierii doreau din inimă o stare de lucruri mal bună şi câ din rândurile lor eşiră iniţiatorii mai tutulor ideilor de libertate şi autonomie. Cel mal Înfocaţi dintre liberali, mal ales exilaţii de la 48, cereau escluderea deplină a boierilor din rândurile candidaţilor pentru Divanul ad hoc. Aceasta făcu pe Grigore Obe-deanu si Întrebe pe C. A. Rosetti lu-tr’o adunare : «De ce să ne escludeţ! ? De ce sâ ne luaţi drepturile de cari azi se bucură fie care român ? Ce fel ? Efl sunt ţigan ? căci numai ţiganii n'au nici un drept.» Intrigile liberalilor contra boierilor, pe cari ÎI zugrăveau pretutindeni ca pe autorii tutulor relelor din ţar», ca pe nişte instrumente ale streinilor ş' la deosebi ale Rusiei, protestele şi strigă-tiIe lor necontenite contra unor opresiuni imaginare, sprijinul ce eî gâseafl In Caimacamul A. Ghica şi In unii din comisarii puterilor garante, făcură că vr’o câţl-va dintre boeril cel mal meri-loşl nu isbutiră a fi aleşi. Intre aceşti din urmă se afla şi Barbu Katargiu. i) 1) DiseursucI, p. 462 : «Eu n'am fost tn Divanul ad-hoc; dar tncâ de mai înainte am fâcut o manifestaţie In favoarea Unirii Ţârilor sub un singur Principe strein». (Va urma) EPOCA — 25 OCTOMRBE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI „ EPOCA*‘ Tira^iu G.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anuneiurî pe pagina IV, linia 30 bani Anuneiurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. si sfîrsca cerând o descindere la faţa locului. Vroind a presinta aceasta noua petiţia d-lul Mavrus, procuror care se afla presinte. acesta refusa primirea sub euventea numai priinul-pro-curor poate se o primească, si invita pe reclamanţi se adaste întoarcerea sa. Timpul fiind precios, d. Gosta-Foru voi a laşa petiţia la registru. Registratorul înoepnsedeja înscrierea sa, efind grefierul Parquel'blui veni si ’i dete ordin se nu cura-va se o înregistreze. In faţaacestdr neajunsuri, d. Cosla-Foru voi se Împingă experienţe pârul la urma si porni la Parquetul ge-general. la d. procuror general Aci intrând cu d. Staicovici, d-nu Costa-Foru găsi sezând la sfat împreuna, posomorâţi, si îngrijiţi pe d. procuror-general Populeanu, pe vestitul ex prim-procuror, actualul procuror de curte Manoleseu. si^pe d-1 prim-procuror Andronescu cu petiţia in mâna. * — Viu se ve reclam d-le Procuror-general contra refusului d-luî prim Procuror d’a'mî priimi şi resmvi denunţarea ce i am presintat. D. Staicovici acum e presinte şi vine se ridice objecţiunea d-lui Prim Procuror, confirmând în scris prima denunţare făcută de mine. Procurorul general. — Ştiu faptul d lor. Dar ved că e vorba de agenţi poliţieneşti pe care îi implicaţi în această afacere. Ştiţi d-voastră ce este agent Poliţienesc ? — Din nenorocire c'am des avem a face această cunoştinţă. — Eu ştiu că agenţii poliţieneşti sunt aceia cari sunt numiţi prin decret regal, precum inspectorii, comisarii, sub-comisarii, sergenţii de oraş. — Mal sunt inse şi alţii afară de aceştia. Mai sunt agenţii secreţi d-le Procuror-general. De aceştia n’aveţi cunoştinţă? — D’acestia nu ştiu nimic, d-le. — EI bine atunci vreme ar fi se ve informaţi şi se constataţi exis-entalor, căci din causa acestora am ajuns că nu mal suntem siguri de existenţa noastră! — Vom vedea, domnule. Vom cerceta. Vom face descindere la localitate. Dar bagă de seamă domnule Staicovici că asumând respunderea denunţare!, dacă nu vom constata ceea ce conţine petiţia, dumneata vei fi osândit la daune. — De ce ni s’o mal întâmpla, vom vedea. D ocam dată ne plângem de cele întâmplate. Din cele ce preced se poate vedea d acuma ce putem aştepta de la constatarea parchetului. Iacă in ce condiţiuni se pregătesc alegerile comunale. CRONICA TEATRALA CHIRI TA în IA SI! Cucoana Chiriţa a plecat de la moşia sa BurdujenI, din preună cu căţel şi cu purcel, Însoţită de Ioana ţiganca şi de Guliţă, copilul resfăţat, ca să’şl mărite la Iaşi fetele sale Aristiţa şi Ca lipsiţa. La bariera capitalei Moldovei, trăsura s'a troenit şi surugii afl dispărut. Cucoana Chiriţa nu