DOUA ED1TIUNE ANUL I No. 264. vineri io (22) octombrf. i»3 Grioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP la I 8116 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O’AUNA ÎNAINTE I\ BITI RKSCI: La casa Administratiunei •X TVBti Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, ti luni 20 lei, 3 luni 10 lei. L\ STREI\ATATI'.i La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru i an 50 lei, 6 lum 25 lei. REDACŢIUNEA . No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA Grigork V E N T UR A Prim-redactor responsabil ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAT» Pentru Orient Ia EutUm Agency, Constuntinopl* , Karakey Deirmen Han, 16 Galata. Anunciuri pe pas'. IV, linia 30 bani. anunciurt si reclame pe pagina treia 2 lei linia I.A PtniN: se gustate jurnalul cu iSCenk numeral, la Kioscul din rur Siontinartre t I 3 ADMINISTRAŢIUNEA Ho. 3.—Piita, Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL &0 BANI UN NUMER VECHIU 1 )ltl POT Fl \CTI0\A! COMEDIA ATENTATULUI CUTITUL E LA OS! INTERVENTIUNEA TURCIEI „EPOCA" PRIETENUL BĂRBATULUI VADUVILE M \\\\ POT FL\CTI(IY\! D. Carp zicea într’ozi, in cameră, că guvernele sa răstoarnă !n doue moduri : Un guvern, mai ântăiu, cade prin voinţa alogâtorilor, prin o voinţă adesea-ori nelegitimă, câteodată prin o simplă fantasie a corpului electoral. Şi un guvern mai cade când e pus in imposibilitate d’a funcţiona. Ce Însemnează oare această expre-siune, ce adesea-ori o Întâlneşti in limbagiul politic, «ci un guvern nu mai e în stare d’a funcţiona 7» Noi credem că atunci când un guvern, din vina sa, a sleit toate finanţele unei ţerî, In cât, pe de o parte, nu mai e In stare se facă faţă necesităţilor budgetare, iar pe de alta nu indrâsneşte să ceară resurse noi; când un guvern nu mai poate satisface acestei cerinţe, ce se impune lntr’o monarhie, d a face se se respecte persoana suveranului şi d’aapâra principiul monarhic; când In cestiunile externe, un guvern a adoptat cutare politică, iar împrejurările au făcut se triumfe cutare politittă contrară; când un guvern nu mal e In stare se menţie ordinea publică; când el nu mai poate garanta liberul exerciţiu al drepturilor constituţionale, căci altminteri ar fi resturnat de la putere ; in toate aceste caşuri, credem că se poate zice că acel guvern nu mal e In stare d’a funcţiona, de oare-ce el nu mai poate satisface necesităţilor ce se impune or-cărul partid de guvernământ. Acel guvern nu mai poate face unei ţeri nici un bine şi nu’i mai remâne de cât a ceda locul unul alt guvern, fără ca pentru aceasta se fi intervenit vre-un vot al alegătorilor, fără ca ţara se se fi rostit In contra lui. Daca acesta este adevăratul înţeles af cuvintelor: «un guvern nu mal e fn stare d’a funcţiona», apoi putem afirma cu siguranţă că guvernul actual a şi sjuns In situaţia d’a nu mal putea funcţiuna. Acest adevăr să poate constata in toate direcţiunile: Finartciarmente, guvernul merge cât se poăte de reO. Toate expedientele, fără a uita chiar Tăişurile tn scriptele publice,au fost întrebuinţate de densul. Budgetul a ajuns să fie echilibrat când de ministrul de externe, care porneşte spre acest scop In străinătate se ofere streinilor cate o concesiune, când de ministrul lucrărilor publice, care pune se se voteze emisiuni de rentă, în aparenţă pentru lucrări ce nu se esecutâ, In realitate pentru a echilibra budgetul. Bine înţeles că aceasta nu împiedică pe guvern se înfiinţeze şi impoâite nuqi. cşre la urma urmelor produc tot deficituri. In cestiunile economice, guvernul Actual nu mai poate negocia o con* venţiune cu o putere oare-care, fără j ca acea putere se reclame clausa ( naţiunii celei mai favorisate zicând: «D-voastrâ sunteţi aceia care aţi a-cordat cutare şi cutare concesiuni Germaniei. Angliei, Olandei. De ce nu ni le acordaţi şi nouă? Cerem a fi trataţi pe un picior de egalitate.» In cestiunile externe, guvernul a găsit mijlocul d’a se pune in această situaţiune ne mai auzită: a fi rău cu Rusia, din cauza demonstraţiunelor ostile ce a înscenat in contrâ-I spre a fi plăcut Germaniei, şi tot o dată a fi rău cu Germania, din cauza slugărniciei prea afară din cale ce a arătat acestei puteri, in cât guvernul german a Început se simţă câ asemenea amici zeloşi îi fac mai mult reă de cât bine, câ Începe a fi deochiat prin ţară şi câ un curent puternic a început a se crea în România spre a resista tendinţelor de absorpţiune a elementului german. In intru, guvernul d-lui Brâtianu este în imposibilitate d’a guverna cu actuala Constituţie şi este necontenit silit să calce prescripţiunile cele mai esenţiale ale Constituţiei ca se se poată menţine la putere. Nici libertatea alegerilor, nici li-bertateu întrunirilor, nici libertatea presei nu pot exista sub guvernul actual, căci in zioa când ar laşa alegerile libere, a doa zi el ar fi răsturnat de la putere. Intru cât priveşte monarcbiaT de o mie de ori am spus’o; tronul nu poate fi pus de actualii consilieri al tronului la adăpostul atacurilor celor mai violente. In adevăr, cum ar putea satisface acestei necesitaţi, ce se impune ori cărui guvern, d’a apăra persoana suveranului şi principul monarchic, nişte oameni cari necontenit au conspirat în contra tronului, cari au lacut tentative d a răsturna monarchia spre a proclama republica la Ploeşti, care au opus Regelui Garol candidatura colonelului Dabija etc. etc. Ei bine, nu credem să existe în lume un guvern onest, care, fiind pus în situaţiunea guvernului actual, vezend câ nu mai poate se facă nici un bine ţârii sale, ci din contra, in toate cestiunile fiind angajat şi compromis, se nu recunoască câ ii este cu neputinţă d’a merge înainte într’un mod onorabil şi se nu cedeze de bună voe locul seu, altora necompromişi, fără chiar ca se fi intervenit un vot ai camerii ori nişte alegeri defavorabile. Un guvern insă fără ruşine, ca guvernul d-lui Brâtianu, pricepe In alt mod formula : «guvernul nu mai este in stare d a funcţiona.» Numai atunci când nu va mai avea un ban In visterie, când funcţionarii neplătiţi, pe mai multe luni, să vor pune in grevă,cum se întâmplă câte odată în Turcia; când puterile străine vor refusa d’a mai avea relaţii cu noi, prin intermediarul unui guvern neonest în raporturile sale internaţionale ; când guvernanţii de azi vor fi făcut şcoală, şi când In diferitele puncte ale teritoriului,de la Verciorova piuă la Itzcani,seva proclama o mulţime de mici republici ca aceia de la Pio-eşti; când contribuabilii vor refusa d’a mai plăti nişte imposite cari nu servesc de cât a produce deficituri In budget şi escedente in punga milionarilor regimului, atunci poate va recunoaşte şi guvernul actual cânestepus in imposibilitate d a mai putea funcţiona.» Daca ţara compteaJă, pentru a scăpa de guvernulactual,eael se cază de la putere prin forţa evenimentelor, ca el se se retragă în faţa imposibilităţii materiale d'a mai putea funcţiona, atunci se fie convinsă că un desastru o aşteaptă, căci un guvern ca acel al Colectivităţii, nu să va deslipi de putere de cât o-dată cu ruina ţârei, după un faliment sau o catastrofă oare-care. N. F. Itu-.eiiik, 21 Octom. L’n ziar diu Rusciuk, tntr’un violent articol contra generalului Kaulbars şi contra Rusiei, semnat ded. Zaharia Stoia-noll', unul din principalii autori al revo-lupunil din Piliporol şi leaderui partidului intransigent anti-rus, povesteşte drama groaznică ce s a sevârşit la Dubniţa In ziua alegeri,or. Cele două partide în-câerându-se şi parlisanil Rusiei fiind cel mal puternici se aruncară asupra deputaţilor Grenoi&rofV şi ZogrofV. Cel d’ăiitâia fu Înăbuşit şi tăiat fa bucăţi; cel dai doilea du pe ce a murit i sa sdrobit capul cu lovituri de oupt. Subprefectul bimitiofl ţi profesorul Papu-cinski au fost asemenea umorîţi şi corpul ior tăiat tu bucăţi şi apoi aruncat tu rid. Dupe ce a semualal.&eesle grozăvii, d. Stoiaiioll tratează pe generalul Kau.oara de rnăce ar infam. llusciuLt20 Octombre. Generalul Kaulbars a plecat la Sofia. Ştim căopimunea genera.ului asupia si-luaţiunei e poaimistă şi ca numai speră mult ca să se poala pune c păi eonii iotului fără o intervenţiuue mlîitara. Cu toate acestea ei i’-nl crer'c că după sosirea sa la Solia, Bulgarii vor Înţelege pr.mrjunie situuşiunii şi nu vor urina părerea partidul ui tnlrai,sifcent. Generalul considera ca ţaraesle lu complecta auarcliie, şi ca guvernul actual,cu ' cea mal mare nuua-voiuţa, ar li neputincios să restabilească erarctua şi disciplina lu armată, aă liniştească spiriLle, să urmărească ziarele ce insulta pe geueral şi se Impedice pe funcţionarii de provincie a Comite nişte acte de care ar U victime supuşii ruşi sau partisauil ruşi pretutindeni, dupe nota ce a adresat o generalul Kaulbars erl guvernului. Se crede ca Adunarea se va intruui la 27 Uctombre dupe cum s a anunţat şi dacă s ar Întâmpla o schimbare iu atitudinea Bulgarilor, aceasta s ar lace dupe deschiderea Adunam. Ticna, 20 Octom. 8e citeşte tn Noua Presta Libera: Pare că dinlr'uu schimb de vederi Intre cabinele resullă că se vor opri la expedientul următor: A se abţine de la ori-ce declara* raţiune asupra validităţii saO invalidităţii alegerilor, pentru a Impăciui pe Rusia. Se speră că se va ajunge la un arang a-ment Intre St. Pelersburg şi Solia, nieua* giând susceptibilităţile ruseşti, şi mal cu seamă depărtând lu mod dehmtiv realegerea prinţului Alexandru de Batfemberg. St. Pelersburg, 20 Octom. Ziarul Nouveau Tempt atacând mereu regenţa conclude: «S’afl se va supune Rusiei sau Rusia va şti să facă prin forţă ca să lle ascultată.» Berlin, 20 Octombre. «AUgemeine Zeitung» semnaleazâo oare care schimbare a opiniunii fu Bulgaria, care pare a fi dispusă să sufere un cabinet Zankovist. Adrianopjl, 20 Octom. Ştiri din Filipopol anunţă câ pe timpul nopţii de Sâmbătă spre Duminică, poliţia acestui oraş a procedat la arestarea principalilor şefi al partidului rus. Nu se ştie locul unde au fost conduşi. .Consulatul Rusiei ar fi fost păzit de trupe chiar In timpul nopţii. I*aris, 20 Octombre. «Journal des Debuta» spune că s’a făcut o Învoială Intre cele 3 imperii pe basele următoare : «Rusia nu va ocupaBulgaria, dar Austria şi Germania nu vor recunoaşte nici regenţa, nici alegerea prinţului fără consimţimentul Rusiei, lăsând astfel aeestel din urmă puteri, iniţiativa a-legeril. Londra, 20 Octombre. Generalul Macpherson,comandantul tru* pelor englezeşti tn Birmania, a murit. UN RESPUNS Voinţa Naţionala, în numărul său de eri, ne contestă tiragiul nostru. Ca răspuns li facem propunerea următoare: Se se numească o comi-siune compusă de delegaţi ai tuturor ziarelor capitalei, care să verifice de visa tirajul, expediţia, vânzarea şi bilanţul Epocel. Dar tot de odată aceiaşi comi9iune să verifice tirajul, expediţia, vânzarea şi bilanţul Voinţei Naţionale şi resultatul verificărilor să fie publicat in ambele foi. Primesc confraţii noştril ? CUTITUL E LA OS ! Necontenit auzi zicftndu-se de unii câ între multe defecte ce ne atribuesc nouă Românilor, este ca mal toţi facem politică, sustrâgtndu-ne ast-fel de la ocupaţiunele noastre. Acest defect ni-1 atribue mai cu seamă guvernanţii căror, acum ajunşi la putere, le ar plăcea ca Romlnii (afară de iei) să nu mal facă politică, spre a 'şl putea face treburile In familie, nedivulgaţi de nimenea. La această acuzare ce ni se aduce putem lesne răspunde. Nu Însemnează a face politică când cetăţenii ce din nefericirea lor sunt ocârmuiţl de regimul actual, se tlnguesc şi strigă In contra relei administraţiunl a ţărei, In coutra pârtmirel de care este însufleţită, generalminte vorbind, justiţia sub actualul regim; magistratul lu genere, alara de puţine escepţiunl, a a-juns actualmeute, unu mal putea raţiona; argumentele juridice ort cât de convingătoare ar ti ele nu mai sunt ţinute lu seamă când este vorba ca primul ministru voeşte a protege vre-un favorit. Nu Însemnează a face politică când orăşenii din Alexandria se tlnguesc Iu coutra lui Kiriţescu pentru faptul ca ln mod arbiti ars’aupus taxe pe strugurii ce aduc oamenii lu oraş. Nu însemnează a face politică faptul că mal mulţi locuitori ducându-se ia Turnu spre a vedea pe cei arestaţi, ’i-au găsit bolnavi şi bătuţi de poliţie, denunţlnd prin presă aceste fapte. Din toate acestea şi multe altele ce le putem cita ca esemple, deduceai următoare concluziune: Faptul că locuitorii diferitelor judeţe se pllng In contra relelor regimului actual, aceasta nu însemnează câ et fac politica, şi câ numai din punct de vedere a spiritului de opoziţiune fac aceste plângeri. Aceste tânguiri făcute de locuitorii diferitelor judeţe, Însemnează un lucru, câ oameniior ajungdndu-le cuţitul la os, servindu-mă de zioâtoarea Română, el aCt crezut şi cred Încă ca singurul mijloc pentru a se tlngui ln contra regimului este press. O cestiune Insă rămâne nerezolvită de noi şi care cade In sarcina regimului actual a o rezolvi; ea este următoarea : ce vor face, sau ce vor trebui să faca toţi aceşti locuitori ce se tlnguesc ln contra regimului actual, prin presa, când se vor convinge câ plln-gerea lor nu este ascultată de cel ln drept şi căruia constituţia II dă dreptul a remedia răul. Rezoivirea acestei ces-tiuni o las asupra aceluia căruia II va cădea respunderea în cazul când locuitorii asupriţi şi a căror plângeri prin presă nu ad fost ascultate, vor recurge la alte mijloace spre a se face ascultaţi. {Lupta) C ii. I) II ide seu* COMEDIA ATENTATULUI Instrucţiunea afacerel Stoica-Alec-sandrescu pare a fi într'adins neglijată de magistraţii datori a o termina. Ţara întreagă aşteaptă lumina In această afacere care numai complicată nu poate fi. Dar pentru interese politice, scumpe colleclivităţe!, simplicitatea ei nu poate fi mărturisită. Cu ori ce preţ trebue ca faptul Iul Stoica-.Vlexandrescu să fie ln legătură cu comploturi Întinse, să aibă ramificaţiunl ln oposiţia întreagă, să se găsească complici, şi complici de frunte ; căci aşa a apucat d'a insinuat primul ministru Brâtianu vorbind din balcon către naţie, şi daca n’ar fi cum a zis, atunci d-sa ar rămânea de minciună către naţie, şi curat calomniator către oposiţie. D’acea fie care vede câ este absolută necesitate ca atentatul lui Stoica-Alec-sandrescu să nu fie un fapt isolat şi de o natura simplă. Iaca pentru ce instrucţiunea Întârzie, iacă peutru ce ea va întârzia şi poate nici o data nu va fi terminata; căci, de cât să iasă Coleciivitateade ruşine,mai bine se vor face lucrurile muşama. ln vremea aceasta, nişte presupuşi complici,probabil victime a îmaginaţiu-ueiGolectivitaţei surexcitate.stauînchise, la secret, ne putând mărturisi,Cea ce probabil voeşte instrucţia caei să mărturisească, de oare ce acelea n'a existat; lumea aşteaptă se afle ln ce consta tn realitate acei faimos atentat din care colectivitatea a crezut a'şi face un piedestal de popularitate, ear oposiţia calomniata aşteapU ca dreptatea «6 I îasa ia lumina. Mai eaio şi ua alt motiv pentru Întârzierea acestei instrucţie— Alegerile Comunale. liur’auevăr, daoad'acuma s ar vedea ca acel atentai, care s a speculat ln-tr’un mou aşa de neruşinat, se reduce la nişte proporţium cu totul neînsemnate, ce ar mai putea zice Colectivitatea cu ocasia alegerilor Comunale 7 Ce tema puternică de declamaţiuui contra oposiţiei, perduta 1 Nul Uuorabilui d. Oroveanu va sta închis până când vor trece alegerile. Secretul atentatului va rămânea nedivulgat; căci altmintrelea d. Oroveanu, pus ln libertate, ’şi-ar răsbuna In alegeri laRimmc, unde sebucurâde mare influenţa, şi colectivitatea 'şi-ar perde calul săli de bâtae cel mal puternic. Noi credem ca onoarea magistraţilor Insârcinaţl cu instrucţia acestei afaceri este direot interesata ca ea să se termine cât mai curând. U. S. BULETINEXTERI0B IN TERVENTIUNEA turciei S'a observat câ ln nota prin care cabinetul din Petersburg declară că consideră alegerile din Bulgaria ca i-legale, nu se atinge puntul cel mal Însemnat care, din punctul de vedere internaţional, ar putea să atragă dupe sine nulitatea alegerilor, acela al par-ticipârel Rumeliei la Marea Sobranie. Era firesc ca Rusia să nu ridice a-ceastâ cestiune, căci unirea Bulgariei cu Rumelia a făcut parte din stipula-ţiunile tratatului de la St. Stefano şi numai dupe stăruinţele Angliei la congresul din Berlin, s’a mânţinut Rumelia orientală ca provincie turcească. Dar, cu toate acestea, diplomaţia rusească a isbutit să ademenească pe Turcia ca să intervie In calitatea el de putere suzerană. Depeşile de aseară ne anunţă câ oadban-Efendi este Însărcinat să întrebuinţeze toată influenţa sa pentru a face ca regenţa să fia binevoitoare faţă cu Rusia. Mai important este câ Sublima Poartă a instruit pe delegatul el să facă şi un raport a-supra operaţiunelor electorale şi vali-dităţel alegerilor. Acest demers al guvernului otoman este primul act do «uaeranitate pe www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 10 OCTOMBAE care 11 Îndeplineşte Turcia de când a fost răsturnat principele Alexandru de Battemberg. Nu se poate tăgădui că, ast-fel cum staQ lucrurile, interven-ţiunea Turciei, chiar diplomatica, In Bulgaria, are o mare Însemnătate. Ea este puterea cea mai direct intere-, sală şi cea mal autorizată pentru a interveni. Cesliunea este d'a se şti In care sens esercită ea drepturile sale de suzeranitate î Dacă va voi să se pună pe tărâmul aplicărel stricte a decisiuni-lor conferinţei din Constantinopol, a-tuncl ar trebui să considere ultimele alegeri ca nule. Căci, precum am zis erl, dacă s'ar admite ca deputaţii Bulgariei şi al Ru-meliel să voteze Împreună pentru alegerea unul principe, s'ar da prin a-ceasta o sancţiune definitivă unirel ambelor Bulgarii. Nu e dar de crezut că Turcia să Întrebuinţeze Înrâurirea el contra pro-prielor sale interese. Mult mal probabil ne pare ca Sublima Poartă va voi să se folosească de această ocaziune pentru a reveni la situaţiunea creată prin tratatul de la Berlin. Rusiei 11 convine o asemenea combinaţiune, căci atunci Îşi va lua iarăşi rolul de protectoare şi de liberatoare a Bulgarilor punând tn joc toată puterea ei pentru a obţine unirea ambelor Bulgarii. Ea va putea zice Bulgarilor: «Vedeţi că n’aţi putut ajunge la îndeplinirea aspiraţiunilor voastre naţionale, prin sprijinul Angliei. Tot ce s’a făcut prin revoluţiunea de la Filipo-poli şi prin sângele vărsat In răsboiul cu Serbia, este anulat, fiind-că aţi lucrat fără concursul med. Numai Rusia poate fl adevărata protectoare a popoarelor slave din peninsula balcanică, către dânsa trebue dar să întoarceţi privirile voastre, căci ea poate să vă susţie prin fapte şi nu vă va părăsi precum a părăsit Anglia pe principele Alexandru de Battemberg.» • Atunci să va putea Întâmpla ca poporul bulgar, văzlndu-se amăgit ln speranţele sale cele mal scumpe şi pus ln pericol d’a vedea compromisă marea operă a unirel naţională, sâ'fle silit să recunoască că nu are altă scăpare de cât d’a să arunca ln braţele Rusiei. Aceasta va fi urmarea firească a politicei şovăitoare a Austro-Ungariel şi a atiludinel egoiste adoptată de Anglia ln afacerile Orientale. V. CRONICA EPOCA! Era noaptea Întunecoasă ; alba lună nu lumina, căci dacă ar fi luminat, precum zice poesia populară, noaptea nu ar fi fost Întunecoasă. Cerul era noros, stelele lipseao de acasă, din c&nd tn când fulgerul arunca o lumină care te Înspăimânta, atmosfera era grea, se simţea un zăduf mare ; furtuna se apropia. Neliniştea nu era numai tn aer; ea pătrunsese până tn fundul inimel tutulor locuitorilor capitalei noastre. Al fi crezut că este ajunul unul 11 Februarie neisbutit. Consiliul de miniştrii, convocat In grabă, lucra ln permanentă. Regele părăsise castelul Peleş şi venise in Bucureşti; prefectul politiei lăsase Vila regala spre a dormi la prefect ură.din când ln când sosea acolo câte un călăreţ care ’l aducea ştiri proaspete şi apoi pornea tn goana mare. Armata era concentrată : călăreţii adăstau cu carabinele încărcate şi săbiile încinse ; artileriştit aşezaţi lângă tunuri pregăteau muniţiile de râsboiQl Prăvăliile erau mat toate închise, trecătorii se grăbeau să se întoarcă repede la casele lor; oraşul semăna unul imens cimitir. In vremea aceasta, un necunoscut trecu pe Calea Victoriei, furişindu-sa pe lângă ziduri ca se nu fie vezut; ajungând tn dreptul tutungeriei din fata grădinet Episcopiei, intră In debitul regiei şi ceru un pachet de tutun. Luă pachetul. Îl plăti, resuci o ţigareta făcând semnul cruce! pentru că ln loc de pae nemerise tutun. Apoi, aprinse ţigara şi dupe ce privi cu înduioşire pe debitant li şopti câte-va cuvinte la ureche, tmpreunând mânele parcă s'ar fi închinat la Hristos. Debitantul lipi degetul arătător pe buzele sale şi-’I şopti: «Urmeazâ-mâ!» Trecură amândoi, prin mal multe camere, eşiră tn curte, apucară la dreapta, la stânga, ear la dreapta, ferindu-se ca se nu fie vezuţl şi apoi intrară tntr’o pivniţă de cinci zeci metrii adâncime şi o sută de metrii lungime. Debitantul ridică o peatrâ, şi scoase din-tr'o groapă o coala de hârtie tipărită,format numârul zece, o strânse In şase, o ascunse tn alte tret-zecl de colt albe, o închise tntr'o cutie de oţel şi o dete necunoscutului ln schimbul sumei de cinct-spre-zece bani. Apoi adaogă : «Jura că nu m6 vel trăda!» Trecătorul jură. eşi ţinând comoara sub braţ şi porni spre locuinţa sa. Dar poliţia veghea ! ’ Cavaleria şi artileria sosiseră la trap pe piaţa Episcopiei. Îndată ce comandantul oastet concentrate zări pe necunoscutul In cestiune, dete comanda pregătitoare : «Sabia’fara!» care fn-semnează: «Sabia afară !» In curând urmară şi comenzile: «Pentru ataci Marş! Marş! Baterie foc!» Oştirea se repezi asupra necunoscutului trecător; săbiile 11 străpunseră, ghiulele !l loviră'şi'l preschimbară tn praf. Cutia de oţel plesni, cele tret-zecl coaie de hârtie alba se făcură cenuşe, iar tn locul unde fusese nenorocitul se găsi coala de hârtie tipărită. Criminalul cumpCrase.... Epoca ! Max. DINTRO ZI INTR’ALTA APRECIERI âSUPRă CPERII D LUI N BLARAMBERG Lumea Învăţaţilor continuă a se Întrece ln aprecieri plineţde elogii simpatice ln privinţa importantei lucrări istorice a d-!ul N. Blaramberg: Schiţe asupra itistilufiunilor României. D. Dr. Schenck din Berlin a scris autorului spre a solicita de la d-sa dreptul de a traduce In limba germană opera sa, pe care o califică de măreaţă. D. Jules Simon. membru al Institutului, Senator etc. a adresat d-lut Blaramberg următoarea scrisoare: Paris. 2 Octombre I8S6. Domnul meii, Al bine-voit am trimite un exemplar al «Incn-cârri d-tale comparate asupra lnstituţiunelor României». Ar fi trebuit să’ţl mulţumesc de mult. Vă rog a crede că această întârziere provenea din lipsa mea. Am părăsit Parisul de patru luni şi numai asta-zl am regăsit cartea d-tale ln mijlocul a o mulţime de altele ce mă aşteptau. Ast-fel, domnul meu. mi găsesc primit la mine de prieteni. Mă voiU grăbi de a citi cu interesul ce meriţi, fi acela ce'mi inspiră ţara d-tale. Bine-voiţl a primi asigurarea sentimentelor mele celor mal distinse. Jules Simon. I). Ch. Beudant, decanul facultăţii de drept din Paris, şl arată tn acest mod mulţămirea şi recunoştinţa sa pentru primirea operil ln cestiune : Domnul meii, ticole pline de laude pentru prinţul Gr. Brâncoveanu. Contesa de Paris a însărcinat pe dama ei de onoare, contessa d’Har-court, să presinte condoleanţele ei prinţesei Brâncoveanu. Rămăşiţele mortale ale defunctului vor fi transportate In ţară peste trei luni,când va fi gala cripta ce se pregăteşte la moşia Brânco-veniî. * Ministerul de resbel a luat hotărârea d’a construi un manej sistematic, la şcoala de aplicaţie. X Azi dimineaţă s’a întrunit, la clubul conservator, comitetul executiv al partidului liberal-conservator. X D. Ciocaneli, fost inginer al Capitalei, a fost şters de Curtea de casaţie dupe listele comunale, ln care se înscrisese cu dispensăde eens,rfânâ când uită prin gard ca prin geam. lana văzu; muri ş’inviă, şi ne mal putându’şî stăpâni durerea alergă tn casă, să trlnti pe pat, clatină din cap şi zise c’un glas dlrjl: —Aşa? aşa? aşa? bine! bine! bine! Pe la miezul nopţii Iana se sculă binişor de lângă Irina, să îmbracă, trase ivârul uşii cu dibăcie şi să duse drept la gardul care o despărţea de Ghira. Măsură ce măsură, de colo până co'o, să zici c ar fi fost o stafie tn mijlocul tâcerel ş'a Intunereculul, apoi când să încredinţâ bine care era partea gardului ridicat de alde Ghira, Începu să zmulga pleture întregi, şi glfuind de o-bosealâ, să restea ca şi cum ar fi bătut pe cine-va: — Na,dacă e aşa 1 na! na! nai Până tn Duminica Floriilor, una rupând o parte, cea l’altâ zmulgând alta, Intre cele două ogrâzl nu rămase de cât parii groşi, uscaţi şi înşiruiţi d’a lungul ca dinţii unul peptine rar şi nemăsurat de mare. Nu le mal rămânea de cât să'şl pue foc caselor. Şi cine poate să spue câtPîidâ prin glnd omului la necaz, atunci când i-adoarme sufletul şi i să răvarsă fierea? de la Vrancea. (Va urma) \ www.dacoromanica.ro EPOCA — 10 OCTOMBRE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlragiu 6,000 de foi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei. ocaziune la asemeni plângeri cari desconsideră autoritatea şcolară, şi am dori ca să se deschidă o anchetă asupra concursului de lucru de la şcoala centrala de fete din Bucureşti şi Cra-iova. mmm iih streratate Berlin, 19 Octombre. — După cum spune o depeşă din Paris a ziarului «Kreuzzeitung» relaţiunile franco turceşti s’ait restabilit tu modul cel mai cordial de când cu frumoasa primire ce ’l s'a făcut admiratului M ar (pi e sac. Cu această acasiune s’ar /i obţinut o apropiere intre aceste doui puteri cu privire la cestiunea Egipetulul. Bruxelles, 19 Octombre. — Cnirea fracţiunilor liberale din Bruxelles, despărţiţi din anul 1884, pentru a lua parte la alegerea diputafilor din 28 curent s’a putut obţiunc intr’o şedinţă deosebită a cotnisiunel a 17-a. D. Guillery a fost propus de candidat de către ambele fracţiuni liberale şi ast-fel triumful e asigurat. Din această causă domneşte mare grijă prin sferele clericale. Contrariu tuturor contra-asigurărilor ziarelor clericale nu se ştie încă dacă Regele in persoană va deschide la 9 Noem-brie sesiunea Parlamentului. l*nris, 19 Octombre.—Se credea că cu ocasia îmormAntărel apărătorului Strassburgulni, generalul Chrich, se va face o dernonstraţiune înaintea statuei «Strassburg». Alsacienii s’au mulţumit insă a scoate in linişte pălăriile cAnd au ajuns in faţa statuei. Pe bulevard un bărbat a strigat: «Jos Boulanger». .Mulţi mea s’a aruncat asupra lui şi ’l-au bătut până 'l-a sângerat. Poliţia ’l-a sărit in ajutor şi ’l-a scăpat, la care el a res-puns că are dreptul d’a striga «jos cu Boulanger» şi că a făcut-o fiind-că ministerul de resbel n’a fost nici represen-lat la imormdntarea apărătorului oraşului Strassburg. Ziarele de seară aduc iarăşi ştiri nemulţumitoare despre sănătatea împăratului Wilhelm. Cracovia, 19 Octombre. — hur’o corespondenţă din Var na a ziarului «Czas» se critică deplinul fiasco al mistuitei generalului Kaufbars, care din cattsa atitudinei sale nedibace şi fără tact atât în relaţiunile diplomatice cât şi însele sociale pe timpul voiagiului seu prin provincie,a fătul ca relaţiunile Bulgaro ruse să fie încordate până la extrem. ŞTIRI MĂRUNTE Sosiri si plecări. D. N. Fleva a plecat la moşia sa Băneasa. — D. E. Stălescu, ministru de just ţie a plecat azi cu trenul de Vărciorova. — D. Lupu Costache, prefectul de Co-vurluio, care venise to Capitală, s'a reîntors la postul săd. —Cu trenul de Wrctorova au plecat azi dimineaţă, d. general Budişteanu,comandantul divisie din :ărgevişte, şi d. N. Bi-hescu, vice preşedinte al Senatului. — D. general Teodori, a plecat azi la Tărgovişte pentru a inspectA serviciul sanitar mi itar din acea localitate. * Consiliu Consiliul comunal să adunat aseară. 9 • Inutigurarea scoale! normale. D. Slurza, Ministrul Cultelor şi instrucţiuni publice, valpronunţa un discurs la deschiderea şcoalel normale de tnvCţătorl urbani. 9 9 Audiente. D. general Fălooianu, şeful marelui stat major, a plecat la Sinaia, unde va fl primit de M. S. Regele. * 9 9 Ucidere de contrabandist. Azi noapte guardul comunal postat aproape de bariera Călăraşi, a traseu revolverul tntr’un contrabandist ce voia sc Introducă spirt. 9 9 Inspecţii. D. general Cernat, comandantul corpului H de armată, a inspectat azi regimentul 3 de infanterie. ILTI1IE IXFOKHlTil In întrunirea de azi a comitetului opoziţiunei s’au luat ultimele dis-poziţiuni pentru participarea opo-ziţiunil la alegerile Comunale. • Negocierile pentru încheierea u-nel convenţiuni comerciale cu Rusia întempinâ oare-cari greutăţi. Punctul asupra căruia s’au ivit dificultăţi este pretenţiunea guvernului rusesc, în privinţa importului petroleului. • Aflăm că d. 1. C. Urâtianu nu va veni săptămâna aceasta in Bucu-cureşti şi căîntoreându-se din strei-nătate se va întâlni cu M. S. Regele la Curtea de Argeş. % Pensionarii se plâng câ plăţile la casa pensiilor se fac foarte neregulat. De câte-va zile casierul nu vine la orele regulate, şi pensiona- rilor li se spun* se vie altă dată ' căci nu sunt bani. Doamna White, soţia arabasado-j rului mărci Britanii la Constanti-nopol, care se află în Capitală, va pleca Marţi la Constanlinopol. • Coinisiunea franeo-română pentru încheerea convenţinneî comerciale s’a întrunit azi la Ministerul Domenielor. Azi s'a ţinut la ministerul de Interne un consiliul de miniştrii în care s’a discutat instrucţiunile de dat în privinţa viitoarelor alegeri comunale. • MM. LL Regele şi Regina vor părăsi Sâmbătă Sinaia cu un tren special. De la Kitila MM. LL. se vor dirige spre Piteşti fără a mai veni în Capitală. MM. LL. vor descinde la primarul din Curtea de Argeş unde s’au preparat apartamente. Se asigură că sfinţirea bisericel Curţei de Argeş va avea negreşit loc Duminica viitoare M. S. Ilegele însoţit de prefectul Palatului şi adjutantul de serviciu va pleca din Capitală Sâmbăta cu tren special. ULTIMA ORA Londra, 21 O.-tombre.— Ştirea despre misiunea lui Gadban Efendi, însărcinat a sfătui amânarea convocării a-dunăril şi sprijinind ast-fel pe Rusia, a produs o mare sensaţiune în cercurile noastre politice. Times nu crede în succesul misiunii lui Gadban. «Daily News» sfătueşte pe Bulgari să aleagă un prinţ cât se poate de iute. Viena, 21 Octombre.—«Noua Presă Liberă» vorbind despre amestecul Iul Gadban Efendi, se întreabă dacă Turcia voeşte a face să valoreze drepturile sale tocmai în momentul tn care numai Rusia doreşte intervenţiunea sa. Acelaşi ziar se îndoeşte de veracitatea ştirii trimese din Rusciuk, care spune că Austria ar fl consimţit la o o-cupaţiune rusească. El vede mal bine în această ştire o manopera născocită spre a intimida pe Bulgari, şi aminteşte declaruţiunile d-lulTiszaîn astă privinţă. După Tagblatt Rusia va propune ca candidat la tronul Bulgariei pe prinţul George Maxilianovici Romanevski, duce de Leuchtenberg, care a plecat din St. Petersburg peutru a se duce la Berlin şi în alte capitale. SI. Petersburg;, 21 Octombre. — Journal de St. Petersburg spune câ scăderea ce s’a produs de curând a-supra fondurilor ruseşti nu este justificată, căci afacerile bulgare nu sunt de natură a turbura pacea Europil. Toate cabinetele recunosc drepturi'e incontestabile ale Rusiei şi nimic nu face să ne temem că cestiunea nu se va resolva în mod paclnic. Guvernanţii bulgari cunosc voinţa Rusiei, şi trebue să sperăm câ vor recunoaşte necesităţii» situaţiunil. Nu ştim ce mijloace va întrebuinţa Rusia, dar ştim că ea posedă destule garanţii în privinţa succesului săli final, pentru a nu avea trebuinţă sfţ se agite şi să preci-pite evenimentele._____________________ THEATBLL VVTIOWL SOCIETATEA DMBATiC» Astă-tl Joui la 9 Octombre 1886 l-a Bepresentaţiun» a piesei SOCRATE SI FEMEA SA Comedie tn versuri, Intr’un act de Theo-dorede Bau»Iile.—Traducţiune de d-nu G. Slou. SULLIVAN Comedie în 3 acte ei V oda,— 62 Consultaţiunl 9—11 a. m. 4—6 p. m. BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—8 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. MasajiU sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia hlgianioa 1 Bae abur..................2.50 1 Bae de putină ou şi fără duş» . 2.— medicamente................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin !.— BAI DE ABUR Sl DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală oonform prospectului._________Direcţiunea w-siijMâUsTsnm.——■«-nim——i» nr IICKI 7 II DC MOŞIA badulesci, UL V lUZ. A M L 20 minute dep&tare de Gâeştl, rvând pământ arabil, livede, vie, pădure de exploatat, han moară case bune. Doritorii se vor adresa sub-scrisulul chiar la moşie. Mcolae lonescu. CASA DE SCHIMB ALEL GR. I01SCII & B. M\RC(J Strada Lipscani, Na. 1S bia Bucureşti, 0/21 Octombre VALORI Scadenja cuponelor Târg Ud curs mediu FONDURI DK STAT ROMAN RenU rom. per. 1875 5 0,0 1 Ap 1 Oc « Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc P» 1/4 Renta rom. i,rur. oon) 6 0/0 1 Mai 1 No 88 ODlip tle stat C. F. R. 6 0/0 1 Iau 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 186» 7 0/0 1 Marlbep — Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 lan 1 Iul — Agio 15 75 ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE Impr. oraş Bucuresci 5 O/o Idem idem din 188» 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 1 lan 1 Iul 75 1 Mai 1 No 85 — 88 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 O'O 1 lan 1 Iul 1033/4 Idem Idem 5 o/0 idem *7 \ » Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem H9 3/4 Idem idem 6 0/0 Idem y* 3/4 831/4 751/» Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fonc.Ur. din laş i5 0/0 Gbl. Cas. pens. fr. 800. 10 Idem 1 Mai No 215 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 17 JULES MARY • (Urmare) Plecându şi frumosul săO cap palid, Catherine începu să plângă din nod. Ea era atât de slăbită şi atât de mult se clătina pe picioare în cit Gilbert trebui s’o ţină în braţele sale. Şi ameţit, mişcat, el îl sărută rlnd pe rlnd ochii şi părul. — Taci. murmură el, taci, ştergeţi laorămile. Ed nu pot să te văd plîn-glnd, de ce teteml tu ? Nu’ţl-am spus eu că te iubesc mai mult de cit pe or-ciue In această lume ? — Mal mult de cît pe or-cine ! Afară de mama ta, sora ta şi Regina, cărora tu nu voeştl să le strîng mâna. — Ge doreşti ca să fac pentru a ţi proba ? — Nimic. — Revino pe la mama, ca şi în trecut şi uită tot. Ea stete puţin la îndoială se glndi şi zise: — Nu, nu primesc. Tu vel fl, mal curînd sad mal tîrzid, coprins de aceeaşi scrupul. Void mal veni pe la d-na Barbarain, dar mal rar, plnă cînd void înceta cu totul, cînd void putea, fără să ’I deştept vre-o bănuială. Ed n’am nici amor propriu, nici orgolid. O alta ar fl Încercat să învingă resis-tenţa ta, din vanitate. Ed, din contra, cred că tu al dreptate ca să mă depărtezi de al tăi. Aceasta ar fi şi mal bine, ’ţl mărturisesc. Tu vezi cît 'ml eşti de scump. Nu void regreta de cît un lucru, acela c» te void întîlni mal rar. Adio, scumpul med, dacă void mal sta aşi comite o imprudenţă şi ed ţin prea mult la tine pentru a nu fl bănuită Adio, iubeşte-mă şi void fl fericită. VI. Jean Holgan era foarte preocupat de eâte-va luni. El dăduse să se construiască, cu cheltuelile sale, un bâtei pentru scăparea celor ce se vor îneca şi aştepta cu o mare nerăbdare ca acest bâtei să fie gata pentru a ’l boteza cu nsmele de Berthe-Catherine, pe care e 11 alese din amorul ce avea pentru fica şi soţia sa. Botezul nu trebuia să preceadă punerea lui pe apă de cât cu eâte-va minute. Acest bâtei era un dar x el îl făcea foburgului Pollet şi trebuia în acea zi să fie sărbătoare pentru toţi pescarii şi marinarii. Berthe-Catherine, încă la fabricant, se termină. Holgan cheltuise pentru el jjo mulţime de bani şi Gilbert, constructor foarte abil, îngrijise pentru perfecta construire a batelulul. In ziua inaugtfrsrel, tjt Polletul era pe ţărm : pescariS, femeile şi copii lor. Şi de la Dieppe venise asemenea o mulţime de lume : mateloţl, soldaţi, ofiţeri. Mulţi din marinarii din împrejurimi venise să salutepe Holgan ; cu-noştead toţi, cel puţin din nume, pe eroul dramelor In care el fusese dese ori amestecaţi. Pentru ca batelul trebuia să poarte numele săd, Catherine era obligată să ia parte Ia această serbare. Ea ştia de altmintrelea câ Gilbert va veni impreunâ cu mama şi sora sa. Ast-fel câ ceia ce primise ia început ca o sarcină, devenea acum o plăcere: era o ocaziune mal mult, pentru ea, de a 'şl vedea amantul. De fle-care parte a batelulul, ce era ancorat, se alinia echipagiul compus din patru-spre-zece mateloţl, îmbrăcaţi cu cămăşi de lână, cu vesta descheiată la piept, cu pantaloni de pânză cerată de o coloare de pământ galben, având în cap curioasa lor pălărie numita surouât, asemenea de pânză cerată, care le acoperea ceafa şi care nu avea borduri, toţi erad nerăbdători, cu membrele robuste, cu feţele roşite de soare şi de vânt. EI purtau frin-ghiele şi alte instrumente ce trebuiad pentru pornirea batelluul. Pe peptul acestor curagioşx oameni strălucead medaliele lor, pentru ca nu era nici u-nul din el care să nu fi înfruntat furtunile, nici unul care să nu se poată glorifica c’un act de devotament. Fleu-riot făcea perie din echipagiu. El era acolo rezemat Intr'o lopată; micii săi ochi cenuşii nu pârasead un minut, pe salvatorul, pilotul, pe Jean Holgan în sfârşit, pentru câ el voise să comande acest balei şi toţi, la auzul acestei, hotărâri, îl primise cu bucurie. Nu e el cel mal robust, cel mal valoros, cel mal demn? Jean era îmbrăcat ca şi cel-alţl, nu se deosebea de cât prin înalta sa lali». Latul săd piept era garnisit cu medalii- Lipsea numai una. a-ceia a Reginei. Un surâs de satisfacţie rătăcea pe buzele sale şi ochiul săd blând căuta pretutindeni pe nevasta şi copila sa, pe carl'voia a le vedea mal de aproape, şi pe d-na Barbarain, Therese şi Gilbert. Pescarii PolletuluJ se grămădiseră tn urma şi mulţimea era atât de mare în cât cu gred se putea găsi cine-va. Tăcerea era solemnă. Câte-va femei plângead, cu capul lăsat In jo3, unele pentru că prevedead că poate vor fl şi şi ele scăpate!.... altele pentru că ’şl aducead aminte !.... Clerul sosi, se sui în bâtei şi îl boteză cu numele de Berthe-Catherine, în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duch şi aiasma aruncata In patru părţi, atunci când mateloţil îngenunchiară ca şi cum D zed, care porunceşte furtunelor, trecea pe d’asupra lor, sfinţeşte batelul şi dă acelor care se sue în el încrederea şi credinţa care ’l fac să Îndeplinească bravele lor fapte. Atunci strigate frenetice de ura eşiră din piepturile mul-, ţimel şi se auziră până In fundul foburgului, repetând numele pescarului Holgan. El 11 primead ca p’un fid care se întoarce dupe o lungă absenţă. «Holgan L... Jean Holgan!» Era un formidabil strigăt de orgolid, şi de en-tusiasm.... «Holgan 1... Jean Hollgan 1» Şi pâlăriele de pânză galbenă şi bonetele albastre cu pompon roşu, sburad în aer. «Holgan ! trăiască Holgan 1» El, nemişcat, sta în picioare ascultând strigătul acelor inimi cari bâtead în acelaşi timp cu a Iul. El nu zise nici un cuvânt şi ţinea încă în mână pălăria sa, care ’şl-o scosese când preotul bine-cuvânta batelul Berthe-Cathe-ritie. In urmă, el ridica capul de odată. Unde este nevasta sa? Pe ea el voia s'o vază, căci el el voia să se adreseze acest triumf; el ar fl voit sfi TI mpărtâ-şească probele de afecţiune ale acestui mic popor, ei ar fl voit, dacă nu a 1 spune, cel puţin a’l da să înţeleagă : « Auzi tu cum mS aclamă ? Vezi cât mă iubesc? Dacă tu eşti regină prin frumuseţea ta, ed sunt un mic rege prin curagiul şi devotamentul mâd. Noi avem fle-care puterea noastră.Sunt ed aşa dar atât de vulgar şi atât de mizerabil în cât tu să nu poţi a mă iubi ?» Aceasta bucurie ’l-a fost refuzată. Catherine pu se vedea. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — KTOCTOMBRE A. 0. CIPSER & C. KRAFT Str. Poliţii 5, Dudeicu 4TELIER ME( \M( UE PREdZIlAEÎ fabrica ŢU’NK DE TELEGRAF SI MICR0TELEPH0N !C*1 mni nou «isieni american cu «*< nlral si linii simple. INSTALATIUNI SI REPARATIUNI de sonerii electrice si paratonerii llSTAUmi CU IUMINA ELECTRICA 4U1—.S'/r-, PoliciiS, faeia cu băile Mitrasevshg— ATELIER MECANIC w n* AL : No. 59. — Strada lsvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu Pompe de ionic sistemele. Fân-tskui d'applique si Borne Contăm, ( anale (robinete) de tot felul Tuburi «le fer, luciu si plumb. Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgiieaburi de coborlre inodore, capace de hasnale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vase, socluri, abusuri banei de gradina, grilaje de Îngrădit morminte pilasturl. Tuburi pentru soudagr si eandelabri. TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE 0E BAI CPNOUCTE DE RPA 1151) PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA L 4 AVIS IMPORTANT PENTRU EV A W t A aparut de sub tipar carte intitulata: TOALETA FEMEILOR car* tratează despre înfrumuseţarea feţei cu substanţe simple naturale, recomandate de higienă ţi medicină. A-ceastă carte necesară oricărei doamne coprinde peste 100 reţete, decari se poate folosi cn succes pentru Înfrumuseţarea feţei, conservarea părului, dispariţiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cei mal celebri auLori medicali şi de practica casnică atăl acea veche căt şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie de ellcacitalea lor. Preparaţiunea lor se poate face chiar In fle-CHre casă, căci subslenţele necesare suht arătate tn mod cantitativ. Lipsa unei asemenea cărţi era mult simţită şiapariţiu-nea ei.de aslă-zl, o facechiaro a li prenumărată Intre cele d'ânllio cărţi detligienâ In limba română. Cu acesta doamnele vor ft scăpate de tntrobuinţarea apelor, alifleler şi şi pozilor, ce se găsesc pregătite In comerţ şi cari In genere nu Tac de cât distrug Ijumnscţon naturală şi cau-sează perderl ireparabile. Această importantă broşură esilA de sub editura librăriei Universale «ZACHARIA NICOLAU” dinPloeştl se vinde la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esemplarul. In Bucureşti de vânzare la Librâriele E. Graeve, I. Haimana şi Leon Alcalai. PRIMA FABRICA ROMANA 1)E KIFIR-KUMIS O băutura făcută din lapte, care se Întrebuinţează cu mare succes tn Rusia, Englitera, Austria si Elveţia, In contra boalelor de piept uiai cu seamă, in contra oflicel. La O-desa şi lingă Samara po rtul Volga, sunt stabilimente speciale undemii de bolnavi se vindecă prin KIFIK-KUMUS. Prolielotherapeutice făcute cu acest lichid de somită- ţile Europei au dovedit că KIFIR-KUMIS est* un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarhăe, Cathar de stomac acut şi cronic Cathar a întregului canal digestiv, Anemie, Scorbul, Scrufuloara, Tuberculos» Memoroido, şi (lina mijlocul cot mai escelent şi nutritiv, are proprietăţi recoritoare. combate insomnia, stimulează energia inimei şi a centrilor nervali scade secreţiunile canatului digestiv, ridica {eaza pentru laptarea copiilor slabi care'nuprimesc lapte d* vei. La tioî in Buburesci, mulţumită iniţiaţiţiţa d-lui LescianofT renumitul fabricant dinltusia s'a înfiinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care '1 recomandam publicului. Calitatea Kilirulni făcut de casa LettianofT este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriulul chimie din Capitala, pe baza caruia d. LukianofT a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliuluisanitar superior. In timp asa de scurt casa LukianofT se bucura asta-zi de clientela foarte intinsa,care din zi in zi se convinge ca KIFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirci precum zico si celebrul Dr. Uexe. Depositul general actualmente se alia in Calea Oriviţei No. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lănga rondul al ll-lea undo a fost gradina jardin des fleures. IVctul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 eticle45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor II scăzute. — In provincie 100 sticlo 100 lei, —50 sticle 60 lei, — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului. MU LŢUMIRE Prin aceste cdte-va rânduri, ma simt dator a mulţumi d-lui d-lui Fior Luchia-no/f pentru serviciul ce 'mi-a adus atdt mie căt si familiei mele, care intrebuintdnd Kifir-Kumis, a constatat o uşurare si netăgăduită a sufi rimelor ocasionatc de anemie. Constatul Petrescii-C'ondui-atu. (170) Tipograf. Oi REGIMUL DE DANA AL PROFESORULUI DOCTOR J A E Gr E Ft Recunoscut ca cel mal escelent MEDALIA! ACUM IN URM', DE J'R'Ul MEDICAL OIN LONDRA CU MED ALIE DE AUR Sub-semnaţiI având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi tn lână curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului. Dc/arăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc In magasinul AUX 72. CALEA VICTORII 72 VIS-A-VIS OE PALATUL REGAL D"' JAEGER W. BENGER S Soelme STUTTGART. sneiaxMr.t Cr.TlIII .CGJRAIKFSaarHM SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI DE CERAMICA DE LA COTROCEN! Societate anonima cu un capital de 1.500,000 fr. întreg var sat Usina situată la Bucureşti, Cotroce.nl, Şoseaua Pandurilor, peste drum de A silul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Detu-Spirea. 0 RECTIUNEA SI D POS T PRINCIPAL N BUCUREST . STR. BIS. ENI, S Adresa telegrafica: BASALT, Bvicvn’esti l> F. I» O S I T I". S E C U N I) A R E In Bucureşti, Calea Grivilza. No. 66. — In Braita la D. G. Grosovich, piatza Sf. Arhanghel. — In Craiova la I). G. Poumay, banqucr. Industria Naţional* ale cârel produse ati obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensa : DIPLOMA DE ONOARE CLASA i-A Estrasdin preturile cureire pentru Bucureşti ^ sr 2 3 FELLL «ATKRI VLIILUI 1 ? £ S â. -e s 2 U PREŢURILE Pavele pentru bordure . . jlam.l. Pavele pentru pavagid . . Ilam. p. Lespezi pătrate...........lam.p. Pătrate felurile ..... lam.p. Borduri de grădină. . . . lam.l. Cărămizi refractare . . . lam.c. Cărămizi cu 6 găuri . . . lam.p. Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că tn Bucureşti şi Oraşele tn care ese-cută lucrări pentru Comună, Societatea să însărcinează şi cu esecutarea, garantând Întreţinere a un an şi că se mal allâla usinâ materiale vechi şi disforme ---CD PREfLBI FOAIIIE ItFDLSE------------- al. t Cal. 2 Cal. 3 i. •* v a- •a 5 C e ft. '2 ? îi î ^ r» p-w ft.2 c Pentru mie 1 iii l-ăf c 4.25 325 4.00 300 3.75 15.00 250 14.00 230 13.00 11.00 300,10.50 320 9.50 10.00 210 0.00 180 8.00 — 130 — 100 — — ATELIER DE LEGATORIE COSTUM mXAMIIICSCi: de la Sf. Gheorghe s’a mulat din Cassa Filitis Str. Biserica Eni No. 1 in Cassa Bisericeî dintr’o zi tot Str. Biserica Eni No. tO IN SUIIT SI Jl MKTATt 1HLKIN!! de mărfuri din magasinul D-lui ÎOIST PENCOVICI No. ii, Str. Lipscani,No. ii II! SE VINDE EFTIN II! Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a protita de această rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele mal tine qualităţl şi cu preţuri foarte reduse. Principalele articole sunt: mfitâ-«ftril. catifele, pluşuri, atlasurl, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare ; şi"alte multe articole fine. LN SFERT SI JIMETATL MILION!! de mărfuri din magasinul D-lui IOIV PENCOVICI No. ii, Str. Lipscani, No. ii MARE ECONOMIE PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE. MEIDINGER, MASINE ETC, Cărbuni de lignită se vinde cu tona saît 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU A 36 adresa Ist 1). Gaillar Strada Luminci No. 22 BUCUREŞTI I. Fântâni strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI 1». Vând Djck Calea Grivitzei BUCUREŞTI. Pentru cumpărarea cu vagonu a se adresa la D-nu Malslcls Gara Baicoiu. j III SE VINDE EFTIN I 143 MORI FABRICI DE SPIRT APARATE o, COGNAC SI DE TZLICA TARE (suuovim» Pietre de Moaracurele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fabricelor, Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco. ALBERT BAUER 1NQINER SPECIAL Bucureşti, Strada Colţcl No. -W CASA OE SCHIMB I. M.FERMO — 27. STRADA LIPSCANI. 27.— CURSUL BUCURSSC1 de la 9 Octombrie 1886 5 0/0 ItenU amortisab. 5 0/0 » perpetua . 6 0 0 Oblig, ac Stat. . . 6 0/0 Ob. de Stat drum de fler.......... 7 0/0 Scris.func. rurale 5 0/0 . • • 7 0/0 • • urbane 6 0/0 » » » 5 0/0 » • » 8 0/0 împrumutai cern. Ob. Cas. pena. ţl. 10 dob). Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. » «Dacia-Romania» * » Naţionala........ » Credit mobiliar . » Constructiuni. . . » Fabrica de hărtie Argint contra aur. . . , Bilete de Ban. cont- aur Florini austriac!..... SCHIMB............. Paris 3 luni.......... » la vedere........ Londra 3 luni......... » la vedere........ Berlin 3 luni......... » la vedere. . . . . Vieno Ia vedere....... 95 93 88 1/4 104 871/4 101 93 831/4 751/2 215 35 1030 275 215 165 15.75 15 75 2.03 1001/4 25.30 i .24.10 2.03 DE IXCDIHIAT SHaSii Apostoli No. 42 cu două E-tagiurl aproape de Cheurl. Curtea foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74. 160 OCIPATIENUr.favând câte-va ore libere, doresc a Ie întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — A se adresa la Oficiul de Publicitate «Ho-mdnia» ts, Strada Academiei. Bucureşti. DE ÎNCHIRIAT Dumitru a-nuluî curent) casele, grădina şi teatru cunoscute sub numele «RAŞKA» din Str. Academiei No. 28. A se adresa Str- Batiştea No. 11. ARTICOLE OE OESIRFECTlUNE se găsesc la DROGUERlA BRUS Str. Nouă, Casa Capşa MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei In faţa Slradel Lipscani, din nou clădit, avend patru faţade, ast-fel In cât toate ferestrele respândesc in stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mal modern, avfnd restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt. PH. HUGO antreprenor PROLETARUL HOTELULUI HtGO OIN BRAILA UE ÎNCHIRIAT dDVi?t‘r1l, viitor, tn total sad In parte, casele din Strada Romană | No. 2, fosta casa doctor Ke-reslenye, care se compune | două corpuri: cea dintâi Ci | cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, având mal multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare două grajduri şi şo-proane, curte spaţioasă şi grădină. Doritorii se pol adresa Ia proprietarul ELI A 8 IOS. C0HEN CaleaŞerban-Vodă j No. 45 sad la comptoir Str. Smârdan No. 6. 135 I MULT CUNOSCUTA CASSA DE SCHIMB ADOLF HILBERGER Se afla de acum In Strada Smârda No. 6 Face cunoscut că afară de transacţiunile obic1nuite.se mal ocupă cu cumpărări, schimb şi vânzări de orl-ce objecte de Bijouterie, uzate precum: aur, argint si pietre preţioasa etc. (169) €. M Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă,» [ că a deschis şi în BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 | O CASSA de CROITORIE* g Care va funcţiona In aceleaşi condiţiunl ca şi | g aceia din IAŞI. 1621 I CASA SPÎCQ VENZARE SI ÎNCHIRIAT I jl 1 DE I P 3 A N U R I g OIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS \ § Aceste închirieri prâsintă deosebitul avantagid, că, or-că- i! (fi rul chiriaş care doreşte a cumpăra pianoInchiriet.se so