ANUL I No. 271. DUMENECÂ 19 (31) OCTOMBRE xSîsS A DOUA EDIT1UNE Grioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 » FIE-CA&EI luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE l\ Bici RK.sri: La casa .Vlministratiunei l\ TARI: Prin mandate poştale. Pentru t an 10 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. IV STREIV\TITEj La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACŢIUNEA. No. 3—Piafa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NTJMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INIP0I1ZI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU Grigore VENTURA Prim-redactor responsabil ANUNCIURiLE SE PRIMESC !?UMAI LA ADMUfXSTRATIK Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani. anunciuri si roclaine pe pagina treia 2 lei lima l.\ pvni'*: s- c n-">tejurnalul cu aL numorul, la Kioscul din rur Wuiiltuartre HS ADM1N1STRAŢIUNEA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL (0 BANI UN NUMER VECHIU ‘MITELE CRESC TEltZIE JUSTIFICARE SISTEM! COLECTIVIST! O PROTESTARE AFINITATI ! SCRISOARE CĂTRE CITITORI PRIETENUL BĂRBATULUI Hai funcţionează justiţia in tn- ra româneasca? Si «Iaca mai funcţionează: Când se vor judeca acusnlii din Râmnieul-Vclcel pe care guvernul cauta sc-i omoare prin relele trnlnni«*nte în închisoare? Cânii se va termina instruetlu-nen deputatului Oroveanu si n celor alţi implicali în nUmtatul «le la 4 Septembre ? Când se va lua mesuri pentru a se pc«lepsi vandalismul eser»1:!-tat contra ziarelor România, rintl6 peiT.cla.iioe r-oiimoiiio si Epoca. rVu cum-va este porunca ca n-eeste afaceri se sica atârnate pena «lupe alegerile Comunale? 1MP0SITELE CRESC Am demonstrat Intr’unul din Nu-merile precedente, {Epoca de la 9/21 Octombre) disproporţiaenormăd’lntre veniturile tesaurului în 1875 şi aceleaşi venituri In 1881. Raportul de crescere este de 17 0/0 pentru contribuţiele directe şi de 19 0/0 pentru cele indirecte. Se cuvine Înainte de a păşi la analiza anilor următori, se mai re-solvăm şi următoarele doâ cestiuni: a) Crescerea In imposite este dînsa resultatul unic ale crescerii avuţie naţională , In Intervalul de la 1876-1881; sau din contră, aceasta sporire a fost provocată de nuoî creaţiuni de imposite? b) Sporul In imposite a fost el sau nu Îndestulător pentru păstrarea echilibrului bugetar, sau din contra s au acoperit golurile prin împrumuturi, adică prin resurse estra-ordinare ? Respunsul este nefavorabil şi la o Întrebare şi la cea l’<ă. Cu prima din aceste cestiuni ne propunem & ne ocupa acum. • • Nimic nu poate fi mai ciudat de căt ase sili cine-va se ascunză adevărul chiar In materie de legislaţie şi de ţifre. I Este adevărat că regimul actual cănd a escaladat puterea In 1876 promisese în dreapta şi in stânga fel de fel de descărcări de imposite;' ste a-deverat că regimul actual,protestase din toată puterea plămânilor in contra monopolului tutunurilor şi tac-selor asupra băuturilor spirtoase. Faptul constant însă este că a doua-zi după ce au pus mâna pe putere, toate aceste declaraţiuni au rămas in stare de promisiuni. In adevăr, la 11 August 1876, legea licenţelor fu modificată. Dar cum a fost modificată ? In locul dreptului fics de până atunci se stabili o tacsă fiesă şi una proporţională : ambele împreună compuserâ însă un imposit superior celui înfiinţat prin legea din 1873. Aceasta este atât de adevărat, în cât ni se pare că-’şi perd vremea şi se supără fără cuvent ceî ce se îndoiesc de arătările noastre. Fără multă vorbă, să recurgem la ţifre : In 1875, licenţele cu patentele şi tacsa de băuturi aâ produs : lei 11,200,000 In 1881, aceleaşi imposite au produs lei 12,800,000 Ce dovadă mai categorică vroiţi că nu am esagerat şi nu am comis nici o inepţie la 9/21 Octombre când am susţinut că impositele cresc? Răul însă devine şi mai mare. şi iată pentru ce. Guvernul d-luî Ion Brătianu a-nunţă continuu că prima sa preocupare e să scază dările. Datoria unul bun ministru de fi- ! nanţe este de a produce un maximum de venituri, pricinuind un minimum de nemulţumire. Nu în scăderea dărilor, nu In facerea de experienţe anatomice pe corpul viu al cetăţenilor, ci In amendarea legilor noastre fiscale constă datoria unul J ministru. Şi apoi o scădere de impositein împrejurările actuale n'ar avea alt resultat de cât se desorga-niseze maî mult serviciele şi se nu satisfacă cerinţele legitime ale contribuabililor. Dar precum am zis, nici prin gând nu’i a trecut d-lui Brătianu să micşoreze dările şi cu toate acestea, n'a făcut de cât să semene desorga-nisarea în toate ramurile de administraţie. D. Carp a spus’oln plină cameră: «Bugetele ce ne presentaţi sunt bugete de desordine şi de risipe; aţi desorganisat iar nu aţi stabilit ordinea în finanţele ţăreî». Răul cel mai mare constă în a-aceasta. Comercianţii şi în general toţi particularii nu mai ştiu cum să’şi reguleze interesele lor. Guvernanţii vorbesc astă zi de scădere de imposite. Contrib uabilii, de bună credinţă, se las a fi ademeniţi de asemenea falşe promisiuni; ’şi fac bugetul conform scăderilor eventuale promise şi, a doua zi, cad In cursă, căci în loc de micşorări se deşteaptă cu crescerl şi In licenţă şi in taxele pe spirtoase şi în zecimile proporţionale. In aceste măsuri se resumează toată tactica financiară a guvernului. La 11 August 1876 a scăzut ce-I drept taxa fixă de licenţe, pentru ca In aceiaşi zi şi prin aceiaşi lege, s’o mărească, înfiinţând o nouă taxă proporţională, careîntrecea, precum am arătat mai sus cu ţifre, scăderea făcută. Nu aci s’au oprit însă lucrurile. Precum se va vedea la locul cuvenit, peste câţi-va ani, dupe 1881, guvernul a sporit taxa fixă de licenţă, iar taxa proporţională a ri-dicat’o la 20 0/q. Maî mult încă,—şi aci iarăşi anticipăm—printr’ojlege din 10 Martie 1882 s’au înfiinţat încă 2 zecimi, zise de percepere, dupe ce printr’o lege din 1881, modificatoare a legii drumurilor, se stabilise încă o zecime. Cu un cuvent, este complectamen-te falsă aserţiuneape, care o întâlnim şi în situaţia tesaurului a statului pe 1885 (pag. 33) şi în gazetele guvernului, cum-câ taxele pe licenţă şi spirtoase au fost scăzute de la 1876 până acum cu peste 50 o/o. Contrariul este adevărat, din toate punctele de vedere. • • Numai o singură scădere s’a făcut de la 1877 până acum ; ea este privitoare la desfiinţarea taxei de transmitere asupra bisericilor şi aşeză-minlelor de bine-facere. In 1875 taxa de transmitere era de 300,000 lei; în 1881 această taxă fu de aproape 200,000 lei. Va se zică scăderea de care face atât caz guvernul se mărgineşte la 100,000 lei. Apoi, astea sunt reduceri? Merită ele vr’o atenţiune? Dovedesc ele o scădere serioasă în dări? Cât despre scutirea de căile de comunicaţie a reserviştilor şi a părinţilor călăraşilor (legile din 10 Maiu 1878 şi 9 Februariu 1881), e locul se zicem : nu e o scădere de imposite ci o milă pentru nenorociţi. După ce ţăranii au ologit de ger şi fel de fel de privaţiuni în câm-piele Bulgarii ; după ce părinţii călăraşilor au fost obligaţi se depună e-norma sumă, pentru dinşii, de 300 lei pentru cumpărarea unui cal de măsură, abia atunci s’au scutit de de căile de comunicaţie. Pe lingă aceste sacrificii şi dâil noi, ce însemnează cei 0 lei pe an, ertuţî acestor muncitori? Şi apoi fonciera la cari sunt impuşi împroprietăriţiî nu compensează cu prisos micşorarea căilor de comunicaţie? şi apoi tutunurile ce nu sunt lăsaţi se cultive, zecimile de poveri ce li se cer când intră cu carul în oraş ; urmăririle ce li se face In urnui legii din 23 Februariu şi 3 Martie 1877, nu sunt ele sarcine de 50 de ori mai grele de cât căile de comunicaţie ? Indefinitiv, şi cu ţifre şi cu legiu-rile dovedim că esactă a fost con-clusiunea noastră de la 9/21 Octombre. Impositele directe au crescut de la 1877 cu 17 0^0, cele indirecte cu 90 0/0. Din cauza lor ţara a sărăcit ; din cauza lor ţăranii emigrează. In loc de scăderi constatăm creşteri. «Principele Bismark a zis nu de mult: Cel ce nare de cât doă mâini spre a’şi procura subsistenţa, ar trebui să fie compleclamente scutit de imposite, nu numai către stat dar şi către comună. Impositul nu trebuie să înceapă de cit acolo unde esistă un capital productiv.» Aşa a procedat guvernul? Cajrol \ (oua, 29 Octombre. Camera deputaţilor a adoptat tn a doua şi a (reia citire legea asupra uniunel vamale şi comerciale cu U garia, firi nici o schimbare. Camera nu va mal ţine nici o şedinţă până tn Ianuarie. Berlin, 20 Octombre. împăratul a plecat după amează la Hu-bertusslock, unde va asista la vânătoare. TÂRZIE JUSTIFICARE Oficiosul Bukarester Tagblatt publică în numărul său de eri o scrisoare, sub semnătura «dr. Nerset Marianu» cel cu Pravotlavia română. De rândul acesta, apostolu papist ’şi dateazâapocalipsul din Cracoriaţ!!) silindu-se a împrăştia bănuiala, că broşura cu pricina, nu s’a zemislit la episcopia papistaşâ din Iaşi. Şiretul misionar, are însă grija, d’a lua lumea In cap, spre a’i se perde urma; de unde rezultă, în chipul cel mai învederat, că propaganda papistaşe, umblă acum se încurce iţele, ca să uşureze poziţia logofătului nostru bisericesc faţă de sf. Sinod. Şi aceasta reiese şi mai bine din comunicatul simultanei pe care ’l publică, cu o îndatorire ce nu putem pricep o,l’ Indăpcndance Houmaine*-sub titlul intrevederei unui francez#) cu Episcopul papist din laşi ! Cercetările noastre urmează şi avem credinţa, ca am izbutita pune mâna pe iţele propagandei papistaşe asupra cărora vom reveni in curând. Până atunci insă, ne place a crede că confratele nostru de la l’Indăpcndance Nou mâine va recunoaşte, că prin comunicatul ce a publicat în cestia broşurei «Pravos-lavieî Română», a căzut îutr’o mistificare jezuiticâ! \ DEPEŞELE AGENŢIEI JAVAS" Tir nova, 29 Octombre. Generalul Kaulbars a telegrafia!, la Ttrno-va pentru a respunde, sgomotelor respân-dite de agenţii guvernului cari spun că sosirea năvilor de re bel ruseşti e fără Însemnătate. El previne că din contră sosirea acestor corăbii este consecinţa directă a comunicărilor făcute mal înainte şi că a-ceste năvl vor şti să probeze importanţa misiunii lor, daca faptele ce aO fost comunicate, se vor retnoi. 0 a doua depeşă zice : Ca urmare la nota mea din 14 Octombre, vă rog să liberaţi imediat pe toţi ofiţerii compromişi tn lovitura de stat de la 21 Augnst, şi vă mal rog sănii respundeţl cât se poate de iute. In fine o a treia depeşă sfătueşte să se ridice starea de asediQces a proclamat la Sofia. Tirnova, 29 Octombre. Consiliul de miniştri a hotârit să puie fn iberlate pe ofiţerii are Laţi pentru par-| ticipare In lovitura de stat. www.dacoromanica.ro poftă d-lul Ion Câmpineanu, ca să crlc-nească tn contra partidului,par’câ vedem pe Voinţa Naţionala sad pe vre-o viitoare Trompeta a Bucureştilor scriind cam următoarele: «Ginerele d-lut ştefan Bellio, un «om fără nici o capacitate politică, care a «fost (nălţat la cele mal (nalte demnităţi «de către d-1 Ion Brătianu, a început să «dea probe de o ingratitudine exemplară «etc.» Or, dacă d-1 Eugeniu Stătescu, va mal avea curagiul să declare că «a venit vre-«mea casă 'şl plângă iluziile sa o pierduse», nu mal departe de cât In ziua următoare, se va citi In foile slâplnirel o frază ca aceasta : «Veninosul d-1 Eugeniu SLă-«lescu, pe care partidul liberal l a tolerat «atâta timp In rlndurile sale primind răs-«punderea pentru toata actele arbitraro «ce a săvârşit câtă vreme a stat In capul «departamentului justiţiei, cât şi penLAi «modul scandalos tn care exploata posi-«ţiunea sa de membru influent al marelui «partid liberal-naţional, a arătat astâ-zl «şi celor mal orbi doceestecapabil etc.etc.» Despre unRaduMihaiu, un ştefan Bellio, un Mor uzi, ce să mal vorbim? Val de capul lor ce ar păţi ! Apoi aceasta însemnează a 11 parlid politic, partid serios şi care ştie ce face? Toate aceste procedări colectiviste 'şl găsesc Insă tălmăcirea firească, fn aceea că stă, ânitoril 'şl aO perdut capul şi că nu mal şt.Ci ce fac. Sărmaihă colectivitate I Ies. SISTEMA COLECTIVISTA Cine are vreme ca să citească gazetele guvernamentale, şi In special Voinţa Naţionala, poate descoperi lucruri ciudate Inele. De câtâ-va vreme mal ales, scriitorii stăptnirel aO adoptat o sistemă nostimă de tot : pe câtă vreme un om face parte din colectivitate şi o susţine, este Încărcat cu toate laudele şi dăruit cu toate calităţile, clnd Insă omul acesta părăseşte colectivitatea şi o combate, este tratat de omul cel mal de nimic. Aşa s’a întâmplat cu d. N. Fleva, cu d. D.Giani.cu d.N.Voinovşi cu alţii o mulţime. In ziua când d. Fleva se retrase de la primărie şi atacă poliţia colectivităţel In Cameră odroa.e de Injurii fură îndreptate asupra capului să a. Toate gazetele existente ale guvernului, precum şi altele create ad-hoc din fondurile puse la dispoziţia d-lor Radu MihaiQ-Moruzi, Începură să’l maltrateze tu chipul cel mal cumplit. Din acest moment, d. Fleva care fusese primarul Capitalei şi membru însemnat In partidul de la pulere, nu mal valora nimic, era un om de rînd, un paraponisit ca toţi paraponisiţii. D.Tî. Voinov, până acum câţi-va ani, avea şi dfnsul multă Însemnătate pentru colectivişti, era unul din membrii influenţi al partidului —după cbiar mărturisirea Voinţei Naţionale — era găsit demn casă fie numit şi ministru al justiţiei. Ctnd d. Voinov se sătură de ceataco-lectivislă, val de capul d-lul Voinov ! Clic murdării nu a£i Început să'l arunce In cap, cîte calomnii n’au început să fabrice pe socoteala Iul. D. Dim. Giani fost ministru al justiţiei al d-lul I. Brătianu, membru influent in partidul săd, e tratat er! In Voinţa Naţionala de avocat de a treia mână, şi gratificat tn «Telegrafu»lcu Injuriile cele mal triviale. Ce sistemă este aceasta ? Şi ce trebue să'l aştepte pe toţi actualii guvernameu-tali cari vor tndrâsni vre-o dală ca se aibă un moment de independenţă ! Dacă, înlr’o bunâ-dimineaţâ i-ar veni 0 PROTESTARE La 1875 d. N. Fleva fiind implicat in afacerea omorului Ilie Giam-başuî, şi fiind pentru acest motiv, deţinut în prevenţie, dd. Eug. Stătescu, Ion Câmpineanu, Remuş 0-pran şi mai mulţi alţi avocaţi aî baroului bucureştean presintarâjudecătorului de instruţie, următorul protest pe care 11 reproduce Independenţa de eri. U-le jud. de instrucţie Sub-semnaţii, procuratori ai d-lui N. Fleva. Considerând mersul încet al instrucţiunii. Considerând Interesele sacre ale libertăţii individuale, garantată de constituţie şi de lege. Considerând daunele materiale însemnate ce prioinueşte d-lui N. Fleva. o aşa lungă detenţiune. Considerând că sunt deja zece zile de când d. Fleva este arestat fără ca instrucţia se fi putut fi sflrşită. Considerând că prelungirea nesfir-şită a detenţiunii provizorii să schimbă in o adevărată pedeapsă şi că tn modul acesta să eludează constituţia si legea care gar&nteaza libertatea individula. Considerând ca cu un asemenea sistem n’ar fi nevoe de cât a se deţine cineva timp Îndelungat si a laşa se planeze asupra lui acuza-tiuni neconsistente încoherente si puţin verisimile de crima pentru ca acela se fie jicnit in drepturile sale. Considerând ca in zece zile. instrucţiunea a avut tot timpul necesar spre a preţui daca acuzatiu-nile indreptate in contra d-lui Fleva sunt sau nu intemeiate. Considerând că o instrucţie leali şi independentă tiu poate, pe basa unei simple insinuafiuni, să rămâe nesfârşită pentru persoana arestată. Considerând că ne obligăm a a-duce pe d. Fleva înaintea justiţiei, de câte-ori o va cere şi că dacă instrucţia ar crede maî târziu necesar d’a se reintegra pe d. Fleva în închisoare, ne obligăm a’l pune la disposiţia ei. Considerând pe de altă parte că d. Fleva a dat cea mai mare dovadă Ide respect către justiţie; constitui-indu-se el însuşi prisonier. o EPOCA 19 OCTOMBRE Considerând câ ori care ar fi suma daunelor-interese eventuale ce aţi fixa şi pe care ve rugăm se le hotărâţi în mod urgent, suntem gata a o depune îndată la casa de depuneri şi consemnaţiuni, ast fel eâ nu mai poate exista cel mai mic pretext pentru al mai deţine. Pentru aceste motive, ve rugăm cu stăruinţă, d-le judecător de instrucţie, se puneţi pe d. Fleva In libertate sub cauţiune.» Astâ-zi acelaşi d. Stătescu, ministrul cel mai tmpudent dintre chiar miniştrii d-lu! I. Brâtianu, deţine în prevenţie de patru luni, pe tinerii de la Velcea implicaţi In omorul bătăuşului Popescu, şi pe deputatul Oroveanu. tinut la secret de o luna si jumătate sub cuvânt câ ar fi a-mestecat într’o pretinsă încercare de asasinat. Este de datoria tutulor barourilor din ţară, se-şi însuşească protestarea d-lui Stătescu pentru a cere de la acelaşi d. Stătescu în aceiaşi ter- . meni de care s a slujit d-sa la 1875 punerea în libertate imediată, a a-eelora pe care îi ţine de luni întreg', în închisoare, numai pentru a servi interesele electorale ale colectivităţii în alegerile Comunale. Este de datoria tutulor avocaţilor din ţară, se protesteze cu indignare în fcontra actelor arbitrare ale ministrului acela care a adus justiţia într’o stare de decădere, în care nu ajunsese sub nici unul chiar din miniştrii colectivişti. Este de datoria tutulor avocaţilor dinţară se Înfiereze purtarea colegului lor, avocat de eri şi de mâine, se protesteze în contra actelor ministrul uî-avocat, ministrului tripotar ce se numeşte Eug. Stătescu. BULETINJEXTERIOR Sosirea tn portul Vama a două vase de resbel ruseşti a produs o mare sen-saţiune atât In Londra cât şi tn Bulgaria. Presa engleză se arata foarte emoţionată de acest act de energie a politicei ruse şi tl consideră ca o do-xadăcănuse poale spera d a vedea pe principele de Bismark opunându-se Rusiei. In adevăr presiunea esercitat* prin demonstr&ţiunea navală a Rusiei asupra guvernului regenţei a avut un efect imediat. Generalul Kaulbars a accentuat încă mal mult Însemnătatea pe care guvernul seă o da triiniterel navelor de res-bei tn portul Varna adresând regenţei la Târnova o depeşe prin care răspunde sgomotelor răspândite de agenţii guvernului In scop d’a micşora importanţa demonstraţiunel navale ruseşti. Trimisul Ţarului previne pe regenţa câ trimiterea navelor de resbel nu este decAt urmarea comunicărilor sale precedente, şi declara câ bastimentele ruse vor şti să dovedească Însemnăta- tea misîunel lor. In caz ca faptele cari au provocat sosirea lor, s ar reproduce. Această depeşe conţine fără îndoială o grava ameninţare şi se poate conchide dintr'ânsa, că politica rusească aisbutitaaveamâca liberata privinţa acţiune! el In Bulgaria. Alt fel nu se poate presupune câ cabinetul din Pe-tersburg ar fl riscat un demers atât de grav ca ace’a pe care l'a fâcut prin de-monstraţiunea de la Varna. Un alt fapt care dovedeşte câ puterile s’afl Înţeles pentru a lăsa Rusiei câmpul liber contra Bulgarilor este cererea peremptorie adresată guvernului regenţei de generalul Kaulbars In privinţa punerel In libertate a ofiţerilor ce luaseră parte la resturnarea principelui Alexandru de Batlemberg. Tonul depeşei este mal mult de cât energic: generalul Kaulbars se adresează regenţei Intr’un mod stapânitor espţimându-se In termenii următori: «Ca urmare la depeşa mea din 14 Octombre vă rog să puneţi imediat In libertate pe toţi ofiţerii compromişi In lovitura de stat de la 21 August şi vă rog sâ’ml răspundeţi grabnic.» O xsemenea depeşe e mai mult un ordin decât o notă diplomatică. Ea este un amestec direct In afacerile interioare ale Bulgariei şi o susţinere făţişe acordată din partea Rusiei acelor cari conspiraseră contra principelui Alexandru. Dar generalul Kaulbars nu s'a mulţumit cu atât. El a cerut prin o a treia depeşe ca guvernul regenţei să ordone ridicarea slârel de asediu pe care o proclamase la Sofia acum câte-va zile. Să şl ie cft această măsură fusese luată de guvernul regenţei tn urma agitaţiu-nei partidului Zankovist, care voea să convoace un meeting spre a protesta contra ultiraelorjalegeri şi contra com-punerei Adunârel de la Ttrnova. Cerând ridicarea stare! de asediu generalul Kaulbars, a voit să dea putere partidului Zankovist şi să Înlesnească mişcarea ce să urzeşte contra regenţei şi marel Sobranil oe are să se deschizâ mâne Ia TIrnova. Resultatul acestei presiuni nu poate fi tndoelnic. Lupta era inegală. Bulgaria era oala de lut, Rusia oala de fer. Regenţa a fost silită să cedeze şi o depeşe ne anunţă câ consiliul de miniştrii a decis să puie tn libertate pe ofiţerii ce erafl arestaţi pentru participarea lor la lovitura de stat. Să poate prevedea cât de mare va fi impresiunea ce va face acest fapt In rlndurile armatei bulgare. Ne putem dar aştepta ca evenimentele din Bulgaria să ea o soluţiune mal grabnică. V. CRONICA AF’INITATI! Bogat este Monitorul Oficial al regatului românesc, tn învăţăminte de tot felul. In numfirul de Joi, 16 Octombre, d-nu Evghenie Stătescu, ministrul dreptaţel şi al permutărilor nedrepte, a desvoltat cu mult succes teoria jocului de cărţi al pungaşilor cunoscuta sub numele dc: «Uite popa, Nu e popa!» Aceasta desvoltare a facut’o sub forma de raport la Rege, luând ca lesa ces- tiunea Afinitlţel, şi întitulând'o: «Este rudă! N u e rudă I» Reproduc textual cuvintele din acel document pe care s'a rezemat d-nu Stătescu spre a cere strămutarea d-lul Arvanezu de la Curtea de Ilfov ta cea de Iaşi. Eatl-le : «Având tn vedere ca dupe lege este poprit a se numi In sinul aceiaşt autorităţi judecătoreşti membrii care ar fi rude saă afini între dânşii, până la al +a grad. • Câ de şi felul de afinitate ce exista Intre d-nit Gr. Cireşeanu şi B. D. Arvanezu n'ar intra In termenii stricţi al legel...» s. c. t... totuşi acest din urma trebue sâ fie permutat. Curat vorba : Uite popa I Nu e popa ! Este ruda I Nu e ruda ! Pe mine personal nu prea raâ preocupa faptul permutârel unuia sad altuia, dar mâ Înspăimântă turburarea ce are sâ producă In lumea politica noua teorie a afinităţel, ast-fel cum este susţinuta de d Stătescu. Dacâ d-sa o va pune tn practica lârgin-du'l cercul de aplicare, n are sâ mal remâe la carul budgetului puia de om din partidul colectivist. D-nu Stâtescu dupe ce a citit romanul lutGoethe: «Die W\ihherwandschaften»— un titlu nemţesc lung de o poşte care însemnează pe româneşte: «Afinităţile elective» s'a apucat acum sâ studieze Itimia. Aceasta ştiinţa a destăinuit calmului eroQ al zilei că prin Afinitate se înţelege «puterea în virtutea căreia moleculele de diferite soiuri se combina—adică se împreunează— sat) tind a se împreuna.» O data aceasta descoperire făcută, vedeţi lesne ca raporturile către tron ao sâ curgă droae spre a cere eliminarea cutarul sao cutarul membru de la guvern, şi membru din colectivitate sub cuvint de afinitate, adica de Împreunare de molecule. Ministrul justiţiei va cere mal Întâia ca d-nu Dim. Sturdza sâ fie jertfit pentru câ acest bărbat de frunte e afin cu Ghiţă berbecul de la Bulevard, Prinţul D. Ghica va rămâne nejeţuit la Senat pentrn câ este tn afinitate budgetara cu o suma de alţi Ghiculeşti de profesiune preşedinţi de societăţi. Chiar d. I. C. Brătianu va rămâne pe drumuri, câcl e afin cu întregul partid colectivist -o rudenie dupâ moda ţigăneasca, adica 'şl-ao spălat rufele muidare împreuna şi le aQ uscat la acelaş soare. Va veni rândul de eliminare de la guvern şi pentru d. Radu Mihal, câcl este o mare afinitate între dânsul şi mal multe capete încoronate, precum regele de caro, regele de cupa, de trefla şi pica ! Şi dupâ ce toţi vor fi plecat, va rămâne la guvern d. Evghenie Stătescu singur, singur ca Marius pe ruinile Carihaginei.Va plânge, va geme, se va cai pentru ceea ce a făcut şi tntr'un moment de desnădajduire va adresa un raport la tron cerând se fie eliminat de la putere şi Evghenie cel calm sub cuvânt ca este afinitate Intre dansul şi un membru din opoziţie, de oare ce molecule lichide ale d-lul P. Gradişteanu a atins cinstita faţa a Ministrului dreptaţel şi nedreptelor permutări I Mas. INFORMATIUNI Ştirile cari ne sosesc din Bulgaria sunt din ce in ce mai grave. Guvernul regenţei nu mal poate domoli agitaţiunea organisatâ de adversarii RusieL Se vorbeşte de o noue amânare a Sobranieî în scop d a evita vr’un vot precipitat. Ab-stenţiunile printre deputaţi suntjnu-tneroase. E teamă de scandaluri la deschiderea Adunâreî. S’a răspândit sgomotul că Varna a fost ocupată de Ruşi, dar până acum această ştire nu s'a confirmat. X Luni vom începe a publica Prefă;» la discursurile lui Barbu Ca-largiu, operă de mare interes, datorită penei abile şi competinte a d Iul Anghel Dumitrescu. Graţie bine voinţei autorului suntem in posiţinne de a da cei d’ânteiu lectorilor noştri această lucrare. Se ştie că acum o lună eram se începem publicarea daca nişte făcători de rele nu ne-ar fi spart localul şi furat manuscrisul. X Prinţul George Bibescu e aşteptat mâine lu Capitulă. X Voinţa Saţionahi contestă infor-maţiunea noastră, privitoare la propunerile făcute de d. col. Bibescu, d-lut Mihail Gogâluiceanu. Cu toate acestea menţinem în Întregul ei, in formaţi unea noastră. X Gazeta ministeruluiafacerilorstrei-nepublicâ următoarea informaţiune. Grupurile opoziţiunil s’aQ întrunit eri searâ în birourile «României». După odis-cuţiune care a ţinut până la 12 orc noaptea, aceşti domni s’&O despărţit fără să 11 luat nici o hotârtre asupi u tntocmirel listei candidaţilor lor la consiliul comunal de oare ce Loatâ lumea vroia sâ facă parte dintrlnsul. Această informaţiune este o curată născocire. Nici n'a fost vorba în acea întrunire de lista candidaţilor; şi de altminteri cea mai deplină înţelegere există In rândurile opoziţii. Singurul lucru adevărat în informaţia de mai sus e că precum am anunţat comitetul opoziţiei s’a întrunit In acea zi şi s’a despărţit la 12 ore. Nici că puteau afin alt-ceva foile poliţieneşti. Când d. Moruzi a fost prins o dată ascultănd la uşa d-lu» Th. Calimaki, este natural case se ia precauţluni în contra acelui personagiu. Ast fel bietul sub-prefect de poliţie e silit, sâ facă trotuarul, pe bulevard ca se afle la câte ore se întrunesc membrii opoziţii şi la câte ore se despart, X Azi se va face la casarma jandarmilor pedeştri un interogatoriu a 14 noi martori aduşi de la llîmnicu-Sărat în afacerea de tentativa de asasinat de la 4 Septembre. X Dimisia d-luî Arvanezu afoslprii-mitâ. X . In urma dimisiuneid-lui Stolojan, un consilia de Miniştrii se va ţine nzi sub preşedinţa domnului I. C. Brâtianu, pentru a se desbate asupra remaniere! cabinetului. X A apărut al 2-lea numerdin Revue generate du Droit el des Sciences po-litigucs, ce se publică sub direcţiunea d-lul Nicolae Basiloscu. Sumarul acestui număr e cât se poate de bogat şi de interesant. Pe lângă diferite legi. observăm un studiu al d-lul E. Glasson asupra procedurii civile In Franţa. Reformele administrative in Prusia de către d. Prof Dr. Rud. Gneist; Un esamen critic de jurisprudenţă de d-nu Nic. Basilescu; Dreptul francez în Germania de Dr. Lud. de Cuny şi in fine discursul de deschidere al anului judecătoresc de d-nu Qeconomii il’impreună cu responsul d-luî G. E. Schina. INTERDICTIUNI COLECTIVISTE Voinţa Naţională, In numărul de la 11, conteslează autorului articolelor subscrise In Epoca sub pseudonimul Cayrol, dreptul de a discuta financiar. Sâ nu se creadă Insa câ contestaţia 'şi-o Întemeiază Voinţa pe incapacita tea, nccompetinţa or neaptiludinea în materie a Iul Cayrol. 0 dată cu capul, ci pe păcatul că n’a ajuns şi el, «nenorocitul de Cayrol,» vre-un milionar ca Costiuescu, Carada, Bilcescu şi C-nia cu jaful şi prada servicielor ce ’l-aU fost Încredinţate. Vorba «boerulul Drăgan,» care contesta nemuritorului părinte al liteiu-lureî române «cel necăftânit şi nelm-bogaţit, dreptul de a-şl băga nasul In litere: Tu cu multă procopseală, EQ cu bani şi cheltuială, Spuue-ml dacâ eşti cu minte : Cine e mal procopsii? Tu, ce scoţi la noi cuvinte ş’umbii cu cotul cârpit? [România.) Berlin, 22 Octombre.—Ambasadorul rus din Stuitgart desminte tn ziarul «7 agbiatt» de acolo zgomotele despre starea intelectuală a Ţarului. Pretinsa ucidere a unui adiutant nu e de cât reproducerea unei întâmplări din viaţa reposatului împărat. «Kreusseitung» asigură că constela-ţiunea esterioară n'ar fi de natură a justifica speculaţiunele sferelor ruseşti, privitoare la ocuparea Angliei cu conflictul egiptean. Din Paris 'i se comunică sus-zisului ziar că nu sunt încă dovezi la Berlin că se va împlini înţelegerea anii engleză atât de mult dorită la Paris. In această privinţă cei din Paris aii fost cam naivi bajându se cu anticipaţie pe o înţelegere anti-engleză cu principele Bismarck. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» Duminica lb Octombre 188U. Iubiţi Cititori, şi mal ântăl daţi’mi voie sâ mâ ţiă de vorba faţă cu acel cari mi aU scris. Domnului Fausl din Iaşi li mulţumesc pentru măgulitoare» scrisoare ce 'ml trimete. în ce priveşte afacerea -cuvintelor străine», pe cari le întrebuinţăm uneori, sâ'mi dea voe domnul Faust, să fiu ce-va mal Îngăduitor de cât d-sa. Toate cuvintele sunt bune, eând le pul la locul lor, şi când te ’nţe-leg aceia, pentru cari scrii. EU nu ’n-treb nici o dată vorbele : de unde vin ? Dar le Întreb In lot-d'auna : ce caută ? Introducă-se vorbe srtâine, bine ’nţe-b.*s, cu rostul lor... Aceasta nu e de loc o nenorocire. Literatura noastră pătimeşte de lipsa ideilor, nu de prisosul cuvintelor. De va fi trebuinţă, vom discuta altă dată mal cu deamănuntub — Trec la a doua scrisoare. Pe domnul Radu de la Sadagura îl rog să mă ierte, că nu'I pot împlini dorinţa de a’l publica in extenso scrisoarea cerni adresează. In privinţa tineri-mei, care se ridici, eu cred că se ln-şalâ grozav pesimistul meU corespondent. când zice: «Recunosc câ tinerimea noastră este coruptă, leneşă, trândavă, — dar a cui e vina ? A el saU a altora ? VoiU rea- j minţi câ merele bune In mijlocul celor putrede se strica. Ast-fel fiind, vina e a societăţii In mijlocul căreia... etc.» Sâ facă bunătate merele noastre, sâ nu ; se strice, numai aşa... pentru hatârul unul proverb vechiQ. Unde am merge cu socoteala, dacâ lucrurile ar sta tntr'adevăr, aşa cum i se par d-lui Radu ? E adevărat Câ sunt multe mere putrede, dar aceasta nu 1n-samna că trebue sa perdem toata nădejdea, ce se cuvine s'o avem In recolta viitoare. Sâ nu ne uităm la câte-va elemente nenorocite... In pomii cel mai Îngrijiţi vei vedea unde şi unde, In podoaba, care T Îndoaie crângile câte-o roada stricată şi prăpădită fără vreme. Asta nu’I un cuvănt, ca sa el toporu n mână. Nu derbedeii de pe uliţl, nu figu-rele palide şi afumate de prin cafenele a'.câtuesc promoţia, pe care-o aşteptăm, cu atâta iragoste.la lucru. Baeţii potoliţi, cari ’şi văd de şcoală, uvrierii modeşti şi obscuri Încă, a căror inimă şi apucaturi n’au avut când, u’au avut cum să se strice, recruţii entusiaştî, i cari 'şl păstrează întregi şi neîntinate I frumoasele ambiţii şi sfintele visuri i ale vlrstei lor, aceastae tinerimea care 1 se ridica după noi,aceasta e cohoita vi-< guroasâ a campaniei de mâni, aceştia j sunt muncitorii harnici, curagioşl şi ! cinstiţi, pe can ne înlemeem cele mal j frumoase speranţe ale noastre. Relele de cari suferim astă zi sunt tre- cătoare. Energia acestui neam doarme. Datoria noastră e sâ’l pregătim deşteptarea. La muncă, tineri, şi dovediţi ca e o ca’omnie tot rău', ce se spune pe socoteala voastră. Acum, iubiţi cititori, sunt al d-voas-trâ. In cursul aceste săptămâni rai-au căzut In mână două prospături literare: o poesie mediocră a d lui V. Alexandri, motivată de sărbătoarea de la Curtea de Argeş, ş'o carte de nuvele foarte proaste a d-lui lo&n C. Panaitescu, motivat* de... invenţia şi libertatea tiparului. Despre cea d'tntâl n'atn nimic bun de spus, despre cea de-a doua aş avea foarte mult rău de spus,şi nimic de cit lăă.—Mal lntăi,acest domn I.C. Panai-tescu, habar n are de ce va să zieft nuvela. Aşa câ nu ’i rămâne nici mâcar nefericita mângâere de a zice că a scris o carte de nuvele proaste. Afară de aceasta — şi să nu creadă d. Pa-naitescu câ mi-am pus In gând să i fac critică — tânărul nostru — căci foarte tânăr trebui să fie — n’are cea mai mică idee de valoarea vorbelor şi după cât se vede st* In foarte urîte relaţii cu gramatica limbei, pe care s’a hotărlt s’o persecute, cu atâta Înverşunare, In cariera d-saie de scriitor. Se’x deschidem cartea, numai aşa de-o pilda, şi să luăm din grămadă, o singura frază, numai una: «tnainte de moarte însă si făcu testamentul ah iute stat. lăsând ca din cele două capre, una sâ’i facă pomană (închipuiţi vă scandal!) şi cea-Callă să ’i-o dea peste groapă.» Un om care 'şl face testamentul al inleslat nici că merita o altă soartă, de cât aceasta: ca o biata capră să’I vază de pomeni... Adio, domnule Panaitescu , adio, pentru tot-d'a-una ! .... Şi sa ne mal plângem de m păsarea d voastră I Cum să mal alergi dup’o carte românească, când tc-aă păcălit trel-zecl de PanaiteştI cu belşugul lor de producţii ! Nepăsarea d-voastă e cea mal potrivită răsplată a recoltei noastre literare. Aveţi dreptate, iubiţi cititori,— păstraţi-vă banii, c'aţl muucit pe el, şi tntrebuinţaţi-vă timpul mal bine, că şi el e ban! Ciliain eri In «Figaro» o foarte frumoasă propunere : Să se înfiinţeze in Paris un fel de conservator-azil pentru toţi tinerii scriitori, cari afi talent, dar cari n’au mijloace, şi de multe ori se pierd tn lupta atât de anevoiasă a j vieţi', prin care e silit să treacă un ! scriitor sărac la Începutul carierii lui. i Acolo vor avea locuinţă, mâncare, biblioteca şi conferenţiari iluştri cari sâ ’l po'-âţuiască şi să ie completeze educaţia artistică. — Nu’i aşa, câ ideea e cât se poate de frumoasă? Şi, dupe cât am citit, mi s’a părut ca ar avea sorţi de isbândâ. la Inchipuiţi-vă câ s’ar Înfiinţa şi la noi un asemenea azil. Eat’un boer, bunăoară, bogat şi fără copil, care lasă o casă încăpătoare, ş’o avere suficientă penlr’o ast fel de destinaţie. De sigur,— o l nici vorbă, presidentul acestei afaceri, ar fi tot eternul Beizadea Mitică. Ce credeţi d-voastră câ s’ar întâmpla ? In fie-care dimineaţă al vedea Inşi-rându se spre şosea şi Imbulzindu se la poarta Mâriel-sale o Întreagă oştire de autori mititel, flămânzi şi sgrebu'iţt purtându’şl la subţioară bagajul lor de stihuri şi de proză, şi aşteptând tremurători momentul, In care Îndurătorul Mecenas să bine-voiască a’l asculta. In mai puţin de o septămânl azilul ar li pliu: poeţi ca Macri, ca Moscu.ca Truţescu,— prozatori ca Dia mandescu, ca Georgescu şi ca Panai-tescu ar sta In huzur, pe mâncare şi pe băutură şi producţiile literare ar curge gârlă... Sinaiada, epopee In 24 de cânturi dedicată Maiestăţilor lor Regele; Salvatorul patriei, roman naţional dedicat marelui bărbat de stat 1. C. Brâtianu... Dar odele? ar curge cu nemiluita: odă la vitejia Iul Ro-bescu, odă la ciocul lui Djuvara, odă Iu galoşii de pâslă al lui Beizadea Mitică. . Nimic n’ar mal scăpa de ritmul barzilor căpătuiţi. 0 nenorociţi milogi al artei, pângăritori ai limbei şi al bunului simţ, cAnd voiu avea fericirea să vă văd turtiţi la pământ sub nepăsarea grea şi imperturbabilă a înţeleptului nostru public 1 Scumpii mei cititori, băgaţi bine de seamă când vi se presintâ o carte românească şi mal ales o revistă lite-1 rara 1 E o conspiraţie teribilă... Băgaţi ‘ bine de seamă 1 |\lirinitiou. www.dacoromairica.ro EPOCA — 19 OCTOMRBE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI „ EPOCA" Tlrag/iu 6 000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 ban! Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Cracovia. 28 Octombre. — Ziarul «Czas» comunică dintr'o sorginte foarte sigură că in armata rusă se fac mari transporturi de oameni şi munifiuni in direcţiunea Prutului spre Kischenev-Render ţi că se mai anunţă încă alte transporturi. Paris, 28 Octombre. — După o des-hatere de opt zile, Camera a votat, cu 301 contra 175 voci, legea, după care personalul inviţămhiluhti tuturor şcoli-lore lementare trebue se fie laic. După votarea leget Dreapta a strigat: «trăiască libertatea /» şi Stânga : «Trăiască Republica »! După aceasta Camera s’a amânat pănă la 4 Noembre. Honia, 28 Octombre. — Ziarul «Liberia» atribue o mare insemnătatate faptului că perechea imperială germană va face o visită perecltei regale a Italiei, la Monta. ŞTIRI MĂRUNTE D. general Angeloscu, ministru (ie rcs-bel, a plecat la Sinaia, unde va lucra cu M. S. Regele. • • D. N. Kre(u!escu, fost ministru la St. Pe-tersburg s’a reîntors In Capitala venind de la Leordenl. • • Consilii Consi iul general al judeţului Ilfov esle convocat (.e Luni. La ordinea zilei este proectul pentru construcţii de casarme. • • Spitalul Colt cu Azi noapte sa dâră- mat un zid la spitalul Colţea. Nu s a tn- tAmplat nici un cas do rănire. * • • Admisiuni in sconlu Centrala. In ziarul Le Tpmps de la 25 ale curentei, In lista candidaţilor admişi tu şcoala Centrala din Paris, în urma concursului din anul acesta, se vede figurând şi numele d-lul Crfidişteanul Candidatul admis este (Iul d-Iul Km. (iradişteanu, preşedintele Curţii de Comp-turl, şi singurul român primit, tulre 250 candidaţi, la aceastâ şcoala superioara. Amici! d-lui Brâtianu, explică ast-fel retragerea d-lui Stolojan. Ministrul domenielor ar fi cumpărat pentru suma de un milion, naphtalină pentru stârpirea philoc-sereî. Aceastâ nephtalinâ fiind cu totul inutila ba chiar vătămătoare pentru vii, s'a aruncat ast-fel pe fereastră o bagatelă de un milion. Ei mai zic că d. Stolojan ar fi tras oare-cari foloase personale, din a-ceastă afacere, precum şi din alte căte-va treburi puţin corecte făcute In timpurile din urmâ“do către ministrul domeniilor. Pe lângă că guvernul are dovezi despre aceste lucruri d. Stolojan mai are oare-care datorii către stat, remase tn suferinţă, ceea-ce face că d. Brâtianu se poate despărţi de d. Stolojan fără a se teme ca d-sa se combată vre-odatâ guvernul. & Citim în Românul: Voinţa Naţională anunţă cititorilor se! că colectivitatea a ales un comitet electoral, tn care se vede figurând numele d-lui loan G. Bibi-cescu. Spre lămurirea amicilor noştrii, facem cunoscut că d. 1. Bibioescu nu face parte, de azi din rcdacţiu-naa Românul ni. m D. Radu Bălan, locuitor din judeţul Teleorman, a trimes Regelui, următoarea telegramă, care nu rnai are nevoe de nici un c’omentar: MajcslăţiSale Regele Românii Garai I Bucuroşii. Opt indivizi: comisarul Georgescu Sevastian , sub-comisarul Truşcă, trei gardişti, evreul Weesler, antreprenorul axizelor şi servitorii săi, in lipsa mea ’ini-au violut domiciliul, bătut soţia şi copil. Era o execuţie ilegală pentru taxe ilegale. Sunt Teleormănenii, M jestate, şi asta e crima mea! Disperat alerg la Mojestalea Voastră, cerând respectuos dreptatea. Ra«eanl, N». IE bia Bucureşti, 18/30 Octombre FFS VALORI Scadenţa cuponelor rg curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1876 5 0/0 Renta rom. amortis. K • > 841 4 8 0 0 Împrumutul cern. 751/2 Ob.Cas. pens. l.lOdobl. 220 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 35 „ 1039 • «Dacia-Rom an ia» 275 • Naţionala 290 • Credit mobiliar. » Constructiuni. .. • Fabrica de hărtie 158 Argint contra aur. . . . Bilete de Ban. cont- aur 16 16 Florini austrieci 2.03 st ||IUII Paris 3 luni 100 1 4 » 1a vedere Londra 3 luni 25.35 » la vedere Berlin 3 luni 1.24 12 la vedere. Viena la vedere. I 2.03 1/2 l al. i icUirii Pul. hac.- R,.in . W+LA ORAŞUL V/ENA «I ALAVILLEDEVIENNE vts-a-vis de I ii». .coc Recomandam »n,-r.il ' -tre 'n .•!• |>«*«»tru ieflliiatatlr .1 «.olldllalr urma toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Fele de masa. şervete si prosoape dejOnza. Olanda verilab. de Belgia si Ktimburg. Madapolam TranUuxesc de toate raliUtile sî lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de Una si de inatase. Flanele, ramaşi si ism ne de Una Jupa d^lrmut profesorului Air. 4*. 4»rger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare .uoriuiMiit de cravate ultimu fason. Corsete frautzuzesti cu balene veritabile. Trouvouri rotupleele pentru IUI a n In ti. l.av rttes si Troiisouri pentru ropil. Trousouri pentru pensionate, oteluri si rest»ur!»nturl Avem ciioare a ji 1 r: i ; v -l.t noa<: -. .•» a aparul CAT Ll.Otit MMTMI IU STRAI SIU I I I ItlHIs OKI-t I 1 \ 1 HI I fl RIRK. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL - DACI AROMA NI A» vis-â-vis de librăria Socec 0 DOMNIŞOARA Fma'rmon- TELJ Dă lecţiunl de piano şi solfegiu după melhoda Conservatorului din Paris. Ase adresa Calea Qriviţa, 61. 0 DOAMNA pi cănd limba france-să, engleză, germană şi musică doreşte a da lecţiunl. Avănd masă In vr'o familie s'ar mulţumi cu o plată mal modestă. A se adresa la re-dacţiune. (168) GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI O < < O HOTEL EKSTEIN > H s — GALAŢI — = O 5 — STRADA MIHAI BRAVUL — H K —occ— r Recomand Onorabil, voiajori Hotelul meb nuoO K construit şi mobilat, situat pe str. Mihal Brav(Cuza- 7* j Vodă care oferă toate avantajele necesare intere- L- r-* selor Onor. Public fiind situut aproape de Gara, E o Tribunalul, Curtea de Apel şi In centrul Oraşului. E — Tot odată serviciul e foarte prompt, camerilc spa- ţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal o 1 < -J moderate. (167) > r > < o GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI H PH1MA FABRICA ROMANA DE K I F I R ^_K U M I S O băutura făcuţii din lapte, care selntrebuinţează cu mare succes tn Rusia, Englitera, Austria şi Elveţia, tn contra boalelor de piept mai cu seamă, in contra ofticel. La O-desa şi lingă Samara pe rlul Volga, sunt stabilimente speciale undemil de bolnavi se vindeci prin KtFlR-KUMUS. Probeletherapeutice făcute cu acest lichid de somitâ- Jiges ____| HM- - - . îaBiPai tocul cel mai escelent şi nutritiv,are proprietăţi recoritoare, combate insomnia, stimulează energia inimri şi a centrilor nervali scade secreţiunile canalului digestiv, ridica pofta de m&ncare şi Ingraşe ou siguranţa asimilănduse foarte uşor, şi se întrebuinţează pentru lapUrea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiatiţiţă d-lui Lescianoft renumitul fabricant dinRusia s’a inflinţat un stabiliment de KIFIH-KUMIS pe care '1 recomandam publicului. Calitatea Kilirulni făcut de casa Lekianoff este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. LukianofI a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa LukianofiT se bucura ssta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge ca KtFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al siabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe. Depositul generai actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lănga rondul al ll-lea unde a fost gradina jardin des fleures. I'retul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani.— Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, — 50 sticle 60 lei, — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. (MULŢUMIRE Prin aceste cdte-va rânduri, ma simt dator a mulţumi d-lui d-lui Fior Luchia-noff pentru serviciul ce ’mi-aadus atât mic cât si familiei mele, care intrebuintând Kifii'-Kumis, a constatat o uşurare si netăgăduită a sufrintelor ocasionatc de anemie. Consintin Petreseu-Conduratu. (170) Tipograf. MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR Publicare limbislică săptămânală. Metodă pentru a învăţa singura scrie şi a vorbi limba franceză. Subscripftunc pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două tuni l. n. 5. Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,25 bani tn mărci postate. A eşit de sub tipar No. 6 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STRADA DOROBANŢILOR , R”. 133 EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TURNATORIE DE PER SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALE» VĂCĂREŞTI 251, — BUCUR'STI Se tnsărcinâzâ cu construc-ţiunf de turbine si mori cu preţuri mal reduse de căt acele Viena si Pesta. H! (Th «L*. ATT o™?”,™ lei 1900, cu 1 piatră de 46 Iei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 Iei 3800. Esecutează repede orl-care iucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu etc. Mare deposit de fer*, r*a.iur*i pentru vagonete d6cauviile, tzeve de tuci. (Ma.r*© &sor*t,ixxxent. de pietre de moara. LaFertă-sous-Jouars. 113 PREQIURI FOARTE REDUSE SlMilM L DEPOSIT AL AIIE1EKATELOII SOBE pMEIDINGER-OFEN * l^tH. HEIM^ oe gaseşie numai ia sucursala generală tn Bucureşti, «Lrada Lipscani No. 96, lângă Banca României. OUE WKIMXGEIt I iena-Dobling I nhi’icn pentru S H. HE1M, 1 •Irdnliiidf1 nur, l \ pifsttnim a (Ţoape rato-rflor 4HH:i PKVI KI C i l,OKI MAGAZINUL D. I. MARTINOVICI No. 2, Strada Carol t, No. 2 Recomand.> onor. public asortimenlul seu ţ ,ie culori. Aceste culori eu lustru durabil se i, usucă re; ode, nu dau nici un miros si sunt I mult uiai superioare tutu lor Fabricatelor I existente. — 1‘retul : îl Ir. Kilogramul — I _ SOCIETATEA CONCORDIA ROMANA (Localul, str. Colici 42, casa Hitoridi) al XI AN al existentei sale Sâmbătă ta 18 Octombrie 1886 0£RATADANr" PE CARE D-nii membri ai sociclatei sunt rugaţi a o onora cu presintâ D-lor începutul Seralei la J» ore fix. DE IVOIIItlAT le Costa-Foru din Batişte, Strada Scauuelor No. 46. 22 Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă. Doritorii pol visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliel, sad la redacţia E-pocei. DE ARENDAT MOŞIA LACENI In Districtul l'eleormanu Siase mii pogoane, situate intre trei scitele, Giurgiu, Ximnieeu, Tur* nu-Miigurcle, cu sosele la toate aceste schele, având semlnale400pogoane Răpiţi, şi 500 grăft. Doritorii se pot adresa In Bucureşti, Str. Domnilzei No. 1. şi localitate prin Alexandria care este distanţă de oră. (110) iii: arendat şil, şi anume Matiţa sad Dudeasca şi cea d a doua Valea Cucuiul sad Stroâsca silualo tn districtu Prahova plasaPotgoril, de St. Dumitru a. c. pe termen de cinci ani, deoace-cc actual arendaş d. Niţă Savulescu n'a plătit arenda şi contractul său e desfiinţai de drept. Doritorii se vor adresa la proprietar d. Hrislachc Ca-ruso, Calea Moşilor No. 187. (147) OE ÎNCHIRIAT si de vEnzare CASELE din str. Domnitza No. 1 Având tn catul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproane de 10 trăsuri, se poate Închiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piatră şi puţ tn curte de Piatră.— Doritorii se pot adresa in localitate. 141 DE ÎNCHIRIAT şi de DE VÂNZARE I.\ TOTAL casele mele de lângă biserica sf. George nod,Str. Pescăria veche No. 3, cu şapte încăperi, cinci sus şi două jos, cuhnie, două pivniţe, galeri -i pod spaţios, spaţios, t datorie, grădină In mijloi curţii, aspect frumos, aer curat şi nimic de dorit; o pivniţa spaţioasă pentru vinuri. Doritorii se pot adresa tn curte la proprietarul lor. Slefau I’avl'd. IV VTI IH’VT terminând a vil iTllltL.fi cinci classe Liceale, şi actualmente tn-t’raşeasea, doreşte de a preda lecţiunl tntr'o familie, pentru cursu primar sad secundar, tn schimbul me-nagiulul, sad unei mici re-boniflcărl mensuale. — A se adresa la redacţia ziarului sub iniţialele K. K. DE IV1III1IAT c*“ din bescu Vodă No. 4. Strada Bi- DE ÎNCHIRIAT SiTc^ d-lul V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate avend 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d nu proprietar tn toate zilele de la orele 8 de diminiaţă până la (5 seară. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca pl. Călnişle.