■ 9 ANUL 1 No. 267. â DOUA EDITIUNE / v v.\ MARŢI 11 (26) OCTOMBRE m6 Grigore G. PEUCESCU M3SBS9 [ AUdEffljgf 1 Grigore VENTUR A abonamentele ÎNCEP LA I SI '6 A FIE-CAREI luni si se plătesc TOT-O’AUNA ÎNAINTE IN BI CI RESCI. La casa Aiiininistratiunei i\ TVHl: Prin mandate petale, pentru t an 40 Ici, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. i.\ STRI'.IVVTATKs La toate ofHciule poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACŢIUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL Prlm-redactor responsabil ANUNCIURiLE SE PRIMESC KUMAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient Li !' :stem tj? nev, Constiinlinople Karakcy Deirmen Han, 16 Galata. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anuneiuri si reclame pe pagina tnda 2 lei linia IA PAKIS: s.;ga- -te jurnalul cu I 5 l>nt. numerul, la Kioscul din rue Muntniartre 113 ADM1NISTRAŢ1UNEA So. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA SO BANI UN NUMER VECHIU SUS INIMELE UN COLECTIVIST MODEL JUISORII NTERVENIREA TURCIEI UN SCANDAL MÂNDRIE SI AMOR! PRIETENUL BĂRBATULUI lai funcţionează justiţia in tura româneasca ? S daca mai funcţionează: Cind se vor judeca acusatii din Rânnieui-Veleei pe care guvernul “aula se-i omoare prin relele tratamente în închisoare? Cfind se va termina instrucţiunea deputatului Oroveanu si a celor alţi implicaţi in atentatul de li 4 Seplembre ? Căni se va lua mesurl pentru a se pedepsi vandalismul eserci-tat «intra ziarelor România, rial6pendance roumaine sl Epooa. IVu snni-va este porunca ca a-cestc afaceri se stea atârnate penadupe alegerile Comunale? SUS INIMELE Pra puţine zile ne despart de a-legeile comunale. îndată după ele va fi deschiderea Camerilor, şi re-venrea pe tapet a convenţiunei con-sulae cu Germania. Pin urmare vedem cu toţii că periiada unei lupte serioase s’a deschis şi că momentul a sosit pentru ţarăd'a’şida cuvlntul seu hotărl-tor .supra unei situaţiuni ce nu mai poate ţine iară a pune in ri-zio 3hiar fiinţa sa. lntr’adever con-venia consularăcuGermania, dupe pănrea tutulor acelora cari au studiat o şi a Înţeles-o, va fi mormîn-tul lutonomiei noastre de la străbun moştenită şi deschiderea por-ţilo ţârei, streinismului cotropitor al raţionalităţei noastre şi ruinător al ivuţiei pământenilor, dej a pe o mare scară prada speculatorilor streini. Dacă în această supremă împrejurare, Românii nu vor şti se se ridice la îniiţjţimea sacrificielor ce lupta va cere pentru a determina victoria, gravă va fi răspunderea, teribile vor fi consecinţele. Generaţiunea cea nouă, tinerimea care eri a eşit din şcoală, acea care mâine va intra în viaţa publică, vor avea dreptuld’aimputa generaţiunei actuale, câei n’au fostînstarea păstra precum bătrânii noştriiîn timp de secole furtunoase, au ştiut păstra şi transmite urmaşilor lor, un pământ românesc pe întinderea căruia nici o altă lege, ca legea română n’a avut putere. Aşa era in vechime realitatea lucrurilor, şi cuvlntul de fard vasală, nueradecătun cuvînt gol.oformulâ umilitoare numai în sine, dar care în fapt ascundea o adevărată desminţire acuvîntului, pe cât timp, mâine, dacă nu vom şti a ne opune, cuvintele de Independenţă şi Regalitate nu vor mai fi de cât alte două cuvinte goale, mândre formule, cărora o tristă realitate vor da o crudă şi batjocoritoare desminţire. In tractatele lncheate de România vasală, din şiroae de sânge românesc vărsat pe câmpul de luptă, străbunii noştrii ştiuse a înscrie condiţiunea că Turcul Suzeran n’are dreptul a călca, fără voe, pământul Român, nici clădi pe dînsul giamiă turcească, nici cunoaşte altă lege decât legea ţărei; în convenţia consulară care se proiectează a se în-cheacu Germania, patria Suveranului nostru,înurmaşiroilor deaurRo-mân, versat In toate casele germane, stau înscrise de nemernicii noştrii guvernanţi clausele pe care odinioară le refusam Turcului Suzeran, şi cari azi, mai mult chiar decât a- tunci, constitue un pericol al fiinţei noastre naţionale. Nu acusârn Germania ; din punctul ei de vedere are dreptate a căuta să dobîndeascâ asupra celorlalte popoare cât de multe avantagii. In România a găsit sat fara câini, sau a isbutit a pune o bucată în gura câinilor; atât mai bine pentru dlusa. — E treaba noastra acum a ne face datoria. — Dar trebue se începem a ne o face fără întârziere, rămânând vrednici de numele de Român, şi suindu-ne la înălţimea sacriliciuri-lor ce situaţia cere. in ce constau aceste sacrificii ? Ce avem de făcut ? In contra cui avem a lupta ? Avem oare vre un vrăjmaş străin contra caruia sullarea Românească e chemata a se scula se şi apere existenţa versându-şi sângele ? — Nici de cum. Vrajuiaşul e intre noi, slab, demoralisat, cu minţile pierdute, şi câtând printr’o ridicula te-rorisare, a se menţine acolo unde criminala orbire şi nepăsare a ţărei l’a suferit prea îndelung. Vrăjmaşul e regimul care ne trădează pe preţul menţinereile sa la putere,singurul adăpost ce îi mai rămâne contra pedepselor ce şi-a a-trus prin nelegiuirile, abusurile, jafurile şi crimele sale. El ştie bine că de la putere câzind, în închisori ’i e locul, şi cu energia disperârei 'şi apăra posiţia. Sacrificiul ce se cere ţărei, e a-celaşi care se cere gendarmului care are misia de a pune mâna pe tâlhari. Lucrul e simplu. Lupta e scurtă. Resultatul lesne de prevăzut. Un moment de îodrăsne^lă se cere neapărat, dar un moment numai; căci disproporţiunea forţelor e vădită, şi ar fi ruşine ca o ţară întreagă să se lase a fi terorisatâ de ultimele sbuciumări ale unui guvern condamnat de dânsa, care re-sistă imperioasei sale voinţe. Venit la putere, prin ameninţări contra tronului, prin fâgâdueli către streini, prin minciună şi amăgiri către ţară, statornicit prin co-rupţiune, intrigă, risipa averei naţionale, concesiuni fără margini către străini şi străinul suveran ce ne domneşte,cu setea de bani în inimă şi cinismul pe frunte, guvernul Brâ-tianu, redus a se sprijini numai pe o colectivitate de interese vrăjmaşe pungei şi existenţei ţărei; se mal menţine la putere numai şi numai prin terorisarea capitalei de către o bandă de vre-o 50 de bătăuşi plătiţi din pungile noastre, de către o poliţie care tot din pungile noastre se salariază. Iacă vrăjmaşul! iacă forţele in contra cărora Românii au a lupta ! Sacrificiul mare ce se pretinde! Dacă până azi ne-am făcut iluzii asupra realitâţei, vreme este ca ochii să ni se deschizâ, să vedem lucrările cum sunt, se ne ruşinăm de îndărătnicia noastră, şi cu ini-mele sus, aruncând o privire de desgust asupra îndelungatei noastre pregetâri, să sfârşim cu dânsa, şi se sdrobim la prima ciocnire pe aceia cari numai prin o violentă manifestare a voinţei ţări se pot doborî d'acolo unde pentru fatalitatea ţărei mai stau. Alegerile comunale vor fi o ocasie pentru a pune faţă în faţă pe cetăţenii capitalei cu exploatatorii pungilor lor şi cu banda bătăuşilor poliţiei. Ori-care ar fi ameninţările poliţiei, complicitatea justiţiei, recrutată de un ministru care a venit in capul departamentului dreptâţei, cu programul d’a exclude oposiţia de la protecţia legilor, cetăţenii capitalei trebue se dea exemplul districtelor şi, punându-se mai presus de toate, să exprime cu hotârîre la vot, cea ce iubirea lor de ordine şi patriotismul le comandă. — Districtele aşteaptă acest exemplu de la capitala ţârei, decise Insa a'şî face din parte le datoria. In alegerile comunale viitore, guvernul îşi va încerca tărâmul pentru presinlarea Convenţiei consulare în Cameră. Poate că ar fi fost mai bine se ne reservăm acţiunea pentru această ocasie supremă; căci pe lângă Însemnătatea convrniţiunei consulare, acea ce obicinuit au alegerile comunale, este cu desăvârşire inferioară. Timpul ce ne mai remâne este scurt. i\epasarea nu mai e permisă nimului. De aci înainte cele mai mari ameninţări ne stau in cale. Dările nuoi, şi îngreunarea celor vechioe grămădesc în perspectivaor-cărui om cu judecata, care 'şi dă osteneala a măsura prăpastia financiară deschisă ţărei de Colectivitatea Brâ-tianu. In Rege nu mai nee permis a pune nădejdea. Regele Garol e prins In rotagiurile colectivităţi. El însuşi are nevoe d’a fi degajat, şi restabilit in exerciţiul drepturilor, datoriilor şi prerogativelor sale constituţionale, din care anti-diuaslieii de le guvern au isbutit a'l scoate, la noi şi numai in noi Înşine se ne stea dar credinţa. Un moment de hotă-rire şi voinţă, şi a doua zi vom avea a ne felicita cu toţii de resultatul dobândit, mirându-ne de înlesnirea cu care ’l-am putut dobândi. C. G. Costn-Foru. DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS* Sofia, 23 Octombre. D-nil 8tambulofi', MutkurotT, Radoslavoff şi mal mulţi deputat aO plecat azi dimineaţa la Tirnova. D. Nacevicl va pleca Luni. Deschiderea Adunării va avea loc la 31 curent. Gadban Efendi ’şl exprimă părerea de r6G, vfczâad pe membrii guvernului, ca pleaca la Tirnova, cea ce nu’l va tmpedica cu toate acestea de a’şî urma misiunea sa împăcuitoare. Paris, 23 Octombre. Puterile se ţin in expectativa, aşteptând actele Adunării de la Tirnova. Berlin, 23 Octombre. împăratul a primit la 2 ore şi jumătate In presenţa secretarului de Stat, contele Herbert de Bismarck, pe noul ambasador al Franciel d. Herbette în audienţă solemnă. Acesta ’l-a remis scrisorile sale do acreditare, exprimând dorinţa de a se pune pe terenul intereselor comune al celor doue state. împăratul a răspuns câ speră că marea experienţă In afaceri a ambasadorului ’1 va uşura sarcina sa. Ambasadorul va pu-1 tea conta mult pe Împărat. Recepţiunea avea un caracter cu totul amical. Ea a ţinut 25 minute. Berlin, 24 Octombre. In răspunsul săd la discursul ambasadorului Pr&nciel, Împăratul a zis: d-v. es-primaţl gândul med, zicând câ Germania şi Franţa aO numeroase interese comune, ceea ce constitue baza unei Înţelegeri a-vantagioase pentru ambele naţiuni. Mulţumită marii voastre experienţe In afaceri şi profundei voastre cunojtiaţe a acestor interese comune, Întruniţi toate calităţile trebuincioase pentru a lucra cu guvernul Germaniei la menţinerea bunelor noastre raporturi. Mă felicit sincer de alegerea făcută de d. Preşedinte Grevy. Fiţi convinşi câ concursul met» nu vă va lipsi nici odată, pentru a sprijini or-ce măsură care va tinde a ajunge la scopul conciliant şi pacinic ce aţi arătat. Berlin, 24 Octombre. împăratul a plecat la vlnâtoare. Vietia, 24 Octombre. Contele de Beusl, fost cancelar al impe. riulul Austro-Ungar, a murit. Pari*, 24 Octombre. Ştiri private din Moscova, anunţă câdouă divisiunl ruseşti, pe picior de rcsbel sunt în lagăr lângă Odesa, Sevaslopol şi Nioo-colaelf, gata să plece la Varna. Odesa, 24 Octombre. Ştiri private din Crimea, semnalează o mare activitate în pregătirile maritime ale Rusiei; se zice mai cu seamă câ escadra Mării negre a primit ordinul să facă o a-provisionare cousiderab.lâ In alimente şi muuiţiuul şi săsu pe gata a porni pentru o destiuaţiuue im a necunoscută. Siolin, 24 Octombre. Zaucoviştil respândesc ştirea câ trei cui-rasate ruseşti sunt trimise Înaintea portului Varna. Această ştire e considerată ca o Închipuire. Solin, 24 Octombre. Italia, Anglia şi piobubil şi Austria vor ti imite pe vice-cousubi lor ia Tirnova. D. Nacevicl, ministrul a tăcerii or streine pleaca şi el mâine la Taruova. bi. Pete» sbu. g, 24 Octombre. Ziarele ruseşti spun ca Rusia este destui de puternica pentru a li generoasă, dar asemenea ca e gala, la un semn al Ţarului, a nimici pe vrăjmăşii sei or care ar 11. Peleraburg, 24 Octombre. Cu ocaziunea inauguralei monumentului comemorativ al victoriilor ruşilor din Bulgaria, Ţarul a invitai asta-zi la uu banchet 700 oliţerl din gardă. t oiistiuitinopol, 23 Octombre. (Cule indirecta). Azi dimuieaţ a avut loc mal multe intrări şi eşiri la Udiz-iviosk şi aO provocat uuol sgomote despre schimbări miuisteriale. Aceasta mişcare a fost probabil causatâ de ştirile privitoare la înarmările maritime ale Rusiei In Marea Neagră. Aceasta ar explica asemenea ordinul dat de o-dalâ, cu toate grelele negocieri, de a semna un contract cu o uzină germauâ pentru furnitura a 12 torpilori, cu o sumă de vre-o 6 milioane de franci. Afară de a-ceasta Sultanul ar li ordonat diferite alte pregătiri şi cumpărări maritime, pentru vre-o trel-zecl şi cinci milioane de franci. E bine a nu se admite toate aceste ştiri de cât sub cele mal mari rezerve din cauza relei slârl ale lesauruluî otoman. JUISORII Transcurramus solertissimas nugas Să ne erte lectorii câ recurgem la acest cuvânt neromânesc, pentru ca, cu ajutorul lui, se descriem încă câ-te-va din titlurile cu cari se recomandă ţării cel de la guvern. De alt-fel, nu noi avem meritul de a fi inventat cuvântul de jouis-seurs. In sesiunea trecută a Camerii un deputat talentat, pe care s’a o-bicinuit chiar d. Brâtianu a’l admira când vorbeşte, a pronunţat pentru întâia dată cuvântul. «Nu mai sunteţi un partid de oameni oneşti, ci o ceată de juisori, zise deputatul adresându-se către banca ministerială. Ge sunt juisorii? Iată un caz când e mai lesne se păşim la esemple, de cât la o defini-ţiune precisă. « In 187. . d. D. Pr,».}. erea slujbaş la vămi; fusese mai înainte un ne- I cunoscut preşedinte de tribunal în provincie. Cu una cu două, preşedintele congediat deveni director la vămi. Ca toţi slujbaşii n’avea parale, şi scompta din când în când leafa ca se ’şl mai astupe găurile. Aşa într’o zi trâmise pe un subaltern al seu din birou, se ’i găseassâ la vr’un cămătar 300 iei. Cu multă greutate şi c’un gir străin abia găsi suma. Astâ-zi d. D. Pr....e milionar, fără ca de atunci se fi fost alt-ceva de cât slujbaş la stat Cum a ajuns aci ? Juisând, precum zicea d. Carp în Cameră. In 1876, funcţiona ca şi astă-zi societatea de Economie. D. C... împrumutase de acolo cu mărunţişul ver o şapte sute lei ; scadenţa espi-rase de mult : mai că se pierduse ori-ce speranţă pentru societate ca se mai recapete banii. Creanţa era în ajunul se fie trecută la profite şi pierderi. Trecu patru ani de atunci; se făcu resboiul, să înfiinţa Banca Naţională. — Dl G... e azi cel mai avut dintre colectivişti. Lucru ciudat, d. C... n’a fost şi nu e slujbaş; n’a dobândit nici o moştenire şt are o casă grea. Cum a devenit milionar ? Juisând, vorba d-lul deputat. Esistă o macsimă chineză cam aşa: conduita omului revelează pornirea sufletului. Gând constatăm faptele acestor speculanţi ai bugetului, acestor juisori ai situaţiunii, nu putem se ne îndoim un moment asupra inten-ţiunei ce le conduce mintea. Domnia juisorilor a provocat slăbiciunea tn consciinţi, neîncrederea în puterea legilor, nesiguranţa in autoritatea constituită. Gând un Ulmeanu a devenit lea-derul maselor ce decid de soarta alegerilor ; când Tânase Bărbierul a ajuns să dea tonul în opiniunea publică, negreşit câ avem tot dreptul să zicem : domnia juisorilor e in splendoarea ei. * • înţeleşi asupra cuvântului de juisori cestiunea care merită imediat o discuţiune, este aceasta : O dată demascaţi, o dată numerotaţi şi etichetaţi, vorcontinua încă multă vreme se se plimbe pe strade aceste specimene ale timpului ? Gând va sosi timpul să fiâ aşezaţi ca curiositâţl în rafturile muzeelor? Când o se ajungem să vedem rea-lizându-se prezicerea d-lui Dimitrie Brâtianu: Hoţii la Puşcărie şi oamenii oneşti la lucru. f Ne găsim acum în plină criză a viţiului, in plină orgie a juisorilor, sj Negreşit această boală, ca ori-care alta ’şi are acţiunea şi reacţiunea el. Acţiunea o vedem, o pipăim. De a-semenea fără se ne facem ilusiuni, trebuie se admitem câ o reacţiune se va ivi. Preocuparea tuturora este a se şti când şi qum vom da peste remediu. Când viţiul domneşte, viaţa privată e locul de onoare, a zis un poet şi filosof. Aşa este, dar soseşte un moment când cetăţeanul e dator a lua ofensiva. Dacă tâlharii ’ţi dau foc noaptea secerişului, eşti dator să sai ca 66 scapi restul holdelor. Gând juisorii sug fără preget şi fără ruşine din inima ţării; când ţăranii să jefuesc, şi speriaţi, emigrează; când colectivistul fură şi are insolenţa, dacă T prinzi, se www.dacoromanica.ro EPOCA — 1. OCTOMB IE facă pe tine pungaş: când pretoriană calcă casa şi dacă reclami, te şi bat; când criza rifiului a ajuns aşa ia cstremitate e o imperioasă datorie se recurgi la remedii energice. Aresta remedii nu le poţi obţine pe calea regulată, căci nici o regulă nu mai esistă. Pe lângă suveran, juisorii au mare treeara : de aceia s’a supranumit îngăduitorul. Pe lângă omul-soare wu'ff perde vremea să mijloceşti: el e leaderul juisorilor, după cum Ul-meanu a leaderul pretorie»Hor. Pentru stârpirea juisorilor e nevoie de un Hercule al fabulei, sau de un Samson al biblii. Forţele unite ale oamenilor oneşti, cari, părăsind locul de onoare din sinul familii, vor eşi In arena publică, Întrupează pe Herculele ce dorim. A sosit timpul ca se strigăm Întocmai după maxima Chinezilor: Na vreim mai mult o putere care s-aeă toate isvoarele de producere ale ţării; o asemene putere 'şl a perdut dreptul nostru. Juisorii se şi mute domnia lor la frontierca drepturilor noastre. Sandu. BULETIN EXTERIOR INTER VENŢIliNEA TURCIEI După ziarele din Viena, situaţiunea cesliunei bulgare să poate astă zi rezuma In modul următor: Rusia !şl Însuşeşte rolul conducător In rezolvarea crizei tn peninsula balcanică, dar tn schimb ea renunţă d‘a ocupa Bulgaria fără consimţimtntul celor-l'alte puteri. Prin cuvîutul rolul conducător să pot subinţelege multe. Neue Freic Presse observa cu drept cuvlnl că, dacă s’a admis de puteri ca Rusia să poată dispună de afacerile interne ale Bulgariei după placul ei cu singura condiţiune d a nu interveni prin ocupuţiune militară, atunci să implica !n acest aranjament şi nulitatea alegerilor şi ilegalitatea Regenţei, In fiue nulitatea ori cărui act se va Ii săvtrşit de marea So-br&me de la Ttrnova. Ori cum a li, un lucru este astă-zl sigur: puterile centrale au crezut că trebuie să sacrifice pe Bulgari pentru a mănţine pacea Europeană. Chiar diu partea Austro-Uugariei s’a sfătuit Bulgarilor d’a să arăta concilianţi In faţa dorinţelor Rusiei; aşa cel puţin, anunţă ziarele oficioase germane. Dar şi din Berlin sufla un vlnt coutrariu regenţei bulgare, mal ales de când ambasadorul rusesc la Berlin, corniţele Şuwulof a făcut o vizită principelui Bismark şi s'a stabilit o Înţelegere asupra mersului ce vor lua afacerile bulgare. Puterile au şi găsii mijlocul cel mal nemurit pentru a esercita o presiune asupra guvernului din Soţia. Iu loc să intervină tntr'un mod direct, ceea ce ar putea provoca ore care greutăţi, ele Împing pe Turcia ca să'şl puielnapli-uaţiune drepturile el de suzeranitate. Ast-tel voinţa puterilor favorabile Ru- siei să va manifesta la Sofia sub o formă legitimă şi legală, adică sub forma unui amsstec al curţel Suzerane In afacerile principatului vasal. Această intervanire a Sublimei Porţi este pentru guvernanţi bulgari semnul cel mal neîndoios că nu pot conta pe aici un sprijin !n rezistenţa lor contra cerinţelor ruseşti. Chiar primile de-mersur. pe care l*a făcut delegatul turcesc Gabdan Efendi după sosirea Iul la Sofia au caracterizat atitudinea Turciei; Primile vizite ce le-au făcut au fost la consulul rus, d. Neklindof şi la Karavalof. Când guvernul bulgar l’a întrebat din ce cauză guvernul tur-easc cere amânarea sesiunel a marei Sobranie, Gabdan Efendi a răspuns că nu poşte să indice cauzele acestei cereri de cât după ce s’a fi Înţeles cu generalul Kaulbars. Este dar evident că Turcia lucrează In sensul tnvoelel stabilite Intre eele trei imperii care formează Întreita alianţă. Va veni greii Bulgarilor d’a rezista unei presiuni atât de puternice şi e probabil că, după ce marea Sobranie să va fi întrunit, ea nu va proceda Îndată la lucrările ei şi să vor face oare care încercăM pentru a stabili o înţele-legere Intre Rusia şi guvernul regenţei pe baza unei amânări a alegerei pria-Ci polul. Noi credem că pregătirile militare pe care le face Rusia pe ţărmurile Mărci Negre şi care ni să anunţă prin depeşele de astă zi nu sunt menile de câl pentru a esercita o presiune mai tare asupra deciziunelor guvernanţilor bulgari şi ale Sobraniei. Să. ştie cft Rusia a declarat că, In cazul când Adunarea bulgară va realege pe principele Alexandru de Raltenberg, atunci ea va ocupa Bulgaria; Puterile aU admis că realegerea principelui Alexandru nu mai e posibilă; prin urmare dar e cu putinţă ca Adunarea de la Tlrnova împinsă de pasiunele momentului, să corniţă aceasta imprudenţă şi să Înceapă prin a nu primi abdicarea principelui Alexandru. Să vede că Rusia să aşteaptă ia o asemenea eventualitate şi aceasta credem că este esplicaţiunea cea mai probabila a pregătirilor militare de care să vorbeşte. V. CRONICA TEATRALA Mândrie si Amor! Teatru! nostru pare că a luat ca de-visă cuvintele: «Una bună, una real» căci pe câl a fost de reuşită represen-taţia dată Juoi seara, pe atât a fost de slabă cea de sâmbătă. D. Iulian era bolnav, d-na Aristiţa Manolescu era indispusă, şi distribuirea rolurilor principale din drama Mândrie fi Amor s’a făcut cam peste picior, spre a nu se schimba specta^ colul anunţat. Pentru aceste motive voi cruţa pe d. Niculescu care luând rolul lui Julian tocmai la ora două, n’a fost de cât un Moulinet sfiicios, nesigur de rolul săU, dar nu datorez aceeaşi condescendenţă celor-l’alţi actori, de vreme ce domniile lor aQ participat la această drama şi anul trecut, tot atât de prost ca In a-nul acesta. j Subiectul lucrărel lui Ohnet «Le I inaitre de Porges» este destul de cunoscut tululor ca să nu am nevoe sfe’l mai amănunţesc. Autorul a pus alături două caractere principale : o feraee care se căsătoreşte tntr'un moment de mânie, fără sâ'şi iubească soţul, şi un bărbat care surprinzând aceasU taină, de şi iubeşte pe femeace aluat, se arătă mândru, indiferent, nepăsător, dar pururea bnn, şi sfârşeşte prin a'şi atrage iubirea fe-meei. D-nii Gr. Manolescu şi Nottara aU jucat foarte bine, unul In rolul lui Der-blay, cel alt In rolul ducelui de B’igny, dar în schimb era un fel de concurs In-t tre aproape toţi artiştii ca să se arate care mal de care mal slab. : Spre pildă d-na Ana Manolescu are obiceiul In drame, de a'şi sforăi rolul, tăind frasele printr'un nesfârşit rhtn! rhm! pornit poate din adâncul inimei dar grozav de supărător pentru urechile spectatorilor. ApoT, ce era oare d na Mateescu erl seară ? O baroneasă de Prefont cum indica afişul s«fl nn fel deFrişcâ dintr'o operetă bufă ? Dacă baroneasă era In realilate, mărturisesc că nu ştiu unde anume a găsit originalul pe care ’l-a reprodus. Afară de două trei escep-ţiuni, nu’mf place cum joacă actorii noştri! rolurile zise aristocrate. Nu vorbesc de d nil Julian, Manolescu, Notlara şi de d-na Aristiţa Manolescu, dar cel-J’aţi îndată ce aii primit sarcina să înfăţişeze pe un duce, un mar chis, un baron, un comite, un principe saU aşa ceva, iad nişte gesturi, şi un gruiQ înţepat parcă ar fi conspiratori. Işl îuchipuesc poate că nu este iertat unui nobil s{s ceară măcar un pahar cu apă de cât încreţind sprlncenile, punând mâna în pept şi lngroşând glasul ca în tragedii când eroul strigă : «Moarte şi damnaţiune, domnule comte!» In rolul marchisel de Beaulieu, d-na Vasilescu n’a fost râU de loc, ceea ce dovedeşte că ar trebui să se hotărască a părăsi rolurile âejeunc premiere pentru acele de mire noble. E mai bine şi pentru noi şi pentru d-sa, ca publicul admirându’i frumuseţea clasică ca erl seară sâ’i aplaude şi jocul, de câl sâ uite pe cea d’ântâiu din pricina celei de al doilea. Costumul d-nei Vasilescu la actul al 111, ’l-atn găsit cam prea ln-fâinat; nu s’ar putea sâ’l schimbe ? Părea că a eşit dinl'o moară. In resumat, persoanele care aii a-sistal larepresenlaţia dramei Mândrie ţi Amor, poate să aiba mult amor pentru teatru naţional, dar puţină mân dric pentru ceea ce au văzut! I». It K. 1NF0RMATIDNI Am anunţai acum câle-va zile că negocierile pentru Încheierea unei eonvenţiuni comerciale între llusia şi România întimpinâ oare care greutăţi. Ştirile pe care le primim aala-zi confirmă informaţiunea noastră. Rusia primeşte limitarea clauzei naţiunei cele mai favorizate şi admite ea productele simulare se fie taxate într un mod mai urcat, dar cere ca supra taxei» se nu Întreacă pe acele cari lovesc productele ee-lor-l’alte ţâri şi mai ales acele aus-tro ungare. Până acum nu s'a putut stabili o baza de înţelegere asupra acestui punt şi se aşteapta întoarcerea d-luî Ion Brătianu din streinătate pentru a urma cu negociările. Principele Uruzof a părăsit Bucureştii Sâmbăta trecută şi sosirea succesorului seu d. Hitrovo, se aşteaptă ta începutul sepţâmânei viitoare. Aflăm din sorginte positivă că M. S. Regele va face mai multe înaintări cu ocasiunea serbării luării Plevnii. Până atunci inspecţiunile militare trebuesc terminate şi tablourile de înaintări gata. X Consiliul comunal este convocat pe mâine la 4 ore. X M. S. Regele va porni azi din Piteşti şi va trece la Sinaia prin Kitila fără a mai veni în Bucureşti. x Aflăm că mai mnlţ oi Uraşi bând apă de la un puţ la Cotroceni a-proape de Azil, au fast apucaţi de simptom» de intoxicaţi». Medicul chemat a ordonai astuparea acelui puţ şi analisarea apei. UN SCANDAL Sub acest titlu Independentul ăia Focşani publică tn numărul seu de erl următoarele : La 8 ale curentei luni, efiţi-va membrii al oposiţiunei, se întruniră seara la d-1. G. Apostoleanu, spre a discuta şi lua masurile cuvenite pentru lupta în alegerile de la 2 Noembre. Toată administraţia era în picioare, pentru această ocasiune. La poartă d-lui G. Apostoleanu se aflau grupaţi agenţii electorali — naţia indignată din localitate — îmbrăcaţi pentru circumstanţă In gardişti de poliţie. Ei nu se tifiau a sb apropia de fie care membru ce sosea spre al recunoaşte bine. Pe Îs 10 ore unul din membrii re-tregânduse şi văzfind că afară este un întuneric neobicinuit, observâtn poartă stând prefectul Sâveanu In persoană, înconjurat de creaturile sale descrise mai sus, iar toate lampele pe o distanţa de 300 metri, Împrejurul casei d lui Apostoleanu, stinse. Se tnapoe acel domn şi rugă pe gazdă a trimele sâ’l aducă o .birjă, tnsăjpu-ţin ti ai p trecu şi servitorul se întoarse spuiud : oâ d. prefect Sâveanu l’a întâmpinat sbierand: înapoi, nu e voie să aduci birjă, pleacă sau te trimit la poliţie si-ţî tragă 50 bice. Toata persoanele indignate s’a sculat şi an plecat tn corpore, cu un felinar In frunte condus e|de un servitor al d. Apostoleanu,ca Intimpi primitivi,când stradele erau fără felinare şi când nici o sigttranţia publică nuexista In oraşe. O aseminea purtare din partea unei administraţi mo din cele mai miseleşfr nu se poate califica, o denunţam op niunel publicefea să se ştie ce fel rle administraţie înjosită avem. şi cinerie administrează. Uraaa.... să trăiască partidul Ii barai al d-lul Ioan Brătianu care, In apul mântuire! 1886,prin slugoi ca Saveaou, 6 ajuns a stinge felinarele de pe strade, a lmpedica aducerea unei birje tn curtea unui cetăţean «a d. Apostoleanu prin însuşi prefectul, ce-şî luase rolul de fanaragiU-sergent. Ce ne rămâne dar >... ca fle-care cetăţean să-şi cumpere câte un felinar portativ spre a’şi vedea drumul noaptea. şi sâ poarte asupra câte un revolver spre a se apăra şi proteja contra sergenţilor poliţiei şi a prefectului-sergeot, care de la lege aO paza cetăţenilor...iar de la liberala cârmuire, sunt erijaţi bi nocturni făcători de re/e. l\ COLECTIVIST MODEL Bir Iad 12 Octomhr>\ | Domnule redactor Zilele acestea Curtea cu juraţi urm» tff judece nu proces, în care un d. ftoe-nescu era acuzat că tu calitate de perjfcp-tor al statutul, ar fi sustras o sumă de bani atât de la o comună rurală, cât $ de la stal. Acuzatul îşi alege pe d. basca «Iustin, advocatul statului, de apărător al bo. Atât comuna rurală, cât şi statul if ud constituite părţi civile, sunt citate î» u-cesl proces pentru ziua de judecată amintea Curţel cu juraţi. Comuna se ţm-sintă, statul Insă nu se presintă şi nifl dă dovada de primirea citaţiunel, *din efuză că advocatul stalului era şi apără torni 1 a-cuzalulul, şi nu putea în acelaş prodks să primească citaţiunile pentru ambele jlârţ. Din astă împrejurare, procesul se W'âţi-şează înaintea Curţel, fără prezenţi advocatului statului şi fără dovadă de primirea citaţiunel ce i s'afi adresat. 1 Dar pentru a înşela buna credhţă a Curţel, acuzatul Stoenescu, sfătuit de a-părătoru! s60, depune la casieria judeţului suma de 249 lei .Wbanl, pretenţiu-nea civilă ce o făcuse casieria la ticepu-tul instrucţiunel procesului şi informează de acest fapt pe Curte. Procurorul general al Curţel,înţdegând că prin aceasta manoperă se loveşt» tn interesul stalului, căci iu declaraţiuiea casierie! nu vede o renunţare la prelenţiu-nea civilă din partea statului, propune Curţel amânarea procesului. Motivele cc aO invocat şi desvoll&rea ce aQ făcut pro-punorel sule, a.0 fost pline de danniluto şi sdrobitoare pentru advocatul galului, înaintea unul public numeros şi ales şi In special înaintea juraţilor cari eţaQ prezenţi şi care în sesiunea aceasta aQ fost compusă mal mult din oameni iistruiţl şi marcanţi din societatea noastră, aQ a-rătat că stalul de şi are un apărător pentru al susţinea prolenţiunile sale civile, lipseşte de la postul săQ, ţşi se .găseşte la spatele acuzatului, care a sustraâ bauil stalului. Fapt neadmisibil şi neînţeles pentru un om de legi.—şi Intru câl statul nu este represental şi nici nu esisiă dovadă de primirea citaţiunel aQ cirul a-mânarea causel, căci faptul că Ja casierie s aQ vărsat de acuzai suma cerută la început ca prelenţiune civilă, nu fao să se creadă ca statul au {renunţatfla ea Asemenea renunţare este în|drept se * facă numai ministerul de finanţe, şi el ni avea încă cunoştinţă de această înfăţişare. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 10 JULES MARY ţlJrmare) Pe balconul de piatra stau aplecate douâ umbre cari priveau în noapte şi ascullaft vocile depărtate. Şi cu lotul uimit, speriat, Jean Holgan tresari.... Uua din cele două umbre era o femeie naltă, sveltâ dupe cât putea vedea ... Et făcu câţi-va paşi îo balcon şi H ilgan care nu lua ochii de la dânsa simţi o lovitură violenta tn inimă... Avea avea aerul liber al Catherine!.... modul el de a purta capul.... viul şi e- leganlul ei mers....El nu vedea de cât aceste mişcări dio depărtare........Nu lua! putea respira ... şi brusc, dintr’o-d«ila îşi desfăcu vesta şi cămaşa şi îu cepu sâ pipâe cu mâna inimi şi peptul sAp gol pe care aerul rece îl răcorea... Umbra trecu pe terasa.... şi îndărătul ei nu om îi Întindea braţele ... umbra părea că vrea sâ fugă, jucându-se fără Îndoială, căcî ea se laşa sâ fie îmbrăţişată.... şi nu mai fu, acolo sus, in razele de lumină, de cât un singur şi acelaşi corp din cele două umbre itrins.* io bi -ţe. Ilolgun zis;-: — Sunt nebun. Nu este ea. Unde voiU ajunge visând asemenea lucruri? Nimeni nu 1 auzi cac! Fleuriat cânta. Dupe terasă, amanţii se întorsese in balcon, cu braţele lor ţiuânduse dupe gât, ascultând naivul refren care eşa din Întunericul mârel, era dus de valuri şi ajungea până la ei. — Hei 1 Holgan, pentru d zeU, la ce le gândeşti tu ?... O să ne isbeşti de stânca!.... — Ai dreptate,adormisem I zise pescarul c'o voce stinsă- Hethe-Cal/terine Înainta. Stâncile fură ocolite. — Tocmai era timpul I Fleuriot voi sâ urmeze a cânta, dar Jean îi zise caro răstit: — Taci, matelot.. lasâ-mfi pe mine., e rândul meU L... Şi el Începu să cânte, din toate puterile vocei sale, cu ocniul fixat asupra castelului pentru a nu perde nimic din ceia ce se va petrece acolo. Dupe ce cântă câte-va strofe dintr’-un cântec bine cunoscut marinarilor, de odată din latul seu piept, eşi un strigat de mânie, ca mugetul unui leu rănit. — Catherine ! Catherine ! Eşti tu. Eşti Lu!__ Marinarii cântând cu toţii refrenul bizar pe care Fleuriot 11 câotase la Început. nu auzira acest muget al capi tinului lor. Jean nu mat scoase nici un cuvânt piuă la reîntoarcere E; nu mai voi să cânte. Nu răspundea nimic Întrebărilor Iul Fleuriot şi a celor-alţi. Când a-bordarâ la Dieppe şi când batelul fu ancorai, Fleuriot insistă pentru a ’l conduce acasă. Holgan refuză. Avea trebuinţă să fie singur. Se simţea că nu mai e In toate minţile, se datina pe drum ca şi cum ar fi fost beat. In creerul său era o noapte profundă, un Întuneric ameninţător, In mijlocul cărora un punct era luminat de intensele raze unde el vedea apărşnd, îmbrăţişaţi, pe Gilbert şi Catherine, tot aşa dupe cum câte odata, Theatru este lăsat In lniuneric şi lumina e concentrata numai asupra a două persoane din feerie. Cu cât el se apropia, se oprea ia fiecare două zeci de paşi pentru a ’şl şterge fruntea udată de sudori. Şi era speriat auzind respiraţiuuea sa sgo-moloasa şi Întrerupte de suspine interioare. — Nu, murmură el, uu e posibil..... trebue să fi văzut reU.... Şi zicând aceasta, el clătina din cap, ca şi cum doi oameni vorbeau In el, unul care voia a se Îndoi Încă— şi altul care era sigur! Ajunse acasă şi intră Înăuntru fără a face sgomot. In odaia Calherinei nu era lumină. Se Întorsese ea? O fi culcată ? Ea ştia pe bărbatu sâU pe mare şi Holgan zisese că va petrece poate toată noaptea In ba tel pe acest timp admirabil. Jean re mase In picioare până dimineaţa, aş- teptând cu ochiul fixat asupra grilajului de la grădina acoperită cu zorele şi ederă. Catherine era acasă, ghemuită In pat. necutezând să se mişte. Ea fusese coprinsă. In acea noapte, In castelul dupe vârful stâncel, de teribila frică... Acel balei care trecea pe valurile negre, din care se auzea nişte glasuri vesele era Berlhe-Catherine ; unul din acele glasuri, ea 11 recunoscu; şi de odaia Gilbert, luând’o In braţe li zise : «Suntem la lumina, Holgan poate să ne vadă 1» Şi el o smulse dupe terasa unde ea se plecase pentru a asculta, atrasă fiind de spaimă. El o duse aproape leşinată, dar atunci un strigat tare eşi din mare: «Catherine! eşti tu!» Auzise ea bine?... Nu cum-va i-nima sa li strigase ast fel ? Iată pentru ce ea nu cuteza a se scula şi a eşi din casă. Când auzise pe Holgan intrând, ea Începu să tremure crezând că el va bate la uşe şi Îşi va face dreptate. Nimic. Nici un sgomot. Holgan s’a culcat aşa dar ? El nu bănuia dar nimic? Ea se îmbrăcă tremu-rănd ca coprinsă de friguri şi eşi din casă. Era deja târziu. Soarele trimitea a-supra florilor din gradină razele sale perpendiculare. Albinele şi muştele sbârnâiaU. Fluturii galbeni sburau îm prejurul ei. Căldura era de nesuferit Eî II veni o ameţeala şi se rezimâ cu ochii închişi de trunchiul unul castan Deschizându-şî ochii văzu pe Holgan aproape de ea. Era palid şi serUs. 0-bri^jii săi slăbise de odata ast-felcă u-meril lor erafl eşiţi afară ; sprâmenile stufoase, Încruntate li ascundeau o-chil; o încreţitură li despărţea In două fruntea, buzele surâzătoare odată, e-rau palide şi lăsate în jos ? toată mna-tatea dispăruse dupe fisionomia lu!; numai energia mai rămăsese. Şi el avea atâta vigoare In acest cap osos şi neregulat, atâta onestitate implacabilă, In cât pentru a doua oară, din r-jun, tânăra lui femeie se simţi subji-gată. O I dar nu ţinu de cât o secund!! El 11 zise liniştit ca şi cum n’ar fi s« ferit nimic: — Bună dimineaţa, Catherine. Serbarea de eri nu te-a ostenit de loc? Ea avu un suspin profund. Teama sburase I Holgan nu ştia nimic. A-tuncl ea Începu sâ râzâ cu hohot, fă'â nici un motiv. Nervii săi II produsese acest râs. Un moment, numai, ea stătuse pe gânduri.... Eri, de odată, i se păru măreţ, demn de iubit bărbatul săâ, a-cum el numai era de cât ca şi tu trecut, un biet om 1 VII Catherine păru atât de calmă, atât de calmă, atât de stăpână pe ea Însăşi în cât te-ai fi îndoit că teribila a-pariţie de la caste) îl era In tot d guna Înaintea ochilor săi. Şi el, din partea lui, Îşi reluă tot sângele-rece şi indiferenţa aparentă cu care el asculta cu www.dacoromanica.ro EPOCA — 14 OCTOMRBE 3 PUBLICITATEA ZIARTITI ,, EPOCA “ Tiraglu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Propunerea tnsfc n’aO găsit răsunet In spiritul judecătorilor Curţel şi aO fost respinsă. Trebue să ştiţi călntre aceşti judecători lua parte şi un nepot al d-lui Advocat a) Statului. Domnule Redactor. Faptul reducându'l la o proporţiune mal simplă şi mai uşoară de.thţeles este acesta. In procesul criminal a Iul Sloenescu, stalul având prelen-ţiune civilă, d. Lascar Coslin advocatul statului, primeşte al 11 apărător şi tn.a-ceastă calitate se presinla înaintea Curiei cu juraşi. Cănd ad priimit sarcina de a ti apărător şi când aO studiat dosarul, prin urmare când aii tniral In secretele causei şi a acusatulul, prelenţiunea civilă a statului era Întreagă, Casieria nu primise tncă suma de 249 lei 50 bani. De asemenea cănd s’afl Înmânat advocatului Stalului ci-Laţiunea pentru a represenla pe ministerul de finanţe tn acest proces, la Casierie nu se vârsase de către acusat suma ce figura asupra lui ca preten^iune civilă. Prin urmare cum se poate calitica acest fapt, ca tn acelaş timp se represinţl două interese contrarii ? Este corect ceea ce aft tacul d. Costin atunci când aO priimit se fie apărătorul lui Stoenescu, asupra căruia esista pretenţiune civilă din partea statului, pentru ca să se observe că Casieria a priimit 249 lei 50 bani tn ziua ju-decârel procesului înaintea Curiei, ear nu mal înainte? Şi d. Costin în tot timpul de la Însărcinarea sa de apărător a! arusa-luluî şi până la ziua de judecată, ad fost apărător* şi al statului şi al acusatulul? Prin urmare de o parle da consilii acusatulul In contra statului, ear de altă parte da sfaturi statului tn contra acusatulul. Acest fapt am observat că au scanda-lisat pe toii asistenţi ce s'aO aflat la acest proces, toii s'aO Întristat că un om poate se fie atât de lacom şi tndrâsnel, şi se in-frunte orice idee de morală. Intre jurall am semnalat amicî pol ticl de al sel, cari san speriat de neruşinarea sa, între a.1 t,il un advocat distins şi instruit,care, ca om integru, ni se spune că şi-ar fi arătat in-dignaliunea sa. Un alt fapt săvârşit de acest domn, tot aşa do reprobabil cât şi de necorect.Vorbind cu un funclionar din tribunal despre procesul d-lul Stoenescu, el ’şl arată mirarea Iul cum do sunt surprins, când d. L. Costin a mal avut şi altă dată ast-fel de si-tualiunl, cilându’ml Intra allele facerea hotărniciei şi a planului moşiei Ghidi-genil, proprietate a d-lul N. Crisoveloni. ’Ml aCi spus ca d. Costin tn calitate de advocat al d-lul Crisoveloni a făcut ţoale lucrările cerute de lege pentru o hotărnicie, representând tn acelaş timp şi pe stat, care este megieş cu moşia Ghidigenit. La cetirea acestui raport, domnule redactor, vă mărturisesc că am rămas Înmărmurit. Din el se vede că preşedintele vintele femei sale Înşelă pe aceasta mărindu-t siguranţa ce ea avea despre simplitatea lui. Sigură că n'are de ce a se teme, ea deveni mal cutezătoare. Primele zile dupo aceasta ea nu se mal mal duse pe la castel din-tr’un fel de aversiune superstiţiosă. In urmă trecu şi această supertiţie, şi a-manţil continuarâ a se vedea ca şi mai Înainte. Intr’o zi Holgan zise : — ’Mi-a venit o mare poftă de a 11 pe mare. A trecut atâţea ani de când n’am mal prins peşte. Fleuriot va petrece tn noaptea asta In batelul sgQ. ’l-am făgăduit să-l însoţesc. Aceasta lmî va reaminti timpurile trecute,când pescuiam cu el. Şi adăogă, roşindu-se, cu buzele puţin tremurânde, pentru că el nu ştia să minţă ; — Aceasta nu o sg te supere dragă Catherine ? Ce, nu eşti liber ? zise ea cu nepăsare. M am Împotrivit eu vre-o dată proiectelor tale? Seara el îmbrăţişa pe Catherine tremurând. Ea văzându-1 li zise cam neliniştită : — Ce al? *— Ce sg am ? nu ’ţl poţi Închipui cât de vesele sunt câ mă duc să arunc undiţa ! N’am de cât o remuşcare, aceia că vă las singură; dacă mă opriţi nu mă duc. — Nu, fi! liniştit. — Şi ce af să fac! asta seară ? Ţi se tribunalului, om integru şi zelos de a- ' verea publică,1n indignaţiunea sa uu sau ' putut opri de a interveni pe lângă Minîs- I torul domeniilor cu un raport ce poartă i No. *077 din 17 Mal .8*0, şi al denunl.a * purtarea nedemna aadvocatulul statului, j ce este însărcinat st* o apere. Hală lulre allele cum se esprima preşedintele tribunalului prin acel raport: «Advocatul startului prin pot iţi uneadin t Qctombre 885 “Ca mandatar al d-lul N. Crisovelon', afi «cerut tribun, adeverirea planului şi ho-«tărnieiei moşiei Ghidigenil şi prin acea "peliliun singur arăta câ c<>nte«taţiunea «statului se găseşte pendenta la înalta «Curte de Casaţie şi de just iţie, ceea ce aft «decis pe tribunal să adeverească pla-«nul, delegându-se un judecător să aşeze «hotarele. Care nu mi fu mirarea când «din procesul verbal de esecutare închegat tn fala locului văd câ d. L. Costînl'şt «schimbă rolul, se presinla acolo tn cati-«tate de advocat al statului, induc firul fa e-«roare pe judecător ’l făcu se asiste la ese-nrutari'a hotărniciei si despre vecinătăţile cu netotul tn punctele contestate, fara ca ho-«torni cică se fi fost adeverită tn a>'ole puncte «si fara ca jurnalul tribunalului se fi ponte-«nit ceva de ele.» Raportul sfârşind arăta Ministerului ca fn ce mâni sunt încredinţate apărarea intereselor statului ’l tntreabâ daca n'ar fi bine pentru terminelo viitoare, căcla-cea esecutare tribunalul afl anulat’a, se trimeaţăun alt advocat al stalului Ce resullat credeţi că au avut acest raport, unde se oglindeşte imoralitatea cea mal vădită a acestui funcţionar ? Nimica, sau cel puţin noi nu ştim să se fi dat vre-o satisfacţiune denunţârei ce iad dat preşedintei# tribunalului. Şi cum putea să se ieavre o măsură da pedeapsă tn contra d-lul L. Costin, când d-lul este unul din piloţii edificiului colectivist din localitate, cănd d-lul In alogerile trecute şi viitoare atăt pentru corpurile legiuitoare, cât şi pentru comună şi judeţ, dă vieaţâ şi suflet instrumentelor guvernamentale din localitate. D-voaslră insă care cunoaşteţi din ce aluat este compus partidul colectivist, ml veţi mulţumi că v um dat acaastâ re-laţiune pentru a o tuscrie Intre atâte acte neoDeste ce stan la activul oamenilor ce ’l compun, cu speranţa că opinia publică va şti cândva să’l tragă la răspundere. Bosmariii. TELEGRAME W SIKEIWTATE Bruxelles, 22 Octombre. — S’a hotărât că nici Independenţii, nici Clericalii nu vor pune vre-ttn candidai pentru alegerea deputaţilor din Bruxelles la 38 a. c. Aţa da încă înaintea luptei electorale, Clericalii renunţă la Bruxelles. Paris, 22 Octombre. — Comisiunea de cont rolă a exposiţiunei din i S8D s'a constituit astă zi. Ministrul de comerţ a ţinut un discurs, în care a spus că toate pregătirile Expuşiţiei s'au împlinit in timp de ti Iutii. — Exposiţia a primit sancţiunea legei. S'a cerut / 8 milioane, s'a acordat 33 milioane.. Intre subsemnaţii fondatul de garanţie se aflu Bdn-cile cele tnai însemnate precum ţi syn -dicaielc de lucrători. Această întreprindere patriotică este menită a arăta lumei aceea ce sunt întradevăr f rancezii, un popor energic, ţi puternic prin invenţiunile ţi prin munca lor, prin comerţul, industria ţi ţtiinţa lor ţi pe care înfrângerile sale accidentale ti aii fost in stare nici se 7 slăluască. nici sUl înjosească Ministrul' înc/teă discursul seu ai cuvintele; «Franţa vede in exposiţie, 0 strălucită manifestare, care o face o -narată intre naţiuni, un act care arată pulearea sa,o păcăliră victoriene i redă rangul său in lume. Solia, 22 flclombre. — Generalul Kaulbars a cerut ca regenţii şi miniştrii si se lase de călătoria la Târnava ţi si amâne Sohrama, de vreme ce aceasta este voinţa nestrămutată a împăratului. Guvernul a refuzat ţi membrii sii vor pleca mâine la 4 ore dimineaţa ta Târ nova. îndată ce guvernul bulgar a aflat că representanfii puterilor streine au de gând a pleca tocmai peste 2 septiniâriî la Tânova, el le-a adresat o nouă circulară fn care anunţă câ eprosibi/ ca veri-ficaţiunile alegerilor si dureze 2 zile ţi câ imediat după aceasta, chestiunea alegerii prinţului va veni la ordinea zilei. Gadban-Paşa care n a făcut nici un alt de marş pe lângă guvern a vizitat pe generalul Kaulbars. Vlena, 22 Octombre.— In contra a-nunciului ziarului «Journal des De bat s« după care Austro-Ungaria, Germania ţi Rusia cr fi încheiat un aranjament ca But ia si «nu ocupe» Bulgaria, Austro- 1 ngaria ţi Germania la rrtulul lor si nu recunoască nici Regenţa, nici alegerea prinţului fără consimţământul Rti sie i lăsând ui iniţiativa pentru alegerea unui candidat. «Eremdenblutt» poate si asigure bazat pe in formaţiunile luate, că prin cercurile influente nu se ştie nimic de o întrunire a celor .5 puteri in sensul mai sus indicat, şi întreaga ştire a jurnalului «des DebtUs» este lipsit de ori ce temei. Tot aţa de neîntemeiate suni şi acele ştiri caria-tiunţăo ocupare temporală sau limitată, ca bază a aranjamentelor pretinse. Berlin, 22 Octombre. —«Naţional Zeitung» leagă chestiunile vamale cu conferinţele intre Schuvalo/f şiBismarck in Yarzin, «Kreutzzeitung» din contră anunţă pusitiv că aceste conferinţe privesc chestiunea bulgară. Petersbnrg, 22 Octombre. — Kat-koff asigură, câ nu este de aşteptat ca Austro-Ungaria si1 pună vre un curent important in balanţa politică finul prea mult ocupată de afaceri interne. Tonul ameninţător al presei anslriace este numai menit de a masca slăbiciunea Mo-narchieî în Conslantinpole. «Sowrem Iswestje» din contră asigură că ocupafiuuea rusă, de ţi uşoară de executat nu va avea loc, căci în cazul acesta Austro-Ungaria va avea dreptul de a ocupa Serbia. ŞTIRI MĂRUNTE Sosiri si plecări. D. I. C. Brătianu, este aşleptal mâine tn capitală. — D. l’otecu, prefect de Vluşca, s'a reîntors la postul său. — Asemenea şi d. Culoglu, prefect de Constanţa. ♦ ♦ — P. SS. Arhiereul Calistrat Orleanu a sosit azi in Capitală cu trenul do Vărcio-rova. — D. general Creţeanu, inspectorul cavaleriei după ce a inspectat regimentele de cavalerie din corpul III de armată, s'a reîntors tn capitală. Venateare. La marea vânătoare ce s'a făcut în pădurea Novaci, ni se spune că saa împuşcat doi urşi si 10 capre negre. , — D. G. Canlacuzino, directorul general al drumurilor de fer, va pleca tn curând la Viena pentru a negocia încliee-rea unei convenţiunl su caile ferate Aus-tro-Ungare. Inspecţii D. General Gernal, comandantul corpului H de armată, a inspectat erl regiment ul 3 de călăraşi. A • • Foc Iii foc a- isbucnit tn astă noapte In calea Moşilor No 263. Pompierii ad reuşit a localisa focul. m\m i\KMM\Tii Un alegător domiciliat in strada Speranţei No. 10. d. Năstase lonescu ducându-se la percepţie spre a'şl cere carte de alegător, ajutorul perceptorului a refuzat se ’i o dea sub cuvânt că n'are de cât se se scoale mal de noapte dacă are nevoe de cartea sa. Consiliul de miniştri convocat pe mâine, va fi presidat de d. I. C. Brătianu, care va sosi în Capitală. • MM. LL. llegele şi Regina vor trece aslă-seară la 7 ore prin Kitila. • Ni se «pune că Rusia concentrează armată in Basarabia la Ismail şi Bea I r. • Citim în Românul: Mai bine de o sută membrii aî corpului advocaţilor au depus cărţile lor de visită Iad. Arvanezu, ca semn de protestaţiune în eontra destitui rei deghizate cea suferit. Din causa sărbătorii de mâine ziai „1 nu va apare de cât Miercuri. • Aflăm ca cabinetul 9e va remania şi complecta în modul următor: D. P. S. Aurelian la domenii, şi d. General Fâlcoianu la lucrările publice. © Candidaţii la postul de Director al «Monitorului Oficial» în locul d-lui Iorgulescu, sunt trei: UD. Orăşanu, Xenopolu şi G. Radu prefect de Bacău. © Agio lfi 1/8. Tendinţa e slabă. Construcţiile cad la 155. m Azi la orele 2 p. m. a avut loc ceremonia înmormântărel a Colonelului Adj utaut Constantin Blaram-berg. Oficiul religios s’a celebrat la domiciliul defunctului cu mare pompă şi In presenţa unei numeroase asistenţe compusă de tot ce Bucureştii are societate mai distinsă. M. S. Regele trimisese din parte-i pe d. Colonel Robescu, adjutantul de servicii), care a depus pe sicriu o pare aşa de lungă când eşl singură. Sunt Stan păţitu. — Mă voifl duce la d-na Barbarain. — Atunci nu o sg ’ţl fie urât, zise el, cu ochii lăsaţi In jos, toţi din această familie te iubeşte. Adio 1 . .. timpul este foarte liniştit nu te Îngriji de mine.. . — 0 I n’am nici o grije I zise ea distrată, fără să observe cât de crud II era răspunsul. El plecă, luându-şi la subţioară vestmintele de pescar. Ziua fusese foarte frumoasă; soarele apusese Inlr’un nor de aur, nici o urmă cenuşie nu păta senitatea albastră a cerului. Era două ore de când Jean plecase, când Catherine eşi din casă; luna nu apăruse tncă ast fel că era Intunerec. Ea mergea cu figura ascunsă, c’un pas repede, urmând drept drumul său, cu inima săltând ca la prima Întâlnire şi ca tot-d’a-una Încetată de amor. Ea vestise pe Gilbert că va fi liberă toată noaptea şi că ’l aşteaptă la castel. Pe drum, ea se Întâlni cu o tânără care se plimba ţinând un copil de mână: era Therese cu Regina. Ea trecu, alergând aproape, atât de sete îl era de sărutări; dar Therese oprin-du-se o recunoscu. Cea ce nu ştia nimene, Theresa o ghicise ; cea ce descoperise Jean Holgan, Theresa descoperise de asemenea ; ea aflase ca fratele sâu Îşi dădea Intâlnirele la castelul de pe drumul spre Pourville. Acest secret apăsa greu sufletul său nevinovat; Întâmplarea care adusese pe Gilbert In faţa malului măreţ, In seara sfinţire! Berta-Caterina, adusese pe Theresa şi pe mama sa pe drum, tocmai atunci când po terasă, apăruse umbrele Iul Gilbert şi a iubitei sale. Theresa luase de acolo pe d-na Barbarain, pretextlud o durere de cap, şi din noaptea acea figura sa deveni mal tristă de cât de obiceifl. Casa d-nel Barbarain era dintre cele din urma de la Dieppe, aproape de drumul spre Pourville. Când zări pe Catherine , Theresa fugi repede. Fruntea el s6 roşise parca ea ar fi fost de vină. Gilber eşise ; d-na Barbarain era le Dieppe. — Doamne, zise ea, presimţesc o nenorocire I Era In grădină: li fu frică de Întuneric; se Întoarse In casa. încercă să lucreze, se citească, voi sg se joace cu Regina, dar mintea ei nu se putea linişti. Vgzând că Regina a-doarme, o culcă. Apoi, In fundul salonului, departe de lampă, Intr’o lumină slabă, se puse sg gândesca, cu mâinele pe genu’chl, ascultându-şl i-nima. Ferestrele erau deschise. Luna a-pâru, arătându’şl discul sgQ un moment scăldat in vapori şi apoi strălucitor. Câte-va secunde, nişte lumini roşii înflăcărară valorile care apărură ca un lac liniştit ce ar ascunde o crimă slngeroasă. începu sg sufle puţin vânt clar apoi se opri şi natura adormi. Luna se sui pe cer încet, maietoasă. Ea lumina peisagiul de aproape, dar marea In depărtare râmase Întunecoasă, rezele ei făceaţi sg strâluciascâ valurile care semănau cu o masă monstruoasă de oţel , mişcata uşor la suprafaţă de o ferbere interioară. Theresa nu auzi nimic decât murmurul valului care se urca, Încă depărtat. De odat, uşa salonului se deschise, tlngra fată se sculă, făcând un semn, spre a respinge o apariţîune... In faţa el stelea un oui palid şi trist : Holgan. — Mg iartă că te tulbur, zise el, şi câ am venit ast-fel. Dar n’am Întâlnit nici un servitor ş am intrat aşa. Ea tăcu. Holgan se uită Împrejurul lui, apoi, apropiindu-se de fereastră privi In grădină, despre carpinil cel jigăriţi pe care vântul II usca mereu şi nu7 lăsa sg crească. Credeam că voi găsi aici pe femea mea, zise el. Vocea sa tremurătoare arată că era emoţionat, ochii sgl erad plecaţi, faţa sa obosită. Totul In el dovedea că suferă cumplit moralminte. Theresa înţelese câ el ştia de trădarea Catheri-nei. Atunci, fu coprinsa de groază. - - S’a isprăvit, lşî zise ea, frate-meu e pierdut ! Şi de îndată, II veni idea sg-I scape. Cum ? sâ le dea de veste ? Acesta era singurul mijloc şi ea singură putea sg Mîn’rcbmnţcz?; dar nevinovăţia sa o frumoasă coroană din partea Majes-tăţilor lor. D. Colonel Paladi, comanda parada militară. Trupele ce compuneau cortegiul aparţineau celor trei arme, şi anume : doue esca-droane de cavalerie, un batalion de infanterie şi o baterie de artilerie. Printre asistenţi am putut observa pe dd. Lascar Catargiu, Dumitru Brătianu şi G. Vernescu preşedinţii Oposiţiuneî-Unite, d. general Florescu. general Mânu, G. Cnntacu-zino, Gr. Grădişteanu, generalul Zefcari, colonel-adjutant Candiano, generalii Berendei, ltadovici etc. etc. etc. Panglicele erau ţinute de d. 1-co- lonel-adjutant Negel, general Mânu, major Cazimirşi colonelul Filipescu. Doliul era condus dd. Nicolae Bla-ramberg, fratele defunctului, ambii gineri, dd. N. Filipescu şi Edgar Maurocordatu şi nepotul seu Alexandru Ghica. Mni mulţi ţărani de la moşia Paşcani, urmară cu lacrimile tn ochi cortegiul, care era foarte lung. ULTIMA ORA Londra, 25 Octombre. — Ziarele englezeşti sunt furioase contra Fran-ciei, din causa înţelegerii ce există Intre guvernul francez şi Germania a-supra ceşti unii Egiptului. Ele se silesc a demonstra că Europa e interesată la menţinerea protectoratului englezesc în valea Nilului. St. I*cter*l*ura;. 25 Octombre. — Ţarul a fost foarte aclamat pe timpul serbării de erl.___________ ir C. RILIE k R. GWESI l AVOCAŢI G2,—str.Stirbei Vodă,—02 Consultaţiunl 9—11 a. m. 4—6 p. m. DE ÎNCHIRIAT ( z. — GALAŢI — O 5 r- — STRADA N1HAI BRAVUL — *"5 a 33 Recomajd Onorabil, voiajori Hotelul mefl nuoG a construit şi mobilat, situat pe str. Mihal Brav Cuta- a Vodă, care oferă toate avantaje e necesare intere- *-5 H selor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, a O Tribunalul, Curtea de Apel şi tn centrul Oraşului. a “ Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spa- ţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mat o 1 < moderate. (167) > > i c GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI H CĂRBUNI DE L I G N 1 T A MARE ECONOMIE PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE. MEIOINGER. NiASISE ETC. Cărbuni de lignită se vinde cu tona saii 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU A se adresa Ia 1>. (iaillar Strada Lutninci No. 22 BUCUREŞTI 1 I aiiiini strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI 1». \ and Dyclt Catra Orivitsei BUCUREŞTI. Pentru cumpărarea cu vagoiiu a se adresa la D-nu Malslels Gara Baicoiu. CĂRBUNI DE LIGNITA 159 MARE SUCCES! ! INVETATORUL POPULAR Publicare limbistică săptămânală. Metodă pentru a învăţa singura scrie şi a vorbi limba franceză. Subscripţhtne pentru curs complect f. n. 30. Abonament pentru două luni I. n. 5. Se trimite după cerere un numer specimen con- | tra 0.23 bani fn mărci poştale-A eşit de sub tipar No. 6 bucureşti ADMINISTRAŢIA STRADA OOROBINTIIOR, N°. 133 (*»S | MAGAZINUL fi). I. MARTI NOVICI î , No. 2, Strada Carol I, No. 2 \ Recoronndă onor. public asortimentul sâd de culoricu las durabil.Aceste culori se usucă foarte iute nedftnd nici IE un miros şi ca sunt superioare acelor 2 din streinatate. | — Preţul: :t fr. kilogramul — TTjtrcn»»)» Co WMMJS'm t I « Are onoare d'a informa numeroasa sa Clientelă, £ că a deschis şi In j BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 |OCASSAde CROITORIEI 1 Care va funcţiona în aceleaşi condiţiuni ca şi § (aceia din IAŞI. 162g * aW CASA SPICQ VÎHARE SI ÎNCHIRIAT DE P I A N U R I DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS 1 Aceste închirieri presintă deosebitul avantagiO, că,or-că-rul chiriaş care doreşte a cumpăra pianotnchiriet.se socoteşte banii răspunşl ca chirie, ca a-conto preţului de cumpărare. 137 9 XX'XT'U: O'. I DE ÎNCHIRIAT I ETAGIUL DE SUS CEL DE JOS AL CASSEI f I t Strada Biserica Amzii No. S ® 157 n nt,’TI IU'\T terminăndQ Uit Uc.U cinci classe Liceale, şi actualmente tn-fraseasea, doreşte de a preda lecţiunl Intr'o familie, pentru cursu primar saO secundar, tn schimbul me-nagiulul, saQ unei mici re-boniflcârl mensuale. — A se adresa la redacta ziarului sub iniţialele K. K. Casele din | u sir. Popa-1 'l'nlu No.28. Proprietarul lo-1 uueştl IntrAnsele. III IVIIIItllT le Cosla-Foru din Balişte, Strada Scaunelor No. 46. 22 Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi gradină spaţioasă. Doritorii pot visila casele In toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C: G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-lopoliel, sau Ia redacţia E-pocei. DE ARENDAT MOŞIA LAGENI tn Districtul Teleormanu Siase mii pogoane,situate Intre trei seliele, Giurgiu, Zimnieea. Tur-nu-Magurele, eu sosele In toate neeste seliele, avănd seminale 400 pogoane It&piţă, şi 500 grăii. Doritorii se pot adresa tn Bucureşti, Str. Dom nit zei No. 1. şi localitate prin Alexandria care este distanţă de oră. (140) DE ARENDAT puri de moşii, şi anume Matiţa saO Dudeasca şi cea d'a doua Valea Cucuiul sad Stroâsca situate tn districtu Prahova plasaPotgoril, de St. Dumitru a. c. pc termen de cinci ani, deoace-ce actual arendaş d. Niţâ Săvulescu n’a plătit arenda şi contractul săO e desfiinţat de drept. Doritorii se vor adresa la proprietar d. Hristache Ca-ruso, Calea Moşilor No. 187. (147) DE ÎNCHIRIAT SI DE VtNZARE CASELE din str. Domnitza No. 1 Avănd tn catul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere, pentru servitori şi bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproane de 10 trăsuri, se poate tn-chiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piatrăşi puţ tn curte de Piatră.— Doritorii se pot adresa in localitate. 141 DE ÎNCHIRIAT şi de DE VEN2ARE IN' TOTAI. casele mele de lângA biserica sf. George noO.Str. Pescăria veche No. 3, cu şapte încăperi, cinci sus şi două jos, cuhnie, două pivniţe, galerie şi pod spaţios, spaţios, spălătorie, grădină In mijlocul curţii, aspect frumos, aer curat şi nimic de dorit; o pivniţă spaţioasă pentru vinuri. Doritorii se pot adresa In curte la proprietarul lor. Ştefan Pavt'd. Ol MACHIMST AIEC AMC cu certificate lăudabile, şi o practică fundamentală tn această artă; de origină sLrein; caută ocupaţiune. Doritorii sunt rugaţi ase adresa la administraţiunea acestui ziar sub adresa Practicant. K ÎNCHIRIAT sCa“ dl” bescu Vodă No. 4. U a. PAP ABAT AVOCAT Str. Biserica Ieni No. 8 bis. 0 DOMNIŞOARA (MARMON- TEL) Dă lecţiunl de piano şi solfegiu dupămethoda Conservatorului din Paris. Ase adresa Calea Griviţa, 51. ALECU A. BALS AVOCAT Strada Dreapta o. 24 0 DOAMNA cflnd hmba france-să, engleză, germană şi musică doreşte a da lecţiunl. Avănd masă tn vr’o familie s’ar mulţumi cu o plată mal modestă. A se adresa la re-aacţiune. (168) D. R. RQSETYt AVOCAT Strada Romana No. St. PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 4 4 AVISIMPORTANT PENTRU Di A_ i«? V A aparut de sub tipar carte intitulata: TOALETA FEMEILOR care traLează despre Înfrumuseţarea feţei cu substanţe simple naturale, recomandate de higienă şi medicină. A-ceastă carte necesară orl-cărel doamne coprinde peste 100 reţete, decari se poale folosi cn succes pentru Înfrumuseţarea feţei, conservarea părului, dispariţiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnică atât acea veche cât şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparaţiunea lor şe poate face chiar lu fie-care casă, căci substenţele necesare sunt arătate tn mod cantitativ. Lipsa unei asemenea cărţi era mult simţită şi apariţiu-nea el.de astâ-zl, o facechiare a 11 prenumărată Intre cele d’ântlio cărţi de Higienă tn limba română. Cu acâsta doamnele vor fi scăpate de Întrebuinţarea apelor,-ahfieler şi şi pozilor, ce se găsesc pregătite tn comerţ şt cari tn genere nu fac de căt distrug faumuseţea naturală şi c&u-seazâ perderl ireparabile. Această importantă broşură eşităde sub editura librăriei Universale «ZACHARlA N1COLAU» din Ploeştl se vinde la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esemplarul. In Bucureşti de vânzare la Librăriele E. Graeve, I. Hai-mann şi Leon Alcalai. ATELIER MECANIC EiiiaMaism No. 59. — Strada lsvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu Pompe de loate «internele, Fftn-fj Ului dnppliqtie ni Rurue fonului, «anale (robinete) de tot felul Tuburi de frr, luciu ni plumb. Tuburi speciale neutru latrine si scurgeri cu accesoriile, sglieaburi de coborlre inodore, capace de hasn&le etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vase, socluri, aliusiiri hunei dr gradina, grilaje de îngrădit morminte, piluwturi, Tuburi pentru soudugc si rundelabrl. TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA (151) r«-- r «swJvuy^issavmvniM. m m i >■ i PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiazâ orl-ce mobilă sculptată şi nesculptata pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMFEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. REGIMUL DE LAN A AL PROFESORULUI DOCTOR «J A. E G E FI Recunoscut ca cel mai escelent MEDALIAT ACUM IN URM». DE J.RlUL MEDICAL D N LONDRA CU MEDALIE DE AUR Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi In lână curată de Cămilă, garantând contra râcelel şi a reumatismului. Delarăm că tiu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc în magasinul ATJX MULT CUNOSCUTA CASSA DE SCHIMB ADOLF HILBERGER ■ Se afla de aeum in Strada Srndrda No. 6 Face cunoscut că afară de transacţiunile obicinuitele mal ocupă cu cumpărări, schimb şi vânzări de orl-ce objecte ae Bijouterie, uzate precum: aur, argint si pietre preţioasa etc. * (169) 12.CALEA VICTOR I T2 VIS-&-VIS DE PALATUL REGAL 0" JAEGER W. BENGER'S Soehne STUTTGIRT. DE ÎNCHIRIAT 2S“mÎ|S Apostoli No. 42 cu douâ E-lagiurl aproape de Cheurl. Curtea loarte spaţioasă. Doritorii sâ se adreseze Calea Victorii No. 74. 160 OCliPATIlM Sî.Vîvîft căte-va ore libere, doresc a le întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — A se adresa la Oficiul de Publicitate «Ro-mdm'a» ts, Strada Academiei. Bucureşti. EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TBRWTOIUE DE FER SI MM - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI Se tnsârcinâzâ cu construc-ţiunl de turbine si mori cu pre-url mal reduse de cât acele in Vtena si Pesta. P R E Ţ D L Dnel mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 iei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnatorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete dâoauviile, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. LaFertâ-sous-Jouars. 113 M SFERT SI JIMETATE MILIOM! de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVICI No. 24, Str. Lipscani,No. 24 II! SE VINDE EFTIN III I îî Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita de această rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele mai fine qualităţl şi cu preţuri foarte reduse. Principalele articole sunt: mătâ-sâril, catifele, pluşuri, atlasurl, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare; şi'alte multe articole fine. II de mărfuri din magasinul 13-lui ION PENCOVICI No. 24, Str. Lipscani, No. 24 111 SE VINDE EFTIN 1!! ___________ 143 PRIMA FABRICA ROMANA DE K 1 F 1 R U M I S O bfiutura tăcută din lapte,care setntrebuinţeazăcumare succes In Rusia, Eni ustria si Elveţia, In contra boalelor de piept mai cu seamă, in contra ofticel. sEŞSm: Englitera, Austria şi Elveţia, tn contra boalelor de piept mai cu seamă, in contra ofticei. La O-desa şi lingă Samara pe rtui Volga, sunt stabilimente speciale undemii de bolnavi se vindeca prin KIFIR-KUMUS. Probeletherapeutice tăcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit că K1FIR-KUM1S este un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarhâe, Cathar de stomac acut şi cronic Cathar a intregului canal digestiv, Anemie, Scorbut, Şcrufuloara, Tuberculosa llomoroide, şi fiind mijlocul cel mai escelent şi nutritiv,are--**- --’ :-----— leaza r-1-1—= ---------- pofta ţeaza pentru laptarea copiilor slabi care ’nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiatitlţa d-lui LescianofT renumitul fabricant dinRusia s’a intlinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care ’l recomandam publicului. Calitatea Kifirulni făcut de casa Lekianoff este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. Lukianoff a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa Lukianoff se bucura asta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge caKIFIR-KUMIS este cei mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. lîexe. Depositul general actualmente se alia in Calea GriviţeiNo. 140. unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lănga rondul al H-lea unde a fost gradina jardin des fleures. Preţul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor fl scăzute. — In provincie 100 sticle 100 Iei, — 50 sticle 60 lei,— 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. MULŢUMIRE Prin aceste căte-va renduri, ma simt dator a mulţumi d-lui d-lui Fior Luchia-no/f pentru serviciul ce 'mi-a adus atât mie căt si familiei mele, care inlrebuintănd Kifir-Kumis, a constatat o uşurare si netăgăduită a suf rintelor ocasionatc de anemie. C'onstatin Petrescu-Condurata. (170) Tipograf. Bucureşti.—Typografia »Le Peuple Roumain», Strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro 1 ■ *