ANUL 1 No. 263.
 DOUA EDITIUNE
JUOI 9 (81) OCTOMBRE 1886
Grigore G. PEUCESCU Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP la I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
im BliCVlESn i La casa Administratiunei l\ TA K V: Prin mandate poştale.
Pentru t an *0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.
l\ STRKIWTATE: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
REDACŢIUNEA
No. S—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Grigore V E N T UR A
Prim-redactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la Eastem Agmcy, Constantinoplt Karakey Ueirmen Han, 16 Gaiata.
Anunciuri pe pap. IV, linia 30 bani. anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia I \ l'tltl»; Secaşi -tc jurnalul cu ISOst numerul, la Kioscui din ruc Sluntmnrirr <13
ADM1NISTRAŢIUNEA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
15 BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA7A
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
15 BANI NUMERUJL 50 BANI UN NUMER VECHIU
IMPOZITELE CRESC
CNEAZUL
SCRISOARE DESCHISA
D-LUI MINISTRU E. STATESCU
MANEVRELE DE CAVALERIE PRIETENUL BĂRBATULUI
Cu alte cuvinte, dupe un spaţiu de cinci ani, aceiaşi contribuabili cari plâtiau tn 1875 numai 29 milioane 600 mii lei, au plătit tn 1881, cu cinci milioane mai mult, adică, 34 milioane 000 mii lei.
Precum se vede, contribuţiile directe, aşezate într’un mod nedrept asupra capitalului, departe de a descreşte, au sporit In proporţiune de aproape:
17 0 0
VADUVILE
IMP0SITELE CRESC
S'uu făcut, în nenumărate rîn-durî, decla^aţiuni formale şi de către miniştrii şi de către ai lor, cum că impositele au fost micşorate în mod simţitor în perioada de guvernământ de la 1876 1886 Şi în adunările publice şi tn parlament şi în espunerile oficiale a-supra situaţiunei tesauruluî întâlnim această laudă stereotipă : sub noi impositele aii fost diminuate.
Ne Înăcrim, fără reservâ, în contra acestei afirmaţiunl şi ne propunem a demonstra că de la 1870 dările apasă din ce In ce mai greu asupra contribuabililor.
Se procedăm prin o oorapara-ţiune.
Pentru aceasta, vom analisa mai tnteiu, dările din eserciţiele 1875şi 1881.
Credem că aceste eserciţii sunt bine alese.
In adevăr, guvernul conservator lăsând puterea la 1870, a avut timpul se’şi încheie singur socotelile anului 1875, cari, din acest punt de privire, se pot considera sincere şi esacte. Pe când, din contră, gestiunea anului 1870, care pe nedrept se pune tot în sarcina ace-luiaş partid,a fost încheiată de către guvernul de astâ-zî în nişte con-diţiuni foarte regretabile. Liberalii luând puterea au crezut, din nenorocire, că fac un bun serviciu ţării, esagerând cu intenţiune ţifra deficitului real de atunci şi neacti-vend, iarăşi cu intenţiune, încasarea rămăşiţelor din eserciţiele anterioare. Drept vorbind, conservatorii nu sunt răspunzători de situa-ţiunea din 1876, tot aşa după cum nu’i poate privi pe denşii modificările nedrepte Introduse de camera actuală încheerilor înaltei Curţi de C nnpturi.
Da asemenea data de 1881 iarăşi e bine luată. Se poate admite tn a-dever că In timpul resboiulul administraţia nu a fost tocmai ageră, fiind distrasă de preocupării» este-rioare. Mergem cu concesiunea plnă a admite chiar că guvernul a avut nevoie de patru a.	‘ după
resboi afacerile	. ... viersul
lor regulat şi natural.
Pentru toate aceste considera-ţiuni — să fim bine înţeleşi —comparăm anii 1875 şi 1881
Începem cu dările drectă, la cari convine se alipim şi Lesele asupra băuturilor spirtoase.
Încasările acestor două eserciţii au fost:
ţin milioaie)
1875	1581
Fonciera	5,6.	8,3.
Căi de comuni.	12,5.	11,6.
Licenţa şi taxe	9,9.	10,7.
Patente	1,3.	2,2.
Transmitere	0,3.	0,2.
50/0 asupra B&larielor. . .	_	1,6.
	29J,	1 34,6.
Spre a ne da şi mai bine seama de această majorare a dărilor directe, se cuvine se nu scăpăm din vedere o consideraţiune decisivă în causă.
După răsboiul din 1877, popula-ţiunea rurală a ţării, factorul primordial al productivităţii naţionale, a descrescut In mod simţitor. Ati-tea braţe viguroase putrezesc în câmpiele Plevnei şi câte altele n’au fost puse în stare de a nu mai putea lucra! Iată o cauză a despopu-lâri'. Mărirea cidrelor permanente ale armatei e cea 1’altâ cauză. Cu toate acestea fonciera a crescut de la 5.600 000 la 8.300,000. Să nu uităm de asemenea că împroprietăriţi! de la 1864 au fost supuşi şi el la foncierâ în anul 1881, în cât cel 6 lei pe an cu cari au fost scăzuţi de la căile de comunicare, în ace-laş an li s’au luat înapoi, sub altă formă, şi în o proporţie mult mai mare. Dacă grâul şi porumbul s’ar fi vândut In 1881 mai scump ca în 1875, dacă utilităţile oferite ţeraf* nului după resboiu ar fi fost mai mari ca cele din naintearâsboiului; dacâdeodată cudepreţiarea monedei naţionale cu 15 0/o, ar fi crescut valoarea produselor solului cu 150/0 sau cu 10 0/o, dacă populaţia n'ar fi descrescut, atunci, şi numai atunci, creşterea în foncierâ şi patente, în licenţe şi în taxele cele l'alte 'şl ar găsi o esplicare. Dar nimic, absolut nimic, din toate acestea : nici drumuri vicinale, nici şosele, nici instrucţiune, nici ver un alt serviciu.
•
• *
Bilanţul comparativ al dărilor directe odată făcut, se păşim la impositele indirecte.
lata tabloul:
	(In milioane)	
	1875	1881
7utun şi amende . ,	8,0.	16,2
Vămi			16,7
Timbru şi înregistrare	4,5.	6,8
Saline ......	4,0.	5,9
	24,3.	45,6
Creşterea In dări se	apropie aci i	
90 O/o
Sunt sdrobitoare conclusiunile ce decurg din analisa acestor ţifre.
Sporul de sută In sută la tutun se esplicâ prin desfiinţarea culturii In ţară a acestei plante. Mii de braţe, cari până acum câţi-va ani 'şi găseau o ocupaţiune productivă în cultivarea tutunului, au părăsit această ramură. Unii ţărani au e-migrat, alţii mai ară în mod primitiv pământul ca să 'şi ţie un bor-deiu acoperit cu pae, c’o ţiplă la fereastră, şi se 'şl agonisească mă-laiu şi ceapa pentru hrană. Orăşenii în timpul acesta alimentează bugetul Regii, fumând un tutun Înveninat şi ca calitate şi ca preţ. Iar foştii tutungii s’au făcut moşieri, şi oferind arenzi nechibzuite 'şi-au per-dut în doi-treî ani câştigul agonisit într’o viaţă Întreagă.
Acesta e istoricul monopolului tutunului: pentru aceasta e spor la Regie.
La vămi ori-ce centimă de creştere represintă o altă centimă din
reserva naţională svârlitâ peste graniţă.
Cu drumurile de fier, centrurile de producere ale orientului industrial s’au apropiat prea mult de centrul de consumaţie al orientului sărac în industrii.
Azi nu numai orăşenii dar şi ţăranii din câmpuri şi de la munţi au devenit tributarii produselor ma-nufacturare streine.
E paradoxal pentru unii a susţine că mişcarea de la graniţe nu stă, la noi, In legătura directă cu puterea de producţiune internă.
Cu toate acestea, este demonstrat astă zi că pentru ţara noastră legea economică a schimbului trebue astfel formulată: consumatorul român plăteşte fabricatul străin cu produsul activităţii sale, plus cu o porţiune din rezerva economielor sale strînsodin alte vremuri; încât,cu cât schimbul va creşte cu atâta consumatorul român sărăceşte, căci vede strecurându-se aiurea, pe nesimţite, tot prisosul activităţii şi economielor lui.
Aşa dară, nici contribuţiile directe, nici cele indirecte n’au descrescut ci, din potrivă, au devenit mai grele. Pentru perioada după 1881 si-tuaţiunea se agravează şi mal mult. Licenţele, timbru, tacsa de spirtoase şi sare sunt majorate succesiv. Tarifele vamale ruinează şi pe comercianţi şi pe consumatori. Tutunurile tLşvin şi mai rele, chibriturile se impun, iar militarismul ia şi o mai Întinsă desvoltare. Vom avea ocaziunea deaesamina ţifrele şi din aceasta perioada.
• ♦
Alături cu această stare de lu-crur", guvernul a comis o altă greşeală nereparabilâ: a înghiţit restul rezervelor disponibile în cheltuell de lues; a imobilizat toate capitalele circulante, obţinute pe calea împrumuturilor, In lucrări, mare parte neproductive.
Din această cauză astâ-zî ne găsim in o situaţiune aproape ana-loagă cu aceia a Indiei In 1878. Foamea devasta atunci India, locuitorii mureau cu sutele.
«De ce mor? întreba guvernul englez; n’au drumuri de fer? nu le am făcut canale de irigaţie ?»
«Aceste lucrări» respunse Hyn-darann în articolul Bancruta Indiei, ce făcu mare sensaţie la Londra, «aceste lucrări nu numai că n’au putut preveni cataclismul, ci din contră 'l-au provocat, căci drumurile de fer şi canal urile s’au construit cu imposite şi Împrumuturi cari au absorbit toate capitalele circulante ale Indiei. Drumurile de fer pot transporta repede grâne, dar flămânzii n’afi cu ce le plăti».
Aţi apucat pe calea Indiei, domnilor de la putere!
t’ttyrol.
Ru-eiuk, 19 Octom Generalul Kaulbars a adresat guvernului bulgar o notă spre a protesta energic contra purtării autorităţilor bulgăreşti faţă cu supuşilruşl celocuescîn Bulgaria.
Generalul semnalează răul tratament şi arestările mal multor persoane, care afi fost victime în mal multe localităţi, sub pretext că ar fi visitat pe general.
Pentru a pune aceste persoane la adăpostul a astor fel de procedeurl, generalul a trebuit, mal cu seamă la Rusciuk, să repatrieze mal mulţi sub-ofiţerl rămaşi în serviciul Bulgariei. Terminând, generalul spune că dacă asemenea fapte se reproduc, ele ar aveacele mal grave consecinţe.
După informaţiunile noastre din sorginte rusească, o ocupaţiune a Bulgariei nu va întâlni piedici din partea puterilor centrale, căci Rusia e decisă a da garanţiile necesare.
Generalul Kaulbars mal speră Încă că se va putea evila această extremitate şi că guvernul bulgar va ceda, dar faplelo relatate tn nota adresată.de general parol aîl mărit în mod considerabil iritaţiunea deja cauzală la St. Petcrsburg prin resis-tenţa Bulgarilor pe terenul politic.
Sofia, i9 Octombre.
Gadban Efendi a sosist erl seară la Sofia. Se zice că a venit pentru a stărui pe lângă guvernul bulgar ca să amâne data descinderii Adunării.
Toţi miniştri' şi regenţii se pregătesc să plece la Tlrnova.
Generalul Kaulbars va fi Vineri dimineaţa la Sofia. Nu c probabil ca agenţii diplomatici al puterilor să meargă la Tir-nova pentru a asista la deschiderea Adunării. Greutăţile de călătorie şi a şederii la Ttrnova sunt cauza acestei abţineri. A-genţil diplomatici au spus că va fi gata a asista la deschiderea Adunării, daca Întrunirea el s’ar face la Sofia.
Turburătorii cari afi provocat incidentele de la Dubnilza sunt cea mal mare parte arestaţi. Guvernul ia măsuri energice pentru a Împiedica repelireu uaor asemenea fapte.
Viena, 19 Octom.
Se comunica din Sl.-Petersburg «Corespondenţei Politice»: Cabinetul rus a primit nu numai din partea puterilor continentale, dar şi din partea Angliei, asigurarea formală că ele nu vor favorisa reîntoarcerea prinţului la Bulgaria, şi că nu vor adera la realegerea sa eventuală.
Paris, 19 Octombre.
Miniştrii ’şl au retras demisiunea. Cabinetul şi majoritatea aO recunoscut, de comun acord, că votul de ieri a fost re-sullatul unei gre;ell
.\iseli, 19 Octombre.
Scupştina a ţinut astă-zl prima sa şedinţă. Guvernul a prezinlat proiectul săd de budget |ie 1887 şi un proiect ce tinde a modifica legea asupra impositelor.
lirunsxt iK, 19 Octombre.
Avccatul Wedekiud, agitator al partidului Guelf, a fost arestat la Yolfonbueltel.
CNEAZUL.
Cneazul Moruzi, sub prefectul de poliţie, nu are noroc 1 Venit din Doro-hoificu o reputaţie de pehlivan, a is-botit, graţie temenelelor făcute primului său stâpln Radu Mihaiu, să ocupe nu funcţiunea de prefect al poliţiei Capitalei, dar aceade conducâtorşefal bandelor de cetăţeni indignaţi.
De la venirea sa In Bucureşti, redactorii ziarelor opoziţiei sunt nevoiţi sg scrie cu revolverul pe masă, cu geamurile sparte şi să se preschimbe apoi !n vânzători de ziare.
Imaginaţiunea afumata a Cneazului nu ştie ce să mal născocească ca să’şl arate devotamentul către stăptn, dar totuşi n'are noroc 1
Obicinuit să asculte la uşile oamenilor (meserie ciudală pentru un prinţ) precum a făcut la Dorohoiii, când ’l-a prins în flagrant delict d. Teodor Ka-limaki—d-sa n'a întrebuinţat aici ace-laş mijloc de dovedirea secretelor.
Alt-fel negreşit că ar fi ştiut cum are să se facă vânzarea Epoceî In ziua de 7 Octombre şi ar fi dibuit vre-o măsură spre a provoca o nouă manifes-taţiune de cetăţeni indignaţi.
A isbutit ce’I adevărat să Împiedice o zi vânzarea Epoceî. Suntem însă convinşi că n'ar fi împiedicat Luni vânzarea ziarului, daca ar fi ştiut ce’l aştepta.
Toată lumea îşi bâtea joc de păcăleala d lui Moruzi şi de mutrele plictisite ale agenţilor săi.
«Aşa să întâmplă, ziceafi toţi, când un prefect de poliţie e atât de deştept.»
Gât pentru noi, nu dorim de cât un lucru: ca d. Brătianu să ţie mulţi ani încă pe d. Moruzi în postul de subprefect de poliţie.
www.dacoromanica.ro
SCRISOARE DESCHISA
D lui MINISTRU E. STATESCU
H.-Vâlcea, 6 Octombre.
Domnule Slătescu,
D-voastrâ eraţi unul din tinerii cari prin sludiele ce aţi făcut, cât şi prin inteligenţa ce vă devenise cunoscuta, promiteaţi acestei mult încercate ţări, onestitate şi voinţă, în bine, de a lucra. Şi când pentru prima oară aţi luat portofoliul ministerului de justiţie, în guvernul d-lui I. Brătianu, prin încu-ragiarea ce arătaţi tinerilor cu talente, carte şi oneşti, şi prin scrupulul ce puneaţi ca justiţia să fie mânţinută la înălţimea ce ’i se cuvine, părea că ne era dat să avem o consolaţie de pt r-derea din capul justiţii, a eminentului bârbaide stat d. Alex. Lahovary. Dar timp mult, foarte mult a trecut de a-luncl, şi d-ta ca mulţi alţi, te-al înămo-lit în noroiul plămădit cu atâta trudă de d. Brătianu.
Nu ştiinţa, nu inteligenţa, nu frumoasele caractere te face să alegi pe cel ce sunt destinaţi a împărţi dreptatea, ci culoarea politică, ci servilismul cel mal înjositor ; nu inepţia, nu reaua credinţă te face a destitui pe magistraţi, ci iarăşi cu'oarea politică, iarăşi pasiunea.
Iată acum şi caşul despre care, cu toată infinitatea pprsoanel mele, îmi permit a vă Întreţine câte-va minute.
Ştiţi afacerea celor cinci arestaţi pentru omorul bâtauşu'ul Popescu, a-semenea mal ştiţi,—lucru despre care nu mă lndoesc un moment—că aceşti cinci oameni, se găseaţi în cea mal dreaptă legitima apărare, şi că numai prin abusul articolului 96 procedura penală, dânşii stafi de trei luni tn puşcărie, şi vor mal sta până când d-v., care nu sunteţi sigur de juraţii din Vâlcea, veţi crede că v'aţl răsbunat în de ajuns.
Dar cea ce poate nu ştiţi,—’ml daţi voe să mă măgulesc cu această credinţă,— este modul barbar cu care sunt trataţi, şi mizeriele ce d. prefect Simu-lescu face să îndure aceşti oameni.
Pentru nu ştia care motiv, d. Simu-lescu a ordonat ca inculpaţii Zugrâ-vescu şi alţii, să fie deţinuţi în nişte adevărate bordee, o odae în care se află încă 30 de puşcăriaşi, parte condamnaţi pentru omor la munca silnică şi ne transferaţi încă, iar alţii pentru diferite furturi.
Odaia e de doi metri înălţime, fără scânduri pe jos, plouă continuii In ea, şi apa pe jos are înălţimea de două palme, ast-fel că acuzaţii se atârnă de grinzile podului, pentru a nu şedea cu picioarele în apă, iir păzitorii fac şanţuri şi apa se scurge încet. Două hâr-dae cu murdării de ale arestaţilor, stafi In mijlocul camerei In permanenţă şi cu necurăţenia ce acopere pe cel-l'alţl deţinuţi, formează un aer pes-telenţios. La aceste toate adâogându-se şi diferitele părăsite care sunt în a-bondenţâ, precum şi diferitele boale ce bântue lumea ca, râia, epilepsia, chelia şi altele, a făcut ca astă-zl Zu-grâvescu să sufere , de rheumatism acut, şi cel-l'alţl aproape de a cădea la pat.
Şi ca să nu credeţi d-le Slătescu că avansez neadevăruri, cereţi ca d. jude instructor de Vâlcea să vă relateze :
dacă d-sa, dupe rugăciunea arestaţilor, n'a fost la arestul preventiv şi n’a constatat toate acestea, prin un proces-verbal ce se află la dosarul causel ;
dacă d. Doctor Suciu de care a fost Însoţit, n’a constatat prin un proces verbal, care se află la acelaşi dosar, că casele unde stafi inculpaţii, sunt nelocuibile, şi reumatismul de care sufere Zugrâvesou, n’a provenit din u-mezeala odăilor In care sta ;
dacă în urma unor constatăm, judele de instrucţie, n’a dat ordin formal ca inculpaţii se fie strămutaţi In altă cameră bună, în care astă-zl se tolănesc nişte pungaşi ce afi a se judeca în curând, şi;

EPOCA — 9 OCTOMBAE
dacă d. Prefect Simulescu nu s'a opus!!
Ei bine d-le Stătescu, aflaţi toate a-cestea şi pe urm» respundeţl: In ce ţară şi In ce vremuri trăim ? unde ne sunt garanţiile date de Conslituţiune ? unde ţi este justiţia ? şi daca noi tre-bue se vă mal zicem Ministru al dreptăţii f
Cu ocasiunea sesiunel Curţii cu juraţi, ce a început acum la 1 Octombre, a venit d. Procuror de Curte, Dimitriu. cărui asemenea i s a adus reclamaţiuni din partea celor arestaţi. Ce a făcut d-sa? Merge la arestul preventiv, şi In loc se constate nedreptatea ce se face unor oameni, care până acum nu sunt măcar condamnaţi. începe prin a'I taxa do asasini, tâlhari, c» de ce fu-moază bectemis, de ce declară că In noaptea omorului ad fost atacaţi de bătăuşii administrativi, că sunt nebuni, şi ’i va da înaintea unei comisiunl medicale ; aceste şi multe alte expresiunl care denotă, până la evidenţă, că mal degrab d. Procuror Dimitriu ar avea nevoe de ajutorul unei asemenea comisiunl. Unde ’ţi sunt, d-le Stătescu, magistraţii independenţi şi fără pasiune! Ce s'ar face ţara românească daca toţi tinerii judecători,ar fl detram-pa d-lul Dimitriu ?
lată d-’.e Stătescu cum staO lucrurile In curăţenie de adevăr, şi dacă această scrisoare ce vă adresez nu va uşura Intru nimic mizeriile ce Îndură nenorociţii arestaţi: sunt sigur că va avea darul ca pe de oparte să arate o-piniunel publice cum guvernul d-lul I. Brătianu aplică legile In această ţară, iar pe de alta a face râSponsabile autorităţile şi In primul rând pe d-v. de orl-ce nenorocire se va Inlătopla acelor cinci arestaţi.
Primiţi d-le Stătescu, asigurarea că declaraţia d-v. din Cameră s'a împlinit. Oposiţiunea este pusă afară din lege.
IVieol.e Iepure
Liceuţiat în drept, avocat
BULETIN EXTERIOR
Cestiunea bulgara a intrat lntr’o fază diplomatică care e probabil că va dăinui cât-va timp. Sunt pentru moment nu mal puţin de cât trei note cp sunt de discutat. Cea d'ântâiO a fost adresată puterilor semnatare ale tratatului din Berlin din partea cabinetului englez. S’a crezut la început ca în a-ceastâ nota Anglia va lua o atitudine ameninţătoare faţă cu Rusia In afacerile bulgare. Dar asta-zl se vede că guvernul englez n'a făcut de cât să exprime puterilor punctul săd de vedere şi să exprime speranţa că cestiunea se va resolva în mod pacinic. D'a'tmintrelea ziarul Morning Post es-plică într’un mod destul de clar atitudinea guvernului englez. Foaea ministeriala zice că Anglia nu mai pretinde a fl păzitorul libertăţii Europe); «Alte state, zice Morning Post, sunt mal mult interesate de cât noi pentru a se opune agresiunelor ruseşti în Orient, acele state trebuesc să ia iniţiativa resistenţei.» Această atitudine nu dovedeşte alt-ceva de cât că Anglia se
simte slaba şi iso'ată faţă cu înţelegerea stabilita prin întreita alianţă.
A doua notă este aceea prin care cabinetul din Petersburg declară câ considera ultimele alegeri făcute în Bulgaria ca ilegale şi ca, prin urmare, or ce act ce ar emana de la această Adunare va fl privit ca nul neavenit. Este de observat c* nota . usească nu atinge puntul cel mai însemnat care ar putea In adevăr să provoace nulitatea alegerilor, acela al part ici părei Rumeliei la marea Sobraniel. S4 înţelege că dac» s’ar admite de puteri ca deputaţii Bulgariei şi ai Rumeliei să voteze Împreună pentru alegerea unui principe, ar sancţiona prin aceasta unirea ambelor Bulgari! sub un singur Suveran. Dar Rusia nu are interes să ridice această cestiune pentru a nu se face încă mal impopular» In Bulgaria. Ea să mărgineşte în a declara de nule alegerile, bazând atitudinea sa pe motive de ordin interior.
In fine este şi o a treia notă pe. care a adresat’o puterilor guvernul regenţei bulgare învitlndu-le să desemneze un candidat la tronul Bulgariei. A-ceastă tnvitaţiune va rămâne de sigur fără răspuns, căci puterile sunt departe d’a II de acord asupra candidatului şi mal «Ies Rusia nu s'a pronunţat în nici un fel în această privinţa.
Este dar probabil că cestiunea va fi discutată pe calea diplomatic» şi că puterile vor interveni pe lângft goivernul din Sofia pentru a amâna convocarea Adunărel.
Pe lângă cele trei note de care vorbisem mai sus, depeşile de astă zi ne anunţă că generalul Kaulbars a adresat guvernului regenţei oprotestaţiune energică In privinţa procedărilor întrebuinţate de regenţă contra supuşilor ruşi şi maltratărilor la cari ad fost expuse mal multe persoane, numai pentru că ad venit se viziteze pe trimisul rusesc.
Generalul Kaulbars termină nota sa zicând că, dacă asemenea fapte s'ar reproduce, ele ar putea să aibă consecinţe grave.
Aceasta notă nu poate fl privită de cât ca 6 ameninţare şi nu credem că trebue a i se da o mare însemnătate.
V.
DINTR’O ZI INTR ALTA
MANEVRELE DE CAVALERIE
Cavaleria pare a fl fost cât-va timp o armă oropsita. încrederea în această armă slăbise în faţa perfecţionărel armelor de foc, şi misiunea ei părea a deveni cu deosebire mărginită în res-boaiele viitoare.
Pe când aceste vederi erad în genere împărtăşite de armatele Europeane, Rusia, care este puterea cea mai bine înzesirata despre partea Cavaleriei, nu numai câ nu urmă curentul acesta de idei, dar dete o deosebită atenlie şi îngrijire acestei ramure deja atât de puternice a organismului săd militar. Ea inaugura sistemul concentrărilor In mese a cavaleriei, şi, acum câţi-va ani,un corp Întreg de cavalerie se desfăşură In manevre pe câmpiei» Rusiei meridionaleatrâgând atenţiunea celor-l'alto puteri militare, piuă a pro
duce chiar un reviriment în ideile lor asupra rolului cavaleriei în timp de resbol.
Azi-revirimentul acesta este pe deplin şi mal în toate statele săvârşit. One mirări le în mase mari de cavalerie sunt la ordinea zilei, şi ultimele manevre din statele Europene ad consacrat favoarea la care s’a ridicat din nod aceasta armă un moment oropsită.
România, urmând curentul, a avut şi ea anul acesta' manevrele sale de cavalerie. O divisie de opt regimente sub comanda generalului Creţeanu, inspectorul general al cavaleriei noastre. fu concentrată pe ctmpiele întinse de ling* Buzăd
Aceste opt regimente formad 4 bri-gade pentru a căror comandă se desemnase dintre cel mai vecht colonel! din cavaleria noaslrfi. cu drepturi d'a fl înălţaţi eventual la gradul de general.
Ast-fel am avut brigada Chiriţescu, compusă din regimentele 2 şi 3 de roşiori, coloneii Grădişteanu şi Beller.
Această brigadă, cantonata !a Slobozia în Ialomiţa, a urmat exerciţiu-rile pregătitoare manevrelor propriu zi se, indopendt ntă de cele l'aite brigăzi cari erad grămădite în jurul oaşului Buzău şi sub privegherea directă a generalului Creţeanu.
Aceste trei brigăzi compuse din 0 regimente de călăraşi şi anume din regimentul 3-lea I.-colonel Negel, al
4-lea 1.-colonel Vlădoianu, al 5-lea colonel Răsti, al (5-fea l.-calonel Ale-xandrescu, al 10 lea colonel Filitis şi al 12-lea l.-colonel Mânu, erad ast-fel împărţite :
Regimentele 111 şi IV formad Brigada Dumitrescu.
Regimentul V şi al VI brigada For-tnac şi
Regimentele X şi XII brigada Arion.
Pe lingă aceste 4 brigăzi de cavalerie mai llgurad şi 3 baterii călăreţe sub comanda majorului Zănescu, din care una era alipită pe Ungă brigada Chiriţescu.
Înainte de a Începe manevrele de divisie, o instrucţie pregătitoare a Călăraşilor era indispensabilă; de oare ce aceste trupe a-rare ori ad ocasia d'a face exerciţii de regiment şi Chiar de escadron.
Aşa dar primele fura consacrate şcoalei de escadron, cu cea mal mare îngrijire, apoi şcoalei de regiment.
Generalul Creţeanu neobosit venea zilnic de supraveghea mersul instruc-ţiunel, clnd la un regiment clnd la altul trecând de la brigada I cantonata la Lipia la acea cantonată la Mă-racinenl sub Drsgaic-a şi percurgtnd asi-fel zilnic cile 20 şi 30 kilometre distanţă.
Escadroanele erad 1n genere forte de peste 100 cal şi. graţie concentrărel ofiţerilor de reservâ şi atâşarel unul tns* mnat număr de ofiţeri de U cele l’aite regimente de cavalerie, cadre e otiţereşti erad aproape complecte : astfel ca mai toate plutoanele erad comun dale de ofiţeri.
Ast-fel instrucţiunea preliminară merse destul de repede şi aspectul trupelor era deja satisfăcător după câte-va zile.
Generalul Creţeanu, vroind a ’şl da j seama de înfăţişarea câtor trele bri- i găzt, ordona o revistă pe platoul dintre i Lipia şi Buzăti, şi după ce trecu pe di- ; naintea frontului. înconjurat de un numeros şi străluc't stat-major, şi acclamat de trupe, se aşeză pentru primirea defileului la care venise se asiste şi un numeros public din Buzău ! încântat de priveliştea măreaţa ce pre- ( sinta această masă de cavalerie ne mal pomenită în ţara noastră.
Şcoala de brigadă urmă şcosleT de escadron şi regiment, oferind un interes vid pentru toată suflarea mililâ-reasca.	i
In timpul acesta Statul major al di-viziet,sub direcţiageneralululCreţeanu pe de o parte elabora planul manevrelor de divisie, ear, pe d’alta, făcea studii pentru marşul de resistenţa ce era proiectat a se face de la BuzăQ până la 1 Mârăşeşti -Padurenî.
D. Major Lambrino, Căpitanii Ma-vrocordalu, Constantinescu şi Corlâ-tescu, compuneau acest stat major, şi lucrad neobosit.
Ofiţeri de ordonanţa ai generalului e-rad d. locot. Lucaşevici şi sub-locot. Anghelescu. Ear pretorul divisie! era d. sub locot. Socec Alexandru.
In capul intendenţei era d. 1. colonel Sebastian, căruia trebue să aducem o-magiile noastre pentru perfecta regulă ce a predominat tn serviciul furagiu-Iui In tot timpul concentrărel şi mal cu seamă în timpul marşului.
Aceasta regulă contrasta cu nenorocitele suvenire a celorcuri au luat parte In manevrele de la Bârlad d'acum vre o câţf-va ani.—Pe cât au avut atunci trupele se sufere de lipsuri de tot Telul, în ‘grad ca s’a putut zice câ suferinţele a-celor exerciţii din timp de pace ad întrecut suferinţele Indurate chiar în timpul resbelului; d’atâta d'asta-data, trupele şi ad avutconlmuu toată îndestularea, oamenii şi caii primind o hrană abundenta şi sănătoasă.
Acest merit ce atribuim intendenţei cu recunoştinţă, pentru a fl drepţf, trebue să 11 înălţăm şi către acela care avea direcţia şi răspunderea suprema, călre generalul Creţeanu el însuşi, care s'a preocupat cu o deosebită îngrijire de această importantă cestiune.
Hrana so'datului a fost pe cât de abondentă p'alât de plăcută şi sănătoasă. In fle care zi se distribuia flecarul soldat câte o litra de vin vechid, afara din rachiul reglementar.
La ora apelului, câud se aducea probele din supa oamenilor, adesea-orl gustarea ofiţerilor se prelungea mal mult de cât era de trebuinţa, atât acea supa era de plăcută.
Resultalul a fost câ In tot timpul coucentrârel sănătatea trupei a fost escelentâ şi misiunea serviciului medical în capul căruia erad dd. L.-Col. Corvin şi Maior Ilabudeanu a fost o a-devărată sine-cura, pe aceste timpuri de epidemie şi de cholerâ ce bântue la hotarele noastre.
Duram ajuns la -fârşiiul scoale! de brigada.
Şcoala de divizie meritând o mal | mare desvoltare, vom laşa urmarea pe mâine.
C. ii. Costa-Ioru.
INFORMATION!
Procesul intentat de d. avocat i Varlam, agenţilor poliţieneşti, care î l’au bătut In ajunul întrunirii opr-siţil de la sala Unirea, a fost u-i mânat.
*
Curtea cu juraţi din Vâlcea a L -cepul lai Octombre. Numărul cauzelor care aii fost judecate sunt cinci. Un incendiu, donc omoruri, o tâlhărie şi un furi cu efracţie şi distrugere. D. procuror de curte Dumitrii!, care susţinea acusaţia n a putut obţine de cât două condamnări : una de o lună de zile închisoare şi alta de cioc! luni. Aeusaţ I ad fost toţi apăraţi de d Ion Iau-covescu.
D. Procuror Dumitriu în loc se vadă în verdictele juraţilor sau ne-culpabilitatea acuzaţilor sau propria-! insuficienţă, a avut imprudenţa şi necumpetareaa zice in gura mare în sala audienţelor, câ juraţii din Vâlcea fac politică de oposiţie şi că «achită pe culpabili fiind-câ este d-sa procuror.»
Ne-am permite se-’l întrebăm, do ce crede d-sa că ar fi nesuferit Vâlcenilor?
Nu cum-va începe ase convinge că purtarea su în afacerea morţii bătăuşului Popescu a fost nedemnă de un magistrat şi că a pierdut ori ce titlu la consideraţia cetăţenilor ptnă în aşa grad, la cât nimeni nu-1 mai crede chiar când susţine o acuzaţie ordinară ?
In interesul justiţiei ar fi ca d-sa se nu mai vie la Vâlcea.
*
Se zice că guvernul are de gând se strămute din lltmnicu-Vâlcea pi o-cesul tinerilor inculpaţi în omorul bătăuşului Popescu.
K
D. general Gatargiu, unchiul M. S. Regelui Milan al Serbiei, şi d-na Olga Mavrogbeni, soţia Ministrului nostru la Viena, au sosit In Capitală pentru a asista la îmormenta-rea dornneî Smaranda Gatargiu, mama domnielor-lor.
IC
D. Persy Sandreson, însărcinatul de afaceri al Angliei şi consul general la Galaţi, luând poaesiunea noului seu post la Bucureşti, a fc st primit de d. Ferikidi, ministrul de externe.
IC
Strămutarea curţii regale de la Sinaia la Bucureşti, este fixată pe ziua de 21 Octombre.
K
Astă seară se va ţine acasă la d.
G.	F Robescu o întrunire intima a colectiviştilor pentru întocmirea listelor consiliului comunal.
n
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(3)
VEDUVELE
lui VINTILI C. A. R0SE7TI.
Irina remase pe gânduri. Ce, să 11 zis mama Ghira vr’o vorbă rea ? sS fi rîs de el ? Şi ce i să părea mal ciudat e că nu 'şl putea Închipui cum poate fl cine va rău, mal ales mama Ghira, ea care are un băeal aşa de voinic şi de vesel, aşa de bun şi de cu minte, ea care în tot d’a-una le-a păşit şi părăsit pragul cu vorbă prietenească, cu «bun găsit leliţa» «bun rămas leliţă» «ce mai alabala ?» «Irino dâ'mî şi ăl’lalt obraz» «da'ml şi ochii» «aşa, să te faci mare, puica malchil.» Cum,adică omul o 11 şi alt-fel de cât să vede ? Ca mama Ghira dacă priveşte pe bătătura lor gâştile cu bobocii cart pasc, găinile cu puii cart ciugulesc troscotul, şi curcile cu pui lor plăpând! şi cu fulgii sbîrliţl. pune mânele In şolduri, îl rtde ochii şi zice din toată inima «batâ-vă sănătatea de iighiof, să vătnmulţiţi ca nisipul marilor» Vrea să zică câ le vrea binele. Atunci cum d a mîhnit pe mama Iana? Şi necă-jindu-se că nu înţelege nimic, rezemă capul de perete şi întrebă pe măsa, să'i spue :
— Cum e omul când să lnrăeşte ? Işî uita de zilele de ptnă în ziua aea ? nu mal vede înaintea ochilor ? nu mai
aude cu aceleaşi urechi ? I să schimbă sufletul ? Nu să mat Întoarce în toată viaţa ?
— EI, Irină maică , respunse lana cu un zîmbet amar; aşa e omul se întoarce că şi lăstunii să întorc şi apele să întorc, dar, vez! tu, oft •t cade câte o pustie de ploae sar&tâ p~ şoimanele bucate, le păleşte foile, le seaca spicul, si bucatele nu să mal întorc.
Irina oftă ; ar fi plâns dar ’i-era ruşine. Multe mat bănuea din cuvintele mâsit, şi de toate ti părea rău, şi lămurit. nu ştia ce bănueşte.
— Mama dar mâine e Duminică, îngâna Irina. şi e rîndul nostru, mergem la masal’alde maica Ghira ?
—Să alegi fasole de fiertură, şi mâine dimineaţa să arzi ţestul pentru azima, să coci ceva ardei şi pătlăgele vinete ; o să mâncăm acasa.
Aşa răspunse Iana, intrând în casă, ear Irina re,mase locului pe gânduri, ll era cald, îi venea cu flori, era trista, i să bătea ochiul drept, i-ardea o u-reche, înghiţea în sec, şi ne mal puteu-du-se stăpâni şl coprinse faţa în mâini şi începu se plângă. Simţia câ ’şi ducea la groapă o muma din cele doua. şi par’câ n'ar fl ştiut pe care din ele.
Duminica asta nu mâncară împreună. Şi unora şi altora le păreaţi reti. Alde Ghira să gândia într una :
— Aşa e, să zic că eO aş fi de vină, dar toomal d’aea, d° ce să nu vie ele • la mine? Slabă nădejde dacă d o vorbă le sare ţîfna.
Alde iana înghiţea cu noduri, nu'I
mergea Îmbucătura şi să frământa fără să ştie cum s'o mai Innemerească :
— Bine, să zic ca ed m'am zblrlit de pomană; dar cine-a început? Şi ce, a grozăvie era să mat vie o dată şi să'mi spue voios şi omeneşte: ea fugi d'acolo leliţă, şi poftim la masă la noi ca nu sunt ale peştii la mijloc.
Azi aşa, mâine aşa, până Începură a să răci, a să sfii, a le fi teamă una de altă. Pe la început 'şl mal dAdea buna ziua în faţă, apoi plecară ochii şi sfîr-şirâ cu o moţăealadin cap drept «bună vremea» şi «mulţumim d tale.»
Ba începură, către earnâ, a să plânge copiilor cari ascultaţi trişti şi tăcuţi:
—	Mă! da repede mal trece lana‘pe lângă mine, par’c'ar fl o vijelie !
—	Bre 1 da s’a călugărit Ghira, pune ochii în pământ pe lângă mine,par'caş fl luat vederile cul-va!
—	Pol cefei, mal bine dă Iana pin noroi de cât să se Intllneascâ cu mine p aceeaşi potecă.
—	Vezi d-ta, Ghira plouă, Ghira zbiceşte, ea e nor, ea e vânt, ea e soare; ale el sunt potecile; când mă vede să face că abia trece pe potecă ca să mă ţie zmirna lu capul cel l'alt.
—	Ştii, Raducane, câ lana a dat drumul găleţii când m'a văzut câ vreau să apuc roata puţului ? Te-al fi gândit la una ca asta?
—	Aşa, Irino mamă, cum mă vezi şi le văz, eram la biserică, am Întins luminarea să mi-o aprinz de la a el, ş'o-dală ’şT-a făcut căi cade jos, ca să se stingă. S’au uitat muerile toate; cu toatele aO Înţeles.
Din când în când mal venea Râdu-
www.dacoromaiiica.ro
canu pe 'a mama Iana, dar stătea mal mult rezemat In picioare de cât pe pat; 1 aşa, să mul ducea Irina pe la Ghira dir «Ce mai faceţi ?»ş’atâta tot; fle-caiş prin câte un colţ, tăcea pe ’niundate, cu ochii în jos, mal dând din degete, mal tuşind, mal uitându-se In tavan. Şi la urma 'şl şopteai!, p’ar’câ le-ar fl fost frica să nu se auza :
—	Cu plecăciune.
—	Mulţumim d-voastră.
Ast-fel 'şi trecură aproape toata ear-na. Nu să uitat! dacă ese or nu fum pe coşul celei ialte. Dacă s auzia una buşind să tae lemne, cea Tată o aştepta să isprăvească ca nu care cum-va să o zărească prin gard. Ei, dar la lăsatul secului de paşte, e mai mare păcatul să nu’şi facă barim datinele moştenite de la părinţi. Nu să ’şi mănânce plăcintă cu brânză lnpreună, nu doară să bată alviţa bâeatul şi fata la aceeaşi grindă dar cel puţin ce să cuvine mai mult: doui bulgări de alviţa şi două luminări de şeii.
Să âşternuse zăpada de trei palme; în spre gradină să vedea reţeaua neagra a ramurilor de pruni îndăsându-se cu cât ţi-afundal privirea. De la coşurile caselor să ridicai! suluri de fum lnâlţându-se a lene şi mai sus lnvol-târidu-se ca nişte copaci. Către seară ceaţa să lăsă uşurel, să întinse, să îndesă şi înnecâ mahalaua,în cât şi grâ-diuele şi acoperişurile caselor abia să mal zăreau albăstrii, neguroase, şi mat îndepărtare ca nişte pete vinete cenuşii plutind în fumăria ţâră fund. Prin geamurile vecinilor să vedeai! lumini gălbui fără pic de r&za, caii sa mutau când înlr o parte când lntr’alla. Noaptea înghiţi lumea în întunericul ei.
— F'a de grab, Irino, de două luminări şi de alviţa pentru alde Ghira, zise mama Iana, că îngrijesc eu de turla din spuza.
Şi dupe ce plecă fala, mama Iana,ea care se gândise să apuce înaintea Ghi-rei cu omenia, tot ea bombăni necăjit :
—	Par’că le-ar fl căzut nasul şi gio-natele să vie el întâiil.
Când Ghira vâzu pe Irina cu luminări şi alviţa încreţi fruntea, se roşi, şi sbârcinddin nas, se gândi: adică cum vecina vrea s’o umilească apucând Înainte cu «Doamne ajută». Şi fura atâ vorbă, ’I zise :
—	Bree 1 ce pari de luminări ! o să aroem până la anu pe vremea asta 1
Emu cam micşoare luminările. Biată Irina se ruşinâ. Sărută mâna mama Ghirir, dădu bună seara Râducanulul, care pusese ochii In pământ la vorbele măsel, şi plecă oftând, mâhnită câ nu mal lnţdegea lumea.
Ear câud Raducanu veni şi ei la mama Iaţa bătrâna se uită crucişi la dânsi^y ţ^yflfljorî şi 'I zise, dând capul p-— —-------—
—	Mâăă ! Iar straşnică alviţâl putem să ne scoatea toţi dinţii şi toate măselele liiţe'ânsa Unde aţi-găsit’o voi cu atâtea nuci ?
Ce e drept alviţa era cam sfărâmată, cam negriciotsă şi nu prea se vedea să aibă miejide nucă. Râducanu să roşi, 'şl strlusi căciulă la piet şi ridică mâna ca şi cuo ar fl voit să se scar-pine în cap. Eir dupe câte-va bineţurl încurcate, se uta lung la Irina care abia şl ţinea la:râmile în ochi, plpca, şi când ajunse h poarta mormăi, ars oe toate aste ninicurl:
—	De hotar!t, ii mama şi măsa ş’au perdut minţile.
de la Vrancea.
(Va urma)

EPOCA - 9 OCTOMRRE
3
TELEGRAME \)\\ STBBUIATE
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,,EP0CA“
Tirngiu G.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
Aflăm că numirea d-lul Aurelian la Ministerul Domenielor este un fapt îndeplinit. Se aşteaptă insă sosirea d-lui I. C. Brâtianu in Capitală.
tt
Poliţia a primit erl o buna lec-ţiune. Vezlnd că d. Moruzi urinează a întrebuinţa mijloace mirşave pentru a impedica vlnzarea Epoccf, co-rupând po vtnzâtori şi punând serviciul siguranţei publice la dispo-ziţiunea turburătorilor cari maltrataţi şi ameuinţau pe kioşcari şi pe cei l’alţi vînzătorî, am luat măsuri pentru a răspunde acestor lovituri piezişe şi mişeleşti. Am eşit noi singuri pe stradă ca se vindem ziarul nostru. Afară de aceasta «in organizat o trăsură împodobită cu titlul ziarului pentru a cutreiera stradele şi a vinde Epoca.
Opiniunca publică a răspuns in-tr'un mod strălucit la apelul nostru. Două maşini au lucat ziua şi noaptea spre a putea dovedi se tragă numărul de ziare cari ni se cereau şi tot n’am putut mulţumi publicul care se Îndesa spre ă cumpăra ziarul. Trăsura noastră era asediata în tot percursul ei. Totul s’a petrecut în perfectă ordine şi poliţia a rămas caraghioază.1
In adevăr nişte agenţi au voit se oprească trăsura dar n’au isbutit. Denunţăm d-lui procuror această călcare vedită a Constituţiunei şi dacă se va repeta vom intenta proces d-lui prefect de poliţie pentru abuz de putere;Nimeni n’are dreptul d a oprivînzarea şi distribuirea unei publicaţiuni. Cum poate cuteza d. Moruzi se impedica circulaţiunea unei trăsuri care vinde gazete?
Ar face bine poliţia se s’astlmpere şi se nu provoace turburări mai grave, căci suntem decişi a uza de drepturile cari ne sunt acordate de Constituţiune şi consecinţele ce vor urma, dacă poliţia va voi se ne oprească, vor privi pe acei cari calcă In picioare legile fundamentale ale ţerei.
In or ce cas succesul nostru a fost deplin. Mulţămim d-lui Moruzi pentru reclama pe care fără voia lui a ficul’o Epocel.
Sofia, 18 Oclombre. — Guvernul bulgar a încunoştibiţat pe reprezen fanţii puterilor despre convocarea So braniel ta Timona pentru ziua de 15 Octembre st. n. Nota privitoare la a-ceastu sfârşeşte cu următoarele cuvinte După ce Adunarea naţională va păşi lu verificarea mandatelor membrilor ei şi după ce se va vedea constituită, ca, in calitatea d* reprezentant al suveranităţii naţionale, va intra in refaţiune cu Sublima Poartă şi cu mante puteri pentru a-egerea noului suveran al bulgariei.
Berlîn, 18 O dom bre. — De o însemnătate oare care pare a fi articolul ziarului -Sorddeutsehe Allgemeîne Zei-tung», in care încercându-se din nou a dovedi că abdicarea principelui Alexandru nu era la locul ei se vorbeşte de trei ori despre pericole de resbel, lucru ce n a fost pus in discuţiune in tot timpul evenimentelor bulgare.
«Tafyebfatt» află din Peterslurg că sgomotefe despre o apropiată ocupa-ţiune a Bulgariei sunt cu totul neexacte, chiar in ce priveşte trupele turceşti
IVfersburg;, 18 Oclombre. — Sgo-rnotele despre o intervenire. armată a , Rusie) in Bulgaria să mănfine mai cu I seamă in sferele financiare; dar nu tre-; bue să li se fi ea o mare însemnătate fiind-eă opiniunca publică, cu deosebire cercurile militare, consideră ocupaţiu-nea ca o cutezanţă primejdioasă. Ziarele de az\ preced o acţiune din partea Turciei. Prin generalul Kaulbars s’a constatat, după informaţiune/e ziarului «Graschdanin» că tot poporul bulgar, cu prea puţine escepţiuni, e cuprins de ură contra Rusiei. «De ce dar ocupa -ţiune? Se ia Bulgaria, cine o vrea!» scrie principele Atescbtschers/ci. Austria poate să-'şi găsească acolo peirca, En-glitera o băşică de săpun. j Intâiii Rusia să fie gata cu flota mă-j rei Negre şi atunci şi Bulgaria ra fi i a noastr.ă Bulgaria nu merită ca Rusia | se se espue la primejdie. Ziarul «No-vosti» prevede şi el că Rusia va merge conform propriilor ei interese, li place insă a crede că mişcarea ruso-filă c în creştere printre bulgari şi că acestei mişcări ii trebue numai sprijinul moral al Rusiei ca să iioată găsi calea adevărată.
1'elersbui‘g, 18 Oclombre.— Cu să poală rşi din vălmâşeala bulgară mai e încă un singur drum, zice «Novoye Wremja», Poarta, ca suzerana Bulgariei, trebue să sitsţie pe faţă declara-ţiunee Rusiei, să declare de usurpatorî pe regenţi şi să impedice în acest mod ca ei să intre in negocieri cu puterile mari. Necesitatea unei ocupaţiuni turceşti nu e de loc trebuincioasă pentru a-ceasta. Dacă Turcia esilează, atunci se aprorie ceasul intervenitei ruseşti.
ŞTIRI MĂRUNTE
Ni se spune că ministerul de resbel e holărlt a da o sumă de 100,0C0 fr. pentru construirea unul canal de scurgerea upe-lor isvorile la noul spital militar ce se clădeşte.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
16
JULES MARY
(Urmare)
Gilbert iubea mal puţin pe Cathe-rine când o întâlnea la muma sa. Toată ardoarea amoroasă pe care el o cunoştea că există In amanta sa, contrasta prea isbitor cu virtuţile bătrânel d ne Barbarain, cu castele sale suve-nin din copilărie ; cu naivitatea Reginei, cu candoarea virginală a The-resel. El suferea când ea era acolo. I se părea ca cerul albastru al familiei sale se Întuneca dintr'o dată. Simţea o greutate pe inima şi nu se simţea u-şurat de cât când se scula să plece. Dar seara, în castelul mobilat, el uita restul lumel pentru Catherine.
Şi a doua zi, când ea revenea, supliciul reîncepea, în fie-care zi mar ^tolerabil. Ea se arunca In braţele d-neî Barbarain c'un fel de avânt furios. Parcă nădăjduia că buna primire şi surâsul onestei femei ar şterge ruşinea şi greşeala sa.
Gilbert, cu sprâncenile Încruntate, cu degitele nervoase, o privea cum trecea de la mama sa la sora sa, de la sora sa la Regina, şi cum se întorcea
la locul el şi Ia Holgan. Şi asistând la aceste epresiunl de prietenie, nu era Catherine aceia pe care el o privea, Catherine de altă data, încă respectată şi fără pată, era femeia pe care el o iubea, pe care o poseda, al cărui corp se svârcolea sub mângâerile sale ; era femeia ale cărei transporturi el le ştia, ale cărei cuvinte întrerupte de amor, e) le auzea, ai cărei ochi plini de voluptate el îl vedea. Şi săruturile pe care Regina, Theresa şi muma sa le dădea Gatherinel, cădeau pe inima lui ca nişte pătrunzătoare arsuri. Ignoranţa acestor trei fiinţe, copil, fata sad femeie, sfânta lor onestitate, II făceai! să considere aceasta ca o profanare. Şi adesea când privirea profundă a Theresel se oprea asupra Iul, scrutân-du’l, cu o stranie fixitate, până In fundul inimei sale, el cobora capul şi se roşea....
EI nu cuteza st! mărturisească aceste dureri ce le simţea când se găsea împreuna cu Catherine, sad mal bine, In transportul pasiunel sale, el nici nu se mal gândea la eJe.
Dar lntr'o zi, când ea intră la d-na Barbarain, unde el se găsea singur cu Regina, Catherine voia să ia copila In braţe....Gilbert 'i-o retrase brutal.
— Dute de spune Theresel şi mamei că d-na Holgan le aşteaptă In salon....
D-na Barbarain veni Insă îndată. Catherine înainta călie ea, îndoioasâ. Bătrâna doamnă, li întinse mâinele cum făcea în tot d auna, dar mâinile sale întâlniră pe ale fiului său, care ne-
Atragem atenţiunea «l-lut ministru al cultelor şi instruc(iunl publice asupra Bibliotecii centra le, unde -e z ce câ ar exista oare-care neregularillţl.
Aceasta nu ne miră căci d. director a-vâad prea multe ocupaţiuni, nu poate observa şi Biblioteca.
• •
D. general dr. Teodori, a plecat azi dimineaţă Iu inspecţie militară la Ploeştî.
O
• »
D. general Cernat. comandantul corpului Il-lea de armat*, va merge mâine la Sinaia pentru a inspecta batalionul de vânători ce se afla acolo.
‘■•osiri si pleenri. I). Itadu Mihaifi, ministrul lucrărilor publice cari a fost ieri la Sinaia s a reîntors tn Capitală.
- D. Beldiman, consul la Sofia va sosi zileic acestea tn Bucureşti.
J — b. Lupu Costake, prefectul de Co-i vurluid a sosit azi dimineaţă tn Bucureşti.
* •
Consiliu Astă-zT s a ţinut la ministerul de interne un consiliu de miniştrii
sub preşedinta d Iul bem. Slurdza.
•
• •
Moarte Imiiiiiln. A Lâ-zl s’a găsit tn strada Cazărmii cadavrul unei femei-Parchetul a fost aviz ii şi cadavrul transportat la Morga.
ILTiViL INFIMII Vili
Lumina pare câ începe a se face asupra dispariţiunei d-lui Ion Brâ-tianu ; se zice câ pi imul ministru s’a dns la Berlin pentru a cerşi o modificare a convenţiuneî consulare.
*
Asla-zi s'a înmoi mental d-na Suiaranda Gatargi, Ceremonia a fost impunătoare. Un şir nesfârşit de trăsuri a însoţit remâşi,ele nobilei defuncte până la ultima locuinţă, M. S. Regele n’a crezut de cuviinţa a trimite nici un represen-tant, cu toate câ d-na Smaranda Ca-targi era buna Regelui Milan al Serbiei.
II
D. Ion M. Koatuki Epureanii, a reunit înlr’o broşară interesantele sale dări de seamă asupra celui d’al 7 lea Congres al studenţilor universitari ţinut la Bârlad tn zilele de G, 7 şi 8 Septombre, pe cari le-a publicat Epoca în timpul Congresului. D Epnreanu a dedicat lucrarea «Junime! Universitare» şi a remis fie-cărui student câte un esern-plar.
•
Sâmbătă va apare un ziar umoristic ilustrat,Ţărbăceala. Urâm viitorului confrate zile lungi şi vesele.
Suntem informaţi câ consulul Angliei !a Rusei uk, va trece la Ga- 1 laţi în locul d-lui Sanderson care a fost însărcinat cu gerarea afacerilor Mareî Britanii la Bucureşti.
©
văzâudu-l încă, începu să o întrebe de sănătatea sa.... pe când Chaterinc palidă, se da îndărăt.... Therese înştiinţată de Regina, se coborâ la rândul săO.... înainte ca tânăra fata să ajun gă la amanta sa, Gilbert o atrase ia el şi Începu să o întrebe despre diferitele lecţii pe care el ’i Ie esplicase In ajun.
Atunci Catherine Înţelese, şi înlunc-cându-i-se vederea de supărare se lăsă să cadă pe un scaun.
Din fericire Holdân sosi. Subt un oare-care pretext, ea convinse pe bărbatul săd că trebue să plece.
Avu numai timpul de a murmura la urechia lui Gilbert:
— Asta seară, la pouă ore. cu or ce preţ, trebue să vă vorbesc 1 I...
Castelul Închiriat de Gilbert, zidit pe o creastă de stâncă, nu departe de PourviMe, domină oraşul Dieppe; de aco o sev»de lntinzându-se o privelişte măreaţa: t^ata lungimea înaltelor stânci dupe ţărmul marei pânâ dincolo de farul d’Aîlly; toată liuia stâncilor ce se întinde de cea laltâ parte, de la Puys şi perzându-se spre Treport, In bruma care confunda cerul şi marea într'o aceiaşi co oare de un cenuşiu violei! O terasă se Întindea de ia sala de mâncare până lu marginea stânceî unde architectul putuse zidi castelul farâ. pericol. In timpul marelor fluxuri şi refluxuri când vântul era violent şi talazurile îngrozitoare, murmurul mă-rel se auzea în casă ca un tunet subteran. Dar în această seară totul era liniştit. Un vânt uşor adia, răcorind
D. V. Alexandri, ministru ţeriî la Paris, va pleca peste opt zile la
postul seu.
•
D. Titu Maioreseu va începe cursul seu de Logică la Universitatea din Bucureşti pentru anul şcolar 1886—1887 Joi in 9 Oclombre de la o ta ti 1 2 seara şi'l va continua In Joile viitoare la aceiaşi oră Iar cursul de istoria filosofieî contimporane ii va începe Sâmbătă în ÎS Oclombre de ta 5 fa € 112 ore şi'l va continua in Sâmbetile viitoare • la aceiaşi oră. (Sâmbătă tn 11 Oc-tombre nu se ţine curs din causa serblrei de la Curtea de Argeş). Cursul de filosofie contimporană, care in cei doi ani precedenţi studiase filosofia germană şi pe cea franceza, va avea de obiect In acest an şcolar filosofia engleză, îndeosebi pe Ilerbert Specner.
m
indirectă. Gadban Efendi care a plecat Sâmbătă la Sofia e însărcinat să întrebuinţeze toată influenţa sa pentru a face regenţa să fie binevoitoare faţa cu Rusia. El mai este însărcinat să facă un raport asupra situaţiunil şi mal cu seama asupra operaţiunilor e-lectorale şi validităţii alegerilor. Pe de altă parte Poarta a chemat erl pe Abro-Efendi. delegat la Sofia şi însărcinat cu revizuirea statutului Rumeliel să dea explicaţiunî asupra situaţiunil din Bulgaria.
D. Sandisson, primul dragoman al ambasadei englezeşti, care de curând fusese la Bucureşti să confereze cu sir White, lucrează ]cu sirguinţa la Ildiz Kiosk spre a pregăti terenul în privinţa cestiunil Egvptulul înaintea so-sirel lui Sir White.
Se asigură că primele rezultate obţinute ar 11 de bun augur pentru urmarea negocierilor.
r MARII ClTZtRIDWltTlM
Voinţa Naţională de astă seară a descoperit eâ o varietate publicată de Epoca sub titlul «Tinerimea din scoale» a fost plagiată din România Liberă. Pricepe ori-cine câ nu se poate găsi un singur om care se ştie pe din afară toate articolele cari au fost sau nu sorise de mal mulţi ani tn toate gazetele. De aceia nimeni nu poate fi învinovăţit câ n’a observat cei un articol presintat re-dacţiuneî, a mai apărut în altă gazetă.
De alt fel, iată cum s au petrecut lucrurile In cazul de faţă. D. Raco-viţâ, redactor la România liberă care a publicat acel artical tn România liberă sub pseudonimul Sphinx şi care 'l-a presintat redacţiunei noastre sub iscălitura R. a venit acum o lună se se roage ca, avend mare nevoie, se i se dea 200 lei pe lună tn schimbul câtor-va articole literare.—In acest? condiţiuni, a fost angajat d. Itacoviţâ la redacţiunea noastră, în mod provisoriCt. D-sa după ce ne-a dat mai multe varietăţi literare In timp de o lună, ne a presintat ca originală şi cronica In cestiune, care mai apăruse în România liberă.
D. itacoviţâ nu mai face parte din redacţiunea noastra. Vom vedea daca «Voinţa Naţională va crede de cuviinţă se reproducă această lămurire.
ULTIMA ORA
l»aris. 20 Oclombre. — Dupe nişte informaţiunl venite din St. Pelers-burg şi menţionate într’o telegramă din Berlin, d. de Giers ar fi zis: «Vom lăsa pe Bulgari să se frământe între dânşii, (cuire dang leur jus). Rusia n’are de loc trebuinţă să recurgă la forţă pentru a avea dreptatea din partea politicianilor din Sofia. f ostanttnopol, 19 Octom. — Cale
înăbuşitoarea căldura a zilei. Către nouă ore Gilbert intră, luând precau-ţiunl pentru a nu fi observat. N’aştepta mult timp. Catherine sosi îndată.
Ea venise coprinsă şi de mânie şi de durere, dar ceia ce o tortura cu deosebire era durerea ce o simţea. Ajungând înaintea lut Gilbert ea îşi puse faţa în mâini şi începu să plângă cu suspine. Se aşeză în fundul salonului pe o canapea. Mica lampă aprinsă nu lumina până acolo. El se duse de se a-şeză lângă ea, II dete cu forţa mâinile la o parte şi sărutând’o bau, una câte una, lacrâmile sale. Ea repeta neîncetat :
—	Tu nu mă iubeşti, m’ai iubit odată dar acum totul s’a sfârşit.
El, mişcai de această tristeţe, căzu la picioarele sale şi ’i cerea ertare.
—	Ah! tu al fost crud, tu m'ai făcut să sufer Îngrozitor. Te iert cu toate a-cestea, cu condiţiune ca tu să mă iubeşti mal mult şi ca să 'ml promiţi că mă vel iubi lot d’auna.
Şi sculându-se, ea îl atrase spre lampa care II lumină faţa.
—	Priveşte-mă, zise ea, aratâ-ml o-chii tăi! Tu nu o să poţi minţi, căci o să gnicesc îndată ; acum, vorbeşte t
r— Ce vrei să ’ţi spun, zise el încet, de cât câ te iubesc ma.)mult ca tot d'a-una, că te găsesc cea mal frumoasă dintre femei, şi câ atunci când tu mă priveşti dupe cum faci acum, eu sunt gata a uita totul pentru a ’ţî preba câ le iubesc. Doreşti tu ca să plecăm ? Un i cuvânt zi, şi îndată mă voiu hotârâ- I
DOCTOR IN MEDICINA
DE LA FACULTATEA DE MEDICINA DIN PARIS
Are onoare a face cunoscut ca retntorcân-dc-se tn tara 'si a reluat orele de consulta-tiuni de la I până la 3, tn toate zilele, afara de Duminici si serbalori. Strada Cosma, 10.
IIP lIM YIItT Moşia* PIU8ICENI-P0STA 8 III; IUI. Ul ii ore departe de Bucureşti.
A se adresa la Doctorul N. Turnescu, Calea M oşilor No. 55.
D-RUL A. VIANU
Dă consultaţiutii pentru boale de OCHI. C REC HI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (filaturi cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl.
I)R C. NILLE k II. fiANKSGD
AVOCAŢI
62,— str,.St,ir*Joei Vodă,—62
Consultatiunl 9—11 a. m. 4—6 p. m.
nr W r W 7 A DC MOŞIA BADULESCI, UL V L. la L H n t 20 minute depfttare de Gâeştl, rvând pământ arabil, livede, vie, pădure de exploatai, han moară case bune.
Doritorii se vor adresa sub-scrisulul chiar la moşie.
\icolae loneseu.
CASA DE SCHIMB
ALEL GR. I0OT & B. MARCO
Strada Uparani, Ala. ÎS bl»
Bucureşti, 8/20 Oclombre
VALORI	Scadenţa cuponelor	T? ■>■ Tt curs mediu
FONDURI DC STAT ROMAN		
Renta rom. por. 1875 5 0/0	1 Ap 1 OC	82
Renta rom. amortis. 5 0/0	1 Ap i Oc	9i IU
Renta rom. (rur. con) 6 0/0	1 Mai 1 No	88
Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0	1 Ian 1 Iul	
Idem idem 5 0/0	Idem		
Imprum. Stern 186* 7 0/0	1 MarlSep	—
Impr. Openheim 1868 8 0/0	1 lan 1 Iul	—
Agio	—	15 80
ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE		
Impr. oras Bucuresci 5 0/0	1 Ian 1 Iul	75
Idem idem din 188* 5 0/0	1 Mai 1 No	95
Impr. or. B. cu prime loz f. 20		35
VALORI DIVERSE		
Credit Fonciar Rural 7 0,0	1 Ian 1 Iul	103 8/*
Idem Idetn 5 0/0	Idem	
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0	Idem	iul
Idem idem 6 0/0	Idem	93
idem idem 6 0/0	Idem	88
Cred. Fonc.Ur. din laş i5 0/0	Idem	75
Obl. Cas. pene. fr. 300. Io	1 Mai No	215
—	Tu mă iubeşti, da, te cred, eQ n’aş mai înţelege viaţa fără tine. Nu sunt fericită de cât din ziua în care te am văzut pentru prima oara; eii nu mal ’ml aduc aminte de ceia ce s a petrecut Înainte. OrI-cât mă vel iubi tu, nici odată nu mă vel iubi atât cât eh te ador. Te rog mal cu seamă nu mă uita; aşi voi mal bine să nu mal mă întâlneşti, de cât să mă uiţi vre-o-datâ I Eh nu mă simt capabilă ca dupe tine să mal am un alt amor. Nu şliă ce voiQ deveni, daca tu mă^vel laşa ; poate aş muri, dar daca void trai, voiQ fl atât de nenorocita In cât de sigur void provoca mila ta, ceia ce ar fl o re-muşcare pentru tine, o remuşcare e-terna pentru câ m’al părăsit.
—	Te iubesc, zise el cu dulceaţa, sărutând’o pe ochi.
—	Iubeşti-mă dar, eO nu ’ţl cer mal mult. Repetându-ml aceasta, tu mă faci atât de fericită In cât îmi pare peste putinţă ca tu să nu flf fericit la rândul tăfl, de veselia ce ’ml procuri. Şi ca nici un nor să nu mal tulbure cerul senin al amorului nostru, şi pen tru că când sunt Ja mama ta, tu nn poţi vedea în mine o femeie ca toate femeile, ci nu vezi de cât amanta ta, eQ nu voiu mai merge să văd nici pe mama şi sora ta, nici pe Regina, Înţelegi cât te iubesc? Ea te iubesc şi cu toate acestea, vai! ett simţ câ nu merit stima ta şi câ tu roşeşti de mine când întâmplarea face ca într'o visită l,a familia ta să fim faţa în faţă.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

A
EPOCA — 9 OCTOMBRE
DE ARENDAT
Moşia LOMOTBŞTI-CALNAD; proprietatea d-lut Alexandru Lenş Philippesco, din judeci IIvoV, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi 01 tem Va, situată la jumătate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patru mii pogoane arabile, de cea mal bună cualitate de pământ, cu trei sate pe dânsa, cu duna perechi case mari de arendaş, din care cele de la Lomote jll sunt mobilate, cu han mare, cârciuma, tna-gaiude bucate încăpătoare şi tn cele mal bune condiţiunl, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rotsi tn cea mal bună condiţiune pe apa Dămboviţa; Se arendează pe termen de cinci ani cu tncepere de la Sf. Gheorge anul 18*8; doritorii de a o lua tn arendă se pot adresa la proprietar Calea Victorii No. bis. safl la d-nu Sevescu Strada Minerva No. 16, tn toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţă.
_____ (HO


casa spico mm. si închiriat *
DE
P I A N U R I
DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS *
Aceste tnchirierl presintă deosebitul avantagifl, că,or-că- g rul chiriaş care doreşte a cumpăra pianotncliiriet.se soco- w teşte banii răspunşl ca chirie, ca a-conto preţului de cum- m
părare.
137
t

K
PRIMA FABRICA ROMANA DE
IFIR-KUM
I S
O băutura făcută din lapte, care sotntrfthuinţeazii eu maro succes !n Rusia. F.nglitera, Austria şi Elveţia, In contra boalelor de piept mai cu seamă, in contra otticel. l-a O desa şi Unş 'amara pe rtul Volga sunt stabilimente speciale undei): i de bolnavi s« vindeca prin KIPIR-KuMUS. ProL>eletlierai*outice făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit că KtWR-KUMtS este un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice lliarhăe, Cathar de stomac acut si cronic Cathar a întregului canal digestv, Anemie. Scorbut, Scrufuloara, Tuberculosa Hemoroide, şi 11 inel mijlocul cel mai • scelent şi nutritiv,are proprietăţi recoritoare, combate insomnia, stimulează energia inimei şi a centrilor nervali scade secreţinnile canalului digestiv, ridica pofta de mân. ire ş îngraş# cu siguranţa asimilănduse foarte uşor, şi se întrebuinţează pentru I ap ta rea copiilor slabi care nuprimesc lăţite de vei. La noi in Buburesci, mulţumită iniţiatiţfţă d-lui Lescianofl renumitul fabricant dinKusia s'a înfiinţat un stabdimrnt de KIFIR-KUMIS pe care ’I recomandam publicului. Calitatea Kiflrulni Tăcut de casa Letianoff est# analisat de d. Dr. Bernard directorul laborutoriului chimio din Capitala. ţ>e baza caruia d. Lukianofl a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sa tar superior. In timp asa de scurt casa Lukianofl se bucura »sta-zi de clientela foarte întinsa, care din zi in zi se convinge caKIFIR-KUMIS este cel mai puternic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe.
Depositul general actualmente se afla in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai.
De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lângă rondul al ll-lea unde a fost gradina jardin des fleures.
Preţul abonamentului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor tl scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei, — 25 sticle â0 lei. — Ambalagiu! este pe comptul fabricantului.
MULŢUMIRE
Prin aceste cdte-va ronduri, ma simt dator a mulţumi d-lui d-lui Fior Luchia-no/f pentru serviciul ce 'mi-a adus atât mie cât si familiei mele, care întrebuinţând Kifir-Kumis, a constatat o uşurare si netăgăduită a suferinţelor ocasionatc de anemie.	t onstulin Petreseu-< ombirntu.
(170)	Tipograf.

CROITOR'» MODERNII
I. W E I C H
Bulevardul Elisabetha PALATUL BĂILOR EFORIEI
Mare asortiment de stofe fine englezesc! si frantzuzesci,croiala cea mai moderna după ultimele Jurnale
PRiMt FABRICA DE UNIFORME
furulsor al Căilor Ferate RomA-ue al Lemberg-Cernaut ji-Iasl.
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEL
No. t, Str. Luterana, No. 4 coltzul Stirbey-Voda
Efecluiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptală pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.	ţ
SPECIALITATE DE LAMPEURI
B Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.	W
| Comandele se efectuează prompt după modele.	j
HE VÎHABK K;
şi de slănjen, mal bin# de două-sute pogoane, situată pe moşia Fărcaş, la o jumătate de oră de Caracal.Doritorii se pot adresa la proprietar, d. avocat D. C. Po-pescu, 49 Calea Dorobanţilor.
RE MUIAT
d-lul V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi ne-mobilute având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d nu proprietar tn toate zi-lelo de la orele 8 de dimi-niaţă pănă la (5 seară. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca pl. Câlnişte.
REGIMUL DE LÂNA
AL
PROFESORULUI DOCTOR JAEGER
Recunoscut ca cel mal escelent
MEDALIAT (CUM IN URM», DE JiRlUt MEDICAL D'N LONDRA CU
MEDALIE DE AUR
Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuverlirile de paturi In lână curată de Cămilă, garautănd contra răcelet şi a reumatismului.
Dclarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc in magasinul
72.CALEA VICTOR I 72 VIS-A-VIS DE PALATUL REGAL
DR JAEGER W. BENGER’S Soelme STUTTGART.
AVIS IMPORTANT
PENTRU
A aparut de sub tipar carte intitulata:
TOALETA FEMEILOR
care tratează despre înfrumuseţarea feţei cu substanţe simple naturale, recomandate de higienă şi medicină. A-ceastă carte necesară ori-cărel doamne coprinde peste 100 reţete, decari se poate folosi cn succes pentru înfrumuseţarea feţei, conservarea părului, diepariţiunea pes-truelor, curăţirea şi soliditatea dinţilor. Toate aceste reţete prescrise de cel mal celebri autori medicali şi de practica casnică alăl acea veche cât şi cea nouă, oferă cea mal mare garanţie dc eficacitatea lor. Preparaţiunea lor se poate face chiar tn fie-care casă, căci substenţele necesare sunt arătate tn mod cantitativ.
Lipsa unei asemenea cărţi era mult simţită şi apariţiu-nea ei.deastă-zi, o facechiare a fi prenumăratăfntrecele d'ânttio cărţi de Higienă fn limba română. Gu acâsta doamnele vor fi scăpate de întrebuinţarea apelor, alifleler şi şi pozilor, ce se găsesc pregătite In comerţ şi cari la genere nu fac de cât distrug fjumuseţea naturală şi cau-sează perderl ireparabile.
Aceasta importantă broşură eşităde sub editura librăriei Universale «ZACHARIA NiCOLAU» dinPIoeştl se vinile la acest magasin pe minimul preţ de 50 bani esemplarul.
In Bucureşti de vânzare la Librâriele E. Graeve, I. Hai-mann şi Leon Alcalai.
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei tn faţa Slradei Lipscani, din noii clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respăndesc in stradă. — Cu desăvârşire noii montat, după stilul cel mal modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt.
MUGO
ANTREPRENOR PROPIETARLL HOTELULUI HbGO OIN BRAILA


MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE de COGNAC
si DE
mu T\KE < slibovitza >
Pietre de Moara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fabrice lor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada C'olţei No. 49

DE ÎNCHIRIAT
ETAGIUL DE SUS
| CEL	DE	JOS	AL	CASSEI	%
din	î
Strada Biserica	Am:ii No.	6	*
157	|
0 DOAMNA StfRffiKE:
să, engleza, germană şi musicâ doreşte a dalecţiunl. Având masă In vr'o familie s'ar mulţumi cu o plată mal modestă. A se adresa la re-dacţiune. (168)
0 DOMNIŞOARA SRMoK
TEL) oa lecţiunl dc pxano şi solfegiu dupămethoda Conservatorului din Paris. Ase adresa Calea Griviţa, 51.
EREZII L. LEMAITRE SOCCESORII
TURNATORIE DL FER $7 ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUR STI
Se tnsărcinăzâ cu construc-ţiunl de turbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pie.Lrc 42 lei 3800.
Eseculeazâ repede orl-care lucru de turnătorie safl mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc.
TVInro deposit de Fer, raiuri pentru vagonete d6cauville, tzeve de tuoi. Mare asortiment de pietre de moara. La Fertă-sous-Jouars.	113

IIR ÎNCHIRIAT V.'SS:
i*n fnfinda In plaţln Episcopii avPnd doua camm-c si pivaiţia. a se adresa la administraţia ziarului „EPOCA"
CASA DE SCHIMB
I. M.FERMO
— 2T. STRADA LIPSCANI, 27. —
(TORSUL BUCUKESCI
de la 6 Octombrie 1886
*	0/6 Renta amortisab.
B 0/e	■ perpetua .
•	0/9 Oblig, de Stat. . .
•	6/0 Ob. de Stat drum
de fler. .......
7 6/0 Scris. bine. rurale
5	0/6	»	»	»
7 0/6	•	*	urbane
6	0/0	*	»	»
B 0/0	»	»	»
*	0/0 împrumutul cern. Ob.Cas.pens. (LiOdob). împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.
> «Dacia-Romania»
» Naţionala.......
» Credit mobiliar, » Constructiuni. .. » Fabrica de hârtie
Bilete de Ban. cont. aur	1560
Florini austriaci		2.03
SCHIMB		
Paris 3 luni		1001,4
» la vedere 		
Londra 3 luni			25.25
* la vedere		
Berlin 3 luni		1.24
» la vedere		
Vieno la vedere		2.03
07 1/2 #3 88
1033/4
871/4
101
921/2
83
75
210
35
1030
275
220
165
DE ÎNCHIRIAT
şi de
DE VGNZARE
l\ TOTAI.
casele mele de lângă biserica sf. George nofl.Str. Pescăria veche No. 3, cu şapte Încăperi, cinci sus şi două jos, cuhnie, două pivniţe, galerie şi pod spaţios, spaţios, spălătorie, grădină tn mijlocul curţii, aspect frumos, aer curat şi nimic de dorit; o pivniţă spaţioasă pentru vinuri. Doritorii se pot adresa in curte la proprietarul lor.
Ştefan Pavl'd.
DE ARENDAT puri de moşii, şi anume Maţi ţa safl Dudeasca şi cea d a doua Valea Cucuiul safl Stroesca situate tn districtu Prahova plasaPotgoril, de St. Dumitru a. c. pe termen de cinci ani, de oace-ce actual arendaş d. Niţă Săvulescu n'a plătit arenda şi contractul săfl e desflinţat de drept.
Doritorii se vor adresa la proprietar d. Hristache Ca-ruso, Calea Moşilor No. 187.
(147)
OE ÎNCHIRIAT SI DE VtKZARE
CASELE
din str. Domnitza No. 1
Având tn catul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproane de 10 trăsuri, se poate Închina şi viude mobilată, curte pavată cu piaţă şi puţ tn curte de Piatră — Doritorii se pot adresa in localitate.	141

DE ÎNCHIRIAT
le Cosla-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
214 Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă.
Doritorii pot visita casele In toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliet, safl la redacţia E-poeei.
DE ARENDAT
MOŞIA LACENI
In
Districtul Tcleormanu
Siase mii pogoane, sl-tnnte Intre trei schele, Giurgiu, Zininicea, Ibr-no-Magurdp, cu sosele la toato aceste schele, având semnate 400 pogoane Rapiţă, şi 500 grâfl. Doritorii se pot adresa In Bucureşti, Str. Domnitzei No. i. Şi localitateprin Alexandria care este distanţă de oră.
(140)
m STUDENT jESftKî
Liceale, şi actualmente în-l’raşeasea, doreşte de a preda lecţiunl îutr’o familie, pentru cursu primar safl secundar, In schimbul mc-nagiulut, sau unei mici re-bonificârl mensuale. — A se adresa la redacţia ziarului sub iniţialele K. R.
DE TENZAKE ‘ărVpi”
Tatu No.28. Proprietarul lo-cueştl tntrănsele.
MARE SUCCES!
INVETATORUL POPULAR
Publicare limbistică săptămânală.
Metodă pentru a învăţa singur a scrio şi a vorbi limba franceză.
Subscripţiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două luni l. n. 5.
Se trimite după cerere un numer specimen contra 0,25 bani in mărci poştale•
A eşit de sub tipar No. 6
BUCUREST
ADMINISTRAŢIA
STRADA OOROBANTItOR . N
I
133
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI
HOTEL EKSTEIN
— GALAŢI -
— STRADA MIHAI RRAVUL —
Recomand Onorabil, voiajori Hotelul med nuofi construit şi mobilat, situat pe str. MihalBrav(Cuza-Vodă) care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi tn centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate.	(167)
GALAŢI. HOTEL EKSTEIN, GALEŢI
atelier mecanic
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu CU Pompe de toate sistemele, FAn-tftui d'applique si Borne foiitâlli. Canale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, tiieiu si plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgheaburi dc coborlre -inodore, capace de hasnalc etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vase, socluri, abusuri banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi, Tuburi pentru sondage si ruudelabrl.
TUBURI, INSTALATIUMI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE
RPA
(151)
Bucureşti.—Typografia «Le Peuple Roumain», Strada Episcopiei No, 3.
www.dacoromanica.ro