ANUL I No. 261. ANTEiA EDITIUNE MARTI 7 (19) OCTOMBRE !*>/! Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE INCCP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE 1\ Bl'Cl'RESCI: La casa Ailministratiunei IA TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. I\ STREIN ATA TE: La toate oftic iele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACŢIUNEA. No. 3—Piaţa Episcopiet.—No. 3. Grigore VENTURA Prim-redacior responsabil ANUNCIURILE SE PRIMESC NT7MAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la Fostem Ageney, Constantiniple Karakey Deirmen Han, 16 Gaiata. Anunciuri pe pap. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia LA PARIS: Seg&sestejurnalul CU iSl'ent numerul, la Kioscul dinrue Moutmarlre 443 ADMINISTRAŢIUNEA No. 3.— Piaţa Episcopiei.—No. 3. 15 BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI N UMERUL SO BANI UN NUMER VECHIU EVENIMENTELE DIN BILGARIA! .... — REZOLUTIUNI RIDICOLE OPOZITIUNEA DIN FOCŞANI TINER 1 MEA DIN SCOALE tăbliţele PRIETENUL BA RBATULU VADUVILE EVENIMENTELE^ BULGARIi*1 La porţile noastre se petrec nişte evenimente, întristătoare m greşit pentru ori ce om cu dreaptă judecată, dară pline de învăţăminte, mal cu seamă pentru popoarele mici, geloase de libertăţile lor şi dorind a-şî conserva o individualitate na- ţională. Bulgaria, o ţară mică şi d abia j vora p, gcutiţ7, suntem siguri, de In faţa unei asemenea situaţiuni, cu greu se mai poate pricepe ca guvernele statelor mici se caute cu ori-ee preţ se se înfeudeze esclusiv sub auspiciele unei puteri, chiar daca aceasta ar fi conducătoarea con-stelaţiunei europene. Din acest punct de vedere, noi am condemnat purtarea d-lui Brâtianu care urmează orbeşte politica germană şi care bi-zuindu-se pe omnipotenţa ei, bravează pe cele-alte puteri. Se nu se uite nici-odată acest adevăr: cel tari sunt tot-d’a una gata a sacrifica pe cei slabi, şi vai de aceştia daca se Incumeţesc in protecţiunea celor puternici! Ne place a crede că cele petrecute in Bulgaria ne vor deştepta asupra datoriilor noastre şi vor face pe bărbaţii politici a fi foarte circumspecţi in espansiunea sentimentelor lor intime, căutând Înainte de toate bunele relaţiunl cu toate statele mari fără osebire, şi necedând nici uneia nimic din drepturile naţionale. Numai ast-fel formată, care ţine se trăiască în pace şi se se bucure de foloasele inslitu-ţiuuilor sale, se vede aruncată in prada anarchiei. Ea, nenorocita, se sbate desperată dară plină de Înţelepciune, şi toată lumea admiră energia liniştită desvoltată de acest mic popor, in luptă cu tendinţele Rusiei şi cu indiferinjţa Europei! Nu ştim care va fi resultaţul definitiv, căci in starea de astă zi a lumel am ajuns se ne Îndoim de triumful dreptâţeî; este netăgăduit Inse că spectacolul la care asistăm este unic şi că el va servi ca o lecţiune aspră dară meritată pentru purtarea incalificabilă a statelor mari. Istoria va Înfiera cum se cuvine egoismul celor puternici şi nepăsarea lor faţă cu călcarea drepturilor celor mici, păstrând un loc măreţ pentru acea mân-1 de oameni cari, copleşiţi din toate părţile, au ştiut se-şl apere independenţa 1 Simpatiile noastre, popor mic, sunt pentru Bulgaria. Cauza el este sfântă şi se cuvine se-I adresăm cele mal călduroase urări pentru Infrîn-gerea crizei primejdioase prin care trece. Numai celor puternioî li se cade să fie egoişti şi nedrepţi! Esprimând aceste sentimente, se nu uităm insă a ne folosi de evenimentele petrecute sub ochii noştril, ele ne pot sarvi tutulor: guvernului, capului Actului şi poporului. S’a dovedii dsmult,şi astâ-zi lucru nu mal lasă cea mai mică îndoială, că principiile de âreptate se nesocotesc adesea de poterile dirigente; acestea au In vedete interesul lor imediat, şi de aceia ie atâtea ori ve-d-m strivite drepturile celor slabi. Echilibru european, in sensul de a constitui o autoritate suţn mă avend de scop ocrotirea drepturilor celor vătămaţi, nu a existat aproape nici o dală şi mai ales acum au există; vedem din contra numai tovărăşii de ocaziune între diferite puteri, tovărăşii nestatornicite prin vre o comunitate de interese între popoarele respective, aşa că fie-care din asociaţi, spre a menţine alianţa, este acele capitulaţiunl ruşinoase către j puternicii Europei, şi de cari ne a dat atâtea exemple nenorocite guvernul fără socoteală al d lui Brâtianu. Împrejurările prin care trece Bulgaria ne mai pot servi, şi din alt punct de vedere: ele dovedesc că recunoştinţa popoarelor pentru domnitorii cel buni şi adevăraţi patrioţi nu este un cuvont zadarnic. Poporul bulgar, în restriştea fn cure se află, nu uită un singur moment purtarea omenoasă, desinteresată şi cavalerească a prinţului seu, care s’a identificat cu patria lui de a-dopţiune şi ’i-a îmbrăţişat interesele expunendu’şi viaţa pentru apărarea drepturilor sale. Mai ales ţările mici şi in stadiul formaţiune), au nevoe In capul lor, de oameni superiori şi plini de abnegaţiune: aceştia, daca ’şi înţeleg bine misiunea, prind rădăcini în ţară şi isbutesc a’i da o direcţiune bine-fâcâtoare. Naţiunele tinere sunt expansive in sentimentele ce au, ele ştiu să răsplătească, iubind sau urând, pe domnitorii lor : acestora aparţine se’şi dea socoteală despre devotamentul şi ab-negaţiunea ce sunt datori a depune pentru Îndeplinirea frumoasei lor însărcinări. Exemplu Bulgarilor dovedeşte, în cele din urmă, puterea morală ce capătă un popor, or-cât de mic şi neînsemnat ar fi el, apărând u’şi cu tărie şi fără ostentaţiune drepturile sale. Naţiunea bulgară, convinsă că ideia deconservaţiunenaţionala trebue se primeze ori-ce sentimente de gratitudine către bine-făcătoril sei, ’şi face datoria In conştiinţă şi cu i-nima sus; ea rabdă cu resemnaţiune provocările şi injuriele ce i se aduc zilnic, dar nu părăseşte un singur moment apărarea drepturilor şi libertăţilor sale. Conduita Bulgarilor, cu această ocasiune, a lăsat de ruşine, precum zice o gazetă austriacă, abilitatea politică a statelor occidentale ; ea este Încă, In acela’şi timp, o adevărată măngăere şi un puter- Înaintea ochilor; una din marile pu teri a impins pe Alexandru al Bulgariei se intre în ostilitate cu Rusia, şi, tot densa, dupe ce ’l-a compromis, ’l-a părăsit, fără scrupul, şi pe el şi pe poporul lui, la resbunarea Ţarului 1 *) Mal mulţi membrii al grupului ncslru de redacţie fac reservele lor asupra articolului d-lul D. Pepescu, telor D. C. Popescu. silit a încuviinţa celor alţi conce- i nic stimulent pentru toţi aceia cari siuni strigătoare şi cari revoltă con- , cred In sfinţenia principielor şi în ştiinţa publică. Exemplul viu ’l avem' drepturile neperitoare ale popoa- 3* * MELE AGENŢIEI „HAVAS Sofia. 10 Octombre. Generalul Kaulbars e tot la Rusciuk. Nu ®e ştie Inct unde se va duce. In cercurile bine informate, se crede că marea Adunare va fi convocaţi peste Vr’o 15 zile. Huseluk, 16 Octombre. Generalul Kaulbars a primit respuna la întrebările ce le-a adresat împăratului, tn privinţa urmării misiunii sale. Generalul va pleca probabil la Solia I.unl şi va trece prin Tirnova. Instrucţiunile sale par că nu vor aduce o repede schimbare a situa-ţiunil. Ele ar fi mal mult favorabile unei l&r&g&nirl a măsurilor de represiune. Solia, 16 Octombre. Guvernul bulgar a adresat represintan-ţilor marilor puteri o Notă verbală prin care le face cunoscut că guvernul, convo-când marea Sobranie, singura depositară a voinţei naţionale, are de scop să facă să se procedeze la verilicarea puterilor, după constituirea el; şi că tn urmă are de scop s'o pună tn legătură cu Sublima-Poarlă şi cu marile puteri pentru a îngriji de alegerea noului Suveran. Viena, 16 Octombre. O scrisoare publicată de Corespondenta politica şi datată din Paris, zice: Este sigur că trupele ruseşti sunt gata, dar e cu putinţă că numai cu scopul unei demonstra -ţiunl contra Bulgariei. Ocuparea principatului ar fi o violare a integrităţii Turciei. Or-ce amic sincer al Rusiei nu trebue să dorească ocuparea. Diplomaţia rusească ar putea să resolve ccstiunea fără a trage spada. Ea trebue să lucreze tn sensul politicei Iul Mazarin.iarnuca Riehelieu. Alt-minterea cabinetele europeane, sub presiunea opiniuuil publice, ar putea 11 silite să facă nişte demonstraţi uni displăcute Rusiei. St. 1‘etersburg, 16 Octombre. Novoie Vretnia zice: Momentul pentru a ridica cestiuneu Egiptului e favorabil pentru Franţa. Rusia nu-l va pune nici o piedică. I'uris, 16 Octombre. D. Sadi-Carnot voieşle să:’şl dea demi-siunea El a amânat pe M^’’ţi-tt£5aslĂ"Tîo:'' lărtre. I'afls, 17 Octom. Se asigură prin cercurile diplomatice că Rusia nu va lucra In Bulgaria de căt numai dac&Sobrania va f .e o manifesla-ţiune Iu favoarea prinţului Alexandru. Viena, 17 Octom. După o depeşe din St. Petersburg, ziarele continuă a nu sfătui ocuparea. Viena, i7 Octom. «Noua Presă Liberă» găseşte foarte u-moristic a vedea pe ofiţerii ruşi fâcăndu-se avocaţii alegerilor libere ; Ea adăogă că chiar ziarele ruseşti nu cutează a menţine că majorilalea naţiunii bulgăreşti e defavorabilă regenţei, dar prelind numai că s'a exercitai o oare care teroare contra minorităţii. Aceasta pretinsă teroare pare a (1 nu prelexl pentru a deturna opioiu-nea. Toată luj,ea, afară de Rusia, recunoaşte legalitatea alegerilor. Uerlui, 17 Octom. Ştiri din Baden anunţă că tmpăratul Wilhelm a avut două crise periculoase, dar că de Duminică forţele '1 ad revenit, împăratul va pleca la 20 Octombre la Berlin. Francfort, 17 Octom. D. Carol de Rotschild, şeful casei Rot-schild din Francfort, a murit. Ilu.ciuk, 17 Octom Se comunică din Sofia, dinlr’o bună sorginte, că situaţiunea e mult mal puţin Încordată ca tn momentul plecării generalului Kaulbars şi că guvernul e lu aju-uui unei Înţelegeri cu Rusia. Elementul moderat al Cabinetului, re-p: esintat prin d. Nacevicl şi Sloilolf, a-derând la vederile elementului mal Înaintat In cesliunea alegerilor, ar insista In acest moment spre a obţine ca min s-terul să intre In calea concesiunilor faţă cu Ru-ia. Se speră deci că generalul Kaulbars, reintrând In Sofia, va găsi spiritele mal puţin dispuse ca la plecarea sa. Conlantiuupol, 16 Octombre. Cale indirectă. Sgomotele despre schimbări ministeriale circulă cu persistenţă. Noul minister ar fi curat rusesc: Riza Paşa, preşedintele comisiunil refugiaţilor favoritul Sultanu.ul şi mal cu seamă partizan rus ar deveni mare Vizir. Sachir Paşa ambasador la St. Petersburg, ar deveni ministrul afacerilor străine. Mal e vorba şi despre întoarcerea tul Said paşa, fost mare vizir. Până acum toate aceste combinaţiunl sunt curate presupuneri. E cu putinţă, cu toate acestea, ca Sultanul să salute sosirea iul Sir While, a cărui rusofobiă e cunoscută, prin numirea unul minister cu totul filo-rus, Aceasta ar fi urmarea recepţiunil glaciale fâcuteducelul de Edinburg. Sir WhiJ le este aşteptat aci săptămâna viitoare. www.dacoromanica.ro Intrigile generalului Kaulbars In Bulgaria sunt sever judecate In cercurile diplomatico. Insă şi cercurile politice ruseşti nu înţeleg nimic In aceasta, l’n bătrân diplomat rus la pensie, zicea câa-ceasta 'l-a mâhnit mult. Ruşii caută să jutiflce lucrările generalului Kaulbars, spunând că cabinetul din St. Pelersburg esle strein de ele, pentru că generalul Kaulbars lucrează din ordinele directe ale Ţarului. Această atitudine este cu atât mal ne-esplicabilă cu cât Rusia, dupe nişte in-formaţiunl pozitive, n'ar putea actualmente să Tacă faţă consecinţelor posibile ale ocupaţiunil Bulgariei. Rusia, de altminteri n'a tncetat pană acum a declara că n'are de gând să ocupe Bulgaria. Şakir Paşa a adus aceiaşi asigurare de la Sf. Petersburg. Majoritatea puterilor pare că aşteaptă pentru a se pronunţa, ca Turcia In calitatea sa de cea d'tnlâifi interesată, să ia iniţiativa. In fine o ideie care pare a avea sorţi de reuşită ar fi a recurge la un fel de ar-bitragio al Împăratului Germaniei, care ar fi Însărcinat să tranşeze cestiunea, desemnând pe noul prinţ al Bulgariei. CITITORILOR NOŞTRI /tarul EPOCA a avui fericirea d*a vedea succesul seu niarindu-se din zi în zi. .