ANUL I No. 259.
A DOUA EDITIUNE
SÂMBĂTĂ 4 (16) OCTOMBRE 1886
Gt	G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP L» I 8116 * EIE-CAHEI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
W ■l'Cl'RKSt li La casa Adrninistratiunei W TARA: Prin mandate poştale.
Psntru 1 an 40 lei, fi luni 20 Ici, 3 luni 10 lei.
IA STREAVATATEt La toate officiele poştale din Uniune, prir. mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
REDACŢIUNEA
No. 5—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
G
rigorr VENTUR
Prim-redactor responsabil
A
ANUNCIURILE
SE PRIMESC VOMAI LA ADMITfISTRATIK
Pentru Orient la Eastem Agcncy, ConstantinopU K&rakey Deirmen Han, 16 Oalata.
Anuneiuri pe pag. IV, linia 30 hani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 ici linia LA PlRINt S'gâst-tejurnalul cu tSOni numerul, ia Kioscul din roe Moutninr*i-e 113
ADMINISTRA ŢIUNEA Ho. 3.—Pista Episcopiei.—Ho. 3.
IO BANI NUMERUL MARUSCRIPTELI NU SE INAP0IA7»
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
IO BANI NUMERUL
SO BANI UN NUMEN VECHIU
TORTLRELE DE LA ALEXANDRIA
0 DESFIDERE
A DOUA SCRISOARE DESCHISA
ADRESATA
D-lui BIMITIilK \. STUiDZA
PODURI SI SOSELK
TARA D E RRIRAS
MIZERIILE LONDREI
TORURILE DE LA ALEXANDRIA
Publicăm mai jos o scrisoare şi o telegramă relative la cele ce se petrec In Alexandria. Vor vedea cititorii noştri! că acolo se închid şi se torturează cetăţenii liniştiţi şi părinţi de familie ca se plătească o taxă, pe care ei o cred ilegală şi care este In adever ilegală.
Iată cum stă lucrul:
Oraşul Alexandria este fundat pe o moşie mare care este proprietate a oraşului. Pe domenul oraşului Alexandria mai mulţi orăşeni au vil In aproniere de oraş, şi neavînd, la ace.b vii, mei opwjhv*». nici pimniţe încă de la Început, s’a fnveţat se aducă strugurii In oraş,pe la casele lor, unde-i storc şi fac vin.
La i865 comuna formându-şi bugetul, conform cu noua lege comunală, a pus între alte taxe o taxă asupra vinului no& ce va intra în oraş şi, ca nu cum-va se crează antreprenorii că au drept se ia taxa şi din vinurile ce produc orăşenii pe proprietatea oraşului, s’a zis lămurit, în Incheerea care a înfiinţat taxa, c > se va percepe «de la vinul strein».
Mai târziO, la 1879, această taxă s'a urcat la 5(1 bani de vadră şi, In Incheerea consiliului comunal, se lămureşte că viile dupe domenul oraşului nu plătesc nimic.
Şi aşa s'a urmat până acum.
Dar administraţia liberală are ne-voe de bani şi consiliul Comunal nu ştiea de unde se mai ia. Anul trecut a vrut se supuie la taxă vinul dupe domenul oraşului; dar vre-o 500 de oameni sau dus la Primărie şi aâ spus că nu voesc acest imposit şi consiliul T-a respins, că de unde nu sâriau pe ferestre.
Era şi greu se se supue la imposit viile orăşenilor :
De o parte, în adever, legea maximului autoriza pe Comună se perceapă taxe asupra vinului ce intra In oraşe; dar nici o lege însă nu o autoriza se pue taxe pe struguri.
Iar, de altă parte, chiar taxa pe vin legea o autoriză numai ca taxă de consumaţie, şi strugurii din viile oraşului nu intră în oraş ca se se consume; ci cel mai mult vin, din acel strugur, se vinde aiurea spre consumaţie. Orăşenii aduc vinul în oraş că n’au unde se’l ducă.
Iacă pentru ce consiliul comunal, cu toate poruncile d-lui Chiriţescu, n a putut se pue taxa pe strugurii din viile orăşenilor dupe domenul Alexandriei.
Dar d. Chiriţescu nu e om se se oprească înaintea unor asemenea consideraţii şi a poruncit comite-tetuhii permanent şi consiliului comunal ca se închipuiască că, încă din 1878, s’a înfiinţat taxa pe strugurii ce aduc oamenii in oraş şi a
şi dat In întreprindere aceste taxe, ca cum ar fi fost înfiinţate încă de mult.
Cu acest meşteşug spera consiliul comunal să-şi umple şi golurile bugetare şi se arunce toată ura, ce inspira această taxă, asupra consiliului comunal din 1879.
Dar orăşenii ştiu bine că In 1879 nu s’a înfiinţat nici o taxă noue ci numai s’a mărit taxa ce era înfiinţată asupra «vinului străin» Încă din 1865, şi lnchieerea consiliului din acel an stă de faţă ca se dovedească că nimeni nu s’a gândit se înfiinţeze taxa asupra strugurilor ce aduc oamenii din viile dupe domenul Alexandriei la casele lor din oraş.
Şi de aceea locuitorii refuză de a plăti acea taxă.
In zadar primarul, printr'o ordonanţă de mai de ună-zî,regulează că locuitorii se declare, de câte-ori Introduc struguri In oraş, cât vin se coprinde In vasele lor cu struguri, orăşenii refusă, cu drept cuvânt, să facă or ce declaraţiune.
Supt un guvern onest şi serios chestiunea s’ar decide în mod liniştit* Orăşeni! refuză de a face declaraţiile cerute de autoritate ; ei bine, autorităţile în drept ar Încheia proces verbal de acel refus şi ar constata ce ar crede că esteMrept. Orăşenii refusă de a plăti ; el bine, ar fi chemaţi In judecată şi li s’ar vinde averea ca se plătească ce sunt datoF* '■
Dar nu i*st-fel se p-ocede când d. Brătianu este 4or':	stru şi când
d. Chiriţescu e , feot. Supt guvernul colectivii ru merge cu judecata, ci cu lopata,.
Şide aceea orăşenii care Introduc struguri, şi cari nu voesc se subscrie declaraţia ce le presintâ ovreiul antreprenor, sunt bătuţi cumplit, sunt arestaţi, unii smulşi chiar din casele lor, sunt torturaşi şi trimişi pe jos sub escortă, cale de trei poşte, la Turnu-Măgurele, unde iarăşi sunt arestaţi fără mandat, în contra legii, pentru că nu se supun se plătească o taxă ilegală.
In zadar s’a plâns aceşti nenorociţi la procuror şi la procurorul general, în contra acestor barbarii. In zadar au venit la d. Prim-ministru ca se’î arate’cum stă chestiunea şi se ceară dteptate. D. Prim-minislru refuză de a’i primi şi d. procuror general 1b trimite la Alec-sandria un subsitut care, în loc de a cerceta pentru ce se torturează oamenii pacinicî şi părinţi de familie, se apucă să cerceteze cine le scrie petiţiile, ca pe aceia se’i închidă şi se’i tortureze, şi nu ne prinde mirarea se vedem pe aceşti oameni, cari n'au altă vină de cât câ nu voesc se fievictimile furtişagului organisat fle colectivitate, transformaţi In resvrătitorl politici.
Şi cu toate astea legile sunt formale. Nu numai eâ nimeni nu e dator se plătească un imposit, care nu e stabilit cp for nţ legii, da* Încă art 1 il cod. periul pronunţă pedepse severe corn it tulor funcţionarilor care vor p-rcepe sau vor ordona a se pere pe. eau numai vor cere ce nu este drept cu titlu de taxe etc., art. i şţ următoarele, pedepsesc pe aceia ce arestează şi pe aceei ce se introduc In domiciliul cetăţenilor, afară de cazurile şi fără Îndeplinirea formelor prevăzute de lege, şi In toate caşurile pe aceia ce torturează sau ordoanâ a se tortura.
Ce Dumnezeu, nu se găseşte în I acest guvern nici un cm cu milă
care se oprească aceste barbarii ? Nu există In această ţară nici un procuror care se Indrăsneascâ a’şl face datoria sub acest guvern ? Nu s’a strecurat, între oamenii cu trecere la d. Brătianu, nici un bărbat de inimă care se ia apărarea acestor nenorociţi şi se’l scape din ghiarele sbirului ce admnistreazâj Teleormanul f
Daca nimeni nu respunde la chemarea noastră, atunci atât mai rău. Acesta ar Însemna câ ora dreptăţii e aproape. Asemenea neomenii nu se pot trece nici într’o societate răbdătoare ca a nostrâ, şi, astă zi daca nu află pe nimeni care să’I a-pere, vor găsi mâne pe eine-va care se’i resbune.
Gr. G. Peucescu
DEPEŞELE AGENŢIEI „BAVAS”
Sofia, 11 Octombre. Ministrul afacerilor streine al Bulgariei răspunzând la Nota Agenţiei ruseşti privitoare la circularea ministerială care ruga pe agenţii diplomatici să tnvite pe supuşi streini a nu se amesteca In alegeri espune motivele cari aO îndemnat pe guvern să facă această comunicatiune. Răspunsul zice că mal multe state menţin cu o mare Îngrijire drepturile capitulatiu-nilor de care chiar Rusia a uzat adesea. In aplicarea capitulatiunilor, se Întâmplă câte o dată nişte conflicte Intre autorităţile consulare şi bulgăreşti, mal cu seamă In privinţa punerii In libertate imediată a supuşilor strelui arestaţi ca compromişi lntr’o afacere de politie şi de ordine interioară.
Numai pentru a preveni ast-fel de conflicte, ministrul a indicai măsurile luate In privinţa streinilor cari ar contraveni legii privitoare la alegeri.
Agenţii va admite că pentru a menţine ordinea şi siguranţa tn tară, e indispensabil ca acţiunea autorităţii să nu fie tin-pedicată. Alt-fel ar fi necesar ca agenţiile să-şl ia acuprâ-le obligaţiunea dea lua chiar ele măsuri contra supuşilor lor insubordonaţi.
Ministrul exprimă conviugerea că guvernul rus informat asupra acestui cas, va aproba motivele cari ad îndemnat pe ministerul bulgar a adresa lutulor agenţiilor circularea In ccstiune. Motivele a-coslel circulărl sunt întărite priu faptul ca cu 2 zile înainte de alegeri aCi sosit la Sofia un mare număr de streini suspecţi, cari aO aruncat alarma In cartierele populate Capitalei- Cât despre b.amul euer-gic al generalului Kaulbars nota spune că miniştrii bulgari primesc un blam numai din partea representatiunil naţionale cum e stabilit În toate ţările constituţionale.
Nota mal zice : Prin ordinul geueralu ul baron Kaulbars, atl bine voit a ml declara tu nota voastră din 28 Septembre cl alegerile făcute la această dată vor fi considerate de guvernul imperial ca nelegale,adică contrarii cu legile principatului. Cum insă această notă nu arată nici un text de lege care să demonstreze a-ceasti ilegalitate, bine-voitl a 'ml permite să espun motivele, cari stabilesc In ochii guvernului bulgar, caracterul legal al a-legerilor In cestiune. D-voaslră cunoaşteţi că tratatul de la Berlin punând ba-sele existenţii politice ale principatului, stipula asemenea câ o adunare de notabili va Ii convocată la Târnova pentru e-laborarea unei constitutiuifl, care trebue să servească de basă dreptului public interior al tărel. Această constilutiune, care a fost in adevăr elaborată sub auspiciile comisarului imperial rusesc şi aprobată de representantil puterilor, este temelia Întregii legislatiunl bulgăreşti.
Qe aceia, departe de a contesta legalitatea acestui act, guvernul imperial a mărturisit mal mult de cât o dată şi în mod oficial, prin agenţilfsăl, dorinţa sa de a vedea respectată constituţiunea.
Articolul 43 din constituţie stipulează că principatul bulgar va fl guvernat tn mod strict prin legile cari vor fi făcute şi promulgate tn formele arătate de constituţia de faţă.
Prin urmare, spre a stabili legalitatea satl ilegalitatea alegerilor de Dumineca trecută, e necesar să se raporteze legilor speciale cari cârmuesc materia.
Dar, dupe articolul 25 al legel electorale, ulegerile sunt verificate de Adunarea Ra-
ţionată tnsâşl,singurul şi unicul judecător asupra regularităţii şi validităţii lor. Dacă dar nu ti este dat să prejudece cestiunea care relevează competinţa esclusivâ a A-dunâril Naţionale, guvernul bulgar crede, in cea ce priveşte acţiunea sa, că s a menţinut tn limitele puterilor şi atribuţiunilor sale, convocând colegile electorale pentru ziua de 28 Septembre, căci şi In acest fapt s'a conformat disposiţiunilor luate de re-presentanţil poporului tntr’o recentă sesiune extraordinară.
Vă rog să bine-voiţl a supune conside-raţiunile precedente, guvernului Vostru, carejsper va aprecia raţiunile cari aQ făcut pe guvernul bulgar să privească ca legale alegerile de care e vorba. Guvernul n'a răspuns tncâ la a treia notă tn privinţa turburărilor de Duminecă.
l’nrfs, 14 Octombre.—Camcrile 'şl a reluat lucrările lor. Nu s'a prous nici un incident. Ministrul dejmarină a depus un proect de reorganisare a flotei. Chellue-lile ce va causa acest proect suuţ evaluate la 140 de milioane.
Petcrslrarg, 14 Octombre. «Journal de St. Pelersburg» acuză guvernul bulgar că a terorisat pe alegători. El declară că Rusia nu va putea recunoaşte o adunare aleasă In ast-fel de con-diţiunl. Zice câ depeşile din Sofia sunt denaturate de guvernanţii bulgari, dar că adevărul va apare In fine. El lăuda devotamentul şi abnegaţiunea generalului Kaulbars tu cursul misiunii sale.
ltcrlin, 14 Octombre. «Gazeta Germaniei de Nord», vede In re-sultalui alegerilor din Bulgaria o nouă dovadă că plecarea prinţului de Rattem-berg n’a fost motivată, de disposiţiuuile naţiunii bulgăreşti. Alt-fel majoritatea nar li votat tu favoarea regenţii. SaO prinţul de Battemberg n'a cunoscut dls-posiţiunile ce ’l eraf) propice, şi această presupunere ar arunca o lumină defavorabilă asupra capacităţilor sale ca om de stat, saG nu ’l-a mal plăcut, fără Îndoială să remânâ prinţ. Daca ar fi rămas, el ar fi cruţat Bulgariei furtunile electorale, cari or ce resultat ar trebui să dea, vor influenţa Intr'un mod defavorabil asupra desvoltâril ulterioare a Bulgariei.
Pesta, 14 0ctom.
Camera deputaţilor a adoptai, după o discuţiune de mal multe zile, prin 162vo-turl contra 76,propunerea comisiunil de a trece la ordinea zilei asupra petiţiunilor ce i s'aO adresat tn afacerea generalului Yanski.
O DESFIDERE
Câte va zile dupe pretinsul atentat a lui Stoica Alexandrescu, guvernul 'şi-a adunat toate căprăriile, toţi funcţionarii, toţi agenţii poliţieneşti ; a adus delegaţi de prin judeţe cât a putut şi toţi aceştia, întruniţi in sala Ateneului, au luat ho-târirea d’a se aplica, opoziţii în genere şi presei in special, legile In toată asprimea lor.
De atunci până azi ziarele guvernului n’au Încetat d’a ameninţa presa din opoziţie cu procese de presă, strigând pe toate tonurile că cele ce s’au tolerat până azi nu se vor mai trece pe viitor, şi că ori-cât ar căuta se se ascunză autorii articolelor violente ei vor fi prinşi şi traşi la răspundere.
Bine Înţeles că un minut n’am crezut în seriositatea acestor ridicole ameninţări. Totuşi am vrut se punem pe guvern la încercare şi se'î dovedim cât de copilăreşti erau atât resoluţiunele luate în întrunirea de la Ateneu,cât şi ameninţările ziarelor guvernamentale.
De aceia am căutat se publicăm ceva care se întreacă în violenţă tot ce s’a putut seri până acum, şi am publicat In numerul nostru de la 27 Septembre, sub titlul Maximilienilor, o poesie pe care o recomandăm a-tenţiunii onorabilului parchet.
Iată dar o ocasie pentru guvern j d’a dovedi că întrunirea de la Ateneu era serioasă. Noi însuşi poftim pe guvern se aplice resoluţiunea luată
In sala Ateneului şi se execute ameninţările pe care nu încetează foile sale d’a ni le adresa.
Vom primi fără protestare vizita procurorului, căruia făgăduim se dăm numele autorului articolului incriminat.
Aşteptăm.
A DOUA SCRISOARE DESCHISA
ADRESATA
D-LUI DIMITR1ES STURZA
Domnule Sturza,
«Pouvoir tout ce qu'on est capable de vouloir est, â moa avm, le plus jgrand des mal-heurs.»
A. Tbiet-s.
«Si quelquefois Ies gouver-nemenls ont besoin d’ătre sli-mules, plus habituellomenl ila ont besoin d’ătre contonus.»
Idem.
«Le secours le plus efficace que Ies gouvernenients puis-sentdonneraux gouvernâs.est toujours l'argenl qu’ils âvilent de leur enlever.»
Bestall ilp Trncy.
«Consciinţa omului este liniştită numai când spune adevărul».
Silvio Prllico. .
«Epocele cele mal coru. te sunt acele tn care se minte mal mult».
Idem.
Cred de prisos a enumăra titluriie cari 'mi dafl dreptul, cari mă autoriză a vă da sfaturi. Trec peste ele.|
Când cine-va a crescut şi învăţat la şcoala Iul Simeon şi a doctorului Mar-covicl, cred ca mal are puţin de învăţat la şcoala altora; dar nimic, absolut nimic de la şcoala d-voastra, domnule Sturza; din contră.
Vă amintesc dar un singur lucru.
Nu titlurile, nu decoraţiunele, nu a-vuţia sunt semnele caracteristice ale mulţumirii, ale fericirii I Mulţumirea, fericirea nu se potafladecât într’o conştiinţă Împăcata.
De cât respect şi admiraţiune nu se Înconjură cineva, de câtă mulţumire nu se coprinde inima aceluia care face binele pentru plăcerea de a'l face, şi care lasă altuia toată libertatea dea cugeta, de a seri, libertăţi Inascute In om, inerente naturel omeneşti 1
Nimeni n'are mal mult spirit de cât toată lumea, a zis Voltaire; iar Socrat,
In modestia caracterului săil, afirma că ceea ce ştie este că nu ştie nimic.
El bine, daca Voltaire, cu al cărui spirit, nu şi eruduţiune, putea rivaliza numai Pyron; daca Socrat, părintele şi martirul filosofiel, acela care a făcut cafilosofiasă descindădin cer pe pământ prin nepreţioasele cuvinte: «gnothi se auton», daca aceste două mari geniurl atl grăit ast-fel, cum credeţi că spiritul şi ştiinţa d-voastră să fie unul atât de mare, iar cea l'altă atât de enciclopedică, In cât să nu mai fie permis nimănui nici de a cugeta, nici de a vorbi, nici de a seri, nici de a face ait-fei de cum cugetaţi, vorbiţi, scriţl şi faceţi?* d-voastră ? ! S ar putea tiranie mal crudă ca aceasta 7 1—Vă rog amintiţi-vâ puţin de legile fizice şi vedeţi ce rezultă când cineva Îşi permite să comprime o forţă oare-care.
Verî-ce funcţionar este un magistrat şi ca atare, este ţinut să aibe Intr'o mână cumpăna dreptăţii, iar cu cea-l'aUâ să dea fle-câruia ceia ce ’i se cuvine, a-fară numai dacă credeţi câ puterea ce aveţi este o proprietate a d-voastră şi, ast-fei fiind, v'aţl putea servi de defl-niţiunea din dreptul roman, crezându-vă In drept să uzaţi şi să abuzaţi de putere, întocmai ca de un lucru.
Dar dacă, dupe cum cred ed, este păgubitor pentru societate de a avea cine-va abusul unul lucru, a fortiori trebue să fie de o raie de ori mai vătămător pentru dânsa de a avea dreptul să abuze de putere.
D-voastră, domnule Sturza , faceţi
3


www.dacoromanica.ro
EPOCA — 4 OCTOM6ÎE

2
acum parte din marele part:d, saO, mai corect zis, din vestita colectivitate; zic acum, pentru că aţi făcut parte din partidul centru al d-lul Ion Ghica şi, dacă nu mfi înşel, chiar din partidul conservator; aţi luat parte activă la detronarea Domnului Român Alexandru Cuza : aţi fost un factor puternic în coaliţiunea de la Mazar Paşa, şi sunt încredinţat că atunci când, din vre-o împrejurare, nu veţi mal fl ministru sub actuala firmă, sati când întreaga firmă de azi se va rostogoli de la putere, d-voastră veţi fl între cel d’ântâi; a aduce, ca şi alta dată, grave acusaţiunl în contra d-lul Ion Brâtianu.
Sfi ne înţelegem puţin asupra cuvântului Colectivitate. El a fost, In România, întrebuinţat pentru prima oară de către d-nu ministru al justiţiei, Kugenis Siătescu, lntr'un fel de act de acusaţiune, într’un fel de discurs— program, rostit în senat la finale a-nulul 1884.
Tot în 1884 apăruse şi scrierea d-lui Paul Leroy-Beaulieu, întitulată: «Le Cellectivisme, examen critique du nou-veau socialisme.»
Colectivism şi Colectivitate sunt două cuvinte care nu figurează nici în Dic-tionnaire Naţional al lui Bescherelle atnâ, nici în Dictionnaire de la langue franţei se al eruditului Littră. Acestea sunt două cuvinte, două espresiunl, fle cara sui generis, cari atât în ordinea economico-socială, cât şi în cea politică îşi aQ Înţelesul lor propriu şi cari caracterisă două sisteme osebite.
Retrâgându-se rcpausatul C. A. Ro-setti din dualitatea Rosetti-Brătianu (nu trebue perdut din vedere că, la ver-ce firmă, cuvântul d’ântfiiQ este care ’I dă patere şi tărie), el a luat cu dânsul stindardul vechiului partid liberal, a cărui proprietate, cu toate acestea, d. Dumitru Brătianu 'şl o disputa chiar înainte de retragere; iar d. I. Brâtianu a remas cu câţi-va vechi căuzaşl şi cu adepţii atraşi de dulceaţa budge-tarâ. Atunci, acestui partid neofiţi s a dat pomposul nume de Marele Partid; dar lumea se întreba daca acest noQ partid, născut de odâtâ Monstru, era un mare partid de exploatare, de bu-getagl, de germanofili, sad cine ştie de ce şi pentru ce ? Aşa dar îi trebuea un cualificativ, sad un substantiv în sens colectiv. întreg partidul se numi Colectivitate; iar partidul se califică cu pomposul nume de Marele Partid colectivist.
Este destul ca cine-va sfi citească paginele 3, 6, 7 şi 28 din numita scriere a d-lul Paul Leroy-Beaulieu, pentru a se convinge că, întocmai ca la sistemul colectivist, tot ast fel şi colectivitatea nu face de cât :
sfi critice principiile şi faptele altora;
sfi arate relele de care sufere societatea, acuzând pe alţii şi declarân-du-le ca cauzate de aceia ;
sfi nu respecte de cât drepturile şi proprietatea colectiviştilor;
sfi declare că nu trecue sfi fie produs, beneficii de cât pentru colectivişti, cari sfi le împarţă potrivit cuantităţii şi valorii muncel fle-caruia, cu toate că cel mari iad înzecit ma) mult de cât cel mici; dar cine împarte, parte’şlface;
sfi prefere monedei metalice pe a-ceia de hârtie, care este cea mai Înaltă expresiune a creditului; sfi consume numai, fără a produce.
Nu aşi fl dorit, domnule Sturza, sfi fac menţiuna despre d. Eugenie Stă-tescu, pe care am fost obicinuit a’l iubi şi a’l stima: a'l iubi ca pe un con-şoolar şi ca pe cel mal intim al med amic în şcoală; a’l stima pnntru eminentele studii ce a făcut, pentru logica strtnsă şi memoria de fer ce avea, cu un cuvânt pentru multele şi frumoasele cualitâţl ce poseda când studiam împreună. Asemenea suvenire, asemenea plăcute amintiri nuseşterg nici odată,pentru-că ele se întipăresc adânc In inima tinereţel şi se păstrează cu plăcere.
Dar d. Eugenie Siătescu este azi un factor puternic în conducerea afacerilor publice; este braţul drept, care conduce, cu ştiinţă şi tact, mecanismul Regimului actual, pe când d-voastră sunteţi numai un rfid necesarid.
Dar d. Eugenie Stătescu este naşul grupului guvernamental şi, ca ast-fel, era imposibil sfi nu’l menţionez.
Aş dori cu mare plăcere şi din a-dfincul inimel mele ca d-sa sfi numi poată spune : «Tempora mutantur et nos mutamur in illis 1»
’I cer ertare, daca am adus vre o a-lingere supărătoare plăcutelor noastre suveniri şi ’l rog sfi cugete bine la marea şi frumoasa misiune, pe care, în veri ce ţară, are un bărbat cu nepreţuitele sale cualităţi, şi ’ml permit a’i recomanda, cu dreptul de vecfriu Şi
bun prieten, sfi pună în totul şi în toate mai mnltă inimă şi mai puţină patimă şi sfi na uit# că meritul este de a face fericirea tutora, iar nu pe a unora numai, şi nenorocirea altora ; în fine ca t«t Românul are şi trebue sfi aibă dreptul la protecţiunea legilor ţfiril sale.
Vfi rog şi pe d-voastră ca sfi studiaţi bine următoarele cuvinte : Numai a-cele guverne nu comit abuzuri, cari caută principiul lor în suveranitatea poporului şi ad de obiect buna-stare generală şi egalitatea.
In viitoarea epistolă void începe a vfi demonstra cu fapte şi probe că cele ce am spus prin prima mea sciisoare •â s ad petrecut şi sa petrece la Creditul Funciar Român, sunt curate adevăruri.
Primeşte, domnule Sturza, încredinţarea că aş roşi, daca ’ml ar trace chiar prin minte sfi acuz pe nedrept.
C. S. Marco viei.
chiamă Petrache Stan ier celor doi nu le-am aflat uumele,—adjutoru poliţiei le ad dat ordin când ad plecat cu ares-tanţil, ca sfi dea pe marginea Vezi ca sfi nu vază nimenea, şi pe drum ’I ad topit cu bătăile călăraşii. Cum ad ajuns în Turnu la Prefectură, Prefectura ’I ad tr'mis la Poliţie şi Poliţaiu cum 'I a'd vfizut a început a’l înjura zicându-le că are sfi le ea pielea, ad bătut pe Ion ginerele lui Dobre Pană, bătae de moarte.
Unul din amicii noştri întrebat ce se face cu aceşti nenorociţi, ne trămite telegrama următoare :
Turnu, 30 Septembre
Deţinuţi la poliţie fără mandat. Făcuţi servitori poliţiei.
Noi credem ca depeşa este greşită şi că trebue sfi se citească «resvratitorl politici» în loc de servitori poliţiei».
Regele va pleca mâine dimineaţă cu un tren special,la ora 10 1 2,spre a întâlni pe M. S. Regina la Kitila, de unde Împreună vor porni la Pi-teştL şi de acolo la Curtea de Argeş.
CRONICA
PODURI SISOSELE!
La i Octombre, ziarul România Libera publica scrisoarea unul Craiovean, care laşa sfi se înţeleagă ca distanţa ce desparte pe d. Maiorescu de d. A. Lahovary nu este aşa grea de păşit, şi ca s'ar putea foarte bine întâmpla mâine poimâine se treaeft unul din el podul ce’i desparte.
Abia se tipărise aceste rânduri şi citii îndată mal tn toate ziarele ca la j Octombre se Inaugurează noua şcoala de poduri şi şosele.
Înţelegeţi foarte lesne ca m’am dus la aceasta ceremonie cu deplina convingere ca voia vedea un decor de opera înfăţişând un pod ca în Dinorah şi la fie-care capăt al podului pe d. Lahovary şi Maiorescu fâ-cfindu’şl semn cu degetul şi cântând ;
« Viens avec moi /»
Dar, abea ajuns pe strada Griviţel unde s’a clădit noua şcoala de poduri şi şosele, m’am tncedinţat cft mă înşelasem.
Studiele care se vor face în acest noa local ar fi dupe spusele d-lul Câmpineanu de o însemnătate cu totul alta şi elevul care voeşte se isbuteascft trebue se fie mal mult ingenios de cât inginer.
lată, tn puţine cuvinte, sistemul care a fost demonstrat printr’un discurs de d. I. Câmpineanu, de un representant al familiei d-lul I. Brâtianu şi apoi de câtre Ministrul Lucrărilor publice.
D. Câmpineanu profilând de presenţa M. S. Regeluîazis: «Domnilor, aici e şcoala de poduri şi şosele. Eu tn chestiune de poduri nu recunosc de bune de cât pe acelea care me face să trec peste abisurile ce me despărţeau de dinastie. Vorba mea de la 1870/ Astă-zl iutaţi-vela mine, Hop aşa, şi hop aşa, şi iar aşa şi am trecut podul căzând la genuchele iubitului med Rege».
D. Câmpineanu potrivindu'şl gesturile dupe cuvinte, începu o pantomină foarte elegantă şi se opri la ctlcâele suveranului nostru ciripind : «Ich habe die ehre /» cum am zice pe româneşte; «Me închin cu plecăciune /»
Numeroase aplause şi surlsurl bine-voi-toare aa respuns acestei pante spresive.
Apoi un representant / al familiei Brâtianu, luând cuvântul a zis: «Tineri cetăţeni! Ea nu me pot rivesc cu d-nu Câmpi-ncanu tn chestiune j de poduri. Domnia-sa trece peste dâosule, eQ trec pe sub dânsele, şi când daQ de o greutate care lmpedicâ trecerea bârcel mele,ca la Bistriţa astâ-varâ, ea strig: «Jos podul» şi podul trebue se caza!»
Orchestra, sub conducerea d-lul HGbsch, a Început îndată »ă cânte romanţa ;
Cu Niniia 'n gondolela 1
Veni şi rândul d-lul Radu MihaiaJ care spuse: «Domnilor, ea ve declar lămurit câ singurul pod care aş dori se ’l văz este acel peste Dnnâre, dar 11 vreaa de aur ca în poveşti şi cu parmaclâc tot de aur. Când voie trece peste dânsul se am pe ce pune mâna.»
Un incident regretabil a turburat această ceremonie. D-nu Cogâlniceanu întors de la Gâlaţi,unde convorbise cu un droguist asupra puterel sale, k început se sughiţa!
D-nu preşedinte al consiliului ’l-a zis :
«Moaşa'n pod!»
Respuns foarte potrivit la şcoala de poduri şi şosele.
Ilax.
Londra, 13 Jctombre.—Z iaruhPall rnall Gazette» de astă-zl a produs o sen-saţiune mare din causa publicării unor estrade dintr’m memoriu, al contelui Charles Beres'ord, membru al administraţiei adniralităţi, pe care în calitatea lui oficială la adresai ministrului de marină.
Lordul B eres fard critică fără cruţare darea actuală a mar mei de resbel a Angliei. El siisţine că Engliterei îi lipseşte actualmente or-ct conducere inteligentă în afacerile fl(/elor. Flota n'ar fi pregătită pentru un resbel şi ar fi incapabilă de a susţine un atac. Cu toate esperienţele din anul 1185 admira-litatea ria făcut nimic pentru stabilirea unui plan pentru înfiinţarea materialului necesar marinei de resbel-, pe când Franţa Germania şi Rusia aii un stat major al lor propriu pentru formarea planurilor celor mai t/cnuţioase, pentru pregitiri de resbel. In deosebi me-
BULETINEXTERIOR
Respunsul dat de guvernul regenţei bulgare notei ce T fusese adresata de agentul rus, In privinţa circularei prin care regenţa ruga pe agenţii diplomatici ai tutulor puterilor d’a Invita pe supuşii lor d’a nu se amesteca In alegeri, este caracteristic din multe punte de vedere.
Nu se poale tăgădui că atitudinea pe care a adoptat’o guvernul bulgar, e dibace şi sfi Întemeiază pe legalitate. Respunsul e scris cu multă prudenţă şi s’ar putea crede cu drept cuvânt că re genţa e sfătuită de diplomaţi consumaţi In resistenţa ce opune cererilor generalului Kaulbars. Argumentele pe care le aduce pentru a proba legalitatea alegerilor sunt bazate pe acte internaţionale şi pe 8tipulaţiunl precise ale Con-stituţiuuei bulgare. Respunsul regenţei conţine chiar un pasagiu cam aspru pentru Rusia, când respinge blamul pe care 11 adresă generalul Kaulbars, zicând că «miniştrii bulgari nu pot primi vr’un blam de cât de la representaţiu-nea naţională precum sfi procede In or ce ţara constituţionala.»
In or ce caz nota guvernului bulgar nu va contribui a slabi încordarea ce există în relaţiunile regenţei cu diplomaţia rusească. Dovadă de aceasta este limbagiul ziarului oficios, Journal de St.-Petersbourg care acuză guvernul bulgar câ a terorizat pe alegfilorl şi declară Într’un mod categoric că Rusia nu va putea recunoşte o Adunare aleasă In asemene condiţiunl. Tot o data ziarul rusesc, zice câ depeşele din Sofia sunt falsificate de guvernanţii bulgari dar că adeverul va sflrşi prin a eşi la lumină. Mal mult încă, Journal de St. Petersbourg laudă abnegarea şi devotamentul generalului Kaulbars în îndeplinirea misiunei sale.
Prin urmare, conflictul Intre guvernul regenţei şi Rusia, în loo d’a sfi îndulci, devine din zi în zi mai acut. Politica rusească s’a înaintat praa mult pentru a putea da înapoi. Ea va considera alegerile ca nule şi consecinţa acestei atitudini va fl d’a privi ca nulă şi alegerea principelui ce va fl făcută de Adunare.
Cestiunea care va naşte atunci va fi d’a sfi şti dacă ratificarea al ugere! principelui sfi poate face numai de majoritatea puterilor sau dacă unanimitatea e neapărat trebuincioasă pentru a da alegerel validitatea cerută. Tratatul din Berlin e mut în această privinţă ; el sfi mărgineşte a stipula că principele Bulgariei va fl ales de A-dunarea bulgară recunoscut de Turcia cu consimţimîntul puterilor, dar nu există în tratat nici o stipulaţiune precisă prin care sfi zice că consimţimîntul tutulor puterilor e necesară.
Iată dar puntul de căpetenie asupra căruia diplomaţia europeană va avea de statuat şi, cu ocaziunea desbaterilor cari sfi vor ivi în privinţa acestei ces-tiunl. vom vedea des'nându-se gruparea puterilor.
V.
DIN TELEORMAN
Ne grăbim a publica următoarea scrisoare ce ne soseşte. Opinia publică va vedea, cum se percep in ţara noastră taxele ilegale.
Alexandria 29 Septembre.
Vasile Stan Lucan şi Lixandru C. Flâmânzeanu din Alexandria ad fost la Turnu, cautândjpe cel arestaţi ’l-au găsit tn arestul Poliţiei, bolnavi, bătuţi grozav şi II ţine acolo nemâncaţt, c&ci el aii isprăvit paralele ce avuseseră la dânşii. Când ’f au pornit la Turnu cu trei călăraşi din Ţigăneşti, — unul din eî ’l
TARA DE PRIPAS
Un vechili tolbaş de vorbe late,
Om norocos din cale-afară,
S’a pomenit pe neaşteptate Stăpân peste-o întreagă ţară.
Din ea ’şi făcu o prăvălie,
Si ca un negustor de treaba, Pentru ca ’n lume sâ se ştie Prinse-a striga de la tarabă:
<■Poftiţi aici! — Ort cine are Obrazul fără de ruşine Ş’o conştiinţă de vânzare...
Poftiţi să faceţi târg cu mine !
Prostie, lene, linguşire,
Eii cumpâr tot— Veniţi aici!
Şi cei mal nărăviţi din fire Mi or fi tovarăşi şi amici.
Eii dau tot felul de noroace,
Căci sunt a (oale ţiilorul,
Măriri, averi... Sâ vie încoace Toţi trântorii ce le duc dorul!...»
Aşa, sunt zece ani de când Pe norocosul negustor, fl auzim mereu strigând,
Şi muşteriii vin de zor.
tn zece ani ce de-a lingăi Nu se văzură ’n slufbe mari,
Câţi oameni fără căputîi N’ajunseră milionar)!
Veniţi şi vnî străini calici,
Şi strîngeţî toi ce-a mai rămas!..
Ce să mai faeit Ce să mai zici? Sărmană ţară de pripas!
Mirmidon.
INFORMATIUNI
D. Lascar Catargiu, este aşteptat Duminecă dimineaţa în capitală.
D-na Catargiu care era cam suferindă este azi mult mai bine.
X
Un nou ziar de oposiţie va apare în Giurgiu. Un altul va apare asemenea în Turnu-Severin.
X
Aflăm cu plăcere că Prinţesa Dim. Stirbey, care era cam bolnavă, este acum pe deplin însănătoşită.
X
Ni se scrie din Galaţi, câ ştirile privitoare la concentrări de trupe în Basarabia nu sunt exacte.
X
Anunţăm su plăcere cititorilor noştril câ vom începe peste câte-va zile publicarea unei interesante nuvele a amicului nostru d. Barbu Ştef. de la Vrancea, întitulată Văduvite.
X
P. S. S. Mitropolitul Moldovei, a sosit în capitală.
x
Aflăm câ d. I. C. Brâtianu, este aşteptat astâ-searâ la Florica. D-sa va merge la Curtea de Argeş pentru a se întâlni cu M. S. Regele.
x
Azi la 4 ore se va întruDi comi-i siunea penlru înebeerea conven-j ţiuniî comerciale cu Rusia.
X
rită a fi criticată organizarea că corăbiile streine din mările depărtate pot afla declaraţ(unea de resbel mat naiule de cele engleze.
Efectivul marinei în cas de resbel ar fi cu torid insuficient. Rezerva flotei franceze s’ar putea mobitisa tn 48 ore pe când a \celei engleze ii ar trebui 5 zile. l'nplan pentru păstrarea cărbunelui in staţiunile coloniale engleze lipseşte un plan anumit de campanie nu exisiă
Memoriul se esprimă recunoscând de bună numai secţiunea transponi/ul ma-tritiei şi găseşte pe toate cele-l-alte în lipsă. Lordul Charles Beresford propune că pentru secţiunea comunicărilor sâ se înfiinţeze un departament separat care sâ se informeze de nouile inven-ţiuni ale flotelor streine şi sâ organizese pregătiri de resbel de ori-ce natură.
Petersburg, 13 Septembre. — De câte va zile se observă pe aici o mare de-saprobare contra generalului Kaulbars. Preseţa sa la meetingul din Sofia a fost întâifi aprobată, astă zi însă ea e considerată de o mare greşală, mal cu sâmă că generalul nu poate vorbi limba bulgară.
Respândirea notei hectografiată e ase-menea condamnată; mai cu sâmă insă vo-iagiul lui e foarte desaprobat, căci el nu a putut afla in călătoria sa alt ceva de ceia ce ştia deja tn Sofia, unde presenţa sa a fost foarte necesară chiar dacă ar fi fost numai sâ observe pe represetitanţii Puterilor. Se zice că Kaulbars ar fi depăşit din propria lui putere instrucţiu-nele date şi că ar compromite pe Rusia. Despre cele-l-alte scopuri ale cabinetului dinPetersburg nu pătrunde nimic în public. Jurnalele sunt iară-’şî contra 0-cupaţhtnel, care mai e cerută numai de ziarul lui Katcof,
CORESPONDENT* DIN T.-MĂGURELE
Aici tn Teleorman se persecută şi se dă udecâţi comersanţil, oameni de diferite condiţiunl, numai câ nu ad dat votul lor p#ntru cel cesăli poliţaii! a0 zis; ivti'îaui rdât procese-verbale numai câ mi comersant a refusat pofta unul ciutac poliţienesc de a’l credita, a’l frige o fleică, saa câ ’l-afl cerut înapoi ce ’l împrumutase; s’aii inventat procese saQ băgat vraj be In familii, s’aQ omorât oameni, s’a tnt.ro-dus spionagiu, singurul mijloc prin care guvernanţii de azi se mal ţin pe picioare, chiar fn servitorii din curţile şi casele persoanelor ce ’I bânue a fl contra principiilor lor şi cari citesc jurnalele «Epoca», «Naţiunea», «România», nu zic a le opoziţii, ci a lo oamenilor cu raţionament sâ-nătos;nu e cafenea,birt ori cârciumă unde cine-va sâ se adun# ca spionul, birjar, croitor, funcţionar, ori agent deghisat să nu fle la spatele lor; s’ao pus taxe contra art.2 şi 3 dinlegeamaximululasupra strugurilor ce locuitorii a Introdus fn comună, numai pentru a satisface interesu ovreiului antreprenor; şi,dacă locuitorii s’aii Împotrivit a plăti câştigându-şl dreptu lor prin judecată, acum sunt persecutaţi, taxaţi ca oposanţl, chemaţi câte unu cu agonţil poliţieneşti la primărie sad la ispravnic şi ameninţaţi.
De cât-va timp agurida s a făcut miere : s’a pus pietrişl pe unele strada pe care de mult nu s’a mal pus, şi s’a dat o publicaţie câ prin contractul de arendare al I-slazulul de fâneţe al comunie prevăzut că locuitorii pot să ’şl pască vitele de la 15 Septembre până la Întâia Aprilie al fiecărui an,fără nici o plată către arondaşiQ şi chiar dacă fânu nu va fl ridicat.
Dacă In contract *e zice aat-fel de ce nu s’a adus aceasta la cunoştinţa publică încă din trecut, ci tocmai acum ? oare uu sunt acestea preparaţiunl da alegeri, undiţe cu care să prinzâ pe alegători ? Poliţaiul şi sub-prefecţil aQ recrutat pe unii zişi oposanţl de profeaiunl libere ’l-aQ pus In slujbă iar pe alţii ’i-aQ chivernisit cu procese. Acestea tnsâ nu ne jenează Intru nimic, cu o floare nu se face vară, de talere cu două feţe nu avem trebuinţa.
Agenţii poliţieneşti nu’şl mal văd de nici o treabă; tot timpul pe la obor, de unde poate eşi ceva po la restaurante, cafenele şi la bariere, hoteluri, să vază cine vine, cine pleacă, cine unde se adună seara,ba fn una din seri anu trecut la Ilotolu Bel-fort, din buzunaru unul fost ‘ poliţaiO a căzui o asemenea listă unde se spunea chiar şi de adunările de cocoa- X ne unde a fost, şi cine erafl.
Comerţul a căzut de tot, creditele s’aQ tăiat pentru câ mulţi comersanţl sunt Înşelaţi cu sume enorme de bani daţi cu tn-prumut şi marfă pe credit şi n’afl nici o siguranţă, falimente se daQ cu miile de napoleoni.
Iacă unde ne-a adus modul de guvernare al d-lul Chiriţescu sub înalta oblăduire a ilustrului d. I. C. Brătianu.
V. C. Diuiilreseu
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 4 OCTOMBRE
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,,EPOCA“
Tlraşjln 0.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
ŞTIRI MĂRUNTE
D. Dem. Slurza, Ministrul Instrucţiunii publice, a inspectat azi şcoala secondară de fete No. 2.
• •
D. Plagino, Ministru (ăril la Roma, va
fi primit azi tn audienţa de M. S. Regele.
•
• *
Regimentul de artilerie care . aO iuut parte la exerciţiul de tir afi primit ordin să reintre tn garuisoanele din care fac parte.
• •
D. lladu Mihal, Ministrul lucrărilor publice, a plecat aseara la CosleşlI.
* *
D. general Oreceanu, prefectul palatului, a plecat la Curtea de Argeş din preuna cu d. A. Steriadi, directorul palatului, pentru a pregăti primirea M. 8. Regelui.
•
* •
M. 8. Regele din preuna cu d. general Angelescu, Ministru deresbel, a inspectat azi mal multe cazărmi.
a
• •
D. Colonel Dumitrescu-Maican, va pleca mâine la Galaţi tn inspecţie.
• *
M. S. Regele a primit azi pe principele Dem. Ghica.
• •
D. Slurza, ministrul Instrucţiunii, a lucrat azi cu M. 8. Regele.
*
• •
D. profesor Quintescu, a fost numit membru In juriul examinator la concursul pentru catedra de la şcoala secondară de fete din Bucureşti tn Craiova, tn locul d-lul C. Dumilrescu demisionat.
ULTIME INFORMAŢII
Curtea de apel din Bucureşti a a-nulat hotărtrea tribunalului prin carc\d-nil Săndulescu Nenoveanu, Gr. E. Piucescu şi I. Lcpădălescu erai/ condamnaţi sub pretext de ultrayiu pentru-că nu lăsaseră un sergent de oraş si rupă convocarea oposiţiunel la adunarea de la 1*2 Iunie; aii pledat d-nil I. Lahovary, Gr. G. Peu-cescu şi A’. Eleva.
Se pare că d. Andronescu cu toată buna voinţă ce a depus ca si arate vinovaţi pe d-nil Săndulescu, Gr. E Piucescu şi Lepudătescu, n’a ştiut si facă procesut-verbal de constrare.
M. S. Regele a bine voit a decora cu ordinul steaua României pe d. Colonel Serutti, ataşat militar al Italiei la Viena, şi*ped. Major Mey-nier ataşat militar al Franţei la Constantinopol.
P S. Mitropolitul Moldovei va pleca mâine dimineaţă la Curtea de Argeş pentru a dirigeslujba religioasă.
0
Azi la Curtea cu juraţi a venit procesul fostului preşedinte al so-cietâţei albaneze care a tras cu revolverul In d. Eftimiu.
Acusatul este apărat de d-nii Ni-colae lonescu, Misir şi Paladi.
Martori! sunt tn numer de 90.
La 5 ore procesul continuă.
D. Pana Crăciun, proprietar în Alexandria, ne scrie următoarele:
«Aseară antreprenorul axizelor tu cap cu poliţia a venit se mesoare vinul şi dacă n’am vrut se ’i însoţesc în pimniţă, a zis că sunt îm-potrivitor şi ’mi-a sigilat pimniţa şi vasele cu vin aflate afară, fără vre-o sentinţă judecătorească ci numai dupe ordinul verbal al primarului. w
Aşa dar administraţia satrapnlui de la Teleorman nu se mai mulţumeşte se bată şi se aresteze pe cetăţeni, acum intră în casele şi în pimnilele oamenilor, calcă domiciliul spre a’i sărăci. E mai reu de cât în timpul zaverei.
ULTIMA ORA
Vtenn, 15 Octombre. — «Tagblalt» nu crede că puterile vor adera la protestarea Rusiei.contra validităţii alegerilor şi consiliază la Berlin să mediteze asupra limbagiulul ziarului Tenips care e inspirat de guvernul francez şi care a declarat că ocupaţiunea rusească ar fi un act de imoralitate politică.
Berlin, 15 Octombre. — Gazeta de Voss desvoltft această cugetare ca Rusia nu are alt de făcut acum de cât să se resumeze.
Gazeta Germaniei de Nord zice ca un arangiament Intre regenţa şi Rusia este comandat de Împrejurări şi de raţiunea politica.
Post zice că Ţarul a fost înşelat asupra adevăratelor simţăminte ale naţiune! bulgăreşti, şi câ urmând o alta politică Ţarul va putea să se reconcilieze cu Bulgaria.
Vieuu, 15 Octombre.— Se comunică din Burgas, că consulul englez face propangandâ In favoarea candidaturel ducelui loan de Neldemburg Schverin.
Londra, 15 Octombre. — Standard zice ca Engiitera nu trebue să ’şî modifice conduita tn Egypt şi adaogă ca nu se gândeşte ia nici o surprindere, nici nu voeşle să calce drepturile veci-
nilor săi. dar numii să ocrotească pe ale sale.
St- Petersburg, I50ciom.—O circulare a Rusiei declară că guvernul Ţarului nu recunoaşte s’a’iditatea alegerilor bulgtreşti.
Sofia, 15 Octom.—O notă a guvernului spune că articolul «Journalulul de St. Petersbourg» semnalat de «A-genţia Havas». care spune ci guvernul bulgar ar fi terorisat pe alegători şi denaturat depeşi'e. nu se Întemeiază de cât pe date eronate
Adevărul e că pretutindeni alegerile aă fost făcute cu c mare libertate şi că daci în câte-va locuri a existat terorismul şi dacă este exces, numai oposiţiuni! trebue atribuit. Deputaţii asasinaţi la Dubniţa aparţin partidului guvernamental.	£'-T
Biroul electoral din Sofia & fost atacat de partizanii opoziţiunif.
Relativ la opiniunea exprimată în privinţa depuşilor, trebue să se observe că se găsesc acum In Sofia vre o 20 de corespondeţl de ziare germane, I engleze şi ruseşti, gata a certifica câ depeşile lor nu sunt nici o dată censu-rate.
Guvernul a voit să urmărească ziarele cari publicaseră articole violente contra Rusiei dar a fost oprit de legea care zice In mod for mal că nu pol fi făcute urmăririle de cât după cererea părţii ofensate.
SALA BOSSEL
D-RUL fi. ViANU
bă consuUaţiunt pentru toate de OCHI. I REC HI, şi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bncureştl, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lături cu spitalul Xenocrat de la orele 2—4 după amîazi.
D* C. MILLE k B. (iWESCl
AVOCAT
62,—str. Ştirbei Vodă,—62
Consultaţiunl 11 a. m 4— ip. m
AVIS IMPORTANT
Do vcnznre casa unde se află clubul militar Calea Victoriei 2 şi 4. Venit 40000. Preţul 500000. Creditul funciar 300000.
Do voiuHre un frumos loc În fundul alai Eldorado str. Posta-Vaotae.
Do închiriat două prăvălii mari Calea Victoriei No. 82.
Do inohirint hotel SusaiO tn Predeal,
20 odăi.
A s«- adresa la d. inginer Botlea str. Pitar Moşu. No. 5.
III' iVmm IIT chiarde acum Casele din IIL I HillHli.il strada Academiei No. 11 compuse din 10 Camere, cu o curte spaţioasă în care se allă grajdiQ şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal aO şi o grădină importantă. A se adresa Strada Batişte No. 11.
J- -1 ■-	■-
BUCUREŞTI
6.-STRADA VESTEI.—6
Duminecă 5 Octombre, Reprezentaţie dată de N. Hagiescu în Beneficiul d-lor Aneslin şi Al. Marinescu. Pentru a 17 oară \nznt.
Revista umoristică ded-nii I. Negruţil şi D. R. Rosetti.
B I B LIOGR AFI E
A eslt de sub presa sl se a fia depusa spre vânzare la administraţia ziarului „Epoca" si la toti vânzătorii ei din provincie, revista \AZAT de d-nil l>. R. Ro-seltl sl l. \egrruzzi.
Preţul unui exemplar un leu. Contra unui înmuiat postai sau mărci poştale se trimite franco.
DOCTOR IN MEDICINA
DE LA FACULTATEA OE MEDICINA DIN PARIS
Are. onoare a face cunoscut ca relntoreăn-dc-se in tara 'si a reluat orele de consultatului dc la 1 până la 3, tu toate zilele, afara de Duminici si serbalori, Strada Cosina, 16.
rr PAIlTft un salon mare mobilat OL UHU I H in centrul oraşului.
Oferte în scris la d. advocat C. Miile slrda StirbeiU-Vodă, No. 02.
DE ÎNCHIRIAT
(dc la Sf. Dumitru anului curent) casele din str. Academiei ÎN’o. 27 lcugu Raşca, compuse din ti camere, grajd, siopron si alte dependinţe.
A se adresa str. Ratistea, 1 1.
A se adresa Ia Doctorul N. Turnescu, Calea M oşilor No. 55.
Secţia medicala
1. Hydrotherapia — 2. Electrizare — 3. Inlhopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl— 6. Masaji£i sistematic—7. Ser-victulla domicilia — 8. Consultaţii me-
dicale.
Secţia higienica
1 Bao abur .	....... 2.50
1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.—
medicamente.............1.—
1 duşe roce sistematică cu basin !.—
BAI DE ABUR Sl DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform prospectului,___________Direcţiunea
INSTITUTUL „LUMINA"
46, CALEA RACHOVEI, 46.
Învăţământ după programul statului, de la care se primesc certificatele de promovare.
Clase primare şi gimnasiall tn inter-I nat şi preparaţiunl pentru liceo şi şcoala | militară.
Local spaţios şi igienic cu grădină şi I curte pentru şcolaşl.
Regulament serios şi Îngrijire părintească.
Prospecte se expediază la cerere.
Înscrierea de la 15 până la finea Iul August.
DIRECTOR
D. R. Cordescu.
nc REN 7 fi DC MOŞIA BADULESCJ, Ut WL.l1Z.Knt 20 minute depătare de GâeşLI, rvând pământ arabil, livede, vie, pădure de exploatat, han moară case bune.
Doritorii se vor adresa sub-scrisulul Chiar la moşie.
Nicolaclonescu.
INSTITUT!. NOI DE DOMNIŞOARE
BUCUREŞTI, STRADA PRIMĂVERI N* 26.
Cursurile preparatoare pentru bacalaureat—Clasa a V, a VI şi a VII liceale—s'aO deschis. Ele se predau de d-nil profesori*: Dr. Craciunescu. profesor la Universitate, Filosofia; V'. .4. Crechie. profesor la Universitate, Istoria; Dr. Georgian, profesor la Seminar şi la Liceul St.-Sava, Limba latina; Dr. Stef. Sihleanu. fost profesore, Ştiinţele fisice si naturale; Const. Dcmeirescu. profesore la şcoala de ComerciO şi la Liceul St.-Sava. Matematicele: Z am fu eseu. fost profesore, Limba greaca; Al. Vlahuta, fost profesore, Limba româna; Ch. Roland, profesor la şcoala Militară, Limba frneeza, AtUl-ler, director la şcoala filială germană şi D-ra Olg. Reich, absolventă şi diplomată de la Seminar din Telsitt, sub-directriţă la a-cest Institut, Limba germana; V. C. Arion, profesor la şcoala Normală de băieţi, Economia politica si dreptul adminisltTliv; Dr. S. Stefanescu medic, Hyyiena.
Condiţiunile de plată, atât pentru clasele de gimnaziu cât şi pentru cele trei superioare de licefi sunt :
1000 lei pentru o internft—800 lei pentru o semi-iuternă şi 600 lei pentru oesternâ.
Elevele din şcoalele seeondare care ar voi să complecteze studiele gimnasiale, vor urma cursuri speaiale.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
AL
PROFESORILOR ASOCIAŢI SUB 0IRE6TIA O NE! CORDEA
Sub-semnata, absolventă a scoalel superioare de domnişoare din Lansana iElveţia , profesoare de pedagogie si fltosofle la institutul pedagogic, in asoclatiune cu mai mulţi profesori publici distinşi, m'am decisa deschide un Institut de domnişoare, in care elevele pe lănga o instrucţiune clasica si solida se primească si o educatiune aleasa si tot-o-data menita a forma bune mame de familie
in punctul de vedere al instructiunei şcoala va coprinde:
1.	Cursul claselor primare dupe programele ofliciale cu adaosul Ambelor, germana st france sa.
2.	Clătit l gimnasialii pentru elevele care ne reuşind la esamenele de admitere in şcoalele secundare ale statului ar voi a treoe in institut aceasta clasa si a se presinta la concursul de admitere in anul al 2-lea.
3.	0 clasa preparatoare de studiele gimnasiale pentru elevele rare vor 11 trecut cursuril» ocoalelor secondare do fete si ar voi »« obţină certificatul celor -i clase liceale, in aceasta clasa, pe lănga repetirea materiilor din şcoalele secundare da fete, se vor preda limbele clasic* latina si elena, dupe programele statplui.
Afara de objectefe prevezute in programele oficiale se vor preda facultativ sl limbele en-
Sleza si italiana precum si muzioa, care dup* orinta părinţilor ie va urma in institut sau la conservator.
Institutul va primi interne semi interne si esterne.
Cursurile vor incepe la I Septembre. Con-ditiunile do admiterâ sa pot afla In cancelaria Institutului aşezat tn strada Cornet No. 10, din Bucureecl in toate zilele cu incepere de ajh.
ALBCSANDRINA CORDEA
nanuta Pilientseu
profesoare de pedagogi* ti filosofi* la şcoala
centrala.
Singura Şcoala d» musica vocala si instru mentala in ţara,autorisata si aprobata de inal tul guvern e d-lul profeeor
CASA DE SCHIMB
ALEX. GR. lONESCC & B. MIRCE
Strada Lipscani, No. IS bia
Bucureşti, 8/16 Oetesebre
VALORI	Soadenţa cuptneler	'ffrgTS ours medie
FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 4/6 Renta ram. aruortis. 5 4/0 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 lmprum. Stern 1864 7 0/0 Impr. Openheim 1866 8 0/0	1 Ap 1 Dej 1 Ap 1 Oc 1 Mai 1 No1 1 Ian i Ini Idem 1 MarlSep 1 Ian 1 Iul	42 r8 105
ÎMPRUMUTURI OK ORAŞE
Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz f. 2o
VALORI DIVERSE
Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Idem	Idem	5 0/0
Cred.Fon.Ur.dinBuc.7 0/0 Idem	idem	0 4/0
Idem	idem	5 0/0
Cred. Fonc.Ur.din laş i5 0,0 Obl. Cas. pena. fr. 300. If
0 1
1 Ian t Iul 1 Mai 1 No
lan 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem i Mai No
16 8/4
76
44 1/2 S4
1031/8
87
IC# 8/4 42 18 75 215
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(««)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XLIV
Baucu sl Turnul Londrei.
In fundul puţurilor, se află două,trei sad patru robinete, dupe mărimea re-servorulul ce trebue să umple în câteva minute, arunc coloane de apâ de mărimea unul om.
In cas de accident, foc, rescoală, năvălire, acele cilindre de peatră pot fi inundate In câte-va secunde.
Pentru mal multă siguranţă, un capac enorm pe fer acopere când e ne-voe,orificiul puţurilor. Acast capac, pe care nu l’ar putea urni o mie de oameni, să ridică prin un sistem de con-trapeze, apăsând pe un nasture dintr’-un loc necunoscut a cabinetului directorului. Tot prin acel sistem să sco-boarâ.
Secretarul Bâncel luase toate aceste precauţiunl de la cele d'ântâiu împuşcături. Sir James Schaw n’avu de scăpat de cât banii In numerar şi valo-jile răspândite prin birouri. Cât des-
pre mobile şi obiectele arte cea mai mare parte fură arse. /
Fraţii Watson, dupte minuni de bravură, părăsiră Banda numai când se văzură singuri, dş)uS ore mal târziii fură arestaţi la (domiciliul lor când se pregătead să fugă din Engiitera.
In capul bandelor precedate de dra-pelurl tricolore, care apucase spre ba-ratcele de la Portland-Place şi de la Turnul Londrei, i’histlewood să înfăţişă soldaţilor rege/ul.
Mal lntâiâ înaintâ «pre dragoni şi le vorbi fâgâduindu-le b plată îndoită dacă se vor uni cu el. Apoi văzând câ cuvintele sale nu produc efectul dorit, auzind şi tunurile de la Minorii, puştile din spre Bancă,după ce mal strigă înc'odatâ : «Soldaţi, deschidă ţi-ne u-şele, suntem amicii d-voastră.» îţi puse sabia sub haina cea lunga ce pu^a şi voi să fugă. Dar insurgenţii cari 'J escortau 11 siliră să meargă la Turnul Londrei.
Acolo succesul şi mal mic dacătse poate.
Guvernatorul Turnului, necăjit dtş strigătele acelor turbaţi şi de manope^ rile generalului lor bărbos, se prefăcu câ di ordin să deschidă porţile şi să-I împuşte. îndată începu o goană nepomenită.
Thistiewood fugi la Tamisa, găsi o trăsură pregătită de prietenii lui Pru-sieni, o luă în galop până la îmbucătura fluviului, se sui în corabia ce ’l aştepta şi o lună după aceia se află In Statele Unite unde se puse se petreacă
cu banii emisarilor secreţi al d-lul Blucher.
Insă, flind-că în libera şi mândra ţară a Americel spionii sunt urâţi el Iş schimbă numele săd pompos pe unul mal modest.
Atacurile conduse de Hooper şi de Prestont fură tot atât de nenorocite.
Preston, care trebuia să lucreze la puntea Londrei, cu muncitorii de la canalul Paddington, nici nu ajunse până la jumătate din cale. Trupa sa fu împrăştiată da un detaşament de po-licemenl şi el căzu în mânele lor. Piciorul săd cel drept mai scurt de cât cel l’alt fu de vină. Hooper, dupe ce încercase zadarnic să recruteze lucrătorii de la malurile Tamisel, îş perdu de o dată capul. Ne având de cât 50 de oameni el alergă înaintea tunului spre MiDioril şi j/uri cu toţii al săi de sâbiele unui detaşament de dragoni.
Iohn Dyale, cu cerşet&rii şi vagabonzii Wappingulul, năvălise în quar-talul St. Paul.
XLV.
lenny isi line făgăduinţă
. Castle se hotărâse în fine să îndeplinească dorul lui lenny. La 5 dimineaţa, în ziua de 2 Decembre, doi oameni mascaţi intrară în închisoarea 'ni Mac Allan şi ’i spuseră că e liber.
^'Acesta îndată ce să văzu afară de şi işu era încă bine ziua alergă la bunii
^ăl prieteni să le ducă el însuşi vestea nea bună.
Castle, care era unul din oamenii mascaţi, să întoarse acasă.
—	Mac Allan e liber, zise el lui lenny.
—	Bine 1 respunse ea. îmi voiţi ţine făgădui&la numai dacă nu voia fi moartă....
Spionul stăpânit de pasiunea sa nu luă seama la intenţiunea acestor cuvinte.	•
—	Vel vedea pe protejatul d-tale astăzi chiar. Sunt sigur câ s'a dus la d. Huni; acolo va sta până ce acesta se va duce la meetingul de la Spa-Field. Probabil el va întovărăşi pe prietenul săfl; deci fii latre două-spre-zece şi un ceas pe lângă casa, ne vei vedea pe toţi trei.
Dupe aceia spionul se duse la taverna Dudului ca să vadă cum stau lucrurile. Luând informaţiunl despre toţi alergă la autorităţile militare ca se denunţe manoperile insurgenţilor. Ast-fel toate sforţările acestora fură zădărnicite. Trupa lui lohn Dyale fu împrăştiată chiar pe loc în quartalul St. Paul.
La două-spre-zece Castle era In strada d lui Hunt, unde găsi pe lenny care '1 aştepta, palidă, cu ochii arşi de friguri.
—	Ei bine, lenny, Tal văzut 7 o întrebă el.
—	Nu ! răspunse posomorât tânăra femee.
Castle voia să o asigure din nou că dorinţa el va fi îndeplinita când o trupă de soldaţi conduşi de policemenl a-
părură In stradă.
—	Ce ’l asta ? întrebă lenny.
—	Iohn Dyale, respunse Castle speriat, lohn Dyale cu ai lui; Soldaţii vor încerca să-I opreascş în cale, vom fi prinşi între două focuri.
In acest moment uşa casei se deschise şi el dupe ce se uită cu grije prin strada se întoarse să vorvească c’o opersoana sare sta înăuntru casei.
—	Vino ! lenny, strigă Castle, în curând ne va fi mal greQ să scăpăm.
Spaţiul dintre soldaţi şi insurgenţi se micşora necontenit.
—	Lasâ-mă, zise lenny retrâglfis du şi mâna cu desgut, n’am văzut încă pe Mac Allan, nu ’ţl aparţin încă.
Ea cată să vadă în coridorul în care vorbea negustorul.
—	Staţi, comandă ofiţerul trapelor
regale.	/
Hunt înţelese ce are să se petreacă. Insurgenţii nu voiau să depuie armele. El voi să se arunce între luptători spre ai desparte. In mişcarea sa precipitată uşa se deschise şi lenny zări pe Mac Allan lângă Mary care căta să-l oprească.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
<
4
EPOCA — 4 OCTOMBRE
------------- a. masai i ,
reproductorl iepe . mânzi pur-sâng», cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Rei-mer administrator la moşia Pasta ni (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitali).
\l
In hun făli*
___________graf a v 6 n d
râCă^v* ","r."libere, doresc a le întrebuinţa, pentru un onorariu mode». — A se adresa la O/lrtul de Publicitate. ••/(-■-1 iiAnia• Oi, strada Academici, liuturesti.
DE ÎNCHIRIAT
şi de
DE VENZARE
LV TOTAL
casele mele de lângă biserica sf. George noO.Str. Pescăria veche No. 3, cu şapte Încăperi, cinci sus şi două jos, cuhnie, două pivniţa, galerie şi pod spaţios, spaţios, spălătorie, grădini tn mijlocul curţii, aspect frumos, aer curat şi nimic de dorit; o pivniţă spaţioasă pentru vinuri. Doritorii se pot adresa tn curte la proprietarul lor.
Ştefan PnvIId.
de mmi puri de mo-1
şil, şi anume Maţi la sad Dudeasea şi cea d'a doua Valea Cucuiul saO Stroesca situate lu districtu Prahova plasa Potgoril, de St. Dumitru a. c. pe termen de cinci ani, de oace-ce actual arendaş d. Ni ti Sâvulescu n’a plătit arenda şi contractul săO e desfiinţai de drept.
Doritorii se vor adresa la proprietar d. Hristache Ca-ruso, Calea Moşilor No. 187.
(147)
OE ÎNCHIRIAT S: OE VfNZARE
CASELE
din str. Domnitza No. 1
Având In catul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproane ae 10 trăsuri, se poate închiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piaţă şi put tn curte dc Piatră.— Doritorii se pol adresa Oi localitate.	141
IIEIXCHIRIIT
le Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
*2*2 Camere deosebit dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei canu re şi grădină spaţioasă.
Doritorii pot vislta casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliel, safl la redacţia E-pocei.
t
DE ARENDAT
MOŞIA LACEXI
tn
Districtul Teleormanu
Siase mii pogoane, situate Intre trei schele, Giurgiu, Zimnioea, Turna-Măgurele, cu sosele la toate aceste sehele, având semnale 400 pogoane Răpită, şi 500 grâo. Doritorii se pot adresa tn Bucureşti, Str. Dornnitzci No. I. Şi localitate prin Alexandria care este distantă de oră.
(140)
m: închiriat sss
Apostoli No. 42 cu două E-tagiurl aproape de Cheurl. Curtea foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74.	160
1 VfilAllE STfK
şi de stănjen, mal bine de două-sute pogoane, situată pe moşia Fărcaş, la o jumătate de oră de Caracal.Doritorii se pot adresa la proprietar, d. avocat D. C. Po-pescu, 49 Calea Doroban-
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
i 4
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
REGIMUL DE LÂNA
AL
PROFESORULUI DOCTOR JAEGER Recunoscut ca cel mql escelent HEtULItT tCU* l| URftl. DE JIHUL MEDICAL OH 10I0M CU
MED A.LIE DE AUR
Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuverli; ile de paturi tn lână curată de Cămilă, garantând contra racolai şi a reumatismului.
Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât panelele ce se gătesc In magasinul
AUX
73.CALEA VICTORII 73 VIS-A-VIS DE PAVATUL REGAL
DR JAEGER W. BEiiGER S Soehne STUTTGART.
> - «ţ V
PRIMA FABRICA ROMANA DE
KIFIR-KUM1S

O băutura făcută din lapte, care *e întrebuinţează cu mare euoces In Rueia, Englitera, Austria şi Elveţia, tn contra ooalelor de piept mai cu seamă, in contra obicei. La O-. .	.	rtul Volga, M	J " J‘ *“*	‘
prin KIFIR-KUMUS. Probeletharapfeutiee
»ngs Samara pe rtul Voi, prm kiriR-KUMUS. Pro ţile Europei au dovedit că lălPIR KUMIB eăta un eicelent medicament pentru tratarea bronchitelor ehreaice RiarhAe, Cathar le stomac acut şi cronic Gathar a Întregului
ilo
deaa fi 1 vindec*
;a, aunt stabilimente tpe răeute
eciale undemil de bolnavi sa ea acest lichid de somită-
______„	__nei şi
B pofta de mftncare şi Ingraşe cu siguranţa asimilânduse foarte uşor, şi ie intrebuin-ţţj ţeaza pentru laptarea copiilor slabi care nuprimeeo lapte de voi.t^i noi in Buburesci, | mulţumită inlţiatiţlţâ d-lui Leecianotl' renumitul fabricant dinRusia s'a înfiinţat un SI stabiliment de KIKIR-KUMIS pe care 7 recomandam publicului. Calitatea Kiflrulnt făcut de casa LekianofT este analisat do d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimio din Capitala, pe baza caruia d. LulcianofT a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa LukianofT se bucura ssta-zi de clientela foarte întinsa, care din zi in zi se convinge caKll’IH-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. llexe.
Dcpositul general actualmonte se alia in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primeso abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai.
De Ia 8f. Dumitru se va mula Ia sosse, lângă rondul al Il-lea unde a fost gradina jardin des fleures.
Preţul abonamentului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani.— Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor II scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei,—25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului.
MULŢUMIRE
Prin aceste cdte-va rânduri, ma simt dator a mulţumi d-lui d-lui Fior Luchia-no/f pentru serviciul ce 'mi-a adus atât mie căt si familiei mele, care întrebuinţând Kifte-Kumis, a constatat o uşurare si netăgăduită a suferinţelor ocasionatc de anemie.	Constatai Pelrescu-Conduratu.
Tipograf.
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
|s. EMANUEL
j No. I, Str. Luterana, No. 4 coltzul Stirbey-Voda
$ Efectuiazâ orl-ce mobilă sculptată şi nesculptati pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourt ctc.
SPECIALITATE DE LAMPEURI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.	»
EPITROPIA BISERICEI BREZOIANU j
Conform autorisaţiunel dale de onor. Primărie a Capitalei, epitropia face cunoscut că la 7 Octombre 1886, se va vinde de veci o parte din localul Sf. Biserici, adică colţul dilr» str. Ştirbel-Vodâ şi Valter-Mărâcineanu.
Licilaţiunea se va ţine la Ospelul comunal )a orele i 2 p. m. şi va începe de ia suma de 20000 Jel.
Doritorii de a cumpăra acest loc pot vedea plănuiţi ! cere or-ce dăsluşirl de la preotul bisericeî.
Spre a putea lua parte la licitaţiune, doritorii vor depune, chiar tn ziua licitaţiunel, o garanţie provisorie! de 2,000 lei, tn numerar saQ efecte publice.
1886_Septenibre 18,30
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, ~ CALEA VĂCĂREŞTI 2SI, — BUCUREŞTI
Se tnsârcinâzâ cu construc-ţiunl de turbine si moţi cu preţuri mai reduse de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecuteazi repede orl-care lucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri dc viu etc.
Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete D6oauville, tzeve de tuoi. Mare asortiment de e tre de moara. LaFertă-sous-Jouars.	113
te

UN
de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVICI
No. 24, Str. Lipscani, No. 24
!!! SE VINDE EFTIN II
Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita de această rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele mal fine qualitâţl şi cu preţuri foarte reduse.
Principalele articole sunt: mătă-sâril, catifele, pluşuri, atlasurl, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare; şi'alte multe articole fine.
LI
de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVICI
No. 24, Str. Lipscani, No. 24
II! SE VINDE EFTIN II!
MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE «COGNAC
SI DE
mm TARE (SLIBOVITMI
Pietre de Moara, curele si tote uneltelesi accesorii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu eorent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Col ţel No. 49
de la ST mmitrua-nulul curent) casele, grădina şi teatru cunoscute sub numele «RAŞKA» din Str. Academiei No. 28.
A se adresa Str- Batiştea No. ii.
CASA DE SCHIMB
I. M. FERMO
—■ 17, STRADA LIPSCANI. 37.—
CURStJL BUCURSSCI
de la 3 Octombrie 4886
5	0/0 Renta amortisab.
6	0/0	» perpetua .
' D/0 Oblig, de Stat. . .
6	0/0 Ob. de Stat drum
de fier..........
7	0/0 Scris. func. rurale
5	0/0	»	»	x
7	0/0	•	»	urbane
6	0/0	»	»	»
6 0/0	x	»	x
8	0/0 împrumutul cem. Ob.Cas. pens. ţi. iOdob). împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.
» «Dacia-Romania»	275
» Naţionala		215
* Credit mobiliar.	
» Constructiuni. . .	165
» Fabrica de hârtie	
Argint contra aur. . . .	15.18
Bilete de Ban. cont. aur	15.18
Florini austnaci, ....	2.03
SCHIMB			
Paris 3 luni		1001/4
» la vedere 		
Londra 3 luni		25.25
» la vedere		
Berlin 3 luni		1.24
» la vedere		
Vieno la vedere		2.02
97
93
88
104
871/4 101 92 i/2
83
751/2 210
35 1030
SOCIETATEA DE NAVIGATIUNE CU VAPOARE PE DUNĂRE (
ITINERARIU
Valabil de la 8 (20) Martie 1886, pana la alta dispositie
NB. Orele de plecare mal jos arătate sunt a se înţelege aproximativ şi se schimbă după circonstanţele timpului şi apelor ; în nici un cas însă Vapoarele nu vor pleca de la Staţiuni mal înainte de orele indicate în acest ltinerariu. — Pornirea Vapoarelor de la Staţiuni va avea loc după orologiurile Agenţilor.
C L 11 SELE VAPOARELOR DE POSTA
Săm.
Dum,
de la Orşova » Severin
» Brsa-Palanca »
»	Radujevaţ	»
»	Calafat	»
»	Vidin	»
»	Lompalanca	»
»	Rahova	»
»	Bechet	»
»	Corabia	»
»	Nicopoli	»
»	Măgurele	»
»	Şiştov	»
»	Zimnicea	»
»	Rusei uc Luni
»	Giurgiu (Smîr.) »
»	Turtucaia	»
»	Olteniţa	»
»	Călăraş (oraş)	»
»	Silistra	»
» ,	Ostrov	»
»	Cernavodă	»
Hîrşova	»
Gura Ialomiţel » Braila	Marţi
Galaţi	»
CURSE IN JOS
s. Luni 4 d. Mar. 6 »	t>	6.40
»	»	8
»	»	10.10
»	»	10.35
»	«	12.40
»	»	3.15
3.30
p
p
In
»
4
5
6.40
8
10.10
10.35
12.40
3.15
3.30
5.30
7
7.20 9.10 9.25 *
6	n 10 * 12.15 » 12.30 »
1 p
2.45 »
3.15	»
6 p
8	»
8.30	» dim.
8. Juol d. Vin.
n »
Mer.
n
9
»
Juol
»
5.30	p
7	p
7.20 » 9.10 » 9.25 p 6	d.
10	»
12.15	s. 12.30 »
1	p
2.45 »
3.15	»
6	p
8	p
8.30	» dim.
»
Săm.
9
»
9
»
Dum.
p
4	8.
5	d. 6.40 p
8 p
10.10	p 10.35 » 12.40 »
3.15 »
3.30	»
5.30	»
7	» 7.20 »
9.10	» 9.25 »
6	» 10 »
12.45	» 12.30 »
1 »
2.45	»
3.10	»
6 »
8	p
8.30	» dim.
de la
p
9
CURSE IN SUS
Galaţi	Mar. 9 d. Joi
Brăila	»	10.25	»	»
Gura-Ialomiţel »	2.20	s.	•
p	Hârşova	»	3	»	»
»	Cernavoda	»	5.45	»	»
p	Ostrov	»	9.30	»	»
p	Călăraşi oraş	»	7.30 » »
»	Silistra	»
p	Olteniţa	Mer.
p	Turtucaia	»
tn	Giurgifl(Smârd). »
de ia	GiurgiO(Smârd). »
p	Rusciuc	p
p	Zimnicia	»
»	Şiştov	p
p	Măgurele	»
»	Nicopoli	p
»	Corabia	»
»	Bechet
p	Rahova
»	Lompalanca
»	Vidin
»	Calafat
»	Radujevaţ
p	Brsa-Palanca
tn	Severin
de la Severin
0 8.	Săm.	9 d.
10.25 »	9	10.25 x
2.20 d.	9	2.20 s.
3 x	9	3
5.45 x	9	5.46 »
9.30 x	9	9.30 »
7.30 »	9	7.30 p
10.30 »	9 •	10.30 »
Jout
»
9
9
»
»
» Vin. 2		s.	Duru. 2		9
» »»	2.15	9	9	2,15	»
» J»	5.30	9	»	5.30	9
9 »	10	9	i *	10	9
9 9	11	9	1 9	11	9
9 9	2.15	9	■	2.15	
9 »	2.45	*	9	2.45	
9 9	5.10	/»	JS	5.10	
» >♦	5.20,	9	9	5.20	9
9 9	7.10	9	9	7.10	9
8. 9	9.5£5	9	9	9.55	9
9 9	lO.tb	9	9	10.10	9
p Stm. 6/		9	Lui.!	6	9
9 9	8-45	9	9	8.45	9
9 9	fi. 15	9	9	9.15	9
9 9	*2.15	9	9	12.15	9
9 9	2	9	9	2	9
9 9	4.30	9	9	4.30	9
s.Dq.	m.5	s. Mar.		5	s.
Cursurile VAPORULUI LOCAL între GALATI-TULCEA-I^MAIL:
PORNIRE ÎN JOS:	PORNfftE ÎN S'-S:
De la Galaţi la Tulcea-Ismail, Marţi, Joi şi Sâmbătă 8 ore dim. Prima plecare de la Galaţi la Reni şi Ismail la 20 Martie (A-prile 1886).	Galaţi, 3(45) Martie 4886.
De la Ismail la Tulcea-GaJaU.Mercujt, vţnerlşi Dum.8ore dim.
la Isjaadl şi Ren? la Galaţi la 21 Martie (2
Prima plecare de Aprilie 1886).
fţispectoralul agenţiilor.
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI
HOTEL EKSTEIN
— GALAŢI —
— STRADA MIHAI BRAVUL —
Recomand Onorabil, voiajori Hotelul mefl nuofl construit şi mobilat, situat pe str. Mihal Brav (Cuza-Vodâ) care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi tn centrul Oraşului. Tet odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate.	(167)
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI
o
►
r
►
g
X
O
H
E
r
65
te
a.
H
E
ARTICOLE DE DESINFECTIUNE
se găsesc la
DROGUERIA B R U S
Str. Nouă, Casa Capşa
DE l\(:HIHI4T S322S
c«i fa^iada in piaţda Kpi«ro-pii nurliii doua canini'C «i pivni^ia, a se adresa Ia nd-miaistnţlaziarului „EPOCA'
ATELIER MECANIC
O	^	^	1
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Reeomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fântâni Fapplique si Uorne fontâni. ( anale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, tueiu si plumb.
Tubrri speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgheabari de coborlre inodore, capace de nasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
\ ase, socluri, abusuri banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasluri,Tuburi pentru soudage hi candelabri.
TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA
(151)
Bucureşti.—Typografta «Le Peuple Roumain», Strada Episcopiei No. 8,
www.dacoromanica.ro