anul I n.. 260.	ANTEi A EDITIUNE	DUMINECĂ 5 (17 OCTOMBRE 1886
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE
1\ BIŢI Kt:SCI< La fa-a A ;:n nistraliunei l\ TA R V: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 4rt |Pj, 6 ium «o lei, 3 luni 10 lei.
IX STHKIX VTATU: La toate ollieiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
REDACŢIUNEA.
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
rigore VENTURA
Prim-redactor responsabil
ANUNCtURlLE
SE PRIMESC SUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la r.'itbm Agency, Constanlinople Karakey Deirman Han, î«5 Galata,
Anuneiurl pe pag. IV, linia 90 bani. anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia I.A PARIs ţ Se gas.-te jurnalul CU 15 Oul. numerul, la Kioscul dinr'ue Montiuartre 113
ADMINISTRA ŢICNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.~~Bo. 3.
IO BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
IO BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
EO BANI UN NUMER VECNIU
PARTIDll-FUfiEL
UNIREA OPOZITIUNEI OPINIUNILE D-LUI DIM TĂCU
CONSILIERII ORASIULUI
LVTKKITA ALIANŢA DRAGUL SI NEAMTZU
prietenii iniwmin .
MIZERIILE LONDREI
PARTIDUL-F f ;AGE L
Adversarii noştril se fălesc zilnic că nu există astă-zl în ţară un alt partid destoinic a fi la putere de cât acela ce înconjoară pe d. Ion Brâtianu. Prin aceasta el mărturisesc ceea ce am susţinut şi susţinem de atâta timp, adică că ţara sa află Intr’o situaţiune cu totul a-normalâ din puntul de vedere al funcţionării instituţiunilor ei fundamentale.
Iu adevăr, dacă am admite pentru un moment că este aşa, că colectivitatea care e la putere reprezintă singurul partid din sinul căruia se poate forma un guvern, acest fapt n’ar proba oare că sistemul constituţional nu mai există la noi de cât pe chârtie?
Osebirea cea mai esenţială între regimul autocratic şi cel constituţional nu este oare existenţa partidelor? Când dar, într’o ţara constituţională guvernanţii şi acei cari li Înconjoară pretind că partidul lor e singurul care poate ocupa puterea, prin aceasta ei dovedesc că aâ viţiat cu totul instituţiunile ţe-rel, Înlocuind k regimul constituţional prin autocraţia unui singur partid.
Şi se ştie câ absolutismul exercitat Intr’un mod colectiv de o oligarchie, sau mai bine de o coterie, sub masca parlamentarismului, este mult mal rău făcător de cât a tot putinţa u-nui singur om, căci el esclude responsabilitatea şi nu se poate susţine de cât prin falşificarea instituţiunilor, corupţiunea conştiinţelor şi tolerarea abuzurilor.
Cu toate acestea, colectivitatea guvernamentală care cutează d a u-zurpa titlul de partid liberal, Îşi face o fală câ a adus ţara In starea d a crede câ nu poate fl guvernată de alt om de cât de d. Ion Brâtianu, nici de alt partid de cât de cel colectivist.
Naşte atunci întrebarea : ce osebire există Intre o asemene stare de lucruri şi absolutismul ? Dacă ar exista o osebire, ea ar fi în favoarea absolutismului, căci cetăţeanul ar şti cel puţin la ce trebuie să s’aş-tepte, pe când astă-zl, sub regimul pseudo-liberal care apasă asupra ţărei, el a ajuns să nu mai găsească In guvern nici o ocrotire.
Toate puterile statului, tot mecanismul guvernamental nu să mişcă

pe care colectiviştii ÎI repetă zilnic cu Inginfare zicând eâ ei reprezintă singurul partid care poate sta Ia putere.
Aşa este ! Au mare dreptate colectiviştii noştrii. Este adevărat că numai un partid compus de tot ce e mai demoralizat in această ţară, poate împinge cinismul până a se mănţine la putere prin minciuni şi corupţiunl In lâuntru şi prin u-milire şi trădare In afară.
Numai.el poate transforma parlamentul lntr'o maşină votâtoare.
Numai el poate face din justiţie o armă contra adversarilor săi.
Numai el poate se facă din administraţie o plagă pentru cetăţean.
Numai el poate se acopere defi-cituri prin situaţiunî falsificate, vi-rimente ilegale şi emisiuni de rentă.
Numai el poate se facă din Banca naţională, din creditul funciar, din regia tutunurilor, din căile ferate, din băncile agricole, nişte mijloace de căpătuire ale favoriţilor săi.
Numai el poate să facă din bandele de bătăuşi o adevărată insti-tuţiune a statului.
Numai el a putut să îmbogăţească pe câţi-va credincioşi al partidului, in paguba ţârei şi pe spetele contribuabilor.
Numai el a putut să auză fără a roşi pe şetul seQ zicând în plină Cameră că a tolerat asasinate şi procese scandaloase.
Numai el a putut se permiţă ministrului seu de justiţie să zică câ adversarii guvernului au perdut dreptul la protecţiunea legilor.
Numai el a putut cuteza se răpească ţărei lf. din cele mai frumoase moşii ale statului spre a cumpăra prin acest dar complicitatea Regelui la actele guvernului.
Numai el a putut trece Dunărea şi jertfi 10,000 de Români pe câm-piele Bulgariei pentru a pierde Basarabia şi a da drepturi Ovreilor.
Numai el a putut da Dunărea romană Austro-Ungariei tn schimbul unei coroane regale.
Numai el a putut/să se umilească In faţa trufiei ungureşti,cerend scuze pentru cuvinte pronunţate de Suveran Înaintea Parlamentului.
Numai el a putut să facă din România satelitul unei politice străine In scop d’aşi atrage protecţiunea strenilor pentru a sta la putere.
N umai el a putut să subscrie fatala convenţiune consulară care pune ţara românească în rîndul Marocului sau al Tunisului.
Nu rlvnim situaţiunea unul partid ce se mănţine la putere prin astfel de mijloace. Precum a trăit aşa va muri şi ţara ’şi va aduce aminte de aceşti 10 ani de domnie colectivistă precum bătrânii îşi aduc aminte de fia gelele cele mari cari au trecut peste ţară. Când urmaşii noştri! vor voi să vorbească de vr’o epocă de restrişte sau de mizerie, ei nu vor mai pomeni de ciumă, de holeră safi devr’un alt flagel; îşi vor face cruce şi var zice cu groază:
I
D-zeu ferească, se ajungem iar ca în timpul lui Ion Brâtianu I
G.	V.
de cât după placul coteriei de la putere. Puterea legislativă, cea judecătorească şi cea esecutivâ sunt contopite şi nu mai funcţionează de cat sub impulsiunea unui Vizir, Înconjurat de câte va creaturi cari dispun de averea şi de onoarea ! cetăţenilor, fără ca acei ce nu vor să plece capul se aibă unde se se plângă sau cu ce să se apere, ţuta in ce mod să esplică adevărul
I ondra, 15 Octombre. Ultimul demers al cabinetului englez fn favoarea Bulgariei a fost zadarnic Mal multe cabinete n'au dat nici un răspuns. Întreita alianţă pare consolidată şi Rusia are deplină libertate de acţiune fn Bul-
6 Această împrejurare ocrotind amorul propriu al Rusiei, sc speră că ea se va abţine do a lua resolutiuni precipitate.
UNIREA 0POSITiUNII
Constatăm cu o adevărată satisfac-ţiune câ In ajun d’a reîncepe lupta, unirea sâ stabileşte în rlndurile opo-siţiunil şi câ toate neînţelegerile care atl putut să existe tind azi a dispare.
Homdnul, mal Întâia, care făcuse In timpurile din urmă oare care reserve ce dăduseră loc la nişte interpreta-ţiunl greşite, a lămurit In mod categorie atitudinea grupului rosetist, făcând o declaraţiune formală care nu mal lăsa Îndoiala că ruptura este complectă Intre grupul rosetist şi guvernul d-lui Brâtianu.
Am mai avut ocasia sâ ne explicăm asupra acestei declaraţiuni ; şi numai avem nevoe sâ revenim asuprâ'I.
La rândul ei,România liberă, lntr’un articol iscălit Un Craiovean, da oare cari explicaţiuniasupra atitudinel grupului junimist.
Mărturisim că nu ne putem explica pentru ce s a făcut atât sgomot Împrejurul acestui articol. Fără Îndoială, un articulai d-lui Maiorescu este un eveniment care Îşi are importanţa sa, dar cea ce nu pricepem sunt comentariile ce a provocat lh presa acul articol, In care noi nu am vâzut exprimată vre o idee noua de o importanţă capitală, şi, mal puţin lnca o schimbare de front a grupului Junime},
Încă acum patru luni, pe la sftrşitul sesiunii parlamentului, d. Maiorescu a arătat lnlr’un mod destul de limpede şi lnlr'o formă mal accentuată de cât a făcut’o In articolul din România liberă linia do purtarea grupului Junimist.
D sa a zis atunci câ Intre partidul de la putere şi partidul dm care d-sa face parte este o divergenţa de idei complecta, şi de aceia Junimiştiisunt In oposiţie, combat pe guvern şi prin urmare caută sâ'l râstoarne.
Nu se poate, credem, o declaraţiuue mal categoiieâ.
Ce'i adevărat d. Maiorescu a făcut două reserve.
Intru cât priveşti cesliunile externe, a zis d. Maiorescu, Junimiştii vor ia tot concursul lororl cărui guvern, cînd va fl vorba de a apăra interesele ţârii faţă cu puterile străine.
Iar în privinţa cestiunil Monarhiei d. Maiorescu a spus câ grupul din care face parte, va apăra, In tot d'a-una, principiile monarhice şi că ,va fl în lot d’a-una alături de aceia care vor bpâra aceste principii.
Noi credem câ aceste rezerve ereafl inutile, de oare ce nu credem sâ existe un singur partid care sâ nu zică că îşi va uni forţele cu ori ce partid pentru apărarea drepturilor ţârii faţă cu străinii, şi câ nu e un singur partid constituţional care să se poală declara vrăjmaş al principiului monarhiei.
De aceia, n’am văzut In articolul României libere de cât urmarea linii de purtare, stabilită Încă ţde acum patru luni în Cameră de d. Maiorescu, ln-tr'un mod destul de clar ca sâ nu lase nimănui nici o îndoială asupra atitudinel ce are să urmeze grupul junimist faţă cu colectivitatea.
De aceia ne lelicităm, precum am spus’o la început d’a vedea dispărând toate echivocele ce putc-aă sâ mai existe printre diferitele nuanţe ale opoziţiunil.
Şi asta-zi când Înţelegerea este deplină, nu putem dori de cât un lucru: ca profilând de această fericită înţelegere, sâ reîncepem cât de curând lupta neîmpăcată care ne va scăpa de guvernul actual.
(ll'IMIMLE Hli DIM. IACI
Fenlru cacittoril noştril sâ fie pe deplin lămuriţi asupra convingerilor d-luî Dim. Tăcu, deputat, membru influent al colectivitâţel şi care a luat cuvântul In numele Moldovei în întrunirea de a Ateneu, reproducem aci câle-va fragmente din două discur^ur aled-sale pronunţate unul în 1883, în Întrunirea oposiţiuneb
I
?

www.dacoromanica.ro
uni c la laşi, şi cel l'alt în 1886 la întrunirea guvernamentală de la Atenefi-
18 8 3
(tn întrunirea oposiţiuneU
Este mare şi însemnată această întrunire ; aieea este adunat lot ce este mal inteligent, mal moral şi mai independent în ţară... Putema-firma câ această adunare ne pre-sintâ adevărata opiniune luminată a acestei ţări.
18 8 6
(tu întrunirea guvernamentală)
Oratorul declară că vorbeşte în numele cetăţenilor din laşi şi din oraşele de peste Miicov, şi declară că lideră la resoluţiunea citită (a guvernului).
1 8 8 3
Ne plângem, d-lor, de sistema de persecuţiuni, de opresiuni şi de co-rupţiune pe care a întins’o asupră-ne actualul guvern de la centru.
In aceiaşi Întrunire d. Tăcu subscrie o resoluţiune, care se sfârşeşte ast fel: «Adunarea ia angajamentul solemn de a remâne Unită pentru a împedica revisuirea Constitu- ! ţii şi pentru a resturna guvernul actual.
18 8 6
Este nepatriot acela care ar voi ' să răstoarne pe d. Brâtianu de la putere.
18 8 3
Acesta’i d-lor păcatul sau mai ! bine una din crimele d-lor Rosetti- j Brâtianu.... d-lor nu'şi fac nici un scrupul de opiniunile omului, vor se fie serviţi şi caută pe servitori or unde ’i găsesc ; oposanlttl de eri este favoritul şi proteyiatul d-lor de astăzi.
Disoluţiunea partidelor, uciderea individualităţilor capabile şi independente, coruperea caracterelor, suut odioasele acte ale guvernului de astă-zi.
Pe unii din noi mlâdioşi ’i au Înduplecat prin promisiuni şi favoruri.
18 8 6
Aceia cari strigă contra d-lui I. Brâtianu au fost slugi la străini şi voesc se asasineze pe d. Brâtianu pentru că voesc ca prin el se sugrume libertăţile.
18 8 3
Mulţi ount adoratori ai puterii care ’i favoriseazâ — subscriu peti-ţiuni de adesiune la comitetele politice prefectorale.
De aceia d-lor, trebue se facem ca unirea de azi a partidelor se fie durabilă.
Ridic dar acest toast, pentru durata unirei partidelor oposiţiunei.
CONSILIERII ORAŞULUI
Rare ori s’a Întâmplat ca interesele oraşului nostru se fie mai rău administrate ca In cursul celor din urmă patru ani.
Nici odată Consilierii oraşului n'au arătat mai multă nepăsare în Îndeplinirea mandatului lor ; nu s’a văzut până acum atâtea animositâţi, atâtea scandale, atâtea risipe.
Consilierii oraşului, în cursul celor patru ani din urmă, ne au făcut se asistăm la scenele cele mai des-gustătoare.
Se poate zice că trei consilii sau succedat la comună In timpul din urmă. Primul,sub conducerea d-lui Dimitrie Gariagdi,s’a descompus de la sine din cauza intrigilor şi lipsei de unitate în vederi ce se manifestase In sinul lui.
Abia se votase împrumutul de 15
milioane şi se garantase de Casa de depuneri realisarea lui şi pe dată toţi începură se tragă în toate direcţiunile dintr’ensul. O luptă surdă de interese contrarii se declară. Silinţele d-lui Cariagdi de a Împăca pretenţiunile acestea deosebite nu isbutirâ. Consiliu începu a se des-complecta , până când fu şi di-solvat.
Ne aducem aminte scandalul parlamentar căruia li dete naştere raportul comisiuuel de anchetă, citit de d. Robescu In Adunarea deputaţilor. Camera chiar, cu tot devotamentul ei către şeful care deschisese această campanie In contra fostului primar Cariagdi, se indignă faţă cu pasiunea şi părtinirea raportorului, care isbind In unii mal . puţin culpabili,căuta se spele pe alţii cari eraă capul tutulor răutăţilor.
D. Nicolae lonescu protestă în contra raportului, care se citi în mijlocul sgomotelor şi vociferărilor, şi înfieră purtarea acelora cari lovesc cu pasiune in unii şi acopeii tnpotagiele altora.
De atunci nu se mai vorbi de raportul d lui Robescu.
Dar şi cu atât scopul ţintit fu atins.
In adevăr, In întrunirea ţinută la Ateneâ după disolvarea Consiliului Comunal — Cariagdi, ne aducem aminte că veniră d-nii Eugeniu Stă-tescu şi Carada şi aţlţarâ lumea în contra foştilor Consilieri, bazându-se pe raportul d-lul Robescu.
Farsa era jucată.
Lumea fu înşelată: crezu de sincere declamaţiunile actualului ministru de justiţie şi ale actualului director al Băncii Naţionale şi aşa se lasă a fi condusă Încă o dată de vorbele late ale acestor colectivişti.
Tocmai mal târziu contribuabilii văzură că au fost înşelaţi, de oare-ce mal toţi acei Consilieri cari participaseră la actele ce se imputaseră primarului Cariagdi, devenirâ din nou candidaţii guvernului pentru Comună.
Tocmai mai târziu contribuabilii oraşului înţeleseră că scopul iater-venirii personale a d-lor Eugenie Stâtescu şi Carada, fusese ca sâ pregătească un nou împrumut de 16 milioane.
Acest împrumut,realizat în condi-ţiunile cele mai dezastroase, deveni mărul de discordie şi între noii Consilieri. — Unul voia se tragă în dreapta, altul în stânga: de aci certuri, de aci intrigi, de aci alte anchete, alte acuzaţiuni.
Nu facem nici o distineţiune Intre cele două consilii comunale ce s’au succedat dupe plecarea d-lui Cariagdi. Şi unul şi cel-alt au avut aceiaşi firmă. Sfârşitul lor a fost atât de deplorabil ca şi Începutul. Primarul d. N. Fleva a fost silit se părăsească Consiliul comunal, şi de atunci nu auzi vorbindu-se de cât de anchete în contra fostului primar, începute şi conduse de aceiaşi cari susţinuseră pe d. Fleva şi lucraseră alături cu dânsu.
Va veni timpul să vorbim, In a-mănunte, de toate actele consilierilor din ultimii patru ani.
Din toate lucrările lor un singur lucru reese şi ’l putem spune de pe acum: Consilierii comunali au vârât comuna într’un deficit ce trece peste două milioane, dupe ce aii cheltuit peste 12 milioane fără se fi făcut nimica, din acele lucrări mari aşa de mult lăudate şi per-zendu’şi vremea în intrigi şi acu-saţiuni,
2
EPOCA — 5 OCTOMB IE
Tot aceşti onorabili Consilieri vor se se presinte ca candidaţi ai guvernului şi la viitoarele alegeri comunale.
Aviz alegătorilor.
Sandu.
BULETIN EXTERIOR
întreita alianţa
Depeşa adresată astă zi Agenţiei Ha-vas din Londra ne aduce o ştire de cea mai mare gravitate. Ea ne anunţă că ultimul demers al cabinetului englez !n favoarea Bulgărişi a rămas fără res-puns. întreita alianţa pare consolidată şi Busia ar avea plină libertate de acţiune In Bulgaria. Depeşa adăogă că această combinaţiune, salvănd amorul propria al Rusiei, sfi speră că ea sfi va abţine d'a lua resoluţiunl grăbite.
Dacă această ştire sg va adeveri, (şi noi credem ca s§ va adeveri) s’ar putea zice ca, în prima pasă a duelului diplomatic între Anglia şi Rusia, a-ceasta din urma a eşit învingătoare; diplomaţia britanică n’a putut isbuti sg convingă pe puteri că este necesar a susţine regenţa bulgară In lupta sa contra înrâurirel ruseşti. Această ne-isbândă a politicei engleze nu poate fi de cât resultatul acţiunel esercitate de principele de Bismark, pentru a e-vita o ocupaţiunerusească în Bulgaria. De la începutul crizei provocate prin evenimentele din Bulgaria,marile cancelar german a întrebuinţat puternica salnrâuiire pentru a Împiedica o ciocnire Intre Rusia şi Austro-Ungaria.sta-bilind o înţelegere pe baza unor concesiuni reciproce. Concesiunea acordata Rusiei în această combinaţiune a Jost fără îndoeală înlăturarea principelui Alexandru de Baltemberg şi predarea Bulgariei înrâurirel ruseşti.