ştie încotro să a-puce, când din fericire sau mai bine zis din nenorocire se întâlneşte cu doi coţcari, anume Bondicî şi Pungescu, ^.are se dă unul de agă, cel-alt de spătar şi oferă braţul lor Calipsiţel şi Aris-ti ţel. Mult încrezătoare* Chiriţa tl lasă să plece înainte şi mai zăboveşte !a barieră certându se cu Guliţă, care nu ■vrea să’ş! pue blana în spinare şi vrea să cânte merefi din flaşnetă. In vremea aceasta eatăcă soseşte văduva Afin din preună cu serdarul Cucn’eţ directorul agiei. Dintr’una lntr’alta, Chiriţa istoriseşte ce i s’a întâmplat, văduva Afin îl pune în vedere că răO a făcut să’şl lase fetele cu nişte necunoscuţi, şi Chiriţa porneşte iute în urmărirea copilelor trăgând de braţ pe Guliţă, care nu vrea să se despartă cu nici un preţ de flaşnetă. La actul al doilea, pe când Chiriţa se găteşte şi se su’emeneşte ca să meargă la bal cu fetele, primeşte o scrisoare de la bărbatul ei Bârzol, prin care o pofteşte să se întoarcă la moşie ca să mărite fetele cu paharnul Brustur şi căminarul Cociurlă, căci altminterea vine el la laşi să le ia pe sns. Pungescu şi Bondicl vin să facă vi-sită Chiriţeî, şi găsind odaia ţgoală, se apucă conform veche! ior deprinderi să caute prin sertarul mesei, unde găsesc foaea de zestru a fetelor. Aceasta descoperire îl hotărăşte să se căsătorească cu dânsele. Îndată ce domnişoarele intra în salon, declaraţiile de amor încep şi Cluriţa soseşte la vreme ta să’i bine-cuVinteze. Apoi pornesc cu toţii la teatru unde sejoucă o nouă comedie : «-Două fete şi o neneaeft 1» La actul al treilea, Chiriţa s'a întors furioasă de la teatru la bal la Aflnoaea, căci comedia ceu vfizut nu este alt nimic de cât Ciiiriţa luată în bătte de joc şi pusă pescen». La bal, vine însoţită de Pungescu, de Bondicl şi mai întâlneşte acolo pe Cuculeţ directorul agiei. Toată lumea joacă polca, joacă vals, singure fetele Chiriţeî stau pe canapea şi precum zice muma lor, fac patiserie, adică tapiserie. Coţcării amândoi s’afl apucat de înşelat la stos, scoţând pe fanţi de sub cărţi; Cuculeţ care 'i pândeşte, prinde pe Bondici, asupra faptului, ş’I trage o palmă. Apoi ti arestează pe amândor, destăinuind tuturor că aceşti domnişori sunt nişte pungaşi vestiţi. Chiriţa leşina şi nu'şl vine în fire de cât când soseşte Dumnealui, adică boe-rul Barzoiu, care vine să'şl ia nevasta înapoi la moşie, ca să mărite fetele dupe Brustur şi Cociurlă, feciori de oameni cu moşioara lor, gospodari buni şi nedatorl nimic nimenul. Chiriţa se hotâreşte să se întoarcă acasă dupe ce face un ultim apel către public, dor, dor va găsi Intre spectatori un bărbat pentru Ca lipsi ţa şi A-ristiţa. Comedia-farsă a d-lul Alexandri, care e mat mult un şir de tablouri de moravuri, a fost jucată pentru Întâia dată la 1850 pe scena teatrului din^ laşi, în beneficiul artiştilor români. A-fişul din acele vremuri arată că Millo. juca rolul Chiriţeî, Raliţa pe acel al Ioanei ţiganca, şi Luchian pe acel al Iul Guliţă. Sunt trei-zecl şi şease de ani de a-tuncl; Raliţa a murit, Luchian trăeşte în Iaşi într’o mare mizerie fără ca guvernul să fi dat măcar o mică pensiune acestui artist de frunte. Singur Millo e In picioare, tmpovorat de 76 de ani. Mărturisesc că eriseară,un sentiment de temere mă coprinsese când am intrat în teatru şi s'a ridicat cortina, căci mă întrebam dacă Millo va fi In stare se se mai lupte cu greutăţile rolului. El a fost perfect. Zic perfect pentru că ţiu seamă de vârsta sa, şi aceasta mă sileşte să 'ml astup urechile când auz numai glasul 6iifleurulul, să închiz ochii când văz tremurâiid pe bătrânul nostru artist, să nu mă plâng, dar să 'I plâng când îşi perde răsuflarea cântând cupletele. De ce nu se mulţumeşte Millo cu treapta de slavă pe care are dreptul să se odihnească astăzi? Tânărul Catopol a fost un Guliţă cât se poate de nostim şi de răsfăţat, iar domnişoarele Laxer şi Ciucurescu, zăil că semănaţi a două fetiţe eşite din pension şi smerite precum cere rolul. D. 1. Pelrescu e'un bun serdar Cu culeţ, berbantjdin vremea veche, cu mustăţile răsucite la sfârc şi cărarea aleasă la o parte. Doamna Papadopolo ar fi fost bine în rolul Luluţel, fetiţă de patru spre-zece ani! Dar ce zor avea să se frângă din şale şi să se strâmbe prea prea a-fară din cale. Parcă ţinea să convingă publicul că nu ’i lipseşte o singură măsea, atât de mult îşi Întindea gura până la urechi. In resumat, representaţia a fost bună şi plăcută! Publicul a fscut o ovaţiune d-lul A-lexandri chemându'l pe şcenă şi aplau-dându’l cu foc şi iubire. D. H. IA. I 1WH.41E mST*EIYtTATE ] vi TIMT IW0RM1TII Londra, 3 Noembre.