ANUL 1 No. 263.
A DOUA EDITIUNE
k
f*
'fi -2—A-
YTNERI 3 ,15' OCTOMBRE im
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-cahei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE
l\ Bl i i iii si i:	casa Ailministraliunel
I\ TAR V: Prin mandate poştale, pentru 1 an 40 lei, 6 luni «0 lei, :ţ luni 10 lei.
IA STEE1A VT ITEi La luat'1 ofii -;ele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru i an 50 lei, 6 luni 25 lei.
REDACŢIUNEA
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Grigore VENTURA
Prim-rcdactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PRIMESC Tir MAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la Enstern Ageney, ConsUmtinople
Karakey Deirmen Han, 10 Galata.
Annnriuri pe pag. IV, linia 30 bani. «nunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia I.A PtKis:	-iejurnaiul cu Ut»nt.
numerul. la Ki oscul din ru« Huutuiartr* 4 13
ADMINISTRAŢIUNEA Ho. 3.— Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOfAZA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
IO BANI NUMERUL SO BANI UN NUMER VECHIU
0 SITUAŢIE GRAVA
---------------
O SOCOTEALA POLITICA
CORESPONDENTA DIN T. ■ MĂGURELE
DIN EXIL
evghenie cu Mir a în saci
PRIETENUL BĂRBATULUI
MIZERIILE LONDREI
0 persoană în posiţiune d’a şti ce se petrece prin sferele guvernamentale, ne zicea acum doue zile : «Ve miraţi că nu se mai ştie ni- I mic despre Stoica Alexandrescu, I nici despre d. Oroveanu?
«0 se vedeţi că lucrurile au se tâ-răgănească aşa, înconjurate de acelaşi mister, pănâ in ajunul alegerilor comunale. Atunci va apare actul de punere sub acusaţie, In care oposiţia va fi Învinovăţită pentru I atentatul In contra d-luî Brătianu. I «Acest act va fi programa elec- I torală a guvernului. Ne putând sus- I ţine o discuţi une nici asupra Con- I venţiuneî consulare, nici asupra si- I tuaţiunei financiare, nici asupra I orî-cărei alte cestiuni de interes public, Colectiviştii vor încerca se scape din această dificultate exploatând atentatul lui Stoica Alexandrescu şi acusând pe membrii opo-siţiunei de asasini.
«Şi ei ştiu foarte bine că nu vor amăgi pe nimeni, dar cred că cel puţin asupra acestei cestiuni, ei vor putea face oare-care sgomot şi vor isbuti se împingă lucrurile la violenţe, reuşind ast-fel se intimideze pe alegători.
«In asemenea condiţiuni ei nă-dâjduesc se reuşească în alegerile comunale, şi, îndată dupe un ase- I menea succes în alegeri, se aducă în Cameră convenţia consulară cu Germania.
«Cât pentru complicitatea oposi-ţiunei, în atentatul lui Stoica Alec-sumlreseu, nici nu va mai fi vorbă de aceasta. Oposiţiunea, cred ei, va uita acusaţiunile, îndreptate în con-trâ'i de presa guvernamentală, şi de nu le va fi uitat, lucrul este totuşi indiferent, căci guvernul Îşi va fi atins ţinta dorită».
Acesta ar fi planul guvernului, dupe spusele acelei persoane care, precum am zis, este în posiţiune d'a şti cele ce se petrec prin sferele guvernamentale.
Ori cum ar fi, acest plan ne pare foarte probabil şi nimic nu ne îndeamnă se credem că guvernul nu J va proceda ast-fel.
De aceea am crezut util d'a reproduce aci această conversaţie,interesantă din multe puncte de vedere, spre a demasca aceste marin, perl ale guvernului.
Tot-odată ne adresăm capilor o-posiţiunei şi le zicem : lată ce plâ-nueşte guvernul; datoria d-voastră este se împedicaţi ca planul acesta se reuşească.
Mai amintim că până la alegerile comunale nu mai este de cât o lună.
Prin urmare, daca vrea oposiţia
se Intreprinză ceva înainte de a-ceste alegeri, ea trebue se se grăbească.	,
De pildă, daca comitetul oposi-ţiunii ar crede de cuviinţă se convoace în Bucureşti o mare întrunire publică cu delegaţi de prin judeţe, aceasta ar trebui făcut cel mult peste vre-o 15, 20 de zile, căci delegaţii din provincie nu pot fi chemaţi în Capitală în ajunul chiar al alegerilor comunale.
Nu este dar vreme do pierdut.
Este de datoria şefilor oposiţiunil d’a hotărî, fără întârziere, în termenul cel mai scurt, planul de acţiune al oposiţiunil.
Dd. Lascar Catargi, George Yer-nescu şi Dim Bratianu, au azi direcţiunea supremă a oposiţiunii. A-supra lor va cădea toată răspunderea, daca prin o inacţiune culpabilă ar lăsa pe guvern se împlinească planul pe care şi l’a tras.
a operaţiunilor unei Bănci de scompt şi de circulaţiune,a scăzut în şapte zile cu: *
lei VIU.000
Ce e mai grav, efectele ajunse la scadenţă şi nehieasate sunt în sumă de
lei 9.676Ur>3
Compturile curente, adică creditele deschise guvernului s'au descoperit de la 20—27 Septembre cu: lei 4.800.000
Iar în raport cu depositele asistente, Banca a creditat guvernul în 7 zile mai mult de cât putea şedea, — cu cel puţin :
lei 8.000.000
Faţă cu această descreştere a activului, toată piaţa se aştepta se vază circulaţia biletelor micşorându-se cu cel puţin
lei 5.300.000
Departe de acest rezultat, Banca din contra, a crescut emisiunea hârtielor sale în 7 zile cu :
Moscova, i3 Octombre.
Gazeta de Moscova zice ci nu numai guvernul bulgar ’şl a bftlut joc de represen-taulul Împăratului, dar luci ci a excitat mulţimea din Solia si atace consulatul Rusiei.
Acelaşi ziar adaogă ci nişte strigăte ostile ad insultat pe generalul Kaulbars la Varna, ci nici odată Rusia n’a fost iusul-tati tntr’uu mod mal grosolan şi ca numai un singur cuvânt al Ţarului însuşi poate scipa Bulgaria şi ouoarea Rusiei.
Londra, 13 Octombre.
Anglia a trimes puterilor o nota propunând sprijinirea morali a Bulgariei.
Paris, 13 Octombre.
Depeşile adresate din Viena ziarelor «Temps» şi «uâbats» spun ci tentativele făcute de lordul Ghurohil la Berlin n'aa reuşit. Cele trei imperii sunt de acord a-supra cestiuml bulgare. U combiaaţiuue anti-rusi Intre Austria şi Anglia n are nici un sorţ de reuşita.
Lin articol al ziarului «Temps» favorabil Bulgariei spune ci ocupaţiunea rusească nu numai ci ar 11 uuacl de imoralitate politici dar ci ar putea avea nişte consecinţe incalculabile.
Itoimi, 13 Ootombre.
Ziarul «Epoca» anunţi ci prinţul imperial al Germaniei ar ti vizitat pe regele I-taliel la Monza In cel mal strict incognito. Se atribue aceslol vizite o mare importanţi.
Belgrad, 13 Octombre.
Regele a primit pe d. Windbam care l-a remis scrisorile sale de acreditare ca ministru al Engliteret.
Belgrad, 13 Octombre.
Asti-zl au mal fost alegeri, care ad fost tu favoarea guvernului. Mal pretutindeni ad fost aleşi progresişti notabili.
Scupcina e deci compusă din 120 de deputaţi guvernamentali şi 40 de deputaţi o-poziţioniştl.
0 SITUAŢIUNE GRAVA
Bilanţul Băncii Naţionale de la 27 Septembre,apărut astă-zi,inspiră cele mai vii preocupări publicului din comerţ.
Rare-ori s’a vezut o situaţiune mai gravă.
Chiar în timpuri normale, când ziua de mâine nu este ascunsă în-tr’un necunoscut atât de ameninţător, când surprinderile nu sunt atât de dese şi neaşteptate, şi tot nu s’ar putea îngădui ca o Bancă de circulaţiune se risce aşa de mult, se ’şi deschilibreze într'atât operaţiunile, se facă credite cu totul descoperite.
Se analizăm pe scurt bilanţ ul de la 27 Septembre.
Numerarul sunător fuge într’una. Intr’o săptămână s’a ridicat de la Bancă:
lei 900.000
• Portofoliul, singura bază serioasă
tei 1.600.000
In asemenea situaţiune, nu e de loc de mirat dacă agio se urcă şi iar se urcă, dacă criza se complică şi iar se complică, dacă acţiile Băncii cad Intr’una.
Deja faţă cu un stock de argint de lei 34.400.000 o circulaţie de
lei 108.600.000
e periculoasă,4ceci represiniâ mai mult de raportul de 1/3 prevăzut de lege, fiind dat că biletele ipotecare nu reprezintă un activ realizabil.
Făgaşul pe care a intrat Banca e periculos, situaţia ei e foarte gravă.
0 SOCOTEALA POLITICA
Sub acest titlu citim în România Liberă de erî, următorul articol semnat Un craiovean care să ştie că e d. T. Maiorescu :
De cit-va timp citesc şi eâ Voinţa Naţională.
Este lucru vederat, că cine-va nu citeşte Voinţa Naţională numai aşa, pentru plăcerea de a citi.
Foile guvernamentale s’au distins tot-d’a-una prin privilegiul de a avea mai mulţi abonaţi de cât cititori.
Dar In timpul din urma este de oare care folos să se citească Voinţa Naţională, cu sau fără plăcere.
Folosul să Întemeiază pe Împrejurări atmosferice.
In aerul nostru politic de asta-zi se simte un fel de ptelă, un fal de ziduf, şi zăduful ca toate zădufurile va trebui se dispară sau In urma unui vânt curaţilor sau printr’o furtună cu descărcări electrice.
Şi prin urmare este bine se se citească Voinţa Raţională; pe barometru se controlează presiunea aerului.
Mult preţuita noasirâ foae guvernamentală In numărul său de le 23 Septembre se ocupă a cântări iarâşi «oposiţiunea», precum a mal cântarit-o de atâtea ori. Resultatul cântarului este tot-d'a-una zero, adică constatarea, că oposiţiunea nu are nici o greutate. Aşa In cât Iţi vine numai să te Întrebi: pentru ce atâta munca pro nihilo ? (vorba reposatulul Arnim).
Cu acest prilej, dupe ce organul ministerial susţine că:
«din nenorocire partidul conserva-«tor nu exista azi în România», adaogă:
«E adevărat că dd. Carp şi Maio-«rescu afi rămas credincioşi ideilor «conservatoare şi luptă în numele lor. «Dar doi oameni, or-cât de iluştrii ar fi, «nici odată n’aă format un partid».
Lăsând ilustritalea la o parte —căci Iu ţara aceasta toţi suntem iluştrii,— ne pare că socoteala cu cifre a Voinţei Naţionale are trebuinţă de oare care
rectificare. In materie de cântar se cuvine precisiune.
Şi adică cum «doi oameni?» Nu cumva vor fi mal mulţi ? Mal mulţi chiar în manifestările parlamentare ale politicei zilnice ? Şi poate şi mal mulţi îndărătul acestor manifestări ?
Dacă Voinţa Naţională înţelege a releva numele acelora cari II par mal marcanţi într'un grup, nu avea dreptate să accentueze numai aici numărul «doi.» Căci şi când \orbeşte de Liberalii-Conservatori, nu citează de cât pe dd. Catargiu, Lahovari, Vernescu, şi se înţelege, câ nici aoeştl trei oameni nu ar face un partid.
Tot-d a una în asemenea relevări se sub înţelege încă şi numărul ie oameni cari sunt actual represenlaţl prin câte-va nume, şi une-ori este chiar prudent a se subînţelege şi numărul de oameni, cari este probabil că vor fi represenlaţl la un moment dut.
Prin urmare chestii nu este despre cel «doi oameni», ci este despre ceea ce represinta el saâ ce pot represinta.
Chiar numai în Camerele actuale este ştiut şi incontestabil, că în acelaş grup politic cu dd. Carp şi Maiorescu mal suni şi alţi deputaţi şi senatori, de sigur vre-o 20 ; mic număr, ce e drept; dar nu pentru Întâia oara oposiţiunile sunt representate In Camere printr'un număr mic, şi nu este In deprinderile politici* de a judeca despre existenţa valabila a unui partid după simpla cilra momentană a represenlanţilor lui în Parlament.
Principiul conservator, după propriul Înţeles al cuvântului, nu poate să nu existe cu deplina vitalitate lu-tr'un Stal constituţional; şi daca In a-devăr, cum pretinde Voinţa Naţională, ar fi în Camera chiai numai «doi oameni», care sâ'l represinte cu credinţa, aceşti doi ar represinta o parte esenţiala, oare-cuin o fasa naturala, prin care trebue să treaca laiâşi viaţa politica a Stalului nostru.
Duca s ar mai cure o dovadă pentru aceasta, dovada ar II convingerea existenta In mulţi diu ce* ce se ocupa de aiacenle publice, ca puate chiar asuzi, dar de sigur la un moment dat, Intre puţinii represeulanţi ui ideilor mai moderate lu Cainenle actuale şi iulie mulţi aderenţi ai acestor idei In Ţara este.o apropriere şi o contopire fireasca.
Crede oare Voinţa Naţională, ca este mare deosebire Intre grupul de oameni citaţi mai sus şi d. G. Caniucu-zin ? Este oare convinsă, ca distanţa care T desparte de d. general Mauu şi Alexandru Lahovari este aşa grea de I păşit? Au avut vreodată asemenea distanţe bariere închise? Sau poate Voinţa Naţională vede aceste bariere In expresiile violente ale câtor-va ziare dm oposiţiune nepotrivite cu credinţele monarhice ?
Fără Îndoiala aceste expresii sunt din toate puncturilede vedere condamnabile. Dar oare d. miqistru prezident Ion Bratianu primeşte răspunderea personala pentru articolele dm Românul de la 1370—1875, pe care le reproduc asta zi l’Jndependance Houmaine şi Epoca ?
Şi se va găsi un singur om nepărtinitor în ţară, care se creadă pe dd. Sturdza, Cămpineanu (pentru a nu mai vorbi de dd. Orâşanu, Stanian, etc,, etc., etc.) mal dinastic, de cât dd. Mânu şi A. Lahovari ?
In materie de cântar este bine sa nu ne facem ilusil, mei asupra noastră nici asupra altora.
j Dar în fine precum ziceam, este de oare-care folos să se citească Voinţa Naţională în timpul din urmă.
BULETINEXTERIOR
Duelul,de care vorbea de-unizl principele de Bismark între, Rusia şi Anglia pare că a şi început pe calea diplomatică. O depeşe din Londra ne a-, nunţâ că Anglia a trimis puterilor o notă prin care propune d'a sprijini
moralmente pe Bulgaria. Aceste două cuvinte din urmă ad nevoe de oarecare comentarii.
Mai întâifl, ce poate însemna în momentul de faţă, sprijinul moral pe care îl vor da puterile ?
Oare puterile sunt ele de acord In ce priveşte aprecierea lucrurilor ce să pitrec în Bulgaria? Până acum vedem câ acordul este departe de a fl stabilit.
Nici Germania, nici Francia, nici I-talia, nici chiar Austro-Ungaria nu s'afl pronunţat ca adversari al Rusiei în cestiunea Bulgară. Prin urmare singura puterB care 'şl-a manifestat inten-ţiunile şi a luat oare-cum posiţiune contra Rusiei, este Anglia.
Chiar alianţa de care să vorbea între Austro Ungana şi Anglia, în urma de-cl&raţiunilor d-lui Tis/a şi ale Lordului Churchill, pare că nu există.
Ast-fel iniţiativa Angliei pentru a da un sprijin moral guvernului bulgar, n'are sorţi de reuşita şi ne In îndoim ca politica engleza să se espue la un eşec diplomatic lacând puterilor o propunere care n'ar fi primită.
Este şi un alt punt care trebue es-plicat în ştirea dată de Agenţia Uavrs.
Să zice câ Anglia va propune puterilor de a sprijini moralmente pe Bulgaria. Aceasta espresiune e foarte elastica.
Dacă prin cuvântul Ru/garie cabinetul englez Înţelege guvernul regenţei, noi credem ca se cam grăbeşte în aprecierea sa. Regenţa nu poate fi privită ca representând îu acest moment ţara bulgărească. Este ştiut câ alegerile cari s au efectuat Dumineca trecuta nu sunt de cât resultatele pre-siunel electoralo esercitate de guvern. Dovada de aceasta este chiar numărul deputaţilor &;eşi. Bunul simţ arata câ daca alegerile ar 11 fost libere nu era cu putinţa ca din mat bine de 500 deputaţi adversarii regenţei se nu poată obţine mei 20 de scaune. Susţinerea morajâ a unor asemenea alegeri ar fi dar o interveuire directa a puterilor în favoarea partidului ariti-rusesc.
asemeuea interveuţiune, în urma celor petrecute cu ocasiunea călătoriei generalului Kaulbars, ar înăspri lucrurile şi ar pune pe Rusia In necesitatea d'a lua măsuri cari ar putea pune în joc pacea europeana. N are cine-va de cât să urmareasca cu atenţiune limbagiul presei ruseşti ca să se convingă ca momentul nu o departe în care Rusia va li silită a intra în acţiune.
Gazelta de Moscova, a cărei rela-ţiune cu sferele cele mal înalte ale împărăţiei ruse sunt cunoscute, publică un articol de o violenţă estremâ care sfârşeşte zicând câ, în faţa insultelor suferite de Rusia In Bulgaria, numai un cuvânt decisiv al împăratului poate scăpa Bulgaria şi ouoarea Rusiei. Când d. Katkof vorbeşte astfel, aceasta dovedeşte câ în sferele o-ficiale ruseşti, spiritele sunt foarte a-prinse şi ca ne putem aştepta zilnic la
PROGRAMA SANTIREI
bisericii episcopale din curtcaoearcei
I
Sâmbătă, 4 Octombre
1.	MM. LL. Regele şi Regina vor sosi la Curtea-de-Argeş, la orele 3 dupe a-miazî, În sunetul clopotelor şi vor fi primite de către autorităţile civile şi militare.
2.	La orele 4 se va oficia Vecernia In presenţa Mejestăţilor Lor de câtre Prea Sânţitul episcop de Argeş, încongiurat de clerul eparhiei sale.
II
Duminică, 5 Octombre
1.	Plecarea Majestăţilor Lor de la reşedinţa regala, la orele 8 3/4 dimineaţa, va fl anunţata prin 21 lovituri de tun şi tdate clopotele din oraş vor suna.
2.	La orele 9, Majeslâţile Lor vor 8<?#i la biserica episcopală,
www.dacoromanica.ro


V<

\ «t ^
n C
EPOCA — 3 OCTOMBAE
3.	In curtea b'sericeî va fi aşezat un batalion cu drapelul şi muzica în cap.
■4. La intrare în curte Majestâţile Lor vor ii primite de d-nil miniştrii, de autorităţile comunale, judeţene şi de re-presintanţii diferitelor judeţe din ţară; iar la intrare în biserică de înaltul cler şi de preoţime.
5.	După intrarea Majestâţilor Lor în biserică se va începe sânţirea biseri-cei, care va fi urmată de Sânta Li-turgie.
6.	Terminându se Sânta Liturgie asistenţii vor părăsi biserica spre a aştepta în curte eşirea Majestâţilor Lor, precedat de înaltul cler.
7.	După cuvântarea M. S. Regelui adresata poporului şi discursul d-lut ministru al cultelor şi alinstrucţiunel publice, se va face încongiurătoarea bi sericei.
8.	Sfârşitul acestei mari şi sânte serbări va fi însemnat prin salve de artilerie şi prin sunetele clopotelor, iar musica va intona în tot timpul i mnul naţional.
III
Luni li Octombre
Maiestăţile lor vor pune, la 9 ore, te-melia noului palat episcopal.
DIN EXIL
Doinitului Directorat ziarului «Epoca*
Bucureşti.
Asnidres, lângă Paris, ti Octomhr» lrtŞÎ.
Domnule Director,
Fac apel la simţul d-voastrâ de dreptate spre a v* ruga să acordaţi ospitalitatea stimabilului d-voastrâ ziar următoarelor rânduri po care mă cred dator a le adresa publicului român.
Mulţămindu-vă d inainte, vă rog, domnule Director, a primi încredinţarea deosebitei mele consideraţiunl.
Al. Ciui’Cii
In starea dureroasă în care mă aflu, în jalea adâncă In care m‘a aruncat perderea a tot ce aveam mal scump şi mai iubit pe acest pământ — o sociă nobilă şi iubitoare cum nu cred să (iă alta pe lume,—răpită pe pământ slrăin de suferinţele exilului, — in această tristă stare, zic, credeam şi aveam dreptul să sper că cel mai puţin lucru ce puteau face duşmanii mei era de a mă lăsa In pace, adică dea mă abandona cu desevlrşire suferinţelor mele. Cel mal elementar simţ de umanitate trebuia să le spună ca chiar criminal de aş fi — ceea ce toţi Românii ştiu că nu sunt — durerea mea şi a familiei mele este destul de mare, pedeapsa destul de aspră, pentru ca să nu mal adauge noul lovituri pe lângă cele ce am primit până acum. Cu cât mal mult dar ar trebui să evite de a ne lovi, când ştiut este de toţi In România că exilul nostru e nemeritat, ca am fost victemele unei resbunărl şi câ consecinţele teribile ale acestei nedrepte măsuri ar trebui să apese gred pe conştiinţele acelora rari le-afi provocat 1
Un articol publicat In numărul de la 20 Septembre al Voinţei Naţionale — pe care mi’l trămite un amic — îmi dovedeşte câ duşmanii mei n'ail nici măcar acest slab simţ de umanitate.
In acest număr, ziarul guvernamental dâ seama de procesul unul escroc, rare sub diferite nume a stors sume de bsnl de la mal mulţi Trans lvânenl stabiliţi în România şi de la alte persoane, mişcând pe cel d’întâl prin descrierea mizeriei sale, servindu-se pe lângă acestea din urmă de scrisori de recomandaţiune fabricate de el sub numele unor persoane onorabile. După ce enumeră ispră\î!e acestui nefericit, Voinţa Naţionala continuă :
In memoriul presentet de I. VasiJiu (a ceasta e numele escroculu1) Curţel de casaţie (dosarul No. 170 din 19 August 1886) se citeşte următorul pasagiu :
‘Mărturisesc că am primit 100 franci, nu de la d. îtturza, ci de la d. Cflmpeanu, •profesorul d-lul Slurza de casă. Aceşti • bani a ordonat d. Sturza de mi s’a dat ca compătimire, fiind înfrânt de mizerie,cu «ocazia tnlo rcerei mele din Transilvania, «unde fusesem Irinil.s de «I. Clurou «pcutru împărţirea pi-oclnni'i I uui-«lcr in Transilvania.
Această mărturisirea escrocului, I. Vasiliu, continuă «Voinţa Naţională’, făcută de el, In mod spontanei!,(Dinaintea celei mat înalte instanţe a ţărel, e importantă din mal multe puncte de vedere.
I.	Ea arata de ce oameni se servea Ciur-cu et comp. de la hndependinta româna pentru scopurile sale politice.
II.	Ea dovedeşte câ acelaşi Ciurcu e în adevăr autorul proclamaţiunilor răspândite In Transilvania, cu srop de a ne strica cu Austruia şi a crea dificultăţi ţărel şi guvernului.
III.	Ea lace Învederate causel® pentru care acelaşi Ciurcu a fost espuizal din ţară şi motivele puternice cea avut guvernul luând aceasta măsură.
Şi când cugeta cine-va că asemenea oameni aO posat In victime şi afl găsii naivi cari să le plângă de milă.
Dacă voiu opune afirmaţiunil escrocului I. Vasiliu, declaraţiunea mea de om onest şi voită zice că nu cunosc pe acest om, că nu ştiu să fi avut vr'o dată a face cu un asemenea individ, cum rămâne cu deducţiunile Voinţei Naţionalei— Şi cine e acela care Intre aflrmaţiunea mea şi-a escrocului va şovăi un momentj? ! Voi zice drept or-ce răspuns foaiel oficioase: Te serveşti cu mărturii mincinoase ca să justifici un act nejustificabi'!
Nu puteam eu să însărcinez pe Vasiliu a împărţi acea proclamaţiune, pentru acest cuvânt foarte simplu că eu am fost unul din cei din urmă cari aâ aliat ca asemenea proclamaţiunl s’aQ afişat pe zidurile oraşelor transilvane şi unul din cel d’Jntâită spre a de-saproba acest fapt (vezi i'Ind. Roum. de la 24 Aug 1885) şi a l laxa de copilăresc.
Iată mai bine de un an de când suntem esilaţi In timpul acesta toată ara a cerut guvernului prin presă, întruniri publice şi în fine în Parlament s^ arate căuşele exilului nostru. Este un an de când am somat pe «Voinţa Naţională» s'o facă. Nu ni s'a respuns nimic, nu ni s’a arătat nici unul din «motivele puternice» care au determinat isgonirea noastră din ţară.
Pentru prima oară, guvernul, prin organul său oficios, afirmă că şi eti a-’şl fi participat la respândirea pro-clamaţiunil iredentiste, ba că efi aşi fi chiar autorul acelei proclamaţiunl,
şi zice :	Iată pentru ce am alungat
pe Ciurcu din ţar» !»
Şi pentru ca să poată face această revelaţiune, ce a aşteptat guvernul ? A aşteptat să se facă proces corecţio-nal escrocului I. Vasiliu — după plângerea unul păcălit — să ajungă acest proces d’inaintea Curţii de Casaţiune, pentru ca Vasiliu să presinte a-cestel înalte instanţe un memorifi, în care escrocul afirmă pentru prima o:»r» — negreşit crezând a se face prin aceasta mal interesant înaintea judecătorilor săi — cum câ dacă a înşelat atâta lume prin falşuri şi minciuni, a fost împins de mizeria în care se afla când s’a întors din Transilvania, unde îl trămisesem efl ca să împartă proclamaţiunl.
Pentru Voinţa Naţională acest Vasiliu este un escroc, un mincinos şi un înşelător, când e vorba de a păcăli persoane onorabile spre a !e stoarce sume de bani. El devine de o dală un martor sincer şi desinteresat, când mărturia sa poate veni In ajutorul foaiel oficioase ca să disculpe pe guvernul căruia ti e devotată de o faptă până azi nejustificata.
Rog pe toţi Românii să ia act eă mărturisirea atât de «importantă» a escrocului Vasiliu este prima şi unica basa pe care s’a întemeiat guvernul până astâ-zî, spre a justifica publicului român alungarea mea din ţară......
a mea, nu şi a tatălui meii. Pentru a justifica şi pe aceasta Voinţa va aş teptn negreşit procesul şi mărturia vr’unul alt escroc.
Al. Ciurcu.
INFORMAŢIUN I
I. P. S. Iosif Mitropolitul Moldovei, care prin încetarea din viaţă a Mitropolitului-Primat, este de drept preşedintele Sf. Sinod, adânc mişcat de descoperirea, că însuşi Episcopul papal ( amilii din laşi este autorul broşurei «Pravoslavia» prin care se injuriază întreaga le-rarchie ortodoxă, a ordonat o riguroasa ancheta, spre a sesiza pe Sf. Sinod de la Începutul sesiune! viitoare, cu cestiunea propagandei papistaşe, şi a pro oca pe guvern, de a lua măsuri de represiune contra agitatorilor.
X
D. Vasile Alexandri a sosit în Bucureşti, venind de la Mirceşti.
X
Altă grevă, Lucrătorii de la Tipografia d-lui Gr. Luis au refuzat se mai lucreze sub cuveni că n'ar fi plătiţi regulat.
X
Azi se judecă la Curtea cu juraţi procesul de calomnie intentat de d. Căpitan Moroiu d-lui Beck D. Ma-iorescu apară pe acest din urmă.
DINTR 0 ZI INTR ALTA
Cronica Teatrala
Marţi scara s’a representat pe scena Teatrului Naţional Finul Le filleul de Pompignac) comedie în 5 acte, de Du-mns fiul.
Dintru început, fnainte deorl-ce con-sideraţiune, aceste piese, zise comedii de salon, fie ale Iul JJumas. fie ale Iul Sardou, or ale altora. întâmpină un mare neajuns pe [scena noastră; artiştii ce avem, în cea mal mare parte, nu se simt liberi In mişcări în haină neagră, cu mare greutate potghici personajele dintr'o treaptă socială mal înaltă, şi în definitivfaccreaţiunlfoarte slabe. De altă parte, chiar pentru grosul publicului nostru, care vine la teatru, comediele acestea sunt prea fine.
Odalâ făcute aceste rezerve 'ml rămâne a zice câte-va cuvinte, presupunând câmâ adresez părţii culte a spectatorilor.
E de observat cum mal tot-da-una Dumas pune mâna pe o cestiune care pasionează publicul vremelnic, şi o aşterne In acte şi In scene; cadrul unde îşi aşează acţiunea din piesele sale este. In majoritatea cazurilor, actualitatea. Ştie să aleagă momentul precis când cutare orl-cutare materie trebue pusă pe calapod. Negreşit că Dumas pasioneăză, căci tae necontenit după acelaşi tipardincestiunea la ordinea zilei-, şi pasionează pe spectatori, cu a-celeaşl procedimente, aşa de mult, In cât orl-cine e In sala de spectacol se înfierbântă, aplaudă pe autor. Dar îndată ce apucă drumul casei toată impresia piere.
Nimic nu rămâne aproape de inimă; mal nimic nu ţine încordai spiritul ; totul se reduce la o amintire neguroasă despre o fantasmagorie cu meşteşug presintatâ, făţuită înlr’un stil corect şi curgător, Înţepată adesea cu scânteieri de spirit, dar atâta toi, nimic alt de cât o fantasmagorie ameţitoare.
Şi daca, la început, unele din piesele lui Dumas, chiar fără teză, afi o umbră de viaţă, o urmă de silinţa vădidă spre analizarea naturel, o năzuinţă d'a ’şi întemeia combinaţiunilc sale pe studiul adevărat al omului, aceasta provine din împrejurarea ca a scăpai câte un colţişor din tinereţea lui, lucâ ne-slrivita de setea succesului cu ori ce preţ; pe măsura lusâ ce demonul câştigului material şi al isbândelor sgo-motoase’l-a pişcat de inimă, Dumas s'aruncă, cu capul înainte, în curentul admiraţiunil înfierbântate a momentului.
Sardou, ingenios şi isteţ peste măsura, a ridicat acest gen de piese până în punctul d’a forma şcoala conven-ţiunil pe scenă dusa la esces. Dumas este şi el de această şcoală.
O fi trăind teatrul din convenţiune şi falsicare, nu zic nu, dar liber e orl-cie să dorească a’l vedea trăind din a-devăr şi analiză. Două drumuri slad în faţa unui autor dramatic : — ori sacrifica lot pentru succes, şi atunci e nevoit s'alunece pe panta concesiunilor făcute în vederea aplauselor In perspectivă ; — ori ia hotărârea să facă literatură, să aducă, pe cât e cu putinţă, '
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
13
JULES MARY
(Urmare)
—	Doame, cât eşti tu de frumoasă! îl zisese de dimineaţa Gilbert, văzând'o.
—	Mersi, mă bucur, răspunse The-rese. Tu ştii bine că nu sunt de loc obicinuită cu asemenea complimente...
—	E greşeala ta. Sunt sigur câ dacă tu al voi...
—	Vret să spui că până astă-zi am fost urâta ?
—	Nu nici de cum, numai...
—	Numai.,, taci din gura, te-al prins acuma, mal bine îmbrăţişeazâ-mă, a-ceasta valorează mal mult de câl ori ce compliment.
Două trăsuri duseră amândouă fa-miliele, d-na Barbarain, Catherine, Therese şi Regina, în cea d’ântâi, care mergea înainte şi Gilbert cu llolgan în cea d’a doua.
De la Dieppe până la Arques nu e departe. In lungul câmpului de curse se traversează oraşul şi un sfert de oră este destul pentru a ajunge la pădure. Din timp în timp, Catherine, din trâsura sa, se întorcea câtre cei doi bărbaţi trimeţându-le un surâs amical, acest surâs se adresa la amândoi, dar privirea nu era de cât pentru Gilbert
şi se oprea asupra Iul cu farmecul unei mângâerl.
Gilbert lăsa ochii In jos, tulburat, pe când llolgan, stând cu mâinele pe ge-nuchl zicea:
— Ştiţi, că iubesc ca un nebun pe nevasta mea?
Cerul era de un albastru palid, soarele radios şi câidura nesuferită. Trăsurile alergând lăsa In urma lor un nor de praf care cădea îndată. Era în luna Iunie. Pe câmpiele acoperite de bucate pe care nici un vănt nu le mişca, ciocârliele sburauîn linie dreaptă până la Înălţimi infinite şi acolo planând In razele de lumină, d'asupra cuibului unde puii aşteptai!, d’asupra (lorilor, d’asupra livezilor şi pădurilor, păreaţi a interpreta, în cânlul lor ascuţit, în melodia lor primitivă, toată această glorie a unei măreţe zi de vară.
Mici căsuţe albe, erafi aşezate la distanţă în lungul drumului, dispărând sub umbra foilor, în fundul unor plăcute grădini plantate cu arbori, pe trunchiul cărora se suiau plantele agăţătoare cu fiori de o culoare vie, roşii purpurii şi albastre de safir.
Răcoarea măre! nu ajungea până aci şi soarele era arzător. Nimeni pe drum nimeni în sal, nimeni se nu zărea cât se putea vedea cu ochiul. Tăcerea era desăvârşită. Nu mal păsările săreau prin ramuri, tâc&nd şi ele. Se auzea mereu ciocârlia, ce sbura prin înălţimi, şi acesta era singurul sgomot care tulbura liniştea naturel împreuna cu tropotul cailor de la trăsurile cari
alergai! prin pulbere.
— Trebue să ploua azi, zise Holgan, şi poate chiar să fie şi o furtună.
Azi dimineaţă m'am plimbat pe ţărm, pe la Pourville. Pasările mâri nu părăsise ţărmul, ceea ce e semn de timp rău şi am văzut sburând pe d’asupra apel pasărea dracului, care prevesteşte naufragiele.şi care, contrar celor-l'alte se arată când e să fie furtuuâ pe mare.
Pădurea, cu marii săi arbori, cu hăţişul său atât de des în câl ai fi zis câ nici odată toporul şi barda nu le atinsese, cu ramurile sale enorme unite şi răsucite într'o gigauticâlmbrăţişare, cu odihnitoarea el obscuritate, făcea ca plimbarea printr'ânsa să fie delicioasă. Ajunşi aci, se deleră jos din trăsură şi plimbându se îneet respirată aerul răcoritor. Catherine ca din întâmplare şi natural se găsi aproape de Gilbert. Ei mergeau Împreună, pe când Holgan, cu mâinile, fără a se îngriji de sgârâiturî, despica deşişul pentru a putea trece Theresa. D-na Bar-barain se aşeză jos şi după câte-va minute se ocupă cu aşezarea mesei pe muşchiul şi foile căzute, Intr'un loc pe care natura 11 făcuse par că lntr’adins pentru prânzul câmpenesc; un ştejar secular depărtase de trunchiul său pe toţi cei-alţi arbori şi cât acoperea ramurile lui nimic nu răsărise împrejurul lut, nici chiar aluni, nici' chiar ferege.
Regina alerga pe subt arbori cu Therese pe care o adora şi cu bunul seu prieten Jean.pe care ea îl visa noaptea.
Therese cu privireaanimată, simţea că sângele ce curge în vinele sale e mal cald.
Ea se simţea fericită fără ca se ştie pentru ce, râdea, sărea, ridica în braţe po mititica şi o Îmbrăţişa la fle-ce cuvânt. Incrucişându-se mai multe ramuri pe cărarea pe care el umblau,Goldan vru să le dea de o parte dar li scăpară din mâini şi isbi obrazul There-seî dându-I pălăria jos. Părul i se despleti dar ea nu băgă de seamă şi Regina îi ridică pălăria. Iu sus, foile fiind mal rari, o rază de soare, ca de două degite.se strecură şi alunecând pe fruntea el făcu ca o secundă ochii săi albaştrii să strălucească cu o lumină misterioasă, ce scânteia în obscuritatea ce o înconjura.
—	Ah ! domnişoară Therese, ce frumoşi ochi, ca două adevărate faruri 1 zise Holgan.
Râsul fetei la auzul acestor cuvinte, sună ca un cristal pur. Şi Regina şi Holgan chiar rîdeau de comparaţiunea lui bizară. Acest sgomot făcu să sboare paserile cari anunţau furtuna, unele în o notă tristă şi plângătoare, altele c’o b-itaie din cioc, ce semăna cu ucaitul unei broaşte.
D-na Barbarain ’i chemă. Veniră cu legând floricele cu culori palide. Când buna femeie văzu pe Teresa, lmpre-nâ mâinele....
—	O ! scumpa mea! In ce starel Cum te al făcut 1
Dar tânăra avta aerul atât de vesel

www.dacoromanica.ro
realitatea vieţii pe scenă, să încerce a presinla personaje în carne şi în oase, nu marionete şi figuri de carton, ş'a-tunri să se expună, probabil, la râcea'A şi chiar desaprobarea momentană a mulţimii, rămânându-’r siguranţa că, mal curând ori mal târziii, adevăratul succes ’l va încorona munca.
Finul Iul Dumas, care se jucâ Marţi la teatrul nostru, e un rezultat al primului drum, având un neajuns nul muit: — nu întruneşte nici chiar con-diţiunile şcenice cari alcătuesc, cel puţin, o piesă reuşită ca technică teatrala. E o comedie din cele slabe ale Iul Dumas.
In aceste condiţiunl, făcând şi partea interpreţilor noştri, e lesne de ghirit ne-a fost represinlaţia Finului.
In primul rând, acestei piese’i trt-buesc femei, tocmai ce ne lipsesc nouă în Teatru! Naţional ; apoi chiar bărbaţii, în cea mat mare parte,—chiar d-nil Iulian ori Manolescu, — n’afi reuşit în tipurile ce li se încredinţaseră; ce să mal zic de d. P. Velescu ? d-sa negreşit nu e pentru comedia de salon. Nu mai doul interpreţi au isbutit să placă; d. Hasnaş prin naturalul şi înlesnirea jocului saă de şcenă, cuatitate rară pe la noi, şi d. Nottara. care ’şi-a tăiat un succes din bătrânul Doruau cum rar se întâmplă pe şcena noastră în piesele de felul Finului. De sigur d. Nottara a realizat mari progrese în timpul din urmă, şi se poate afirma ca e unic la noi Jn felul săd.
Idem.
CRONICA
Evghenie ou IVTAta Ti sac î
t
Vestitul logofăt al dreptăţel, coconul Evgenie cel calm şi prea cinstit,1n-torcându-se de la Sinaia, reşedinţa sa de vară, unde se dedese la chel-tuelî prea mari, simţi un gol mare In punga sa. Iarna se apropia ameninţătoare pentru delicatul Evghenie ; chelluelile pentru dânsul devin dm co în ce mal mari; leafa nu’i ajunge, şi el o dată cu capul nu s’ar atinge de buget. Ce ar zice oposiţia când ar afla una ca asta despre el, podoaba şi emblema cinstei în ceata colectivistă ? — Să seîmprumuteîn piaţă?—Este lesne pentru el, dară cât de buni ar fi şi or fi fost bancherii pentru el,începând du la piaţa S-fiului Glicorglie şi piuă In podul Mogoşoael, totosă trebuiască o dală să plătească când o veni vremea râfuelilor.şiatuncea cum rămâne dumnealui cu averea nemişcătoare la vremuri grele ?
In această slare se găsea cuconu Evghenie până mal acumacâtă-va vreme.
Stând asl-fei singur în biroul săfl cu fruntea’! Încreţită pe mâna’i trenai-rândâ el asl-fel cuvânta.- «Vizirule, «vizirule, numai tu m’al adus aci, a-«supra ta să cadă păcatele, că dacă mă «lâsal cu avocatura mea, daca nu mă «ispiteai cu tndrâcitu! ăsta de porto-«foliu,acuma nu dam din colţ,căci bine «’ml mergea». ’Mi aduc încă aminte de «vremurilebune când numai pentru un «act de presenţâ care ’l făcui la tribunalul de comerţ luaiu cinci miişoare de «franci.
în cât nu îndrăsni s’o dojenească. O a-juta să se potrivească.
Caterine şi Gilbert nu mal reveneau....
Pâdurea de la Arques are nişte înfundături Întunecoase, potrivite penlut dragostirl, pentru declacaţiunl, nişte poteci străbătute în toate zilele de vară, dar aşa de ascunse în cât s’ar zice câ sunt necunoscute. Pe acolo rătăceau, ea, cu speranţa secretă cum ca dânsul va ieşi din reserva sa, că se va trăda printr’un cunvânt, o privire,o temere ; el, nemulţumit, fiind că citise în cele din urmă, în aceasta inimă de femeie şi hotărât, din causa amiciţii penlru llolgan, să nu respundâ sentimentului ce ghicise.
Caterine, se ştie, era sinceă şi In-drăsneaţă. Sărind peste un şeanţ, rochia i se prinse de spini, descoperin-du-I piciorul său cel mic şi pulpa sa cea fină nervoasă, acoperita de ciorapul de lână brodat. Ea odaia se Im-pedică. El o ţinu. Sub braţul robust al tânărului talia sa se da îndărăt, făcând ca pieptul să-l iasă In afară. Gilbert în In tot timpul plimbărei avu lângă el, buzele amoroase, întredeschise pe nişte dinţi umizl, şi surâzând cu promisiuni.
(Va urma).
/---
EPOCA — 3 OCTOMBRE
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA"
Tlrngtu O rtOO «le fol
ANUNCIURI 31 RECLAME
Anuneuiri pe pagina IV, linia 30 hani
Anuneiuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
'MI aduc aminte de o lege interpretativă pe care fâcftnd’o să treacă ca lumina fulgerului ’ml umplu biuunarele de aur. Şi cine cuteza să’nii spue că suut necinstit ? ’Mi faceam meseria, şi serveam patria îmbogăţind codul cu legt interpretative.
«Mal Îmi aduc aminte când tntr’o 7.i de primă-vară se presintă un băcan bogat şi'rai zise : Cucoane Evghenie, moştenitorii unui grec colţat au năpădit pe mine că aş fi furat vre-o 200,000 de franci do la mort; parchetul m*a dat în judecată pentru abus de încredere. Nu ştifl, n'am vflzul, vai de păcatele mele; banii adevărat că s'a găsit la mine, dar mi-a dăruit grecu că murea de dragu med. Scnpft-mă din ghiarele justiţii corecţionale, scapă mă din gliiarele grecilor şi poftim 25,000 de franci.
«Bine mai căzură şi miişoarele alea. Mi se pare ca din el 'mi-am cumpărat o pereche de cai şi cabrioleta cu care am sedus atâtea frumuseţi. Şi acuma dau din colţ în colţ cu afurisitul asta de portofolii! sub braţe.
«Nu ! această existenţa numai poate dura; magistratura ’mi-am compus'o pe sprânceana, 'mi dau demisia, şi ’mi reîncep gheşefturile cinstit.»
Din acest vis dulce fu deşteptat cinstitul logofăt de aprodul său caro intrând îi presintă o carte de vizita pe o tava de argint.
Zii să poftească numai de cât fu răspunsul Iul Cuconu Evghenie, care de odată se deşteptă, şi o rază de speranţă lumină faţa’I îutunecată.
Uşea se deschise şi bogatul bacan nparu.
—	Ce pofteşti domnule? apostrofă Evghenie cu un ton măreţ, lnchein-du'şi gherocul şi luând un loc în umbră.
—	Iată ce e domnule Ministru. Mă iartă că îndrâsnesc. Ştii procesul care mi ’l-aî apărat dumneata la tribunal cu grecii ăia şi care (Dumnezeii să'ţi dea bine) mi ’l-ai câştigat ?
—	Parcă ’mî aduc aminte. Poftim urmează.
—	Ştiţi că procurorul a făcut apel. Peste o lună o s<5 mă judece. Dumnuata numai poţi să mă aperi acuma. Ce mă fac ed fam dumneata când o începe procurorul să mă acuze ?
—	Îngrijirea 'ţi este legitimă domnul med. Ce pofteşti de la mine ?
—	De... Înţelegi dumneata... Procurorii sunt al d-tale...
—	Ce ’mî ceri este cr.m greii.
—	Sunt gata la or:-ce sacri Meii că şi
bătrânul colţat ’şî a sacrificai moştenitorii pentru mine......................
O luna mai în urmă, procesul veni în judecata Curţel, Procurorul u'a a-cuzat pe băcanul noslru. ba chiar I a aparat c’un foc nespus. Curtea ’l a a-chital; şi Cuconu Evghenie şi-a amânat retragerea din Minister.
X V. z
ŞTIRI MĂRUNTE
D. dr. Folino, care se alia tn slreinftlate s'a reîntors ta Capitală.
♦ *
F.rl un tren de marfă a lovit pe un frâ-nar rănindu’l grav la cap. Inlr’o slare(lestul de gravă a fost transportai la spitalul Filantropiei.
Azi dimineaţă s'a prins la bariera Victoria un butoiti de spirt întroducâodu-se într’o căruţă cu ceapă.
• •
Ţăranii «restanţi la Floroştl ca capi al revoltei suni tn număr <le II ; el aă fost aduşi tn Bucureşti.
D. general dr. Teodori, va pleca mâine dimineaţă la Sinaia.
M. S. Regina va sosi Sâmbătă cu un tren special la Kitili», de unde tiilflliiind pe M. S. Regele vor continua calea spre Piteşti.
IOTE INFORMAŢII
Vom da în curând mal multe dări de seamă critice, privitoare la manevrele de cavalerie.
Pentru moment vrem se spunem numai că M. S, Regele pa deplin satisfăcut de aspectul trupelor, şi de modul cum au executat manevra din zioa,de Luni, a poftit searu ia un punch la Episcopia din Buzeu pe toţi oficerii celor opt regimente de roşiori şi de călăraşi.
Când au veuit seara oficerii la Episcopie M. S. Regele era încă lu masă. Pe scară se auzea muzica lăutarilor care au cântat tot timpul prlnzuluî, la Episcopie In presenţa
P.	S. S. episcopul Buzăului. Se a-dusese lot-o-dată şi o cântăreaţă care a cântat fel de fel de cântece mai mult sad mai puţin piperate.
După ce se sui Regele în salonul cel mare, şi pe când convorbea cu oficerii, vestitul Constantiuescu, primarul Buzeuluî, care tn lot timpul şederii Regelui tn localitate s'a arătat d'o obsequiositate desgustâtoare, a poftit pe Rege în balcon, sub cu-vent că mulţimea ar voi so l aclame.
In curtea Episcopiei erau soldaţi de infanterie cu facle aprinse, şi cel mult vre-o 10, 15 bâeţi care trebuiau se represinto poporul, şi din care unul striga cât îl ţinea
gura «Trăiască M. S. Regele şi Regina.»
Inlors în salon, Regele pronunţă ofiţerilor un discurs Iu caro a arătat însemnătatea cavalerii şi a făgăduit că se va ocupa cu multă solicitudine de această armă.
Abia discursul sfîrşît, d. colonel Candiano Popescu strigă de două or ura singur, spre a da semnalul aclaniaţiunilor.
Noi mai pricepem că d. Gandiano se joace la palat rolul de dinastic înfocat în faţa streinilor şi membrilor din corpul diplomatic caro nu’l cunosc, dar faţă cu ofiţerii care toţi îl ştie ce este, credem ca M. S. Regele ar putea se’l mai lase la opnrte pe acest exemplu de indisciplină şi de trădare, atunci când suveranul vrea se vorbească armatei de disciplină şi de fidelitate.
•
Aflăm că generalul Kaulbars este aşteptat mâine seară sau poimâine tn Capitală
n
M.S Regele a primii azi în audienţă pe d. V. A'exandri. minis tril la Paris.
#
Aflăm că uniformele ofiţerilor In r. servă vor fi transformate In tocmai ca ale ofiţerilor în activitate
i
Mâine dimineaţa M S. Regele va inspecta caznrmele Cuza. Alexandria şi Malmaison.
Precum am anunţat azi s’a înfâ ţişat Înaintea Curţii cu Juraţi procesul intentat do d. Moroid contra d lui Beck.
D. doctor Beck a fost condamnat la 200 lei amendă şi 700 lei despăgubiri.
«Un incident de sensaţiune zice Românul s’a întâmplat în timpul şedinţei.»
«D. Moriu a declarat că d. gen. Flore.scu a fost un mizerabil. Curtea l’a adus la ordine pe reclamant La rândul seu, d. Petroui, a ducând laude d-lui gen. Floresou, a veşlc jil purtarea d lui Moroiu. Cuvintele d lui Pot rotii iui fost acoperite de aplausele publicului.»
D. dr. Beck a făcut recurs in contra acestei sentinţe.
•
Azi, a avut loc dupe cum am a-nunţat erT, Inaugurarea noului local ul Scoalei Naţionale de Poduri şi Şosele. Reservârdune a da tuti’un viitor număr, o descripţie umănun-ţită a acestui local, care atât din puntul de vedere architeetorul cât şi din puntul de vedere al inslala-ţiunel, este una din podoabele oraşului nostru, ne mărginim azi la o scurtă dare de seamă, asupra ceremoniei inaugurare!.
Ceremonia aînceputla orele două,
Îndată dupe sosirea M. S Regelui, care a fost primit la intrarea scoale! de ministerul lucrările publice ş! de d nu Duca, directorul scoalei. înconjurat de tot «mrpnl profesoral. Regele luând loc pe estradă, frumos împodobita cu plante rare, ridicată în mijlocul curţei de onoare, s’a săvârşit de către Vicarul Mitropoliei, serviciul religios. Elevii seoatei In mare ţinută militară, şi sub comanda d-lui căpitan de Geniu Hiotu, erau înşiruiţi In faţ i altarului.
Dupe terminarea serviciului Divin cuvântarea d-lui Duca şi răspunsul Regelui, însoţit de persoanele presante n visitat în detaliu, întreaga scoală, oprindu-se mai mult In cabinetul de Pisică şi în laboratorul de Chimie , a căror instalaţiuue poate rivalisa, cu tot ce se poate vedea mal complect In străinătate.
Visitn s’a terminat prin sala refectoriului, unde un hogat bufet, era servit. Mal multe toasturi au fost pu rlate.
Înainte d’a se retrage M. S Re-gnle, a făcut să se execute, mai multe mişcări milila,’e de către
elevi.
Printre persoanele presente, am observai pe dd. Miniştrii Radu Mihal, Stâteseu, Sturzii, general Anghe-lescu, pe dd. generali G. Mânu, Falcoianu, Burozzi şi Radovici, un mare număr de profesori de la U-niversilate şi din toate şcolile oraşului, mai mulţi membrii ai curţilor de Gasuţie şi de ComplurT, directorul general al căilor ferate cu lot persoiiulul direcţiei, un mare număr, do ingineri, şi arehitecţi, şi de foştii elevi ai şcoaleî, şi de persoane de distincţie.
Mâine seară, se va da un banchet, oferit de profesorii şcoaleî, d lui Duca, care tntr’adever se poate considera ca creatorul şcoaleî, căci numai neobositelor sale silinţe se datorează progresele Însemnate rea-lisato de această instituţie.
m
Allăin că d. G. Duea, directorul scoalei de poduri şi soselo a fost înaintai. la gradul de ofiţer al ordinului Steaua României.
ULTIMA ORA
Rusciuk, Li Octombre. — Generalul Kaulbars, a sosii la Rusciuk cu un tren special. Nu s’a produs nici un incident la plecarea sa din Vurna, nici pe timpul întoarcerii.
Generalul a renunţat la călătoria sa In Rumelia. El se va reîntoarce probabil la Sofia prin Tirnova, dar numai peste câte-va zile. Până atunci, el va sta în Rusciuk şi poate în Bucureşti.
Vfeuu, 14 Octombre.—«Noua Presa Libera» scrie că puntul de vedere rusesc, care consista in & considera So-
F01ŢA ZIARULUI «EPOCA»
(.05)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XLIII.
I.uplu.
Tunul îsj dădu atunci puternicul său concurs. Li fu silit adesea să facă jertfe mari locului, deschizând, pe la punctele cele mai ameninţate, o cale de trecere îutre centrurile aprinse şi casele vecine.
La două-spre-zfice dia noapte, focul începu a fi învins, dar el ţinu mult timp încă ; opt zile mal târzio, tot mai erau scâmee şi o căldura nesuferită din grămada de tăciuni şi de dâramâ turi calcinate.
Mal mult de cinci sute familii rema*-seră fârâ adăpost; cadavre desfigrale, diforme fură secase din ruinele fume-gânde, şi o mulţime fură găsite în stare de cenuşe.
Ast-fel fu resultalul isprăvilor cavalerilor chaosuluî tn pacinicul quartal al Minorielor.
Se vedem acum ce se petrecea la cele l’aIte puncte a luptei.
XLIV
Danca si Turnul I onticei.
Pe când o parte din insurgenţi erau opriţi şi pe fugă înainte de a ajunge macar la cetate, după ce prădase totul şi arse unul din cele mai liniştite quartaluri a Londrei, coloana care urmase pe fraţii WatsonI năvălise spre Royal-Exchangc şi spre Bancă, şi străbătuse cu destul uşurinţă în ambele e-diflcil.
Dupe convenţiunea făcută Intre conjuraţi, se regulase că dacă Banca le va cădea în mână, vor baricada şi vor forliflca acea zidire, că vor apăra-o cu energie, aruncând asupra asediatorilor,în loc de proiectile pavaje, apă clocotită, mobile, sfatue.
Fraţii Walson se puse să organiseze resistenţa ast fel cum fusese combinată. Succesul ce avuse la început le Înflăcărase curajul. Auzise de departe sgomotul luptei care avea loc dinspre Minorii. Tunul bubuia din două, trei alte direcţiuni, împuşcălurele care sgu-duiau Întregul oraş, toiul le vestea că se petrece ceva decisiv. Luară hotărârea să păstreze cu or ce preţ posi-ţiuuea ce dobândise, şi care, dupe cum lş închipuiai!, trebuiau să devie centrul bătăliei. încercară să strângă pe tovarăşii lor In curte. Atunci nu mal văzură cu ce oameni au de aface. Abia daca jumătate din trupa lor se Întruni acolo; resLul se răspândise prin birouri, sdrobea închielorile, deschideau
saltarele, culreera apartamentele, mai cu seamă acele unde erai! casele cu bani, umplându-şl buzunarele de aur şi de banc-note, stricând lot ce era lucru de artă.aprinzând mobilele şi tablourile, Imbătându-se şi uitând de a lacul apropiat şi inevitabil la care eraO expuşi.
In privinţa aceasta trebuie să zicem un cuvânt de planul ce să făcuse.
In întrunirea ţinută lu ajun la tavernă, se hotărâse ca lndata ce banca va li In puterea insurecţiunel, se va pune mâna pe toate bogăţiele ce se vor alia acolo. Cu ele se vor plaţi recompensele făgăduite de Tliisllewood soldaţilor de la I'ortland-Flace şi de la Turnul Londrei.
Bank notele, biletele de comerciti trebuiai! să fie arse ; cele care circulau prin public, declarate*de nule. Până la reforme mal radicale, mal cu seama acele care priveau demonetizarea materiilor preţioase , insurgenţii spt-rau eâ vor găsi In hotelurile nobleţei destul aur şi argint spre a face monezi noul. Un decret ar fi ordonat maf târziu ca toate plăţile să fie efectuate In monedă sunătoare.
Din nefericire pentru tovarăşii Iul Walson şi din fericire pentru prosperitatea Engliterei, cutezătorii reformatori n’avura vreme să-şi aducă planul la Îndeplinire.
Lord-mairul actual, Sir Jaues Schaw, om energic şi statornic, afiănd că o coloană plecată de la Spa-Fieid se îndreptase spre locuinţa Iul, părăsi me-
elingul adunat din iniţiativa sa şi reluă drumul cetăţel, sperând să ajungă aci înainte de insurgenţi.
Pe cale auzi că banca fusese ocupată de tulburători; îndată merse într’acolo în risicul de a fi Împuşcat până a au ajunge, ceia ce era să i se întâmple de două trei ori.
Sir James Schaw ştia că la Mansion-Bouse revolta era prevăzută, ca se luară precauţi uni, şi că primăria nu putea să cadă în mânile revoltaţilor afara de o împrejurare extraordinară. Cu toate acestea se gândi că presenţa sa ar fi poale mai necesară acolo de cât la Bancă şi încerca să pătrundă la dânsa.
Dar lucrurile merse mal repede de cât aştepta el şi Mausion ilouse ca şi Banca craii deja ocupate.
Lordul rnair trebui să asiste la jefuirea a mal multor prăvălii de pe lângă acest din urmă edificii! şi la măcelărirea unul gentleman, care voise să se opuie bandelor distrugătoare.
Fără a perde multă vreme, Sir Ja mes Schaw alergă până la Guildhall, găsi un regiment gala de plecare, se puse lu fruntea Iul şi merse cu bravură coulra Bâncef.
Năvălitorii, credeau că ocupase toate eşirele imensului edificii!; dar, pe când se pregalead se apere faţadele principale care dadead spre sud, lord-mair, ordonă să spargă cu tunul o uşe mică care da spre nord, şi se Introduse înăuntrul edificiului urmat de trupele sale.
Aici, ca şi la Minorii, Începu o luptă
www.dacoromanica.ro
3
brania ca nulă şi neavenită nu poate fi şi al celor-Falte puteri.
Alegerile s’ad făcut conform consti-tuţiunf şi tn toată regula şi tratatul de la Berlin nu oferă nici o raţiune pentru ca Rusia să protesteze.
E chiar tndoios ca alegerea prinţului să poata fi anulată prin refuzul unei singure puteri, presupunând că Poarta o sancţionează şi c» cele l’alte puteri o recunosc.
Poate c» Bulgarii cari dad deja probe aşa de mari de moderaţiune; vor surprinde diplomaţia;ce zăboveşte prin alegerea lor.
Fără patriotismul şi prudenţii Bulgarilor, cari scoate Rusiei or ce pretext pentru o măsura corcitivă, pacea ar fi mult mal compromisă de cât cum e acum.
Tânărul popor bulgar pare a întrece bătrânile naţiuni din occident tn abilitate politică.
Londra, 14 Octombre.—Daily News declara că nici o ameninţare nu va decide pe Anglia să evacueze Egyptul.
Acelaşi ziar crede că gelosiile Fran-ciet în asta privinţa nu întrec curcul politicianilor de profesiune, dar că Rusia a încercat să speculeze acest sentiment şi că spiritul nehotărît al Sultanului a fost întors din spre Anglia către Francia şi Rnsia. El crede că SirWhite va dejuca manoperile ruseşti.
Londra, 14 Octombre.—Daily News primeşte din St. Petersburg o telegramă carr spune că Ţarul nu şi-a schimbat intenţiunile paclnice, şi că nu va lua faţă cu Bulgaria nici o măsură care ar aduce dupe dânsa o acţiune militară.
Sofin, 14 Octombre. — Generalul Kaulbars cerând instrucţiuni la St.-Petersburg, guvernul rus ’I a respuns Iă8ânilu-I să tntrevază că el crede c» generalul poate să nu’şl mal urmeze călătoria, dar lăsându’l tn acelaş timp liber de a lua hotârîrea care ÎI va părea mal preferabilă.
Generalul Kaulbars a plecat de la Varna spre Rusciuk cu un tren special.
Nu se ştie daca va veni la Sofia prin calea Dunării sail prin Tirnova şi
Lowcia.
Sofia, 14 Octombre.—O notă a guvernului spune că articolul din Gazeta de Moscova semnalat de Agenţia Ha-vas şi care declară că Rusia şi generalul Kaulbars ar fi fost insultaţi de Bulgari, nu se tndemnează negreşit de cât pe nişte date falşe şi calomnioase.
Din contra toată lumea ştie că repre-sintantul Ţarului a fost pretutindeni primit cu respectul datorit rangului său şi calităţii sale.
E adevărat că poporul şi a exprimat pretutindeni Încrederea sa In regenţă şi guvern şi oroarea sa pentru conspiratorii de la 21 August; dar aceste simţiminte nu pot fi interpretate nici odată ca ofensă către cine-va.
DE ÎNCHIRIAT
(de iu Sf. Dumitru anului eurent) chm'Ic «lin sir. Academiei Xo. 27 lenea Raşca, compuse «lin <1 camere, grajd, siopron sl alte tfe-peudinte.
A se adresa sir. Dutlstca, I 1.
mal crudă încă, care se prefăcu curând în măcel.
Insurgenţii mal toţi beţi, fură urmăriţi din odae în odae, din birofl în bi-rod,unde căutail să ia tn fuga Ibr tot ce era mal preţios, împuşcaţi la doi paşi, spintecaţi cu baionetele, aruncaţi pe ferestre sad pe scări. Fu ceva îngrozitor.
Dar şi acolo, incendiul răsbunâ înfrângerea lor. In momentul când căzu cel din urmă împuşcat, se auzi un strigăt de spaima.
— S’ad aprins pimniţele bancei I
Atunci vâlmâşeala şi groaza ajunseră la culme. Dur Sir James Schow, fârâ a perde nimic din energia de care dăduse dovadă, organisă repede mijloacele de scăpare.
In general modul cum sunt făcute pimniţele stabilimentelor financiare de primul ordin nu e cunoscut, de aceia vom descri pe acela al Bâncel Engli-terel.
Aceste pimniţe, foarte râd numite ast-fel, consista dintr’o serie de puţuri în fundul cărora te scoborl pe o scară de a lungul pâreţilor.
In acel zid circular, se alia nişte cutii în care sunt aşezate valorile în numerar şi In hârtie, care se Închid ca lăzile de fer.
(Va urma)
f
EPOCA — 3 OCTOMBRE
[iRVtMM
mai mulţi armăsari ,
reproductorl iepe , mă uzi pur-sânea, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Bei-raer adm'nistrat-'r la moşia i'askani ţjud. Ilfov 2 ore depărtata de Capitala).
OCIPATHM cnrin'ixl
câte va ©re libere, doresc a le întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — a se adresa la Oficiul de Publicitate -Ito-uiAuia* <l, Strada Academiei. Itur mv'sli.
DE ÎNCHIRIAT
şi de
DE VÂNZARE
I\ TOTAL
casele mele de lingi biserica sf. George noO.Slr. Pescăria veche No. 3, cu şapte Încăperi, cinci sus şi două jos, cuhnie, două pivniţe, galerie şi pod spaţios, spaţios. spălătorie, grădină tn mijlocul curţii, aspect frumos, aer curat şi nimic de dorit; o pivniţă spaţioasă pentru vinuri. Doritorii se pol adresa In curte la proprietarul lor.
ştefan I’avllti.
DE AREXB.IT
şti, şi anume Mat .a saO Ltudcasca şi cea d a doua Valea Cucuiul sad Plroesc* situate tn districtu 1‘rahi-va plasa Put goni. de St. Dumitru a. c. pe termen de cinci ani. deoace-ce actual arendaş d. Niţă Sfivulescu u‘a plătit arenda şi contra ctul sfeii e desfiinţat de drept.
Doritorii se vor adresa !a proprietar d. Hrislache Ca-ruso, Calea Moşilor No. Is7-,1A7)
DE INCH R-AT St DE VENZAP.E
CASELE
din str. Domnitza No. 1
Având În catul de sus li Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori si bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cat şi şioproanc de 10 trăsuri, se poate Închiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piaU şi puţ tn carte de Piatră.— Doritorii se pot ad/rsa in localitate.	141
iii: muu ss:
le Cosla-Poru din Batiste, Strada S-aunelor No. 46.
22 <.-miere deosebiţ de- I pendinp'le: grajd, şopron, I cuhnie, spălătorie şi alte trei ram1 re şi grădină spaţioasă.
Doritorii pol visila casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliel, saQ la redacţia E-porei.
DE ARENDAT
MOŞIA LACENI
In
Districtul Teleormanu
Ninse mii pogoane,situate intre trei schele, Giurgiu, Zimnioca. Tnr-na-llagurele, eu sosele l«t toate aceste schele, având semnate 100 pogoane Rapiţă, şi 500 grâO. Doritorii se pot adresa tn Bucureşti, Str. Domnit zei No. <. Şi localitateprin Alexandria care este distanţă de oră.
(140)
DE INCIIIRIIT 2R.S5
Apostoli No. 42 cu două h-tagiurl aproape de Cheurl. Curtea toarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74.	100
IIE ItVIRES&ttS;
şi de stânjen, mal bine de două-sute pogoane, situata pe moşia Fărcaş, la ojumă-taledeoră de Caracal. Doritorii se pot adresa la proprietar, d. avocat D. C. Po-pescu, -19 Calea Dorobanţilor.
Onn A M Al A cu diplomăcunos-U U A IVI r« A cănd limba france-să, engleză, germană şi musicâ doreşte a da lecţiunl. Având masă tn vr’o familie s’ar mulţumi cu o plată mal modestă. A se adresa la re-aacţiune. (168)
0 DOMNIŞOARA ('mabmon-
TEL) Dă lecţiunl de pian o şi solfegiu după methoda Conservatorului din Paiis. A se adresa Calea Oriviţa, 51.
i
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEU
No. i, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Vodă
Efecluiazâ orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEUM
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele.
*■
CASA SPICQ \m\RE SI ÎNCHIRIAT
DE
P I A N U R I
DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS
Aceste Închirieri presintâ deosebitul avantagift, că, or-că-rul chiriaş care doreşte a cumpăra piano lnchiriet, se socoteşte banii răspunşl ca chirie, ca a conto preţului de cumpărare.	137


I DE ÎNCHIRIAŢI
I
ETAGIUL DE SUS
CEL DE JOS AL CASSEI
din
Strada Biserica Amzii No. 6
157
*	i i !
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI
HOTEL EKSTEIN
— GALAŢI —
— STRADA MIHA1 BRAVUL —
Recomand Onorabil, voiajori Hotelul med nuofl construit şi mobilat, situat pe str. Mi hal Brav (Cuza-Vodăj care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi tn centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate.	(167)
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALET!
A. 0. CIPSER & C. KRAFT
Str. Poliţii 5, (Dudeseu)
VTELIER MECANIC RE PRECIZ1CNE
FABRICAŢ1UNK DE
TELEGRAF SI MICRO TELEPHON
!iCel >iiiti nou sistem american eu central si linii simple.
INSTALATIUNI SI REPARATIUNI de sonerii electrice si paratoneriij
INSTALAŢII CU l UMINA ELECTRICA
—Str. Colicii 5, facia cu băile Mitrasevsky—1
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
j i leii ui nu.im.T niijuiui
BUCUREŞTI, ~ CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUR STI
Se Insăreinâzâ cu construc-ţiunl de turbinesi mori cu pre-url mal reduse de cât acele in Viena si Pesta.
PREŢUL
UnelmorTcut piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatra de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 lei 3000,cu 2 pietre 42 lei 3800.
Eseculeazâ repede orl-care lucru de turnătorie sail mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin ele.
TVEa.i’e deposit. de fer, raiuri pentru vagonete D6cauville, tzeve de tuci. IVIare asortiment de pietre de moara. LaFertă-sous-Jouars.	113
IN SFERT SI JIMETATE MILION!!
de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVICI
No. 24, Str. Lipscani,No. 24
IM SE VINDE EFTIN !!!
Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita de această rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele mal fine qualitâţl şi cu preţuri foarte reduse.
Principalele articole sunt: mfită-s&rii, catifele, pluşuri, atlasurl, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare; şi alte multe articole fine. i
IN SFERT SI JIMETATE MILION!!
de mărfuri din magasinul D-lvii IONPENCOVICI i
No. 2i,Str. Lipscani, No. 24
MISE VINDE EFTIN !!!
________ 143
MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATECOGNAC
SI DE
mmTVRE istiBiivirai
Pietre de Woara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fabricelor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Colţei No. 49
DE ARENDAT
Moşia LOMOTEŞTl-CALNAU; proprietatea d-lul Alexandru Lenş Philippesco, din judeţul Ilvov, alături de şoseaua dintre Bucuroşii şi Olteniţa, situată la jumătate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patru mii pogoane arabile, de cea mal buna cualitatede pământ, cu trei sate pe dânsa, cu duoa perechi case mari de arendaş, din care cele de la LomoleşlT sunt mobilate, cu han marc, cârciuma, magazii dc bucate incapaloare şi In cele mal bune condiţiunl, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rotzi în cea mal bună conoiţiune pe apa Dâmboviţa; Se arendează pe termen dc cinci ani cu Începere de la Sf. Gheorge anul 1888; doritorii dea o lua In arendă se pot adresa la proprietar Calea Victorii No. bis. sad la d-nu Sevescu Strada Minerva No. 16, In toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţă.
(171)
CĂRBUNI DE LIGNITA
MARE ECONOMIE
PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, MEIDINGER, MASINE ETC.
Cărbuni de lihnită se vinde cu tona sau 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU
A se adresa la
I>. Gaillar Strada Luminei No. 22 BUCUREŞTI I. l antini strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI IA. Vnnd Dyck Calea Gr ivii zei BUCUREŞTI. Pentru cumpărarea cu vagonu a se adresa la D-nu Mulsicl* Gara Baicoiu.
CĂRBUNI DE LIGNITA
ATELIER MECANIC
S*o EMU
CASA DE SCHIMB
I. M. FERM O
— 27. STRADA LIPSCANI, 27.—
CURSUL BUCURESCI
de la 1 Octombrie 1886
5 0/0 ltenta amortisab.	97
5	0/0 » perpetua . 6	0/0 Oblig, do Stat. . .	93 88 1/4
6 0/0 Ob. de. Stat drum	
de lier		
7 0/0 Scris. func. rurale	104
5 0/0 » >» >»	871/4
7 0/0 » » urbane	tot
6 0/0 » » »	93
5 0/0 » » »	83
8 0/0 împrumutul cem.	75
Ob.cas. pens. l.lOdob).	220
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	35
	1030
» «Dacia-Romania» » Naţionala		274 215
» Credit mobiliar.	
» Constructiuni. . . » Fabrica de hârtie	165
Argint contra aur. . . .	1512
bilete de Ban. cont. aur Florini austriaci, . .	151/2 2.03
SCHIMB		
Paris 3 luni		1001/4
. la vedere 		
LouJra 3 luni		25.25
>. la vedere		
Berlin 3 Iudî		1.24
» la vedere		
Vieno la vedere		2.021/2
•xox*x*xox*xox*x~xex*
X	X
x	MARELE	§
§ HOTEL DE FRANCE §
— Ut CL I4ESTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
X &
X
g Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei tn faţa Slradel Lipscani, din
%\
X
d
X
tL
X
m
X
9
X
nod clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire nod montat, după stilul cel mai modern, avend restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şt alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turî şi altele. — Ţoale lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt.
JPH. HUGO
ANTREPRENOR
PROPlETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA
X
X
m
x
e
x
•
X
X
©
X
G
G
X
£
X
0X#x#x*x*xex£xexGX£X£
MULT CUNOSCUTA CASSA DE SCHIMB
ADOLF HILBERGER
Se afla de acum In Strada Smdrda No. 6 Face cunoscut că afară de transacţiunile obicInuite.se mal ocupa cu cumpărări, schimb şi vânzări de orl-ce objecte de Bijouterie, uzate precum: aur, argint si pietre preţioasa etc.	(169)
IIE ÎNCHIRIAT cHiTcL*.
d-lui V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi ne-rrobilate având 22 camere, . grajd de 10 cal, şopron de I 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţâ până la (5 seară. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sa!e Copaciu din dis-triclul Vlaşca pl. Câlnişle.
I)E ÎNCHIRIAT 7n";tvr:
cri faţiaits in piaţin Episcopii avănd doua cainnro ai pivniţin, a se adresa la administraţia /Jarului „EPOCA"
ARTICOLE DE OESiNFECTIUNE
se găsesc la
DROGUERIA BRUS
Str. Nouă, Casa Capşa
DE ÎNCHIRIAT
viitor,în total sad în parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Iie-restenye, care se compune două corpuri: cea dintâiCi cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, având mal mulle camere de stăpâni, şi dependinţele necesare două grajduri şi şo-proane, curte spaţioasă şi grădină.
Doritorii se pot adresa la proprietarul ELI AS I0S. C0IIEN CaleaŞerban-Vodâ No. 45 sad Ia comptoir Str. Smârdan No. 6.	135
No. 59. — Strada Jsvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu cu Pompe dc tonte Mi«trmcle, Fântâni d'nppliquc si Borne Contant, Canale (robinete) de tot felul Cuburi dc Cer, tuciu si plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sglicaburi dc coborlre inodore, capace de hasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vase, noclarl, abuKurl banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasltiri, I’uburl pentru soudagcsieaiidelabri.
TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPN0UCTE DE RPA
(151)
ATE IER DE LtGATORIE
COSTUM ALRXANDRESCII
de la Sf. Gheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Str. Biserica Eni No. i iti Cassa Bisericci dinlr’o zi tot Str. Biserica Eni No. 10
THREATRIL NATIONAL
SOCIETATE DRAMATICA
Astă zi Joui 2 Octombre 1886
2 AREFRESENDTIUNEAPIE El
SEVERO
T0RELLI
Dramă tn 5 acte de d-nu Francois copde, tradusă In versuri de d-nu Th. M. Stoenescu decoruri noul de d. Labo, pictorul Theatrulul.—Costume noul de d-nu J. Bergher.
Bucureşti.—Typografia “Le Peuple Roumain», Strada Episcopiei No. 3.
—
www.dacoromanica.ro
4