Numai prin această concesiune făcuta Rusielde Austro-Ungaria sub aus-piciele cinstitului samsar de la Frie-drichsruhe, s’a putut înlătură pericolul unul resbel ce părea iminent. Dar s6 vede că, în schimbul acestei concesiuni însemnate, Rusia s’a obligat a nu întrebuinţa pentru restabilirea Înrâurire! sale în Bulgaria de cât mijloace morale şi d'a nu recurge la măsuri coercitive fără consinsţimîntul Germaniei şi al Austro-Ungariel. Era dar firesc că puntul de vedere pe care să pune Anglia şi care consta a încuraja pe Bulgari în resistenţa lor contra Rusiei, să nu fie împărtăşit de puterile centrale ale Europei.
Călătoria lordului ChurchilI la Berlin şi la Viena, a avut de scop a schimba faţa lucrurilor, stabilind o înţelegere între Austro Ungaria şi Anglia pentru o acţiune diplomatică în favoarea Bulgariei. Dar pare că toate sforţările ministrului englez n'ati putut să rupă legăturile stabilite Intre cele trei imperii. InrâurireaGermaniel a esercitato presiune atât de puternica asupra cabinetului din Viena în cât Anglia a rămas izolată în faţa Rusiei.
Cât de dreaptă şi legitimă s ar putea dar considera rezistenţa pe care o o-pune guvernul regenţei bulgare pre-
siuni ruseşti, nu este probabil ca a-ceastâ rezistenţă va putea să isbutias-câ |^)pri mersul politicei marelui imperiu de la nord în neninsu'balcanică. In faţa înţelegere! celor trei imperii Bulgaria va fi silită să cedeze puternicului săU protector şi ne putem aştepta saU la o transacţiune între generalul Kaulbars şi guvernul regenţei, sad la retragerea miniştrilor bulgari.
V.
CRONICA
DRACU si NEAMTZU
Pentru cel ce nu cunosc istoria Neamţului cilare pe Dracu, o voiO povesti-o :
Se zice cft odata, dar nu se ştie în ce ţara o fi fost, un neamţ se tntâlni cu dracul pe drum.
—	Buna ziua, drace, îl zise neamţul cum văzu pe dracu.
—	Mulţumim d-tale. neamţule, ti rfis-punse dracul.
Si intrară în vorba.
Fiind-ca neamţul nostru era un aventurier, adica un fel de haimana, cum am zice pe româneşte, şi fiind ca trâgea pe dracu de coada de o mulţime de vreme, alerga dupe toate prilejurile şi combinaţiunile pentru a face parale. Aşa. nici una nici două, propuse dracului un remâşag, ca, adica, să se poarte unul pe altul în spinare şi cel care va face pe calul se'şl poarte sarcina până când cel-l'alt va sfârşi toate cântecile pe care le ştie. Daca unul din doi se va declara obosit se dea celul-l'alt toata averea sa.
Dracul, care n’avea de lucru, primi bucuros.
Mal întâiei luâ neamţu pe dracu în spi-nnre şi acesta începu se cânte toate câ.ite-cile ce’l erao cunoscute.
Cânta dracul un cântec, cânta doue, cânta noue, cânta noue-zecl şi noue, dar... le isprăvi. Atunci veni rândul neamţului ca se se urce în spinarea dracului, şi neamţul încalecâ.
Tragel neamţul la tararale o zi, trage! o septamâna, tragel o luna, tragel un an, tragel doi, tragel nouă, până când îl eşi dracului perul prin căciulă şi’cazu d an picioarele.
Resultatul fu ca neamţul puse mâna pe toata averea dracului, şi se făcu omul cel | mal bogat de pe pământ.
lnca de pe vremurile acelea, dupe cum I se vede, căci trebuia se fie de mult de când * s’a petrecut această istorie — avcaQ nemţii obiceiul ca se alerge dupe potcoave de cal morţi spre a se îmbogăţi ; încă de pe vremurile acelea aveau dânşii obiceiul ca să se sue în spinarea oamenilor, şi să nu ’l slăbească din dragoste.
Dar în loc ca timpul să aducă vre-o îndreptare in obiceiurile nemţeşti, acuma ele t s’ao înrâit si mal mult.
In vremurile de demult, ţi se urca nâmţul în spinare, se ţinea de tine ca scaiul, îţi Impuia urechile cu tararale până când te a-surzea, dar, cel puţin, dacă îi dedea! parale te slăbea.
Acuma, ce să vezi, când ţi se urca nemţi în spinare, paţl mult mal răO decât a pa-it'o dracul
Ii laşi pe nemţi să te încalice, le daî bani cât îţ! cer, îl îndopl si pe gura şi pe nas, şi i
pe urechi dar de slăbit nu te slăbesc. Le * da! să înţeleagă că te-aO plictisii, le spui J verde de la obraz ca să te slăbească din dragoste, dar nemţii nu se turbură. Face pe n'audi, n’a vede, na greul pământului Noi românit, cam ştim ceva în privinţa obiceiurilor nemţeşti. Ni s’a urcat şi nouă I nemţii în spinare şi pare că nu mal avem
Iîn cotro ţi că n’o să mal scăpăm de dânşt.
Măcar dacă ar şti să cânte, dar nici de asta l nu sunt buni.
Radu Ţandără
DEPESI ..HAVAS"
Viena, 15 Octombre. — «Tagblatt» nu crede că puterile vor adera la protestarea Rusiei.contra validităţii alegerilor şi consiliază la Berlin să mediteze asupra limbag'ulul ziarului Temps care e inspirat de guvernul francez şi care a declarat că ocupaţiunea rusească ar fi un act de imoralitate politică.
Itcrlin, 15 Octombre. — Gazeta de l’oss desvoltă această cugetare ca Rusia nu are alt de făcut acum de cât să j se resemneze.
j Gazeta Germaniei de Nord zice ca un i arangiament între regenţă şi Rusia este comandat de împrejurări şi de raţiunea politică.
Post zice că Ţarul a fost Înşelat asupra adevăratelor simţiminte ale naţiu-I nel bulgăreşti, şi că urmând o alta po-i lilieă Ţarul va putea să se reconcilieze cu Bulgaria.
VienH, 15 Octombre.— Se comunică din Burgas, că consulul englez face propangandă în favoarea candidaturel ducelui loan de Neklemburg Schvcrin.
Londra, 15 Octombre. — Standard zice ca Englitera nu trebue să 'şl modifice conduita în Egypt şi adaogă că nu se gândeşte la nici o surprindere, nici nu voeşte să calce drepturile vecinilor săi, dar numai să ocrotească pe ale sale.
St. Petersburg, 15 Octom.—0 circulare a Rusiei declară că guvernul Ţarului nu recunoaşte validitatea alegerilor bulgăreşti.
Sofia. 15 Octom.—O notă a guvernului spune că articolul «Journalulul de St. Petersbourg» semnalat de «A-genţia Havas»,care spune ca guvernul bulgar ar fi teroHsat pe alegători şi denaturat depeşile, nu se întemeiază de cât pe date eronate.
Adevărul e că pretutindeni alegerile aO fost făcute cu c mare libertate şi că daca în câte-va locuri a existat terorismul şi dacă este exces, numai oposiţiunil trebue atribuit. Deputaţii asasinaţi la Dubniţa aparţin partidului guvernamental.
Biroul electoral din Sofia a fost atacat de partizanii opoziţiunil.
Relativ la opiniunea exprimată în privinţa depeşilor, trebue să se observe ca se găsesc acum în Sofia vre-o 20 de corespoudeţl de ziare germane, engleze şi ruseşti, gata a certifica că depeşile lor nu sunt nici o dată censu-rate.
Guvernul a voit să urmărească ziarele cari publicaseră articole violente
contra Rusiei dar a fost oprit de legea care zice în mod forma' că nu pot fi făcute urmăririle de cât după cererea părţii ofensate.
INFORMATIDNI
Curtea de apel din Bucureşti a a-nulat hotârtrea tribunalului prin care\d-nii Sandul eseu Nenoveanu, Gr. E. Păucescu şi /. Lepădătescu erau condamnaţi sub pretext de uttragiu pentru-că nu lăsaseră un sergent de oraş să rupă convocarea oposiţiunet la adunarea de la 1$ Iunie; aii pledat d-ni't 1. Lahovary, Gr. G. Peu-cescu şt A\ Eleva.
Se pare că d. Andronescu cu toată buna voinţa ce a depus ca să arate vinovaţi pe d-nii Sătidulescu, Gr. E Păucescu şi Lepădătescu, n’a ştiut să J facă procesul-verbal de constatare.
n
M. S. Regele a bine-voit a decora cu ordinul steaua României pe d. Colonel Serutti, alaşat militar al Italiei la Viena, şi’ped. Major Mey-nier ataşat militar al Franţei la Constantinopol.
n
Eri la Curtea cu juraţi a venit procesul fostului preşedinte al so-cietăţei albaneze care a tras cu revolverul în d. Eftimiu.
Acusatul este apărat de d-niî Ni-colae Ionescu, Misir şi Paladi.
Martorii sunt în numer de'90.
La 5 ore procesul continuă.
n
D. Pană Crăciun, proprietar în Alexandria, ne scrie următoarele:
«Aseară antreprenorul axizelor In cap cu poliţia a venit se măsoare vinul şi dacă n’am vrut se ’i însoţesc in pimniţă, a zis că sunt îm-potrivitor şi ’mi-a sigilat pimniţa şi vasele cu vin aflate afară, fără vre-o sentinţă judecătorească ci numai dupe ordinul verbal al primarului.»
Aşa dar administraţia satrapului de la Teleorman nu se mai mulţumeşte se bată şi se aresteze pe cetăţeni, acum intră în casele şi în pimni ele oamenilor, calcă domiciliul spre a’i sărăci. E mai reu de cât în timpul zaverei.
CRONICA TEATRALA
Severo Torelli t
Când s’a ridicat cortina Joi seara la teatral naţional, mi-f.m închipuit un 1 moment că asist la o comedie de moravuri româneşti, iar nu la o dramă tradusă din limba franceză.
M’am pomenit la actul întăiâ cu niş-tu cetăţeni indignaţi care pusese mâna pe un om ce facea parte din opoziţie, şi am mal văzut un fel da agent poliţienesc care ’l da drumul în schimbul
bacşişului reglementar. M6 întrebam însâ pentru ce naiba actorii sunt îmbrăcaţi cu haine din evul media, pentru ce aa pălării cu pene, frigări la brâa, cisme de lac şi zale de tinichea imitând arama saO .argintul ? începusem sâ crez că acest mod de îmbrăcăminte a fost adoptat de direcţiune pentru artişti, dintr’o pornire de deferentă către guvern spre a putea da un spectacol (alegoric. Dar nedomiri-rea mea s’a sfârşit îndată ce am aruncat ochii pe afiş şi am citit: «Severo Torelli, dramă în 5 acte.»
Pare că lucrurile mergead în vremurile acelea, cam tot ast-fel cum merg astă-zi la noi.
Acţiunea se petrece la Piza. pe când era sub dominaţiunea toscana. Barnabo Spinola guvernatorul, a comis atâtea fără de legi, atâtea crime şi asasinate tn cât trei gentilomi iad ho-târîrea să desrobeascăpoporul ucigând pe Spinola. Braţul lui Severo Torelli, unul din cel trei conspiratori, trebue să lovească pe tiran. Mândru, vesel de (misiunea cea primit, Severo se duce la tatăl săd sprea’l destăinui complotul şi a’I cere binecuvântarea.
Părintele care odinioară fusese o-sândil de Spinola la decapitare şi apoi fusese graţiat, aproba purtarea fiului său, dar 11 povăţueşte să destainuiască acest complot şi Donel Pia Torelli.
Severo rămas singur cu muma sa, Ii spune că va lovi pe Spinola şi muma spre a’l Impedica să comită aceasta crimă, e silită să mărturisească că el este copilul tiranului car nu al Iul Ba-tisto Torelli, că şi-a vândut trupul Iul Spinola în schimbul vieţel soţului el.
Destăinuiri zadarnice, căci Severo nu vrea să cruţe pe tiranul Pizel cu toate că acesta la răndul săd vrea să’i o-prească braţul arâtându-I că ar fi un paricid.
Dona Pia nu găseşte de cât un mijloc spre a Impedica pe Severo să comită o crimă îngrozitoare. Ia un pumnal şi loveşte singură pe tiranul Spinola chiar pe treptele ajtarulul bisericel.
In resumat toată dramă este o glorificare a asasinatului politic.
Traducătorul operei lui Franţois Cop-pâe, nu este poet, dar versifică cu Înlesnire şi întrebuinţează cuvinte româneşti.
D-nu Th. Stoenescu a făcut o lucrare de mult merit literar; îl povăţuesc însă să tndrepteze versurile In care eroul « mănâncă trandafiri» într’un limbagiu prea prosaic spre a rămâne idea poetică.
Jocul d-lul Gr. Manolescu a fos cam rece la actul întâid; d-sa cânta versurile In loc să le spue. Dar în actul al II-iea şi cele-l’alte s'a lepădat de acest defect şi a avui câte-va scene de netăgăduit fără cusur.
Recunosc spre pildă că jocul sed din actul al Il-a a fost perfect şi modul cum a spus versurile :	fiul
tul Barnabo, ‘mi e fricăckear de mine !» m’a mişcat.
D. Hasnaş, juca mult mal bine şi mai ales voroea mal plăcut Înainte de preumblările sale prin teatrul de la Raşka. Acum a luat neplăcutul obiceid de a crâşni din dinţi şi de a vorbi parcă w mered cu gura plină. Pentru ce ? nu ştid I
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
14
JULES MARY
(Urmare)
Gilbert se depărtă brusc, un fior tre-cându’I prin tot corpul. Catherine zise:
—	Am căzut Intr’adins.
—	Pentru ce ?
—	Pentru a vă da şi d-voastrâ oca-ziunea de a fi salvator.
El o privi, uimit, aoroape cu severitate şi nu răspunse. Ea înţelese că a comis o greşalâ, îşi muşcâ buzele, strânse convulsiv tn mica sa mână mânuşată rochiea ce o ţinea şi lacrăml de mânie se ivise în ochii ei. El nu le văzu. Mal făcură câţi-va paşi. Catherine li trecu înainte pe o potecă pe marginele căreia se ridica o mulţime de erburi înalte amestecate cu urzici. Poteca era aproape invizibilă şi semăna mal mult cu o dâră de vulpi. De odată ea se întoarse.
—	Găseşti ceva In mine care nu "ţi place, domnule G lbert ?
—	Stranie întrebare, zise el, încercând de a glumi... Din contra, vă găsesc foarte încântătoare şi atât de seducătoare cât posibil.
Ea era să răspunzâ când vocea rinei Barbarain, slăbită prin distanţă, .ajunse până la el. întrerupseră pre-
umblarea şi se întoarseră farâ să mai zică un cuvânt.
Dejunul fu foarte vesel. Ilolgan era bine dispus şi foarte sgomotos. D-na Barbarain se simţea fericită de veselia ce o vedea. Cu toate acestea, în două rânduri, ea zise :
—	Gilbert tu eşti distrat, ce priveşti tu In aer?...
El se scuză prin un compliment la adresa sorel sale:
—	Găsesc că aslâ-zl ochii Theresel strălucesc mal mult de cât soarele.
—	Da, sunt nişte faruri, adevărate faruri, repetă pescarul.
Şi aplecându-se Intre două sticle de vin s’adresă femei sale :
—	Catherine, d-ta nu mănânci ? Sunteţi bolnavă.
Ea începu să mănânce forţându-se să râză, dar de câte-ori Gilbert întorcea capul, el întâlnea privirea el fixă.
Dupe ce terminară masa, reîncepu preumblarea prin pădure, până va trece căldura înăbuşitoare de dupe prânz.
Gilbert—a cărui indiferenţă nu era de cât aparentă căci frumuseţea Ca-therinel îl mişcase profund. — nu părăsi pe mama sa. îşi ascundea în el ceea ce resimţea jucându-secu Revină. Catherine plecase singura ; Holgan credea că ea era cu d-na Barbarain şi Gilbert îşi lnchupuia că a întâlnit şi se plimbă cu bărbatul el. Plecând de lângă mama sa înainta pe subt arbori, precupat cu reflexiunl triste, cu lupta între pasiunea ce o simţea şi onestita-
tea care ’l comanda de a se depărta de această femee, şi înaintând ast-fel se găsi fără veste In faţa Catherinel.
—Vă tste frică de mine ? Vă place mal bine să rămâneţi singur de cât să mă întovărăşiţi ?
El încruntă sprtncenile şi din instinct aruncă o privire în urma Iul ca şi cum In adevâr îl venise ideia de a fugi. In urmă el Îşi reveni, se făcu vesel, pentru a nu pare ridicul. Dealtminteri el se linişti, căci Catherine părea că uitase scena ce precedase dejunul şi a-lerga ca o căprioara prin crâng şi pădure culegând fel de fel de floricele cu care Încărca braţul tânărului ce o însoţea. Şi nimic nu făcea să se ghicească în ea vr’un plan, ochii săi erad limpezi şi sinceri; privirea era dreaptă, aproape naiva.
— Curioasă femeie I mumura el.
Era mal mult de o oră de când el mergeau ast-fel, înaintând mered în pădure, fără ase preocupa de drum, când de odată cerul se întunecă cu nişte nori negrii. Această schimbare se făcu In cinci minute şi era In pădure întuneric ca noaptea. Un vent violent Începu cu atâta putere în cât încovoia arborii. Mari picături de ploaie începu să caza la început rari, în urmă repede şi violent, cari căzând pe frunzele ce'i păzea de ploaie făcea un sgo-mot de detunături depărtate de puşti. Fulgerile ilumina pădurea, îmbrăţişând Intr’un foc un moment vizibil, vârfurile robuste ale ştej ari lor, crestele
înalte ale frasinilor şi foile galbene şi subţiri ale mesteacănilor.
—	Ah ! Dumnezeule, ce o să ne facem 1 zise Catherine.
—	Aideţliute. ’MI-aduc aminte că nu departe de aici este casa pădurarului.
—	Să alergăm. Nu ’ml-e frica de cât de trăsnet.
Gilbert nu se Înşelase. Dupe cinci minute el ajunseră la un drum. Aci se ridica căsuţa pădurarului, la capătul unei grădiniţe semănată cu pansele, garoafe, dalii, crăiţe etc. Râuri de apă galbenă curgead pe şanţurile şoselei scurgându-se In pădure. Catherina nu le putea trece, erad foarte largi. Gilbert Inaintă, pentru a o ajuta. Fia n’aş-teptâ şi sări. Un picior numai atinse marginea cea-altâ a şanţului, cel-alt a-tunecă pe iarba udă şi se Înfundă în apă până la glesnă. El o ţinu ca să nu cadă.
—	De astă-dată, zise ea, nu e gre-şala mea, vă jur.
El trecură grădina şi intrară în casa. Nevasta pădurarului, bolnava, era In pat; bărbatul şedea fumându-şl luleaua şi privind cum plouă. La vederea streinilor, el se sculă, punându-şî lulea- ■ ua pe sobă. Gilbert explică Întâmpla- | rea lor şi ceru ospitalitate până la sfârşitul ploaeî.
—	Şi puţin foc. dacă bine-voiţl, zise Chaterine, mi s’au udat picioarele.
Pădurarul se grăbi, eşi, se întoarse c’un braţ de lemne pe care ’l aruncă pe câţi-va cărbuni ce ardeau deja şi
într’un minut lemnele ardead cu flacără.
—	Cred, domnule, zise bolnava, ca dacă voiţi să nu răcească soţia d-voas-tră, ar trebui să’i scoateţi ghetele.
Catherine şi Gilbert se priviră, suin-duli-se sângele In obraz, li credea drept nevasta cu bărbatul... Gilbert pentru a nu jena pe Catherine voi să se retragă... Un cuvânt îl reţinu, în-drăsneţea toate provocările Parisianel.
—	Dacă ar fi adevărat, cu toate a-cestea?... Ducă aşii ceea ce ea cred«?...
Gilbert devenit palid, se încercă să surâdă. Ea continuă mal încet:
—	Dacă m’aţl fi cunoscut domnişoară, nu e aşa că ml-aţl fi făcut curie?
Şi îndata, fără a’l lăsa sâ’i răspunzâ, continua c’un râs nervos şi răutăcios:
—	Nu e de loc la locul lui, ştid bine, ceea ce vă zic.
Ţăranca, din putui sed, făcu un semn pădurarului care ’şi reaprindea luleaua. Acesta înţelese şi se duse într’o odaie vecină. Atunci bolnava zise către Catherine :
—	Nu e aşa că presenţa lui vă stân-jineşte? Bărbaţii nu înţeleg nimic !
Tânăra femee se aşeză şi c’un calm liniştit, de şi inima ÎI bătea şi ochii II erad tulburaţi, zise:
—	Gilbert ajută-mi dar a’ml scoate ghetele.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — o OCTOMBRE
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,,EPOCA“
Tiragiu 6,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
D. Vel eseu n’a fost răi) dar are şi d-sa defectul tuturor actorilor noştril de a cânta prea mult, adică de a scanda versurile tntr’un mod prea pronunţat şi care osteneşte urechea. Altminterea a jucat cu mult foc şi foarte conştiincios.
D. Nottara, are un rol rece şi de un interes secundar ca acţiunea personală, ast-fel în cât cu cea mat mare bună voinţă, şicu tot talentul ce posedâ nu putea să facă dintr'losul mal mult de cât cea ce a făcut: Un tiran despre ale cărui fapte se vorbesc multe dnr care în scenă are puţin de făcut, afară de actul cal din urmă.
Cine a văzul pa d-nu Th. Petrescu în rolul lui Ebro din Fântâna Blan-duziel, poate să zică că ’l-a văzut şi în acel al şefului sbirilor din Severo. Acelaş organ, acelsş mers, acelaş gest I
Nu ştiO pentru ce direcţiunea a încredinţat rolul Donei Pia, doamnei Va-silascu în loc să'l dea artistei Efrosina Popescu? Cea din urmăar fi jucat foarte bine, cea d’ântâid a jucat ca o bucată de carne cu ochii. In părţile cele mal dramatice, singurul ge9l ce avea se resuma în mişcarea mâinilor de jos în sus ca signalele optice de la drumul de fier. La actul al cincelea când omoară pe Spinola, îl loveşte astfel cu pumnalul în cât ’ml-a venit să râz. AI crede că ’l gâdelă fâcându’i ca la copii: «Ghidi, ghidi, hoţule!» Apoi se sinucide cu acelaş aer blajin.
Doamna Ana Gr. Manolescu în rolul Porţia vorbeşte curat cu porţia. Dintr'o curtisană amoresatâ a făcut un fel de fetiţă de comedie, fiinţă nevinovată care abia îndrasneşte să deschiză gura. Acum de 1 poate că este o fericire pentru public această modestie nepotrivita 1
Decorurile şi punerea în scena sunt îngrijite, aş ruga însă pe d-nu Director de scenă să aibe aceeaşi îngrijire pentru toţi artiştii, coborându-se până la choriştl. Am observat erl seară pe un gentilom florentin a cărui mustaţă era lipită strâmb, iar barba era prinsa pe un flr de tel ca a irozilor de la vicleim.
La actul al patrulea când Spinola a-rată lui Severo că daca ’l va ucide va comite o parucidere, un vecin ‘mi-a istorisit că pe la 1805, tribunalul de Târgovişte având a judeca pe un copil care omorâse pe tatăl său lovindu-1 cu un topor, judecătorii ’l-au achitat sub cuvânt că: parucidere însemnează a omorî cu parul!	D. lt. H.
TELEGRAME l)i\ STROWTATE
Paris, 14 Octombre.—Cu ocaziunea articolelor ziarelor engleze care voesc a face să se crează In eventualitatea unui resbel Intre Franţa şi Germania, ziarui «Liberte constată, că actualmente nu există nici o cestiuue care si poată produce vr’o dificultate,ci din contră sunt mai multe asupra cărora interesele şi prevederile ambelor state ar face ca natura lucrurilor si le apropieze oareşi-cum. Franţa trebue si tiu dea atenţiune sfaturilor ziarelor din Londra, fiind-că ele se basează pe o hipo-teză greşită.
încercările ziarelor engleze d’a deştepta pasiunile naţionale dintre Franţa şi Germania, simt o manevră In interesul Engtiterii. Există temere la Londra de a nu fi unite cabinetele din Paris şi Berlin in cea ce priveşte Egiptul sau in alte puncte relative la cestiunea orientului şi ar vrea să dea naştere la o diversiune aruncând sentinţa de neînţelegere intre Franţa şi cele-l’alie mart puteri.
Sofia, 14 Octombre.—Guvernul bulgar a constatat că generalul Kaulbars s’a servit in provincie ţi mat cu seamă in ţinuturile Vaniei, pe lângă multe altele, de următoarele mijloace de agitaţie : El spunea ră guvernul Bulgar se terne de influenţa rusă, respectiv de o-cupaţiunea rusească, fiind-că T s’ar /iuţea cere cont de cele I 7 milioane ruble ce Bttsia ’i-a dăruit. Generalul promitea ţăranilor un sprijin material In privinţa agriculturel şi o dispensă de serviciul militar.
După ştirile sosite aici generalul Kaulbars pleacă azi din Buscitth venind aci prin Lom-Palanca, ca să obţie Intre altele amânarea, eventual convocarea marei adunări naţionale in Sofia şi nu in Târnava. Guvernul a aflat că se pregătesc pentru mâine, zi de bâlciu in care sosesc mulţi ţărani la Sofia, desor-dine serioase. Din cattsa asta guvernul a luat mai multe precauţiuni militare. Din ofiţerii compromişi se mai află a-restaţi numai cei nouă capi ai revoltei.
Pefersbtirg, 14 Octombre. — In scrisorile ce bulgarii de aici adresează jurnalelor, se găsesc câte-va detalii privitoare la afacerile bulgare : Fostul căpitan Badko Dimitriew, care a luat parte la resturnarea din 21 August, asigură că bulgarii se sileau pentru o federaţiune slavă sub forma unei uniri a puterilor armate a celor două Bulgarii, sub cârmuirea Husiel al cărei re-presentant ar fi fost prinţul Battemberg. îndată după revoluţiunea din Septem-bre atitudinea prinţului a apărut sub o altă lumină. înţelegerea bulgaro-turcă a dat simpatielor sdruncinate pentru prinţul Alexandru o ultimă lovitură şi a produs întâmplările din 21 A ugust. Scrisoarea unui aii bulgar prezice reuşita regenţei. Partidului rusesc îi lipseşte organisarea şi disciplina. El se compune din elementele cele mai diferite ale partidelor.
II va fi foarte greu generalului Kaulbars d a contopi aceste elemente eterogene, fie chiar pentru o scurtă vreme. Din Burgas se comunică că consulul englez face propagandă în numele
Begineî pentru candidatura ducelui Ion de Sclave rin, pentru care se spune că se interesează şi ducesa de Edinburg.
ŞTIRI MĂRUNTE
D. generalOreceanu,prefectul palatului, a plecat la Curtea de Argeş din preunâ cu d. A. Steriadi, directorul palatului, pentru a pregăti primirea M. S. Regelui.
•
• •
M. S. Regele din preună cu d. general Angelescu, Ministru de resbel, a inspectat azi mal multe cazărmi.
D. Colonel Dumitrescu-Maicao, va pleca mâine la Galaţi în iuspecţie.
M. S. Regele a primit erl pe principele Dem. Ghica.
D. Sturza, ministrul Instrucţiunii, a lucrat erl cu M. S. Regele.
D. profesor Quintescu, a fost numit membru tn juriul examinator la concursul pentru catedra de la şcoala secondară de fete din Bucureşti şi Craiova, In locul d-lul C. Dumitrescu demisionat.
D. general Fiorescu s'a reîntors în Capitală.
% *
li. general Hadovicl, comandantul divinii III a plecat la laşi.
0 bătaie s'a petrecut azi noapfe tn calea Rahovel Intre dot indivizi cart şi-afl dat lovituri de cuţite.
• *
D. P. S. Aurelian, a plecat la Galaţi.
* *
D. buca Ionescu, prefectul de Vaslui s'a reîntors la postul sătl.
Tirnosirea mănăstirii Curtea de Argeş s’a amânat din cauza timpului pe ziua de 12 Octombre.
Aflăm că d. Moruzi, prefectul Poliţii ar, fi cerut la Consiliul de miniştrii se’i se libereze câte-va ordine de espulsarea unor tipografi streini propagatori de idei socialiste printre lucrătorii tipografi.
Cu adâncă părere de reu aflăm încetarea din viaţă, la Paris, a prinţului Grigore Brâncoveanu.
D. Goutoully, ministrul Francieî, a avut azi o întrevedere cu d. Fere-kidi, ministru de Esterne.
e
M. S. Regele a plecat azi la Sinaia la ora 9, 40 m.
•
Citim în România Liberă :
Se zice că societatea de bazalt artificial a obţinut de la Primărie o concesiune importantă şi pare că tocmai acum productele fabricel scad din ce In ce ca calitate. Rugăm
peingineril municipalităţiise viziteze ' trotuarele din giurul Pieţei Amzea; ; !n uliţa Bisericel pretinsul bazalt s'a I tocit ca cărămida de zidărie I
SALA BOSSEL
Duminecă 5 Octombre, Reprezentaţie dată de N. Hagiescu în Beneficiu! d-lor Anestin şi Al. Marinescu. Pentru a 17 oara \n*at.
Revistă umoristică ded-nil I. Negruţil şi D. R. Rosetti.
IWTITITII.M DEDIIMMSfltRE
BUCUREŞTI, STRADA I'RIMAVERI N* 26.
Cursurile preparatoare pentru bacalaureat—Clasa a V, a VI şi a VII liceale—s’aă
deschis. Ele sc predaţi de d-nil profesori*: Dr. Craciunescu. profesor la Universitate, Filosofia: V. .4. Urechie, profesor la Universitate, Isloria; Dr. Georgian, profesor la Seminar şi la Liceu! St.-Sava, Limba latina: Dr. Stef. Sihleanu, Tost profesore, Ştiinţele fisiee si naturale; Const. pemetrescu, profesore la şcoala de ComerciO şi la Liceul St.-Sava, Matematicele; Zamfireseu, fost profesore, Limba greaca; Al. Vlabuta, fost profesore, Limba româna: Ch. ftoland, profesor la şcoala Militară, Limba fmceza; Mul-ler, director Ia şcoala filială germană şi D-ra Oly. Reich, absolventă şi diplomată de la Seminar din Telsitt,sub-directriţăla a-cest Institut, Limba germana; V. C. Avion, profesor la şcoala Normală de băieţi, Economia politica si dreptul administrrtiv; Dr. .S\ Slefanescu medic, Hygiena.
Condiţiunile de plată, alât pentru clasele de gimnaziu cât, şi pentru cele trei superioare de licefi sunt :
HXW tel pentru o internă—800 lei pentru o semi-internâ şi OOo lei pentru oeslernâ.
Elevele din scoatele secundare care ar voi sfe coraplecleze studiele gimnasiale, vor urma cursuri speciale.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
AL
PROFESORILOR RSOCIATI SUB DIRECŢI* O NE! CORDE*
Sub-semnata, absolventă a scoalei superioare de domnişoare din Lansana (Elveţia), profesoare de pedagogie si filosofia la iuetitutul pedagogic, in asociatiune cu mai mulţi profesori publici distinşi, m'am decisa deschide un institut de domnişoare, in care elevele pe lănga o instrucţiune clasica si solida se primească si o educatiune aleasa si tot-o-data menita a forma bune mame de familie
in punctul de vedere al iustructiunei şcoala va coprinde:
1 cursul claselor primare dupe programele ofiiciale cu adaosul bmbelor, germana si fran-
cesa.
2.	Clasa I gimnasiala pentru elevele care ne reuşind la esamenele de admitere in scoatele secundare ale statului ar voi a trece in institut aceasta clasa si a se presinta la concursul de admitere in anul al 2-1ea.
3.	0 clasa preparatoare de studiele gimnasiale pentru elovele care vor fi trecut cursurile scoalelor secundare de fete si ar voi se obţină certificatul celor 4 clase liceale, in aceasta clasa, pe lâng» re pe ti rea materiilor din «coaiele secundare de fete, se vor preda limbele clasice latina si elena, dupe programele statplui.
Afara de objectefe prevezute in programele oficiale se vor preda facultativ si limbele en-
fleza si italiana precum si muziea, care dupe orinta părinţilor se va urma in institat sau la conservator.
Institutul va primi interne serai interne si esterne.
Cursurile vor incepe la 1 Septetnbre. Con-ditiunile de admiterd se pot afla in cancelaria institutului asazat in strada Cornet No. 16, diu Bucuresci in toate zilele ou incepero de azi.
ALtCSANDRINA CORDEA
născută Filionetcu
profesoare de pedagogie si lllosofle la şcoala centrala.
Singura Şcoala de musica vocala si instrumentala in ţara.autorisata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor
BIBLIOGRAFI E
A eslt dc sul» presa si se afin depusa spre vânzare In administraţia ziarului „Epoca" si la toii veuzatorii ei din provincie, revista \AZAT de d-nii II. It. Ito-settl si I. \e gr uz zi.
Preţui unui exemplar un leu. Contra unui mandat postai sau mărci poştale se trimite franco.
D"‘ MARII OTÎtltlDHRATlŢiESCII
DOCTOR IN MEDICINA
DE LA FACULTATEA DE MEDICINA DIN PARIS
Are onoare a face cunoscut ca refntorcdn-dc-se Iu tara 'si a reluat orele de consulta-tiuni de la 1 până la 3, In toate silele, afara de Duminici si serbatori, Strada Cosma, 16.
DE ÎNCHIRIAT
(de la Sf Dumitru anului curent) cnsele din str. Academiei \o. 27 lănga Raşca, compuse din 6 camere. grajd, siopron si alte dependinţe.
A se adresa str. Batistea, 11.
np 11) L \|| IT Moşia PRISICENI-POSTA 2 VL IUL III ti ore departe de Bucureşti.
A se adresa la Doctorul N. Tumescu, Calea M oşilor No. 55.
D-RUL A. VIANU
Dă consultaţiunî pentru boale de OCHI, URECHE şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 53 tăiaturi cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl.
IIR C. MIILE & B. GAUSCU
AVOCAŢI
02,—str. Ştirbei Vodă,—62
Consultaţiunî 9—11 a. m. 4—6 p. m.
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.—6
Secţia medicala
1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajiă sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bae abur..................2.50
1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.—
medicamente................1.—
1 duşe rece sistematică cu basin i.—
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnft la 7 ore seara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform prospectului._________Direcţiunea.
CASA DE SCHIMB
ALEL GR. IONESCU k B. MARCO
Strada Liparanl, No. IS bl»
Bucureşti, 4/16 Octombre
VALORI	Scadenţa cuponelor	wn» curs medio
FONDURI DK STAT ROMAN		
Renta rom. por. 1875 5 0/0 Renta rom. amortie. 5 0/0	1 Ap 1 Oc	92
	1 Ap 1 Oc	94
Renta rom. (rur. con) 6 0/0	1 Mâi 1 No	88
Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0	l ian 1 lui	105
Idem idem 5 0/0	Idem		
Impruin. Stern 1864 7 0/0	1 MarlSep 1 lan 1 Iul	
Impr. Openheim 1866 8 0/0		15 3/4
ÎMPRUMUTURI de oraşe		
Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0	1 Ian 1 Iul	75
	I Mai 1 No	96
Impr. or. B. cu prime loz f. 20	—	83
VALORI DIVERSE		
Credit Fonciar Rural 7 0/0	1 Ian 1 Iul	1031/2
Idem Idem 5 0/0	Idem	87
Cred.Fon.Ur.dinBuc.7 0/0	Idem	100 3/4
Idem idem 6 0/0	Idem	92
Idem idem 5 0/0	Idem	*3
Cred. Fonc.Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pene. fr. 300. 10	Idem	74
	1 Mai No	216
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(07)
MIZERIILE
LONDREI
Ienny ini line făgăduinţă
—	El e, strigă ea emoţionată ca tot d’auna la vederea lui.
—	Da, e el. L’ai văzut, haidem.
Şi cercă s’o tragă dupe dânsul. Ea îl respinse din nou, spre a se bucura de crudul spectacol al celor doi amanţi u-niţl în faţa el.
In aceste momente câte-va împuşcături resunară din partea insurgenţilor. Soldaţii respunserâ prin o salva. Gloanţele trecură fluerând pe la urechele Iul Cistle şi a tinerel femei care nu se mişca din loc.
Vino, Ienny, insistă spionul, eşti a meaşi nu vreaO să te perd aici.
rI am făgăduit să fiu a ta dacă n’ol muri şi vre8ă să mor.
Si merse înaintea gloanţelor. Castle Care ţinea la viaţă se repezi Intâiu dupe 6(1 dâr apoi sg retrasa şi se întrliemui lângă o uşe.
împuşcăturile erai) din ce mal vil şi cu toate acestea Ienny rămânea în picioare. Parca ar fi fost invulnerabila de şi mergea încet spre casa lui Ilunt' Mac Allan, la cele d’ântâiu detonaţiunl, apucase pe viitorul săi) socru şi îl sili să intre în casă ; dar când deschidea uşa auzi un strigăt dureros, de groază îndărătul lui:
—	Uitaţi-vă ! uitaţi-vă I strigă Mary arătându-î în stradă.
Irlandezul zări la rândul său pe Ie-ny în pericolul de moarte, privindu’l cu ochi liniştiţi de gazelă. El se simţi .mişcat:
—	Ienny, strigă el cu o voce poruncitoare şi emoţionata tot odată, vino aici!
Nenorocita voi să ajungă acolo unde
0	aştepta cel puţin iertarea. Dar chiar atunci o împuşcătură o arunca la pământ.
—	0 1 sc&paţi-o I scăpaţi-o ! strigă Mary.
Mac Allan nu aşteptase rugămintea ei; printre gloanţele care sburai) din toate părţile, şerpuind prin aer, se repezi spre Ienny şi luând o în braţe o aduse în casă.
Ea respira încă. Mary o puse în patul să şi examină ranefe sale. Era râ-
1	itl la sân şi la pept şi prin urmare perdută.
Intr’un spasm de dure.e Ienny scoase din mână o scrisoare. Irlandezul o ridică de jos tulburat şi văzând ca e la adresa lui o citi repede.
Această sfrisoare îl spunea totul : durerea el de a se vedea părăsita, iubirea ce ’l păstrase, credinţa el nestrămutata, proiectele el de râsbunare, ne-hotârârea sa, amorul scârbos al lu! Castle, în fine făgăduinţa ce ’l făcuse în schimb cu libertatea Iul.
Ea dovedise în ce fel înţelegea să se ţie de cuvântul său. Un pumnal ce se găsi la dânsa fu o dovadă mal mult.
Dupe ce citi, Mac Allan căzu In genunchi lângă murindă, şi când aceasta deschise ochii, văzu pe fostul el a-mant plângând’o şi pe Mary Ingrijin-d’o ca o soră devotată.
Prin o sforţare supraumana ea le întinse ia amândoi câte o mână şi faţa sa, ochii să luminară de o expresiune de fericire nemărginită, asemenea cu prima rază de soare care atinge un pei-sagiQ dupe o furtună mare.
Ea făcu semn că vrea să vorb el se aplecarâ mal mult ca să auc bine.
Atunci uitându a ■ drept în ochii lor ea murmură.
— Veţi iubi pe fiul med nu ’l aşa ?
Apoi capul II căzu de o parte şi muri.
1‘roeeniil de la Spa-I ieid.
La 2 Decembre, la douâ-spre-zece noaptea, insurecţiunea de la Spa-Field era învinsă pe toate punctele unde is-bucnise.
Insurgenţii fugeau în toate părţile ; posiţiunile strategice pe care le ocupase un mjment fuse reluate de trupele regale ; edificiile publice şi particulare erau scăpate de jaf şi de foc.
Dar totuşi mult răi) să făcuse.
Numărul victimelor fu considerabil. Trupele regale Învingătoare făcură multe excese, dar şi insurgenţii acoperise oraşul de ruine şi de sânge. Focurile aprinse de el se stinseră cu încetul.
Precum trebuia să se întâmple, guvernul engles, aliatul Slintel-Alianţe, profita din toate împrejurările la naşterea căror contribuise. Prinţul-Re gent, îndemnat de miniştrii săi, adresă în privinţa insurecţiunei de la Spa-Field un mesagid ambelor camere. El vorbea de asociaţiunile care să formase în diferite comitate şi în capitală, cu scopul hotărât de a tulbura ordinea publică, de a nimici In popor iubirea sa pentru familia regală, de a răsturna sistemul de legislaţiune, de a sfâşia Constituţia însăşi.
In aceiaşi şedinţă s’a numit şi o co-misiune ca să examineze documentele adause la această comunicare a guvernului.
Reacţionarii din ambele camere le întrebuinţară în folosul lor.
TTr"il din el,lordul Starowby,declara mal este în Englitera nici o sigu-; cel alt tocdal FL-Ghnrrt. -/n^ră^i .
cu colorile cele mal negre, cutezanţa conspiratorilor, ce resultat) din întru-nirele lor, din întreprinderile lor.
Miniştrii, care lucraseră la toate a-cestea, vorbiră de ineetingurl, de discursurile populare, strigâtile şi cânte-cile auditorilor, înfăţişându-le ca nişte acte de înaltă trădare.
Despre fondul cestiunel: mizeria poporului nimeni nu spuse un cuvânt.
In urma acestei discuţiunl la 21 Februarie 1817, legea de habeas corpus lu aprogată şi guvernul usâ de toate mijloacele ce ’i dădeai) această abrogare.
Perchiziţiunile domiciliare, instrucţiunile judiciare, arestări de adevăraţi sau pretinşi conspiratori urmară fără Întrerupere.
Membrii adevăraţi sad presupuşi al societaţel Cavalerilor Chaosului fură cu deosebire urmăriţi. La 14 Iunie 1817 începu judecata celor mal principali a-cuzaţl: fraţii Watson, William Castle, Iohn Dyale. fhomas Preston, Hooper, presenţl şi Thistlewood absent.
Acest proces produse în Anglia şi cbiar în Europa o impresiune estra-ordinară.
In resumat, afară de excesele comise la Bancă şi la Minorii, excese foarte regretabile, dar scump plătite de insurgenţi, nu resultâ nimic din proces de cât ceea ce am povestit, adică se dovedi ca mizeria poporului şi nemernicia guvernului fusese cauza acestor triste evenimente. CoDjuraţii se înşelase în privinţa puterilor lor.
Nemulţumirea generală, aplauzele mulţimetla discursurile lor contra guvernului li făcură să creadă că acel revoluţionari în cuvinte vor fi tot atât de voinici la faptă, lucru ce n’a fost.
Acuzaţii fură achitaţi şi In curînd uitaţi. Numai Castle rămase cât-va timp încă celebru în calitatea lui de spi-«n şi trădător.
Era chiar să fie acuzat ca martor falş; dar avocaţii guvernului, înştiinţaţi de serviciele ce făcuse acestua îl scăpase. Fraţii Watson nici nu să apărară.
Această instrucţiune opri pentru o vreme emanciparea claselor munci» toare a Engletereî precum şi prosperitatea lor. Fiind că făcuse recurs la forţă fura Învinse prin forţă şi silite a se reîntoarce la lupta legală cea ce nu putură face în câte-va zile.
Mult timp guvernul profita de greşa-lele comise de ele. Apoi veniră marii reformatori, O’Connell pentru Irlanda, Bright şi alţii pentru Englitera, cari puseră progresul englez pe calea unde să afla astâ-zl, cea mai bună fără îndoială.
Mac Allan nu fu căutat serios. După ce plânseră câte-va săptămâni el şi cu Mary, moartea Iul Jenny, se cun unarâ păstrând pe fiul nenorocitei lângă dânşii.
Castle peri puţin după acea, lovit de o mână necunoscută în momentul când eşia de la attorneyul general.
John Dayle urmă aş administra lod-ging busul său ca mal înainte şi Preston a face pantaloni. Hunt şi Burdett perdură puţin din renumele lor în urma acestor evenimente. Cu toate a-ceste el rămaseră până la sfîrşitul vie-ţet lor parlamentare representanţil claselor sărace şi apărătorul intereselor poporului.
Fraţii Watson, desgustaţl de politică, de când aflaseră de isprăvile amicului lor Castle să întoarseră fie-care la meşteşugul seu.
Cât despre generalul Thistlewood, agentul prusian, trăi despreţuit din veniturile sale în America, unde a murit de sigur de mult.
FINE.
4
FPOCA — 5 OCTOMBRE
GASSA DE SANATATE
— BUCUREŞTI —
.Vo. 41, Strada Teilor, No. 41
Luând administraţia casei de sâaAt&te din Bucureşti. • aduc la cunoştinţa generala ca de azi înainte începe a ' foncţiona; ori-ce persoana bolnava are dreptul de a reclama pe medicul care voeşte din acel ce afl aderat a fi numirăţi Intre med cil corenţl şi consultaţi.
Sarcina de medic permanent al Cases-1 a bine-voit a o lua d-1 Dr. Teodorescu Florea asistat de d-1 Dr. P. Manea şi ca moaşa d-na Elise Hasan.
Pentru prospect saO aite informaţii se pot face cereri înscrise (francate) saO de a dreptul In localul Casei câtre sub-semnatul
Director: G. I. Livereanu.
1886 Octombre t.
	1 CĂRBUNI DE LIGNITA	
MARE EC NOMIE PENTRU ÎNCĂLZIT	MARE ECONOMIE PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, MEIDINGER, RUŞINE ETC. Cărbuni de lignită se vhide cu tona sau 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU A se adresa U I). Gittliar Strada Luminei No. 22 BUCUREŞTI 1 Fantini strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI 1». Viind IAyck Calea Gr irit zei BUCUREŞTI. Pentru cum- i părarea cu vagonu a se adresa la D-nu Mnlsiel* Gara Bair du.	MARE ECONOMIE PENTRU ÎNCĂLZIT |
	CĂRBUNI DE LIGNITA	1591
MARE SUCCES!
INVETATORUL POPULAR
Publicare limbistică săptămânală.
Metodă pentru a învăţa singura scrie şie vorbi limva franceză.
Subscripţiunc pentru curs complect /. n. 30. Abonament pentru două luni l. n. 5.
Se trimite după cerere un memero specimen contra 0,25 bani In mărci postate-.4 cşit de sub tipar No. 6
BUCUREŞTI
ADMINISTRAŢIA
STRADA DOROBANŢILOR , N". 133
0 DOAMNA M3ÎSÎS:
sâ, englezi, germana şi musica doreşte a dalecţiunl. Având masa In vr'o familie s’ar mulţumi cu o plata mal modesta. A se adresa la re-dacţiune. (168)
0 DOMNIŞOARA fltARMON- j
TEL) Da lecţiunl de piano şi solfegiu dupamethoda Conservatorului din Paris. I Ase adresa Calea Griviţa, 51.
f CASA SPICQ VfiNURB SI 1NCHIRL4T
1	DE	a
P I A N U R I
[ DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS g
■ ------------------------------
K Aceste închirieri presinta deosebitul avantagifl, ca, or-ca- g S rul chiriaş care doreşte a cumpăra piano închiriat, se soco- ® teşte banii râspunşl ca chirie, ca a conto preţului de cum- ffi
2 p6rare.	137 s
8	I’
.	^
t
PRIMUL ATELIER DE TtMPLARIE
S. EMANUEL
No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda
Efectuiazâ ori-ce mobilă sculptata şi nesculptata pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEURI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.	jf
t
* DE ÎNCHIRIAT‘
ETAGIUL DE SUS
i
i
0
f	sau
1	CEL DE JOS	AL	CASSEI	$
8	-	f
n	I
ZL Strada Biserica Amsii No. 6 #	157 ţ
REGIMUL DE LANA
AL
PROFESORULUI DOCTOR J A E G E R
Recunoscut ca ceI mai escelent
MEDALIAT ACUM II URMI, DE J“R UL MEDICAL DIN LONDRA CU
MEDALIE DE AUR
Sub-scmnaţiI având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce »e poarta pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertlrile de paturi In lâna curata del camilA, garantând contra racelei şi a reumatismului.
Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât ^ panelele ce se găsesc in magasinul
AUX
PRAFURI DE DINŢI
preparatete de sub-eemn&tul după reţetele d-lor d-torl Leonti, Seligmann, Cassassovicl şi Manea, care atl avut ao avut buna-voinţă a încuraja industria romana şi cari sunt ssperioare de fabricatole streine.
Aceste prafuri curăţă dinţii foarte frumos, pâstrAndu-le albeaţa lor naturală, depărt’âzâ pâtracare se pune pe dinţi si mirosul urlt, care provine din necurâţirea lor,întărind tol-d'o-dataşi curAţa gingielede roşeaţa nu vatamA de loc smalţu dinţilor,care este principal la asemenea prafuri.
Fiind aceste preparative ndeverata industria naţionala sper ca on. public va bine-voi a incuraja inlerprinderea mea, onorându-mă cu vizita spre a se convinge de adevăr.
Pretzul unei cutii este de l.n. 2
Pentru d-nil comercianţi atât din capitala cât şi din I provincie en gros cu 25 0/o rabat.
DEPOU GENERAL al acestor preparate se aflâ In magazinul med, Strada Lipscani 3.
Cu deosebita stimă i’nul Stefanescu, coafor.
In detaliu la dd. Ionescu şi Iulian Ia mânuşa alba Str. Lipscani 26 şi Dimitrie Costandineseu magazin de ltnge-i rie Lipscani No. 12 şi Victorii No. 8.	(180)
iii: imiiiiiiit sr8n„di5
Apostoli No. 42 cu două E-tagiurl aproape de Cheurl. Curtea foarte spaţioasa.
! Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74.	160
tiu bun ( aii-
grafavând câte-va ore libere, doresc a le Întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — A se adresa la Oficiul de Publicitate «Ho-tndnia» tt), Strada Academiei. IlueuresU.
DE VENZARE
şi de sLAnjen, mal bine de două-sute pogoane, situata pe moşia Fârcaş, la o jumătate de ora de Caracal.Doritorii se pot adresa la proprietar, d. avocat D. C. Po-pescu, 49 Calea Doroban-I ţi lor.
IIEMIRIAT ccSrS»
d-lul V. Hiott din Str. Luterana 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trâsurl, 2 pimniţe, 1 puţ şi gradina cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d nu proprietar In toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţâ pânâ la (5 seara. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca pl. Câlnişte.
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei In faţa Stradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel tn cât toate ferestrele respândesc fn stradă. — Cu desăvârşire noi7 montat, după stilul cel mai modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt.
F*K. HUGO
ANTREPRENOR
PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
TURNATORIE RE FER Si"ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI
Se tnsârcinâza cu construc-
V '■ ■ \ ţiunl de turbine si mori cu pre-/a^‘	ţurl mal reduse de cât acele
lin Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cui piatra de 36 lei 1900, cu 1 piatra de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
EsecuteazA repede orî-care lucru de turnătorie sad mecanica; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru gradină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu etc.
IVI ii re deposit de fer, raiuri pentru vagonete 13 6 o au viile, tzeve de tuci. IVI ti re asortiment de pietre de moara. LaFertâ-sou6-Jouars.	113
li.liiiui li
societate dramatica
Asti-zî Sâmbătă 4 Octombre 1886
i-arepresentatiunea piesei
SULLIVAN
Comedia în 3 acte de MELESV1LLE Tradusa de domnul C. NOTTARA
MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE DE CQGNAC
SI DE
TZU1C4 T\RE < slibovitza >
Pietre de Moara, curele si tote uneltele si aceesoiii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Colţei No. 49
DE ÎNCHIRIAT
şi de
DE VÂNZARE
I* TOTAL
casele mele de lângă biserica sf. George nod,Str. Pescăria veche No. 3, cu şapte încăperi, cinci sus şi două jos, cuhnie, două pivniţe, galerie şi pod spaţios, spaţios, spălătorie, grădina In mijlocul curţii, aspect frumos, aer curat şi nimic de dorit; o pivniţa spaţioasă pentru vinuri. Doritorii se pot adresa În curte la proprietarul lor.
Ştefan I’avlld.
DE ARENDAT purldcmo-
şil, şi anume Mat iţa sad Dudeasca şi cea d’a doua Valea Cucului sad Stroesca situate tn dislriclu Prahova plasaPotgoril, de St. Dumitru a. c. pe termen de cinci aul, de o&ce-ce actual arendaş d. NiţA SAvulcscu n’a plătit arenda şi contractul săd e desfiinţat de drept.
Doritorii se vor adresa la proprietar d. Hristache Ca-ruso, Calea Moşilor No. 187.
(147)
DE ÎNCHIRIAT 51 DE IftNZARE
CASELE
din str. Domnitza No. 1
Având tn catul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproane ae 10 trâsurl, se poate Închiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piaţă şi puţ In curte de Piatră.— Doritorii se pot adresa in localitate.	141
DE ÎNCHIRIAT
le Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
22 Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă.
Doritorii pot visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliel, sad la redacţia E-pocei,
DE ARENDAT
MOŞIA LACENI
tn
Districtul Teleormanu
Slase mii pogoane, situate Intre trei «chele, Giurgiu, Zimnlcea, Tur-itu-Mngurele, cu sosele la toate aceste schele, având semnate400 pogoane Răpi ţa, şi 500 grâu. Doritorii se pot adresa tn Bucureşti, Str. Domnilzei No. 1. Şilocalitate prin Alexandria care este distanţă de oră.
(140)
IIUI ţîTi ni VT terminândd Li dUUL.11 cinci elasse Liceale, şi actualmente ln-t'raşeasea, doreşte de a preda lecţiunl tntr'o familie, pentru cursu primai' sau secundar, In schimbul me-nagiuiul, sad uael mici re-boniflcărl mensuale. — A se adresa la redacţia ziarului sub iniţialele K. K.
DE VtffiRE T'Vpi.”
Tatu No. 28. Proprietarul lo-cueştl lntrânsele.
de la S-tul Dumitru viitor, In total sad tn parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Ke-restenye, care se compune două corpuri: cea dintâid cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, având mal multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare două grajduri şi şo-pro&nc, curte spaţioasă şi gradină.
Doritorii se pot adresa la proprietarul ELI AS IOS. COHEN CaleaŞerban-Vodâ No. 45 sad la comptoir Str. Smârdan No. 6.	135
CROITORIA MODERNA
W E I c H
Bulevardul EUsabciha PALATUL băilor eforiei
Mare asortiment de stofe fine englezesci si frantzuzesci, croiala cea mai moderna după ultimele Jurnale
PRIMA FABRICA DE UNIFORME
fot ntvur al Căilor Ferate. Române ai Lemberg-Ceruautzi-Iasl.
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI
HOTEL EKSTEIN
— GALAŢI -
— STRADA NU H Al BRAVUL —
Recomand Onorabil, voiajori Hotelul med nuod construit şi mobilat, situat pe str. Mihal Brav (Cuza-Vodâ) care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi In centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate.	(167)
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI
\i
ATELIER MECANIC
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu cu Pompe «le tonte sistemele, Fftn- J
tMni d'applique *i Horite fontâni. Canale (robinete) ae tot | felul Tuburi de fer, tuciu ** plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, j sgheaburi de coborfre inodore, capace de nasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vase. socluri, abusuri banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi, Tuburi pentru sondagr si rnndelabri.
TUBURI INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNOUCTE DE RPA
(151)
ARTICOLE DE OESINFECTIUNE se găsesc la
DROGUERIA BRUS
Str. Nouă, Casa Capşa
MULT CUNOSCUTA
"CASSA DE SCHIMB
ADOLF HILBERGER
Se afla de aeum in Strada Smdrda No. 6 Face cunoscut că afară dc transacţiunile obiclnuile.se mal ocupă cu cumpărări, schimb şi vânzări de ori-ce objecte de Bijouterie, uzate precum: aur, argintsipidre preţioasa etc.	(160)
Bucureşti.—Typografia «Le Peuple Roumain», Stre
No. 3.
www.dacoromanica.ro