—Oficiul Smulka n’ati putut vorbi de cât în numele lor proprio. Trebue deci a se aştepta să se vaza dacă discursurile împăratului şi ale contelui Kal-noky vor justifica limbagiul preşedinţilor delegaţiunilor. Londra, 5 Noembre.—Comitetul fe-deraţiunii socialiste a hotărât a renunţa la procesiunea proectată pentru ziua de 9 Noembre în cetate, fiind că poliţia a interzis’o, dar a decis să ţină în aceiaşi zi un mare meeting la Tra-falgar-square. Lordul Salisbury a refusat să primească deputaţiunea federaţiunii. Londra, 5 Noembre. — Standard speră că Sir White va convinge pe Sultan că ocupaţiunea Egiptului de Anglia este conformă cu interesele Turciei. Acelaş ziar adaogă că Anglia singură poate decide ora evacuării. Hanoi, 5 Noembre.— Trupele franceze ad ocupat Cobaug la 30 Oolombre fără a Încerca nici o pagubă. Reterslnirg, 5 Noembre. — Circulă ştirea că prinţul Nicolae din Mingrelia ar fi candidatul la tronul Bulgariei. D-RUL A. VIANU Dă consultaţiuni pentru boale de OCHI, URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară. Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lâturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl. MARELE HOTEL REGAL Gel mal preferat de luuiea aleasă Camere şi apartamente avantagiate luxos. Preţuri moderate. Servicul foarte îngrijit Sub aceiaşi admirislraţiune MARELE HOTEL UNION Iu centrul oraşului şi aproape de Palatul Regal, Ministere, Theatre şi cele mal importante case de Comercifl. Arangiat foarte convenabil cu pensiune sau fara pensiune. Preţurile foarte moderate. MARELE RESTAURANT UNION Bucătărie francesâ, română şi internaţională. CAFENEAUA UNION Cea mai Frcquentala din Bucureşti BIBLIOGRAFI E A ezit de zub presa zi ze aflu depusa spre vânzare la aduduiz (ralia ziarului „l.poea‘* zi la totl vânzătorii ei din provineie, revista NAZAL de d-nii I). R. Ro-zettl zi 1. Xegruzzl. I'retui unui exemplar un leu. Contra unui inundat postai sau murei postule ze trimite frauco. CASA DE SCHIMB ALRL GR. lONEStr & B. MĂRCI Strada Lipscani, \o. IE bia Bucureşti, 24/5 Noembre VALORI Scadenţa cuponelor Wr« curs media FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai i No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem ■ Imprum. Stern 1804 7 0/0 1MarlSep Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 Iul Agio ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 lmpr.or.B.cuprimelozf.20 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc. Ur. din las i5 0/0 Obl. Cas. pens. fr. 300. 10 1 1 Ian 1 Iul 1 Mai 1 No 1 Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem Mai No 811/2 94 1/2 881/2 106 16 25 751/2 96 34 104 1/4 871/2 ICI 1/2 931/4 84 1/4 76 215 4 EPOCA — 24 OCTOMBRE A VIS IMPORTANT PENTRU D A IW E A aparut de sub tipar carte intitulata : TOALETA FEMEILOR care tratează despre înfrumuseţarea fetei cu substanţe simple naturale, recomandate de higienâ şi medicină. A-ceastâ carte necesară orl-cârel doamne coprinde peste 100 reţete, de cart se poate folosi cn succes pentru înfrumuseţarea fetei, conservarea parului, dispariţiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţele prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnică aiAl acea veche căi şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparatiunea lor se poate face chiar tu fie-care casă, căci substenţele necesare sunt arătate In mod cantitativ. Lips i unei asemenea cârti era mult simţită şi apariţiu-nea ei.de astâ-zi, o facechiare a 11 prenumărată între cele d'ânltiQcărţl deBigienâ în limba română.Cu acest a doamnele vor fi scăpate de Întrebuinţarea apelor, alifieler şi şi pozilor, ce se găsesc pregătite In comerţ şi car) In genere nu fac de cât distrug fjumuseţea naturală şi cau-seazâ perderl ireparabile. Această importantă broşură eşitâde sub editura librăriei Universale «ZACHARIA NICOLAU» din Ploeştl se vinde la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esemplarul. In Bucureşti de vânzare la Ltbrâriele E. Graeve, 1. Hai-mann şi l-eon Alcalai. EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII T[RWT(II1IE RE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC IUCURESTI, — CALEA VĂCĂREŞTI Î5l, — BUCUREŞTI Se Insftrcinăzâ cu construc-tiunl de turbinesi mori cu preturi mal reduse de cAt acele ain Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu i piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3S00. Esecuteazâ ivpede orl-care lucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortim at de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. TVT:\ne deposit de fer, raiuri pentru vagonete dâonuville, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. LaFert6-sous-Jouar». REGIMUL DE LAXA AL PROFESORULUI DOCTOR J A E Gr E FI Recunoscut ca cel mal escelent W. DALIA T 1CUM IN URM). DE J.R Ut MtDICAl D N LON.RA CU MEDALIEDE AUR Sub-semnatil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi tn lână curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului. Del arăm că nu recunoaştem ca veritabile de căi flanelele ce se găsesc tn magasinul AUX 72, CALEA VICTORII 72 VIS-A VIS DE PALATUL REGAL DR JAEGER W. BENGER'S Soehne STUTTGART. PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA i i N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 CASA DE SCHIMB I. M.FERMO — 27. STRADA LIPSCANI, 27.— CURSUL BUCURESCI de la H Octombrie 1886 6 0/0 Renta amortisab. 5 0/0 •> perpetua . 6 0/0 Oblig, de Stat. . . 6 0/0 Ol*, de Stat drum de fior.......... 7 0/0 Scris. fiinc. rurale 5 0/0 >t& » 7 0/0 » » urbane 6 0/0 » » » 5 0/0 ■ » » 8 0/0 împrumutul cem. Ob.Cas.pen». l.iOdob). împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. « «Dacia Romania» * Naţionala........ • Credit mobiliar. » Constructiuni... » Fabrica de hârtie Argint contra aur. . . . Bilete de Ban. cont. aur Florini austriaci..... M UIMII............. Paris H luni.......... • la vedere......... Londra 3 luni ...... » la vedere........ Berlin 3 luni......... » la vedere........ Viena la vedere....... 941/2 92 881/2 104 87 3/4 101 1/2 931/2 841,2 751/2 48 31 1020 270 212 157 161/4 161/4 2.04 100 1/4 25.35 1.24 1/2 2.03 1/2 MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR Publicare limbistică săptămânală. Metodă pentru a tnvăţa singura scrie şi a vorbi limba franceză. Subscripţiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două luni l. n. 5. Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,2.5 bani tn mărci poştale. A eşit de sub tipar No. 6 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STRSDA DOROBiNTI OR. N°. 133 PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. V coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-cc mobilă sculptată şi nesculplală pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE I)E LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri cscepţiouale. Comandele se efectuează prompt după modele. tn bun Call-grafavănd câte-va ore libere, doresc a le Întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — A se adresa la Oficiul de Publicitate -România. /s. Strada ^Academiei. Bucureşti. ______ din Viile Slă-tincanu de la Valea Calugftreascft de vânzare 8 FRÂNG) VADRA in Strada Minervt i No. 4. DE ÎNCHIRIAT cu moaşele Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46. 22 Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă. Doritorii pol visila casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliel, saO la redacţia E-pocei. GASSA DE SANATATE — BUCUREŞTI — No. 41, Strada Teilor, No. 41 Luând administraţia casei de sănătate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generală că de azi Înainte Începe a foncţiona; orl-ce persoană bolnavă are dreptul de a reclama pe medicul care vocşte din acel ce aO aderat a 11 număraţi Intre medicii corenţl şi consultaţi. Sarcina de medic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-1 Dr. Teodorescu Florca asistai de d-1 Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise llasan. Pentru prospect sau aile informaţii se pot face cereri tnsciise (francate) safl de a dreptul tn localul Casei către sub semnatul Director: G. I. I.ivozeanu. 1886 Octombre 1.______________ DE ARENDAT Moşia LOMOTEŞTI-CALNAU; proprietatea d-lul Alexandru Lenş Philippesco, din judeţul llvov, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi Olteniţa, situată la jumătate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patru mii pogoane arabile, de cea mal bună cualitate de pământ, cu trei sate pe dânsa, cu duoa perechi case mari de arendaş, din care cele de la Lomoleştl suiit mobilate, cu han mare, cârciuma, magazii de bucate Incapatoare şi In cele mal bune condiţiunl, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rotii tn cea mal bună condiţiunc pe apa DAmboviţa ; Se arendează pe termen de cinci ani cu începere de la 8f. Gheorgc anul 1888; doritorii de a o lua In arendă se pot adresa la proprietar Calea Victorii No. bis. saO la d-nu Sevcscu Strada Minerva No. 16, In toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţă. (171) DE VÂNZARE SAU DE ÎNCHIRIAT chiar de acum Casa din Strada Brezoianu No. 47. Doritorii s6 se adreseze Calea Rahovel No. 187. IIE MIMAT d-lul V. Hiott din Slr. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d nu proprietar In toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţă până la (5 seară. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca pl. Câinişte. MORI FABRICI DE SPIRT APARATE ueCOGNAC T/IICl TARE ISLIBOUTZAI Pietre de Moara, curele si tote uneltelesi accesorii pentru exploatarea Fabricelor. Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Bucureşti, Strada Colfel No. 49 Modali ade x»ur, F^pusitiiinoa l «operatori lor 1MH:< HKMKM l I.OHI MAGAZINUL D. I. MART1N0VIGI No. 2, Strada Carol I, No. 2 Recomanda onor. public asortimentul seu de culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucâ re; cdo, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare lutulor Fabricatelor existente. — Prutul : fi fr. kilogramul — M. SCHWARTZ OPTIC STR! 0A CAROL I, NO. 22 Ochelari cu sticlele cele mai fine, fabricaţi dupe indicatiunile medicilor oculist). Conserve de toate nuanţele pentrn indul-cirea luminei, asemenea si tot felul de Ba-rometre, Termometre si grade medicale Diferite mesuri metrice ele , cu pretzuri 'oarte moderate. jCal. t iclorii Pal. Dac.-Rom. W+ LA ORAŞUL VIENA«8 A LA VILLE DEVIENNE vis-a-vis de I.ib. S o erei Recomandam onorabilei noastre clientelo peutrn Icftinutuic «I soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolarn frantzuzesc de toate calilatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matasc. Flanele, camasi si isniene de lâna după «hlrmiil profesorului l>r. (>. Jargcr. Gulere si manşele de olanda ultirnu fason. Mare asortiment de cravate ultirnu fason. Corselo frantzuzesli cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fidaututi. l-ayettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru peusiouate, oteluri k! restaurau tini. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS O Ii I-CLI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec O băutura făcută din lapte.care setntrebuinţează cu mare succes In Rusia, Englitera, ustria si Elveţia, In contra boalelor de piept mai cu seamâ, in contra oflicel. La O-îsa şi lângă Samara pe rtul Volga, sunt stabilimente speciale undemil de bolnavi se canal digestiv, Anemieţ Scorbut, Scrufuloara. locul cel mai escelent şi nutritiv, are proprietăţi Strada Lipscani No. 96 lănga Banca României Sobele acestei fabrici suut premiate eu cele d iutaiu prrmiuri: Vieua IKlIi, Hasel *877, Paris 1877. Seebsbans *877. VVels 1*78. Teplitz 1*78. Vieua 1SSO, Eger 1881 sl Triest *88* î Aceste sobe sunt întrebuinţate In Bucures.i in mai mult de 2000 case particulare, de asemeneamai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradii.a de copi', Societatea degm-nastic.a, Institutul Heliade, gara Filaret. Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala. Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand HOtel; In laşi, HOtel Trajan (85 sobei in şcoala militară si casarme. Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se ferească de schimbarea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, fie recomandate ca sobe Meidinger, constructiuno ameliorata sau Sistem. Numai acrie la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. oMEIDINGER-OFEN / HEIM7& GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI HOTEL EKSTEIN — GALAŢI — — STRADA MIHAI BRAVUL — Recomand Onorabil, voiajori Hotelul meO nuofl construit şi mobilat, situat pe str. Mihal Brav (Cuza-Vodâ) care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi tn centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate. (167) GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI CROITORIA MODERNA I. W E I C H Bulevardul Elisabelha PALATUL BĂILOR EFORIEI Mare asortiment de stofe fine englezesc! si frantzuzescl,croiala cea mai moderna după ultimele Jurnale PRIMA FABRICA DE UNIFORME furniHor alt âilur Ferate Române al Leniberg-Uernauizi-IaHi. „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica nutori/utu ile int riitulorul d-nul Prut. Meidinger pentru SOBE MEIDINGER H. Heim. Viena, I., Karnthnorstrasse 40 — 42 Patentă imp. req. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Prospecte- ea preturi reduse gi-utis sl franco. PRIMA FABRICA ROMANA DE KIFIR-KUMIS Austria desa trape riui volga, sunt stabilimente spci vindecă prin KIFIR-KUMUS. Probeletherapeutice făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit că KIFIR-KUMIS este un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarhăe, Cathar de stomac acut si cronic Catliar a intregului ulosa Hemoroide, şi fiind mţj-nvare, combate insomnia, stimu-. energia inimei şi a centrilor nervali scade secreţiunile canalului digestiv, ridica pofta de mâncare şi Ingraşe cu siguranţa asimilândusc foarte uşor, şi se întrebuinţează pentru laptarea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiatiţîţâ d-lui LescianofT renumitul fabricant dinRusia sa înfiinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care 'I recomandam publicului. Calitatea Kifirulni făcut de casa Lekianoff este analisat de d. Dr. Bernard directorul iaboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. Lukianoff a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa Lukianoff se bucura ssta-zi de clientela foarte intinsa,care din zi in zi se convinge caKIFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe. Depositul general actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lângă rondul al ll-lea unde a fost gradina jardin des fieures. Preţul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani.— Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei, — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. (MULŢUMIRE Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar la ficat, bronsit, iar unul a numit-o pe Romanic-tecnefes. Când nu pociuscoate flegma, mi se opreşte resufiarea si me coprinde o slăbiciune. In cât nu pociu face un pas. Doctorul, care mi-a uşurat durerile, m'asfatuit se beau Kifir-Cumis. De ia 20Septembre trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este : ca slăbiciunea sa tnputinat. încât umblu fara ca înecul se me poprească; flegma iese mal lesue si printraceasta si durerile s'au micşorat Sratuesc pe toti cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe cei. de anii mei 80, se se folosească de laptele Kifir-Kumis; iar pe doinnia-voastra, Domnule Lukianoff, ve rog se primiţi Încredinţarea recunostiinlci mele. I. D.VB1JA. Bucureşti, — Typografxa ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro