ANUL 1 No. 269. Â DOUA ED1T1UNE VINERI 17 (29) OCTOMBRE Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP la I SI 16 A FIE-CAREI LUNI St SE PLĂTESC TOT-O'AUNA ÎNAINTE l\ BlTWtfiSOi La ra~» Ailmini?tratiunei IX TAHt: Prin mandate poştale, pentru i *n *0 lei, 6 luni 80 lei, 3 luni 10 lei. I> STKHATATEi La toate olUciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACflUNEA A'o. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NTJMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA « DE LUCRU APARE IN TOATE ZILELE 0 SCRISOARE AII lui n.EVA PREGĂTIRI ELECTORALE S A DEŞTEPTAT D. STATESCU REGELE la MANEVRE ODA CAV I UI. CilVTEI COI.F.CT1VK lini funcţionează justiţia în lu-rn romaneasca? St daca mai funcţionează: Când se vor judeca acusatii din Ititninicul-Yclcei pe care guvernul canin sc-i omoare prin relele tratamente în închisoare? Cftml se va termina instrucţiunea deputatului Orovcnnti si a celor nlti implicaţi în atentatul de la 4 Septembre ? Cftnd se vn lua mesurl pentru a se pedepsi vandalismul eserci-tat contra ziarelor România, riivd^pexvdaixoefoviiiiaiivo si Epoca. Au eum-va este porunca ea a-ceste nfaeerl se sica atârnate pena dupe alegerile Comunale? 0 SCIUSOAUEJ D-LI IFIM împrumutul comunal de 16 milioane Primijn de la d. N. Flova urmAtoarea Importanţi scrisoare. In ajunul alegerilor comunale, este bine ca cctAţcnil să ia act de preţioasele denunţări ale fostului primar al Capitalei. Domnule redactor! Împrumutul de 16 milioane contractat de comuna Capitalei, şi care face obiectul unui articol de fond, scris de altmintreli cu destulă com-petinţâ in ziarul Epoca de la 12 co-rent, fiind făcut tn timpul admini-slraţiunii mele, mă cred dator a da publicului oare care explicaţiuni a eâror inserare, sper că nu o veţi refuza In ziarul d-voastre. Gând am venit la primărie, am găsit marea şi vitala ceştiune a a-duceri apei In suferinţă, penţru că toate sumele acordate de Camerile legiuitoare pentru cele trei lucrări mari, se cheltuiseră, şi mai era ne-voe dupe cum se arată de oameni competinţi, cel puţin de 9 milioane pentru a se efectua aducerea apei In oraş. Pe lângă acestea, alte lucrări importante precum pavaje, şcoli, hale, grădini, abatoriu, obor de vite, erau indispensabile fără a mai vorbi de alte clădiri comunale, pentru că a-fară de localul primării, şi acela In mizerie, Capitala regatului României nu avea măcar un cort sub care se adăpostească măturătorii sau materialul ei de salubritate. Pentru a răspunde la toate aceste necesităţi, atât de simţite pentru prosperitatea şi higiena oraşului, am propus se se ceară de la camere autorizarea unui nou împrumut, şi consiliul comunal a primit această autorizare până la suma de 16 milioane; din care 1,500,000, anume pentru şcoli. Precum vedeţi, nu ideea împrumutului in sine putea fi criticată, şi facerea lui nici se putea evita. Modalitatea inse a acestui împru- mut este alt ceva; aci criticele îşi pot avea locul lor. E adevărat, că aceşti bani nu trebuiau de odată Comunei, ci rîndurî, rîndurî in măsură cu facerea şi înaintarea lucrărilor; e adevărat că mare parte din sumele ce trebuia se se cheltuiască, fiind pentru lucrări în ţară, nu trebuia plătite în aur, ci tn monedă corentă. A face dar acest împrumut de odată, şi a’I face în aur, era o idee greşită şi care putea produce, precum a produs, pagube însemnate Comunei. La aceasta m’ara gândit şi eu, ca şi autorul articolului din ziarul d v, şi mai mult încă, pentru că aveam mai multă responsabilitate. De aceia rău se zic? că s’ar fi esplicat in zadar primarului cestiunea , că n’aşi fi putut sau n'aş fi voit a o Înţelege. Şi fiind că lucrul se desbate In public, sunt dator pentru a degaja responsabilitatea mea, să arăt peripeţiile prin care a trecut această nenorocită afacere, şi tot ce am făcut pentru a o împedica. Înainte de toate, trebue să o declar, idea unui împrumut în ţară, făcut chiar rîndurî, rîndurî, a găsit un adversar implacabil, tn Banca noastră naţională. Văzând că, între altele, mi se spunea că bancherii din capitală, refusâ de a lua parte la I o combinaţiune de felul acesta, pe care am propus’o, de oare ce mi s’a păi ut, în ori ce cas, mai avan-tagioasâ pentru comună, m’am cre-j zut dator, ca primar, se fac apel ! Iu capitaliştii principali din Bucureşti, şi pentru aceasta m’am adresat personal, între alţii, la d-nii E-lias, Zerlendi, Marmoroch Blank.— Ei bine I toţi capitaliştii la cari m’am adresat, trebue s’o recunosc in public, au arătat cea mai mare bună-voinţâşi încredere în comuna capitalei, şi mi au declarat că sunt gata să acopere, de-o-dată chiar tot împrumutul, aceasta însă cu o singură condiţiune : ca Banca Naţională se se pue în capul lor, şi se nu fie contra. Văzând această atitudine atât de bine voitoare din partea capitaliştilor din Bucureşti, m’am adresat din nou la Banca Naţională, arâtîn-du’i resultatul tratativelor mele, şi dovedindu’i că dela ea depinde totul. Din nenorocire, toate insistenţelo mele nu au avut nici un ecou ; cei ce conduc banca mi-au refusat categoric concursul ei pentru un împrumut, fie măcar parţial în ţară. Vor fi avut negreşit pentru a-ceasta motive puternice ; se poate ; nu ’mi este dat se cercetez şi se constat căuşele faptului, ci faptul în sine care nu se poate tăgădui. In această situaţiune foarte dificilă ce se crea comunei, ne fiind descurajat cu totul, şi hotârit am face datoria până în capăt, am mers şi mai sus; cu speranţa că propunerea mea va găsi sprijinul d-lui preşedinte al consiliului, m’am adresat chiar la d-sa; am fost ascultat cu multă bună-voinţâ şi a-tenţiune, dar nu am putut ajunge la nici un resuîtat cu insistentele mele. In această stare erau lucrurile, când am fost silit se plec în străinătate, lăsând cestiunea pendinte. Acolo am aflat că împrumutul s’a contractat în străinătate, în aur, prin mijlocirea Bâncei Naţionale, şi când am văzut că lucrul s’a făcut alt fel de cum îl doream eu, te-mându-me ca nu cumva şi aurul se se dea pe nimica, am telegrafiat îndată de la Ems, unde mă găseam atunci, ca cel puţin se nu se vânzâ aurul până ce mă Întorc; agiul începuse se ia proporţiuni îngrijitoare şi doream ca comuna se profite cât se poate mai mult, cel puţin de la vânzarea aurului, pe care îl cumpără acum atât de scump ca se plătească anuităţile. Am dai această telegramă într’o Sâmbătă,şi cu toate că contractul s’a sub scris a doua sau a treia zi, mi s'a răspuns că telegrama mea a sosit prea târziu, când totul era terminat. Ast-fel s’a făcut acest împrumut care a cauzat comunei nu numai o pagubă însemnată din vânzarea aurului cu un preţ mult mai scăzut de cât cursul zilei, dar cu proporţia ce ia astă zi agiul, care pare a se aclimata la noi intre 10 şi lo 0/0, comuna va fi silită se plătească, în timp de mai mulţi ani, câte 100,000 lei pe an mai mult pentru a face faţă anuităţilor. Ea era ameninţată încă de o altă pagubă, căci trebuia se păstreze banii şi se plătească de geaba dobândă până la întrebuinţarea lor; noroc insă că a găsit la Casa de depuneri acel sprijin şi bună-voinţâ ce nu a găsit aiurea şi a putut vărsa banii in socoteala vechiului împrumut de 15 milioane; aceasta a scutit pe comună de sarcina de a plaţi două dobânzi. lată peripeţiile prin care a trecut această nenorocită cestiune. Publicul aprecieze acum, şi judece, pe cine cade răspunderea, morală cel puţin, a pagubelor co a încercat Comuna. Primiţi d-le, asigurarea osebitei mele considtrapnni. \. I leva. Londra, 27 Oclombre. Lordul Salisbury va pronunţa la 0 No-embre InLr'uii banchet dat de lordul primar, un mare discurs asupra politicei streine. Viciu». 27 Oclombre. Camera deputaţilor discutând articolele convenţiunel vamale comercialo tnlre Austria şi Ungaria, a adoptat un articol ce suprimă porturile libere de la Triest şi Fiutne. 0 resoluţiune presintatâ de d. Stingi (clubul german) ce invită pe guvern a Încheia o unit e vamală cu Germania, a fost respinsă. lterlrii, 270ctom. Conferinţa inlctnaţională geodesică a fost deschisă de ministrul cultelor. AG fost aleşi ; preşedinte d. Fuerste (Berlin) şi vice-preşedinţl, d. Slruwe (Ru-ia) şi d. Faye (Francia). Împăratul va primi biroul disearâ. Vicnu, 27 Octombre. I Imormăntarea conlelut de Beust a fost foarte solemnă. Împăratul era represin-tat prin prinţul de Holienlohe, şi prinţul imperial printr’nn aghiotant al săG, Ar-chiducele Carol Ludovic; miniştrii, corpul diplomatic, multe persoane aparţinând aristocraţiei şi demnitarii curţel asistaG asemenea la serviciul funebru. l’aris, 27 Octom. Nişte inundaţiunlaGcausat păgubi mari In departamentul Ain si Vaucluse. Afacerile din Bulgaria Costantinopol, 26 Oclombre. «Cale indirectă». D. Grechof, noul agent al Bulgariei nare o misiune bine determinată. El e Însărcinat să asigure Poarta asupra situaţiunil Bulgariei, care e turburată numai de purtarea dictatorială şi provocătoare a generalului Kaulbars. Mal e însărcinai, să asigure pe Poartă că cu toate intrigile generalului Kaulbars, ! guvernul bulgar e animat de intenţiunl paclnice faţă cu Rusia, că se va supune hotărlrilor puterilor şi că în fine adunarea nu va realege pe prinţul de Batlem-berg. Se crede printre cercurile diplomatice că adunarea va alege pe prinţul Walde-mar de Danemarca, care va fi agreat atât de Rusia cât şi de Anglia. Poarta a fost mişcată de ştirea ce a-nunţa trimiterea a 2 bastimente ruseşti la Varna. Fa a lucrat la Si. Petersburg pentru a face să se retragă acest ordin ; Rusia ar fi răspuns că aceste bastimente se duc la Varna nnmal pentru protecţiu-nea eventuală a consulului şi a supuşilor ruşi, cu toate acestea d. de Nelidof des-minţea până ert chiar ştirea despre trimiterea de bastimente In faţa VarneL Oilesa, 27 Octombre. Doi incrutiNntori nu plecai ieri «lin Novaslopol pcotru o cicNtinntiiuie necunoscuta. Alte bastimente se fn-nrmen/ii la IVicolnietr. VI 7-lea corp de armata c gtlu do plecare In primul semnal. Se crede Iu general ea Itusin pregăteşte o dcmonstatiunc In Varna contra Uegontet si Adunnrii diu 1 iniovB. Tfrnova, 27 Octombre. Ieri seara tnlr’o Întrunire preliminară ţinută dc deputaţi, d Stambuloff a făcut expunerea situaţiunil şi a conchis că alegerea prinţului Alexandru e cu neputinţă şi că Adunarea trebuie să aleagă un candidat al cărui nume să fio agreat de Rusia. Tlrnova, 27 Octombre. Starea de asediu a fost proclamată la Sofia. PREGĂTIRI ELECTORALE Suntem în plină fierbere electorală. Comitetele tutulor grupurilor de o-posiţie să întrunesc necontenit spre a lua disposiţiunile lor In vederea viitoarelor alegeri comunale. In timpul acesta co'ectiviştil ţin şi el mici întruniri intime. Dar aceste comitete există mat mult pentru formă şi se ocupă apro-pu exclusiv cu formarea listei candidaţilor. Adevărata lucrare se face de d. Moruzi la prefectura poliţiei. Acolo să studiază listele de alegători, *e adnotează numele celor îrtdoioşl, să chibzuesc mijloacele prin care se poate câştiga votul cuUruia şi cutăruia. Intru cât priveşte Întocmirea listelor de candidaţi, e probabil că vom avea două liste principale: 0 listă guvernamentală având tn capul el, or pe d. Itadu M baiu or pe d. Câmpineanu, şi o listă oposiţionistâ. Liste interme-, diare nu e probabil să (ie, căci guver-: nul nu va presinla de cât una singură, iar în rândurile opostţiei, Înţelegerea este deplină, şi hotârîrea e luată pentru a se face o singură listă de con-ciliaţiune. Se poate însă ca junimiştii să pre-sinte o listă a parte. Aceasta este chiar probabil. Căci dacă nu vor intra în Înţelegere cu oposiţia, nu le rămâne altă resursă de cât d’a face o listă curat junimista, afară numai dacă ar avea de gând să se abţie de la alegeri. Aceasta pare însă puţin probabil,căci dupe ce att atacat absteuţiunea, ar fi straniu lucru ca tocmai el să se ralieze azi la politica de abstenţiune. Aceasta este situaţiunea in capitală. Ar fi de dorit, ca prin judeţe să se urmeze exemplul dat de capitală,şi să se pue diferitele comitete cât de curând pe lucru. Ştim,că prin unele judeţe pregătirile oposiţil sunt deja destul de înaintate, aşa de pildă la Focşani, laşi, Braila, etc. Ar trebui Insă ca agitaţiunea electorală să se întinză şi la celol'alte judeţe. Cea ce ar trebui iar neapărat ar fi ca organisaţia ce se întocmeşte în toată ţara în vederea viitoarelor alege"!, să se facă ast-fel, în cât să poala fi păstrată şi dupe alegeri, în cât toata oposiţia coalisatâ, cu toate grupurile ce o compun, aşa cum se presintă la alegerile comunale, se aibă o organisaţiune unică şi permanentă, gata pentru orice eventualitate. S'A BESTEPTATDAl STATESCU Calmul ministru al justiţiei se pare că a dormit până acum. Altfel nu putem înţelege ce a făcut pe d. Eugeniu Stâtescu se adreseze tocmai azi, M. S. Regelui raportul privitor la mutarea d-lul consilier de curte B. Arvanezu de la Bucureşti la laşi. www.dacoromanica.ro Grigorf. VENTUR A Prlm-redactor responsabil ANUNCIURSLE SE PRIMESC NUM AI LA ADMINISTRAŢI* Pentru Orient la EatUm Ageney, ConstantinopU Kar&key LHurmen Han, 16 Galata. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 hani, anuncturi si reclame pe pagina treia 2 lei linia LA PAMIS: Se g .- 'te jurnalul cu i.Ont numeral, la Kiosrul din ruc MuiUuiarlr* 119 ADMINLSTRAŢIUNEA Eo. 3.—Piste Episcopiei.—Eo. 3. 15 BANI N UMERUL 50 BANI UN NUMER VECHIU Publicăm acest raport, ast-fel cum a apărut In «Monitorul Oficial» de astăzi: Sire, Aditcându-mi-se la cunoşliinţâ câ, în ultimii ani judecătoreşti, sorţii afl făcut să cadă consecutiv la aceeaşi secţiune a curţel din Bucureşti, pe doul din consilierii acelei curii, cari sunt uniţi între dânşii prin strânse legături de afinitate; Având in vedere câ, dupe lege, e.te poprit a se numi tn sânul aceleiaşi autorităţi judecătoreşti, membri cari ar fl ruda saG afini Intre dânşii până la al 4-lea grad inclusiv; CA de şi felul do afinitate ce există tn tre d-nil membrii Gr. Circşeanu ?i B. D. Arvanezu, n’ar intra tn termenii stricţi al legel, totuşi ar li contra spiritului legiuitorului şi contra interesului unei bune justiţii ca el să mal continue a funcţiona împreuna Ia aceeaşi curte. De aceea, şi pentru a preveni tn viitor inconvenientele ce ar putea resulta pentru justiţiabill din perpetuarea acestei slArl de lucruri, Rog pe Majeslatea Voastră să bine-vo-iascâ a aproba transferarea d-lul B. Arvanezu In aceeaşi calilale la curtea de a-pel din iaşi, In locul d-lul loan I. Simio-nescu,. care trece tn postul ocupat de d. Arvanezu. DacA aprobaţi aceastA propunere, rog respectuos pe Mijestalea VoastrA să bine-voiascA a semna alăturatul proiect de decret. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al MajestAţel Voastre, Prea plecat şi prea supus servitor, Ministru do justiţie Lug. Ml. tescu No. 11.130. llesultă din coprinsul acestui act câacum a ajuns la cunoştinţa imparţialului ministru de justiţie, câ între doi Consilieri delaaceaşi Curto ar fi existând oare care legături de afinitate. Lăsând la o parte circumstanţa că afinitatea, de care se face acum atâta caz, nu constitueşte un motiv legal de incompatibilitate — tnsuşi d. Stâtescu recunoaşte aceasta — e natural se ne întrebăm : Dacă spiritul legei şi mersul regulat al justiţiei, se opune la funcţionarea împreună a d-lor consilieri Arvanezu şi Cesianu, pe lângă aceaşl Curte, pentru ce un ministru al justiţiei din cabinetul Brâtianu,a pre-sintat semnăturii regale, decretul ilegal, pentru numirea d-lui Arvanezu consilier In Bucureşti? Pentru ce predecesorii actualului ministru de justiţie aă tolerat a-ceasta stare de lucruri? Pentru ce însuşi d. Stâtescu, care şi dă aerul acum, case Interesează foarte mult de spiritul legei şt de interesele jus-ticiabililor, a trecut cu vederea în primul seu minister, şi-a Închis ochii atâtea luni in ministerul actual, asupra afinităţii dintre d-niî Cesianu şi Arvanezu? Din două una : sau d. consilier Arvanezu a fost ilegal numit, şi atunci atât mai rău pentru guvernul ce a supus semnăturii regelui decrete i-legale ; sau câ d. Arvanezu e ilegal mutat acum, ceea ce este mal a-proape de adevăr. Aşa trebue se fie. D. Stâtescu nu se deşteaptă, de câtjcând e vorba să comită o nouă ilegalitate, sau să insulte cu cinismul seu cunoscut, con-I ştiinţele oneste. D. Arvanezu avea tendinţe de Independenţă. La creditul urban, colectiviştii nu ’şi prea puteau face lesne treburile din cauza d-sale. La Curte, mai deunăzi, procesul verbal al învăţatului procuror Andronescu a fost anulat de secţiunea în care lucrează d. Arvanezu. Calmul d. Stâtescu nu înţelege ast-fel de purtări şi s’a deşteptat. Numai de n’o adormi din nod. o EPOCA — IT OCTOMb IE BU1 -ETIXEXTERIOR Arare ori să întâlneşte ta istorie o cestiune iuternaţional*, în care situa-ţiunea să fie zilnic atât de schimbătoare ca în cestiunea bulgara. O zi toate ştirile sunt liniştitoare şi autoriză a crede, că litigiul să va resolva prin bună-înţelegere, prin concesiuni mutuale între puteri; & doua zi lucrul să schimbă cu totul, ştirile alarmante sosesc din toate părţile, ar crede cineva ca suntem în ajunul unul resbel crâncen. Înţelegem ca, în faţa unei asemenea start de lucruri, comerciul european să fl ajuns a crede că isbucnirea res belului ar fl poate da preferit acestei incertitudini care paralizează or ce mişcare comercială şi Îngreuiata buîgelul cu cheltuell enorme prin necesitatea In care să află Statele, d'a face pregătiri de resboi costisitoare. Acest sim-ţixnânt de nesiguranţă ş'a găsit chiar opresiunea oflcia’ă Intr’o declaraţiune a Camerei de comerciO din Moscova, care zice cs, In faţa stărel în care să află Rusia, un resbel ar face mal puţin râfî de cât situaţiunea actuală. Nu să poate tăgsdui că contrsdic-ţiunea ce tnfflţ’şeaxâ ştirile cari sosesc dă oare care dreptate pesimiştilor. Să luăm de esemplu ştirii»' do ort .şi de uzi. Kri ni se comunicaţi două depeşl a-larmante. Una zicea c* prinţul de His-mark arii declarat că, daca Rusia ar refuza de a propune un candidat ppnlru tronul Bulgariei, opunerea sa ia Întoarcerea principelui de Battem-berg n’ar fl justificau. Cea-l’oltă era şi mat gravă, căci se aruuţa sosirea tn portul Varna, a unei nâvl de râsboiO ruseşti. Mal mult îoe*, ziarul oficial din Petersburg, anunţând trimiterea a două bastimente în faţa Varnel, zicea că această măsură e motivată de anarchia bulgară şi de arestările supuşilor ruşi dupe sosirea generalului Kaulbars. Tot odată ae primeaG depeşe cari vorbeaţi de concentrări de trupe In sudul Rusiei şi pe ţărmurile Mârel Negre şi de pregătiri maritime ce se fac In porturile ruseşti. Era firesc ca aceste ştiri să aibă un efect neliniştitor asupra opiniunel publice In Europa. Noi am emis opiniu-nea că toate aceste măsuri militare ale Rusiei nu eraO menite de cât a esercita o presiune mal tare asupra deeisiu-nilor guvernanjilor bulgari şi ale So-braniel. Să vede ca ameninţarea a produs efectul dorit de diplomaţia rusească căci astă zi ni se anunţă că Intr’o întrunire preliminară de depuţaţl, ce a avut loc la Târnova, unul din regenţi, şi anume d. Stainbulof. ar 11 exprimat opiniuneacă alegerea principelui Alec-sandru este cu neputinţă, şi că Sobrg-nia Irebue să aleagă un candidat al cărui nume ar II plăcut Rusiei. Totodată se zice că la Conslantinopol cercurile diplomatice, cred că Adunarea bulgară va alege pe principele Walde-mur de Danimarca şi ca acest candidat va fl agreat de Rusia şi Anglia. lat»-ne dar iarăşi în plină pace. Toate ar merge bine. Chiar Anglia şi Rusia, aceşti doi adversari neîmpăcaţi pe te- râmu! politicei orientale, ar fl de acord In privinţă puntului celui mal Însemnat &! litigiului bulgar. Dsr, din nenorocire e teamă că această periodă de linişte şi de împăcare, să nn dureze mult. Pare că vedem, mâine saU poate chiar astâ-seară. sosind ştiri cart anunţă tocmai contrariul acelor primite până în acest moment. Nu ne rămâne dar de cât a urma cu atenţiune fluctuaţiunile continue prin care trece cestiunea bulgară şi a relata evenimentele cari se produc dintr’un punct de vedere absolut obiectiv, căci ori ce prevedere am emite, ea ar putea să fie eronată în faţa mişcăret caleidoscopice ce se produc zilnic, pe tărâmul politicei europeane şi mai ales pe acelR al politicei orientale. V. DINTR’O ZI INTR ALTA Regele In Manevre In precedentele dări de seamă am terminat cu marşul de resisteuţă, şi ‘mia rămas a mal nara partea finală a acestei interesante representaţîunî militare: Intrarea Regelui pe scenă. Aci Intim pin o mica greutate. Regele la ftuzAu poate fi privit din două punc-lurl de vedere: militar şi civil. Pentru a nu eşi din cadrul de până acum, mă voî mărgini a relata, pe scurt, numai cea ce ştiu despre contactul sân cu lumea militară, înlăturând partpa cea-l'allâ de şi cea mat interesantă poate. Pe cât Regele Carol nu este adorat în ţara Românească de lumea civilă, p'atâta în armata, — ca să fiu franc — trebun să mărturisesc, că inspiră o re-cenlă şi chiar o antipatie pe câl de generală, p’alâtaSde regretabila. Aceasta e o nenorocire pentru Rege, şi e una şi mal mare pentru ţară, care se deprinde ast-fel a nu mal resimţi acele sentimente fireşti, şi tradiţionale pe care se întemeiază în inima poporului principiul monarchic. Şi când te gândeşti cât de lesne Regele Carol, ar fl putut dobândi iubirea şi devotamentul armatei 1 Intr'adevăr este incontestabil că Regele se ocupă cu competinţă şi se interesează destul de mult de armată, afară d’aceasta el poseda câte-va calităţi militare, şi o Înfăţişare sproape favorabilă. Dar mal presus de toate El ar putea beneficia de acel prestigiu iresistibil al coroanei, caro ar trebui să fie nedespărţit, de acela, căruia ţara ’l a încredinţat o, prestigiu care produce asupra mulţimel o impresiune care se confundă cu admirarea, şi care foarte lesne se transforma îii iubire şi câte o-dală, pentru oare cari Suverani privilegiaţi, merge până la fanatism. Adevărul e că — afară de colonelul-adju-lant Catidiano-Popescu — nu cunosc un singur oflcer care să arzâ de fanatism pentru Regele Carol. care să se prăpădească de dragoste pentru persoana sa, sad să se lnbolnăvească de prea mare devotament. Cât pentru soldaţi prefer să tac ceea Ce şlifl. Cele 12 domenii ale Coroanei, precum şi satele de pe proprietăţile particulare ale Regelui daâ un destul de mare contingent în armată pentru ca f vestea isprăvilor bravului căpitan, să fl • Întrecut în spiritul oştire! electul is-j blndel ultimului resbel. care a costat • armatei sfertul efectivului săO. In o asemenea condiţiune, Înfăţişarea Regelui înaintea frontului e tot d'auna de o penibilă impresiune. Ura-lele reglementare nu lipsesc, căci nu e voe să lipsească; dar spectatorul cu-' getător, fără nici o greutate, poale face deosebirea între ceea ce este şi cea ce ar putea fi. Regele era însoţit de ministrul de resbel, de generali! Radovicî, Budiş-teanu, generalul adjutant Barozzi, şeful casei militare şide fanaticuldinastic colonelul- adjutant Candiano-Popescu şi alţi ofiţeri. Franţa, Italia şi Austro-Ungaria trimesese ataşaţi militari sa să asiste la aceste manevre. Un numeros public venise din Buzău, care călare, care În trăsură, care pe jos să vază spectacolul măreţ ce se desfăşura înaintea ochilor. Nu voî intra în amănuntele mişcărilor. Ele aii fost descrise In «Monitorul oficial". Destul să spunem ca ele aft produs o impresie din cele mal favorabile şi chiar neaşteptată asupra tu-tulor acelora care se îndoiau de cavaleria noastră. Laudele ce M. S. a făcut generalului Creţeanu, erau din cele mal meritate, şi d-sa poale fl mândru de succesul deplin ce a încoronat sforţările şi stăruinţele sale. După terminarea manevrei, comandanţii de regiment trnnsmiseră ofiţerilor ordinul că sunt invitaţi seara la 9 ore a luat ceaiijl la M. S. Ofiţerii întregel divisif, tn număr de vre-o 300 se atlaO Ir orele 9 In Curtea Episcopiei, undo fura siliţi să aştepte vre-o trei sferturi de oră până ce furft primiţi sus în saloanele unde se afla Regele cu invitaţii săi la prânzul din acea zi. In acest interval ne fu dat să vedem un straniti spectacol. 0 companie de dorobanţi comandată de ofiţerii săi, având în mână masalale, şi cu muzica regimentului în cap, veni sub balconul Episcopiei să defileze, strigând : Ura 1 Printre soldaţi, se zăreail vre o 15—20 bfteţol, cel mal In vlrstă să fl avut 18—20 ani, care erad meniţi a Închipui poporul din Buzăd. Unul din a-ceştia striga din când tn când, cu glas monoton: «Trăiască Regele şi Regina » Cei l’alţl urmad In silă. Impresiunea generală era din cele mal penibile, In faţa acestei demonstraţii pretinse populare. Totuşi Regele, setos de o popularitate la care nu e obicnuit, se mulţumi şi cu puţinul ce avea înaintea ochilor, se coborî jos la scară, şi privi câte-va momente, mulţumind vestitului Primar Costandinescu, pentru această dovadă de zel. După acea, ofiţerii urmară pe Rege In saloanele Episcopiei. In mijlocul salonului cel mare, era o masă pe care se aflad vre o 30-10 pahare din care vre o 15 numai pline cu punch. Regele luă unul în mână, generalul Creţeanu şi câţi-va ofiţeri superiori luară asemenea din cele pline; ear cel l’alţi 300 ofiţeri râmaseră spectatori atenţi. ODA I Românu ’n timpuri de rezboae, Pentru-al seu ţerm din moşî-slremoşî, Vărsa toi sîngele-i şiroae, De se umbrea sub nouri roşi El înclina mândru sa frunte Numai la Cer, vroind pe loc Ne stee nalt pre cât un munte lntre-a lui ţară şi ’ntre foc II Apoi In timpuri de cădere. Cât era cerul ne’ndurat, El sta pe gânduri in durere, De mari risipuri rezemat, Şi asculta phui de uimire Glasul lor tainic şoptitor, Ce-î pomenea de-a lui mărire Şi în trecut şi'n viitor. III Ilomânu 'n timp de răsuflare Ou al seu paloş vitejesc Cladea mult trainice altare Sub scutul Domnului ceresc. Ga se privească lumi şi soare Cum neamul seu ş’a lui clădiri In veci rămân neperitoare Printr’ale lumei sguduiri IV Cum, de măsura mult măreaţă A numelui ce-a moştenit, El sta cu soarta-I faţă ’n faţă, Ea crâncenă, el neclintit! Iar eâud sufla vent de peire, Cura el în cale-i falnic sta, Şi pentru a ţerei mântuire, Vântul oprea şi’l înfrunta. V Curte de Argeş ! ca şi tine Aproape-a fost el de mormânt In ochii Liftelor străine Păreaţi voi şterşi de pre păment, Dar cât un stâlp e în picioare Nu cade templul dărâmat, Şi nici un neam viteaz nu moare Cât el mai are un fiu bărbat. VI Un singur om de viţă tare Poartă n sin mii de oameni tari, Precum o ghindă ’n coaje-i are Un verde codru de stejari, Iar prin iubirea de moşie Şi prin credinţa ’n Dumnezeu Un om plăteşte cât o mie, Stăpân pe viitorul seu. www.dacoromanica.ro Momentul era solemn. Regele României, vorbind către un aşa Însemnat număr de ofiţeri, era natural ca cuvintele sale să fie comentate şi să aibă un resunet In politica Europeana. Din discursul săâ Insă, reese că Regele Carol s'a ferit de una ca aceasta, mărginindu-se strict In câle-va frase banale relative la Cavelerie, culese din manualele cele mai răspândite. Cu această ocasie, ofiţerii afi putut Inc* o dată constata, că Regele Carol este absolut refractar unei buni pronunţări a limbel ţârei. Ceva mal mult, din an In an, accentul sân —lucru ciudat — este mal străin. Adese-. 27 lenga Masca, compuse «lin (I camere, grajd, siopron si alle dependinţe. A se adresa str. Bntlstca, 11. CASA DE SCHIMB ALEX. GR. («U A li. MARClJ Strada Idpatcaui, No. IE bla Bucureşti, 10/28 Octombre VALORI Scadenţa cuponelor fî'rgiîE cura mediu FONDURI DK STAT ROMAN Hun ta rom. per. 1875 5 0/0 t Ap 1 Oc PI 4/2 94 1/2 Beata rom. amortis. 5 0 0 1 Ap t Oc Kenta rom. trur. con) 6 0 0 1 Mai 1 No 881/2 Oblig do stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 iul Idem idem 6 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 Jmpr. Openheim 1866 8 0/0 t MariSep 1 Ian 1 Iui — — Agio , — 16 ÎMPRUMUTURI DK GRAS ti Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 1 Ian 1 Iul 75 1 Mai 1 No 95 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 — 55 VALORI D1VKKSS Credit Fonciar Hural 7 0/0 1 Ian i Iul 103 3/4 Idem idem 5 0/0 Idem 87 \ '/a Cred.Fon.Ur.dinBuc.7 0/0 Idem ICI Idem idem 6 0/0 Idem 93 1/4 Idem idem 5 0/0 Idem 84 Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Gas. pena. ir. 300. 10 Idem 76 1 Mai No 215 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 21 JULES MARY (Urmare) Ea simţi că i se lae picioarele.. — N’am de ce să roşesc. Eatâ de ce insist ca să rămâi cu mine d-le Hol-gan. Ce-ţl pasă dacă vel mal sta câteva momente mal mult ? Eşti aşa de grăbit să pleci î — Adio, Therese. Şi o respinse uşor. Ea îl ţinea de braţ. Un moment, ca să T mat oprească încă,voi să-I destăinuiască taina inimet sale. Dacă II va spune cum o impresionase, cu toată simplicitatea lui, cu toată grosolănia lui, care ascundea o bunătate mărinimoasă? Dacă II va spune ca Îndată, dupe ce el scăpase pe Regina, tânăra el ima-ginaţiune se ocupase necontenit de dânsul, câ nopţile el fusese pline de visuri In care el juca rolul de salvator, de liberator ? Stima cea mare pentru caracterul săQ, pentru curajul său fără margini, devotat, o pusese pe calea unui senti- ment mal duios ; apoi Într'o zi, i se făcuse mila de eroul necunoscut şi demn de respect pe care 11 Înşelai!, şi mila complectase opera şi adusese amorul. Da ,11 veni să ’şl deschidă sufletul|; Jean o va asculta, o va ocărâ; era sigura de asta; dar ce bărbat nu va fi fost tulburat de o asemenea destăinuire? Astfel să făcea stăpâna pe el, pe mintea lui, şi In acelaşi timp, orele ar fi trecut, şi fie care oră trecând dădea lui Gilbert un prilej de a scăpa de Ilolgan. Să jertfea ast-fel pentru tot d’auna, jertfea pudoarea sa de fecioară,dar Gilbert era scăpat, cel puţin In acea sără, Gilbert, a cărui moarte ar f) ucis pe d-na Barbarain I Da, II va spune aceasta ; deja murmura, cu o voce slaba : — Jean, ascultă, şi nu te supăra de ceia ce al să auzi. Jean ceia ce am să fac e răii, Jean, Jean, nu ghiceşti ? Nu putu să zică mal mult....Slabi şi căzu pe un fotoliu unde ramase nemişcată. El speriat, se repezi ca să-I dea ajutor, Insă nelndemânat cu femeile, o strigă numai, rugând’o să-şi vie In fire. Când se deşteptă din leşinul seu II văzu aproape la genunchii el, tulburat. Fără aş spune un cuvânt, se uitară u-nul la altul, mult, ţinându-se de mână. In ochii albaştrii al copilei se vedea o parte din afecţiunea ce se născuse In sufletul săă, asemenea cu o floare modestă care se ascunde, dar pe care o descopere parfumul el delicat. Ce altă emoţiune ar fi făcut să tresară astfel inima sa, ar fi dat atâta vioiciune privirel sale? De sigur frica putea şi ea s'o tulbure, dar frica ar fi fost In stare să dea feţei sale o espresiune atât de duioasă. Or-cât de naiv era Holgan, instinctul chiar îl destăinui în parte acest amor, şi ca la lumina unui fulger văzu limpede oare-care incidente care 'I mirase altă dată,dar pe care nu le ghicise atunci. Atunci, dădu Îndărăt, plecă capul, speriat, şi lăsă să cada mâna Thereset, ca şi cum ’t-ar fi fost frică de a mal citi în ochi; săt, parcă s’ar fi temut ca curentul misterios care venea din mâ-nele tinerel fete In manele Iul,să nu a-junga la inima sa. Ea se sculă, se rezema de un scaun şi plânse. Ear el gândea, cu inima întristată, cu ochii uimiţi de această descoperire: — Doamne, să fie aşa? Mă iubeşte copila aşta ?.... Voi să se retragă, să fugă, neştiind ce face, şi tocmai când deschidea uşa salonului, urmărit de privirea desperată a Theresei care nu se mai gândea să ’l reţie. să găsi faţă In faţă cu Gilbert care se întorcea. Văzăndu-se,atingându-se mal, amln-dol dădură înapoi, loviţi de odată. A-mândol păliră. Dar Holgan, ştia deja să se prefacă.0 secundă Ii fu de ajuns ca să vadă ca femeia lui nu însoţea pe www.dacoromanica.ro inginer. Prin urmare, ea 11 scăpuse... Avu curagiul să dea mâna cu Gilbert, pe când buza sa surâdea silit şi cu a-mârâciune. Şi Gilbert din partea iui simţi un fior de ruşine, când Incâ sub impresiunea sărutărilor Catherinel, strânse mâna aspră şi leală a salvatorului. — Eram să mă duc, zise Holgan, mă iarta, sunt grăbit. Puţin dupe aceia să văzu In grădina, ameţit, având nevoe de aer pentru a se linişti; un fâşiit de rochie, pe nisipul aleei, ll făcu să se întoarcă, când punea piciorul pe drum. Theresa era acolo.... Slătura faţă In faţa, tăcuţi, Încurcaţi. Apoi Holgan dădu din cap şi zise: — Nu ştiam, Therese, că aveai atât talent pentru a juca comedia. Se duse, cu capul plecat, copleşit de singurătatea ce simţea In jurul săO ; li venea să plângă, voinicului, şi pentru a se stăpâni Iş muşca buzele aşa că sângele curgea din ele. Se oprise In drum, pe malul mărel, şi privea la noapte; fanalurile câtor-va corăbii strălucea ca nişte stele căzute pe mare, şi farul de Ia Ailly,în tufele de mâcieş, de asupra văel Saanel, prelungea In depărtare dârele sale luminoase pe care Ie IntretăiaQ sau le străbâteafl din când in când umbrele vasduhuluf.Sgo-motul valurilor se auzea ca o cascadă depărtată al cărui murmur ti aducea vântul la răstimpuri regulate. In jurul lui Holgan toate păreau liniştite. Şi asta 11 facea aă sufere,căci el se simţea prea vid şi nu putea să scape de frământările inimel sale. Era una din a-cele seri de vară, când al vrea să porneşti pe valuri ca să te laşi să te duca unde vor vrea ele, culcat pe banca u-nul bâtei, cu faţa la stele, fericit, ne gândind la nimic,amestecându-ţl visul tăă cu visul măreţ şi nemărginit al cerului adânc şi senin. Şi pe când se uita ast-fel la noapte, fara a vedea nimic, redevenind Hol-ganul de altă dată,pescarul cel melancolic, două mânuţe tl apucară de mână ridicândui-o Încet, rezemând'o de o frunte arzătoare, de nişte ochi cu genele ude şi tremurătoare, şi el simţi că lâcrâml ferbinţîll curgeai! printre degete. Şi din dârătul Iul, Theresa fugea. Atunci peptul său se umflă; nu mal era singur, In singurătatea care ’l a-pasa, era un alt suflet desperat, o durere asemenea cu a sa ? (Va urma) 4 EPOCA — 17 OCTOMBRE UE ÎNCHIRIAT d-lul V. Hiott din Str. luterană 15, mobilale şi ne-rrobil&te având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron da 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi gr&d'ni cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d nu proprietar tn toate zilele de Ia orele 8 do dirai-niaţă până la (5 seară. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viilor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca pl. CâJnişte. — BUCUREŞTI — Xo. 41, Strada Teilor, Xo. 41 Luând administraţia casei de sân Hale din Bucureşti, aduc la cunoştinţa generala cA da azi taainte Începea foncţiona; orl-ce persoana bolnavi are dreptul de a reclama pe m* ;icul care voeşte din a el ca aO aderai a 11 numâraţl Intra medicii corenţl şi consultaţi. Sarcina de medic permanent al Cassel a bine-voit a o lua d-l Dr. Teodorescu Eiorea asistat de d-1 Dr. P. Manea ţi ca moaşa d-na Elise Hasan. Pentru prospect saO a te informa 1 sa pot face cereri laactise (francate) sad da a dreptul tn localul Casei c&tra subsemnatul Director: G. i. Uveteana. 1886 Oclombre i. CROITOR A MOOERM I. W E I C H Bulevardul Elisubcth* palatul băilor troRiSi Mare asortiment ee stofe ■ »a enelsrsfci.i si frantxuisscl.croiala cea mai uodsrsa după ultimele juraaie PA KA FiMICl DE UNifBRME furulser al Ciller Ferate H.uii-si L«aSer(-( eraaated-lakl. Moşia LOMOTEŞTI-CALNAU; proprietatea d-lul Alexandru lianş rhilippeaco, din judeţul IIvoV, al&turl de şoseaua din-Ira Bucureşti şi Olteniţa, situată la jumătate drumul dintre aceste localitiţl, şi care moşia ara ca la patru mii pogoane arabile, de cea mal bunS cualitate de pământ, cu trei sate pe dânsa, cu duoa perechi ccut mari d' arendaş, din care cele de la Loraoteştl sunt mobilate, cu han mare, cârciuma, magazii de bucate incapatoarc şi tu cele mal bune condiţiunl, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rotii tn cca mal bună condiţiune pe apa Dâmboviţa; Se arendează pe termen de cinct ani cu Începere de la Sf. Gheorge anul 1888; doritorii dea o lua In arendă se pot adresa la proprietar Calea Victorii No. bis. sa\T la d-nu Sevcscu Strada Minerva No. 1 16, în toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţâ. ___________________ U7I) I Medalia dr aur, Ltpotiilunra t’ooperalo-rltorfKSS PLMKl (lUtHl | Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă. | ■ că a deschis şi în 5 BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 ; Jo CASSAde CROITORIEf § Care va funcţiona în aceleaşi condiţiunl ca şi § 8 aceia din IAŞI. 162 j MAGAZINUL D. I. MARTINOVICI Aro. f, Strada Car ol /, No. t P I A N U R I DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS Ochelari cu sticlele cels mai fine, fabricaţi dupo indicatiunile medicilor oculisti. Conserv* de toate nuantnlo penlrn indul-cirea luminei. asemenea si tot felul de Ba-romelre, Termometro si grada medicale Direrite mesuri motrice etc , cu pretzuri 'oarto moderate. Recomanda onor. public asortimentul seu de culori. Aceste culori cu lustru durabil se usucă repede, nu dau nici un miros si sunt mult mai superioare tutulor Fabricatelor existente. — Preţul: B fr kilogramul — Aceste închirieri prcsinlă deosebitul avantagiO, că,or-că- a rul chiriaş care doreşte a cumpăra pianotnchiriet.se soco- uE teşte banii răspunşl ca chirie, ca a-conto preţului de cum- % părare. 137 ® GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI MARE ECONOMIE PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, MEIDINGER, MASINE ETC INVETATORUL POPULAR Publicare limbistică săptămânală. Metodă pentru a tnviţa singur a scrie ţi a vorbi limba franceză. Subscripţiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru doiii luni l. n. 5. Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,2/1 bani In mărci postate. A eşit de sub tipar Xo. 6 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STRADA DOROBANŢII OR , N". 133 — GALAŢI — STRADA M 1 H AI BRAVUL Cărbuni de lignită se vinde cu tona sau 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU A se adresa la I>. Gaillnr Strada Luminei No. 22 BUCUREŞTI 1. I nntlni strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI 1». Vând Dyek Calea Grivitsei BUCUREŞTI. Pentru cumpărarea cu vagonu a se adresa la D-nu Mnlsiels Gara Baicoiu. Recomand Onorabil, voiajori Hotelul med nuoO construit fi mobilat, situat pe str. Mihal Brav (Cuza-Vodă) care oferă toaLe avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi în centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate. (167) GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N' CASA DE SCHIMB I. M.FERMO — 21, STRADA LIPSCANI. 37.— CURSUL BUCURESCI de la 16 Octombrie 1886 MORI FABRICI DE SPIRT APARATE de CGGNAC 5 0/0 Renta amortigab. 6 0/0 » perpetua . 6 0/0 Oblig, de Stat. . . 6 0/0 Ob. de Stat drum de (Ier......... 7 0/0 Scris, funcrrurale 6 0/0 » » » 7 0/0 » » urbane 0 0/0 ... 6 0, 0 ... S 0/0 împrumutul cem. Ob.Cae. pens. (1. lOdob). împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. > «DaoiA-Komania» > Naţionala...... » Credit mobiliar. ■ Constructiuni. .. » Fabrica do hărtie Argint contra aur. . . . Bilete de Ban. cont. aur Flerinl auatriaci.... ftt I1IMR ......... Paris 3 luni......... • la vedere....... Londra 3 luni........ » la vedere....... Berlin 3 luni........ ■ la vedere....... Visna la vedere...... BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 351, — BUCUR STI Se însărcinăzâ cu construo-ţiunl de turbinesi mori cu preturi mal reduse de cât acele uin Viena si Pesta. TZMCA TARE (SLIBOYTTZAi Pietre de Moara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fabricelor. Pretzu corent si cataloga se trimite la cerere franco. fL.Jst Unei mori cu 1 piatră de 36 Ot» V/r ‘ 'cl cu * piatră de 46 lei f I 2100,cu ^pietre 36 lei 3600,cu r^TTKmfpwi El Eşeculoază repede orl-care I m I* iU rl f| lucru de turnâlorie saO me- K canicâ; precum; olane simple ţH)LL7~^r & Mare asortiment de mobile _ "wsf pentru grădină, armamente Mia pentru grajduri şi teascuri — ‘"s de viu etc. Mure cleposit de fer, raiuri pentru vagonete dăoauviile, tzeve de tuci. ÎVTare asortiment de •pietre de moara. LaFertă-sous-Jouars. 113 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Bucureşti, Strada Colţe l Xo. 4!k UN STUDENT Liceale, şi actualmente tn-t’raşeasea, doreşte de a preda lecţiunl tntro familie, pentru cursu primar saii secundar, în schimbul me-nagiulul, sati unei mici re-bonificărl mensuale.— A se adresa la redacţia ziarului sub iniţialele K. K. I'IY VC/'Ulii din viilc sla' »LN iLUHl tineanu de ia Valea Călugărească de vânzare * FRANCI VADRA in Strada Minervt l No. 4. Casa din Strada Bi- SOCIETATEA UE BASALT ARTIFICIAL SI UE CERAMICA DE LA COTROCENI cu certificate lăudabile, şi o practică fundamentală In această artă; de origină strein; caută ocupaţiune. Doritorii sunt rugaţi ase adresa la administraţiunea acestui ziar sub adresa Practicant. bcscu Vodă No. 4 Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat Usina situată ta Bucureşti, Cotroccni,Şoseaua Pandurilor,peste drum dcAsilul ELEN A,legată cu calea ferată prin staţiunea 1)4 tuSpirea. D RECTIUNEA SI D'POS T PRINCIPAL IN 8UCUREST , STR. BIS. ENI. 5 Adresa telegrafica: BASALT, Bucureşti I» E P O S I T F, SECUNDAR F. In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, piatza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banquer. Industria Naţionala ale cărei produse ad obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă : DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-A Eslras din preturile curente pentru Bucureşti PRETURI FOARTE REDUSE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mat mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei tn faţa Slradei Lipscani, din nod clădit, având patru faţade, ast-fel in cât toate ferestrele respândcsc în stradă. — Cu desăvârşire nod montat, după stilul cel mai modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şt alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt. BH. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUl HOTELULUI HLGO DIN BRAILA Pavele pentru bordure Pavele pentru pavagiO Lespezi pătrate . . . Pătrate felurile . . . Borduri de grădină. . Cărămizi refractare . Cărămizi cu 6 găuri . i . . • rea fabrieatiunei noastre du- rabile el exacte de imilatiuni de tot felul, lie recomandate ca sobe Meidînger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uselor este iu roata marca noastra, sunt adevoratele noastre fabricate. Prospecte ea pretari reduse gratis si franco. Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că În Bucureşti şi Oraşele tn care ese-cutâ lucrări pentru Comună, Societatea sâ însărcinează şi cu esecularea, garantând întreţinere a un anşicâse mal află la usină materiale vechi şi disforme ---CC PUFURI FOARTE REDUSE--------- i c a PREfOR I L E U ~ =! Cal. i Cal. t Cal.S ii i •«2. ? V j.i «C V FELUL MATKRIALI LU I £ SS = g sSg «hi X K. t !•;; £ 1*8 £ S 5 c a. 1 IU e 1 - Bucureşti.—Typografia «Le Peuple Roumain», Strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro # i