ANUL I No. 275. A DOUA EDITIUNE Y1X™ tSSSS' ^ Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE I\ BICI RISCI: Iji c;i-i Aiiministratiunci IA TlRl; Prin înm.Hto p .~ti!»*. Penlru t an 40 lei, 6 luni 20 lei. 3 luni iG lei. I\ STREI\AT.\TE: Li toate oflieielo |I0S tale diu Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDAOflONEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Grigore VENTURA Priai-redactor responsabil ANUNCKJRILE SE PRIMESC SUMAI l.A ADM1KISTRATXE Anuuciuri pe pag. IV, linia 30 bani. anunciuri si iwliune pe pagina t*via 2 lei linia l.A Ptltls: . - 'trjiirii.iiul CU t rur Smilmtrtrt 4ft AOMINISTRAŢIUNEA ffo. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 B ANI NTJMERUL APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE IN1P0IA2A 50 BANI UN NUMER VECHIU NU UITA TI (10\\E\TIIM (MUIU PREGĂTIRI ELECTORALE AFACERI COMUNALE REPLICA DOMNULUI FLEVA POLITITICA MISIR WHITE CE PROFESIE ARE D. ŞTEFAN BELU BARBU KATARGIU Mai funcţionează justiţia in tara româneasca ? Si «iaca mai funcţionează: Când se vor judeca acusalii din Râmnicul-V'elcei pe care guvernul cauta se-i omoare prin relele tratamente în închisoare? Când se va termina instrucţiunea deputat ului Oroveanu si a celor alţi implicaţi în atentatul dc la 4 Septembre ? Când se va lua mesuri pentru a se pedepsi vandalismul eserci-tat contra ziarelor România, l’Ind 6pendanoe roumaine st Epoca. Nu cum-va este porunca ca a-ceste afaceri se stea atârnate j pena dupe alegerile Comunale? NU U1TATI Trei septămâni ne despart de deschiderea Camerilor legiuitoare şi prima cestiune de care va trebui se se ocupe Parlamentul este conven-tiunea consulară cu Germania. Se ştie că proectul era pus în discu-ţiune, că raportul se citise când primul-ministru luă cuvântul spre a cere o amânare a discuţiunei din cauză că s’a ivit nedomirirî asupra interpretaţiunel unoradinstipulaţiu-nile conţinute în convenţiune. Prin urmare guvernul a recunoscut singur că lucrează cu uşurinţă într’o cestiune de o însemnătate capitală pentru ţară, semnând un act internaţional care pune pe România în rîndurile statelor barbare. Se recapitulăm în scurt disposi-ţiunile principale ale convenţiunei care lovesc în legislaţiunea, suveranitatea şi naţionalitatea noastră. Mai lnteiu este nesocotit principiul că forma actelor se regulează dupe legislaţiunea ţerel unde se face actul. Prin convenţiune, autorităţile consulare germane sunt competinte a face acte In cazurile în care sunt In joc interese ale supuşilor germani. Al doilea princip de drept pe care 11 loveşte convenţiunea este acela că imobilele sunt supuse legilor ţerel în care ele sunt situate. Convenţiunea dispune că se va aplica legile germane fără nici o restric-ţiune in privinţa imobilelor ce se vor găsi în succesiunea unui supus german. Or-cine înţelege urmările grave ce poate avea această disposiţiune. A treia disposiţiune primejdioasă conţinută în convenţiune este aceea prin care Intr’un mod indirect se eludează art. 7 din constituţiune. Căci se dispune că legile germane vor hotărî cine va fi proprietarul pe imobilele ce se vor afla în succesiu- nea unui german sub titlu de moştenire sau de legat. Prin aceasta se acordă străinilor într’un mod piezişi dreptul d’a dobândi imobile în ţară. Ceva mai mult, convenţia dă nu numai Germanilor dar şi supuşilor germani, adică tutulor acelor streini, şi prin urmare şi evreilor, care s’ar pune sub protecţia Germaniei, prin simplul fapt al înscrierel la consulat, dreptul d’a dobândi prin moştenire sau legat avere nemişcătoare în România şi prin urmare şi bunuri rurale, căci convenţia nu face nici o distincţiune între imobilele rurale şi cele urbane. Nu mal rămâne deci nici o Îndoială ci a-ceastă disposiţiune este contrară atât spiritului cât şi literei consti-tuţiunii noastre. In fine prin protocolul final se crează o nouă categorie de streini sub titlul de protegiaţl şi se stabileşte un privilegiu special în favoarea comunităţilor bisericeşti şi şcolare cari sunt sub protecţiunea Germaniei. Aceste aşezăminte sunt recunoscute ca persoane morale şi sunt sustrase acţiunel şi controlului legilor române. Aceste sunt disposiţiunile din convenţiune cari lovesc mai mult în demnitatea şi In drepturile noastre; dar mai sunt şi alte amănunte cari formează în întregul lor un complex de stipulaţiunl umili1oare şi păgubitoare pentru ţară. Am reamintit In fuga condeiului pericolele la car! guvernanţii noştri au expus ţara prin semnarea a-cestui act fatal şi umilitor, pentru a dovedi cât este de necesar ca cetăţenii se vegheze asupra acestei grave c stiunl. Guvernul şi coteria care îl încon-gioară ştiu bine că convenţiunea consulară este primejdia cea mare care le ameninţă. Ei ştiu că ţara s’a pronunţat în unanimitate contra acestui act de trădare naţională. Dupe închiderea sesiunei trecute ei s’au încercat prin ziarele lor plătite d’a apăra opera lor; dar au văzut că nu isbutesc. Atunci au schimbat tactica. Cuvântul de ordine dat presei o-ficioase a fost: tăcerea. Prin tăcere ei au sperat se adoarmă opiniunea publică ca se poată veni iarăşi prin o surprindere se smulgă consimţi-mentul Camerilor. Chiar manifes-taţiunile pe cari le-au înscenat cu ocaziunea aşa zisului atentat din strada Vâmei n’au avut alt scop de cât d’a distrage atenţiunea publică de la cestiunea convenţiunei consulare. Dar şi aci n’au putut isbuti; actele de selbătăcie comise de bandele zelosului prefect de poliţie au paralizat chiar de a doua-zi efectul momentan pe care l’ar fi putut produce comedia atentatului- In fine astă zi colectiviştii noştrii speră că luptele electorale pentru comună vor face ca cetăţenii se uite că convenţiunea consulară stă atârnată asupra ţerel şi că căprarii german! aşteaptă cu nerăbdare zioa în care vor putea fi stăpâni In România. Dar aceasta e cu neputinţă. Nu credem că regimul corupător al d-lul Ion Brătianu, a putut aduce naţiunea română într’o asemenea stare de înjosire. D. Dimitrie Sturdza a zis în discursul seu de la Curtea de Argeş că Românii au uitat a se jertfi pentru patria lor. Se probăm acestui linguşitor şi semenilor lui că vorbind ast-fel n’a esprimat de cât simţimintele josorite de care e plin sufletul seu, se’i dovedim că poporul român ştie se rabde multe, dar nu va suferi ca, prin uneltirele viclene a cîtor-va fiinţe slugarnice se se compro-miţă independenţa şi esistenţa acestei ţâri. G. V. DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS* Constunlinopol, 3 Noembre. Cale indirecta. — In privinţa Egvptulul, Anglia pare convinsă că nu va putea lucra cu folos de cât înţelegându-se întrun mod sincer şi direct cu Turcia. Sir White pare că lucrează în acest sens şi îndeamnă Foreiyn Offic iul să facă toate concesiunile Turciei pentru a ajunge la acest resu tat. Ast-fel ambasadorul englez ar cere numai garanţia liberii treceri în or ce timp prin canalul de Suez, care ar fi pus sub protectoratul esclusiv al Angliei penlru care ar abandona uşor restul Egiptului. Se asigură că toate personagiile politice ce se găsesc acum la Constunlinopol, ca d. Chamberlain, Gorst, Lawson, Col-lings, împărtăşesc acest mod de a vedea. Tirova, 3 Noembre. Cu toate că soluliunea crisel remâne încă foarte nesigură, se poate constata cu toate acestea că a intrat în calea de ne-gociărl. Tirnovn, 3 Noembre. Briganzii, cari ad atacat şi jefuit pe viceconsulul Austro-lingariel pe drumul Sofiei au fost arestaşi astâ-zl. Viena, 3 Noembre. Negociările cu delegal.il români asupra graniţelor aii losl descinse asla-zl la ministerul aiacerilor streine. Şase delegaţi Ausli-v.-1'ngari i-aii parle la negociârl. Pesta, 3 Noembre. Nemzet spune că nimeni n ar putea prevedea prin ce mijloace se va resolva cestiunea bulgăreasca. Cu toate acestea uu exista nici uu motiv pentru ca cine-va se se îugrijească. Ameninţările generalului Kauibars uu sunt considerate ca serioase. Generalul voieşte să intimideze guvernul bulgar a cărui atitudine a fost pana acum satisfăcătoare de şi se consideră ca inoportun de a pune la ordinea zilei alegerea prinţului. Copenhaga, 3 Noembre. Prinţul Valdemar pleacă mâine spre a se duce să stea cât va timp la Caunes. Londra, 3 Noembre. Ziarele englezeşti asigură că Turcia a încetat de a tace represiuiatiuul Angliei, în privinţa Egiptului. Hangun, 3 Noembre. Nouă sute de BirmanI aCi surprins şi ars oraşul Miuhla, noaptea trecuta. St. Peicrsbu-g, 3 Noembre. Journal de St. Petersboury spunecâ comunicarea olicială făcută ieri arată limitele răbdării şi moderaţiunil Rusiei,inspirate de dorinţa de a nu face pe bulgari respunză-torl dc relele fapte ale guvernanţilor lor. Trebue să sperăm că Regenţii vor înţelege că nu vor putea urma nepedepsiţi pe acostă cale. Liberarea ofiţerilor satisface o cerere esenţială a generalului Kauibars. Sfaturile ce vor 11 date deţinătorilor puterii, ’I vor aduce poate la o apreciere sănătoasă a si-tuatiunil şi a intereselor ţării. St. l’etcrsburg, 3 Noembre. Ziarele fac să reiasă gravitatea situa-ţiunil creată prin comunicarea ce guvernul a publicat-o ieri în privinţa Bulgariei. Ziarul Novosti, spune că câte-va puteri occidentale sunteausa că guvernanţii bulgari se îndoiesc despre posibi ilatca unei acţiuni energice a Rusiei şi adaogă că depinde de Europa ca Rusia să nu se angajeze într un mod nestrămutat. Novoie Vremia consideră ca evident că în caşul când generalul Kauibars va pleca, se vor lua măsuri efective pentru a pune în stare pe comandanţii nâvilor ruseşti, să îndeplinească misiunea lor nu numai la Varna, dar în tot principatul. Jurnalul rus din St. Petersbury exprimă aceiaşi opiniune, dar speră că situaţiunea se va înbunătătl şi că se va triumfa de reaua voinţă a aventurierilor din Sofia. PREGĂTIRI ELECTORALE Piatra Următoarea tidegramft a fost trimisă din Piatra d-luî ministru de interne. Ministru de interne Bucureşti Ingerinţa cea mal neruşinată In a-legerea delegaţilor Pietreni. Poliţaiul In mijlocul pieţil insultă pe alegători, ameninţându’i cu închisoare. Consilierul ce presidează biroul ia biletele alegătorilor ascunzându-le In mânică, şi înlocuindu-le cu altele din buzunar. Am reclamat procurorului, dar nu se mişcă de frică. Protestând, rog anchetă contra acestei invenţii de coţcărie electorală. Penlru conformitate Capitali l'alsdi Azi a venit primarul fln librăria lo-nescu şi a dat afară, lovind cu piciorul, pe alegătorul Niculae Mărgărit, iar poliţaiul l’a bătut lovindu'l cu pumnul peste cap. Iaşi Iată lista candidaţilor colegiului I, pentru consiliul comunal la Iaşi: 1. Alexandru C. ilavrocordat. 2. \ieoiac Casimir. 8. Alexandru l>■ Holbau. 4. Petru S. Papadopiilo. 5. George Panii. tt. Alexandru l.ivadldi. 7. Milfinde Tzonl. 8. Colonel V lainandl. !). (■rigori X. tineri. 10. Eiigenlu V t.liica Budcsti. 11. AI. tantaeuzîno-Pascanu. După propunerea comitetului electoral executiv, presidal de d. G. Mâr-zescu, această lista de candidaţi, a fost volută de comitetul Oposiţiunel Ieşane In şedinţa din 20 Oetombre, ţinulâ în casele d-lui Alexandru Cantacuzino-Paşcanu. Bârlad Partidul oposiţionist din Bârlad a convocat o intrunire publică, Sâmbăta 18 Oetombre corent In sala Casei Pro-prietaţei pe la orele 8 seara. Ca preşedinte al acestei intruniri fu proclamat de asistenţi, d-nul lacob Fătu , care mulţumi publicului, pentru onoarea ce T-a făcut. La aceasta intrunire au vorbit dd. I. M. Epureanu, şi N. Nico-rescu, care la finele discursului săli citi o listă de aproape 50 alegători, cari ad fost Însărcinaţi să compună comitetul electoral. Roman Citim în ziarul Roman : Alegătorii indirecţi al colegiului al 11-lea din Roman, nu sa Întrunit după cum fusese convocaţi Duminică 19 a corentel pentru a ş alege delegaţii lor, ast-fel că acest colegiu va fi representat numai de alegatorii direcţi. AFACERI COMUNALE INTERESELE CARCIUMARILOR Comercianţii de băuturi spirtoase aii fost cel mal greii impuşi de regimul actual în intervalul de la 1875 până acum. Nu cunoaştem o altă clasă de negustori care şefi avui să sufere mai mult ca denşil. S’ar putea zice că toate legile de im-posite, cari s’au urmat de la 1876 au fost Îndreptate tot In contra lor. Numai câte va ţifre ne încredinţează mal bine de cât or-ce despre această urgie ce a căzut pe bieţii cârciumari. In 1875, debitanţil şi fabricanţii de băuturi plăteau către fisc suma de lei 9,938,423. 76 afară de patentă. In 1886, dupe evaluările bugetului, aceşti contribuabili trebue să plătească tot către fisc: ici 14,750,000 adică un spor de mai bine de 48 0/q. Este şi firească aceasta măsura, de oare ce d. Ion Brătianu, n’a avut, pe cât să vede altă grije de cât se lovească în cârciumari, flind-că a întâlnit In sinul lor un element mal independent şi mal bănos. In adevăr în 1873-1875 comerciantul de băuturi spirtoase platia o taxă fixă de licenţa pe lingă patenta legiuită şi era lăsat In pace. Astă-zl s a păstrat taxa fixa de mal ’nainte, cu o scădere aproape neînsemnată, cu atât mai neînsemnată, ca ’i s a luat cu stânga Îndoit mal mult de cât cea-ce ’i se oferise cu dreapta — şi, pe lângă aceasta taxă fixă, ’i s a mal impus şi una proporţională de 20 0/0 asupra valorii locative a stabilimentului. Să luăm un exemplu. In 1875 un cârciumar stabilit Intr’un local c’o chirie de 3000 lei plâtia statului şi judeţului ca imposite directe: Licenţa. 1400 lei Patenta. 300 « Căi de comunicaţie. 18 « Zecimi comerciale 30 « « judeţene 171 80 Prestaţie. 12 « 1.931 «80 In 1886 acelaş cârciumar plăteşte, către stat şi judeţ numai, bine înţeles: Licenţă fixa 1200 lei „ proporţion. 000 ,, Patenta 300 „ Cai de comunicaţie 6 ,, Zecimi comerciale 30 ,, „ judeţene 241 ,, 20 ,, pentru drum. 210 ,, „ de percepere 210 ,, 60 2,797 80 Cu alte cuvinte, acelaş negustor plăteşte anual către stat şi judeţ, un spor de contribuţium directe de : lei 800, adica numai la dările directe creşterea lor este de aproape 44 1/2 0;() Acest spor devine şi mal mare daca ţinem socoteala de urmăriri, amende, confiscări, constatări ilegale, etc. etc. Iată cum tratează d. Ion Brătianu pe cârciumari. Chiar Înainte do a vorbi de dările comunale, cari au fost sporite, precum vom vedea, în aceiaşi proporţie ; chiar înainte de a arăta sporul din dările indirecte, pot vedea lesne d-nil comercianţi de spirtoase, din cele ce preced, daca e în interesul averii lor să mal voteze In alegerile viitoare pentru candidaţii guvernului. REPLICA G1"1 FLEVA Primim de la d. Fieva următoarea scrisoare: Domnule Redactor, întâmpinarea mea la cele scrise în ziarul d-voastra în privinţa împrumutului de 16 milioane, a ridicat o adevărată furtună. Atât d. Gr. Cerchez, ajutor de primar al Capitalei, cât şi mai mulţi d ni Bancheri, din care unii censorl la Banca Naţională, au găsit de cuviinţă ca să răspunză. înţeleg răspunsul amicului med Cerchez, care fiind însărcinat In lipsa mea să ’mi ţie locul, a putut lua ca zise la adresa sa, ceva din ceea ce am scris, lucru ce mă grăbesc a o declara In public, nu a fost de loc în intenţiunile mele. In privinţa d-sale m’aş fi mărginit la această simplă declaraţiune. Dar flind-că cele ce a publicat ad aerul a mă î^usa pe mine şi a arunca asupră’mi, în ce priveşte împrumutul, o paternitate care, or-cât ar fi de glorioasă, dupe d-sa, pe mine nu mă priveşte, mă simţ dator a face oare care observaţiuni. E adevărat ceea ce arată d. Cerchez, că In urma diferitelor tratative Consiliul comunal ia care am referit In cele din urmă, a dat, pe când eu mă aflam In Bucureşti, votul de la 14 Iulie, prin www.dacoromanica.ro EPOCA — 2i OCTOMB iE care decide a se încheea convenţiunea prntru un împrumut în streinâtate, pe bazele propuse de sindicatul format de Banca Naţionala Dar în ce acest lucru dărâma atât afirmarea mea c* am încercat realisarea unui împrumut în ţarfi. şi ca n‘am reuşit din causâ că Banca Naţională 'ml-a refusat concursul eî, cât şi aceea că am plecat lăsând cestiunea pendinte, când este constant că contractul s a încheiat în lipsa mea cu mu't mal târziQ la 28 August 1884 şi facerea lui nu era ceva obligatorul în mod fatal şi irevocabil, căci se mal putea chiar reveni la con-silifl ? Admit asemenea ceia ce arata d. Cerchez ca banca a făcut propunerea el de a cumpăra aurul, tot pe când mă aflam ed In Bucureşti. Dar ce aro a face această propunere a băncel care nu ne angaja la nimic, cu priimirea el de consilia care priimire s'a făcut dupe plecarea mea la 18 Iulie, şi cum pot fi eQ respunzator de dânsa ? Este eronată însă afirmaţiunea ce face amicul med d. Cerchez ca agiul, a cărui Ouctuaţiune Banca propunea s’o ia asupra ei cu aproape 30 0 de abia se ivise atuncîpe piaţa noastră. Aceastanu este esact. El era deja urcat la 20 Iulie la 5 şi 30 0/0 şi ajunsese la 19 August când s’a iscălit contractul, la 0şi 20 0/0. Aceasta se poate constata In mod oficial din cursurile publicate în «Monitorul» la acea epocă. Or, este constant că vînzarea aurului la 19 August cu mal puţin de 3 0/0, când el era 6 0/0 pe piaţa, cauza comunei o pagubă imediată de 500,000 iei; şi dacă cel în drept, deşteptaţi la timp, prin referatul contabilului, cum o afirma d. Cerchez, ad persistat în cele hotărâte mul nainte, pentru ce ia d-sa asuprâ’şl o imputare care nu 11 priveşte, şi ce este mai strania, cum o aruncă asupra mea când ed nu eram în ţară şi când ştie ce aş fi făcut de aş fi fost aci. Câcl spune singur ca încă de la 23 Iulie ed cerusem a nu se mal încheia convenţia, lucru ce şi d-lul şi banca ’ml ad telegrafiat câ este imposibil, din causa câ votul Consiliului se comunicase bancherilor în stră-inâtatc. Cât pentru telegrama mea prin care cer a nu se iscăli convenţia cu banca pentru cumpărarea aurului, d. Cerchez mă sfidează de a proba că a priimit’o Înainte de iscălirea contractului.Nu contest, dar în tot cazul cel mal bun mijloc pentru a se restabili adevărul, ar fi să se presinte telegrama în cestiune, care trebue negreşit să fie la dosar, şi să se confruDteze data ei cu data de 19 August a iscalirel contractului. Aceasta văz cu regret că nu o face amicul med d. Cerchez; până atunci menţin cele ce am zis, încrezător In memoria mea care foarte rar mă lnşala, declarând în acelaş timp că nu a intrat în gândul med 85 acuz pe d. Cerchez de vre o incorectitudine. Cred de prisos a răspunde la cele zise în privinţa condiţiunilor propuse de bancheri pentru facerea împrumutului In ţară, condiţiunt care dupe d-nu Cerkez nu putead fi admise de Banca Naţională ca contrarii statutelor. Mă mir cine a procurat amicului m< â d. Cerkez toate acele detalii pe care ed nu le-am cunoscut până sstă-zl şi ceea i ■ ce mă miră şi mai mult este pentru ce Ie amestec* într’o discuţiune ce nu | a deschis’o negreşit în scopul de a apăra Banca Naţională şi a justifica atitudinea el, în această împrejurare ? Trec acum la răspunsul ono,\ bancheri din capitală. Pe acesta vă mărturisesc că nu îl înţeleg. Mi se spusese de cine-va că Banca insistă pe la toţi baccheril şi adună iscăliturile lor pentru un răspuns la cele scrise de mine, dar nu puteam concepe cum s’ar presta d-lor la aceasta când persoanele pe care nu le citam nu avead nici un rol, şi cele cu care vorbisem nu pu-tead tăgădui conversaţiunea ce adavut cu mine. Cu toate acestea lucrul s’a întâmplat. Onor. bancheri care sub patronagiul Băncel Naţionale s’au constituit în sindicat pentru efectuarea împrumutului municipal aşa cum ’1 a voit Banca, vin şi, negreşit tot dupe insistenţele el, se constitue de astă dată în sindicat pentrd a’ml răspunde şi a’t lua apărarea. Nici se poate esplica alt-fel, această demonstraţiune tardivă şi într’alt-fel nejustificată. In adevăr: pentru ce persoane a cflror nume nu ’l-am citat de loc găsesc da cuviinţa să se amestece şi pentru ce acele pe care le-am citat simt nevoe să răspuuză când n’am spus de cât adevărul, care era şi foarte măgulitor pentru dftnsele?Şi dacă 'mi ar fi răspuns măcar ca sâ mă contrazică, dar ele nu fac de cât să confirme zisele mele. Ed am zis tn înltmpinnrea mea că m’am crezut dator ca primar să dac apel la capilaliştl din Bucureşti pentru realizarea unul împrumut In ţară şi pentru aceasta m’am adresat personal la d-nil Elias, Zerlendi, Marmo-rosh Blank; că d-lor ad arătat cea mal mare încredere în comuna Capitalei şi ad declarat că sunt gata să subscrie împrumutul cu condiţiunea ca Banca naţională va presta concursul el. Ce zic aceşti onr. d-nl prin răspunsul d-lor? Nu contestă că m’am prezentat la d-lor dar zic că m’am prezentat ca persoana privată nu ca primar cu propuneri o-ficiale. Acestea sunt fineţe ce n’au nici o importanţă. întâia aceasta nu este nici poate fi tocmai esact. Daca este a-devărat, ca nu le-am făcut propuneri oficiale apoi este tot atât de adevărat că nu m’am presentat la d-lor de cât ca primar, pentru că daca nu venaem să le propui a face cu d-lor o speculă sad o afacere ci, cum o recunosc singuri numai sâ’1 consult, să’I întreb daca sunt hotărtţt să ia parte la subscrierea unul împrumut In ţară, apoi In ce calitate puteam face o asemenea demarşă, de nu în calitatea mea de primar al Capitalei ? Aceşti on. d-nl mal rpcunosc că mi-ad declarat câ un Împrumut în ţară nu este imposibil, daca va da concursul şi Banca naţională.—Or ce am zis ed alt ceva de cât aceasta?In fine aceşti onor. d-ni mal adaogă, câ Banca Naţională nu le-a refuzat nici o dată concursul el pentru facerea unul lmpru mut în ţară. Dar de sceasla era vorba în întîm-pinarea mea ? Era vorba de concursul ce ar fi cerut d-lor sad de concursul ce am cerut ed Băncii Naţionale ? Eu am spus câ după Ce am avut convorbiri cu unii din d-ior am comunicat aceasta celor ce conduc Banca, şi că el mie ca pritn&l* ’ml-ad refusat concursul ei. Istă lucrul de care m’sm plâns, şi care constitue grieful ce nu pot uita, căci am convingerea câ de la această împotrivire a resultit pagubele ce încearcă astă-zl comuna. Tot cc am zis, este dar confirmat chiar de onor. bancheri cu cart am vorbit şi nu este nici poate II coutrazis de acel cu cari n'am a\ut nici o vorbă. Aclul colectiv al d-lor, nu are după mine nici o greutate. El nu însemnează alt ceva de cât că presiunile nu lipsesc, din nenorocire, nici tn lumi a financiară, şi cu toată consideraţiunea persoanelor subscrise tn set 1 set, şi a capitalelor ce ele represintă, aclul In sine nu este mai puţin uu fel de pan-dahusâ, sau certificat ie bună purtare ca acelea ce se dau adesea de nevoe sau de complesenţa. El nu apară nici .ajută de loc, pe cel ce l’ad solicitat. Primiţi, domnule redactor asigurarea osebitei mele consideraţii. V. l-leva. I BULETIN EXTERIOR POLITIC» LUI S!R WHITTE Pare că una din cestiunite europene cari ameninţa să provoace compliea-ţiunl destul d ţ grave, e pe cale d a se rcsolva într’un mod paclnic. E \orba de cestiunea Egiptului. Sâ ştie că de cât-va timp încoace evacuarea Egiptului de câtiâ trupele engleze era pusă la ordinea zilei. Se zicea chiar c& există o Înţelegere Intre mat multe puteri spre a sili pe Anglia a părăsi posiţiu-nea ce o dobândise In Egipt prin inter-venţiunea amânată de la 1882. Iniţiativa campanii diplomatice contra Angliei se atribuia Eranciei şi se z!cea i chiar că această campanie era resul- ; tatul unei alianţe secrete tntre Rusia ’ şi Francia, alianţă prin care Bulgaria sâ abandona Inrăurirel ruseşti şi, în schimb, Rusia să obligă a susţine pe Francia In cestiunea evacuărel Egiptului de câlreenglezi. Trimiterea la Berlin din partea guvernului francez a u-nui om de încredere ca d. Herbette şi primirea mat mult de cât cordială ce i s’a făcut de împăratul Wilhelm, ad dat loc Ia presupunerea că politica germană va ajuta silinţele acelor puteri curi voesc să pună pe Anglik în întârziere da părăsi Egiptul. Dar toate aceste combinaţiuni nu erad bazate de cât pe presupuneri mai mult sad mal puţin întemeiate ale ziarelor europene. Nici un fapt, nici un demers oficial nu venise se confirme existenţa unul litigid între Anglia şi alte puteri în privinţa Egiptului. Această tăcere era firească, câcl Turcia care este puterea cea mal interesată In cestiune părea câ sta indiferenta şi aştepta ca lucrurile sâ între pe o cale bine definita. Politica engleza s'a folosit de această situaţiuue şi, tn loc d’a intra în negocieri cu cele-l-alte puteri, ea s’a adresat direct Turciei crezând cu drept cuvânt câ modul cel mal eficace d’a eşi din dificultăţile cari ar putea sâ fi provocate prin cestiunea EgiptutuT, este d’a se î nţelege cu Turcia. Adoptând această atitudine, poiitiea engleză a voit să obţie un îndoit folos. Făcând Sultanului concesiuni în cestiunea Egiptului ca a crezut câ parali-seazâ acţiunea Franciei la Constanti-nopol, şi tot o dată a căutat să tmpe-dice pe Turcia d’a se arunca în braţele politicei ruseşti în privinţa Bulgariei. Se vede ca Sir White a avut dibăcia d’a se pune pe acest tărîm îndată după sosirea lai la Constantinopol, făcând sublimei Porţi nişte propuneri prin cari Anglia oferă să părăsească Egiptul sub condiţiunea ca canalul de Suez să rămâe sub protectoratul el esclusiv şi ca navele de reşbel engleze se poată trece prin canal tn or ce timp. Este vorba pentru Anglia d’a ’şî asigura calea Indiilor şi Egiptul nu e pentru dtn-sa de cât o elapă a acestei căi. Naşte acum tntrebarpn dacă puterile vor ad-mile un asemenea araqjament ce s’ar face între Anglia şi Turcia. Canalul de Suez a fost privit tn tot d’aunade Franţa şi chiar de alte puteri ca o cale internaţională şi neutră. Nu o probabil că ele vor permite ca Angliasâfacadin elunaltGibraltar care ar închide celor Ta'te puteri calea mărilor asiatice. Cestiunea canalului de Suez nu se poate deosebi de marea cestiune aorienlulut şi cu toate sforţările Iul Sir Wliilte, no credem că evacuarea Egiptului se va pune pe tapet, V. INFORMATIUNI Mâine vom publica Manifestul pc care Comitetul Coaliţii il adresează Alegatorilor, in vederea Alegerilor Comunale. X Din Severin ni se scrie câ succesul oposiţiei la viitoarele alegeri comunale este aproape sigur. Lisla oposiţiei se compune diu lot ce are judeţul şi comuna mai distins şi mai cu greutate, ca d-nii Ila-riu Isvorunu, Anastasiu avocat, Ap. Ghiculescu mare proprietar şi comerciant, Serbănescu, Trăila şi Jianu negustori do frunte. ____ X La întrunirea colectiviştilor ţinută aseară la Bursă, pentru alegerile comunale, a fost de faţă foarte puţină lume. u vorbit d-nii Ştefan Petrescu, Bibicescu, Vlădescu, Demetrian şi Robescu. Nu s’a putut încă forma o listă de consilieri. X România Liberă află că în consiliul de miniştrii care s’a ţinut eri la Sinaia sub preşedinţia Regelui, a fost vorba de politica exterioară, întru cui priveşte întorsătura ce se dă evenimentelor din Bulgaria. X Uu consiliu de min'ştril s’au ţinut azi la Ministerul de Interne sub preşedenţia d lui I. C. Brâtianu. X Noul Ministru al Serbiei la Bucureşti a plecat la Sinaia pentru a pn -senta M. S. Regelui scrisorile sale de acreditare. X D. Vizanti, raportorul proecluluî de 1. ge asupra reformei tnveţâmăn-tuluî, a sosit in Capitală. Domnia sa a lucrat cud. Sturdza Ministrul Instrucţiei şi Cultelor. 4 CRONICA Ce profesie are «l-l Ştefan Belu? Nc-am întrebai adesea, ca ce profesie sC aibă d. Ştefan Belu, ce’l mal zice şi Bell io ? Ştiam că acest onorabil cetăţean este deputat, ca face servicii însemnate partidului, că a făcut servicii şi mal însemnate răposatului Gorciacoff; mal ştiam că d. Bellio a fost ultra-revisionist, că are ide uri In politica şi câ, lipon, joacâ un rol In ţară. Dar ceea-ce n'am putifl afla vre-odată, este : ce meserie are d. Ştefan Bellio. Mulţi răd-voitorl act insinuat multe şi mărunte pe'socoteala onorabilului socru al onorabilului d. Ion Câmpineanu, dar nimenea, absolut nimenea n'a putut afla în mod pozitiv ce meserie are d. Ştefan Bellio. Se pare îns£ că viitoarele alegeri comunale, pe lângă alte rezultate ce vor da şi pe lângă alte consecinţe ce vor avea, mat eraQ destinatea lămuri şi situaţia d-lul Bellio tn faţa societăţel şi a nedomirirel generale. Aşa în listele electorale comunale, tipf-rite acum în urm ,cetim câ la Secţia II, suburbia Popă-Cosma, va vota şi d. Ştefan Belu,domiciliat pe Strada Victoriei No. 109, de profesie Libera. Aceasta e o adevărată descopeiire. D. Ştefan Bellio având j profesie liberă!!?!! Acuma remâne de întrebat care se fie a-ceasta profesie. Advocat sfi fie d. Bellio ? Dar advocat nu ’1 ştio se fie, şi apoiJD-sa vorbeşte atât de prost şi atât de caraghios că nu poate deschide gura de cât cel mult la Cameră, sad în faţa vre-unuî sufletul maichi careia ’i face curte. Inginer se fie d. Bellio .^NicI inginer nu 'ml vine se crez că ar fi d-sa, căci pânâ as-tâ-zl nu ştid se fi măsurat alt-ceva de cât trotuarul pe subt ferestrele frumuseţilor dupe care a suspinat. Artist se fie d. Bellio ? Dar ce fel de artist se fie } In pictura, bunâ-oară nu prea are reputaţia se se priceapă şi nu cred că pentru singurul motiv că ’şî văpseşte barba, se poată trece In rândul acestor artişti. In sculptură nu trece nici drept executor nici drept cunoscător măcar,şi statuele Înaintea căroraa stat|d-sa în admiraţie n’ad fost nici o dată de marmură ci In tot dauna de carne şi de oase. Ce profesie liberă se aibă atunci d. Bellio ?.... Iată întrebarea ce mC simt dator ca s'o a-dresez Primăriei Capitalei, care a înscris pe d. Beilio în listele electorale cu această profesie. Radu fandară. FOITA ZIARULUI ,fEP0CA“ 9a" (4) BARBU KATARGIU (Urmare) II. , Daroposiţia sar contra lur Bibescu nn era sistematică şi prin urmare nu mergea până la extreme. El dorea îndreptarea nu căderea principelui, pe care pe de o parte interesele sale personale, pe de alta răii săi consilieri II împingead pe^alea pieirii. De aceia el nu dede mâna cu revoluţiunea contra lui Bibescu şi nu aprobă cu nici un chip măsurile violente pentru pretinsa regenerare a ţării. El vedea în oamenii de la 1848 nişte tineri entusiaştî, lipsiţi de experienţă politică, admiratori înfocaţi al instituţiunilor franceze şi cunoscători superficiali ai maret revo-luţiunl. E! nu credea câ o transformare radicala a instituţiunilor noastre ar putea stârpi abuzurile şi produce rezultatele, pe cari le doreati cel mal sinceri dintre revoluţionari. El era conservator In cel mal frumos înţeles al cuvântului, şi a nume credea că dreptul public ca şi cel privat, ca să ue naţional, trebue să fie nu rezultatul unor importaţiunl streine sad fructul unor născociri de cabinet, ci produsul organic al gândirii şi activităţii popo ruhn întreg. Ca şi limba, arta, religia, instituţiile unul popor trebue să iasă nu din manualele filosofilor politici de peste graniţă, ci din complexul vieţel sale publice şi private,Pc de altă parte, teoreticii de la 48 îşi închipuiad că Românii nu trăiseră şi nu lucraseră până aci, şi că adevărata lor viaţă socială trebuia să Înceapă de la 11 Iunie 1848. El îşi representad pe Românii de atunci ca o pastă moale, maleabilă, capabilă de a lua or ce formă sub mâna lor mâeastră, ca şi cum ar fi eşit atunci pentru prima oară din pădurile vechel Dacii. Katargiu credea din contra, că Românii erad un popor, că avead un trecut al lor şi ca legiuitorul Înţelept trebuia să ţie seama de singularităţile, temperamentul, aptitudinele, credinţele, chiar prejudiţiele lor. Precum un copacid păstrează In numărul stratelor, tn forma noduril or sale, urmele Împrejurărilor ce ad contribuit a '1 forma, de asemenea un popor păstrează în limba, obiceiurile, particularităţile sale,urmele influenţelor cărora el datoreşte existenţa sa. Pe aceşti Ro-mâui trebuia sâ ’I aiba In vedere adevăratul legiutor, pentru ei trebuia să chibzuiascâ şi să alcătuiască o constituţie, iar nu să scrie In câte-va minute o constituţie copiată dupe cele aflătoare In Europa. In scurt, el nu avea nici o Încredere tn isbânda revoluţiei, nu atât din cauza împrejurărilor din afara cart nu o fuvorizad, cât din cauza neînţelegerilor şi tendinţelor cu totul opuse ale deosebiţilor capi co ’şl îm-pnrţead autoritatea şi influenţa. De a-ceia, pe când Guvernul provisorid şi Locotenenţa domnească îşi perdea timpul cu ordine ce remâneau neexecutate şi cu acuzaţii reciproce de trădare, Katargiu trecea pe la Braşov în Austria, de aci în Franţa, apoi Ia Eaglitera şi In alte state ale Europei, căutând a cunoaşte pe bărbaţii lor eminenlţ, a studia instituţiile lor, a le observa funcţionând şi a trage dântr’ânsele învăţăminte pentru patria sa. In Braşov, el întâlni pe Bibescu amarât de cele ce se petrecead în ţară şi întristat în a-dâncul sufletului ca n’a urmat pove-ţile amicului său franc şi leal. «Dacă te aş fi ascultat, II zise Principele plin de mâhnire, n’aş fi ajuns aci.» Dar aceste regrete erad tardive ; evenimentele se precipitau cu o repegiune neaşteptată şi revoluţia cădea la noi, fără a produce ait-ceva de cât o comoţiune nefolositoare şi câte-va victime nctrebuin-cioase. Dupe restabilirea ordinei legale la 13 Septembre 1848, Katargiu se întoarse m ţară aducând cu sine o mulţime de observaţiuni ce făcuse asupra popoarelor pe cari le visitase şi, până la oare care punt, studiase. La 21 Oc-tombre acelaşi an, el fu numit din nou Director la departamentul dreptăţii, funcţiune pe care o împlinise cu atâta dpmnitate sub domnia lui Bibescu. In decretul său, Caimacanul C. Canlaco- zino sc exprimă în termenii cel mal măgulitori pentru integrul funcţionar, lata Cuvintele ordinului de numire: «Dumnealui Clucerul Barbu Katargiu fiind cunoscut că, îu vremea cât s’a a Hat director la cinstitul deparţament al dreptăţii, a avut osebita stăruire pentru stârpirea neorânduelelor ce se urmafl la partea judecătorească şi urmarea dreptăţii dupe legiuirile în fiinţă, precum asemenea şi că cinstea şi a d-sale capacitate îl cer Iu lucrările cele mal seri sase ale Statului, şi în vremea de acum Căimâcamia, simţind neapărata trebuinţă ce este de a avea în ajutorul săd pe d. Clucer Katargiu, îl orândueşte In asemenea post de Director.» i) Efectele acestei numiri se văzură îndată în foaia oficială, care de aci înainte se umplu de măsuri şi ordonate privitoare la administraţia justiţiei 2;. Tot în anul 1848 Decembre 2, Katargiu este numit membru suplimentar Ia Sfatul Visteriei împreună cu marele Ban A. Filipescu, marele Vornic A. Scarlat Ghiea şi marele Logofăt C. A. Şuţu «spre a se chibzui şi rosti asupra măsurilor cc se cuvin a se lua şi păstra In executarea mijloacelor hotărâte pentru rafuirea datoriei ce Vistieria va face pentru aprovizionarea trebuincioaselor spre îndestularea Impărâteş-tii armii ruseşti aflate In Principat».3) 1) Buletin, 1S48, p. Î19. Buletin, 1848, p. 23 5, 236, 244, 250, 269,276, 283 ; anul 1849, pp. 20, 23, 47,48, 50, 72, 75, 79. 86 etc. 3; Buletin, 1848, Decembre 2. Sub domnia lui Barbu Dimitrie Ştirbei, Katargiu păstră cât-va tim funcţiunea de director al departamentului dreptăţii, pe care o exercitase în cursul mai multor ani cu o inteligenţă şi o integritate exemplara. La 13 Decembre 1849, el fu înaintat la rangul de Vornic de poliţie şi urcă repede scara ierar-chiei regulamentare, pânâ când, sub Căiuiăcaima de trei,ajunse Logofăt,una din cele mai înalte distincţiuni la care putea ajunge pe atunci cine-va. Ştirbei, ţinând seamă de serviciile 0-minente ce Katargiu adusese ţării în lunga sa carieră II numi judecător la înalta Curte, de unde el demisiona la 7 Ianuarie 1850, nu ştim diu ce cauza anume. Adevărul este că el făcea Domnului o oposiţinne, care, fără a fi sistematică,, nu era mat puţin de temut. Este ştiut că Divanul instituit prin convenţia de la Balta Liman era un fel de Obştească Adunare compusă în mare parte din funcţionari înalţi, Intre cari unul diu cei mat importanţi era Barbu Katargiu. De cât-va timp Ştirbei recursese la mijlocul de a destitui pe acest consilier recalcitrant înainte de convocarea Divanului şi de a ’l ţinea departe de guvern până la terminarea sesiunii, dupe care 11 chema din nod în funcţiune. (Va urma) www.dacoromanica.ro [ EPOCA — 2* OCTOMRRE 1 3 PUBLICITATE! ZIARULUI „ EPOCA“ Tlragla 0,000 de Tul ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia IO bani Anunciuri şi reclame pe pagina .111 linia 2 lei. 1. Ileuisebe Ve-rcinshiuik si la la d-nil Dutsch- kn et t'-uie. Preşedintele consiliului de administraţie Ionii Marghiloman. LIBRĂRIA S0GEC & C'IE 7. alea Yietoriei, 7. A eşit de sub presă a doua ediţiune a Manualului de geografie pentru clasele primare elaborat de d. Nicolae Mi-chălescu. Această lucrare, premiată de Societatea geografica româna şi aprobată de ministerul instrucţiunii, coprinde trei părţi : 1. Un manual model, destinat a servi tn orl-ce scoală din ori-ce comună pentru rlasa II primară, ilustrat cu mal multe figuri şi chărţl pentru înlesnirea Învăţământului; preţul 30 bani esem-plarul ; 2. dJn manual de geografia României şi a (eri/or vecine române, pentru clasa III primară, cu ochartă; preţul 40 bani esemplarul; 3. Un manual dc geografie pentru clasa IVprimară, cu chârţi bine esecutate şi ligibi’e, ceea ce lipsea în ediţiunea precedentă; preţul 75 bani esemplarul. Se pot procura pe aceste preţuri de la şi prin toţi corespondenţii noştri din ţară. ASIV IMPORTANT I)c* vă ii/, are casa unde se află clubul militar Calea Victorie 2 şi 4. Venit 10000. preţul 500000. Creditul funciar 200000. De văn/.nre un frumos loc tn fundul alei Eldorado str. Posta-Vache. De inehir'nt două prăvălii mari Caiea Victorii No. 82. De închiriat fiolei Susain tn Predeal, 20 odăi. - A se adresa la d. inginer Boltea str. Pi- tar-Moşu No. 5,_____________________ D-RUl Ă. VIANU Dă consultafhmî pentru boale de OCHI, URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară. Bncureştl, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lâlun cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl. MARELE HOTEL REGAL Cel mal preferat de lumea aleasă Camere şi apartamente avantagiale luxos. Preţuri moderate, Servicul foarte îngrijit Sub aceiaşi admiristraţiune MARELE HOTEL UNION In centrul oraşului şi aproape de Palatul Regal, Ministere, Theatre şi cele mal importante case de ComerciO. Arangiat foarte convenabil cu pensiune sau fără pensiune. Preţurile foarte moderate. MARELE RESTAURANT UNION Bucătărie francesă, română şi internaţională. CAFENEAUA UNION Ceti mui frcquoiitala din Bucureşti BIBLIOGRAFI E A esit de suh presa si se afla depusa spre vânzare lu adininis Iratia ziarului „Epoca** si la iotl venzatorii ei din provincie, revista YA/. VI de d-nii I). II. Ito-selli si I. Aegruzzi. Preţul unui exemplar un leu. Contra unui niaudat postai sau uiarci poştale se trimite franco. CASA DE SCHIMB ALKX. GR. iONESCl k B. M4RCL Strada Llpocaiai, K». 16 bis Bucureşti, 23H Noembre VALORI |8cadenţa cuponelor Târg curs mediu FONDURI DK STAT ROMAN Renta rom. peu 1875 5 O/Oll Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Renta rom. (rur. con' 6 0 0 1 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 f Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1861 7 0,0 1 Impr. Openbeim 1866 8 0/0 1 Agio împrumuturi de ouase Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pene. fr. 300. 10 Ap 1 Oc Ap 1 Oo Mai I No lan 1 Iul Idem MarISep Ian i lui Ian t Iul Mai 1 No Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem Mai No 91 1/2 P41/2 881/4 106 1630 751/2 95 1/2 36 104 87 1/2 iOf 1/4 93 1/2 84 1/4 76 216 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 24 OCTOMBRE AVIS IMPORTANT PENTRU DAME A aparut de sub tipar carte intitulata: TOALETA FEMEILOR care tratează despre înfrumuseţarea feţei cu substanţe simple usturate, recomandate de higienâ şi mediani. A-ceastft carte necesara ort-ca ret doamne coprinde peste 100 reţete, decari se poate folosi cn succes pentru înfrumuseţarea feţei, conservarea parului, dispariţiunea pes-Iruelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnica alâî acea veche cât şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparaţiunea lor se poate face chiar în fie care casă, căci substenţele necesare sunt arătate în mod cantitativ. Lipsa unei asemenea cărţi era mult simţită şi apariţiu-nea et.de asti-zt, c facechiare a fi prenumărată Intrecele d'dnlîifi cărţi deHigicnă tu limba română. Cu acâsta doamnele vor ti scăpate de Întrebuinţarea apelor, alifieler şi şi pozilor, cc se găsesc pregătite În comerţ şi cari tn genere nu » 8 0/0 împrumutul cem. Ob.Cas. pens. 1. lOdob). împrumutul cu premio Acţiuni bancei nation. » «D&cia-Romania» » Naţionala........ » Credit mobiliar. » Constructiuni. . . » Fabrica de hftrtie Argint contra aur. . . . Bilele de Ban. cont. aur Florini austriac!....... m unt ii 94 1,2 92 881/2 104 81 3/4 101 1/2 931/2 841/2 751,2 48 31 1021 270 212 157 161 4 16 k 4 2.04 Paris 3 luni.......... » la vedere........ Londra 3 luni......... » la vedere........ Berlin 3 luni......... » la vedere........ Vieua la vedere....... 100 1/4 25.35 1.24 1/2 2.03 1/2 MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR Publicare limbistică săptămânală. Metodă pentru a tnvifa singura scrie şi a vorbi limba franceză. Subnripţiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două luni l. n. 5. Se trimite după cerere un nttmer specimen contra 0,25 bani tn mărci postate. A eşit de sub tipar No. 6 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STRADA DOROBANŢI, OR. N°. 133 PRIMUL ATELIER DE lElYIPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri excepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. I n bun Caii- __________graf având câte va ore libere, dorcBC a le întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — A se adresa la Oficiul de Publicitate «Bo-mdnia« /8, Strada ^Academiei. Bucureşti. uiv i mm din vuie su-\l.\ I M IIII tineanu dc la Valea Calugawască de vânzare 8 FKANCl VADRA in Strada Minervi i No. 4. III ÎNCHIRIAT le Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46. 'i’i Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă. Doritorii pol visila casele în toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. ti. Costa-Foru 3, Dealul Mi-Lopoliei, sau la redacţia E-pocei. GASSA DE SANATATE — BUCUREŞTI - No. 41, Strada Teilor, No. 41 Luând administraţia casei de sănătate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generală că de azi Înainte Începe a foncţiona; orl-ce persoană bolnavă are dreptul de a reclama pe medicul care voeşte din acel ce ah aderat a fi număraţi Intre medicii corenţl şi consultaţi. Sarcina de medic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-l Dr. Teodorescu Florea asistat de d-1 Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan. Pentru prospect sau alte informaţii se pot face cereri înscrise (francate) sad de a dreptul tn localul Casei către sub semnatul Director: G. I. Llvezeanu. 1886 Octombre 1. _________ _______ DE ARENDAT Moşia LOMOTEŞTI-CALNAU; proprietatea d-lul Alexandru Lenş Philippesco, din judeţul IlvoV, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi Olteniţa, situată la jumătate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patru mii pogoane I arabile, de cea mal bunăcualitate de pământ, cu trei sate pe dânsa, cu duoa perechi case tnari de arendaş, din care cele de la Lomoteştl sunt mobilate, cu han mare, cârciuma, magazii de bucale incapatoare şi în cele mal bune condiţiunl, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rolzi tn cea mal bună condiţiune peapaDâmboviţa; Se arendează pe termen I de cinci ani cu Începere de la Sf. Gheorge anul 1888; dori-I toril dc a o lua tn arenda se pot adresa la proprietar Calea I Victorii No. bis. saîl la d-riu Sevescu Strada Minerva No. | 16, In toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţâ. (171) DE DiCBIRIAT SE^jS Apostoli No. 42 cu două E-tagiurl aproape de Cheurl. Curtea foarte spaţioasă’ Doritorii să se adreseze Oa( lea Victorii No. 74. 16q DE ÎNCHIRIA! bescu Vodă No. i Casa din Strada Bi-4. DE IM UNII \T S d-luî V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi ne-mobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, I puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d nu proprietar tn toate zilele de la orele 8 de diminiaţâ până la (5 seară. A-semenea şi de arendat de ta Sf. Gheorghe viilor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca pi. Câlnişte. ■OC aa'a ni-irf^A- mmm M O R [ FABRICI DE SPIRT APARATE oeCOGNAC SI DE TZlilCA TARE (SLIBOVIT/A) Pietre de Moara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fahricelor. Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco. ALBEIIT BAUER INGINER SPECIAL Bucureşti, Strada Calfei No. 49 Mrdsili ;»«lc aur. IA post ti unea Cooperatorilor iHHll 1*1 N I ICI CIILOUI MAGAZINUL D. I. MARTINOVIGI No. 2, Strada Carol I, No. 2 Recomanda onor. public asortimentul seu de culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucă re, ede, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tutulor Fabricatelor existente. — Preţul : :{ fr. kilogramul — M. SCHWARTZ OPTIC STRtOA CAROL I, NO. 22 Ochelari cu sticlele cele mai fine, fabricaţi dupe indicaUunile medicilor oculisti. Conserve de toate nuanţele pentm indul-cirea luminei, asemenea si tot felul de Ba-rometre, Termometre si grade medicale Diferite mesuri metrice etc , cu pretzuri oarte moderate. Itul. I iot orii 1 Pal. Dac.-Uom. J*LA ORAŞUL VJENA ALAVILLEDEVIENNEI vis- d-vis dc 1 ■ Li»). 8* »cec] Recomandam onorabilei noastro clientele pentru ieftinntatc si soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, servele si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam fruiitzuzcsc de toate calitalile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi deDaine si Domnide Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după Nistrului profesorului l>r. ti. Jur ger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru liilutilull. I.ayettes si Trousouri pentru copii. Trousouri prutru pensionate, oteluri si restnurnuturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-UUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL V IEN A CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec canal digestiv, Anemie, locul cel mai escelent ş leaza energia inimei şi , Scorbut, Scrufuloara, Tuberculosa Itemoroide, şi fiind mij-i nutritiv,are proprietăţi răcoritoare. combate insomnia, stimu-a centrilor nervali scade secreţiuniie canalului digestiv, ridica SINGURA Sucursala generala în Bucureşti St/'ada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sunt premiate eu cele U luielii! prrmiuri: Vieua 1S*.’I. Rasei 1817. Paris tHtl. Seelisbaus IS77. IVels ISIS. Teplit/. ISIS, Vieua ISSO. Kger IS8I si Triest A88A î Aceste sobe sunt Întrebuinţate In Buc :res i in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradiea de coph, Societatea ae g m-nastica. Institutul Heliade, gara Filaret. Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia. Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand H6tel; In laşi. liotei Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme. Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se ferească de schimbarea fabricatiunei noastre du-n1»/1 ŢC'Cte de imitatiuni de tot felul, lle recomandate ca sobe McirJinger, construcliune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. pMEIDINGER-OFEN / W-H. H E I M „PRETURI FOARTE REDUSE" I SOBE MEIDINGER II. H<‘im. \ irita, I., Karnthneretrassc 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 Prospecte cu preturi reduse gratis si frauco. GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI 7 < < c HOTEL EKSTEIN r > H »-* z K — GALAŢI — O S H — STRADA MIHAI BRAVUL — t-i cs r & Recomand Onorabil, voiajori Hotelul med nuoil B î A construit şi mobilat, situai pe str. Mihai Brav(Cuza- i Vodă; care oferă toate avantajez necesare intere- H g selor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, £ . O Tribunalul, Curtea de Apel şi în centrul Oraşului. E8 Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spa- ţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal Ci < moderate. (167) > r > O GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI Singura fabrica autori/ala tir inventatorul tl-uol Prof. Meidingcr pentru CROITOR A MODERNA I. W E I C H Bulevardul Etisabetha PALATUL BĂILOR EFORIE] Mare asortiment de stofe fine englezesci si frantzuzesci,croiala cea mal moderna după ultimele jurnale PRIMA FABRICA DE UNIFORME furuisor alt Uilur Ferate Romane si Leniberg-Ceriiautzi-Iasl. PRIMA FABRICA ROMANA DE KIFIR-KUMIS Englitera, ‘ U O- O băutura făcută din lapte, care setntrebuinţeazăcumarc succes tn Rusia, En Austria si Elveţia, tn contra boalelor de piept mai cu seamă. In contra ofticel. desa şi lângă Samara pe rtul Volga, sunt stabilimente speciale undemil de bolnavi se vindeca prin KIF1R-KUMUS. Probeletherapeutice făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit că KIFIR-KUMIS este un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarhde, Gathar de stomac acut şi cronic Cathar a întregului nei si pofta de mâncare şi ingraşe cu siguranţa asimilânduse foarte uşor, şi se întrebuinţează pentru laptarea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiatiţiţă d-lui Lescianoff renumitul fabricant dinltusia sa înfiinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care '1 recomandam publicului. Calitatea Kifirulni făcut de casa LekianoiT este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. LukianofT a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa LukianofT se bucura 8Sta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge ca KIFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe. Depositul general actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lănga rondul al ll-lea unde a fost gradina jardin des fleures. Preţul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 iei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani.— Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei, — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. (MULŢUMIRE Sunt 18 ani de când pătimesc de boala hronica, pe care medicii o numesc catar la ficat, bronsit, iar unul a numib-o pe Romalic-tecnefes. Gând nu pociuscoate flegma, mi se opreşte răsuflarea si me coprinde o slăbiciune. In cât nu pociu face un pas. Doctorul, care mi-a uşurat durerile, m’a sfătuit se beau Kifir-Cumis. De la 20Septembre trecut beau acest lapte. Folosul ce simt este: ca slăbiciunea s'a tnputinat, în cât umblu fara ca înecul se me poprească; flegma iese mai lesne si printr'aceasta si durerile s’au micşorat S atuesc pe toti cari pătimesc de boala mea, si mai cu seama pe cei. de anii mei 80, de laptele Kifir-Kumis; iar pe domnia-voastra, Domnule LukianofT, se se folosească r “ ■ ■ ; - - ve rog se primiţi Încredinţarea recunoştiintei mele. DIRIJA. (170) Episcopiei No. 3