ANUL I No. 273.
A DOUA EDITIUNE
MKRCURI	4880
_________S NOEMBRE__
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
(NCEP la I si 16 a FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC
TOT-O’AU NA ÎNAINTE
i\ «rri'RKSCI: Li casa Alministratiunei 1\ rail \ : Hrin roamlnto postak1-Pentru i an lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.
I\ STHKIWTVTK: Li toate oRlcielo poştale Uin Uniune, prin mandate postalo.
Peulru i an 50 lei, 6 luni 25 lei.
RED ACŢIUNEA
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Grigore VENTURA
Prim-redactor responsabil
ANUNCtURILE
SE PRIMESC XTJMA.I LA ADMIJÎISTRATIK
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 liani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia l.t Ptltlsi s. . .- '^tcjurnalul cu Uf«t numeral, ,« Kiosrol «lin rue ■•ntniartrr <13
ADMIN’STRAŢIUNEA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. S.
15 BANI NTJMERUL MANUSCRIPTELE NU SE 1NAP01AZA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
15 BANI NUMERUL
50 BUNI UN NUMER VECHIU
\\\l!llll LI PITERE
CRIZA BALCANICA
0 SCRISOARE A D-LUI CERKEZ CU PERDEA!
BARBU KATARGIU * Si
Mai funcţionează justiţia in tara româneasca ?
Si «Iaca mai funcţionează:
Când se vor judeca, acusatii din Rftmnicul-Velcei pe care guvernul cauta se-l omoare prin relele tratamente in închisoare ?
Când se va termina instrucţiunea deputatului Oroveanu si a celor alţi implicaţi in atentatul de la 4 Septembre ?
Când se va lua mesuri pentru a se pedepsi vandalismul eserci-tnt contra ziarelor România, lTnd6pendauoeroumaine si Epooa.
Nu eum-vn este porunca ea a-eeste afaceri se stea nlalrnato pena dupe alegerile Comunale?
AN4RHI4 L4 PUTERE
Amicul şi colaboratorul nostru, d. Costa-Foru se plângea erl tn aceste coloane că ordinea, siguranţa, dreptatea nu mai există la noi în ţară, sub guvernul actual.
Şi foarte multă dreptate avea a-micul nostru. D sa mai Întâi susţinea un adever netăgăduit. Apoi este şi datoria acelora care Împărtăşesc principiile conservatoare, ca ei mai mult ca ori care alţii se rădice glasul când ordinea e turburată, când siguranţa nu mai există, când dreptatea e confiscată.
E nevoe Inse se lămurim cea ce vroim se zicem, când cerem ca ordinea şi siguranţa se fie restabilite.
In genere când o ţară se plânge că guvernul nu ştie se menţie ordinea, aceasta face se nască în spirite ideia unul guvern slab, desar-mat faţă cu călcările, cu usurpaţiu-nile elementelor turburătoare, lipsit de puterea necesară pentru a înfrâna corentele populare.
Nu ast-fel se petreclucrurile la noi.
Gând protestăm în contra ordine! turburate, nu ne trece câtuşi de puţin prin minte se cerem o întărire a puterei executive in detrimentul libertăţii individuale, ornai mare lăţire a aparatului guvernamental.
Căci la noi, nu numai că cetăţeanul nu trece peste limitele statornicite de lege drepturilor sale, în cât se ajungă a provoca desordine, dar Încă el abia indrăsneşte se exercite drepturile pe care legile ii le dau.
Noi nu numai că nu cerem ca se se dea guvernului o putere mai mare de cat are el azi, ci din contra am fi dispuşi ca se luăm din mâinele sale numeroase mijloace de influenţă.
Şi aceasta o repetăm, o facem în numele ordinei.
Cum se explicăm dar această a-nomalie ?
Lucrul e foarte simplu.
Pe când aiurea ordinea publică este adesea ameninţată de Încălcările cetăţenilor, şi este nevoe a se da guvernului, mijloace d’a înfrâna acele corente care pot pune în pericol existenţa Statului, la noi guvernul este acela care turbură ordinea, el este acela care conspiră In contra siguranţei publice.
Cetăţenii noştrii, nu numai că nu pot fi învinovăţiţi că usurpează nişte drepturi pe care nu le au, ieşind ast-fel din legalitate, ci din contra, daca am avea a ne plânge de ceva, ar fi de sigur de inacţiunea, de indiferenţa cetăţenilor care nu exercită nici măcar drepturile ce sunt ale lor.
Când întrunirile publice sunt turburate, cînd localurile de redac- j ţiune sunt jefuite, care sunt autorii acelor desordine ? Cetăţenii? CltuşI de puţin. Nici intr’un partid nici într’altul,cetăţenii nu pot fi învinovăţiţi pentru asemenea excese. Poliţia singură e culpabilă.
Oare gazeta care tipărea, In coloanele sale, că tn politică trebue se spargi capetile adversarilor tel cu topoarele, era un ziar având râ- j dăcini în opiniunea publică, or un ziar poliţienesc?
Cine altul de cât preşedintele consiliului, a declarat că Ingădue asasinate, şi cine altul de cât ministrul justiţiei a declarat, că protecviunea legilor nu mai există pentru o parte din cetăţeni?
Cine alţii de cât agenţii poliţieneşti sunt eroii scenelor violente de la Orfeu şi de la Bosel î
Şi Întrebăm : Unde oare In toate acestea se pot constata excese comise de către cetăţeni? Singurii şi adevăraţii turburători al ordinei sunt însuşi agenţii autorităţii.
Aceasta este atât de adevărat, în cât putem zice, că nici nu mai avem azi o poliţie administrativă, ci numai o poliţie politică.
Poliţia nu mai funcţionează la noî în folosul cetăţeanului, ci In contra cetăţeanului
Toate acestea ne autoriză se zicem mai tnteiu, că ordinea nu mal există în regatul României, şi pe urmă că singurul vinovat pentru această stare de anarhie, este guvernul ce e azi la cârmă.
Gravitatea acestor acusaţiuni nu poate scăpa nimănui din vedere. In adevăr nu poate 0 pentru un guvern, Învinovăţire mai gravă de cât aceea că el nu garantează ordinea şi nu menţine siguranţa publică.
Sunt guverne care au nobila ambiţiune de a da ţării lor gloria, prosperitatea, mărirea.
Asemenea guverne Insă,sunt rare, şi o naţiune nu poate cere de la ori-ce partid, ca el să realiseze aşa nobile aspiraţiuni.
Alte guverne Însufleţite de un i-deal mai puţin măreţ să mulţumesc a’şi justifica presenţa lor la putere, prin realisarea unui program de partid.
Şi aceasta este o laudă pentru un partid politic.	«
Un guvern poate chiar să aibe uir program greşit; el poate să fie radical până la utopie, or admirato-■ rul trecutului până la reacţiune, fără a înceta să fie un guvern onorabil şi relativ bun.
Dar cea ce nu este permis unui guvern să facă, în nici o ţară,în nici un timp şi or care ar fi principiile sale, este să turbure ordinea publică, şi să înceteze d’a garanta cetăţenilor siguranţa, dreptatea şi respectul legii.
Aceasta este un minimum ce să cere de la orî-care guvern şi fără care acel guvern îşi pierde chiar raţiunea d’a fi.
In această stare a ajuns azi partidul de la cârmă.
!*. F.
DEPEŞELE AGENŢIEI JAVAS*'
St. PotcrsbHrg, 1 Noembre.
Novoie Vrenija şi Novosti considera deschiderea Sobraniel ca o noua demonstra-(iune anti-rusa, de natura a compromite succesul negocierilor angajate de generalul Kaulbars.
Novoie Vremja zice ca e timpul ca poporul bulgar s6 tnţelăgă ca nu e un factor politic pe care să se poata pune temei; ca armatabulgară.singura for(ă reală a (firii, e dominata până acum de regenţi, şi câ din această armată, nu va remâne poate într’o zi de cât o banda de aventurieri politici, ne d6n<lu-se Înapoi tn fapt unul act de desperare, pentru a se scăpa şi a scăpa cu dânşii a(t(ltorit lor din Sofia.
Novoie Vremja, conchide câ e timp de a veghea ca desvoltarea afacerii bulgăreşti să nu coste mal scump de cât valorează tntreagâ afacere şi să se isprăvească cu pseudo-regen(il din Bulgaria; că ast-fel e calea de reuşită de care va depinde cursul ulterior al evenimentelor.
Citatul ziar sfătueste tn fine să rupă or ce negociârl cu regenţi, spunând că s a perdut deja mult timp numai cu vorbe, şi că a sosit momentul de a lucra.
Londra, 2 Noombre.
Guvernul a dat Bulgariei sfatul de a se supune fără condamni, pentru a evita o ocupaţiune rusească, aruncând toată răspunderea asupra puterilor semnatare ale tratatului de la Berlin.
Londra, 2 Noembre.
In privin(acestiunil egiptiene,cabinetul va urma linia politică actuală, pentru a menţine siguan(a publică !n Egipt.
CRIZA BALCANICA
Criza balcanică urmează în stra-niele ei peripeţii. Marea Sobranie s’a deschis Dumineca trecută în vechea capitală a Bulgariei. Chiar In ajunul de deschidere se credea încă la o amânare; dar guvernul regenţei n’a voit se cedeze asupra acestui • punct. Cu toată presiunea morală şi chiar materială esercitată de Rusia, el a persistat în prima sa deciziune şi a deschis Adunarea prin un discurs moderat ce nu atinge prin nici un cuvent, conflictul ce există Intre Rusia şi regenţa bulgară, şi se mărgineşte a invita pe deputaţi se pro-ceadâ la alegerea viitorului principe.
Faptul deschidere! marei Sobranie are o mare însemnătate In acest moment şi se poate zice cu drept cuvent că el este un eveniment european, care poate se dea loc la consecinţe grave.
Se ştie că Rusia a protestat contra alegerilor din care a eşit această Adunare, cerend ca ele se se amâne. In mai multe rânduri guvernul din Petersburg a declarat câ el va considera atât alegerile cât şi Adunarea ca nule şi neavenite. D’aci decurge câ el va considera ca nule şi toate deciziunile ce se vor lua la Tirnova. Cu toate aceste pare câ guvernul bulgar are intenţiunea d’a trece peste acest protest şi, în câte-va zile se poate se auzim că deputaţii bulgari au ales pe viitorul principe.
Ce va face Rusia în faţa acestui fapt împlinit? Oare va persista ea în opunerea sa, chiar dacă candidatul pe care il vor alege Bulgarii va fi plăcut împăratului Alexandru ? Dacă am trage o concluziune logică din atitudinea pe care a adoptat’o până acum, ar trebui se admitem că Rusia nu va consimţi a ratifica nici o lucrare ce ar emana de la
Adunarea din Tirnova şi că, prin urmare, nu va recunoşte nici alegerea principelui or-care ar fi persoana aleasă.
Dar In politică logica şi sentimentalismul nu joacă rolul de căpetenie. Ast-fel am văzut cum generalul Kaulbars aă cerut şi aii obţinut de la regenţa bulgară punerea în libertate a conspiratorilor de la 21 August; mai mult încă, guvernul rusesc a adresat puterilor o circulară prin care declară în mod categoric că, dacă Bulgaria va da urmare judecăţe! acestor conspiratori, Rusia va fi nevoită să iasă din re-servă şi să ia toate măsurile ce comportă împrejurările. Această atitudine a Rusiei este stranie din toate punctele de vedere. O ţară autocratică în care tradiţiunile de oarbă supunere şi de credinţă a armatei către suveran, fac parte din crezul naţional, vine şi aprobă intr’o ţară streină un complot nocturn, urzit şi esecutat de ofiţeri contra persoanei Suveranului lor.
Nu e de tăgăduit câ moralmente nu se poate nici apăra nici explica un asemenea fapt din partea Rusiei. El este dar pentru densa o necesitate politica, un mijloc pe care şi’l rez< rvă pentru a legitima intervenţia nna ei în Bulgaria. Dovadă de acestea este câ circulara de care vorbirăm mai sus a fost a-dresatâ puterilor dupe ce ofiţerii conspiratori erau deja puşi iu libertate In urma cererei generalului Kaulbars.
Prin urmare Rusia caută un pretext neputând impedica alegerile, nici întrunirea Adunârel de la Ter-nova, ca îşi pregăteşte tărîmul pentru a paraliza tot ce se va face din partea guvernului regenţi i şi a marei Sobranii.	•
Or-ce concesiune va face guvernul bulgar, nu va fi îndestulătoare în faţa politicei ruseşti până când In-rlurirea preponderantâ a Rusiei nu va fi restabilită într’un mod făţiş in Bulgaria.
D’altmintrelea starea Europei înlesneşte Rusiei calea pentru a ajunge la ţinta el. Germania e paralizată prin Franţa şi se teme de o apropiere între Rusia şi Franţa, Austro-Ungaria nu poate risca singură un răsboî de moarte cu Rusia. Anglia e izolată şi ţinută In loc prin afacerile el interioare şi prin îm-prăştierea forţelor ei în Egipt, in India şi în Birmania, Italia nu face de cât a aşteapta spre a vedea în care parte să se plece spre a trage vr’un folos, Turcia e cu totul In a-pele ruseşti şi cu toate sforţările lui Sir Whitte ea persistă in inacţiunea sa faţă cu criza bulgară. Singura care ştie bine ce voeşte şi care merge cu paşi siguri spre ţinta sa, este Rusia. Trecând peste con-sideraţiunî de sentimentalism şi de morală cari devin secundare in faţa intereselor majore ale politice ei tradiţionale, ea se foloseşte de situa-ţiunea Europei pentru a recâştiga aceea ce perduse in cursul anilor din urmă în peninsula balcanică.
Până acum înaintează cu oare care rezervă, dar, in faţa rezistenţei ce întîlneşte in Bulgaria,rezistenţă ce este încurajată de adversarii europeni ai politicei ruseşti, e cu putinţă ca Rusia să fie silită a face o lovitură decizivâ ce poate pune în pericol pacea europeană.
V.
0 SCRISOARE A D-LU CEIIkEZ
D. Gr. Cerkez, primarul capitalei ne trimete următoarea scrisoare ca răspuns d-lui N. Fleva.
Publicăm această epistolă, reser-vându-ne a reveni asupra cestiuni-lor coprinse într’ânsa.
Domnule Redactor,
In No. de Vineri 17 Octombre al ziarului Epoca, d-nu Fleva, publică un articol unde critica foarte aspru modul cum s'a contractat ultimul Împrumut
municipal.
Dupe ce mal Întâi recunoaşte că efectiv,rea acestui împrumut era imperios reclamată de trebuinţele oraşului, a-rată cum prin stăruinţele d-sale isbu-tise a găsi un grup de bancheri români,cari să însărcinau a acoperi de-o-dată lot împrumutul inţară.cu bani din (a ă, fără a mai expune oraşul a plăti In viitor anuităţile Încărcate cu agio. Dar din nefericire.tot acest bun resul-tat, s’ar fi sdrobit de neîmpăcata rea voinţă a celor ce conduc Banca Naţională. Toate insistenţele, toate rugăciunile făcute chiar d-lul Preşedinte al Consiliului ar fi rămas fără echofi. In aceasta stare de lucruri d. Fleva fiind silit să plece în străinătate, află din svon public că In lipsa d-sale s’a contractat Împrumutul In străinătate prin mijlocirea Bâncel Naţionale şi Intr’un mod ruinător pentru comuna.
La această tristă ştire, In dorinţa şi In speranţa de a mat putea scăpa ceva din acest cataclism, trimete de la Ems o telegramă conjurând ca cel puţin aurul s6 nu se dea pe nimic, şi cu toate câ această telegramă ar fi sosit la vreme (cu vre-o două zile Înainte de iscâlirea contractului), 'I se răspunde că a ajuns prea târzia.—Ast-fel în lipsa d-sale comuna ar fi fost aruncată pradă bancherilor străini In complicitate cu Banca Naţională. — Terminând, d. Fleva, esclamă:
«Publicul aprecieze acum şi judece «pe cine cade răspunderea pagube-«lor ce a Încercat comuna.»
Pentru a înlesni această apreciere şi judecare a publicului, să 'ml permită, amicul meu, d. Fleva, să ’I Împrospătez puţin memoria.
Facerea acestui Împrumut a fost propusă de d-sa, cum singur o recunoaşte, încă din luna Aprilie 1884.— Obţinând voturile consiliului şi auto-risarea corpurilor legiuitoare pentru contractarea acestui Împrumut, d-sa personal a tratat efectuarea lui cu diferiţi bancheri din ţară, cu bancherii din străinătate precum Marsillon din Paris (vezi dosarul No. 309 an. 1884) cu Banca Naţională, şi ajungând Ia un resultat final, convoacă Consiliu Comunal tn ziua de 14 Iulie 1884, şi iată ce citim In darea de seamă a a-cestel şedinţe publicata tn No. 30 a Monitorului Comunal:
«D. Primar Fleva vorbind apoi asu-«pra cestiunel Împrumutului, presintâ «şi dă citire propunerel Înregistrată la «No. 13260 ce a primit din partea sin-«dicatului de bancheri din ţară fi din «Germania, format In vederea acope-«rirel Împrumutului de 16 milioane ce «comuna este autorisată a contracta «pentru lucrările sale de edilitate, sin-«dicat format sub auspiciile Băncel «Naţionale a României.
«In urma mal multor discuţiun!,Con-«siliul găsind că propunerile sunt a-«vantagioase, decide a se Încheia con-«venţiunea cu sindicatul pe basele «următoare:» (urmează basele propuse de sindicat In oferta lui No. i3266 şi care s’au reprodus în tocmai In contractul de care se plânge.... D. Fleva.)
De odată cu oferta sindicatului Înregistrată la No. 13266 din 14 Iulie, Banca naţională a înmânat tot d-lui Fleva oferta Înregistrată la No. 13268 tot din 14 Iulie, prin care ca resullat al tratativelor verbale urmate între Bancă fi d. Fleva, In scop de a feri comuna să fie expusa la fluctuaţiunile Cursului agiului, Banca oferă să ia
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 22 OCTOMB IE
suprâ'i aurul, plătind comunei in htrtie neto 87 lei pentru 100 lei In titluri.
D. Fleva fiind silit să plece In străinătate, la 16 Iulie mă Însărcinează pe mine ca loc-ţiitor, şi pe consilia care atunci lucra In permanenţă pentru re-solvarea contestaţiunelor electorale, să dăm curs contractărei Inprumu-tului.
Consiliu comunal în şedinţa de la 18 Iulie regulând cestiunea agiului da votul următor : «Spre a feri comuna de fluctuaţiunea la care poate fi supus cursul agiului ;care atunci d'abia apăruse pe piaţa noastră} admite propunerea Bâncel Naţionile No. 13268 cu condiţie ca In loc de cei 87 lei oferiţi, sindicatul să plătească suma neto In bilete de bancă de 87, lei 25 pentru suta de lei şi însărcinează administraţia ca pe aceste baze si încheie o convenţie in regulă.
Aceste diferite voturi se transmit sindicatului la 26 Iulie, ne mal rămlind de îndeplinit de cât formalitatea iscâ-llrei contractului, care s'a făcut la 19 August 1884.
In ajun d. Kirilov, pe atunci compta-bil, al Primăriei, se deştâptă, pentru am Înainta un raport In care arată neajunsurile ce ar resulta pentru Primărie din contractarea tmprumutulul In străinătate, şi cere ca să se introducă In contract modificări pe care d-sa le credea folositoare comunei.
Am convocat de urgenţă consiliu căruia am supus raportul d-lui Kirilov şi care a luat următo area resoluţie:
«Consiliul discutând referatul d-lul «comptabil înregistrat la No. 17931, şi «având In vedere că prin voturile din «şedinţele de la 14 şi 18 Iulie s'a apro-«bat contractarea împrumutului cu «sindicatul pe basele stabilite In acele «şedinţe, voturi cari s’ail transmis încă «de mult băncilor, a luat act şi a tre-«cut la ordinea zilei.
Cât pentru acusarea ce'ml face d. Fleva că aş fl ascuns o depeşe trimisă de d-sa, credeam că d. Fleva a avut destule probe de purtarea mea In tot-d'a-una corectă, şi numai de la d-lul nu m'aş fi aşteptat la o asemenea a-cusare.
Primind din partea Băncel invitaţia, totul fiind gata de a iscăli contractul, am crezut corect din partea mea de a înştiinţa imediat prin telegraf pe d. Fleva de isbănda operei d-salel. D-sa, probabil sub instigaţia vre unul raport tardiv, espeduit de d. Kirilov, trimite o depeşă cerând anularea contractărei. La care, atât ed cât şi Banca naţională ne grăbim a respunde (vezi la dosarul No......depeşele din 23 Iulie) că con-
tractul a fost iscălit conform votului consiliului provocat de Însuşi d-sa, că aceBt vot s'a făcut de mult cunoscut bancherilor cărorâ li se transmisese chiar ştirea iscălirel definitive a contractului, care era imposibil a se anula.
Desfid pe d. Fleva de a proba că depeşa d-sale am primit’o Înainte de is-câlirea Contractului, In care caz aş fl amânat de sigur această iscâlire până la întoarcerea d-sale.
Voi întreba dar pe d. Fleva : lnchi-puindu-ne că contractarea acestui Împrumut este atât de funesta Comunei cum o arată d-sa, cine oare este res-
ponsabil? Cel care n a făcut decât se iscălească, ca un biurofl de înregistrare, actele acestui împrumut, sad d. Fleva care l’a tratat şi la regulat înainte de
plecarea sa.
Las la alţi mal competinţl de cât mine de a se pronunţa asupra acestui contract sub punctul de vedere financiar. Din partea mea 'mi permit a reaminti d-lui Fleva, că la sosirea d-sale la Primărie a găsit un nenorocit împrumut de 13,200,000, franci făcut de predecesorul d-sale d. Cariagdi, împrumut făcut în ţară din care 8 milioane conversiune şi numai 5 mitione Împrumut nod. Din aceste 5 milioane de abia se putuse acoperi In ţară 1 1 /S milioane, când s'a început tratativele împrumutului de 10 milioane, 3 1/2 milioane din împrumutul Cariagdi zăcead Încă In depozit la Banca Naţională, şi a trebuit mari silinţe şi multa bună voinţă din partea Bâncel ca să se poala plasa a-ceste titluri Înainte de emiterea noului împrumut, căci iacă ce spune însă-şî d. Fleva şi d. comptabil Kirilov prin referatul No. 12774 din 12 luiie supus Consiliului, prin care se arată că: «prin «Concursul bine-voitor al Băncei Naţionale s'ad lichidat ultimele plăţi din «datoria flotanta, limpezindu-se ast fel «şi neterminabila cestiune a împrumutul şi conversiunel de 13,200,000.»
Voi mal reaminti că bancheri din ţară facead propunerile lor In chipul următor:
Banca naţională să primească în depozit toate titlurile noului împrumut municipal înainte chiar de emisiunea lor, plătind ea bănit cuveniţi primăriei. Aceste titluri Banca trebuea să le ţie în deposit, la dispoziţia diferiţilor bancheri, care după convenienţă şi la momente proprice, vor avea drept a le ridica pentru a Ie vinde pe piaţa, primind bine înţeles pentru aceasta un comision de la Primărie, în alarâ de câştigul obţinut între preţul de vânzare şi cursul de emisiune stabilit cu primăria. Această combinaţie atât de ingenioasă....pentru bancheri din ţară, lesne se poate închipui ca nu putea fl primită de Banca naţională conform chiar cu statutele sale.
Voi mal atrage atenţiunea d-lul Fleva, ca facerea împrumutului integral iar nu rânduri rânduri, precum şi vărsarea lui la casa de depuneri în cotul sumelor ridicate de comună pentru lucrările cele mari, operaţie propusă de subsemnatul precum o poale certifica d. Kirilov, eraţi indispensabile; alt-fel primăria ar fl trebuit conform legei să facâ imediat un nod Împrumut pentru a plăti casa de depuneri, şi ar fl plătit dobânzi la sume ce nu se vor întrebuinţa în lucrări de cât peste vre-o câţl-va ani.
In fine voîmal atrage Încă atenţiunea d-lul Fleva, asupra faptului că In minutul de faţă titlurile împrumutului de 16 milioane sunt cotate la bursele streine pe 96, pe cândacelea a la împrumutului Cariagdi făcut In ţară d’abia ad ajuns la 76; Îşi va daast-fel seama de creditul şi avantagele care le va avea comuna când va fl nevoita a face un nod împrumut, ceea ce nu va Întârzia mult.
Rădface,dupămine.d.Fleva case lea-
pada de paternitatea acestui împrumut care nu poate să ‘i facă de cât onoare. Fie sigur ca dacă ar fi In obiceiurile mele, de a câta să mă împodobesc cu penele altuia, aş fi luat cu plăcere a-suprâ’ml această paternitate.
Ceea ce rasping însă cu tărie, sunt insinuaţiele că aşi fi abuzat vre-o dată de încrederea cui va.
Primiţi, d-le redactor, asigurarea deosebitei mele consideraţii.
fir. Cerkez Bucureşti 18 Ocl. 1886
INFORMAŢIUN I
Se vorbeştede o nouă afacere strălucită care se plămădeşte In cercurile colectiviste. E vorba de modificarea armamentului al câtor-va regimente de infanterie prin introducerea unei puşti cu repetiţii.
X
Ziarele streine confirmă ştirea dată de noi In privinţa dârei în Întreprindere a lucrărilor de fortificaţie Împrejurul Bucureştilor.
ft
Suntem informaţi că d. A. Stolo-jan a scris o scrisoare d-lui 1. C. Brătianu prin care cere ca se des-minţă prin organele oficioase cele zise la adresa d-lui Stolojan asupra retragerii de la ministerul dome-nielor.
X
Azi la 11 ore s’a ţinut un consiliu de miniştrii sub preşedinţa d-lui 1. C. Brătianu.
X
Azi d. Preşedinte al consiliului a primit în audienţă pe d. general Be-rendi, căruia ’i-a propus postul de şef al marelui stat major.
X
Azi la 4 ore se va aduna comisia ruso-românâ pentru încheerea con-venţiunei comerciale.
Sa speră că azi va începe discuţia pe articole.
X
Comisia pentru elaborarea unui proect de lege pentru reorganisarea Curţii de Casaţie ’şi va începe mâine lucrările.
X
Astă seară va avea loc, în saloanele Intim clubului, o serată musicală-dată de celebrul pianist Feldau, care de câte-va zile se află în Bucureşti. Concursul bine voitor al mai multor dame artiste din societate, va contribui la succesul acestei serbări artistice, cu care lntim-clubul deschide seria seratelor sale musi-cale, care promit a fi din cele mai Interesante.
X
Urm toarea telegramă ce se trimesese din Craiova ziarelor România, Naţiunea şi Epoca a fost refuzată la
FOITA ZIARULUI „EPOCA'1
(2)
BARBU KATARGIU
Cu aceasta ocazie BarbuKatargiu scrise următorul articol care merita o deosebită luare aminte nu numai pentru vigoarea şi energia stilului, ci şi pentru înălţimea ideilor ce conducea pe autor In privinţa teatrlul naţional.
«Trei ani sunt de când voinţa unul om, voinţă însă de acelea ce nu se opreşte de nici o stavilă,nu se cleatină de nici o isbire, făcu pentru întâia oară pe român să Încalţe coturnul, sft ia masca comică şi să facă să răsune pe şcenă astă limbă, ce cu io ani mal Înainte socotea cine-va ca nu este în stare să exprime do cât cunoştinţele muncitorului saii cel mult,—ceia ce era şi mai răii, — rătăcitele idei ale logofeţilor vremii.
«De atunci tinerii actori români se Încercară mai la toate ramurele dramatice, şi cu toate că astă grabă de a coprinde de o dată mai multe talente de auturi deosebite sâ păru un fel de zâtic-
nire la Înaintarea lor, totuşi un ochiţi încercat trebuia să vază, In acea grabă şi acel nesaţiu.un entusiasm de a săvârşi un om singur aceia ce prin alte ţări săvârşesc mai mulţi; — şi entu-siasmul lot d'auna a săvârşit minuni. Un asemenea ochiO, în loc de a se po-somorâ la acel fel de neorânduială, zâmbea Înaintea nădejdii şi aştepta cu încredinţare minunele.
«Aceşti noi actori luară d'a rândul toate felurile dramatice şi Încercară şi opera şi vodevilul şi tragedia şi drama şi comedia, şi, dupe potriva vremii şi a mijloacelor, la toate se aratară mai pre sus de nâdejdiile chiar ale Începătorilor teatrelor teatrului naţional. Bine ar fi fost Insa ca dreptul entusiasm ce auditorul simţi atunci să fl fost mal mărginit, cacî aplausele lui cele fără vreme făcură pe nelncercaţil actori a se crede desăvârşit artişti, şi, In locul grijei de a se perfecţiona, intră o mândrie oare-cum şi o Încredinţare că or ce fac place şi că parterul e dator să bata m palme. După aceasta afectaţii, lipsa bunel orândueli, ş. c. 1.
«Două spiţe din ramurile dramatice, de şi se arătară la Început In teatru, se uitară pe urmă cu totul: tragedia şi drama. Abia Melpomene îşi arată sângerosul pumnar pe scena românească şi numai de cât, peste sângele tragic, Terpsichore Începu a trage danţurl burleşti şi toată iluzia Românului se strică; nimic sublim, nimic de simţire nu se mai văzu, nimic nu mal mişca i-
nimile noastre, nimic nu mal făcu să mai vărsăm o lacrimă. Cântecul şi râsul, satira şi ridicolul. Dar Românul s'a văzut că nu e făcut pentru astea, căci, când privitorul se ostenea de a râde, actorul cu cântecul păţea ca bietul Sosie cu Mercur 1), pentru că pu ulicului nu ’I plăcea musica.
«Satira mai mult muşca de cât face bine, şi românul a fost destul muşcat; acum el cere foloase şi vre să se vindece; destul ’l a fost inima rece; acum vrea săi se Încălzească. N'are trebuinţă de cântare, pentru că n’are poftă de joc.
«O nouă schinteie electrică era trebuincioasă ca să ’i deştepte din trista amorţire şi să arate drumul actorului pe care să apuce, Iu cât el să simţâ plăcere în profesia sa şi privitorului să Insufle şi mulţumire şi lacrimi de recunoştinţă şi bine cuvântare.
«Misantropia fi Pocăinţa fu a doua piatra de Încercare a românului. Actorul român la glasul autorului neamţ se strămută, plin de lacrimi Îşi Invaţa rolul şi cu lacrimi adevărate vine pe scenă, şi tot parterul e stropit de lacrimi. Slavă dar nemuritoare autorului german, şi cinste şi recunoştinţă traducătorului român pentru frumoasa sa alegere şi norocită traducţie 1 Şi unul şi altul contribuira la această norocita prefacere. Astă traducţie fu pricina de
1) Doue persouagie din comedia lui Moliere întitulata Amphitryon. Aceasta piesa a fos tradusa de 1. Heliade RAduIcscu şi tipărită la 1830.
www.dacoromanica.ro
oficiul telegrafic cu menţiunea că are ordin a nu se primi asemenea comunicări.»
lată telegrama care a trebuit se fie transmisă prin poştă :
Y«*eara o întrunire in sala Teatrului. Urnita in prevederea ale-jrerilor comunale» «lupa Invitaţia unui minier considerabil de cetăţeni a fost impedlcata prin insulte si ameninţări, eu ciomege de agenţii percepi ii si o banda de batausi beli patronaţi de administraţie.
Protest detailat eu Posta.
N. Eeonomu, Peruianu
Bine se anunţă alegerile Comunale !
CRONICA
CU PERDEA!
In timpul serbatoiilor Crăciunului, când umbla Vichleimul pe strade, irozii aO obiceiul să dea două feluri de representaţit: una cu perdea şi alta fara perdea.
Pare ca lucrurile s’aQ petrecut tot astfel la sfinţirea Catedralei de Argeşt’O, şi ca o parte din ceremon;a oficiala a fost cu perdea, de oare-ce guvernul a găsit de cuviinţa se acopere cu zăbranic portretul înfăţişând pe suveranul nostru, regele Carol I-iO.
Decisiunea ministeriala a dat naştere multor interpretaţii anti-dinastice, dar nimeni nu cunoaştea adeverul adevCrat.
S'a zis spre pilda, cu drepi cuvânt, ca pictorul făcuse o reproducere prea mult realista, adica aratase în pictura pe suveranul nostru aşa cum este, cea ce sileşte pe Ministerul Cultelor sfi’l acopere, întocmai cum acoperise statua Iul Lazar anul trecut. S'aO mal zis multe, dar nu se ştia cine e culpabil de realism în aceasta cestiune artistică. Pictorul zice că nu el, de oare-ce a reprodus cu sfinţenie desemnul ce’l a fost dat de d-nu Luc Olivier Merson. Naşte acum întrebarea: până la ce punct poate fi InvinovCţit acest din urma artist, daca lucrarea sa pare de un realism revoltător?
Eu unul, susţio ca nici d-nu Merson nu e vinovat, şi eata pentru ce: Domnia-sa, ca or şi ce pictor conştiincios, s’a adresat guvernului ţcrel noastre cerând să i se tri-meaţă documentele necesare spre a reproduce un Carol 1-iO, ast-fel precum îl arata istoria. D-nu Merson ştia ca spre a face un Napoleon l-iu, trebue sâ cunoşti cine a fost, ca pe un Eliade Radulescu nu'l poţi icpro-duce calare, nici pe un Mihaiu Viteazul cu cartea în mâna, precum ar fi o eresie istorica se facem mal târziu statua d-lul Radu Mi-hai cu sabia la brâu în loc de bâta la umâr.
Prin urmare, d-nu Merson a cerut guvernului documentele necesare spre a ne da un rege Carol, fidel fidel, daca nu în cea ce pri veşte observarea Constituţiunel, cel puţin fidel în cea ce priveşte asemănarea.
D. D. Sturza, Ministrul Cultelor a primit cererea pictorului frances. Ocupat precum este, dimineaţa la Credit, ziua la Minister, la Academie, la şedinţele sftn-tulul Synod, seara la alte feluri de şedinţe mal mult sau mal puţin secrete, d. Sturza a deschis în grabă arhiva sa, a luat cîte-va dosare, şi le a trimis la Paris.
D-nu Merson s’a pus pe lucru şi Cate-
o nouă dovadă şi de talentul actorilor şi de aceea ce poale limba noastră sub paua unui artist.
«Misantopia şi Pocăinţa se puse, zic, pe scenă şi toţi încetară de a mal zice ca până acum: «actorii români ar face ceva,dar le trebue vreme şi învăţătură, exemple, modele, profesori, ş. c. 1.» Un glas era în lot parterul şi un glas eraîn tot oraşul a doua zi: «actorii români simt, joacă, iar nu se joaca ; actorii români afl zugrăvit şi ad arătat în fiinţă simţitatea autorululţgerman.» Şi adevărat, chiar autorul, de ar fl fost de faţa la representaţia românească, s’ar fl văzut mai bine pe sine In oglinda inimel Românilor.
«De ce actorii români fură lntr’o zi ceia ce nu putură fl In trei ani ? Pentru că trei ani ad umblat încercând ; pentru ca trei ani eraii rătăciţi In drumul lor şi pentru că într’o zi se văzură latine, se văzură la locul lor.
«Lăsaţi dar, vot fii ai celor mari dom-nitarl al lumii, bufoneria, lăsaţi satira pe seama acelor suflete înghesuite, pe seama acelor duhuri sărace. Pariaţii voştril au fost mari şi voi nu puteţi fl mici.
«Vrei ca actorul român să se arate ceea ce este ? Fâ’l să trăiască In elementele strămoşilor săi. Slava, amorul, generositatea, patriotismul, răs-bunarea.'trufia, dreptatea, iată ce’l trebue lui ca să fie mare. Dă'i trage-
Idii sângeroase şi drame scrise cu la-crâmi, şi le va juca bine. Nu ’I da comedia, ca el nu ştie să fie bufon ; el
drala de Argeş s’a îmbogăţit cu un tabloQ înftţişind pe regele Carol 1. Dar ce rege. Doamne Dumnezeule 1
Un rege batjocorit, îmbrăcat în haină de Spion prusian, stând la masă lângă un bancher din Berlin, şi lţinând In mâna, nu Constituţia ţerel româneşti, ci o coalâ de hârtie pe care stâ scris : «Principii călcări ! Concesiunea Sirusberg, — Sarla ti-caloasa 1»
Ce să întâmplase ? In zăpăceala sa, d. Dim. Sturza se înşelase, şi trimisese d-lul Merson, drept documente, scrierile sale şi ale colegului s6Q literar N. Oraşanu, care, se găsesc In colecţia Românului şi a Ghimpelui de la 1875-1875.
Pe aceste baze, pictorul făcuse lucrarea sa, şi guvernul a fost nevoit sfi acopere tablou], căci d. Sturza, şi-a adus aminte că buldogul care lătra şi muşca pe acele vremuri, s’a preschimbat astă-zî în javra care linge picioarele or cât de murdare ale stăpânului sâa.
Aceasta este singura ocasiune în care guvernul actual, care face toate lucrurile fără perdea, a fost silit să lucreze cu perdea.
«Itija.
londra, 30 Oct. — Oficiul «Reuter» comunică: După flirt sosite din Kabul tti Bhavalpur, tribul Ghilzai, in apropiere de G buzni, s'a re seu lat contra E-miruiuî aliinduse cu o parte din tribul lui Huzara. Un regiment afgan, care a condus un transport al tesaurului, a fost atacat fi distrus de aceftl rebeli. Cunoscutul fef de bande, Sadu a trecut a-semenea in partea rebelilor al căror conducător e Muschki Khan. Cauza răscoalei se zice că ar fi nemulţumirea popo-raţiunii cu crefterea impositclor.
Bruxelles, 30 Octombre.—Resulta-tul alegerilor de la 28 cri. a dovedit că Clericalii fi Independenţii nu pot spera la vre un triumf in Bruxelles dacă liberalii sunt uniţi. Cu toate acestea alegerea lui Guillcry n’a fost tocmai in conformitate cu speranţa, că ea va fi punctul de plecare al unei ridicări generale. împăcarea Doctrinarilor cu Progresiftii e superficială fi din asta reese indiferenţa deplorabilă cu care au fost conduse alegerile de la 28 c.
Să crede că manifestaţiunea lucrătorilor ce va avea loc mâine la Charle-roi, in favorul unei amnestiî, va fi făcută de mai mult de 30,000 oameni.
Paris, 30 Octombre.—Presupunerea că Franţa ar fi făcut demersuri la Londra, berlin sau Petersburg in privinţa cestiuneî egiptene pare a figrefită. Negocierile diplomatice continuă pentru a ajunge la ultimul scop: neutralizarea canalului de Suez fi evacuarea Egiptului-, nu era insă nici o necesitate ca căile de până acum să fie părăsite pentru aceste negociărî Pe aici se crede chair că e de aşteptat ca A nglia să facă un demers in privinţa neutralizării canalului de Suez, fapt cate va trage după sine şi cestiunea evacuării,
Berlin, 30 Octombre. — Ziarul «Kreazeititng» comunică din Paris : Rusia va ocupa Bulgaria mimai in ca-
rta ştiut a se slugări şi a se maimuţa ; nu '1 vel vedea nici odată ştiindu-şl rolul, pentru că nu ’I place nici în gluma a fl mascăricid.
«Priviţi teatrul ca o scoală de morală, şi veţi găsi pe actorii de a fi profesorii norodului, şi veţi avea şi actori buni. Faceţi pe actorul român să meargă singur îmboldit de sine, lnnecat In lacrăml pe amvonul săfi, să Înveţe, să înduplece, să mişce inimile, să pornească lacrimile, să se simţă fericit şi mândru de profesia sa. Nu '1 târâţi în silă a 'I pune peruca bufonului pe cap, a '1 face o caricaturi şi a ’l umili spre a se scâlâmbăia Înaintea unui public ce şi el e român şi singur nu ştie să 'şl dea socoteala de ce nu ’i plac scă-lâinbăiturile.
«Asta e ministeriul teatrului socotit In adevărata lui Însemnare, şi ast fel a fost socotit şi Intre cel vechi.» 1)
(Va urma)
1, Gazeta Teatrului \ationat, 1836, Decembre 1, No. 12, p. 94—96. Acest important Be află reprodus de I. Heliade Râdulescu In opera sa Eguitihru intre Anlitheii, p. 84 «p
EPOCA — 2i OCTOMRBE
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA “
Tirngiu G.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
zul când se va executa pedeapsa contra ofiţerilor care aii luat parte la rescoala din Sofia. Opunerile contra pedepsei sunt susţinute de marile puteri precum şi de Turcia. In cas ca Rusia sâ ocupe Bulgaria, e posibil ca Turcia, in înţelegere cu cabinetul din Petersburg si o-cupe Rumelia; există însă temeri mari la Petersburg in privinţa unei acţiuni ruso-turceşti.
Romii, 30 Octombre. — *La voce de la veritân declară de falşe ştirea ziarelor engleze, cum că Pajm ar fi convocat pe cardinali pentru a discuta cestiunea de oportunitate a voiagiului siit; fiindcă pe timpul vacanţelor din luna Octombre n'a fost nict o adunare la Vatican.
Itcrlin, 30 Octombre.— Ştiri de însemnătate din Petersburg inspiră temerea că Rusia ar putea să-şi procure la Vama un gagiii pentru a dobândi o bună compensaţiune pentru opunerea sa faţă cu regenţa. Suspendarea pedepsei contra rebelilor bulgari e considerată prin sferele politice nepărtinitoare ca o slăbiciune fără folos.
VA RI ET A TI
O secfeslrare.— Din Agram ’i se scrie ziarului «Pester Loyd» următoarea crimă îngrozitoare : In casa locotenentului Lichtenberg din Belovar tră-ia de mal mulţi ani o văduva de 85 ani a căpitanului Piatovski. Dânsa se folosea de o pensiune de 20 fi. pe lună. Tot in aceiaşi casă locuia şi oficialul pensionat Predavacz. Până când trăia Lichtenberg o ducea bătrâna văduvă destul de bine. Dupe moartea Iul Insă Predavacz şi văduva lui Lichtenberg aQ încuiat pe biata bătrână Intr’o cameră mică, umedă şi Întunecoasă, unde a petrecut culcându-se numai pe pae şi aproape goal 1 an şi jumătate. Numai ca din întâmplare a aflat un a-numit Babics şi a denunţat apoi faptul poliţiei, In urmă s'a făcut o cercetare din partea doctorului Roblek. Co-misiunaa a aflat pe sărmana bătrână, slăbită şi murdară pe patul el primitiv. Un miros nesuferit coprindea cămara, îndată ce a zărit bătrâna comisiunea a erupt In cuvintele: «Mulţumescu-’ţl Dumnezeule! Domnii au venit să mă elibereze !» Apoi auzind vocea văduvei Lichtenberg a început a tremura In
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
24
JULES MARY
PRIETENUL lUIIItVULU
(Urmare)
El nu le-a întins mâna, a deşertat de la postul săil, ca un soldat In ziua de lupta, dar dacă n'a scos un strigăt spre ai opri, un strigăt spre a’i lncuragia, ce se petrecea Insă In sufletul săQ cel bun din fire 1 Ce groază, ce furtuni mal cumplite de cât cea dupe mare I Totul era ruinat Împrejurul lui, prietenia lui trădată, amorul lui despreţuit...
Ce erad acele frământări a le valurilor, care în curând vor redeveni pacinice şi liniştite, alăturea cu sbuciumările fiinţei sale, alăturea cu deşertăciunea vieţel sale ? Marea asta în furie va putea să sape vre-odată o prăpastie mai adâncă de cât aceea pe care o făcuse în inima sa, zîmbetul unei femei ?
Berthe-Catherine, pentru a doua oară fusese nevoită să dea înapoi. Unul din oameni care se aflad pe ea fusese ucis de vâsla sa, pe banca unde şedea, şi unde zăcea acum cadavrul său, îndoit, cu capul înainte ; îl ridicară, şi corpul săd strebătu mulţimea deasă care furnica pe mal.
Să auziră un şir de vaete în calea sa fi apoi se făcu din nou tăcere.
tot trupul, şi a încercat a spune comi-siunel. că doamna Lichtenberg e binefăcătoarea el. Biata femeie credea cele spuse de văduva Lichtenberg şi anume ca din pricina bâtrâneţel nu mai primeşte pensiune, ci Predavacz şi văduva Lichtenberg o susţin de milă. Apoi a fost transportată bătrâna la spitalul de acolo, unde apoi a spus, că numai de frica văduvei Lichtenberg, a afirmat cele spuse, şi ca alt-cum era bătută mal în toate zilele. Caşul acesta a fost apoi arătat procurorului, care va trage la răspundere pe făptuitori.
SURI MĂRUNTE
Sosiri si plecări. D. Generai Creţeanu, a plecat la herghelia de la Nucet pentru a face o anchetă asupra neregularitâţilor ce s'aO constatat.
—	D. Genera) Budişteauu, comandantul divisil deTTrgovişte, a plecat la Ttrgovişte.
—	D. M. Kogâlniceanu, a plecat în Do-brogea.
—	D. Gr. Ghica, comisarul român la comisia Kuropc&nă a Dunării, a plecat la Galaţi.
—	D. Trăsnea, prefectul de Brăila s'a reîntors la postul săil.
• •
Accident. F.ri un soldat do tren, fiind trântit de un cal, furgonul a treoul peste el şi ’1 a omorât.
• •
înlocuire D. Coşar Albinet, directorul prefeclurel de VasluîO u fosl Înlocuit cu d. Georgescu , directorul prefeclnrel de Huşi.
* •
» m
inspecţie, b. I. C. Brălianu. dinpreună cu d. ministru de resbel, a inspectat azi arsenalul armatei.
Astă seară se întruneşte la clubul Unirea comitetele coaliţii.
e
Aflăm cu părere de reu că d. Arbore, redactor la foaia Telegraful, ar fi retras acţiunea sa in contra ziarului nostru care afirmase că a-cel domn Arbore figura printre bătăuşii care au jefuit redacţia noastră.
Astă-seară câti-va colectivişti se Întrunesc la Cuibul cu barza,In vederea alegerilor comunale.
Astă-zl s’a ţinut uu consiliu de miniştri unde s’a discutat cestiunea podului peste Dunăre.
Aflăm că Sir White, ministrul Angliei la Constau ti nopole, este aşteptat în Bucureşti, unde vastactte-va zile.
&
Proectul de lege pentru reorga-nisarea administrativă a Dobrogel se lucrează la Ministerul de Interne, şi se va pune cit de curind în discuţia Corpurilor legiuitoare
Guvernul a luat hotârîrea ca Consiliul de Miniştri se Înceapă a se ocupa cu diferitele proecte de legi ce sunt a sepresinta parlamentului.
In acest scop se va forma un tablou care va fi depus pe biuroul Cameril.
ŞTIRI TEATRALE
Anunţăm cu plăcere că poî-mâine Joi se va reprezenta pe scena teatrului naţional piesa «Cucoana Chiri ta la Iaşi.» A-ceastft piesă n’a fost dată de mal bine de 20 de ani, Rolul cocoanei Chiri ţel este una din cele mai frnmoase creaţiunl ale marelui artist Milo.
• •
Direcţiunea are de gănd d'a pune In scenă mal multe piese vechi cari afi avut un mare succes şi cari nu s'aă dat de mult. Ast-fel ea va reprezenta:
Franzusitele de Faca.
O Soit'ee la Mahala de C. Carageali.
ţ.	11	" "' " ■ ■' ' % «st  * - » — —
•
Aflăm că trupa de operă pentru stagiunea de aslă iarnă a plecat Duminică de la Milano şi va tl tn Bucureşti Joi seara.
ULTIMA ORA
Iterlln, 2Noembre.— Discursul Regenţei a făcut o impresiune pesimistă tn sferele financiare. Cu toate a-cestealn cercurile politice nu se crede Încă la o ocupaţiune.
Ziarele apreciază discursul regenţei ca demn şi ca neconţinând nici o provocare saQ vre o părăsire a intereselor bulgăreşti.
Gazeta Germaniei de fiord nu crede că generalul Kaulbars lucrează tn a-cord perfect cu d. de Giers.
Berlin, 2 Noembre. — Se vorbeşte despre o apropriată întrevedere diplo-maticăln cestiunea candidatului la tronul Bulgariei.
Ms, 2 Noembre. — Trupele sârbeşti aii evacuat teritoriul Bregova.
Parts, 2 Noembre. — Demisiunea d-lul Baihaut, ministru al lucrărilor publice a fost primită. Se crede că succesorul săQ va fi numit astâ-zl.
Paris, Noembre. - După o depeşe din Viena, prinţul Valdemar de Danemarca ar declina or-ce candidatură la tronul Bulgariei.
SI. Pelcrsburg, 2 Noembre. — Circulă ştirea că 3 corăbii şi nouă ca-noniere aQ plecat din Sevastopol pentru a se duce Ia Varna.
l ondra , 2 Noembre. — Mişcarea insurecţională tn Afganistan pare că se măreşte. Trupele Emirului aii suferit o lovitură.
Herliii, 2 Noembre. — Un memoriu al guvernului în privinţa stării marinei, demonstra necesitatea de a mari numărul torpilorilor şi de a prolcge Im bucăturile marilor Quvil prin ajutorul micelor vapoare de reBbel. Guvernul cere constructiunea a zece canoniere cuirasate şi mărirea echipagelor.
Soli». 2 Noembre.— Generalul Kaulbars adresând guvernului o pllngere în privinţa unul supus rus funcţionar bulgar, care ar fi fost maltratat de prefectul din Sofia, a cerut ca acesta să facă scuze publice sau să fie revocat.
Tîrnova, 2Noembre. — Situaţiunea nu s'a modificat. Până la un nou incident, guvernai şi adunarea se t<n de i-deia de a urma la alegerea prinţului.
Asta-zi Sobrania n’a ţinut şedinţă.
COMPAMA M GAEJIN BKXRESTI
Avem onoare a informa pe Abonaţii noştri!,că le vom distribui la 1 Noembre a. c. st. v. Livrete noi de Comptuar, conţinând esplicatiuni asupra întrebuinţare! gazului ca ecleragiu. combustibil, sau forţă motrice.
Cu această ocaziune reamintim Clientelei noastre că comenzile de Cok adresate, fie verbal la noul nostru Magazin pentru exposiţiunea de aparate, 66 Calea Victoriei, fie prin carte poştală Direcţiune! de gaz de la Filaret, se vor efectua în 24 ore de la recepţiunea Comande!.
Preţul Cokulul este de Lei 60 tona de prima calitate, transportat în căruţă ; ear în saci este ae Lei 61.50.
Direcţiunea.
ACT DE MULŢUMIRE
Noi membri al Clubului Gimnastic aducem prin aceasta cele mal vil şi mal călduroase mulţumiri d-lul 1. Sucher pentru Înaltele sentimente de care a fost animat donând Clubulul-Gimnastic un splendid salon de iarnă pentru lec-tiunl şi conferinţe situai Calea Victorii Hotel Broft.
Membrii Clubului Gimnastic
LIBRĂRIA SOCEC & C®
7, (alea Victoriei, 7.
A eşit de sub presă a doua ediţiune a Manualului de geografie pentru clasele primare elaborat de d. Nicolae Mi-chălescu.
Această lucrare, premiată de Societatea geografica româna şi aprobată de ministerul instrucţiunii, coprinde trei părţi :
1.	Un manual model, destinat a servi In orl-ce scoală din orl-ce comună pentru clasa II primară, ilustrat cu mal multe figuri şi chârţl pentru Înlesnirea învăţământului; preţul 30 bani esem-plarul;
2.	Un manual de geografia României şi a ţărilor vecine române, pentru clasa III primară, cu ochartă; preţul 40 bani esemplarul;
3.	Un manual de geografie pentru clasa IV primară, cu chârţl bine esecutate şi ligibile, ceea ce lipsea In ediţiunea precedentă; preţul 75 bani esemplarul.
Se pot procura pe aceste preţuri de la şi prin toţi corespondenţii noştri din ţară.
ASIV IMPORTANT
De vânzare casa unde se află clubul militar Calea Victoriei 2 şi 4. Venii 40000. preţul 500000. Credilui funciar 200000.
De vânzare un frumos loc In fundul alei Eldorado str. Posta-Vache.
l»<> fncliirlui două prăvălii mari Calea Victorii No. 82.
De inebiriat hotel SusaiO în Predeal, 20 odăi.
A se adresa Ia d. inginer Boltea str. Pi-tar-Moşu No. 5.
Holgan văzuse, pricepuse. Şi 'ş ri- j dica braţele de asupra capului, strln- . gând din pumni, înfîgându-şl unghele In carne, parca ar fi stat gata, să se lupte cu acea Mare neomenoasă, care mai înghiţise un om I
Dar daca ar scapa corabia, ar scăpa în acelăş timp şi pe Gilbert, şi pe Ca-therine.
—	Nu, zise el, D zeu mă răsbună. N'am dreptul să mă opun...
Mal mulţi dintre cel ce alergase în ajutorul corăbiei sărise pe mal; Fleu-riot, cu câţl-va din el, remâsese pe ea ne voind să se lase Învinşi.
Momentul era cumplit; Speranţa era perdută; un talaz mal tare, o suflare de vânt mai furioasă putea să măture acel bâtei şubred, fără puteri pentru a lupta, fără mijloace de resistenţă.
Domnea o aşa mare tăcere că parcă n'ar fi fost acolo oamenii sdrobiţl de groază ; marea, trumfâtoare, sigură de ea însăşi, lnllrzia anume desnoda-mlntul acestei drame teribile.
De-odată, să auzi un murmur care eşind din pepturiie eâtor-va mii de desperaţi ajunse până la cer şi Întrecu sgomotul furtunel:
—	Jean Holgan e aici I
Şi mulţimea îl repetă cu bucurie. II recunoscură, îl Înconjurară. Marinarii descurajaţi să îmbărbătară.
Dar Holgan îndepărtă mâinele care
i se întindeau şi zicea cu o voce hotâ-rîtâ:
—	Nu. Nu mă voi duce....
—	Jean, când vîntul să linişteşte pu-
ţin, să aud de aici strigătele acelor care vor peri cu Speranţa. Nu vrei să încerci al scăpai
—	Ar fi de prisos or-ce cercare.
—	Jean, uiţi ca sunt acolo opt fiinţe omeneşti care să rog de scăpare, şi că una diintre ele, care să vaetă mal tare e chiar femela ta?...
—	Femeamea e pe speranţă. O ştiQ, D zeQ a vrut ast-fel.
—	Jean, glndeşte la fiica ta; ce’l vel răspunde mal târziQ, clnd le va ruga să’I istoriceşti moartea mamei sale ?
—	Ii voi spune că omenii nu pot nimic contra mlniel lui D-zeâ, ca acel cari aQ cercat s’o scape aQ fost respinşi pe mal şi unul din el chiar a murit.
—	Jean, femea ta nu e sigură, pe speranţa să mai afle un amic al tăQ care te iubeşte şi pe care ’l iubeşti; vel avea de plîus pe doi.
—	A murit deja un om pentru el, e prea mult. Nu pol să jertfesc vieţele voastre pentru a scăpa pe a altora.
—	Jean, nu cruţa vietele noastre, ele slnt a le acelor care sunt In primejdie.
—	Ele sunt a le acelor care au nevoe de noi, a le părinţilor voştril, a le femeilor, a le fiilor şi Acelor voastre.
—	Jean, ne vom duce şi fără tine, dacă refuzi să te pui în fruntea noastră.
—	Nu vream să me opun lui D-zeu.
—	Jean, taţii, femeile şi fiicele noastre Iţi vor erta moartea noastră dacă va trebui să murim ca să ne facem datoria.
—	Dar eQ nu mă voiQerta nicl-odatâf
—	Jean, parcă marea să potoleşte... ascultă gemetele care vin despre Speranţa. Acuşi furtuna va reîncepe cu mal multa tărie şi aceste gemete vor fi înăbuşite de talazuri.
—	Duceţi-vă dar şi D-zeQ fie cu voi 1
—	Jean, nu'I acesta ultimul tăQ cuvânt. Jean ţi-e frică, mâna-'ţl tremură şi pleci ochii. Jean, altă dată fruntea te făcea să zlmbeştl, te jucal cu ea ca cu un copil. Oars fericirea şi norocul te-a schimbat ast-fel ?
Femei, copil şi bătrânilngenunchiase pe pietrele malului; pescarul simţea că picioarele sale Bunt cuprinse de braţele lor; că de degetele sale ste-teaQ Încleştate nişte degete ce tremu-raQ In convulsiunl de spaimă ; de hainele sale se agăţase copil pe cari îi îndemna mameie lor ce plângeaQ.
—	Jean, cunoşti pe acel cari te aşteaptă pe Speraţa , nu e numai femeia ta, nu e numai Gilbert Baraba-rain, mal sunt şease alţii cari ţ'aQ fost prieteni când erai sărac; ascultă I auzi cum te strigă ei? vîntul ne aduce ţipetele lor; am recunoscut vocea lui Valentin, a cărui femee e la genunchii tăi; ascultă, acum, e bătrânul Bernard, un prieten al tatălui tăQ. II auzi: «Holgan/ Holgan!» Trebue să fie aproape de moarte ca să strige ast-fel I Aceşti copil cari aQ să te dea jos de mult ce să îngrămădesc în jurul tău şi pe cari tu II alungi, sunt nepoţii mamei Ri-cordot, oarba, o prietenă a mamei
1 tale; s au măritat In aceiaş zi, şi Jean,
www.dacoromamca.ro
D-RUL A. VIANU
Dă consultafiuni pentru boale de OCHI. URECHI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lăturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl.
MIRELE HOTEL REGAL
Cel mal preferat de lumea aleasă Camere şi apartamente avantagi&te luxos. Preţuri moderate. Servicul foarte îngrijit Sub aceiaşi admiristraţiune
MARELE HOTEL UNION
In centrul oraşului şi aproape de Palatul Regal, Ministere, Thealrs şi cele mal importante case de ComerciO.
Arangiat foarte convenabil cu pensiune safi fârâ pensiune.
Preţurile foarte moderate.
MARELE RESTAURANT UNION
Bucătărie francesă, română şi internaţională.
CAFENEAUA UNION
Cea mal (Vcqucntala din Bucureşti
BIBLIOGRAFI E
A esit de sub presa si se afla depusa spre vân/are Ia adminla trufia ziarului „Epoca“ si la (otl vânzătorii el din provincie, revista W/.VI de d-nli J>. R. Ro-setll ai 1. \e gr uz zi.
Preţul unui exemplar un leu. Contra unui mandat po stal sau mărci poştale se trimite Franco.
D. C. COSTA-FORU
ADVOCAT
8—10 dimineaţa, 0—8 seara pe Aletil Nliti-opoliei N. 3
A SOSIT
LA
CA FENEA UA ,, UNION''
CELEBRA
BERE DE MUNICH
i> r c. nule i ii. mmw
AVOCAŢI
62,—str. Ştirbei VocLsi,—63
Consultaţiunl 0—11 a. m. 4—6 p. m.
CASA DE SCHIMB
ALEI. GH. I0VKSCL & B. MARCO
Strada Upaeanl, No. <( bl*
(Bucureşti, Sl/S Nosmbre
VALORI
Soadenţa
cuponelor
wrrc
curs
mediu
FONDURI DE STAT ROMAN
Renta rom. per. 1876 R 0/0|i Ap 1 Oo Renta rom. amortia. 6 0/0 1 Ap I Oo Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai l No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 lan 1 Iul Idem idem 5 0/0 IdemH Imprum. Stern 1864 7 0/0 IMarlSep Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian i Iul Aglo
ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE Impr. oraş Bucureaci 5 0/0 1 Ian t Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. cu prime loz f. Î0
VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 t Ian 1 Iul Idem	Idem	6 0/0	Idem
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0	Idem
Idem	idem	6 0/0	Idem
Idem	idem	6 0/0	Idem
Cred. Fonc. Ur.din laş i5 0/0	idem
Obl. Caa. pena. fr. 800. 10 1 Mai No
91
94 1/4
88 t/S
16 16
74 1/4
95
36
103 8/4 871/8 101 93 84 76 *15
fiul el, s’a născut tn aceiaş zi cu tine, şi mamele voastre v’aQ dat aceiaş nume. II auzi?... el e, chiar el... «Jean 1 Jean 1 Ajutorii!» Şi Frenoy şi Lecroisy, tovarăşii tăi la pescărie, sunt, şi el, pe Speranţa... El nu strig; să vede că aQ murit... vrea să zică Jean, refuzi?
—	D-zeQ n’o voeşte. Viaţă pentru viaţă. A voastră e tot aşa de preţioasă ca şi acea a celor de pe Speranţei!
—	la-ne-o.
—	Nu vreaQ. Mal târzia, copil Yoştri îmi vor bănui că vani uois ca să scap pe femeia mea.
—	Ast-fel, Jean, eşti un mişel ?
Holgan strigâ ca o fiară. Privirea sa,
încruntată, se ţinti asupra celor care ’i înconjurau, apoi, ou o voce Înăbuşită,
de necunoscut:
—	Cine a sisasta?... Cine a «is?...
O sută de voci II răspunseră cu o
singură voce răsbunâtoare:
—	Toţi! toţi! Mişel I... mişel !...
El îşi pleca capul, jos, jos de tot, stătu tăcut un moment, şi nimene nu văzu că două lacrimi căzură din ochii săi pe pumni săi strînşl şi slngeraţl.
—	El bine ! fie, zise el, sunt un mişel duceţi-vă fără mine!
Atunci toţi se depărtară de dânsul. De-odată, se trezi singur.
Furtuna părea că se potoleşte, şi a-ceastă potolire a sa era ca un Îndemn viclean pentru cutezanţa oamenilor; ast-fel doul luptători îşi daQ mijlocul, fiind gata să opue vicleşugul vicleşugului, siguri de a învinge dacă vor is-buti să lnşale.
(Va urma)
4
EPOCA — 22 OCTOMBRE
REGIMUL DE LAXA
1 I
I •
AL
PROFESORULUI DOCTOR J A E G E R
Recunoscut ca cel mai escelent
MEDALII' >CUM IN URM». DE J.R.Ul MEDICII DN LONTRI CU
MEDALIE DE AUR
Sub semnaţii având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele do lână ce se poarta pe dedesupl vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturt In lână curata de Cămilă, garantând contra râcelel şi a reumatismului.
Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc in magasinul
AUX
7Î.CALEA VICTORII 72 VIS I VIS DE PILITUL REGIL
D" JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART.
PRIMA FABRICA ROMANA DE
IFIR-KUM1S
O băutun* făcută din lapte, rare se întrebuinţează cuman* surceslr. Rusia, Englitera, Austria şi Elveţia, In contra boaJetor de piept ouai cu seama, in contra ofUcel. La O-desa şi lingă Samara pe rtul Volga, sunt stabilimente speciale undemd de bolnavi se vindecă prin KIFIR-KUMl'S. Probeletherapeutice făcut* cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit ca KIF1R-KCMIS este un escelent medicament pentru tratarea broncbitelor chronioe Diarhâe, Cathar de stomac acut ei cronic Gatliar a întregului canal digestiv. Anemie, Seorbut, Scrufuloara. Tuberculos* Hemoroide, şi fiind mijlocul cel mai escelent şi nutritiv, are proprietăţi recoritoare, combate insomnia, stimulează energia inimei şi a centrilor nervali scade seereţiunile canalului digestiv, ridica oda de mlnrare şi îngraş* cu siguranţa asinnlănduse foarte uşor, şi se intrebuin-
gBfegcap- ------------------f---lapte de vr: r- —	----1
ibricant di
___pe care ') recomandam publiculu
cut de casa Leltianoff este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d, Lukianoff a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa LukianofT se bucura ssta-zi de clientela foarte intinsa.care din zi tn zi se convinge caKIFIK-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe.
Depăşitul generat actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 110, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postat.
De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lângă rondul al IMea undo a fost gradina Jardin des fleures.
Drotul tthoiminenlului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticlo 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor ti scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei, — 25 sticle 80 lei. — Ambal&giul este pe comptul fabricantului.
MULŢUMIRE
Prin aceste câte-va rânduri, ma simt dator a mulţumi d-lui d-lui Fior Luchia-noff pentru serviciul ce 'mi-a adus atât mie cât si familiei melc, care intrebuintdnd Kifir-Kumis, a constatat o uşurare si netăgăduită a suferinţelor ocasionatc de anemie.	Constatin Polrescu-Condurata.
(170)	Tipograf.
A VIS IMPORTANT
PENTRU
ry a i#'

A aparut de sub tipar carte intitulata:
TOALETA FEMEILOR
care tratează despre înfrumuseţarea feţei cu substanţe simple naturale, recomandate de higienl şi medicină. A-ceastă carte necesară orl-cărel doamne coprinde peste 100 reţete, decar) se poate folosi cn succes pentru înfrumuseţarea feţei, conservarea părului, dispariţiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cei mal celebri autori medicali şi de practica casnică atât acea veche cât şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparaţiunea lor se poale face chiar In lle-care casă. căci substenţele necesare sunt arătate In mod cantitativ.
Lipsa unei asemenea cărţi era mult simţită şi apariţiu-nea el, de astă-zl, o facechiare a 11 prenumărată Intre cele d'ânttiii cărţi de Higiena In limba română. Cu acesta doamnele vor (1 scăpate de Întrebuinţarea apelor, alifieler şi şi pozilor, ce se găsesc pregătite în comerţ şi cari tn genere nu fac de cât distrug Ijumuseţea naturală şi cau-seazâ perderl ireparabile.
Această importantă broşură eşitâde sub editura librăriei Universale «ZACHARIA NICOLAU» dinPloeştl se vinde la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esemplarul.
In Bucureşti de vânzare la Librăriele E. Graeve, I. Hai-mann şi Leon Alcalai.
m
I
MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE oEC!GNAC
SI DE
TZCICA TAIIE < suiîovim i
Pietre de Moară, curele si tote uneltelesi accesorii pentru exploatarea Fahricelor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Colici No. 49
«talia «Ic aur. F.\pociţi unea ( ooperuto* ___rilor iHH.l PI \ I Kl ( I I OK I
MAGAZINUL
D. I. MARTINOVIGI
No. 2, Strada Car ol 1, No. 2
Recomanda onor. public asortimentul seu
do culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucă rei.edo. nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tutulor Fabricatelor existente.
— l‘rotul : ti Fr. kilogramul —
M. SCHWARTZ
OPTIC
STRIDA CAROL I, NO. 22
Ochelari cu sticlele cele mai fine, fabricaţi dupe indicaliunile modicilor oculisti.
Conserve de toate nuanţele pentrn indul-cirea luminei, asemenea si toi felul de Barometru, Termometre si grade medicale Diferite mesuri metrice .ctc , cu pretzuri ■oarte moderate.
LA ORAŞUL VIENA
t al. V ictorii
\Pal. Dac.-Horn.
alavilledevienne;
vis-â-vis de ,ib. S o ce el
Recomandam onorabilei
toarele noutăţi:
Rufario pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa. şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitalile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de~lâna si de matase.
noastre clientele pentru iertinatate si soliditate urma-
Flanele, camasi si ismenc de lâna după sistemul profesorului l>r. .laeger.
Gulere si manşete de olanda ultiniu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete rrantzuzesti cu balene veritabile.
Trousouri complecte pentru lidautati. l.aa etles si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU \OSTRtI ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OKI-CIT VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-RO MANIA»
vis-â-vis de librăria Socec
MARE SUCCES!
INVETATORUL POPULAR
Publicare limbistică săptămânală.
Metoda pentru a învăţa singura scrie şi a vorbi limba franceză.
Subscripţmne pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două luni t. n. 5.
Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,23 bani tn mărci poştale.
A eşit de sub tipar No. ti
BUCUREŞTI
ADMINISTRAŢI*
STRADA DOROB4NTIl OR , N°. 133
CASA DE SCHIMB
I. M.FERMO
- 27. STRADA LIPSCANI, 27.—
CURSUL BUCURESCI
de la 16 Octombrie 1886
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEL
No. t, Slr. Luterana, No. 1 colt sul Stirbey-Voda
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculplatâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEURI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.
5 0/0 Henta amortisab.	94 1/2
5	0/0 » perpetua . 6	0/0 Oblig, de stat. . .	921,2
	881/2
6 0/0 Ob. de Stat drum de ller		
7 0/0 Scris.func. rurale	104
5 0/0 MM»	88
7 0/0 » » urbane	101 1/2
6 0/0 » » j»	93 1/4
5 0/0 » » »	84 1,4
8 0,0 Împrumutul cem.	751/2
Ob.Cas. pens.(l.lOdob).	220
împrumutul cu premie	35
Acţiuni bancei nation.	1030
» «Dacia-Romania»	275
» Naţionala		220
» Credit mobiliar.	
» Constructiuni. . .	158
» Fabrica de hârtie	
Argint contra aur. . . .	16
Bilete de Ban. coriLaur	16
Florini austriaci		2.03
m ii ni ii		
Paris 3 luni		100 1/4
» la vedere		
Londra 3 luni		25.35
» la vedere		
Berlin 3 luni		1.24 1/t
» la vedere		
Viena la vedere		2.03 1/2
DE IVII HUIT
le Costa-Foru din Batişte, j Strada Scaunelor No. 46.
22 Camere deosebiţde-1 pendinţele: grajd, şopron,' cuhnie, spălătorie şi alte j trei camere şi grădină spa-1 ţioasâ.
Doritorii pol visita casele ] tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliel, saQ la redacţia E- \ pocei.
DE ÎNCHIRIAT
Apostoli No. 42 cu două fila giurl aproape de Cheurl, Curtea foarte spaţioasă’ Doritorii să se adreseze Cal lea Victorii No. 74. lf>o 1
i iii; închiriat c*“ din
bescu Vodă No. 4.
Strada Bi-1
lin l>nn ('uliii I .1111 II tmfa v 0 n d
câte-va oro libere, doresc a Ie întrebuinţa, pentru un onorariu modest — A se adresa la Oficiul de Publicitate «România» 18, Strada Academiei. Bucureşti.
VIN VECHII1 u£™d?S|
Valea Călugărească de vânzare 8 FRANCI VADRA in Stradal Minervi i No. 4.
DK INCIIIIIIIT âSrăS
d-lul V. Iiiott din Str. Luterană 15, mobilate şi ne-mobilaLe având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d nu proprietar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţâ până la (5 seară- A-semenea şi de arendai de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca pi. Câlnişte.
CASSA 1)E SANATATE
— BUCUREŞTI —
No. 41, Strada Teilor, No. 41
Luând administraţia casei de sănâtate din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generală că de azi Înainte începe a foncţiona; ori-ce persoană bolnavă are dreptul de a reclama pe medicul care voeşte din acel ce afl aderat a fi număraţi Intre medicii coreaţl şi consultaţi.
Sarcina de medic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-l Dr. Teodorescu Fiorea asistat de d-l Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan.
Pentru prospect sad alte informaţii se pot face cereri înscrise (francate) sat» de a dreptul In localul Casei către sub-semnatul
Director: G. I. Livc/.eanu.
1886 Octombre 1.
_PREQl_U RI FO A R TE_REDUSE_
SINGURUL DEPOSIT AL ADEVERATELOR SOBE
Se găseşte numai la su-EI D IN G E R’U FEN *[ cursala generală In Bucureşti, strada Lipscani No. 96, lângă Banca României
^.H H E I M
Fabrica pentru SOUE-UEIDLXGEH
H. H E I M, Viena-Dobling
J
£	i
! ©o lîlFJLÎLTSM J
£ Are onoare d'a informa numeroasa sa Clientelă. |Că a deschis şi In	ţ
BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41
|0 CASSA de CROITORIE|
$ Care va funcţiona tn aceleaşi condiţiuni ca şi § aceia din IAŞI.	162»
X
te
MARELE
IX
e
x
|HOTEL DE FRANCE |
&
X
te
x
•
i
k*
X
te
X
X
te
I
B
k
BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Slradel Lipscani, din nou clădii, avend patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respândesc in stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mai modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciut cel mai prompt.
PH. HUGO
ANTREPRENOR
PRGPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA
SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI DE CERAMICA
DE LA COTROCENI
Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat
LJsina situată la Bucureşti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor,peste drum dcAsilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Delu-Spirea.
D RECTIUNEA SI OEPOS T PRINCIPAL IN BUCUREST', S7R. BIS. ENI, 5 Adresa telegrafîoa: B A S A X_ X, Bucureşti
D E P O 8 I T E S E C U * I* A H E
In Bucureşti, Calea Gr ivit za, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, pialza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banquer.
Industria Naţională ale cărei produse aO obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă :
DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-A
F,stras din preturile curenlc pentru bucureşti
X
X
X
te
X
te
X
X
m
x
e
x
extxexexexe x*xex*x*x®
FELII. MATERIALULUI	Nr. bucalilor necesare pentru uni-	13 s. ă £ - . O	P 11 t Cal. 1		Ţ U II Cal. 2		I L E Cal. 3	
			Pentru mie 1	■«î. §5 = f* •* H t-ş 5 o	*«• E £ S c.	§N Sts	Pentru mie	•«L «t o B S fc S-H S ro 3 k. 'ţj i Zi
Pavele pentru bordure . .	lam.l.	10	350	4.25	325	4.00	300	3.75
Pavele penlru pavagiO . .	lam.p.	50	270	15.00	250 14.00		230	13.00
Lespezi pătrate		lam. p.	25	380	11.00	360 10.50		320	9.50
Pătrate felurite		lam. p.	36	210	10.00	210	9.00	180	8.00
Borduri de grădină. . . .	lam.l.	10	150	—	130	—	100	
Cărămizi refractare . . .	lam.c.	420	320	—	—	—	—		
Cărămizi cu 6 găuri . . .	lam.p.	80	65		—*	—	—	—
rS
Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că tn Bucureşti şi Oraşele tn care ese-cută lucrări pentru Comună, Societatea să Însărcinează şi cu esecutarea, garantând Întreţinere a un an şi că se mal află la usinâ materiale vechi şi disforme
CU PRETURI FOARTE REDUSE---------
ATELIER MECANIC
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu cu Pompe de toate Histemele, Fân-»âul d'applique ai Borne fontAni, Canale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, luciu ai plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, Bgheaburi de coborlre inodore, capaco de basnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vaae, aocluri, abuauri banei de gradina, grilaje de Îngrădit morminte, piiaaturi, Tuburi pentru aoudage ni candelabri.
TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA
(151)
1
H	GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI	o I
< < O	HOTEL EKSTEIN	A M n
£	— GALAŢI —	oi
S	— STRADA MIMAI BRAVUL —	h i E 5
.I.ATI, HOTEI. EKS'	Recomand Onorabil, voiajori Hotelul mefl nuofi construit şi mobilat, situat pe str. MihalBravţCuza-Vodă; care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi tn centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate. (167)	E I a 5 z o > r >■
< O	GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI	H
Bucureşti, -Jjmfnfi^iaruM^^~Pi^pi,copiel!1o. 3