\u putem atribui favoarea ce ne-a arata! publicul de cât silinţelor noastre d’a-’i oferi un ziar Independent, interesant,v«rlat si representând idei cari simt im-p iurta S KtMl-U:i»area majori taie a» lerei. --- I>e nsla-zi înainte vom începe a da o atenţiune speciala atât patriei literare si artistice cât si corespondentelor speciale si In-formatiunilor. Aceste îmbunătăţiri ne silesc ti mari iutr’ian mod simţitor minierul colaboratorilor noştri si ne impuii sucriliciice suni in dis-proportiune cu preţul ziarului. Cititorii nostrii vor înţelege dar necesitatea ce ni se Impune d*n mari preţul vânzare! ziarului cu numerul, si speram ca ei vor urma a ne arata aceasi buna-voia ta si sprijinul cu cure ne-au o-norat până asla-zi. Aumerul EPOCEI se va vinde cu începere de astu-zi, in Ifucu-resti si in provincii,cu 15 bani. Preţul abonamentului remâne ucelusi ea si paînat acum. Redactiunea. RESOIUTIUNI RIDICOLE Precum am spus’o de-unăzî, un minut nu ne-a trecut prin gând ca se luăm In serios resoluţiunea votată In întrunirea colectivistă de la A-teneu, şi se credem ca toate ameninţările Voinţei Naţionale In contra presei vor primi măcar un Început de execuţiune. Spre a dovedi însă şi mai bine că toate ameninţările guvernului cum că nu va mal tolera tonul violent al ziarelor şi că pe viitor va pedepsi atacurile in contra Regelui, sunt curate fanfaronade, am cercat se dam prilej guvernului d’a pune in aplicare moţiunea votată cu a-tâta solemnitate In sala Ateneului. In acest scop am publicat mai zilele trecute, o poezie in care Regele era pur şi simplu ameninţat cu a-sasi narea. Credem ci colectiviştii Însuşi vor admite că anevoe se poate tipări ceva mai violent. Cu toate acestea, parchetul nu s’a mişcat. Am Invitat atunci chiar noi pe guvern se urmărească pe autorul articolului in cestiune. Totuşi nici-o urmărire nu s’a început până azî. Care or fi cheia acestei enigme? Iat’o in două vorbe : Autorul versurilor In cestiune este d. Orasanu. Dupe ce am tipărit acele versuri fără iscălitură, azi publicăm şi numele autorului, şi aceasta o facem, primo ca se nu ni se poată atribui ideile pe care ele le conţin şi pe care le desaprobăm, de oare-ce nici-odată asasinatul politic n’a făcut parte din principiile noastre,ci tn tot-d’a-una a fost propagat de cel ce sunt azi la putere. Al doilea,ca se dovedim că resoluţiunea votată la Ateneu este o simplă fanfaronadă, că guvernul actual nu poate împiedeca atacurile ori cât de violente tn contra tronului, că în ziua când ar voi se urmărească pe un ziarist, pentru un articol ce contravine legei penale, s’ar expune a descoperi că articolul incriminat esle o reproductiune din operile d-lui Sturza sau Orăşanu şi că parchetul ar putea fi pus tn neplăcuta positiune d’a cere darea în judecată a actualului ministru al instrucţiune! publice. Am spus’o adese-orl: Pe cfttâ vreme Regele Carol va avea ca miniştrii pe actualii consilieri ai tronului, M. S. trebue se primească toate atacurile, se lniure toate violenţele. DD. Brâtianu, Sturdza, Câm-pineanu etc. nu pot apăra tronul în contra atacurilor presei şi Regele rămâne-expus chiar exceselor presei. OPOSITIUNEADIN FOCŞANI Independentul din Focşani publică următorul PROCES-VERBAL In faţa decăderel morale şi mata-riale în care a ajuns ţara sub guvernul d-lui I. C. Bratianu, care In dorinţă de a se perpetua la putere, a compromis toate interesele vitale a le ţârei; In năuntru : suprimând In fapt toate libertăţile constituţionale, ear In ale administraţiunel şi ale justiţii, avlnd ca normă bunul plac şi interesele de partid, corunpând moravurile ţârei ; mal mult Încă, pregătind chiar Domnia unei revoltătoare anarhil; apoi prin urcarea impositelor existente şi înfiinţarea altor noul, şi a noul mooopulurl sărăcind toate clasele societâţel ; In afară: prin o politică dibui- toare şi neprevăzătoare şi prin infeu-darea fără reservâ la o politică streină, ajungând* umili ţara şi a-’f pune în pericol chiar existenţa. In ceea ce priveşte oraşul nostru, hypocritul pretext de bine general, spoliândul de Curtea apelativă, insti-tuţiune care era un factor puternic In propăşirea materială şi culturală a lui; In vederea celor de mal sus ; Toate grupurile de opoziţiune din oraşul Focşani şi judeţul Putna afl decis: 1) . A forma pe viitor un singur partid de opoziţiune In judeţul Putna şi ast-tel cu puteri unite a lucra la răsturnarea regimului actual. 2) . A forma un nod ziar sub numele «Independentul» care se represinte o-poziţiunea unită, ziarul «Viitorul» urmând a înceta. 3) . A alege un comitet de acţiune compus din cinci membrii. Făcut astăzi 19 Septembre 1886 In casele d-lul I. F. Robescu, unde s’a ţinut Întrunirea şi s’a efectuat unirea. G. Apostoleanu, N. Voinov, I. F. Ro* i bescp, D. Nicolaidi, N.Negri, Lazăr Ni-i colescu Voetineanu, Gr. Balânescu, co* j Ionel P. Mavrodin, V. Vidraşcu, D. i Ţanu, G.Corbu, Ilie Murad, M. Pâclea-nu, St. Vasilid, G. Florescu, I. Margâ-ritescu, N. Bene, N. D. Potopp, Costic# T. Gbltză, Costache J. Ghltzâ. V. G» 2 EPOCA — T OCTOMB \E Romano, Al. Vlâdicescu, P. Baroni, P. G. Uie, Costicâ H. G. Nuţu, G. Pe-trov, Cost. C. Mărgântescu, Nicolal G. Ilie (urmează un număr însemnat de semnături din oraş şi judeţ). BULETIN EXTERIOR Situaţiune&în Bulgaria Începe a per-de din gravitatea el. Ştirile ce ad sosit astă-zl ne anunţă că guvernul regenţei voeştea intra pe calea concesiunilor faţă cu Rusia. Această schimbare în sensul moderaţiunel să poate atribui atitudinel Germaniei şi a Austro-Ungarial pe care ne o anunţaseră de-paşele da erl. Să vede că guvernul bulgar s’a convins că întreita alianţă urmează a exista şi că acţiunea Rusiei în Bulgaria nu este de cât resultatul unei înţelegeri prealabile între cele trei imperii. Este probabil că această convingere îl va face să nu persiste în rezistenţa sa absoluta contra presiunel esercitate de politica rusească. In buletinul nostru de erl not prevăzusem aceasta eventualitate. Izolarea în care a rămas Anglia prin neisbuti-rea misiunel Lordului Churchill tre-buea să aibă ca resultat slăbirea rezistenţei regenţei bulgare. Anglia era ■ingura puterea care Încuraja într’un mod făţiş pa guvernul din Sofia In a-titudinea sa faţa cu Rusia, dar cât de putinte este înrîurirea engleză, ea nu poate ţine pept cu presiunea enormă pe care o poate eseroita întreita alianţă. O nouă dovadă de aceasta ne este dată prin ştirea primită astâ-zl în privinţa celor ce să petrec la Canstantino-pol.Nisâ anunţă că sgomotele de schimbări ministeriale să confirmă zilnic mai mult şi că să vorbeşte de formarea unul minister cu totul în sensul politicei ruseşti. Cauza cărei se atribue această modificare ministeriala e caracteristică. Se zice că Sultanul voeşte a respunde numirel lui Sir White, a cărui ruso-fo-bie e destul de cunoscută,prin numirea unul minister cu totul fllo-rus. Această atitudine a Sultanului precedată şi de primirea mal mult de cât rece pe care 0 făcuse acum câte va zile ducelui de E-dimburg,dovedeşte că în acest moment înrâurirea ruseasca e preponderentă la Constantinopol. Şi aci isbânda ac-ţiunel politicei ruseşti nu să poate a-trifeiui de cât ajutorului puternic pe care 1 ’l-a dat Gei mania. Se ştie că de cftţl-va ani Încoace sublima Poartă îşi regulează lina sa de conduită politică dupe barometrul de la Berlin. Se poate dar presupune cu drept cuvânt că atitudinea ruso-fllâ pe care se vede ca voeşte a o adopta Sultanul îl este inspirată de marele cancelar german. Toate aceste împrejurări arată că în adevăr exista o Înţelegere între cele trei imperii spre a evita un conflict prin concesiuni mutuale, din care cea mal Însemnată e escluderea principelui Alexandru de Batemberg din rândul candidaţilor la tronul Bulgariei şi alegerea unul principe agreat de Rusia. Prin aceasta combinaţiune, politica germană spera a înlătura eventualităţile unul răsboid şi de aceia nu credem FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (i) VEDUVELE Iul ViNTILâ C. A. ROSETTI. Când n'afl ce face oamenii s'apucă de gllceavă ; când să dad la vorbă e destul unul s'o apuce anapoda şi cearta e gata, căci prostia pîndeşte mintea omului cum pândesc lupii razna oilor; şi când inima e turnată pe rele, apoi, velinţe de fieri sâ'i aşterni că tot ciulini şi pălâmidă caută, şi de n’o găsi . în miere fiere, epurl la biserică, câini cu covrigi In coada şi apa Dunării prin curtea vecinului, atunci e-aluncl, să te mai ţii pîrleo, că nu’şi vine In voe măcar de ’i-al da tot mărunţişul şi pe d'asupra şi toeagul lui Vodă pe spinare. Cine-a trăit şi n’a văzut om râd care, ne având pe cine bate, să Înhaţă singur, el pe el, de păr şi să tlrnueşte toată casa de la icoane pin la icoane ? Dar de, se intimplă, câte o-data şi mal alt-fel de cât glndeştl. Nici lene, nici prostie, nici răutate să nu fie la mijloc, şi totuşi sare omului ţlfna din senin, din earbă verde. Ba că s'a gîn-dit la cutare lucru când a zis cutare cuvânt; ba că a tras cu coada ochiului când să uita la mine ; ba că cută-riţil ’l-a zis «poftim» şi mie «na/» ba £l, U daQ din toată inima, şi 'mi reş- că guvernul bulgar să meargă până a favoriza realegerea principelui Alexandru şi a sili prin aceasta pe Rusia la o acţiune militară contra Bulgariei. Mal mult probabil este că regenţa va convoca msrea Sobranie pentru a’I supune unele proiecte urgente şi a căpăta un vot de încredere şi ca nu va proceda la alegerea principelui de cât dupe ce puterile să vor fi înţeles asupra candidatului. V. CRONICA TA.BLITZELEJ Primăria oraşului nostru ne vrănd cu nici un chip să aşeze tăbliţe cu numerile caselor la toate locuinţele bucureştenilor, Prefectura Poliţiei s'a hotar ât sâ'l dea exemplul cel bun şi să aşeze ea tăbliţe la braţul drept saO stâng al fie cărui vânzător de ziare. Dacă această informaţiune nu ne-ar fi fost data de un ziar guvernamental a cărui înrudire cu casieria prefecturet poliţiei este foarte cunoscută, aş fi crezut ca svonul In chestiune este cea ce comunicatele oficiale numesc In retorica lor sturzeascâ dar rao-jicească : un sfruntat neadevăr t Piecum însă vox poputi este vox Dct tn zilele când Dumnezeirea nu este răguşit*, tot asemenea vox Telegraphi este vox Prefectura/ In zilele când poliţaiul plăteşte. Ştirea că vlnzătorii de ziare vor purta tăbliţe întocmai ca locuinţele oamenilor este prin urmare foarte adevărată. Începutul este bun şi mă aştept ca peste curând să se ia o măsură mal energicâ. Tăbliţele fiind supuse la stricăciune, negreşit că tn 1887 saO t888elevor fi înlocuite prin înfierarea meseriaşilor pe umăr, întocmai cum se făcea tn vechime celor o-săndiţl la munca silnică : un fel de altoio pentru vecnicie întipărit fără ajutorul doctorului Romniceanu. Până acum, când te plimbai pe strade, şi ’ţl eşea înainte un bâeţol care'ţl trapuia urechile cu strigătele: «Dependentţ roumain, Epoca, Ttligraful, Libera-Romdnia, saO alte nume,» cumpărat un ziar, două, şi ră-mâneal pe gânduri. Te trudea ideea dacă vânzătorul nu este cum-va un bancher de-ghisat, un architect, un ministru, cine ştie cine 1 N aveai linişte, nu puteai să mănânci şi îngânai Intr'una cuvintele : O fi, sad nu o fi vânzător de ziare, omul de la care am cumpărat ultimele informaţiunl pe ziua de astă-ri ?» El Acum putem sft fim liniştiţii Vlnzătorul va purta pe braţ otâbliţă care ne vadestăinui Îndată posiţiunea lui socială. El va mal depune şi o cauţiune menită negreşit a astupa golurile lăsate In casele publice de unii casieri guvernamentali numiţi fără cauţiune 1 Dacă a râmas tnsâ treaba pe tăbliţe, ar fi bine să perfecţionăm această inovaţiune. Sunt tn România o sumă de oameni care trăesc ca Bimbaşa şi a căror meserie este mai necunoscută de cât autorul Spionutui prusian. Ţi se întâmpla spre pilda sâ dai mâna unul domn, crezând că este numai deputat, şi când colo dovedeşti că are drepturi cetăţeneşti In pescăria veche şi domiciliu poli-tico-comercial pe calea Victoriei, cam vis-a vis de strada Verde ! Pentru ce, să nu poarte tăbliţe toată colectivitatea ? Spre pildă, n'ar fi nostim, beizadea Mi-trasiewski când ar adăoga la numeroasele sale decoraţiunt, o bucăţică de tinichea, pe care In amintirea ocupaţiilor sale de la băile Eforiei, s'ar tipări devisa sacagiilor: Apoi Apoo?» N'ar fi frumos d. Radu Mihal, când ar avea pe piept tăbliţa: «Cherestea naţională 1 Bâte de ocaziune!» N'ar fi maiestos preşedintele consiliului de miniştrii când s'ar împodobi cu firma: «Birod de plasament colectivist! D. Dim. Sturza, duşmanul rahagiilor şi bragagiilor de la porţile şcoalelor. n’ar fi oare măreţ, dacă s'ar plimba cu o tăbliţă pe care s'ar putea ceti: «Alune prăjiteI» Ce cusur am mal putea găsi prefectului Săveanu. acel care a înghiţit felinarele din Focşani şi a lăsat oraşul pe Întuneric, când ar purta o tăbliţă cu cuvintele: «Săveanu— gaz fer* miros....şi fără lumină 1» N’ar fi oare imposant C. F, Robescu dacă 'l-am găti cu o firmă care ar aminti meseria sa de pavăză brâtienistâ? Dar aici sâ încurcă treaba! Tăbliţele urmând sâ fie purtate In evidenţă, dacă am aşeza pe a durduliului C. F. R. acolo unde se cade —(de şi nu piea se cade)— ar trebui sâ'l silim sâ adopte un costum cu desăvârşire scoţian de la pulpe tn sus! Şi a-tuncl.... Atunci: Sbeking ! Ilax. INFORMATIUNI D. JLnscar Catargiu , sosind erl In Bucureşti, d-nil Dimitrie Brâ-tianu şi G. Vernescu se vor întoarce şi d-lor în capitală, şi vor convoca îndată comitetul Coaliţiunel. X Aflăm cu plăcere că fiul mai mare al d-lui Dimitrie Brătianu e pe deplin însănătoşit şi se găseşte acum la vie. X Alegătorii pentru consiliul comunal sunt convocaţi pentru 2 şi 3 Noembre. X Se zice că in urma manevrelor de cavalerie de la Buzeu, se va încredinţa d-lui general Creţeanu comandamentul corpului de armată de la Iaşi, în locul d-lul general Raonviţă, care s’ar retrage pentru motive de sănătate. In caZfirf1 &ceata ce vorbeşte. c.ă d. colonel Dumitrecu-Maican de la artilerie va fi numit inspector.generaI al cavaleriei. X Comisiunea pentruîncheerea con-venţiunel franco-româna s'a întrunit erl la ministerul dome-nielor. X D. V. Alexandri,ministru la Paris, a fost primit Sâmbătăded. Ferekidi, ministrul afacerilor streine. X Ziarul Novoie Vremea spune că Rusia are mâna liberă tn Bulgaria şi că drumul prin România ’i este deschis, căci această ţară n'are nici un interes de a se apropia de Aus-tro-Ungaria. Franţa în occident şi România în orient, sunt duoi aliaţi preţioşl pentru Rusia. „DEPESI HAVAS" Paris, 16 Octombre —Prinţul Brân-coveanu a murit. Londrn. 16 Octombre.—Toate telegramele adresate din Berlin. Viena şi St. Petersburg ziarelor englezeşti a-nunţâ că Rusia nu va ocupa Bulgaria. Sofia, 16 Octombre. — Răspunzând la nota agenţiei ruseşti privitoare la evenimentele de Duminecă din faţa consulatului, ministrul bulgar transmite espunerea redigiată de departamentul de interne dupe anchetă. Ministrul zice, resultă din această espunere că incidentul n’are In ochii | nimănui caracterul unei agresiuni contra agenţiei. Răspunderea turburâril fortuite şi momentane cade cu totul asupra bandei de alegători, cari ad încercat să împedice pe cetăţenii oneşti şi pacinici de aesercitaîn mod liber unul din drepturile lor cele mal sacre. Răspunderea lor e cu atât mai mare, cu cât dupe ce ad Încercat să dea naştere la turburări, aceşti indivizi ad crezut că pot evita pedeapsa prevăzută prin legea electorala, venind înaintea agenţiei ruseşti, să se facă victime, pe când erad provocatori şi ca sâ ceară o protecţiune, ce nu trebuia să li se dea şi pe care nu o meritad. In urma acestor explicaţiunl, guvernul speră că agenţia Rusiei va recunoaşte atitudinea corectă observată de autorităţile bulgăreşti pe timpul acestui incident, pe care guvernul bulgar ’1 regretă cel d'ântâid. Iacă espunerea sumara a departamentului de interne. O bandă de vr’o sută cinci zeci de a-legătorl s'ad dus înaintea agenţiei unds d. de NekliudofT le ţinu o cuvântare, expunândule simpatiile şi vederile Ru-şiel faţă cu Bulgaria. Pe urmă ei se duseră la localul alegerilor şi câutară să spargă urnele şi să gonească biroul constituit. Alţi alegători opunându-se se produse o lupta, care ţinu câte-va momente, cum se Întâmplă de acestea pretutindeni In ziua alegerilor; dar a-ceastă a fost o luptă fără gravitate, numai câţi va ad avut obrazul .itjyreU'. Agresorii se reîntoarserăapol la A-genţia Rusiei urmaţi de vre-o sută de curioşi, cei d’ântâid In curtea consulatului, cel de al doilea Înaintea porţilor şi a grilajilor Începură prin Injurii, apoi aruncară cu bastoane şi pietre. Cele d’ântlid piojrctile ad fost aruncate de cel din nâuntru! curţii consulatului unde se fabricad ciomege din lemnele de ars ale Agenţiei. Nişte jandarmi în mic număr 0-pread mulţimea care se mărea mered. Atunci s’ad auzit vr’o 15 detunături de. revolver trase din interiorul curţii. Un glonţ a atins şi rănit calul locotenentului TitchefT care trecea pe a-colo, cele 1’alte gloanţe isbiră zidurile consulatului Germaniei şi Angliei. In urma acestor focuri poliţia a alergat get şi par-câ's tncondeeaţl, să zici că le-a tras cine-va sprtncenele; tocmai el care să dioachiâ şi d'un copil. — Să ştii că de Sf. Mărie o să tal curcloaica a mal grasă, şi sâ întindem o masă straşnica In nalba din fundul grâdinel, că prea ne-a mers după plac cu toatele. Şi Râducanu mied e un zmed de flăcâd, că în postul Crăciunului lnplineşte şapte-sprece ani şi mână caii mai abitir ca bietul răposat, D-zed să i erte. Şi ţesala e ţesala pologul lui n are pic de gaură; să fle sănătos, că de pune vîrtejul sub osie ridica căruţa cu cinci chile par’câ n’ar fi nimic. — El, lelcâ Ghiro, nu că rămnesc, dar 'ţi spui şi ed, uite, mie mi-e mal gred, că alta e flăcăd şi altae fata la vatra văduvei. Irinamea e vrednică de n'are cum mai fl, dar tot să simte că nu e cruce de voinic In casă. Vezi d-ta e alt-fel când trece bărbatul prin bătătura: unde calcă Îndesat şi rar, unde mi ’ţl stăpâneşte c'o privire cât ţine curtea, şi păsăret şi căţel şi purcel si dad în laturi şi să fac teacă de pâmâfl* că trece stăpânul, nu gluma. înţeleg’1 lighioile, ce gândeşti d-ta. Dar trece Irina, căţeii o Întind de ro^'^’ purcelul ridica ritul In sus, pto«,etul' şi’l guiţa a mâncare, fofolocii ^,oiorI de raţă fug de la cloşcă şi Ldf~ coaie căscând ciocurile lor late ^ *a" come. — Şi ce socoteşţl d-la. c aicI’ adică, sâ nu fie nici o po,rfvia â ? Ge. dumitale, ţi-ar părea *** Ca ţ facem din două curţi udsdm dou6 punde «aşi, la ca te mal superi ! «Şi când alunecă cine va p’aşa povtrniş s'o izbi în de vale dar nu sâ mai 0-preşte. Din bună prietenie ajungi să te uiţi chiondorîşl, şi zavistie, şi pizmă, şi venin, şi chiloman,tocmai când crezi că lumea toată este a ta. Aşa e. Că dacă ne cântărim cuvântul cu cântarul şi ne măsurăm privirea cu cotul, şi înnumerl câte pahare de vin a băut omul la masa ta ca să nu’l înşeli la a lui, s’a dus prietenia pe copcă, c’aşa e făcută sâ fie dragostea fără ştreang de gltşi fără căluş Ingura. m Cine a auzit şi nu s a crucit de neînţelegerea dintre mama Iana şi mama Ghira? De unde erad vec:ne de omenie, cu datine frumoase, cu ochi buni şi milostivi una spre alta, acum toată grânărimea ştie, de la fetişcane pînă la bunici, c'ad ajuns la cuţite. Sâ minunează pînă şi copii, şi când, călări pe băţ, şi incurâ armăsarii de abia să’i ţie, pe dinaintea caselor lor, furiş iaz* câte-o privire or ş ascut urechile, dar d’or prinde ce-va se alerge apoi pacasă ca să spue că ce e nu e bine, s’a făcut lumea rea, să dă răilor şi umbla cu şoalda. Mama Iana şi mama Ghira erad văduve. Mama Iana avea pe Irina; mama Ghira pe Raducanu. Atât rămăsese din două cete zdravene şi harnice. C’adu-sese muscalul boleşniţe şi boale de seceraseră nemiluit lumea In toate părţile. Pe unii ’I izbise red, pe alţii şi mal reu, care cum ’i fusese scris fie-căruia. Dar slavă Domnului nimeni, p’a-tuncl, nu pierea de foame nici că sâ ruşina să remâe la Crăciun fără porc, la Paşte fără veşminte noul, şi la Moşi fără doniţe, urcioare şi pomană morţilor. Amândouă avead de la răposaţii a-careturl bune, curate, aşezate cu temei, să tot ţie şi să nu mal putrezească; ceva bani chiag, ogrăzi cu pruni şi zarzări, grădini cu flori şi legume, toate ocolite cu gardurl-pleture, bătute să nu vezi prin ele şi Împodobite cu slreşine stufoase de mărăcini. Că dupe cum se sfătuiau între ele: «omul e sărac numai când doreşte ce nu are şi nu să mulţumeşte pe ce are; cine rlvneşte la bunul altuia numai cinstit nu este că d’ar putea’l-ar fura; bine e să remâi lntr ale tale.» Şi când se lndemnad la lucru, urzind plnza ca un brtu alb Întins d a lungul curţii, or sâ crăcânad In duzi să’şi umfle şorţurile cu frunză pentru gândaci, prindead la vorbă şi să mângâtad cu cuvânt bun şi aşezat: — Vezi, d-ta, lelcâ Ghiro, când te mulţumeşti pă puţin dă şi D-zed. Prunii noştril sunt vineţi şi le plesnesc crâcile de Încărcaţi ce sunt. Nici să lăsăm precupeţilor pe mai jos de două sute de lei. — Pol da, leicâ Iano,—dar gândacii d-tale merg bine? al miel mănâncă de stinge pământul. — Bine, bine, n’au cum mal fi de bine. Sprâncenaţii mal ales, bată’i să-năt alea, ca nicl-o dată sunt ca pe da- la forţa armata, care a risipit mulţimea şi deşertă toate intrările stra dei a cărei acces a fost oprit. Dacă prefectura poliţiei n’a împedi-cat mal iute mulţimea de a se apropia, causa constă în demersul făcut de d. NekliudofT la 21 Septembre pe lângă d. NaccevicI, ministrul afacerilor streine. In acâsta întrevedere d. NekliudofT declarase că agenţia Rusiei înţelegea într’un mod formal ca poliţia să nu se îngrijiasca să ia măsuri de precau-ţiune In favoarea Agenţiei care ar şti să se apere însă-’şl contra or-cărel e-ventualitâţl. In privinţa pretinselor atrocităţi ce s ar fi comis de gendarml sad de soldaţi contra alegătorilor departamentul de interne asigură că aceste fapte ad fost exagerate. Se poate ca cftţi-va indivizi sâ fi fost maltrataţi pentru că ad refuzat de a merge la postul poliţiei unde el trebuiad să’şi depună numele lor şi să fle supuşi la un interogatorid pentru o anchetă ce trebuia făcută In privinţa scandalului provocat de dânşii. \ lena, 16 Octombre. — Fremden-blatt respinge un recent articol din Journal de St. Petersburg raportân-du-se la opiniunea unanimă a presei europene, maieu seamă a ziarelor germane, care toate au constatat că guvernul bulgar, cu toate enormele dificultăţi, a ştiut să menţie ordinea şi siguranţa In timpul alegerilor şi a probat ast-fel o autoritate ai cărui merit ar fl nedrept să nu’l recunoaştem. Citatul ziar termină zicând că «Journal de St. Petersburg» ar fl fost mal bine In măsură să judece limbagiul ziarului «Fremdenblatt» dacă ar fi a-preciat mal bine alusiunea făcută în-tr un articol al ziarului «Fremdenblatt» ce constata necesitatea pentru Bulga ria de a depărta or-ce semn de ostilitate faţă cu Rusia. DINTR 0 ZI INTR ALTA Tinerimea din Scoale Ce fac mare parte din tinerii noştril, începând cu clasa V liceală, până în facultate, şi chiar ajunşi acolo? Fac trotuar, s’afumă şi vegetează prin cafenele, îşi întăresc muşchii la biliard, binoclează la teatru, perd vremea In orgii, — coboară adesea şi prin tuneluri. . vDe la colţul bulevardului, până în colţ la M ele Blanche se Întinde zona de exploraţiune"; In acest spaţid se plimbă, ore întregi, fluerând, cu mâinile la spata, cu tocurile late şi teşite, cu pantaloni scurţi, cu haine cărărate, cu jobenuri lustruite, — se plimba şi iar se plimba generaţiunea tlnără, România de mâine. Priveşte trăsurile trecând, dă coate sexului frumos, trage ochiade la persoane nostime, lansează surâsuri cunoştinţelor In perspectivă, observi mersul cailor, discuta daca roatele CJ-târel trăsuri merg la urmă ori nu, yea o ţuică la Moceanu sad o benedijitina la Fialcowsky, cumpără Gil-Blas ori Figaro, — şi iată ’i ziua încheiată. Vr’o discuţie serioasă ? Tacul şi bilele I Vr’o adăpare din isvoarele ştiinţei? Cafelele şi «ogniacurl! Vr’o ches- mese una mal mare, şi lighioile noastre, toate la un cârd, să aibă şi stăpână care să-le răsfeţe şi stăpân care se le porîncească, ear d-ta să al şi fată şi bâeat, ear ed sâ am şi bâeat şi fată ? — Să dea Dumnezau, cumătră I — Ce n’al băgat de seamă cum se ’nvoesc el, şi cu ce ochi adânci şi lacomi să privesc? Apoi, când o veni vrsmea, s’or sic#0 bătrânii cu bătrânii şi tinerii cu tinerii. — Să dea Dumnezed. — Că aş« s6 potriveşte şi să primeneşte omen're®- Ca mâine o să te vă: cu unul 1° poalâ, cu altul In cârcă şi cu alto1 în troacă, şi bunic’o lncoa, bunic0 In colo, mal înţelegi capule daoâ’ft dâ mâna-_fiă dea Dumnezed I ^.Câd’olege suntem, la vorba ne juţelegem, d’or n’o să ne legăm pe procopseală cu greci, cu bulgărol, cu iurcl şi hjn-tălarl. — Feraască Dumnezed, cumătră. de la Vrancea. (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA‘ Tirnfflu O 000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. tiune literară? Ochii cutărel femei, ori corpul statuar al alteia ! Ce’i pasa ? de ce să se ocupe cu ceva ? De ce să mal înveţe? N’are exemple? Littr^ unde ’şl-a uscat ghetele pline de apă. Şi ea adâogă râzând că nevasta pădurarului II luase drept bărbatul cu ae-• vasta sa. Aceasta făcu pe Holgan să râză foarte mult, căruia II adâogă: — Ei bine, ce face cu asta ? Şi Gilbert ruşinos, se roşi. Therese se sui lângă mama sa. Ea tremura. —Ce ai tu ? ’Ţl e frig ? Vrei man-tau« mea ? — Nu 'ml trebue, zise Therese cu o voce surdă. Simţ un frig în interiorul med- (Va urma) «4 •"t FPOCA — 7 OCTOMBRE CASSA DE SA NAT A TE — bdclreşti — .Vo. 4ţ, Strada Teilor, No. 41 Luând administrata casei de afinitate < 1 in Bucureşti, aduc la cunoştinţa generata câ de azi tnainte Începea foneţiona; or!-ce persoana bolnava are dreptul de & reclama pe medicul care voeşte djn acel ce ad aderat a 11 numirăţi Intre medicii corentl şi consultaţi. Sarcina de medic permanent al Case*i a bine-voit a o lua d-1 Dr. Teodorercu Fiorea asistat de d-1 Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan. Pentru prospect sad aite iuformatil se pot face cereri tnsciise francate saO de a dreptul In localul Casei către subsemnatul Director: G. f, l.iveieanu. 1886 Octombre 1. sşf»*» gj> j_a> CASA SPICQ VEttIRB SI LMDIRUT * DE P I A N U R I DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS Aceste Închirieri presintâ deosebitul avantagiO, că,or-că-rul chiriaş care doreşte a cumpăra pianotnchiriet.se socoteşte banii rispunşl ca chirie, ca a-conlo preţului de cumpărare. 137 PRIMA FABRICA ROMANA DE KIFIR-KUMI O băutura tăcută din lapte,care eclntrebuinţează cu mare succes In Rusia, Englitera, Austria şi Elveţia, tn contra Poalelor de piept mai cu seama, in contra otlicel. La O-dess şi ling» Samara l>e rtul Volga, sunt stabilimente speciale nndemii de bolnavi se vindeca prin KIFIR Kt’ML'5. Probeletherapeutic# făcute eu arest lichid de somităţile Europei au dotrht ca KIFIR KL’MIS este un escelcnt medicament pentru tratarea bronchitelor chrenice DiarbSe, Gathar de stomac acut si cronic Cathar a întregului canal digestiv. Anemie, Scerbut, Scrufuloara, Tuberculos» Hemoroide, şi fiind mijlocul cel mai escelentşl nutritiv,are proprietăţi recoritoare, combate insomnia, stimulează energia initnei şi a centrilor nervali scade secrcţiunile canalului digestiv, ridica ofta de mfincare şi ingraşe cu siguranţa asimilândusa foarte uşor, şi se intrebuin- pol . . I . HB . . (caia pentru laptarea copiilor alabicare nuprimesc lapte de vei. La noi in Buburesci, mulţumită in'tiatittt.fi d-lui Lescianoff renumitul fabricant dinRusia s a înfiinţat un stabiliment de Kmit-KUMIS pe care 1 recomandam publicului, Calitatea Kiflrulm fă- cut de casa Leluanoff este anălisal de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, p. baza cărui» d. Lukianoff a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sa:, far superior. In timp asa de scurt casa Lukianofl se bucura asla-zi de clientela foarte întinsa, care din zi In zi ae convinge ca KIFIR-KUM1S este cel mai puternic inamic al elabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe. Depositul general actualmente se afla in Calea Griviţei No, 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai. De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lingă rondul al ll-lea unde a fost gradina jardin des fleures. Preţul abonamentului Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, — 50 sticle 60 lei, — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe oomptul fabricantului. TVLXJLTUlVlIFtE Prin aceste câte-va ronduri, ma simt dator a mulţumi d-lui d-lui Fior Luchia-no/T pentru serviciul ce ’mi-aadus atât mie cât si familiei mele, care intrehuintând Kifir-Kumis, a constatat o uşurare si netăgăduită a suferinţelor oeasionatc de anemie. Constatln Petrescu-Conduratu. Ii70) - _______ Tipograf. MARE SUCCES! INVETATORUL POPULAR Publicare limbistică săptămânală. Metodă pentru a învăţa singur« scrie fi a vorbi limva franceză. Subscripţiune pentru curs complect l. n. 30. Abonament pentru două luni l. n. 5. Se trimite după cerere un memero specimen contra 0,25 bani In mărci poştale. A eşit de sub tipar No. 0 BUCUREŞTI ADMINISTRAŢIA STRADA DOROBANŢILOR , N°. 133 S» PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. i, Str. Luterana, No. 4 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptatfi pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE L AM PE URI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Cem&ndele sa efectuează prompt dupfi modele. DE \l\im 2,piS*' lemne bune şi de slânjen, mal bine de douft-sute pogoane, situalfi pe moşia Ffircaş, la o jumfe-tatedeoră de Caracal.Doritorii se pot adresa la proprietar, d. avocat D. C. Po-pescu, 49 Calea Dorobanţilor. DE ÎNCHIRIAT SlrîK; d-Iul V. Hiott din Str. Luterana 15, mobilate şi ne-mobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 Irisuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. J Doritori! so vor adresa la L d nu proprietar in toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţft pânft la (5 seară. A-9emenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-s&le Copaciu din districtul Vlaşca pi. Câlnişte. REGIMUL DE DANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGERl necunoscut ca cel mat escelent MEDALIAT ACUM IN URMA. DE JbliUl MEDICAL DIN LONDRA CU MEDALIE DE AUR Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a fabrica j vestminlele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi In lână curată de j Cămila, garantând contra răcelel şi a reumatismului. Jj Delardm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc In magasinul 73,CALEA VICTOR>I 13 VIS A VlS OE PAVsTUL RFC'L DR JAEGER W. BENGER’S Soehne STUTTGART. —iW fi PRAFURI DE DINŢI v preparatele de sub semnatul după reţetele d-lor d-torl Leontl, Seligmann, Caseaseovicl şi Manea, care afl avut ao avut buna-voinţâ a tncuraja industria românâ şi cari sunt superioare de fabricatele streine. Aceste prafuri curăţâ dinţii foarte frumos, pâslrându-le albeaţa lor naturală, depărtâză pitra care se pune pe dinţi si mirosul urtt, care provine din necurâţirea lor,întărind tot-d'o-datăşi curăţă gingiele de roşeaţă nu vatămă de loe amalţu dinţilor,care este principal la asemenea prafuri. Fiind aceste preparative adet'crata industria naţionala spor că on. public va bine-voi a incuraja interprinderoa mea, onorându-mâ cu vizita spre a se convinge de adevăr. Pretsul unei cutii este de l.n. 2 Pentru d-nil comercianţi atăt din eapitală cât şi din provincie cn gros cu 25 0/o rabat. DEPOU GENERAL al acestor preparate se află în magazinul med, Strada Lipscani 3. Cu deosebită alintă Paul Stcfanescu, coafor. In detalifl la dd. Ionescu şi Iulian la mănuşa albă Str. Lipscani 26 şi Dimilrie Costandineseu magazin de linge-rie Lipscani No. 12 şi Victorii No. 8. (180) DE ÎNCHIRIAT Apostoli No. 42 cu douâ E-tagiurl aproape de Cheurl. Curtea foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74. 160 OţllPATIllgr.b“"v^d cftte-va ore libere, doresc a le Întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — A se adresa la Ofieiul de Publicitate «România» ts, Strada Academiei. Uueuresti. MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei In faţa Stradei Lipscani, din noii clădii, avănd patru faţade, ast-fel In cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire noii montat, după stilul cel mal modern, avănd restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt. F»H. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HU60 DIN BRAILA MORI FABRICI DE SPIRT APARATE «COGNAC St DE mu TARE isimovimi Pietre de f/foara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fabricelor. Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Bucureşti, Strada Colţeî No. 49 ’F. J pcmTfffi^r I ETAGIUL DE SUS CEL DE JOS AL CASSEI din Strada Biserica Amzii No. 6 157 „ ■■1 U 0 DOAMNA căndTimba france-să.eugleză, germană şi musică doreşte a dalecţiunl. Avănd masă In vr’o familie s ar mulţumi cu o plală mal modestă. A se adresa la re-dacţiune. (168) 0 DOMNIŞOARA (MAHMON- ! TEL) Dă lecţiunl de piano şi solfegiu ! dupămelboda Conservatorului din Paris. I Ase adresa Calea Gri viţa, 51. t-— * .T-rm-A-i-, rnnnrnnnn EREZII u. UiEMAi i Jrtu. buuucbumi __— TlKWTIIIIIi: DE FER SI AL4MA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUR STI Se Insărcinâză cu construc-ţiunl de turbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acel» din Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie saQ mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu etc. TVXar*® deposit, de fer, raiuri pentru vagonete T~} 6 o nu viile, tzeve de tuoi. Mare asortiment de pietre de moara. LaFertâ-sous-Jouars. 113 BE LNCIIIMII ru fnşladn in flişl» Eplsro-pil avend dou» ramnre al l plvnlţia. a ae airraa la ad->ainlatrav>a iiaralai .,EP0CA" CASA DE SCHIMB I. M.FEBMO — 37, STRADA LIPSCABl, 37.— CURSUL BUCUKXSCI de la 6 Octombrie <886 5 0/0 Renta amortisab. 5 0/0 » perpetua . . « 0/6 Oblig, de gut. . . 6 6.0 0i>. de Stat drum de fier.......... 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/ă • » « 7 0/0 • > urbane 6 0/0 » ■ » i 0/0 S0/0 împrumutul cem. b. Cas. pens. (1.10 (lob), împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. » «Dacia-Romania» • Naţionala...... * Credit mobiliar. » Constructiuni... Fabrica de hârtie Argint contra aur. . . . Bilete de Ban. cont.aur Florini austriaci 15.60 1560 2.03 SCHIMB Paris 3 luni » la vedere Londra 3 luni ...... 25.25 » la vedere Berlin 3 luni » Ia vedere 1.24 Vleno la vedere.. ,.. 2.03 07 1/2 93 88 1033/4 «71/4 101 921/2 83 75 210 35 1030 275 220 165 DE ÎNCHIRIAT şi de DE VÂNZARE » TOTAL casele mele de lângă biserica sf. George nod,Str. Pescăria veche No. 3, cu şapte Încăperi, cinci sus şi două jos, cuhnie, dou» pivniţe, falerie şi pod spaţios, spa-ios, spălătorie, grădină In mijlocul curţii, aspect frumos, aer curat şi nimic de dorit; o pivniţă spaţioasă pentru vinuri. Doritorii se pot adresa tn curte la proprietarul lor. Ştefan Pavl'd. DE ARENDAT puri de moşii, şi anume Maţi ţa sad Dudeasca şi cea d’a doua Valea Cucuiul saO Stroesca situate In districtu Prahova plasa Potgoril, de St. Dumitru a. c. pe termen de cinci ani, de oace-ce actual arendaş d. Niţă Săvulescu n'a plătit arenda şi contractul săO e desfiinţat de drept. Doritorii se vor adresa la proprietar d. Hristache Ca-ruso, Calea Moşilor No. 187. (1*7) DE ÎNCHIRIAT II DE VlHZARE CASELE din str. Domnitza No. 1 Având tn calul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproane ae 10 trăsuri, se poate închiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piaţă şi puţ în curte de Piatră.— Doritorii se pot adresa in localitate. 141 DE ÎNCHIRIAT S2S2Î: le Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46. 22 Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă. Doritorii pot visita casele în toate zilele. Pentru conv diţil a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliel, sau la redacţia E-pocei. DE ARENDAT MOŞIA LAGENI în Districtul Teleormanu Siase mii pogoane, situate Intre trei schele, Giurgiu, Ziinnieen, Tur-nu-Magurele, cu sosele la toate aceste schele, având semnate 400 pogoane Rapiţă, şi 500 grâfl. Doritorii se pot adresa în Bucureşti, Str. Domnilzei No. 4. Şi local itate prin Alexandria care este distanţă de oră. (140) terminândfl eincl elasse Liceale, şi actualmente ln-t'raşeasea, doreşte de apr»-da lecţiunl într’o familie, pentru cursu primar safl secundar, în schimbul me-nagiulul, saO unei mici re-bonificfirl mensuale.—A se adresa la redacţia ziarului sub iniţialele K. K. DE n Casele din Str. Popa-1 Tatu No.28. Proprietarul lo-cueştl întrânsele. i PRIMA FABRICA DE UNIFORME farninor alCftilor Ferate Romă* ne «i Lemberjf-leriiaiitzS-Ia«L GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI HOTEL EKSTEIN — GALAŢI - — STRADA MIHAf BRAVUL — Recomand Onorabil, voiajori Hotelul mefl nuoO construit şi mobilat, situat pe str. Mi hal Brav (Cuza-Vodă) care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi în centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate. (167) GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI 1 ■1 ■i 2 i M Q No. 69. — Strada Isvoru, Recomand atelierul meu cu Pempe de toate sistemele, Fân-lâui d'applique si Borne fontAni. Canale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, turiu ni plumb. Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgheaburi ae coborire inodore, capace de nasnale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vase, socluri, abusuri banei de gradina, grilaje de lngra dit morminte,pilasturi,Tuburi pentru sondage si candelabri. TUBURI. INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA (151) Bucureşti.—Typografia «Le Peuple Roumain», Strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro