ANUL I No. 272. A DOUA EDITIUNE MARTI ai octowbbc Griqore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 91 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE Hi Bl't'l RESi'i« La casa Administratiunci 13» T.tKA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei. 3 luni IC lot. IA STREIA VTATE: La toate oftleiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACŢIUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 B ANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA r a — • i I i L Ă 2 O*io»»« VENTU*A prim-redactorresponsabll^ SE PRIMESC NUMAJ I.A ■MCiURiLE ANb. AJDMirOSTRATrE -ni, anunciuri 'inia Cont. 9 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU An unciuri pe pag. IV, linia 30 ba. «i reclame pe pagina treia 2 lei . I.t H.-VRiSt Se găseşte jurnalul cu Io nuniCi'ul, la Kioscul din rpf Stontniartre 1 ADM1NISTRAŢ1UNEA Ho. 3,—Piata Episcopiei.—Ho. 3. 15 BANI NUMERUL EO BANI UN NUMER VECHIU ORDINE- SICilRANTA -DREPTATE PREGĂTIRI ELECTORALE EVE\’1ME\TF.I.E I>1\ Hl'I.G \H 1 V A CINCEft SCRISOARE DESCHISA ADRESATA DOMMLl I 1HTOIE STLRDZ4 0 VICTIMA A NAFTALINEI BARBU KATARGIU Mai Funcţionează justiţia in tara romaneasca? Si «Iaca mai Funcţionează: Fiind se vor Judeca acu sat ii «lin R&mntcul-Velcei pe care guvernul caut a se-i omoare prin relele tratamente în închisoare? Când se vn termina instructlu-nea deputatului Oroveanu si a celor alţi implicaţi in atentatul «le Ia 4 Scptemhre ? Când se va lua mesuri pentru a se petlepsi vandalismul eserci-tnt contra ziarelor România, ■ l’Inddpendanoe roumaine si Epooa. Nu cum-va este porunca ca n-ceste nFaceri se sten atârnate pena «lupe alegerile Comunale? ORDINE-SlfilMTA-DRTOTE Raţiunea d'a fi a guvernelor, In orl-ce timpi, tn or-ce ţară, şi sub or-ce formă de guvernământ, s’ar putea resuma !n garantarea ordinei, a siguranţei şi a dreptăţeî. Un guvern care nu poate garanta cetăţenilor îndeplinirea acestei a sale misiuni esenţiale şi indispensabile, nu numai că este un guvern reCt, dar Încetează chiar d'a mat fi un guvern. El devine un pericol social. Aceasta este — noi credem — un adevăr indiscutabil. Se examinăm acum Intru cât ii putem găsi aplicarea la situaţiune noastră. Nu vom cerceta daca guvernul Brătianu este un guvern bun sau rău. Nu vom face proces programului seu de guvernământ, sau, mal exact, lipsei sale de program. Vom lăsa de oparte politica sa externă, cea economică, şi adminis-traţiunea sa financiră. Vom închide ochii asupra greşe-lelor sale politice în general. Sub toate formele de guvernământ o ţară este expusă a avea guverne când mal bune când mai rele. Sistemul representativ, mai mult ca altul, implică frequenţa unor asemenea variaţiuni. Inconvenientul este inevitabil, şi resultatul e neînsemnat în viaţa unui popor. Progresele ce n’a putut realisa azi ţara, în diferitele ramuri ale activitâţei sal», le va realisa mâine, aspira ţiunile acelui popor un moment întârziate, se vor putea din nou înălţa sub impulsiunea unor împrejurări mai favorabile, sau a unul om de stat ce timpul va aduce ; gloria ce li lipseşte acum, va străluci mai târziu. Cea ce însă, în tot timpul, în toate împrejurările, sub ori ce formă de guvern, republică, monarhie absolută sau constituţională, suntem în drept a pretinde de la guvernanţi ca minimum cel mai redus de servicii datorite cetăţenilor, sunt aceste trei indispensabile condiţiuni de viaţă socială: Ordinea, siguranţa, ţlreptatea. Ce înţelegem prin aceste cuvinte? Prin ordine, înţelegem respectul instituţiunilor şi legilor ţârei ori care ar fi acele instituţiuni sau legi, riguroasa dar conştiincioasa lor aplicare. Ordinea este o imperioasă necesitate socială. Tulburarea ei nu se poate nimului îngădui; căci de la ea depinde liniştea publică şi încrederea In legi şi instituţiuni. Când cetăţenii ies din calea legală prescrisă pentru schimbarea sau modificarea instituţiunilor ţerei, şi, prin violenţă, se încearcă a'şî atinge scopul, ei comit o crimă politică ce e dat guvernului se reprime, şi, dupe modul cum ei au alcătuit atentatul, se numesc revoluţionari, sau conspiratori. Aşa de esemplu s’a întâmplat la noi când o mână de oameni în capul cărora era d. Ion Brâtiann s'au încercat, la 1870, se urzească în ţară un complot contra persoanei Domnitorului Carol şi formei mo-narchiel constituţional. Dar nu numai cetăţenii pot ieşi din calea legală pentru a schimba sau modifica instituţiunile ţerei, nu numai ei pot călca legile. Guvernul poate cădea in aceleaşi păcate, ba încă mai lesne şi în mai multe moduri. Guvernul pe lângă datoria d'a respecta instituţiile şi legile, nepâşind la modificarea lor de cât în mod legal, mai are Încă datoria d’a le aplica cu bună credinţă şi d’o potrivă pentru toţi. Când guvernul useazâ de vio-enţă sau fraudă pentru a schimba instituţiunile şi legile, când Îşi permite a nu le aplica tutulor d’o potrivă, sau când le aplică cu rea credinţă , atunci acel guvern este curat turburător al ordinei publice şi comite, pe faţă, sau pe furiş, cea ce se chiamâ o lovitură de stat. D. Ion Brătianu a cărui viaţă politică, în opoziţiune, nu e de cât un şir de comploturi, conspiraţiuni şi revoluţiuni, tulburător al ordinei a fost, tulburător al ordinei a rămas şi este. «Lupul îşi leapădă părul dar năravul nu!» Şi când va cădea de la guvern, sigur este căd.lon Brătianu va continua a tulbura ordinea publică, reîncepând comploturile,con-spiratiunile şi revoluţiunile din timpul trecut. Aşa e firea sa. Cine T cunoaşte, o ştie. Siguranţa publică, pentru garantarea căreia există într’un stat administraţia şi poliţia, la noi, a dispărut cu desăvârşire tocmai din cauza relei întrebuinţări ce guvernul d-lui Brătianu face din administraţie şi poliţie. Cum mai putem fi siguri Jde persoana, domiciliul, averea şi chiar deviaţa noastră, când prefecţii, sub-prefecţii, primarii şi toţi agenţii forţei publice, in loc d’a ’şi îndeplini misiunea lor naturală, urmărind pe făcători de rele şi călcători de legi, ei sunt distraşi de la această folositoare sarcină de chiar guvernul care îi pune să falsifice alegerile, să persecute pe adversarii săi politici, să comprime pretutindeni nemulţumirea publică, şi se tfroriseze lumea prin scandaluri şi violenţe publice ? Când vedem că hoţiile s'au îmul-ţit şi întins pretutindeni, graţie ne-îngrijirei şi nepăsare! administraţiei şi poliţiei; Când că vedem crimele cele maio-ribile, petrecute sub ochii noştri, rămân nedescoperite şi nepedepsite; Când vedem bande de bătăuşi or-ganisate şi conduse chiar de poliţie, făcând ziua nâmează mare, invasie prin diferite localuri private, spărgând geamuri, uşi, şi chiar capetele adversarilor politici ai guvernului, mai putem zice că avem siguranţă publică? Când chiar d. Ion Brătianu declară că pentru atingerea scopurilor sale politice a tolerat abuzuri asasinate şi procese scandaloase, mai poate d-sa pretinde că satisface siguranţei publice ? Azi pentru toţi aceia cari nu fac parte din colectivitate, ci se luptă contra usurpaţiunelor şi arbitrarului guvernamental, garanţia securi-tăţei nu mai există ! Voim restabilirea ordinei, isgoni-rea do la putere a acelora cari au lurburat’o, pretindem reînfiinţarea legalitâţeî, şi a siguranţei publice, şi în susţinerea acestor legitime cereri, pornite pe căile deschise de lege, ne vedem închişi, ameninţaţi, bătuţi, şi chiar în risicul d’a ne periclita şi viaţa. Mai e siguranţă publică ! * • * Cât de grave sunt aceste lucruri, e Inse ceva şi mai grav, care face situaţia cu desăvârşire netolerabilă. Dreptatea e desfiinţată, batjocorită, insultată pe faţă şi fără de ruşine de către chiar aceia cari sunt prepuşi a o împărţi şi garanta. Însuşi ministrul Justiţiei cutează a declara în auzul pretinşilor mandatari ai ţerei, că oposiţia întreagă nu mai are drept la protecţia legilor. Numeroase sunt caşurile cari au adeverit şi realisat desfiderea şia-meninţarea aceasta aruncată opo-siţiei. Azi a ajuns lumea de nici mai a-dresează procurorilor plângeri contra violenţelor, decari a fost victimă din partea agenţilor poliţiei. In destul ni s’a dovedit că încercarea e zadarnică.—Nici procese nu li se mai intenta la Tribunale. Ori câtă dreptate ar avea omul, cântarul justiţiei colectiviste s'apleacă unde a-pasă ministrul, şi ştim ce fel de om e azi in capul ministerului dreptăţeî. • • Când Intr’o ţară nu mai există nici ordine, nici siguranţă publică, nici dreptate, guvernul acelei ţări nu se mai poate numi nici măcar un guvern rău; acea ţară nu mai are nici un guvern. Ea rămâne cât vrea Dumnezeu prada nelegiuirilor celor fără de cinste şi ruşine, până când simţul patriotismului şi ale dreptăţeî im-bârbăteşte îndestul inimele cetăţenilor şi îi hotărăşte a intra In luptă. Acea zi aşteptată şi dorită de toţi bunii Români, a sosit. Lupta între guvernul tulburător al ordinei şi între cetăţenii independenţi şi luminaţi a început şi va continua. Cât va dura, şi prin ce fase ea va trece, nu se ştie. Ea nu va Înceta însă, de cât odată cu triumful dreptăţeî şi restabilirea unei stări normale. Dupe armele ce guvernul va a-lege, această luptă se poate agrava* până în starea cea mai acută. Stn-gele chiar va putea curge dintr’o parte şi alta; dar cel puţin noi luptăm cu siguranţa d’a Învinge; căci suntem hotăriţi şi avem cu noi dreptatea şi suferinţele unul popur Întreg. C. G. Costa-Foru, DEPEŞELE AGENŢIEI „RAVAS” Londra, 30 Octombre. Puterile n’a gâsit oportun până acum sa intervie pe lângă guvernul bulgar, spre a obţine liberarea ofiţerilor compromişi. VIenn, 30 Octombre. Ziarele continua a publica dcpeşl ce a-nunta ca iminenta ocupatiunea Bulgariei de cat re. Ruşi. «Noua Presa Libera» vede bine înlurna-rea de intensitate a presiunii ruseşti, dar nu vede resultatul ce ar putea aduce o mijlocire europeana. E temere,*spunc ea, ca Rusia să nu reuşească a depărta regenta şi s6 nu forţeze adunarea s6 .recurgă la protectiunea Ţarului. ÎNis, 30 Octombre. Guvernul va numi tn curând un agent diplomaţie la Solia. Se aşteaptâ (ca Skup-ştina sfe voteze reforma sistemului nostru de imposile. Pesta, 30 Octombre. împăratul tnsotiL de d. Tisza a sosit la Gran pentru a vizita pe cardinalul Simoz. P«sta, 30 Octombre. Ministrul de flnanteasupus cameril deputaţilor budgetul pe anul 18S0. Veniturile sunt evaluate la 328 milioane florini, cholluelile sunt evaluate la 350 milioane. Deficitul e deci de 22 milioane, adică cu .8 milioane mal mare ca tn anul 1886. Din acest deficit 18 milioane resulta din exerciţiul extraordinar. Evenimentele «lin Itulgnrin Tirnova, 30 Octombre. Generalul Kaulbars a trimis un «ultimatum» guvernului bulgar tn care zice ca Rusia nu poale sureri intrigile bulgarilor coutra supuşilor ruşi ce resida Iu prinşi pat şi contra Bulgarilor ce fac parte din oposiţie. Generalul a cerut să i se răspunzâ tn mod satisfăcător îuaiute de 3 zile; dacă nu, el va pleca din Solia împreuna cu personalul agenţiei diplomatice ruseşti, lăsând responsabilitatea consecinţelor ce vor decurge, guvernului bulgar. Acesta a răspuns Îndată ca adresează o circulara tutulor prefecţilor pentru a le recomanda să vegheze Iu mod viguros la siguranţa supuşilor ruşi şi a cerut sem-natorulul notei să ’1 arate numele şi adresele supuşilor supăraţi pentru ca guvernul să pedepsească pe nevinovaţi. Tiruova, 30 Octombre. Mâine se va deschide Adunarea dupe cum sa anunţai. Discursul regentei va arăta necesitatea de a se îutelege cu Rusia, va exprima speranţa câ alegerea unul suveran, allul de cât prinţul Alexandru, va proba câ sentimentele bulgăreşti sunt tu sensul unei tntelegerl cu puterea liberatoare. Textul discursului nu face alusiune la atitudinea luată de Rusia In ultimele zile. E probabil ca să facă menţiune de aceasta tn ultimul moment. D. Karaveloir n'a venit la Tirnova. 1 Iruova, 30 Octombre. Iacă cum se Înfăţişează situatiunea În sferele guvernamentale. Lumea 'şl dă bine seama că presenta bastimentelor ruseşti înaintea Varuel şi ameninţările de ocupaţiune, au de scop să aserciteze o presiune asupra membrilor Adunării şi să arunce spaima în po-pulatiune, căci fără Îndoială Rusia lot mal crede In realegerea prinţului de Ba-lUmberg. Se întreabă dacă Rusia lucrează ast-fel numai spre a împedica aceasta realegere, sah ca în acelaş timp să provoace căderea Regentei In sferele oficiale se respunde la aceasta că candidatura Battemberg este depărtată, mulţumită sforţărilor guvernului Însuşi, căci un mare număr de deputat!, mal cu seamă cel din Rumciia veniseră la Tîr no va cu ideia de a realege pe pr inţul Alexandru. Nu numai că guvernul a depărtat ideia realegerii sale, dar propune chiar candidatura Waldemar sau Oldenburg, apoi acceptă, afară de asta, punerea în libertate a ofiţerilor arestaţi. Iacă cum se crede că se va satisface Ţarul şi se va aduce o schimbare favorabilă. Dar acţiunea Rusiei înaintea Varnel şi poate ocupatiunea acestui oraş, va d;iSJ_ truge fără îndoială această sperau1^ şj va arăta câ Rusia nu voeşte să ţaca nimic cu guvernui actual. Ce devine, dacă această atitudine se ac-;r ogerej, unul prinţ agreat de Cm eram decişi a o face ? • s -'putăti sunt de părere că nu tre-ojic ’modi cale programele stabilite. El spun că dacă guvernul actual va cădea, el a linut cel puţin o conduită logică până la capăt şi conformă cu legile tării. Elementul mai intransigent ar voi o protestare sgomotoasâ dară numai speră a se împăca cu Rusia. Acest partid va pune înainte, fără îndoială, alegerea prinţului de Baltenberg. Toţi, tn fond, speră cu toate astea câ presenta ruşilor laVarnava aduco un conflict Intre oare cari puteri, cel puţin, in lipsa altora, între Rusia şi Anglia. Rămâne de semnalat sentimentele par-tisanilor Rusiei, cari cred câ atitudinea acestei puteri va face să piardă capul cei de la putere şi câ ei vor fi gata Intru a moşteni regenta. TIrova, 31 Octombre. Astă-zlla orele 11 s'a deschis marea Adunare. D. Stambuloff şi Mutkurolf urmaţi de oii terii garnisoane ah luat loc po estradă. D. Slambulolf pronunţă discursul următor: După abdicarea primului prinţ al Bulgariei,prinţul de Battemberg,guvernul a luat direcţiunea afacerilor tării şi ’şl-a dat toate silinţele pentru a menţine pacea, linişlea şi siguranţa şi pentru a pâstrabu-nurile,viata şi ouoarea cetăţenilor bulgari. Scopul sătl erea In fine ca să scoată patria din crisa tn care a aruncat-o lovitură de Blat de la 21 August. Guvernul & considerat ca actul col mal important ce-I incumba, convocarea ma-rel adunări, pentru a alege un prinţ la lro* nul vacant. Cu toate dificultăţile inerinto regimului provisoriQ In care ne găsim, a-legerile s’au Îndeplinit fără incidente grave şi guvernul vede cu plăcere astâ-zl pe re-presintautil poporului bulgar Întrunit! tn vechea capitală a regatului bulgar. Fiind pe deplin Încredinţaţi câ vetl şti să alegeţi un prinţ care va consacra viata sa pentru ocrotirea intereselor şi a libertăţii patrii şi care va conduce naţiunea ta calea progresului, mârirel şi gloriei şi a destinelor sale istorice. Noi declarăm marea adunare deschisa şi Invocăm biue-cu-vântarea iul Dumnezeu asupra lucrărilor sale. Trăiască Bulgaria independentă şi liberă I Documentul e semnat de d. Stam-bulolf, Karaveloir şi Mutkuroir. D. Karaveloir remas la Solia 'şl a dat semnătura prin telegraf. Vice-consulil Angliei şi Italiei vor sosi aci diseară. Adunarea va procedo la alegerea biu-roulul. Nu s’a mal primit nici o nouă comunicare din partea generalului Kaulbars. In fata atitudinel Rusiei, sesiunea adunării va fi foarte scurtă. Verificarea puterilor se va face într una sah 2 zile şi alegerea prinţului (foarte probabil prinţul Val-demar) In trei sau patru zile. PREGĂTIRI JELECTORALE La Galatzi O Întrunire intimă a oposiţil s a ţinut deja la Galaţi, In vederea viitoarelor alegeri Comunale. Peste 50 de persoane din cele mal cu vază din localitate şi care lot-d’auna dau tonul în alegeri, aQ luat parte la această întrunire. Sa ales un comitet şi sunt mulţi sorţi pentru ca lista acestui comitet să reuşească. • • La Focşani Ziarul Independentul publică următorul apel: In scop de a se deştepta toţi cetăţeni la interesele oraşului, lăsate prada risipei şi bunului plac, de către actualul Consilia Comunal. Partidul deoposiliunc din localitate, s'a decis a tine o Întrunire publică, Duminica 19 Octombre corent, ora 1 după ameazâ, In sala teatrului Lupescu. Prin urmare, toţi oamenii de binr invitaţi a lua parte la zisa tntr . unire. La Botosr .oi Comitetul oposit;;anel.unile zice Voeea Botoşanilor a av ut ma! mu)t,e întruniri la care au lua*^ parte şi câtl-va cetăţeni, re-presen^dn(j maI muue profesiuni. S’a dis-Cu..at lista candidaţilor ce sunt a se propune tn o Întrunire publică. S a format o listă de mal multe persoane ce Întrec numărul acelor d’a fi aleşi, pentru ca cetăţenii Întruniţi şi consultaţi să’şl poată da tn deplină libertate opiniunea lor asupra a-celor ce ’I vor crede mal apţi pentru & Îndeplini sarcina grea de consilier comunal. Situaţiunea Insă a comunei e atât de critică, interesele sale sunt atât de lncur» www.dacoromanica.ro o cate şi compromise tn cât exişi* „ . , , Udul L“ C°mpU“ ' n^’ ,nSS’' rebUe s€ 86 repete de d0U€ ţarina -4*. r. _ EPOCA — 21 OCTOMBRE \ sarcina d a face p»rle djn~” primească viitorul consilia Asta-zi va m»’ păstorie ^ avea loc o întrunire pre- apre a se lua apoi rezoluţiunea .. întruniri publice. In acest timp şi partidul ce tine tn m»\i& budgetul comunei luci se mişei, dar mişcarea sa e cu totul galvanici. Spre a putea avea cfttt-va alegători a trebuii ca comandatul general, d. Const. Pilat. să’şl lase comanda divisiune! de la Roman şi sS sa pue în capul celei de la Botoşani. l.a IMocsti Sâmbătă seara s’a tînut prima tntrunire publici a alegătorilor cl. 1 şi H în sala de la Otel loanidi. • * 0 noui gazetă cu numele -Alegatorul» a apărut la Ploeştl, în vederea alegerilor eemunale. k CINCEA SCRISOARE DESCHISA adresata D-LUI DIIYIITRIEA STURZA Domnule Sturza De Îmbunătăţiri rele cât vrei suntem sătul.» Or. U. Alama ml rr-ru. -Din ce tn ce mat tristă, sărmană Românie!» I u |iocl rontftn. -Acel cari na ii simplicitatea inimel, văd numai duplicitate tu inima altora.» Silvie Priite». Urmărirea moşiilor se face «pro forma» pentru unii si in realitate pentru nit ii. Un proprietar în trebuinţă se ajută eu Creditul Funciar numai cftnd realizează Împrumutul. De aci înainte el serveşte de a ajuta pe Regim la toate nevoile acestuia. Numai proprietarii esacţi cu plata ratelor şi cari au curagiu! opiniunilor lor politice mal pot resiste măsurilor şi faptelor autoritare şi brutale ale actualului Regim , care a transformai Creditele Funciare In nişte instiluţiunl menite a’I servi interesele sale, iar nici de cum pe ale proprietăţii rurale şi urbane. V'am aratat, tn precedenta mea epistolă , căte neajunsuri întlmpină un proprietar până să ajunga la realizarea Împrumutului său. V’am mal arătat tn ce mod i se vend ssrisurile funciare. Trebue să vă mai spun, că cel din opoziţiune sunt siliţi să aştepte apoi >u ştiu cftt timp până să li se plătească •reditoril şi până să şl primească de la Direcţiune restul cuvenit din Împrumutul contractat, pe câDd Colectiviştilor se dă acest rest chiar înainte de a se fl plătit creditorii ipotecari sau chi-rografarl. Dar, In fine, după multe stăruinţe, după însemnate cheltuell, după o răbdare de negru ajunge bietul proprietar să termine totul. Atunci el trebue să se îngrijească de aci înainte să Ha foarte regulat cu plata ratelor, sad să se înroleze în tagma colectivistă, pentru a se pune la adăpostul lululor neajunsurilor şi capriciilor Direcţiunii Creditului Funciar. Cu toata bunăvoinţa ce ad proprietarul, se întâmpla ca arendaşul să nu plătească arenda sau recolta să fie proastă şi, prin urmare, să nu se achite rata semestrială. De îndată încep so-maţiunile şi după aceia i se pune moşia In vânzare. Proprietarul aleargă, se roagă, dar Direcţiunea este nelmbltn-zită şi respunde cu un Ion grav : «Ce, Domnule I vrei să se zică că facem ha-lirurî! Vrei să aşteptăm până ce vel datora zece rate 1 Dar cu ce să plătim •upoancle şi scrisurile funciare trase la serţl? Nu te am aşteptat destul ? Poftim sâ’ţl arăt că am somat fără osebire M toţi cel cari datoresc rate, până şi ga «ei mal favoriţi al Regimului, al ^aştrii! N'al oioi un drept ca să te alâij ^e6ea Statul ne obligă să i- Uem a iar detentoril cer bani.» ‘ Proprietar1 naiv P^acămâhnit, dar asigurat că °u P^a?‘ Du trebuea să urmeze a,’*™, încredinţat câ Direcţiunea Creditului t vară şi nepărtinitoare- v Să esaminâm puţin, D-le StuT za’ scopul, rezultatele, realitatea. De obiceid se scot de o dată In vânzare 10, 15 sad 20 de moşii. Pentru a ajunge la faptul licitaţiunil, trebue să se facă proprietarului mal ântâid două somaţiunl din şease în şe8se luni şi apoi se cere Tribinalulul respectiv vinderea imobileluî, care nu poate avea loc de cât trei luni după AibUcarea et tn «Monitor»; publicaţiu- ■mciar este se- ori înaint' -a termenului flesat de Tribunal. Capiii Jiştil cred că sunt scoase In vyjwar» * 30. 45 sad 60 de moşii, fiind câ,pentru fle-care moşie, apare în -Monitorul oficial- de trei ori aceiaşi pu-blicaţiune. Aceasta le dă speranţa de a cumpăra eftin. dar cei mal mulţi capitalişti nu se duc la licitaţiune; pentru că foarte adese ori direcţiunea cere suspendarea sad amânearea vânzării, de îndată ce proprietarul favorit a plătit o parte din ratele ce datora, sau daca cel din opoziţiune a căzut la învoială cu regimul. Aşputea cita o mulţimedeproprietarl dar nomina sunt odiosa, ale căror moşii sunt scoase în vânzare de ani îndelungaţi şi cari din păsuire ad ajuns să datoreasca mult, dar mult mal mult de cât datorad când li s’a pus pentru prima oarft moşia în vânzare. Sunt alţi nenorociţi de proprietari, cari iad câte o ratâ de 200, 300 până la 500 lei pe semestru şi cari In fle-care an plătesc ca cheltuell de urmărire sume însemnate, une ori mal mult de cât nu face o rată semestrială, pentru ce d. P. Stoenescu îi urmăreşte de doi, de.trel şi de patru ori In fle-care an, numai ca să poată arunca praf In ochii altora, fârâ însă să se gândească câtuşi de puţin că asemenea cheltuell ridică procentul la îndoit de cât acela cu care s’ad împrumutat acel proprietari. Pe lângă discreditul de cari suntis-biţl aceşti proprietari în faţa sătenilor, a oamenilor lor de servicid, a publicului, ceea ce ’I face să găsească bani cu mult mal mare greutate ca până aci, apoi el trebue să mal piarzâ un timp precios şi să facă încă şi alte cheltuell pentru a veni să roage pe direcţiune ca să amâne vânzarea; cu un cuvânt lese pricinueşte toate neajunsurile ca decurge din crearea unei asemenea situaţiunl. Daca s'ar tzamina dosarele de urmărire fle-care proprietar s’ar putea încredinţa de câta favoare se bucură credincioşii regimului şi In ce mod sunt trataţi proprietarii cum se cade, dar cari roşesc de a se face nişte automaţi. Termenele somaţiunilor şi publica-ţiunilor nu sunt acelaşi pentru fle-care proprietar urmărit, precum nu sunt a-celeaşt nici pentru amânarea vânzării. Pentru proprietarii din opoziţiune nu se admite mai nici odatft suspendarea vânzării şi rare ori amânarea; dar, în acest din urmă caz, numai când proprietarul plăteşte o buna parte din ratele datorite, pe când pentru cel din vestita colectivitate să cere suspendarea când a plătit jumătate şi a-mânarea când a dat fle cât de puţin. Nu zic acum că nu sunt şi excepţiunl ; dar se ştie că verl-ce escepţiune întăreşte regula. D-sosstră, d-le Slurdza aţi mers cu cruzimea până a spune unor proprietari, negreşit nu din colectivitate, că nu veţi cere amânarea de cât daca vor plăti tot ceea ce datoresc, adică până la un ban. Dar d-voaslră plâtit-aţl vre odată regulat ratele ? Eli atunci, cu ce obraz, cu ce lndrăsneală, cu ce drept putul-aţl pretinde asemenea lucru de la alţii?! Vă amintesc numai scena de la actul al doilea din ucia, când Ed-gardo întreabă pe Lucia: «Son tue cifre? Rispondil» In fine mal este şi o a treia categorie de proprietari: a acelora cari nu fac parte nici din colectivitate, nici din opoziţiune ; proprietari foarte cum se cade, cari nu se pricep,nu ad timpul, sad nu vcesc nici de cum să facă politică ; proprietari mici In genere, dar muncitori şi oameni de treabă, cari votează după cum li povăţuesce conştiinţa lor. Când aceştia, fle din cauza unor proaste recolte, fle din nenorociri de familie, fle dinverî-ce alte Împrejurări ajung se datorească o rata sad două, numai de cât se procede la împlinirea grabnică a tutulor formalităţilor de vânzare, şi pentru că sunt oameni fără influinţă, fără culoare politică pronunţată, fără multă ştiinţă de carte şi cunoştinţă de oameni, să văd trataţi de către direcţiune mal răti de cât făcătorii de rele şi li se respunde, când solicită o îngâduire, câ trebue să plătească, sad să piarzâ moşiile lor. Ratele semestriale de la 10 asemenea proprietari nu fac nici cât o singură rată a unul Colectivist pasuit, şi, cu *oate acestea, d-voastra şi d. P. Stoicescl’ strigaţi cu ton şi emfasis că Casa Crediiftlul Funciar e goală, câ detentoril cer aâ’r. că nu poate merge departe un institut rfe credit daca cel ce are să dea nu plătesc?.- că Românul ştie numai să ea, dar nici cu® să înapoieze, şi lot felul de macsime, de poveţl, amestecate cu observaţiuni grosolane. tn cât bieţii oameni îşi iad lumea ’n cap şi şl pun pielea în saramura ca să aducă bani. Imî aduc aminte de îngrozitoarea scenă între d-voastra şi d. I. Gogodo-pulo, care acesta era împrumutat a-supra moşiei Bălţaţil cu bagatela de 13000 lei şi care datora ca rate întârziate numai vre o 2000 lei, din care sumă se adusese 1000 lei, şi crede, domnul Sturdza, că şi astă-zl mi se sbîrlesce părul, mi se încreţeşte pielea când mă gândesc la espresiunile necuviincioase. la tonul violent ce aţi Întrebuinţat faţă cu dlnsul, care nu vă supărase în nimic, dar absolut în nimic. Aţi vândut moşia sa Bălţaţil din judeţul Olt, care poate era sprijinul familiei sale şi a rămas la lici-taţiune asupra Creditului Funciar, care nici astă-zi nu ştie ce să facă cu dlnsa. Când vre o dată o umbră de dreptate va luci In aceasta Ţară şi când atunci se va ocupa cine va serios de afacerile Creditului Funciar, fiţi încredinţat că se vor descoperi toate neajunsurile, toate arbitrarilăţilr comise de d-voas-trft şi de d. P. Stoicescu. Dar, în privinţa vlnzâril moşiilor i-potecate la Creditul Funciar, d. P. Stoicescu a inventat de vre-o câţl-va ani o nouă tactică. Proprietarul, \ a cărui moşie este scoasă tn vânzare, aleargă, şi mal ales In ziua vânzării, pe la toţi doritorii de a o cumpăra şi ’i roagă să nu liciteze, pentru câ are de gând să plătească toate sad o parte de rate, sau are speranţa ca, prin influenţe, să obţină a-mânarea; alt-fel se ruinează. Se înlătură concurenţii şi moşia rămâne asupra Creditului Funciar, care nici se desiste ca cumpărător, nici cere emiterea ordonanţei de adjudecare fio peste o lună, fle peste două,fie chiar peste un an. Lucrurile se în-cu rcâ. daloria creşle, dar sabia Iul Da-moclc, stă neclintită d’asupra capului proprietarului, care speră într'o bună recoltă , sefl 6ă găsească bani, fără Insă a ştipozittv ce gânduri are direcţiunea. Daca proprietarul este sad se face Colectivist, atunci totul se. lndreptează. Daca nu, atunci Creditul cere emiterea ordonanţei de adjudecare şi vinde apoi cu un bun beneficid moşia acelui nenorocit, pentru ca d. P. Stoicescu să poată lua tantieme mal mari. Aceasta este o tactică nouă; este un fel de sabie cu două lăiuşurl. Actualmente societatea Creditului Funciar este proprietara a o mulţime de moşii, unele din cauză că ad fost prea mult preţuite de la început, altele dupe noua tactică. Dar de când direcţiunea, nu mal ţine cont de legea şi statutele Creditului Funciar, de când ereziile de drept ad ajuns să fie ca ereziele politice.de când Creditul Funciar se poate împrumuta la Casa de Depunerl.de Consemnaţiunl şi de Economii numai cu 3 la sută şi până la 1,500,000 lei, de atunci nu vă mal pasă nici d-voastra, nici d-lul Stoicescu dacă Creditul Funciar devine proprietar al uneia sad a 20 de moşii. Trebue insă să observ un lucru, pe care ’l sciţi, care s'a discutat, dar de care nu vă pasă, cum nu vă pasă nimic de oamenii suferinzi, de călcarea în picioare a legilor şi a dreptăţii, de batjocorirea libertăţilor publice, de nimic care atinge pe altul în drepturile şi în averea sa. Acel lucru este că îndată ce Societatea Creditului Funciar a devenii proprietara unei moşii, ea trebue numai de cât să stingă cu desăvârşire împrumutul ce fusese contractat de fostul eî proprietar, pentru că este o e-rezie de drept ca cine-va să fle în a-celaş timp şi proprietarul unei moşii şi creditorul săfit ipotecar. Dar pentru a stinge acel împrumut trebue sau să se cumpere scrisuri funciare pe care să le anuiaţl, sad să se ea acele scrisuri funciare din Creditul Social, pe care însă mal târzia va trebui să ’i complectaţi. Pol asigura câ Societatea n'are des tul bani ca să plătească cupoanele, dar să mal cumpere moşii; de asemenea pot afirma că capitalul Social In fiinţă este departe de a fi suficient pentru a stinge împrumuturile contractate pe moşiile cari ad devenit proprietatea Societăţii Creditului Fun ciar, şi mal ales când acest capital Social este vânat de Banca Naţională a României, împreuna cu tot numerariu Creditului Funciar ; dar despre acostă vânătoare vă voiu întreţine printr’o scrisoare anume; mal afirm că sunt moşii rămase definitiv asupra Societăţii de mal bine de un şi nici până acum nu s’a cerut miterea ordonanţelor sau Investirea lor cu formula ezecutorie. Grozavă sabie I Atunci pentru ce Societatea Creditului Funciar, dacă n'are nici bani, nici scrisuri funciare ca să stingă împru- : mulurile contractate de proprietari pe moşiile cari ad devenit proprietatea ei, pentru ce insiste să se vânză când nu sunt concurenţi, pentru ce cere e-miterea ordonanţelor de adjudecare şi nu preferă să amâne vânzarea şi să arendeze aceste moşii pe un period i de cel puţin 5 ani, pentru ca, încasând toată arenda, se poate micşora datoria ratelor, şi să vânzâ moşia numai când, la licitaţmne, va fl oferit cine-va un preţ mai mare de cât suma ce are să priimească Creditul Funciar?! Pentru ce ? pentru câ d-voastre vă place a ţine sabia lui Damocle d’asu-pra capului proprietarilor ; iar domnului Stoicescu de a vedea sporindu’î tantiemele, pentru că a’ţt perdut judecata sănătoasă, şi oamenii, cart nu mat ad nici o margine la puterea lor, cred că pot face ceia ce vor, şi cum vor: pentru că ştiţi se strigaţi, se criticaţi, se in-su’taţl, şi se scrieţi până şi panfletecând nu sunteţi la putere, dar să faceţi cu în- j zecit mal răd de cât acel pe căre i aţi cri- j ticat, de îndată ce dobândiţi un portofo" lid. Vulpea a tncelat pe corb pentru o bucăţică de caşcaval, iar colectivitatea înceala naţiunea tn tot ce are mal scump. Acum câte-va zile trebuia să se vânză la tribunalul de Teleorman moşia Uimeai! a d-lul Şuţu, şi ştiu perlinamenle că se dăduse advocatutui Creditului Funciar, ordin espres de a nu amâna sub nici un cuvânt, de a stărui cu orice preţ ia tribunal ca să se vânză moşia. Ceva şi mal mult. S'ad făcut chiar combinaţiunl spre împiedica doritorii dea licita, însă cu scopul de a se cumpăr» moşia Ulmenil de către un domn X. care avea să dea 200 sad 300 lei mal mult peste ceia ce se cuvenea Creditului Funciar şi apoi să se vânză moşia cu un preţ mult mal mare, fiind că şi face în realitate, pentru a se realiza un bun şi gras beneficid. Unii pretind că toate acestea se combinase chiar pentru folosul advocatului, care şi dânsul dedea concurs la cumpărarea unei altei moşii pusă tn vânzare tot de Creditul Funciar. In tot cazul, lucrul nu este curat, şi faptul pu-,in recomandabil şi pentru direcţiune şi pentru acel advocat. Dar întâmplarea a vroit să nu fle toate formalităţile Îndeplinite şi tribunalul să se vază obligat de a suspenda vânzarea. Victoria pe care o repoartă Regimul actual nu este asupra ignoranţei, asupra prejudecăţilor, asupra viciului, ci pur şi simplu asupra Constiluţiunel ţă-rei noastre, ceea ce, In efectele şi In consecinţele sale, însemnează triumful asupra libertăţilor publice. De 1 aşa este, pentru-că, din nenorocire, este mult mal nşor de a deştepta în mase instinctele de ur», de invidie, care fermentează în stratele de jos ale naturel omeneşti, de cât de a întreţine la densele cultul înalt şi desinleresat al dreptului, nl ecuităţil. Această artă vulgară şi grosolană ad practicat'o In toţi timpii curtezanii mulţimel şi adesea ea le-a deschis calea Imbogâţi-rei şi a puterii. Ajunşi o dată !a scopul dorit, aceştr linguşitori şi amăgitori al poporului consideră apoi legile numai ca o armă pentru a lovi In acel cari se împotrivesc Regimului; iar, In privinţa lor, le consideră ca o literă moartă, sad pe care trebue să le aplice cu delicateţă şi respect. Naţiunea doreşte să fle suverană în stat şi a ajuns să nu fie stăpână nici In judeţ, nici In comuna; dar nici chiar fie-care în casa sa. Daca poporul român s’ar pătrunde de idea că /ilosofia este numai lupta principiilor în contra faptelor (bagăţl la cap aceste înseninătoare cuvinte) şi ar voi să observe daca faptele Regimului se potrivesc cu vorbele şi fâgăduelile sale, atunci de sigur că acest nenorocit popor s ar scutura iute de jugul ce l apasă, ar sfârîma lanţurile cu care a Încins e democraţia autoritară de la putere, care a făgăduit totul, pentru a nu împlini nimic, afară de nesăţioasele sale dorinţe ! Primeşte d-le Sturza, încredinţarea câ libertatea, egalitatea şi dreptatea Ie înţelege numai acela care le practică. C. S. Mareovici. IHFORMATIOS1 Ni se spune câ oare-care ne regularităţi şi abateri grave de disciplină militare s ar fi comis la herghelia armatei de la Nucet. Aflăm că în acelaş timp. din sorginte positivâ, câ d. ministru do resboi a numit o anchetă în acest scop. îndată ce vom avea amănunte vom da desluşiri. X Următoarea telegramă a fost trimisă din Focşani M. S. Regelui. Majeslalii Sale Hogelui Bucureşli Copie Ministrului Justifici tri, ziua mare, duoî agenţi administrativi, prin pândire ah atacat si bătut pe venerabilul profesor Tipeiu la eşiren din Liceu.— Viaţa şi onoarea ne sunt amerinţate pentru intimidarea alegerilor Comunale.— Implorăm sculul Majestăţii Voastre. (î. Apos toi eanu, X. Voinov, Gr. Bălânescu, M. Păcleanu, Ilie Murad, V. C. Bomanov, G. Florescu, X. Bene, A. P. Dimitriu, V /. G/iindar. X Azi se va face înmormântarea bătrânului Doctor Polizu, senator, profesor şi fost decan la facultatea de medicină, care a Încetat din viaţă Sâmbătă seara. * Azi sunt aşteptaţi la Sinaia prinţul Leopold de Hohenzolern, fratele M- S. Regelui, şi prinţul Carol fiul seu, moştenitorul tronului. * Azi s’a ţinut la 11 ore un Consiliu de miniştri la ministerul de Interne. Consiliul s'a ocupai de alegerea Mitropolitului. * Aflăm din sorginte autorisatâ ca o preschimbare se face între comandanţii de corp de armată. * Numirea d-luî general Fâlcoianu a ministerul Lucrărilor publice >are a fi un fapt îndeplinit. La marele Stalul-major ca şef va veni d. general Berendeî. n D. G. Sâcăşanu, unul din cei şase români expulzaţi, revocându’i-sedecretul de expulzare, s’a întors cri n Capitală. . * Începem azi publicarea prefaţ. i d-luî Angliei Dumitrescu la colecţia discursurilor lui Barbu Calargiu, care va apare peste câte-va septu mâni. X Am primit delad-nu Cerkezloco-ţiitorul de primar o scrisoare, prin care respunde celor scrise în acest ziar de d-nul Nicolae FJeva. Vom publica mâine această scrisoare re-zervându-ne d a respunde la cele conţinute într’insa. CRONICA O viotiiixo. a Naftalinei Acum cinci ani, daca nu mi Înşel asupra datei, i se vîrt pentru prima oară subt braţ d-lul Anastase Stolojan, un portofoliu .ministerial, portofoliul ministerului de justiţie. Câte-va zile dupe acest fericit eveniment, Excelenţa sa Stolojan, se preumbla pe podul Mogoşoaieî când iată că’l întâlneşte un oltean cu coşurile in spinare. Olteanul care era cetflţân din Craiova,cunoştea foarte de aproape pe noul ministru, căci Excelenţa sa, pe vremurile eând era numai un simplu murilor, dilectase ani Îndelungaţi urechile Craiovenilor, cu sunetele armonioase ale scripcel sale. Si aşa stânj lucrurile, cum îl văzu de departe, olteanul ÎI scoase căciula şi strigă : «Si la mal mare, d-le Stolojanu 1» Faptul este autentic. Proaspăta Excelenţă, îşi atinse pălăria cu degetul, mormăi o mulţumire banală şi trecu înainte stacojie de satisfacţiune şi mândrie. Si tot mergând pe podul Mogoşoael, d. Stolojan cugeta mereu la urarea olteanului ; «Si la mal mare !» «Am ajuns ce e dreptul departe, foarte departe ’şl o vi zis d-sa, am ajuns deputat, om bogat, ministru, cerul m’a dăruit şi cu alte fericiri intime, dar mal mare de cât atâta ce ?» D. Stolojan ajunse acasă, chemă servitorul ca să’l tragă ghetele, fiind-că proeminentul săO abdomen îl împedica de a le trage singur, se lungi tn pat şi cugetă mered. Fel de fel de gânduri trecură prin capul săQ, unele mal ciudate de cât altele, unele mal Indrăsneţe de cât altele. Un mome www.dacorornanica.ro EPOCA — 21 OCTOMRBE 3 ’ PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA" Tlrngtu 0.000 «le fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. i i se păru cft vede ttecând pe dinaintea sa tronul vacant al României, dar ÎI fu fricft se cugete mal departe. Se frecă la ochi, chemă servitorul ca sâ'l încalţe la loc, aprinse o ţigară de havană şi cşi pentru a lua aer. Dar vorba olteanului nu’l părăsea : «Si la mai mare d-le Stolojanu !» Ao trecut ani de atuncea... D. Anasiase Stolojanu a vOzut multe şi a păţit multe. A căzut de la ministerul justiţiei, a cumpOrat o moşie cu mai multe milioane. a fost raportorul proeclulul de revizuire al Constituţiei, şi a frânt nasul la Cra-iova în cele din urmă alegeri, a ajuns ministru al domeniilor, agiiculturel, comerciu-lul şi industriei. Dar mul mare de cât fusese în ziua când a primit urarea olteanului, tot n'a ajuns. Se părea chiar ca d. Stolojanu, devenit Excelenţa recidivistă, uitase cu totul pe obscurul vînzător de zarzavaturi, şi că gîn-durile ambiţioase îl părăsise cu totul. «Ce sC mal umblu dupS fleacuri, şi o fi zis d. Anasiase, ce sC mal alerg dupe potcoave de cal morţi i Ia să’ml vCd eO de treaba şi sfi regulez ^domeniile ţerei, din-preună cu agricultura, comerciul şi industria 1» Zis, făcut. D. Stolojan le-a repetat pe toate. Intr’o bună dimineaţa Inse, iată că li vine poftă ca sS combată filoxera şi sC împiedice ruina viilor naţionale. Munca mare îşi dete d. Stolojanu, încercă cu una, încercă cu alta şi se hotărî pentru naftalină. Zor pe naftalina dar,’şl cumpără naftalina pentru suma de un milion. « • De vre-o 48 de ceasuri d. Stolojanu nu mal este Excelenţă : Regele ’l-a primit demisia. Că s’a dus d. Anastase de la minister, lucru, nu prea are importanţă, dar şicul e sfi se ştie pentru ce s'a dus. DupC cit se ştie naftalina n'a stirpit nici pic de filoxeră, viile urmează a fi nimicite, iar milionul s’a cheltuit gratis. In faţa acestui desastru, d. Brâtianu a dat paşaportul colegului sfiO de la domenii. Vrea să zică d. Stolojanu a fost mîncat de naftalină. Dacă acuma am arunca o privire retrospectivă asupra carieri politice a d-luî Stolojanu şi ne-am aduce aminte de urarea olteanului cu zarzavat, putem vedea că dis-graţiata Excelenţa a ajuns ceva mal mult de cât ministru, dacă D-sa ca secretar de stat n a făcut nimic pentru domeniile Statu- | Iul. căzînd, tnse, a dâruit domeniul ştiinţei cu o descoperire plină de însemnătate. Această descoperire este : Că naftalina nu poate nimic în potriva filoxerei, însâ este suverani în contra microbilor ministeriali. D. Stolojanu, ast fel căzut, va ajunge o i celebritate universală, lumea savant# ît va ‘ cita numele de la un capft până la cel-l’alt j al globului, şi numai departe de cât la vii- ^ torul Salon din Paris, pictorii cel mal ta- , lentaţt vor expune tablouri al citor subiect va fi : Stolojanu expirând tn mijlocul naftalinei. Mal mare de cât atâta nu se mai poate... Dar ce pâcat de un aşa microb ! Ilmlu lamlnra. DM ISPR ĂVILE IHII STl HZ \ H \UET Am ruga pe d-1 Slurzda, minunatul nostru ministru de culte şi instrucţie, sg ne spună pentru ce ţine în sertarele d-sale concursurile ’nscrise ale bietelor eleve, cari au dat examene pentru bursele de la şcoala centrală de fete, şi nu'şl dă mal curând preţioasa d-sale dosîegare? Examenele sau isprăvit din Septemhre. Concursurile scrise s’atl înaintat de atunci la minister şi nici până azi nu s'a dat resultatui. In toate zilele stafii prin sălile ministerului cârduri de fete şi de părinţi, din Bucureşti şi de prin provincie, aşteptând din moment în moment, hotârtrea neînduplecatului ministru. Cursurile s’afl început. Elevele 'şl pierd vTemea, ueflind primite în şcoală, şi neştiind, cari vor fi primite şi cart vor fi respinse. Iar d. Sturza face pe misteriosul. Să (le oare un om atât de rgfi în cât sg’I placă a chinui nişte fiinţl nevinovate, numai aşa, pentru a'şl mal deşărta din fiere ? Sau că,în vederea alegerilor comunale, isteţul ministru a inventat vr'un mijloc de a se folosi In meschinele d-sale combinaţii politice, pană şi de examenele bietelor fete? In orl-oe caz e mic de tot nevoiaşul nostru ministru. SURI MĂRUNTE Sosiri si plecări. D. I. C. Brâtianu, a sosit tn capitală venind de la Florica. — D. D. Slurdza s’a reîntors de la Sinaia. —13. N. Fleva a pleoat azi dimineaţă la Mmnicu-Sferat. — D. Eugenia Stâtescu s’a reîntors tn Capitală. — D. Populeauu , procuror general la Curtea de Apel. care fusese la Târgovişte, tu Instrucţiunea afacerii Pitiş. • ”• • In» pcetie. D. Canlacuzino, directorul general al drumurilor de fier, a inspectat erl linia Bir Iad-Vaslui, caro se va pune îtt curtnd în circulaţie. — 13. Dr. Teodori, inspector general al serviciului sanitar al armatei, a inspectat personalul medical al corpului de armată. — 13. General Angheiescu, ministru do răsboi a vizitai a/.l Piroclnia armatei. • • * Accident. Ieri, tn strada Amza, a căzut de la etajul al 2-lea o copilă de 2 1|2 a d-iul Mucedoneanu. Copila este grav rănită’ 13. Hitrovo se află actualmente la Odesa. D-sa va sosi probabil Sâmbătă în Capitală. • Ni se spune că d. Ion Brâtianu a dat ordin !a ministerul domenielor se se siringă la un loc toate actele sevărşite sub gestiunea d-lui Stolojan. • A început se se tipărească In broşură. darea de seamă privitoare la gestiunea actualului consiliu comunal. E probabil că această broşură nu va apare de cât chiar tn ajunul alegerilor, pentru a nu lăsa d-luî Fleva timpul trebuincios ca se respunzâ acestei broşuri, înainte de alegeri. S Astâ-zî la ora 1 s’a sevârşit în biserica Sf. George serviciul religios pentru repnsatul Dr. G. Polizu, fost decan al facultăţii de medicină. Pe lângă multe persoane de distinc-ţiune, au asistat la serviciîi toţi studenţii facultâţei prestaţi tn Bucureşti ; unul din d-lor a şi pronunţat un discurs In biserică. Cortegiul s’a îndreptat prin Strada Colţii şi ajungând In dreptul U-mverstlâţit, s’au pronunţat aci discursuri de d. Dr. Felix şi d. Senator Meitani. De aci cortegiul a pornit spre cimitirul Serban Vodă m I). Lascar Catargiu a părăsit astăzi Capitala. ULTIMA ORA Londra, 1 Seplcmbre. — Times recunoscând posiţiunea dificilă a regenţilor, ’i blamează într'un mod indirect pentru cft ad admis dreptul Rusiei sg le adreseze note umilitoare, şi zice că asl-fel aQ recunoscut suveranitatea morală a Rusiei. i Daily Telegraph zice că Anglia nu J va ridica un deget măcar pentru a !m-pedica ocupaţiunea Bulgariei de către 1 Rusia, câcî aci e o chestiune care pri-j veşte Înainte de toate pe Austria ; dar că fle-care pas făcui de Rusia spre Bosfor întftrziazâ momentul evacuării Egiptului dc către Anglia. Tirnovn, 1 Noembre. — D. Grecoff, agent al Bulgariei la Constantibopol a primit ca instrucţiuni sg ufi» ideile d-lui de NelidoJI asupra baselor unul nrangiament ce consistă în a forma un guvern mixt compus din membrii ce aparţin lutulor partidelor. Voieşte sg ştie. dacă îo schimb, Rusia ar recunoaşte Adunarea şi prinţul numit de dânsa, şi t cari ar fi gândurile el in viitor. Până atunci adunarea continuă liniştit lucrările sale. Astâ-zî va numi o comisiune pentru a pregăti respun-sul la discursul regenţei, şi a verifica puterile. Tîrnova, i Noem.—Maiorul Gruef ‘ şi căpitanul Benderef aQ eşit astazî din j închisoare. Constantlnopal, 30 Oct.—Cale indirectă. Poarta nu încetează de a telegrafia la Sofia pentru a da sfaturi de prudenţa şi mai cu seamă pentru amânarea judecăţii conspiratorilor de la 21 August. Sir White într'o vizită ce a făcut-o ministru’ul afacerilor streine, vorbi despre sosirea bastimentelor ruseşti în faţa Varnel, şi sondând pe ministru asupra intenţiunilor Porţii în faţa a-ceslul fapt, sfătui pe Poartă sg trimea-ţâ şi ea bastimente în marea Neagră pentru a coopera cu Ruşii. Se adaogă, dar aceasta nu pare de loc fundat; că Sir White ar fi cerut trecerea strămlorilor de năvl englezeşti. In total Sir White până acum n’a spus nimic ostensibil. Audienţa sa e fixată la i Noembre, afara dacă nu se va amâna ca de obi-ceifl; dar de sigur că Sir White lucrează la palat pe sub mână. Activitatea febrilă a Iul Sir White făcea pe un înalt funcţionar otoman sS zică că Sir White avea mal multă iniţiativa ca individ de cât Anglia ca guvern. St. Petesburg. 31 Octombre. — O circulară rusească adresată puterilor declară tn mod categoric că dacă Bulgaria dă urmare judecăţii conspiratorilor de la 21 August, Rusia va fi nevoită sg iasă din reservă şi sg ia toate mgsurile ce compoarlă împrejurările. Avem onoare a informa pe Abonaţii noştri!. că le vom distribui la 1 Noembre a. c. st. v. Livrete noi de Comptuar , conţinând esplicaţiunl asupra Întrebuinţare! gazului ca ecleragiu, combustibil, sau forţă motrice. Gu această ocaziune reamintim Clientelei noastre că comenzile de Colt adresate, fie verbal la noul nootru Magazin pentru exposiţiunea de aparate, 66 Calea Victoriei, fie prin carte poştală Direcţiune! de gaz de la Filaret, se vor efectua tn 24 ore de la recepţiunea Ci mandei. Preţul Cokulul este de Le! 60 tona de prima calitate, transportat In căruţa ; ear In saci este ae Lei 61.50. Direcţiunea. BIBLIOGRAFI E A esit de sub presa si se afla depusa spre vânzare Ia adinlnis Iralia ziarului „Epoca “ si la toti vânzătorii el din provincie, revista iVAZAT de «* ««'n/.nrr casa undo se aîlă clubul militar Calea Victorie 2 şi 4. Venit iOOOO. preţul 500000. Credilu funciar 200000. !»<• vânzare un frumos loc In fundul ulei Eldorado sir. Posta-Vache. !>«• imdiii'int două prăvălii mari Calea Victorii No. 82. De iiiHiii-int liotei SusaiO în Predeal, 20 odăi. A se adresa la d. inginer Boltea str. Pitar-Moş u No. 5. D-RUL A. VIANU Dă comultaţiuni pentru boale de OCHI. URECHI.fi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară. BncureştI, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lâturi cu spitalul Xenocratl de la orele 2—4 dup» amiazl. MARELE HOTEL REGAL Cel mal preferat de lumea aleasă Camere şi apartamente avant&giate luxos. Preţuri moderate. Servicul foarte Îngrijit Sub aceiaşi admiristraţiune MARELE HOTEL ESTON tn centrul oraşului şi aproapa de Palatul Regal, Ministere, Theatre şi cele mai importante case de ComerciO. Arangiat foarte convenabil cu penaiune sau fftrâ pensiune. Preţurile foarte moderate. MARELE RESTAURANT UNION Bucftlârie francesa, româna şl internaţională. CAFENEAUA UNION Cea mai frequeutalu din Bucureşti LIBRĂRIA SOCEC & Cls 7, Calea Victoriei, 7. A eşit de sub presă a doua ediţiune a Manualului de geografie pentru clasele primare elaborat de d. Nicolat Mi-chălescu. Aceasta lucrare, premiată de Societatea geografica româna şi aprobată de ministerul instrucţiunii, coprinde trei părţi : 1. Un manual model, destinat a servi în orl-ce scoală din orl-ca comun# pentru clasa II primară, ilustrai cu mai multe figuri şi chârţl pentru Înlesnirea învăţământului; preţul 80 bani esem-plarul; 2. Un manual de geografia României şi a ţtrilor vecine române, pentru clasa III primară, cu ochartă; preţul 40 bani esemplarul; 3. Un manual de geografie pentru clasa IV primară, cu chârţl bine esecutate şi ligibile, ceea ce lipsea în ediţiunea precedentă; preţul 75 bani esemplarul. Se pot procura pe aceste preţuri de la şi prin toţi corespondenţii noştri din ţară. D" S. STEFANESCU Medicul Spitalului Xenocrat Consultaţiunl de la 3—5 p. in. Strada Popa-Fi«r»a, 11. CASA DE SCHIMB ALBI. GR. mm k li. U.TRCtl Strada IJpacaiil, Xo. ÎS bl. [Bucureşti, 20 1 Noimbre m rg curs mediu VALORI Scadenţa cuponelor FONDURI DK STAT ROMAN Renta rom. per. 1876 6 0 0 Renta rom. amortiB. 5 0,0 1 Renta rom. (rur. oon) 6 0/0 Oblig, de state. K. Ri 6 00 1 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1864 7 0/0 Impr. Openbelm 1866 8 0/0 Agio împrumuturi de oraşe Impr. cras Bucuresci 6 0/0 Idem idem din 1884 6 0/0 Impr.or. B.cu primo loz f. 20 valori diverse Credit Fonoiar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon.Ur.din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 6 0/0 Cred. Fonc.Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pene. fr. 300. 10 1 Ap 1 Oc i Ap 1 Oc i Mai 1 No __ Ian 1 lulN 106 Idem — 1 MarISep Ian 1 'Iul 81 S 0/0 > . 8 0/0 împrumutul oem. Ob.Cas. pens.(l.lOdob). împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. » «Dac ia-Remania» • Naţionala....... » Credit mobiliar. • Constructiuni. . . • Fabrica de hărtie Argint contra aur. . . . Bilete de Ban. cont- aur Florini austnaci...... smiRB............... Paris 3 luni.......... » la vedere........ Londra 3 luni......... » la vedere........ Berlin 3 luni......... • la vedere........ Viena la vedere....... 94 ÎS 921* 8612 104 88 ÎMI* 931/4 841/4 751,1 220 35 1030 275 220 158 10 10 2.03 100 1/4 25.35 1.24 1/2 2.03 1/2 IIE V (LUARE Tatu No.38. Proprietarul lo-cueşll tntrânsele. DE RCHIRIIT âToif. le Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 48. 22 Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă. Doritorii pot vlsita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoiiet, sad la redacţia E-poeei. DE ARENDAT MOŞIA LACENI tn Districtul Teleormanu Siase mii pogroane, situate intre trei seliele, Giurgiu, /.înmiceu, Tur-nu-Magurele, eu soseie la ţoale aceste schele, având sem t nat e 400 pogoane Rapiţă, şi 500 grfto. Doritorii se pot adresa tn Bucureşti, Str. Domnitzei No. t. Şi localitate prin Alexandria care este distanţă de oră. (140) MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei in faţa Stradel Lipscani, din nod clădit, având patru faţade, ast-fel in cdt toate ferestrele respdndesc tn stradă. — Cu desăvârşire nod montat, după stilul cel mal modern, având restaurant ţi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banc/ie-turl fi altele. — Ţoale lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. F*FI. HUGO ANTREPRENOR PR0PIETIRUI HOTELULUI HUGO 0IN BRAILA VIN VECHII tineanu de la Valea Călugărească de vCnzaro 8 FRANCI VADRA in Strada Minervfl No. 4 DE ARENDAT puri de moşit, şi anume Maliţa saO Dudeasca şi cea d a doua Valea Cucului saO Stropşea situate tn districtu Prahova plasa Potgorii, de St. Dumitru a. c. pe termen de cinci ani, de oace-ce actual arendaş d. Niţâ Săvulescu n’a plătit arenda şi contractul sta e desfiinţat de drept. Doritorii se vor adresa la proprietar d. Hristache Ca-ruso, Calea Moşilor No. 187. (147) DE ÎNCHIRIAT Strada Bi- i bescu Vodă No. 4. DE ÎNCHIRIAT şi de DE VENZARE IA TOTAL casele mele de lângă biserica sf. George noa.Str. Pescăria veche No. 3, cu şapte încăperi, cinci sus şi două jos, cuhnie, două pivniţe, galerie şi pod spaţios, spaţios, spălătorie, grădină tn mijlocul curţii, aspect frumos, aer curat şi nimic de dorit; o pivniţă spaţioasă pentru vinuri. Doritorii se pot adresa In curte la proprietarul lor. Ştefan l’avlld. „PRETURI FOARTE REDUSE" Singurii falirira autorizaţii dr Inventatorul d-iii»l Frof. Mcidingcr pentru SOBE MEIDINGER II. Heliu. Viena, 1., Karnthnerstrasse 40—4* J’atentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 06 lănga Banca Romăniel Sobele aresfel fnbriei sunt premiate cn cele d'intăiu prenilnri: Vienu 1 H7.T, Rasei 4S77, Pari* 1HÎJ. Seelishaus 4*17, Wel* 4S7H, Teplitz 4H7S, \lena 48*0, Kger 1 884 *1 Trleat 4884 t Aceste sobe sunt întrebuinţate tn Bucureşti in mal mult do 2000 case particulare, de asemenea mai in toate, consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copi1, Societatea de gimnastica, Institutul Iioliado, gara Filarct, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand HO tel; In laşi, HOtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si easarme. Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se ferească de schimba-rea fabricatiunei noastre du-»*S1- ?iaoto do imitatiuni de tot feluJ, (ie recomandate ca soDe Meni înger, constructiune ameliorata sau Sistem. numai acele la care po interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte eu preturi reduse gratis *1 franco. MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR Publicare limbistică săptămânală. Metodă pentru a învăţa singura scrie şi a vorbi limba franceză. Subscripţiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două luni t. n. 5. Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,25 bani în mărci poştale. A eşit de sub tipar No. 6 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STRADA DOROBANŢILOR . N°. 133 Len [*MEIDIN6ER-0FEN > l^ H . H E I M ^ DE ARENDAT Moşia LOMOTEŞTI-CALNAU; proprietatea d-lut Alexandru rnş Philippesco, din judeţul IlvoV, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi Olteniţa, situată la jumătate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patim mii pogoane arabile, de cea mal bună cualitate de pământ, cu trei sale pe dânsa, cu duoa perechi case mari de arendaş, din care cele de la Lomoteştl sunt mobilate, cu han mare, cârciuma, ma-gaziide bucate tncapaloare şi tn cele mar bune condiţiunl, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rotzi In cea mal bună condiţiune pe apaDâmboviţa; Se arendează pe termen de cinci ani cu Începere de la 8f. Ghcorge anul 1888; doritorii de a o lua !n arendă se pot adresa la proprietar Calea Victorii No. bis. safi la d-nu Sevescu Strada Minerva No. 16, In toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţâ. (171) GASSA DE SANATATE — BUCUREŞTI — No. 41, Strada Teilor, No. 41 Luând administraţia casei de sânâlate din Bucureşti, aduc la cunoştiuţa generala câ de azi Înainte Începe a foncţiona; orl-ce persoană bolnavă are dreptul de a reclama pe medicul care vocşle din acel ce aft aderat a fi număraţi Intre medicii corenţl şi consultaţi. Sarcina de medic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-1 Dr. Teodorescu Florea asistai de d-1 Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan. Pentru prospect sail alte informaţii se pot face cereri tnsci ise (francate) sad de a dreptul In localul Casei către subsemnatul Director: G. T. Livc/eunu. 1886 Oclombre 1. IIE ÎNCHIRIAT Mi Apostoli No. 42 cu două E-tagiurl aproape de Cheurl. Curtea foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74. 16q (ICRATIMI i:.b, câte-va oro libere, doresc a le Întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — A so adresa Ia Oficiul de Publicitate «lio-mănia» IS, Strada Academiei. Bucureşti. L -TPB V *> -T Are onoare d'a informa numeroasa sa Clientelă, ty | ca a deschis şi In BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 f O CASSAde CROITORIE! $ Care va funcţiona în aceleaşi condiţiuni ca şi I i aceia din IAŞI. 1621 termmendC Dll liij.il cinci classe I Liceale, şi actualmente In-1 t'raşeasca, doreşte de a preda lecţiunl tntr’o familie, pentru cursu primar saCi secundar, In schimbul me-nagiulul, sad unei mici re-boniflcârl mensuale. — A se I adresa la redacţia ziarului sub iniţialele K. K. 0E ÎNCHIRIAT Sl DE VÂNZARE CASELE din str. Domnitza No. 1 Având tn catul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproane de 10 trăsuri, se poale tn-chiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piatrâşi puţ In curte de Piatră.—Doritorii se pot adresa in localitate. 141 AVIS IMPORTANT PENTRU & Âji18 A aparut de sub tipar carte intitulata: TOALETA FEMEILOR care tratează despre Înfrumuseţarea feţei cu substanţe simple naturale, recomandate de higienă şi medicină. A-ceastâ carte necesară orl-cârel doamne coprinde peste 100 reţete, de cari se poate folosi cn succes pentru înfrumuseţarea feţei, conservarea părului, dispariţiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnică atât acea veche cât şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparaţiunea lor se poate face chiar in fie-care casă, căci substenţele necesare sunt arătate In mod cantitativ. Lipsa unei asemenea cărţi era mult simţită şi apariţiu-nea el,de astă-zl, o facechiare a fi prenumărată Intre cele d'ântliu cărţi de Higienă in limba română. Cu acâsta doamnele vor fi scăpate de Întrebuinţarea apelor, alifieier şi şi pozilor, ce se găsesc pregătite în comerţ şi cari In genere nu fac de cât distrug faumuseţea naturală şi cau-sează perderl ireparabile. Această importantă broşură eşităde sub editura librăriei Universale -ZACHARIA NICOLĂU» dinPloeştl se vinde la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esemplarul. In Bucureşti de vânzare la Librăriele E. Graeve, I. Hai-mann şi Leon Alcalai. DE ÎNCHIRIAT chiardea-cum casa d-lul V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi ne-mobilale având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d nu proprietar In toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţă până la (5 seară. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca pi. Câlnişle. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbeg-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptatâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. REGIMUL DE LANAV AL PROFESORULUI DOCTOR J A E Gr E F* ; Recunoscut ca cel mal escelent MEDALIAT ACUM IN URMI, OE JLRiUL MEDICAL 0 N LONCRA CU MEDALIE DE AUR Sub-semnaţil avend numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupl vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi In lână curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului. Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cdt flanelele ce se găsesc in magasinul AUX 72, CALEA VICTORII 72 VIS-A-VIS DE PALATUL REGAL DR- JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART. Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No 3 www.dacoromanica.ro