ANUL I No. 2C>6. ANTEiA EDITRJNE DUMINECĂ 12 (24) OCTOMBRE *8s6 Grioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE INCCP L* I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE i\ mctRKsri i La Al ministraliunei IU TiRli l'rin mandat*- poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. I\ STRHIUTITE: La toate offlciele |»»s-tale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru i an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACT1UNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU Grigork VENTURA Prim-redactor responsabil ANUNCIURiLE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢI* Pentru Orient la f'isLrn .lytneu, CnnsltinlmopU Karakey Iieimien Han, 10 Galata. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, nminciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia I.V PARIS: s.‘g.iseslejurnalul cu iSl'rst numerul, la Kioscul din rur Huutmartrr 113 ADMINISTRAŢIUNEA No. 3.—Pista Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE IMAPOIAZA 50 BANI UN NUMER VECHIU VIITOARELE ALEGERI O DOVADA MANEVRELE DLCAYALLRIE GAT TRAGE? SCRISOARE CĂTRE CITITORI ÎTENUL ItAltRATILU Mai runctloneaza jusliiln în tara roinnncasca? Si daca mai funcţionează : Când se vor judeca ncusatii «lin Kâmnicul-Yclcei |>e care guvernul caută se-i omoare prin relele tratamente în închisoare? Când se va termina instrucţiunea deputatului Orovcanti si n celor alţi implicaţi în atentatul de la 4 Septembre ? Când se va lua mcsiiri pentru a se pedepsi vandalismul eserci-tat contra ziarelor România, Tlnd^pendanceroumaine sl Epoca. Xu cum-va este porunca ca a-cesle afaceri se stea atârnate pena dupe alegerile Comunale? AFACERI COMUNALE împrumutul municipal de 16 milioane. Nu acrim aci nici pentru a face plăcere celor de la putere, nici pentru a polemisa cu dânşii, aceasta n’ar putea fi nici cea din urmă din grijile noastre. Cititorii, pentru cari se tipăresc zilnic cele 6000 exemplare ale a-cestul ziar, nu ne ar mai citi în ziua când ne am perde vremea se cântărim expresiunile violente şi apostrofele pasionate, cu cari suntem provocaţi la fie-ce moment. Toate acestea sunt frunze veştejite : vântul de toamnă le va mătura. Interesul nostru este se dovedim adevărul; interesul cititorilor no-şril este se asculte adevărul. Acum atenţiunea tutulor contribuabililor este îndreptată, cu drept cuvânt, spre viitoarele alegeri de la Comună, wumai câte-va zile ne despart de Întrunirea colegiului indirect pentru alegerea delegaţilor. Cu toate acestea, până acum, nu s'a pus sub ochii contribuabililor nici o dare de seamă asupra gestiu-nei actualului consiliu comunal. Situaţiunea aceasta este şi ilegală şi neînţeleasă. Este ilegală, de oare ce legea comunală obligă pe administraţia o-raşelor se publice pe fie-care an o dare de seamă de starea intereselor comunale (art. 41 din lege). Este neînţeleasă în acest sens, că apărătorii guvernului nu perd nici o ocaziune spre a se lăuda că au o administraţiune model. Ei bine, dacă lucrurile stau aşa, de ce le ţineţi secret ? Dacă finanţele Comunelor şi în special ale Capitalei sunt prospere, de ce nu le arătaţi şi nouă? Dacă administraţia comunală din cei din urmă patru ani a fost inteligentă şi fără cusur, de ce nu publicaţi darea de seamă? Astă-zl e prea târziu, chiar dacă v'aţi hotărî s’o faceţi. Când s’o citeşti, când s’o explici, când s’o înţelegi : peste o săptămână e se se aleagă delegaţii. * • * • In lipsa unei dări de seamă oficiale, e bine se amintim contribuabililor câte-va din actele consiliului comunal al cnpitateî; şi e cu atât mai bine, că se aude că mulţi din, actualii consilieri se hrănesc de speranţa se fie din nou aleşi. Intre isprăvile Consiliului actual este una care le predomină pe toate: contractarea împrumutului de 16 milioane. Condiţiunile în cari s’au împrumutat Bucureştii în 1881, întrec tot ce ’şî-ar putea închipui un om onest. Intr’o epocă când Primăria avea sub braţe două împrumuturi, din cari unul nu’l realizase încă complect, iar din cel alt raaî avea disponibili ver-o 2 milioane şi jumătate, administraţia edililor au visat la fericirile unul,nou împrumut. Lucrul s’ar părea de necrezut dar este aşa. Conversiunea din 1883 a împrumutului 80/0,contractat sub d. general Mânu, nu isbutise; trecuse, lucru de neauzit, mal bine de un an fără ca titlurile cele noul se poata fi plasate integral în public. Pe de altă parte, din împrumutul de 15 milioane contractat la Casa do Depuneri, Primăria mai dispunea de fonduri considerabile. Ce nevoe era atunci ca oraşul Bucureşti, a carul situaţtune liuuu-ciarâ încurcata fusese una din căuşele cari provocase caderea d-lui Cariagdi, se 'şi mal complice posi-ţiunea cu o nouă anuitate in aur de 840.000 lei ? Se esplic motivul. Dacă comuna nu ar fi contractat In Iunie 1884 aşa fără rost şi fără nevoe împrumutul de 16 milioane , atunci unul din directorii Băncei Naţionale—cel mai cunoscut dintre dânşii — nu ar fi avut ocaziunea de a face direct, pe faţă, şi în scris, pe samsarul ordinar şi se tragă sforile în tot tripotagiul a-cestuî împrumut. Abia se votase împrumutul de Corpurile legiuitoare când cunoscutul director şi organiză un |sindicat care se cumpere â forfait produsul realizării lui. In zadar se esplică atunci primarului, in zadar se raportă la consiliul comunal de către o conştiinţă dreaptă, că în interesul oraşului este de a se Împărţi realizarea împrumutului în mai multe rate depărtate una *de la alta, de oare-ce comuna n’avea nevoie se plătească dobânda la nişte bani pe cari nu’i putea utilisa de cât treptat cu săvârşirea lucrărilor de edilitate proiectate. In zadar se demonstra consilierilor comunali că este pericolos a angaja comuna la o nouă anuitate plătită în aur, de oare ce comuna contractează plata obligaţiunilor ei in hârtie. Toate în zadar. Nelipsitul Garada porunci consiliului se contracteze împrumutul pe mărci de aur germane şi consiliul se supuse. * * » Abia consiliul esecutâ primul ordin, când un al doilea îî sosi. Gel care obligase comuna se se împrumute pe aur, acelaşi samsar şi directorde Bancă veni peste două zile şi ceru se cumpere aurul resul-tat din Împrumut, de oare ce co- muna nu are nevoe de aur. Un j Sen», 23 Ociombre. al doilea ordin: consiliul comunal Ca respuns la nola Rusiei oare resping» raportul ministrului de interne, guver-erea somat se se pronunţe, sau se ( nu| zjM; parj a avea pretentiunea de a supune şi va merge Înainte, sau nu | Vfe VHieaadmiţăndconclusiunileministru- se supune şi va fi disolvat. Se supuse. Totul se petrecea pe tăcute şi în secret. Nici o concurenţă şi publicitate la cumpărarea â forfait a produsului împrumutului ; de asemenea nici o concurenţă şi publicitate la vânzarea aurului. Pe atunci agio oscila între 5.80 şi 8.05,peste câte-va luni ajunse 12 0/0. j Totuşi consiliul comunal actual | vendu 86 lei în aur contra 87.25 în hârtie. Când această desguslătoare situaţiune se dede pe fuţâ, cel ridiculizat de oficioşi că încurcă socotelile protestă la consiliu printr’un raport. Peste 3 zile, in adevăr,consiliul comunal era chemat se ratifice convenţia vânzării aurului. Pierderea era atât de colosală, tripotagiul era atât de vădit, ilegalitatea atât de flagrantă, protestul atât de concluant, în cât samsarul de la Banca speriat se temu ca nu cum-va consiliul comunal, deşteptat asupra afacerii, se reviă asupra vânzării. Atunci se întîmplâ ceva care ne inspiră şi milă şi durere. Primarul, care peste câte-va zile T vom vedea negreşit solicitând din nou mandatul Bucureştilor, semnă Duminică lui de interne, suntem fericiţi a constata că expresiunea de «atrocitate» întrebuinţată In prima voastră notă, e înlocuit tn cea d a doua prin «act de violenţă». Cât despre plângerile ce ar li venit din loate părţile provinciilor, guvernul, neprimind nici o reclamaşiune, vă roagă să arătaţi tn mod nominal caşurile tn cart s afl comis vexaţiuni, pentru a putea urmări şi pedepsi pe autori, In toată rigoarea legilor. Ilespunzănd la telegrama generalului Kaulbars, telegramă dată din llusciuk şi care spune că autorităţile locale aQ Împiedicat deputatiumle ruso-file deasepre-si ii La generalului şi facilitat pe cele contrarii, guvernul respunde comunicând raportul ministrului do interne, care constata că multe dcpulaţiunl au lâcul visitâ generalului pe totpercursul s60 fără nici o pedic&din partea guvernului. Eadevărat că alte deputaţiunl, poate mal numeroase B'aO presiulat asemenea pretutindeni; dar astă zi se ştie că autorităţile locale aii observat neutralitatea. Cu toate aceste afirmări, ministrul de interne spune că a deschis o anchetă minuţioasă şi că e decis a pedepsi pe culpabili cu severitatea legilor. M. Pctersbu fş, 22 Ociombre. Ziarele declară că ar dori ca ariicoiul de cri al Jurnalului de St. Petersbourg să lumineze mat muit opiniunea In privinţa cnsei actuale. Vicuu, 22 Ociombre. Frcmdenblatt aminteşte depeşa prin care Journal des D ce a remis’o generalul zilele astea d-lul stată că d. Carada imprimase, nun}** NekliudolT, pentru a se plânge de intri- j rolase 9‘ 6ătise tiUurI Penlru gele guvernului pe timpul călătorie! sale : leI 700,000 şi po timpul perioadei electorale. ‘ măi mult de cât cifra legală. 0 BUNA AFACERE D. Ilie Metz din Botoşani a adresat ministrului de interne o scrisoare, prin care ÎI istoriseşte cum d. general şi senator Pilat a fruslrat fiscul în profitul săO personal cu vro 69,000 lei. D-sa a-firmâ că ministerul de resboib a cumpărat tn anul 1884 de la d. general Pilat 80 vagoane grâa predat la gara Botoşani pe preţul de 1500 lei vagonul; iar în anul curent tot ministerul de răs-boiQ a cumpărat de la acelaş general-sen:dor alte 125 vagoane cu grâa pe preţul de 1900 lei vagonul. D. Metz întreabă în ce condiţiunl s’a făcut această cumpărătoare: prin licitaţie sad prin bună învoială. In localitate, predat la gara Botoşani, preţul cel mat urcat al unul vagon cu grâd pe timpul contractării din 1884 era de 1100 lei, în anul curent s’a cumpărat grâul cel mal superior 1550 lei; s'ad urcat col mult la 1600 lei predat la gară, curăţit prin cilindru. Ort cu socoteală dreaptă ne conduce dar la acest resultat: frustriire pentru tesaurul public cu 32.000 lei în 1884 şi un alt condeid de 37.000 leî în 1886, total 69.000 lei. Frumos câştig şi bună afacere pentru general! D. Metz cere un răspuns d-lul ministru de interne; suntem siguri câ nu’l va obţine. Şeful de cabinet al ministrului de interne a primit ordin să se ocupe de tiragiul «Epocel», iar nu de interesele fiscului şi ale contribuabililor. VIITOR ELEALEGERI Participarea oposiţiunei la alegerile comunale este decisă. Am zis erl, că această participare nu este de cât un Început. Se ne esplicâm. Cauzele principale care a făcut pe oposiţiune se părăsească tărîmul abţiuerei electorale cu ocaziunea a-legerilor comunale a fost următoarele : Mai lntâiu şefii oposiţiunei s’aâ gândit,cu drept cuvent,câ nu le era permis se lipsească o mare parte de cetăţeni de mijlocul d’a controla interesele locale ale oraşelor lor. In materie de alegeri curat politice, ca acele pentru corpurile legiuitoare, abstenţiunea poate fi legitimă, ea este o armă, căci a se abţine este adese ori a esprima nemulţumire şi neîncredere într’un regim. Lucrurile stau cu totul altfel când e vorba de alegeri comunale. In adevăr şi ele au partea lor politică, dar mat mult însă reprezintă gospodăria orăşepească, interesele cari privesc m#f d'aproape pe cetăţean. y Este şi ud alt motiv care a esercitat o oare-p*re influenţă asupra deci-siunpOuate de oposiţie. Ea voeşte 8ă vază până unde va merge sistemul de presiune electorală din care guvernanţii noştri! au făcut un princip de guvernământ. Alegerile comunale vor fi o peatră de încercare pentru intenţiunile guvernului In www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 12 OCTOMBRE privinţa libertâţei electorale. Se va vedea dacă regimul colectivist voeşte a curma calea pe care a apueat’o şi dacă va face şi cu această oca-ziune un simulacru de alegeri. Se trecem acumlaoaltăcestiune şi se esaminăm cum se prezintăsituaţiu-neatn ajunul luptei electorale. Dacă presupunem că alegerile vor fi libere, atunci este incontestabil că opoziţiunea va avea o mare superioritate. mai ales că In materie de alegeri Comunale nu poate fi vorba de mai multe liste de candidaţi. Fără Îndoială, opoziţiunea va întocmi o singură listă care va cuprinde pe reprezentanţii tutulor grupurilor o-opzante.Să Înţelege că pe o asemenea listă vor figura oameni de valoare. N'are cine-va de căt se puie nume ca acele ale d-lni Dimitrie Brătianu, Vernescu. General Mânu, Alexandru Lahovary, d Giani faţă In faţă cu un Radu Mihal, un Robescu şi alţii de acelaşi calibru şi nu va putea esita un moment cui din aceşti candidaţi se dea votul seu. Modul cum au fost conduse pănă acum afacerile Comunale, stare deplorabilă în care se află diferitele servicii de edilitate, proasta starea financiară a comunei Capitalei, toate aceste Împrejurări vor mări interesul cetăţenilor şi ’i vor Îndemna a se luptR pentru a aduce Sn capul afacerilor Comunale nişte bărbaţi oneşti şi iubitori ai binelui public. 0 altă superioritate pe care o va avea opoziţiunea, constă în ces-tiunile cari vor fi puse In joc cu ocaziunea agitaţiune! ce se va face pentru alegeri. In nici una din aceste cestiuni colectivitatea care înconjoară guvernul nu poate se abordeze o dis-cuţiune publică. Ce vor putea respunde guvernul şi partizanii sel când se va proba că mergem din deficit în deficit, că din puntul de vedere economic stăm reu, în fine, când cetăţenii vor vedea că convenţiunea consulară cu Germania, acest act de umilinţă şi de trădare, va fi primul proect ce se va prezenta Adunărilor la deschiderea lor ? Împrejurul acestei cestiuni seva concentra adevărata luptă. Tot sgo-motul pe care ’l-au făcutcolectiviştil cu atentatul lui Stoica Alexndrescu, toate calomniele şi acusările pe care le-au aruncat cu atâta neruşinare asupru opoziţiunei cu această ocaziune, n’au fost de cât un mijloc pentru a distra ge atenţiunea o-piniunei publice de la cestiunea convenţiunei consulare şi a asigura izbânda lor în alegerile comunale. S ar putea zice că colectivitatea a făcut din Stoica Alexandrescu un fel de drapel, un fel de pavăză. Lupta electorală care se va ivi pentru alegerile comunale va servi oposiţiei pentru a spulbera această pavăză compusă din calomnii mîr-şave şi de imputări nedemne. S. MANEVRELE DE CAVALERIE Marşul de resistenţă combinat cu serviciul de siguranţă şi explorare ce s’a efectuat de divisia de Cavalerie, a fost calculat a se face pe o distanţă aproximativ de 110 kilometre. La ducere aceasta distanţă a fos percursă In patru zile ; cea ce represintâ pentru fle-care zi cam numărul de kilometre ce obicinuit trebue să percurgă cavaleria In marş. La întoarcere Insă aceiaşi distanţă a fost percursă Ia două zile numai, ba putem zice Intr'o zi şi jumătate; cea ce constitue un adevărat marş forţat ce se poate asemana cu raidurile americane. Caii se aflaQ In celă mal bune con-diţiunl de antrenagifl, şi programul s’a realisat In modul cel mal fericit. Prima zi divisia a percurs In două coloane, şi cu reţeaua patrulelor întinse, distanţa de 32 kilometre dintre BuzeO şi Râmnic, la care mat trebue adăogat, pentru brigada cantonată In Lipia, încă vre-o 7 kilometre, depărtarea de la Lipia la Bucea. Din Râmnic la Focşani distanţa fiind de 40 kilometre, Generalul Creţeanu, pentru a menagia caii, decise a face două etape de marş, şi ast-fel divisia poposi In cantonamente 1n târgul Cu-culuî-Plagineştl şi prin bogatele sate de prin prejur. La Focşani ajunserăm a treia zi pe la ameazl; această zi se poate considera ca o zi de repaus având In vedere confortul de care trupa şi ofiţerii se bucurară In acest oraş.—Seara mal mulţi ofiţeri avură fericirea d’a fi Invitaţi la o improvisată serată dansantă In saloanele doamnelor Sideri,amabilele gasde ale generalului Creţeanu. Aceste petreceri aQ putut schimba părerile multor ofiţeri asupra vieţei de provincie, do-vedindu-le avantagil pe care adesea nici capitala nu le oferă. A patra zi, de vreme, sosirăm ia M&-raşeştl unde rămase In cantonament brigada Arion şi bateriile călăreţe, cele-l'alte două brigăzi împreună cu generalul şi statul săfl major urmând calea până la PădurenI, distanţa de Încă 7 kilometre. Aci d. Cincu, proprietarul moşiei, şi unul din cel mal avuţi proprietari din Moldova, In vederea sosirel divisiel făcuse pregătiri de recepţiune splendide. O masă de vre-o 70 de tacâmuri admirabil de bine servită, Întrunea săra In hospitaliera sa casă, pe cel mal mulţi din ofiţerii brigadelor cantonate In PădurenI, şi neobosita Îngrijire a graţioasei stăpâne de casă reuşi a rea-lisa un adevărat miracol- de bună rân-duială Intru toate, .Încântând prin a-mabilitatea sa pe numeroşii săi meseni. Masele o data deservite, se acope-riră de saltele şi aşternuturi şi sofra-geriile casei serviră de dormitoriQ a- celora cari nu mal aveaţi loc prin diferitele camere de culcat şi sofale ale casei. Ast-fel după o noapte de odihna, a doua zi, de timpuria. începurăm marşul de resistenţă care, pentru trupele din PădurenI, lnsumaO pentru acea zi un număr de 67 kilometre. Generalul Creţeanu. cel dântăiO călare, porni In capul divisiel dispunând ca aliurea se alterneze în trap şi pas sistematic pentru a nu obosi caii. Intr’adevăr seara când am sosit la Rtmnic, caii eraţi aşa de puţin obosiţi In cât am constatat că cea mal mare parte ar fi putut continua marşul per-curgând In acea zi întreaga distanţa de 110 kilometre. Aceasta nu este câtu şi de puţin o exagerare ; căci calul călăraşului este deprins cu distanţele mari In serviciul săfl ordinar. Oare călăraşul care din Olteniţa porneşte la schimb Sâmbăta seara pentru J a se presinta Duminică dimineaţa la casnrmă In Bucureşti, safl acela care de la Vişina, extremitatea judeţului Vlaşca, porneşte la Giurgiu, n'afi percurs oare o distanţă de câte trei, patru şi cinci poştii Intr’o zi, pentru a continua apoi a doua zi şi toată săptămâna un serviciO militar şi administrativ destul de greQ ? Şi condiţiunile de hrană şi îngrijire In care aceste distanţe se percurg sunt incomparabil de inferioare acelor In care se sflă caii In timpul unei concentrări de manevre. A şasea zi după plecare, trupele se retntoarseră In cantonamentele lor pe la amiazl. Generalul Creţeanu, de şi afectat de o patimă chronicâ de inimă, a surprins pe toţi prin uşurinţa cu care a Îndeplinit, mereil călare In capul coloanei, acest marş In total de 220 kilometre. Asemenea am'putut admira forţa de resistenţă a domnilor coloneii Arion şi Formac care afl eşit din această aspră încercare spie deplina lor onoare, dovedind tutulor că In lipsă de alt vrăjmaş el ştifl voiniceşte să 'şl biruiască vlrsta. Maică prea curată! exclama un sublocotenent, privind cu admirare la colonelul Formac, care abialşi domolea sburdalnica sa iapă, uite ce săiiturl! vezi ce eleganţă 1 ce vioiciune 1 Pre legea mea, să mă Îngropi, dacă nu e mal tânăr ca mine 1 Adevărul este ca tânăra generaţiune poate privi cu jind pe cea bătrână ; căci nu se ştie dacă o va putea egala măcar In vigoare. e.c i INFORMATIUNI Comitetul coaliţii a ţinut erl la 5 ore o importantă şedinţă. * Se confirmă ştirea că d. Ion Brătianu s’a dus la Berlin. Scopul călătoriei preşedintelui consiliului a fost se reia firul nego-cierelor ce fuseseră încredinţate d-lul Sturdza, de oare-ce acesta a făcut un fiasco complect în misiunea sa. tt Pruncul Român primeşte următoarea comunicare de la o persoană de Încredere ; Instrucţiunea cu fraţii Oroveanu este de mult terminată (cel puţin 15 zile). Judele instructor Însărcinat cu instruirea afacereî. pro-forma numai cheamă pe acusaţi la cabinetul seu din 8 în 8 zile. Fraţii Oroveanu sunt foarte mâhniţi vezend că, de şi nu sunt probe de culpabilitate, sunt privaţi de libertate. * tt Calmul ş» imparţialul ministru al Justiţiei pregăteşte permutarea încă a doi magistraţi de la Tribunalul de Ilfov; se aşteaptă pentru aceasta sosirea d-lul Brătianu. tt P. S. S. Mitropolitul Moldovii a plecat la Curtea de Argeş spre a oficia la sfinţirea bisericeî. tt P Românul de eri seară publică următoarele amănunte privitoare la Ştoica Alexandrescu; Stoica Alexandrescu suferă de urmările torhirelor ce’î s'au aplicat la prefectura poliţiei capitalei în 3 rânduri succesive : 1) prin aplicarea unei maşini, 2) prin bătae cu nuele, 3) prin bătae cu saci plini cu nisip. Cismarul supranumit Muscalu a-semenea a fost maltratat. Stoica a spus că a fost pus de fraţii Oroveanu, numai odată la Început, în urma crâncenilor bâtei şi torturi, precum a mârturit în continuu apoi că numai fiind-că a fost torturat a spus acel neadevăr. D-luî Pompilie Stânescu i s’a promis fune-ţiuni dacă d-sa va spune că fraţii Oroveni ’i-au propus se atenteze la viaţa primului-ministru. tt Ni se scrie din Tulusa că d-ra M. Assan a debutat pe scena operei din acel oraş, şi că a obţinut un succes strălucit. tt Eri seară la clubul Unirea sa întrunit redactorii tutulor ziarelor din oposiţie. DEPESI „HAVAS" Vicna, j22 Octombre. — ContrariQ depeşilor de sorginte rusească «Frem-denblatt» constată că nu poate fi vorba de anarchie In Bulgaria nici de eondi-ţiunl ce pot compromite ordinea sad pacea ţârii până la Întrunirea Sobra-niel. Guvernul bulgar a făcut .tot ceea ce erea obligat prin legi sâ facă, dar de acum Înainte, există pentru dânsul posibilitate de a ţine In seama dorinţele puterilor şi sâ se silească a stabili o bună înţelegere cu dânsele fără a se depărta de datoriile ce’I Impun Con-stituţiunea. Londra. 22 Octombre —Ziarele englezeşti presupunând un apropiat demers al Turciei, Rusiei şi Franţei, demers ce ar avea ca ţintă evacuarea E-gyptuluî, spun că Anglia nu poate e-vacua valea Nilului înainte dea fi îndeplinit cu totul sarcina sa. Paris. 22 Octombre.—«Journal des Debats ■ declara ca Anglia nu va reuş sâ sustragă afacerile Egyptulul de la justul control al puterilor interesate, şi ca ea tntârziazâ evacuarea cu speranţa ca complicaţiunile europene ce caută chiar ea a provoca, sad ca încurcăturile din năuntru ale Franciel sâ uşureze instalaţiunea el definitivă. CRONICA Cât trage ? Chestiunea de ziaristica pare ca are să ajunga acum o chestiune de cântar şi Vo-inta Naţionala de câte va zile se ocupa foarte mult, s6 ştie până la ce numfir se urcă puterea noastră. Necazul el vfizftnd cî tragem mal mult de cât dînsa, nu ne mirft câtuşi de puţin din partea neputinciosului ziar guvernamental. Mal întâiei mi se pare că discuţiunea e cu desfivârşire zadarnică. Toata redacţia iro-intei se compune numai de slăbuţul Xeno-pulo, pe când Epoca are la dispoziţie vre-o zece redactori; este prin urmare mal mult de cât natural ca un ziar cu zece colaboratori se tragâ mal mult de cât altul cu un singur director care conform tradiţiunelor colectiviste cumulează diferitele atribuţiunt ale unei întregi redacţiuni. Nu vreaQ se zic ca puterile d-lul director al Voinici Naţionale sunt cu desăvârşire sleite, dar trebue se ştie din experienţa ca devisa « Voeste si vei putea» e litera moarta In materie de... tiragio. Poate ca n’am Înţeles eQ valoarea cuvintelor ziarului guvernamental, poate ca nu me pricep sfi citesc între rânduri şi ca întrebarea; cât tragem? se referă nu la mani-pulaţia tiragiulul dar la calitatea lut. Se o luăm şi pe faţa asta, căci discuţiunea e nostima. In materie de cântar, precum ziced. Ma-iorescu în «Socoteala sa politica,»este bine sfi nu ne facem ilu ii nici asupra noastră nici asupra altora. Or care din noi, daca ne am hotărî sft ne aşezam pe un cântar, tragem ceva, unul mal mult, altul mal puţin, după greutatea fie cftiuia; dar d. Xenopulo se poate oare decide a concură în aceasta materie, fara se fie secundat de un colaborator de la putere? Negreşit ca nu 1 Acum terminând râfueala în privinţa a-cestor doue puncte, e bine se dam lui Cesar ceea ce aparţine lui Cesar şi sa mărturisim superioritatea adversarului nostru în alte materii de aceeaşi categorie. Ave Xenopulo! El e demn se poarte medalia de aur când e vorba se tiagâ clape şi se tragâ socoteli umflare consiliului de administraţie al redacţiei Voinţei Naţionale. Proba e făcută, aO mal paţit’o şi alţii. Consultaţiunl In aceasta privinţă se pot da la Românul. Zed. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» Dumineca, 12 Octombre 1886. Iubiţi cititori, Încep de azi o corespondenţă cu d-voastră- In fle-care Duminecă veţi avea In foiţa acestui ziar o scrisoare de la mine. Vă previn că n’am să fac spirit. In cursul unei săptămâni câte nu ne trec pe sub ochi, câte nu ne trec prin minte, chiemate şi nechiemate? In literatură, în politică, In întreaga manifestare a vieţei noastre de toate zilele, găsim In tol-d’a una lucruri interesante de observat şi de spus. Numai să nu ne impunem nenorocita sarcină de a face frase frumoase, cu vreme şi fără vreme. Voiu căuta sâ vă spuiu lucrurile o-meneşte, ca la nişte prieteni buni, cu cari mă cunosc de mult, şi cari n’afl nevoe să afle de ce forţă retorică sunt. Sunt o mulţime deţineri, pe cari retorica şi frasomania nu ’I lasă să cugete ’n tihnă. Eu cred că toţi oamen j ar seri bine, dacă n’ar fi împedecaţl de năzuinţa de a seri mal frumos de cât le e dat. In privinţa aceasta vom avea adesea prilej să vorbim mal pe larg. Autorlicul la noi e o boală răspândită. Pofla de nemurire, mâncărimea de condeifl e o patimă care scoate pe mulţi din minţi. Puţini trebue să fie oamenii, cu ştiinţă de carte, cari nu sufăr de această nenorocită rtie. Asupra acestui belşug de scrieri, vă mărturisesc, am cugetat adesea, şi ’ml-am dat osteneala să scriu din când In când câte-o Încercare de critică pe ici pe colea. Aveam şi efl iluziile mele Intr’o vreme. Toate s’or putea stlrpi, — nimic Insă nu vaisbuti să pue hotar prostiilor omeneşti. Nenorocirea e câ In toată această pusderie de scriitori, nu gâ-eştl două, trei talente, cari să te răsplătească de neroziile pe cari le înduri. Aşa e. şi nici că s’ar putea să fie alt-fel. Ge credeţi d-voastră, că Intr’o atmosferă ca a noastră s’ar putea desvolta şi ar putea trăi un talent adevărat? O Doamne! Dar Intr'o societate, în care trândăvia leneşe, linguşitoare şi vicleană, este mai bine plătită de cât munca cea măi cinstită şi mal inteligentă ; Intr'o ţară în care un ignorant palavragiii de uliţs, se târăşte pe brânci, ş'ajunge Intr'o bună dimineaţa să dispue de soarta unui popor întreg, într’un timp, în care un neruşinat spion al poliţiei se găseşte in mal bune condiţii de existenţă de cât un profesor de Universitate,... Intr’o ast-fel de ţarâ şi pe aşa vremuri, de sigur, un Emi-nescu nu poate trăi. Arta isvorâşte şi respiră din aerul ep otel, In care se naşte. Artistul este result&tul. sad mai bine zis, sintesa spi ritului general a! societăţii, în care trâeşte. Şi un genifl nu vine de cât atunci când e chemat. Ne ese din fabrică de cât marfa de aceea, care poate avea căutare. De alde Toboc şi de alde Ulmeanu se trag pe fie care zi In mii de exemplare, pentru-că asta e marfa care tn ziua de azi e In mare căutare. Fiţi pe pace, natura nu dă faliment... Ştie ea ce face. Vom avea jurnalişti ca Scupievski, cari să ne înveţe cum sâ ne iubim ţara, venetici, cari să se lngraşe din munca noastrăşi să ne insulte In casa noastră; vom avea politician) ca Dimancea şi ca Robescu, care să ne facă legi şi să ne fericească ţara; vom avea literaţi ca Fundescu şi ca Macedonski, cari să ne Înfrumuseţeze limba şi să ne lumineze Intru ale artei... O, vom avea, vom avea jucători pe frânghie, saltimbanci de bâlciu şi flaşnetari de uliţa cât veţi pofti, căci pe aşa fel de vreme, altă marfă nu se trece. Dacă lauzi cinstea tuturor tâlharilor, dacă ridici In slăvi talentele tuturor imbecililor, dacă te ’nchinl ia Înţelepciunea tuturor smintiţilor şi la distincţia tuturor oamenilor de rând, eşti Ve-niaminul preţios al timpului, mâna celui puternic se va pleca să te culeagă ca pe un juvaer din noroiul în care te tăvăleşti, şi toate fericirile, câte le visai şi câte nu le visai, ţi se aştern Înainte. Indrâsneşte să spui un adevăr, care să usture puţin penâzuroşil noştri des-poţl, ş’a doua zi, în mijlocul uliţiî, în vederea lumii întregi, oastea cneazului Moruzi, păzitorii liniştel publice, se vor năpusti turbaţi să’ţl spargă capul. Ce credeţi, iubiţi cititori, că generaţia care se ridică nu se va resimţi de toate acestea şi nu va trebui să se mlădie după calapoadele vieţii aceştia ? înţelegeţi bine cât farmec poate să aibă asupra tinerilor, cari deschid o-chil In lume, această fumoasâ perspectivă de a linguşijpe cei puternici, de a fi slugarnici şi tîrttorl, pentru a trăi bine ş’a câştiga cât se poate mal mult, muncind cât se poate mal puţin! Acel, cari mă cunosc, pot şti că am făcut şi eQ versuri Intr’o vreme, şi— daţi'mi voe să nu fiu modest când e vorba de versurile mele—In ciuda celor cari nu mă pot suferi, am isbutil să le fac bunişoare. Ia ’nchipuiţi-vă d-voastră, că In loc să’ml cânt simţirea şi durerile mele, m’aş fi îndeletnicit să cânt slava d-lul Brătianu, desinteresarea şi dărnicia regelui Carol, şă fac o epopee din avi-tejiile[1) Marelui Căpitan de la Plevna», să invont şi să descriu mila şi binefacerile palatului : văduvele ajutate, copiii crescuţi, săracii bucuraţi din banul Măriei Sale... Ce socotiţi, câ n’aş avea şi eu, In ţara mea, vr’o patru, cinci slujbe fără ocupaţii şi bine plătite ? Bez câte-va cruci atlrnate de gtt şi titlul de poet al curţii, care te face să al de zece ori mal mult talent, de cât ţi-a dat DumnezeQ !..■ N’am nimic din toatelaceste favoruri. Nu măpllng,— Şi m’a ferit Dumnezeu să rlvnesc la aşa ceva. Mă bucur de cea mat înaltă favoare, pe care o poate avea un om cinstit, In ţara lui, — aceea de a privi de sus şi de a'ml putea mărturisi,fără să roşesc, despreţul şi scârba ce o am pentru toţi parveniţii, pentru toate lichelile şi pentru toţi idioţii, cari se cred grozavi şi aQ aerul de a’şl face un merit din faptul că ştia să se târască ! Am ţinutsă văspuifl acestea în prima mea scrisoare, pentru ca să ştiţi cam în ce chip m’am obicinuit să pmesc lucrurile, şi să ’ml iertaţi tonul cam necăjit, ce-aş putea avea, din când tn când In viitoarele noastre corespondenţe. Aceia, dintre d-voastră, cari ar voi să'ml scrie, să fie siguri că le voiu răspunde, şi mă voiQ sili să 'I servesc, cu toată dragostea şi bună voinţa unul bun prieten. Mirmidon. www.dacoromanica.ro EPOCA — 12 OCTOMRBE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA“ Tlruglu 0.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurl şi reclame pe pagina III linia 2 lei. TKLGGKAHE IMN STREINATATE Berlin, 21 Octombue.— Cu ocaziu-nea întoarcerii împăratului, a cărui sănătate e mai mulţămitoare, ziarele publică articole de felicitare. Ziarul « Vossiche Zeitung» aminteşte că viaţa monarchului e strâtis legată de pacea Europeană ; pe cdnd intr'o altă eventualitate, ziua de rndine ar constitui un mare necunoscut. Tot cam in acelaşi setts ziarul«die Post» salută întoarcerea împăratului. Cu toată răcoarea dimi-nefet de toamnă bătrânul suveran s’a întors la Palat intr'o trăsură deschisă; pretutindeni a fost salutat cu entuziasm de mulţime. Londra, 21 Octombre.— Gazeta de «St. James» comunică că ambasadorul francez d. Wadington la reîntoarcerea sa in Londra, va face guvernului englez declaraţiuni, în numele guvernului lie-publicei, în privinţa continuării ocupa-ţiunei Egiptului. Se crede că o înţelegere complectă ar esista între Franţa şi Poarta şi ambele aceste puteri sunt sigure de concursul Rusiei in or-ce mişcare vor face. Se pare a se concrma că Franţa şi Turcia sprijinite dc Rusia vor aduce pe tapet cestiunea Egiptului şi vor pretinde Engliterii declaraţiuni hoiărdloare, cu privire la promisiunile deja făcute odată de cabinetul britanic relativ la evacuarea Egiptului. Intr ev orbirile repetate ale lui Rustem Paşa cu lordul Iddesleigh au avut de obiect aceiaşi cestiune. Solia, 21 Octombre.—Reprezentanţii de aci ai puterilor streine vor merge la Timova numai după constituirea So-branieî şi verificarea titlurilor celor cile şi cari va dura cel puţin două săptămâni. Din această cauză cestiunea alegerii principelui va încerca oare-care amânare. Prin sferile oficiale esistăpărerea că Marea Sobranie nu va accepta pur şi simplu abdicarea principelui de Rattemberg, pe motivul că alegerea fă-cdndu-se de către Sobranie, tot ea ar fi şi competinte a accepta sau nu abdicarea. Ziarul Nezavissimo-Bolgarie accentuează interesul rechemării principelui Alexandru şi adaogă că in alt caz s’ar găsi în faţa acestei alternative: sau u-niunea personală cu un alt stat balcanic sau proclamarea republicei. Pesta, 21 Octombre. — O scrisoare oficioasă din Viena către ziarul Nem-zet constată că cestiunea delicată şi a- F01ŢA ZIARULUI «EPOCA» 18 JULES MARY PRIETENUL RARBATILII (Urmare) Catherine Insă era acolo, ascunzân-du-se In mulţime. Şi de asta dată , ea nu privea pe Gilbert, care cu toate acestea nu era departe de ea, ci pe bărbatul săfi ! 1 se pârea în acest moment transfigurat. Talia lui robustă se distingea In mijlocul pescarilor. Fruntea sa lată, turtită la tâmple, pe unde începea în cinci punte regulate creţul său păr roşu, indica o voinţa energică. Fiecare din mişcările sale arătau, prin îndemânarea şi delicateţa lor, că adresa lui este egală vigoarel de care a dat probe. Nu era nimic, până la vestmintele sale de lopătar,care să nu ’I dea un aer straniii, un gust neprevăzut. Ochii săi scânteiad, o nobilă mândrie era răspândită pe faţa sa. Din fiinţa lui se degaja impresiunea de forţa şi bunătate. Catherine îşi închipui ca’I vede pentru prima oară, era atât de deosebit din cele alte zile 1 Ea întrevedea inima acestui om şi 'şl aducea aminte de tandreţele lui naive. 11 găsea chiar frumos ; obrazul său, de la căsătorie, de prinsă a Bulgariei care face din nou o- 1 biectul negocierilor diplomatice nu e ■ încă limpezită şi esistă temere că nu se va resolra In mod definitiv până ce nu se va alege un principe care să fie re cunoscut de către Puteri. Acestea nu se grăbesc a desemna un candidat, fiindcă însuşirile cerute şi înclinările de a primi tronul Bulgarii, precum şi speranţa de a dobândi recunoaşterea tuturora nu sunt întrunite de multe persoane. Precum Austro- Ungaria a făcut până acum obiecţittni asupra candidaţilor propuşi, uzând de dreptul sfii de veto ast-fel ar putea face şi alte puteri pentru alţi candidaţi. Din astă cauză Puterile păstrează o atitudine espectantă, care e cu atât mai comodă cu cât primejdia de o conflagraţiune nu esistă. Agentul Austro Fugar, precum şi cei l’alţi rcpresentanţi ai puterilor nu se vor duce în Timova, precumnu au fost nict înalte ocaziuni anterioare. Legalitatea alegerilor şi constituirea Sobranti fiind cest iutii interioare nu există ttici un motiv ca să se schimbe uzul de până acum. ŞTIRI MĂRUNTE Plecări si sosiri. Cu tronul ilc Vărcio-rova, afi plecat azi pentru a merge la Curtea de Argeş: dd. miniştrii Nacu, Fcrikidi şi generalul Angelescu, d. Courtoully, ministru Franciel, <1. Dr. Buscli, ministru Germaniei, Contele Tornielli, ministrul Italiei, d Horix, ministrul Belgian, d. general Budişteanu şi alţii. — A sosit tn Capitală d. Polilimos, director general al Penitenciarelor. • • * Inspecţie militară. D. general Cernat, camandantul Corpului II de armată, a inspectai azi jandarmii pedeştril. Moarte grabniea. Azi s’a condus la spitalul Filantropia o femee care voind se ia pământ de sub un mal, s'a surpat pe ea. Itez.ultat de concurs. Ailâm că la catedra de Higienâ de la şcoala Normală Carol I al cărei concurs s'a terminat aseară a reuşii d. Dr Urechie. * 9 Bătaie. Azi noapte doi indivizi bâlân-du-seln strada Zidari No. 14,şi-aâ produs mal multe răni. Unul anume Ganc Gligore mal greii rănit la cap a fost transportat la spitalul Brâncovenesc. Ni se comunică din ltusciuk, că d. Dr. Slunski, a fost numit agent diplomatic pe lângă curtea din Belgrad. Cu modul acesta relaţiunile intre Serbia şi Bulgaria sunt pe deplin restabilite. Aflăm cu o adâncă părere de reu, încetarea din viaţă a colonelului Constantin Blaramberg, socrul d-lui N. Filipescu proprietarul ziarului Epoca. Ţara perde în colonelul Blaramberg, un bun cetăţean şi un bun când el nu mal fusese pe mare, Îşi perduse roşeaţa,devenise palid, ; fruntea i se făcuse albă, mâinile asemenea, unghiele II eraţi îngrijite. El se lnobilise, în societatea femeiel sale. Ah ! cât de puţin seamănă cu acel pescar pe care ea 11 văzuse pe stâncile a-lunecoase de pe ţărmul de la Puys, cu picioarele goale In nişte mari pantofi, căptuşiţi cu nişte sdrenţe! Catherine nu era singura care ’1 admira. D-na Barbarain, era la câţl-va paşi Îndărătul el; tot îndărătul el era asemenea Gilbert şi Therese. Şi Therese, de când era acolo, privea cu ardoare pe salvatorul Reginei. Ea urmărea fie-care din gesturile sale. Ochii săi strălucea de o singulară lumina. Buzele sale întinse, păreau îngreuiate ; cele două mâini se închideau şi se deschidea maşinalmente şi res-piraţiunea sa adâncă îl ridica şi li laşa corsagiul. Ea asemenea vedea pe IIol-gan ast-fel cum era, mare şi modest. Şi în fundul immel ei încolţea această nelinişte: — Doamne, Doamne, ce să am eu? Pentru ce acest om ocupă gândirea mea? Şi din întâmplare, mulţimea mişcân-du-se de odată, separă pe Therse de familia sa şi o împinse aproape de Catherine.Ele se atinseră fără să se vază, atât erau de asborbite amândouă. In urmă Catherine văzând-o, tresări, să întoarse brusc, privirile lor se Încrucişară şi cât p'aci erau să scoată câte militar. Partidul conservator plînge pe un membru distins şi nestrămutat In principiele sale. Amicii lui şi societatea perd tn colonelul Blaramberg o individualitate simpatică şi înzestrată cu toate calităţile minţei şi ale i-nimel, cari făceau din defunctul un gentilom In toată puterea cuvântului. • O mare nenorocire a isbit pe d. Gr. G. Peucescu, directorul politic al Epocei. Una din ficele sale, cea mai mică, Zoe, tn verstă de 6ani, a Încetat din viaţă astâ-zi, dupe o suferinţă îngrozitoare de C luni. Cadavrul copilei se va înmormânta la proprietatea d-luî Peucescu, din comuna Săceni, judeţul Teleorman. 3 D-na Boltea ne trămite o întâmpinare la reclamaţiunea ce am reprodus In No. nostru de Vineri 10 Octombre. D-sa probează că punctele cele mai însemnate din acea recl&maţiune sunt neexacte. Aşa d-sa posedă certificatul asilului E-lena Doamna de şi în reclamaţiunea relatată de noi se zice că n’ar fi absolvit nici o şcoală. Şi între bărbaţi mai tot-d’a-una cei bătuţi la un concurs se plâng de parţialitatea examinatorilor ; se pare că la doamne lucrul ia proporţiunî mult mai însemnate. Citim în Romtnia Liberă : Linia ferată Bender-Reni, făcută în timpul resboiulul din 1876—1877, şi stricată de Ruşi în urma res-boiului, e restabilita din nou aşa că poate fi pusă în circulaţiune In ori ce moment. Podurile de pe a-ceastă linie sunt toate de fier. • Aflăm că guvernul are intenţiu-nea de a propune la deschiderea corpurilor legiuitoare un proect de lege care se facă posibilă numirea d-lui inspector general Dr. Teodori ca director al serviciului sanitar civil, post pe care ’i-a mai ocupat şi pe care a fost silit a i părăsi, ca ne-fiind compatibil cu mandatul de senator. Asemenea se va propune modificarea lege! care opreşte pe advocaţii stalului se facă parte din corpurile legiuitoare. • Contrariu ştirii răspândite că d. Plagino, ministru la Roma, a părăsit capitala, d sa se găseşte încă în Bucureşti de unde va pleca peste câte-va zile la postul seu. Mâine seară, Întrunire a colectiviştilor, la Galben. Intre alţii va vorbi şi d. Ciocanelli, care a fost un strigat. Emoţiunea Theresel fiind prea vizibilă, o trădâ, şi Catherine II zise aspru, cu o voce înceată: — Nenorocire ! La ce vâ gândiţi 1 Nu cum-va 11 iubeşti! Therese se clătina. Ceia ce ea nu ştia, Catherine lî spuse. Un moment ea rămase zăpăcită nu mal respira, nu mal auzea, nu mal vedea. In urmă mândră, cu fruntea sus, cu desgustul pe buze zise : — Puţin vă importă, dacă acest secret ar trebui să moară odată cu miile !... 11 iubesc f... puţin vă importă, pentru că d-v 11 trădaţi. In acest timp,ceremonia se termină. Jean Holgan se depărtează de bate! şi în mijlocul strigătelor de ura ! fără încetare repetate, Rerlhe-Calherine este lansat pe mare de către mateloţi. Seara, Jean Ilolgan reuni echipa-giul, la un sgjmotos banchet, unde a domnit o mare veselie. Banchetul sfârşit, echipagiul se duse la ţărm cu Holgan în cap. Soarele apunea şi pe orizont,munţii de nori, cu contururi bizare, erau incendiaţi de nişte flăcări aurii şi roşii. Cu cât soarele se lăsa, jocurile de lumină se preschimbaţi la inflnit; la baza dungilor mişcătoare, o linie lată de un albstru intens se desena, în mijlocul căreia două găuri strălucitoare, asemenea cu nişte ochi enormi de fiară sălbatică, deschise asupra imensităţei; o ceaţă de aur se întinse Îndată şi părea că ar vrea să desbrace de voalui impenetrabil, misterioasele splendori www.dacoromanica.ro şters din liste ca neposedând diplomă de inginer. • ÎL NI. kosjălnleeanu D. M. Kogălniceanu, cercând a explica la Galaţi inexplicabila sa atitudine politică faţă cu oposiţia şi guvernul, a zis că d-sa s'a despărţit de opo-siţie fiind-că aceasta n'a luat parte la alegeri. Aceasta este o flagrant» contradicţie cu anterioarele sale declaraţiuni subscrise şi date publicităţel. De va fi ne-voevom dovedi această contradicţiune, care din nenorocire nu e cea d'ântâiO în viaţa politică a d-lui Kogălniceanu. Am fi curioşi a şti cum d-sa 'şi-ar mal putea menţine chiar această întor-tochiată explicare, azi când opoziţia a luat decisiunea a lupta In alegerile comunale. Nu doară că soliciUm concursul nestatornicului om de stat în cestie, acest concurs părându-ni-se mal prejos de preţul la care d-sa 11 stimează, dar ţinem a stabili ca nu din cause ce se pot mărturisi şi explica d. Kogălni-ceauu 'şi-a părăsit locul sfiil din oposi-ţiune unde declaraţiunile sale formale şi solemne ar fi trebuit să îl fixeze. Azi deplângem trista posiţie în care d sa s’a pus ; căci de oposiţie pare s se lepăda, iar do guvernul d-lul Brâtianu este în imposibilitate morală d'a se mal apropia vre-o dată, tn urma atâtor jurăminte şi angajamente publice că nici în mormânt oasele sale nu ar putea sta alături ct. acele ale lui Ion Brâtianu. In loc d’a căuta a justifica prin ex-plicaţium nepotrivite părăsirea rîndu-rilor oposiţiel, ce nu îşi poate de cât sieşi imputa, d-nu Kogălniceanu ară face mal bine să dovedească că mijloacele d-sale de a combate actualul guvern sunt mal eficace de cât acelea de care se servă oposiţia pe calea ce urmează. — Căci în definitiv miezul imputărilor ce d. Kogălniceanu face opo-siei este c. nu are destulă energie în lupta sa co .tra acestui guvern, pe care d-sa nu mat găseşte destule cuvinte pentru a'l stigmatisaîn faţa ţârei. Doamna Maria Blaramberg; domnul şi doamna Edgur Mavrocordat; domnul şi doamna Nicolae Filipescu ; Prinţesa Alexandrina Ghica, născută Blaramberg; generalul Contele Dimitrie Mavros; domnul Nicolae Blaramberg ; Căpitanul Alexandru Blaramberg; domnul şi doamna George Gantacuzino ; domnul Grigorie Băleanu ; domnişoara E-liza Blaramberg ; doamna Zeneide de Prat, născută Blaramberg, au durerea de a anunţa incetarea din viaţă a soţului, tatălui, socrului, fratelui,cumnatului şi nepotului lor CULONEL-ADJUTANT în etate de 47 ani Şi roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii se bine-voiască a asista la ceremonia funebră ce se va săvârşi mâine Luni, 13 Octombre la ora 2 m. p. la locuinţa defunctului, Strada Batiştea No. 11, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şe ban-Vodâ. ale astrului în apusul sătt. Culori schimbătoare alunecai! pe luciul liniştit al mărel, cari treceai! de la roşu la galben, la violet, la verde, la cenuşii! dupe cum soarele se lăsH pe orizont. Nici un gromot nu se auzea. Un vânt răcoros adia, gonind înaintea lui o ceaţă groasă. Marea începea a se ridica. Un sgomot uşor se auzea produs de micele unde ce treceai! peste pietrele ce se rostogoleau. In timp de un minut o persistentă dungă luminoasă indica apusul, în urmă noaptea veni triumfătoare, coprinzând totul Intr’o tristeţe măreaţă. Berthe-Catherine era acolo legănată de fluxul mărel. Lopătarii se aşezară pe băncile lor, Începură sfi mişte lope-ţi le şi îndată, de pe ţârm nu se mal distingea batelul care, mallntâii! vizibil, aproape ca un punct negru cu linii nesigure, păru că s'a evaporat In întuneric. Ei trecură pe d’inaintea portului din Dieppe şi înconjură stâncile de laPour-ville, pe când câţi-va marinari ce aşteptau remorcherul le da chiote. EI înotau încet, şi batelul înainta fără sgomot, înaugurându-şi pe o seară minunat de liniştită,plutirea lui pe mare. La Început, când părăsiră ţărmul sub impresiunea copiosului banchet, ei râdeau cu toţii, erau de o veselie sgo-motoasâ. Ajunşi în mijlocul mărel ei deveniră încet încet tăcuţi. In urmă FJeuriot Începu să cânte un curios cântec ai cărui ritlim se unea cu ca- „DOINA4 Ziar artistic literal şi muzical, a reapărut de la 1 Octombre sub direcţiunea d-lui Ionescu-Gion. Doina va apare re gulat la 1 şi 15 al fle-carei luni. DOCTOR IN MEDICINA DE LA FACULTATEA DE MEDICINA DIN PARI* Are onoare a face cunoscut ca retntorcân-de-se In tara 'si a reluat orele de consulta-tiuni de la 1 pAna la 3, tn toate sitele, afara de Duminici si serbatori, Strada Cosma, 16. A SOSIT LA CAFENEAUA „UNION" CELEBRA BERE DE MUNICH D-RUL A. VIANU Dă consultaţ urni pentru boale de OCHI, URECHI, Şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară. Bncureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lături cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazi. l)R C. NULE k R. GAUSCl] AVOCAŢI 62,—str*. Stir*lDei Vodă,—62 Consultaţiunl 9—11 a. m. 4—6 p. m. DE ÎNCHIRIAT (dc Ia SI' Dumitrii amilul curent) casele din str. Academici Xo. 27 leuca Basca, compuse diu O camere. t>rajd. slopron sl alte dependinţe. A se adresa slr. Batiştea, 11. MARELE HOTEL REGAL Cel mal preferat de lumea aleasă- Camere şi apartamente avantagiate luxos. Preţuri moderate. Servicul foarte îngrijit. Sub aceiaşi admiristraţiune MARELE HOTEL UNION In centrul oraşului şi aproape do Palatul Regal, Ministere, Theatre şi cele mal importante caso de ComerciO. Arangial foarte convenabil cu pensiune saii fără pensiune. Preţurile foarte moderate. MARELE RESTAURANT UNION Bucătărie francesâ, romănâ şi internaţională. CAFENEAUA UNION Cea miii IVcqucnlaln din lineuresti CASA DE SCHIMB ALEL GR. mm & B. MĂRCII Strada Llpucani, \o. * B bl» Bucureşti, 11/23 Octombre VALORI Scadenţa cuponelor Tfirg lib curs mediu 1 Ap 1 Oc 1 Ap 1 Oc 1 Mai 1 No Ian 1 Iul Idem 1 MariSep 1 Ian 1 Iul FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 S 0/0 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. (rur. con) 0 0/0 Oblig, de 9tat G. F. R. 6 0/0 1 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1861 7 0/0 Impr. Openheim 1866 8 0/0 Agio împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 lan t Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem Idem idem 6 0/0 Idem Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fonc. Ur.din laş i5 0/0 Idem Obl. Cas. pens. fr. 800. Io 1 Mai No 91 1/2 94|l/2 881H 15 90 75 95 36 1033/4 87 1/2 ICI 93 84 751/8 215 denţa lopeţilor ce cădeau în valuri.*) Tăcând el, Holgan continuă. El avea vocea forte şi sonoră, de şi puţin ostenită. La aceasta oră Jean era fericit şi bucuria da vocel sale nu ştii! ce profundiml, ce stranii vibraţiunl. Se mira singur de el auzindu-se cum cântă. Fiind că era la cârmă, Jean vedea, înaintea lui, desenându-se Int'r’un mod vag lungimea stâncilor de la Pour- ville, în faţa cărora lopătarii staO cu spatele. El ocolind stâncile ascuţite conduseră mal lntâiu batelul în mijlocul mărel, revenind In urmă spre coastă. Şi cu totul aproape şi d’asupra lor, un castel, cu ferestrele iluminate, era fixat acolo ca un far. Dupe mare se deosebea o largă.galerie în care da uşa deschisă a unul salon şi terasa care ‘-'linta până la marginea slâ»cei ara inundată de lumina. Privirea pescarului se opri instinctiv asupra castelului..., (Va urma) *) Ah l comme elle est belle, la belle A notre jeune commandant I... Et bale, et hale! Et souque, et souque I Et vire, et vire I Et lof pour Ion Et ran tan plan 1 Pointe tes iunetes en belle Pour ja voir saillor de ravant,,„,j 4 EPOCA — 42 OCTOMBftE GALAŢI. HOTEL EKSTEIN, GALAŢI HOTEL EKSTEIN — GALAŢI — — STRADA MIH A I RRAVUL — Recomand Onorabil, voiajori Hotelul med nuofl construit şi mobilat, siiuat pe str. Mitial Brav (Cuza-Vodă, care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi tn centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preturile cele mal moderate. (167) GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI CĂRBUNI DE LIGNITA ri t- MARE ECONOMIE PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE. MEIDINGER, MASINE ETC. Cărbtni) de Ugnilâ se vinde cu tona sau 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU A se adresa la 0. Aiailtnr Strada Luminei No. ii BUCUREŞTI 1. I amilii strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI I». \ ntul Dyck Calea Grivitzei BUCUREŞTI. Pentru cumpărarea cu vagonii a se adresa la D-nu Malstols Gara Baicoiu. MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR Publicare limbistică săptămânală. Metodă pentru a învăţa singur rt scrie ţi a vorbi limba franceză. Subscripţiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două tuni l. n. 5. Se trimite după cerere un nume'r specimen contra 0,25 bani in mărci postate. A eţit de sub tipar No. 6 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STRADA DOROBANŢILOR . H°. 133 MAGAZINUL t). I. MARTINOVICIi No. 2, Strada Carol I, No. 2 , Recomanda onor. public asortimen- 1 tul sftfl de culorlcu las durabil. Aceste 2 culori se usucă foarle iute nedând nici w un miros şi c& sunt superioare acelor din streinâtate. - — Preţul : fi fr Kilogramul —- j l Co WMSJSESi \ | Are onoare da informa numeroasa sa Clientelă, jţ | că a deschis şi In £ BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 ţ jjo CASSA de CROITORIE^ I Care va funcţiona tn aceleaşi condiţiuni ca şi § #aceia din IAŞI. 182 2 î I CASA SPICQ VtHARK SI ÎNCHIRIAT DE P I A N U R I i DIN CELE MA! BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS | Aceste închirieri presintă deosebitul avantagifl, că,or-cft- g f; rul chiriaş care doreşte a cumpăra pianotnchiriet,se sor.o- $ M leşie banii răspunşl ca chirie, ca a conto preţului de cum- M l părare. 137 • H $ ^ v DE ÎNCHIRIAT ! ETAGIUL DE SUS $ CEL DE JOS AL CASSEI $ din î Strada Biserica Amzii No. 6 157 | ,^1 - | A M E A aparut de sub tipar carte intitulata: TOALETA FEMEILOR care tratează despre înfrumuseţarea fetei cu substanţe simple naturale, recomandate de higiena şi medicină. A-ceastâ carte necesară orl-cârel doamne coprinde peste 100 reţele, decari se poate folosi cn succes pentru înfrumuseţarea fetei, conservarea pârului, disparitiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţele prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnică atât acea veche cât şi cea nouă, oferâ cea mal mare garanţie de eficacitatea lor. Preparatiunea lor se poate face chiar In lle-care casft, câcl substentele necesare sunt arătate In mod cantitativ. Lipsa unei asemenea cârti era mult simtilâ şi apariţiu-nea el.de aslâ-zi, o facecbiare a Ii prenumăratâ Intre cele d'ânttio cărţi deHigienâln limba românâ.Cu acâsta d oarei; nele vor fi scăpate de întrebuinţarea apelor, alifieler şi şi pozilor, ce se găsesc pregătite în comerţ Ş* *carl In genere nu fac de căt distrug faumusetea naturală şi cau-seazâ perderl ireparabile. Această importantă broşură eşităde sub editura librăriei Universale «ZACHARIA NICOLAU» din Ploeştl se vinde la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esempiarul. In Bucureşti de vânzare la Librâriele E. Graeve, 1. Hai-mann şi Leon Alcalai. ATELIER MECANIC mmi No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu Pompe de tonte nintcmele, F'an-tdul d'applique ni llurne fontAui. t anule (robinete) de lot felul Tuburi de fer, luciu ni plumb. Tuburi speciale neutru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgheaburi de coborlre inodore, capace de Itasnale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vane, socluri, ubusuri bunei ilf ^ruiliint, grilaje de îngrădit morminte, pilusiiiri,Tuburi pentru soudagr si cnndclabrl. TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE OE BAI CPNOUCTE DE RPA (151) ^■BaBPBWBCTBUWBH^iaiyjJBSlWlluaHWWIff aewspwssswj*.^ PRIMUL ATELIER OE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. t collzul Slirbey- Vodă Efectuiazâ orl-ce mobilă sculptată şi nesculptatâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preturi esceptionale. Comandele se efectuează prompt după modele. REGIMUL DE LÂNA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER Recunoscut ca cel mal escelent MEDALIAT (CUM IN URM*. OE JtRlUL MEDICAL DIN LONCRA CU MEDALIE DE AUR 8ub-semnatil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi tn lână curată de Cămilă, garantând contra râcelel şi a reumatismului. bclarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc tn magasinul AUX 72. CALEA VICTORII 72 VIS-A-VIS OE PALATUL REGAL D*- JAEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART. Jil 11/ SOC ETATE DRAMATICA Sâmbătă lat t Octombre 1886 Se va representa piesa MÂNDRIE AMOR (LEMAITREDEFORGES) Dramă tn 4 acte şi 5 tablouri de d-nu Georges Oiinet. — Tradusă în tto-mâneşte de d-nu , *. Duminica 12 Octombre 1886 Se va representa piesa 1* UHU O \ Tragedie în 5 acte de I». G. Bengescu. • V -ao'rTV v. l-;.* • ty.’î. EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TURNATORIE DE FOI SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI _ __ Se tnsărcinâză cu construc- ~—■*A tiunl de turbinesi mori cu pre- Sr^* ţurl mal reduse de cât acele ®K r \ ain Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 30 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecuteazâ repede orî-care lucru de turnătorie safi mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentrn grajduri şi teascuri de vin etc. Mar*© deposit de fer, raiuri pentru vagonete d 6 c a vi v i 11 e, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. LaFertâ-sous-Jouars. 113 UN SFERT SI JHETATE MILION!! de mărfuri din magasinul D-lui ÎOIV PENCOVICI No. ii, Str. Lipscani,No. ii 1IISE VINDE EFTINII! Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita de această rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele mal fine qualitâ(l şi cu pre(url foarte reduse. Principalele articole sunt: mătă-s&ril, catifele, pluşuri, atlasurî, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantiily, combre, covoare; şi'alte multe articole fine. PRIMA FABRICA ROMANA DE KIFIR-KUMIS 0 băutura făcută din lapte, care selntrebuinţează cu mare succes în Rusia, Austria şi Elveţia, în contra boalelor de piept mai cu seamă, in contra oftice!.“La 0- , Englitera, Oi SFERT SI JIMETATE NILiOiV!! de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVICI No. ii, Str. Lipscani, No. ii IM SE VINDE EFTIN IM 143 desa şi lângă Samara pe rlul Volga, sunt stabilimente speciale undemil de bolnavi se vindecă prin KIFIR-KUMUS. Probelelherapeutico făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit că KIFIR-KUMIS este un escelent medicament pentru tratarea oronchitelor chronice Diarhâo, Catbar de stomac acut şi cronic Cathar a întregului ' ia mţj-stimu- icaza energia mimei şi a centrilor nervan scacie secrepunue canatului aigesnv, ridica pofta de mâncare şi lograşe cu siguranţa asimil&nduse foarte uşor, şi se întrebuinţează pentru laptarea copiilor slabi care nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiatiţi(â d-lui Lescianoff renumitul fabricant dinRusia s’a infiinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care 7 recomandam publicului. Calitatea Kiflrulni făcut de casa LekianofT este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. LukianofT a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliuluisanitar superior. In timp asa de scurt casa LukianofT se bucura asta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge caKIFfR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uese. Depositul general actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140, unde so primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lângă rondul al 11-lea unde a fost gradina jardin des lleures. Preţul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei,—25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. MULŢUMIRE Prin aceste cdte-va rânduri, ma simt dator a mulţumi d-lui d-lui Fior Luchia-noff pentru serviciul ce 'mi-a adus atât mie căi si familiei mele, care inlrebuinlănd Kifir-Kutnis, a constatat 0 uşurare si netăgăduită a suf rimelor ocasionalc de anemie. Constatul 1‘etrescu-Conduratu. (170) „_________ Tipograf. Bucureşti.—Typografia «Le Peuple Roumain», Strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro