ANUL I No. 257.
A DOUA EDITIUNE
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI Sl SE PLATE9C TOT-O'AUNA ÎNAINTE
BiriRKHii: L» casa Administraţiune! I> TAR A i prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 tei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
I\ tiTRFix ATATF.t La toate oftlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 lum S5 lei.
REDACŢIUNEA
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
JUOI 2 [U) OCTOMBRE 1886
Grioore VENTURA
Prim-redactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la E«stern Agency, ConstanU'nopU Karakey Deirmen Han, 16 Galata.
Anunciuri pe pag. IV. linia 30 bani, anunciurl si reclame pe pagina treia * lei linia I.A P\R|N: Se gas->te jurnalul CU 1» frnL numerul, la Kioscul dinrue Muntiuartr» I lil
ADMIN1STRAŢIUNEA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 8.
IO BANI NUMERUL
EO BANI UN NUMER VECHIU
PRIMA SCRISOARE DESCHISA
ADRESATA
D-lii DIMITRIE \. STIHII'/.\
JEFUIREA TERANILOR
AFACERILE DIN BULGARIA
TRISTA. SOARTA
MIZERIILE LONDREI
PK1ETEML BĂRBATULUI
PRIMA SCRISOARE DESCHISA
ADRESATA
D-Llll DIMITRIE A, STIRDZA
Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, membru al Consiliului de Ad-ministraţiune şi director al primei societăţi de Credit Funciar Român din Bucureşti, membru şi secretar perpetuii al Academici Române, vice-preşedinte al Cotisiliului de Administraţiune şi membru in Comitetul dirigent al societăţii generale de asigurare «Naţionala», redactor la ziarul«LEtoile Rou-maine». corespondent la diferite ziare germane, scriitor de pamflete pseudo-nomice (lordache Vulpescu, Raron von Hahn, scl) şi de publicaţiuni pentru a face oposiţiune, şi Dumnezeu mai ştie ce este şi ce poate fi in stare să mai fie.
Domnule Sturdza,
■Le mnnde a âtâ plusgouvcrnâ par Iob atiue qua par le droit.»
J. J. Housnrnu.
■Tone Ies gouvernementa ont pâri par l'abus de lour principe.*
I n ministru al Fraudei.
•11 n'y a pas de droit contre la droit.»
Principiu stabilit de Re-volutlunca din 1 7HW.
«Le pouvolr pouvolr.»
«O tomporn!
vout arrflter le Montcsquleu.
0 morc9 1»
Cicero.
La ii August s. n. i880 v'am remis urmitoarea demisiune :
Domnule director,
«Pentru motivele pe care le veţi ceti In Presă, mă simt dator a mă demite din funcţiunea de şef al contabilităţii primei societăţi de Credit Funciar Român din Bucureşti, funcţiune ce am avut onorul de a ocupade la Înfiinţarea societăţii şi până azi.»
Obligat a mă ţine de angajamentul luat prin acea demisiune, trebue sS vă arăt, domnule Sturza, motivele cari m'aO determinat, ca,fără dorinţa mea, să fac pe placul d-voastră şi al d-lul Petre Stoicescu, sub-directorul, pentru ca publicul şi mal ales d-nil proprietari Împrumutaţi la Creditul Funciar Român să le cunoască şi să le aprecieze.
Când, In 1873, s’a înfiinţat Creditul Funciar Român, Consiliul de adminis-tr&ţiune a numit, In luna Maid, pe d. Ion Ghica, director, pe d-voastrâ, subdirector, pe mine, contabil, şi, puţin mal In urmă, pe d. Gr. Vulturescu, advocat.
Puserăm atunci cu toţii mâna la aşezarea unei temelii trainice, pe care trebuea să se întemeieze o institu-ţiune cu un viitor tot atât de mare ca şi foloasele ce era menită să aducă. D-voastră aţi plecat apoi în Germania, ca să studiaţi sistemul de administraţiune al Creditelor funciare de acolo, şi ed am rămas cu d. Ion Ghica la lucru, In Bueureşti.
Trebue să mărturisiţi ca n'am pretins, nici mi s’a dat vre uo ban ca să călătoresc prin străinătate pentru a itudia sistemul de contabilitate şi de
administraţie întrebuinţat In alte ţări la asemenea institute de Credit, nici a fost trebuinţa ca să se aducă vre un specialist din Germania pentru a organiza diferitele servicii ale Creditului Funciar Român, precum s’a petrecut la Banca Naţională a României, care, după ce a plătit sume însemnate la diferiţi directori pentru călătorii de studid, iar mal bine zis de petrecere, totuşi a fost nevoită să aducă, cu mari cheltuell, un Inspector al Băncel Franciel, pentru ca să organizeze întreaga administraţiune, întreg mecanismul Băncel Naţionale a României.
Diferite modele de registre ce al trimis din Germania şi mal ales acelea pentru contabilitate, de şi de o sistema primitiva, erad admise şi chiar susţinute de d-voastrâ,şi am avut mult de luptat pentru ca, conform cerinţelor timpului şi literei şi spiritului legel şi statutelor organice ale Creditului nostru funciar, să înfiinţez sistemul de contabilitate în partidâ-dublă, care aată-zl încă este în vigoare la societate. A trebuit toată influenţa d-lul Ion Ghica, pentru ca d-voastra să cedaţi; iar nu să recunoaşteţi adevărul.
Spuneţi drept daca, în timpul absenţei d-voastrâ şi după ce v'aţl întors nu m’am ocupat, m&ilntâid cu d. Ion Ghi-ca şi apoi cu d-voastrâ, de a da o bună organizaţiune serviciilor de registratură, de arhiva, de conservare a documentelor, de confecţionare a scrisurilor funciare, de casierie, scl. pentru că ardeam de dorinţa ca totul să se în-temeeze bine de la început; căci numai lucrurile aşezate pe temelii solide sunt trainice şi pot produce, timp îndelung, roade bune şi folositoare.
Spuneţi daca nu m’am ocupat de la început ca să învăţ pe toţi funcţionarii cari intrau la serviciul med, cum gse ţine contabilitatea Ia partidă dublă şi în special, aceea a Greditulal Funciar; ce însemnează anuitate şi în ca mod ad să facă calculele de amortizare, de dobânzi, şi cum să se servească de tablele de anuităţi.
Spuneţi daca nu am stăruit de a se stabili regula nestrămutată ca funcţionarii cel mici să se numească tot-d'a-una prin concurs dintre tinerii bacalaureaţi, iar mal cu seama dintre acel cari posed diploma de licenţă a şcoalel de Gomercid.
Spuneţi daca nu m’am ocupat cu e-ducaţiunea de bun şi onest funcţionar & fle-cărui tânăr, care intra atât în ser-viciciul med, cât şi în cele-l’alte. Şi a-ceasta este atât de adevărat, în cât toţi funcţionarii Creditului Funciar vor trebui să mărturisească ca am fost nu numai profesorul, dar şi apărătorul drepturilor lor. îmi aduc chiar aminte că, la confecţionarea bugetului de nu mal ţin minte care an fiind vorba de sporirea apuntamentelor, v'am zis că nu este bine cum să propune a se face şi că dreptatea cere ca să se mă
de o parte, proprietarii vor afla avan-tage mai mart de a se Împrumuta la Creditul Funciar Român, de cât la particulari; iar capitaliştii vor putea să realiseze cumalmultâ înlesnirecapita-lul lor când îl vor avea In scrisuri funciare de cât ca pânft aci, în acte de i-potecă.
Tăgăduiţi, dacă puteţi, că nu am susţinut că In operaţiunile Creditului Funciar, să nu influenţeze întru nimic interesele politice, ci numai dreptatea, sfînta dreptate.
Spuneţi dacă nu am susţinut ca eza-minaraa cererilor de împrumut să se facă după rândul cererii, şi numai în cazuri escepţionale, cum de ezemplu, când moşia va fi deja scoasă In vânzare, sad proprietarul ameninţat de a plăti un adaos de dobândă sad clauză penala, ceea ce ’I ar putea cauza per-derea moşiei sad a unei însemnate sume de bani, nerealizându-se împrumutul până la cutare dată, numai ln-tr’un asemenea caz să se dea preferinţă acelor cereri.
Spuneţi dacă nu am susţinut ca preţuirea moşiilor să se facă cu nepărti-nire şi cu mare atenţiune, şi mal bucuros In mal puţin de cât în mal mult, pentru că toată siguranţa Societâţel şi tot creditul scrisurilor funciare depinde de la o buna, adevărată şi reală preţuire, precum nu mal puţin şi de la o bună administrare a veniturilor şi chel-tuelilor Societăţii.
Spuneţi dacă nu am susţinut necontenit şi v’am povăţuit tot d’a una ca, In toate lucrările Direcţiunii, să aveţi în vedere numai binele şi folosul Societăţii, dar nici de cum al vre unei partid politic.
Spuneţi daca nu am susţinut tot d’a-una ca Direcţiunea se fie severă în urmărirea proprietarilor Intârzietorl, pentru ca nu este drept nici ca creditul Societăţii să sufere vre o atingere din cauza celor negligenţl, nici ca unii să aibă foloasele, iar alţii toate ponoasele.
Spuneţi daca nu’ml am Îndeplinit datoria de a arata Direcţiunii, îndată ce ocaziunea se presinta, imperfecţiunile şi lacunele Legii şi Statutelor organice ale Societăţii, pentru ca Legea şi Statutele din 1873 ad eşit dintr o luptă de sisteme, de interese opuse, şi ad fost fructul ignoranţei în materie de Credit Funciar.
Sfidez pe verl-cine să poata zice ca nu am spus toate acestea şi nu am făcut precum am spus:
Proprietarii sunt de faţă, am certitudinea că vor marturi că le am atras lot d’a una serioasa d-lor atenţiune asupra drepturilor şi datoriilor ce aii ca societari şi asupra neregularitaţilor ce se pe-trecead, precum asemenea vor mai spune că, în tot timpul cât am funcţionat la Creditul Funciar (1873—1880) nu am încetat un singur moment de a le aduce, în mod absolutamente desin-teresat, toate serviciile câte ad stat în
reascâ apuntamentele cutăruia şi cu- I putinţa mea şi de care au avut trebuinţă
AX_: -	*_Ar»» nnnU.i A*	A	l _• J»_*___li___ A________» .
tăruia funcţionar; dar pentru ca poate doriţi să nu se încarce prea mult partea cheltuelilor, atunci ed renunţ la a-daosul med, rugându-vă ca acel adaos sâ’l repârţiţl acelor funcţionari, ră-mâind ca adaosul pentru mine să se faca la anul viitor sad chiar peste duoi ani.
Tăgăduiţi, daca puteţi, ca nu m’am opus, în 1873, de ]şi nu aveam drept de vot în consiliu, la vinderea pe un curs determinat mal d’inainte, către nişte bancheri din streinatate, a unei sume de 5 până la 10 milioane scrisuri funciare 7 0/0, care se vor emite la început, pentru ca, zis-am atunci, daca consiliul de administraţie şi mai ales direcţiunea vor lucra în mod serios şi prudent , este cu neputinţă ca scrisurile funciare să nu ajungă a fi căutate. Ş’a-pol nu putea fi nici un cuvânt de îngrijire asupra cursului, pe cât timp împrumuturile ce se vor realiza, vor fi în mare parte, o simplă transformare a formei ipotecare, şi prin urmare, capitaliştii, cari până aci împrumutad pe ipotecă, se vor vedea nevoiţi a cumpăra scrisuri funciare, pentru că pe
rector, prin demisionarea d-lul Ion Ghica, şi devenind d. Petru Stoicescu sub director, lucrurile ad început cu încetul să ia o altă faţa, şi, ceia ce e mai straniu, s a adeverit chiar proverbul că «o mână spală pe alta şi amândouă obrazul,» ceea ce, în faţa realită-ţel, această zicâtoare se poate exprima prin cuvintele următoare : «Unul a servit interesele celui-l’alt şi amândoi buzunarele respective».
A trebuit domnule Sturza, să stabilesc toate aceste premize, se fac a-ceastâ Introducere, pentru ca proprietari şi public să ştie, să înţeleagă unde trebuea să ajungă, şi unde a ajuns şi va ajunge Creditul Funciar Român, condus cum este astâ-zl de guvern, iar nici cum de voinţa proprietarilor interesaţi direct.
In viitoarele epistole voiU dovedi: că funcţionarii de la Creditul Funciar nu se mal numesc prin concurs ca mal nainte, ci dupe bunul plac al d-lul Petru Stoicescu, câruia aţi dat carte blati-cht, şi că nici meritul, nici vechimea nu’l mal face să spere înaintarea saO sporirea lefel, pentru-câ, prin aceasta s’ar micşora tantiemele d-sale;
că scrisurile funciare nu se \ând tot-d’a-una aceluia care ar putea da cel mal mare preţ, ci pe la agenţi de schimb, bancheri sau samsari favoriţi ai d-lul Petru Stoicescu ;
că cercetarea împrumuturilor şi preţuirea moşiilor nu se face dupe rândul cererilor şi potrivit cu valoarea reală a moşiilor, ci dupe cum proprietarul este sad nu guvernamental, iar uneori simpatic d-lul Petru Stoicescu;
că urmărirea moşiilor se face pro formă pentru unii şi în realitate pentru alţii ;
ca s’a surprins buna credinţă a proprietarilor când cu modificarea Legel şi Statutelor Creditului funciar român;
că,,1a adunarea generala, nu mal sunt represintate interesele proprietarilor, ci ale direcţiunel şi ale guvernului, pentru-câ. direcţiunea sileşte, în mod indirect, pe propretarl de a i trimite el direcţiunel procure cu nume deschis că guvernul, consiliul de administraţiune şi direcţiunea voesc ca să dea averea Creditului Funciar Român în exploatarea Băncel Naţionale a României şi aceasta fără cel puţin să smulgă
votul adunărel generale a proprietari lor asociaţi;
şi multe altele care s ad petrecut la Creditul Funciar Român şi le aţi lucrat d-voastrâ pe contul şi în paguba altora.
Primiţi, domnule Sturza, Încredinţarea despre adevărurile ce void avea onorul a vă spune şi buna povaţâ de a
culege Însemnate şi folositoare învăţăminte dintr’ânsele.
C. S. Marco viei.
DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS
Agenţii diplomatici &0 respuns de primirea celor trei nete ruseşti. Guvernul va res,unde poate astâ-zl.
Belgrad, 12 Octombre. Regele şi miniştrii vor so9i la Nisch la 16 Octombre. Sesiunea Scupclne! va tine săptămâni. Alegerile complimentare oe ad avut loc astâ-zl ad dat pretutindeni o imensă majoritate candidaţilor guvernamentali.
până la şi după realisarea împrumuturilor.
Funcţionarii ’mi-ad manifestat tot d’a una sentimentul lor de recunoştinţă şi am avut, şi void avea deplină satisfacere că le am fost un bun tovarăş, un sincer şi devotat prieten; iar, la mulţi dintr’inşil, chiar profesor.
La început părea că d-voastră aţi fl însufleţit de toate aceste dorinţe, de toate aceste sentimente, dar puţin după | aceia se desvăli omul de partid, care nu a putut să se desbrace de ideea că, cu timpul, proprietarii împrumutaţi vor aduce, In împrejurări grele şi de grea cumpănă, tot atâtea servicii guvernului, pe câte ad priimit şi denşii de la Direcţiune şi de la Consiliul de Administraţiune, fie prin preţuiri urcate, fiind prin încetare de urmărire, fie prin veri-ce alt mod; căci nu poate nimeni tăgădui că guvernul a depus toate in-fluinţa sa prin d-vostră şi d-nu Petru Stoicescu ca Consiliul de Administraţiune să fie, în majoritatea lui, compus de persoane cu totul devotate Regimului actual.
lnâlţându*vS la demnitatea de Di-
8l.-I*etersburg, 12 Octombre. Toate ziarele renunţă la speranţa nneî pacificări a Bulgariei, prin mijloacele întrebuinţate până acum. Elecred că o schimbare decisivă nu s’ar mal putea amâna.
Moscova, 12 Octombre. «Invalidul rus» anunţă că se va publica o ordonanţă pentru ehiemarea eventuală a reservelor.
Paris, 12 Octombre. Circulă ştirea că sănătatea împăratului Germaniei cauzează oare cari îngrijiri.
Berlin, 12 Octombre. După «Naţional Zeilung» prinţul de Bisai arck vorbind de discursul lordului Chur-chill ar fl zis: «Afacerea Bulgariei este un duel Intre Rusia şi Anglia. Dacă Anglia se ascunde, nu e niol un motiv pentru ca Austria să o Înlocuiască.
D. de Bismarck ar fi zis cu câle-va zile mal Înainte că adevărata cestiune de 0* rient este aiurea, şi că nu e admisibil ca Germania care a dat o ast-fel de desvol-tare colonielor sale economice, să poată lăsa o putere oare-care să domine în E-gypt.
Sofia, 12 Octombre. Ieri seara o mare manifeslaţiune s’a organizat şi s’a dus cu muzica În frunte, la noii aleşi pentru ale adresa felicitările lor.
Trecând pe la consulatul Rusiei manifestanţii ad strigat: «Trăiască Ţarul 1 Trâ* iască Bulgaria liberă.»
JEFUIREA TERANILOR
Nu este vorba de bandele de tâlhari cari ziua sau către seară pândesc pe călători prin păduri sau In drumul mare şi le ia punga şi viaţa. Din nenorocire, cazuri de acestea ad devenit foarte frequente. Hoţiile do vite s’au întins prin plâşi şi comune mal mult ca ori-când. Chiar In marginea Bucureştilor, tâlharii ad jefuit mai deună-zi pe nişte călători. Lângă Tergovişte, alţi tâlhari au călcat pe un proprietar care ahea a scăpat printre picături.
Dar, cum am zis nu ne propunem a descri aci tâlhăriile a căror victimă sunt mai cu seamă locuitorii de la ţară. E ştiută şi cunoscută de toţi astâ-zl.
Prefecţii şi sub-prefecţil ocupaţi a face politică iar nu administraţie, nici că se gândesc cum se scape pe nenorociţii de ţărani de jafurile tâlharilor. Vitele lor furate se vând fără nici o temere la Obor, unde biletile falşificate circulă din mână In mână sub ochii autorităţii comunale. Nu trece zi ca Tribunalele se nu aibă a judeca câte un caz de furt de vite şi cu toate acestea râul continuă şi creşte fără speranţă de Îndreptare.
Alături cu aceste jafuri ordinare, avem acum se constatăm alte jafuri estraordinare. Alături cu hoţii de codru, avem o noua organisaţie de hoţi de oraşe.
Agenţii fiscali ad primit ordine severe se urmărească şi se vândă tot prin sate, sub cuvânt de Împliniri din rămăşiţe.
Am arătat zilele trecute cum locuitorii din satul Gârdeştil s’au pomenit urmăriţi din chiar senin pentru nişte dări de acum 10 şi 12 ani.
Cea-ce am semnalat pentru ţăranii din Gărdeşti nu era un cas isolat.
Ni se raportează din multe părţi că perceptorii sad năpustit In toate diricţiunile asupra ţăranilor.
In comuna Câciulaţii, judeţul Ilfov, se pretinde dări perimate Încă de la 1864;
In comuna Lipia-Bodjanii, judeţul Ilfov s’a dus prefectul In persoană şi cu tot felul de mijloace a stors de pe la locuitori ver o 16,000 lei.
In comuna Creaţa-Leti, tot din Ilfov, se esecutâ locuitorii pentru plata unor rămăşiţe vechi, cari trebuie să fie deja plătite, de oare ce ţăranii de acolo sunt in curent cu dările lor.
Un lucru e semnificativ; perceptorii se reped mai cu seamă asupra locuitorilor ce nu ştid nici seri nici ceti şi le pretind se justifice plata dărilor din trecut. 0 asemenea purtare neomenoasă e de natură a Întărită spiritele şi a Împinge pe ţărani la tot felul de acte.
Eri s’au revoltat cei de la Floreas-ca, cine ne garantează că mâine nu s’ar revolta cei de la Gărdeşti or de la Gucuieţi ?
Gând jafurile ajung până la a-tâta neruşinare, e semn că mergem rău, că siguranţa vieţel şi a averii e în pericol.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 2 OCTOMBRE
\DH!MSTR\m Dl> D0R0H0I
Reproducem dup* Vocea Botoşanilor următoarea depeşe adresată Regelui, ded Th. Kalimaki, preşedintele comitetelor de opoziţie din Botoşani şi Dorohoi.
Atragem asupra acestei depeşe a-tenţiunea cititorilor, care se vor convinge de starea mizerabilă a admi-nistraţiunei din acele judeţe din Moldova şi car» dealtminteri se a-se&mănă cu administraţia din toate cele-ralte judeţe din ţară.
Majcstăţei sale Regelui
Sinaia
«•De cinei ani atât efl cât şi oamenii mei suntem prada administraţiei de Dorohoid.
Lucrătorii care venead la moşia mea Trestiana, de treceai! prin Dorohoid, erad prinşi de poliţie, şi trimişi cu sila 86 lucreze la d. Cortazzi sau aiurea. A-prinzândumi-sc o magnzie, pompierii care veniseră să o sting» ad fost alungaţi de administraţie, lăsând-o s6 ardă şi multe altele. Acestea sub prefectura d-lul Moruzi.
In cursul vere! trecute, d. Cortozi actualul prefect de Dorohoid, prin subprefect şi şef de garnizoană ad Închis toate drumurile cu miliţieni pe moşia Zvorâştea şi au lmpedicat cu putere pe sătenii angajaţi la mine s6 vie la lucru. Am martor pe d. deputat Pisos-chi de adevărul ziselor mele. Şi încă aşi tl putut fi considerat ca privilegiat căci la moşiele ţinute In arenda de E-vral se ridică cu biciu sătenii angajaţi la arendaşi şi se duce la lucru la prefect.
Sub cuvânt că aplică legea crâşmelor cu privinţă la străini, astă vară d. prefect a pus de a alungat de la o parte dintre noi proprietarii şi arendaşii pe toţi meseriaşii, căldararil, fierarii, maşini ştii, administratorii şi acest lucru lntr'un mod atât de barbar In cât mulţi din primari ne voind s6 se supue ordinelor admnistraţiel, ad fost suspendaţi sad revocaţi. Intru acelaşi timp ca şi acum amicii d-lul prefect şi cu sprijin la Bucureşti ad râmas ne-jigniţl şi ad chiar cârciumarl jidovi pe la moşiile lor.
La moşia Zvorăştea care este In căutarea mea, neputftnd d. Cortazzi să mg jicnească prin mijloace legale, a di-solvat consiliul comunal, a revocat pe primar şi ’i-ad Înlocuit prin un om condamnat pentru prevaricare ; chiar acestui i s’au impus un anume ilasnaş, străin de comună, cu nume de notar şi abusiv de şef de garnisoană şi care dispunând de miliţieni tndeplineşte sub scutul prefectului adevărate hoţii, bătând şi arestând oamenii.
La 14 curent mergând la Zvoraştea cu nepotul med d. Alexandru Zaimis, deputat tu camera Elenă, şi cu un advocat, spre regularea unor interese de familie, s’ad strtns locuitorii Ia noi In ograda curţel ca să ne putem înţelege asupra muncei agricole din anul viitor.
Ce se tntâmplâ Insă, d-nul Samso-novici a fost dat In judecată chiar de administraţie In anii trecuţr, iar acum
sub-prefect In unire cu acel Hasnaş şef de garnisoana. vroind ca cu ori-ce pre să Impedice pe locuitori sâ lucreze la mine, raportează prefectului că ed m'am dus acolo s6 îndemn pe sătenii la rebeliune, leagă oe câţt-va din Zvorăştea îl trimet legaţi la sub-prefec-tura Mihailenl unde sunt crunt bătuţi ; de acoio îi expediază la Dorohoid unde şi astă-zi stad arestaţi
Nu mal ştid către cine sS mg îndrep-tez spre a căpăta dreptate. De n'aş fl avut astâ-varâ sprijinul d-lul deputat Pisoschi toată pânea 'ml remânea pe câmp.
Nu mă pot îndrepta către preşedintele tribunalului care zilnic insultă în tribunal pe toţi cel care displace prefectului şi la a căror nenumărate reclamaţii nu s’ad dat nici o urmare.
Cfiire procuror nu este nici de gândit. In timp de cinci ani s'ad schimbat aproape cincî-spre-zece procurorî.care l mal cu plăcere ’şl-ad sfărâmat carierile de cât să îndeplinească nelegiuitele cereri ale prefectului. Procurorul în fiinţă e isbutit să fie dupe placul administraţiei desfâcându-se până a nu veni la Dorohoid de un bagaj atât de gred ca conştiinţa. Deci nu am nimic de a-dăugat.
Nu am minţii în viuţa mea, nici măcar nu mi-am ascuns credinţele mele, cu toate acestea nu cer să tld crezut pe cuvânt şi recurg la Marirea voaslrâ ca să bine-voiţt a ordona să se faca o ancheta prin persoane oneste şi străine de judeţdl Dorohoid. De nu ’m! vor da vre-o satisfacţie vor hotărî ce) puţin să mi se dea pace atât mie cât şi nenorociţilor săteni.
Tl». linlimnclii.
BULETINEXTERIOR
Afacerile din Itulivnrin
In urma resultatulul alegerilor din Bulgaria, călătoria generalului Kaul-bars a pierdut mult din însemnătatea el. Cestiune* Bulgărească a intrat în-tr'o fază atât de acută în cât isbucni-rea unei crize să poate considera ca iminentă. Este cu neputinţă, ca Rusia să sufere această nouă înfrângere, pe un tărlm asupra căruia tradiţiunile sale politice îi impun d'aşi mănţine situa-ţiunea predominanta. Pierderea Bulgariei ar însemna pentru Rusia pierderea complecta a înrâurirel şi a prestigiului ei în peninsula balcanică. Nu e probabil ca un Stat puternic ca împărăţia rusească,să renunţe la politica pe care o urmăreşte de malbinede un secol cu mari sacrificii în oameni şi în bani, fără a întrebuinţa toatemijloacele pentru a'şl 8păra politica tradiţională. De aceea vedem ca simţimăntul public In Rusia să pronunţă lntr'un mod neîndoios în favoarea unei intervenirl active a Rusiei în afacerile Bulgariei. Toate ziarele ruseşti sunt unanime spre a renunţa la speranţa că Bulgaria să va pacifica prin mijloacele intrebu-inţate până acum şi cred că o schimbare de atitudine decisivă nu s’ar putea amâna mal mult.
Tot o data unziar militar rusesc,care e cunoscut ca având rclaţiunl cu sfe-
rele oficiale anunţă că se va publica o ordonanţa pt ntru chicmarea eventuală a reservelor. Fâvă a da acestor ştiri o însemnătate prea mare în sensul pesimist, nu să poate tăgădui că ele indică gravitatea sif uaţiunel,
O alta împrejurare carevineîn favoarea unei apreciarî pesimiste a lucrurilor, este atitudinea pe care pare că a adoptat’o Germania. Această putere era singura,care ar fl putut să opună un veto acţiunel politicei ruseşti în peninsula balcanică. Dar, precum să vede, Principele de Bismarck nu voeşte a espune Germania la un amestec periculos încestiunea orientului.In această privinţă trebuie observat cu atenţiune ştirea dată de National Zeitung asupra unei declaraţiunl, pe care ar fi facut’o marele cancelar german cu ocasiunea călătoriei Lordului Churchill. Principele de Bismarck ar fl zis: cestiunea Bulgariei este un duel între Rusia şi Anglia şi ar fi adăogit că, dacă Anglia să retrage din luptă nu există nici o cauză pentru ca Austria să o înlo-cueasca. Mal mult încă. principele de Bismarck a mal zis, că adevârata ces-tiune a Orientului « ste aiurea şi ca nu să poate admite ca Germania care abia a dat colonielor sale oceanice o atât de mare desvoltare să lase o allâputeresă domine în Egipt.
Dacă aceste cuvinte ale cancelarul ut german s’ar confirma, ele ar dovedi că politica germana a adoptat o atitudine, care constă în concesiuni făcute atât Rusiei cât şi Franci el. Preţul înţelege-rei ar fi pentru Rusia, predarea Bulgariei în sfera înrâurirel ruseşti, iar pentru Francia evacuarea Egiptului de către armata engleză.
Naşte acum întrebarea dacă Anglia, Austro-Ungaria şi Italia nu să vor o-pune la o asemenea combinaţiune.
V.
INFQRMATIBNI
M. S. Regele a sosit aseară, dupe cum am anunţat, la Cotrocenî la ora 5.
M. S. era Însoţit de d. general Angelescu, ministru de resbel, de d. colonel Candiano-Popescu, adjutant, şi de d. Cantacwzino, director general al căilor ferate.
La gară dd. miniştrii Slurza, Stâ-tescu, Radu Milv*‘, Nacu, prinţul D. Ghica, preşedintele Senatului dd. generali Gernat şi ltadovici, d. colonel Budişteanu, comandantul pie-ţii, d. prefect al poliţii, şi mai multe alte persoane oficiale, ad făcut primirea.
Onorurile militare erau făcute de compania III din regimentul 3 de linie.
Dupe ce M. S. s'a întreţinut cu mal multe persoane care erau In ijară, a intrat în palat.
*
Consiliul comunal a dat crdin la comptabilitatea primării se facă un ablou da toate cheltuelile făcute sub actualul consiliu, pentru a’l jresenta alegătorilor.
ft
In privinţa revoluţiei delaFlure&sca, ancheta locală s’a terminat. Mai mulţi ţărani au fost arestaţi şi aduşi la Bucureşti unde vor fl judecaţi.
D. Minescu, jude de instrucţie a fost însărcinat cu instrucţia.
K
Ni se spune că instrucţia lui Stoica Alexandrescu sa întrerupt din cauza că acesta este bolnav.
*
D. general Angelescu, ministru de resbel, a supus M. S. Regelui un decret pentru reorganizarea cursurilor şcoalei de la Bistriţa. Se vor crea doue cursuri nuoî.
K
D. Luea Ionescu, prefect de Vaslui, care se află în Capitală, va pleca mâine la postul seu. Dupe cât aflăm d-sa a fost chemat pentru a’i se propune prefectura de Botoşani, pe care se pare că nu este dispus s’o primească.
IC
Mâine se inaugurează şcoala de poduri şi şosele c >re s'a clădit pe calea Griviţel.
La această serbare va asista şi M. S. Regele.
K
D. Brătionu, avocatul Primăriei Bucureşti, a făcut apel în contra sentinţei tribunalului care condamnă primăria în procesul cu casa Pou-may.
IC
Ni se scrie din Ploieşti că la sosirea Regelui în acel oraş, erau de faţă 15 funcţionari şi 20 de popi a-duşi de protoereul judeţului; mai erau şi câţî-va curioşi, în total cam la 100 oameni.
Primirea a fost rece de tot. Nici chiar oficialii nu s’au putut entu-siasma.
De sigur: Regele nu petrece.
u
Aflăm că lucrătorii din Tipografia Garol Gobl au părăsit atelierul, re-fusând a mai lucra.
Nu cunoaştem motivele ce-’f va fi silita se pune în grevă; pe dată ce le vom afla le vom comunica lectorilor. Ar fi bine ca şi patrouii şi lucrătorii se nu dea naştere la nemul-ţârniri cari sunt supărătoare şi pentru unii şi pentru cei l'alţî.
ICiWf
IC
Citim în Raţiunea :
Din izvor autorizat aflăm că trupe j ruseşti stau gata de plecare la Reni, ’ dacă nu vor fi şi plecat până în a- 1 cest moment. O parte din vapoarele j destinate a transporta aceste trupe va lua calea spre Varna, iar cea l’altă pe Dunăre în sus; acestea din urmă vor lăsa succesiv trupe în toate o-raşele bulgare de alungul Dunărei.
întrevederea pe care a avut’o a-altâeri primul-ministru cu prinţul Urusof stă de sigur In legătură cu ştirea de mai sus.
FOIŢA ZIARULUI ««EPOCA»
12
JULES MARY
PRIETENUL BĂRBATULUI
(Urmure)
El se execută îndată. Copila nu l-a rugat nici odată de două ori. El ştiea multe din aceste povestiri naive, pe cari pe rând ’f le spuse. Copila ascultă serios, până la morala pe care Jean o spunea c’un ton prostesc, fără a vedea semnele ce'I făcea d-na Barbarain : «■Dupe ce ast-fel ad trecut prin aceste aventuri , mateloţii se scoboară pe ţărm. Fiind-câ el au mulţi bani ei pot a petrece după cum le place. Şi In timp de opt zile el nu se mat desbăf.
—	Domnule Holgan, zise odaiâ The-rese, spune m! una din numeroasele d-tale fapte de scăparea vieţi oamenilor înecaţi în mure...
Şi cu o Umiditate curioasa pe care nimern nu o observă ea adăogâ:
—	Acelea mai cu seamă de care sunteţi mal mândru, în care aţi avut cel mai mare pericol...
La auzul acestor cuvinte Jean fu foarte Încurcat. A povesti o istorie de marinar, o legendă, o fabulă, fie ea fantastică, trista sau provocătoare de râs, era lucrul lesne. Dar a istorisi pro-priele sale brasuri? Unde ar putea găsi uvinle?
— O ! domnişoară Therese, aceasta nu valoroazâ nimic, vă asigur; şi pe urmă, sunt lucruri nevariate, tot d’auua acelaş cântec.
Ea insistă şi faţa sa suferindă şi resignata, de o coloare brună bolnăvicioasă, se împurpura până la frunte.
Gilbert insistă Ia rândul săd, asemenea şi d-na Barbarain; atunci el se întoarse puţin, pentru a nu vedea pe nimeni şi a nu fi genat şi cu privirea rătăcind, cu fruntea încreţită, amintin-du-şi spăimftntâioarele tulburări, scenele de durere şi de agonie, începu să nareze suvenirile sale. Numai Catlie-rine nu l asculta Ea era cu totul absorbită de Gilbert. Dar Therese, uitându-se puţin câte puţin, păru că traeşte din viaţa chiar a lui Holgan, tremurând spăiuiântatâ la auzul acestor detalii lugubre, atât de tragice, care lot d auna însoţesc scăparea vieţi oamenilor înecaţi. Pescarul nu istorisea dar convorbea cu el însuşi, încet, fără a se preocupa de cel cari îl încongioară. Nici lux de frase, nici cuvinte alese: o simplicitate sublimă. Cu capul plecat, cu mâinile încrucişate pe genuchl, ar fi zis cine-va văzându’l — fără a’l asculta — că el recilesză vre-o rugăciune pentru sufletul unul mort. Vocea sa, asemenea unul murmur monoton, dar foarte distinctă, era singurul sgomot în a-ceastâ desăvârşita tăcere a fiinţelor iubitoare şi bune care 1 priveau. Şi când el sfârşi, fu o adevărata scăpare: toţi luase parte împreună cu el la durerea unei tempeste.
;
El fu uimit de efectul care ’1 produsese :
—	Scuzaţi-mă, zise ele, - poate am fost prea lung, dare greşalad-voastră, m aţi lăsat să flecărească mereu.
Se ridică, luă pe Regina In braţe şi de odaia se găsi faţă în faţă cu Therese.
—	Doamne! domnişoară, ce aveţi? zise el alarmat.
Therese plângea. Din frumoşii săi ochi albaştrii, nişte lacrimi mari, una câte una, curgeau încet, lăsând pe o-brajii ,el bruni, umeda lor urmă, o-prindu-se în colţul buzelor, ce erau contractate nervos, şi de acolo căzând. Şi ea nu se Încerca de a se ascude. Ea surîse chiar când se văzu descoperită. Holgan lăsând pe Regina, se plecă pentru a fi la înălţimea Therese! ce sta pe scaun şi luându’l mâinile II vorbea ca unul copil, pe când d-na Barbarain II ştergea ochii.
—	Ei bine, asta e frumos, iată că eu v’am făcut să plângeţi... E tot greşala d-voastra. Pentru ce m'aţl silit să vă spun atâtea lucruri. Aceste istorii sunt făcute pentru bărbaţi, nu pentru copil.
Catherine, din fundul salonului unde rămăsese pentru a fi mai neobservată, examina pe Therese surprinsă.
—	Uite, uite, murmură ia, ce va să zică inimă de copil ?
Therese începu să rîză şi zise :
—	D-voastră m'aţl tulburat foarte mult, domnule Holgan, — şi ea adaogă, roşindu-se din nou şi c'o curioasă temere — mă gândeam ia frate-med şi
la pericolele ce el asemenea trebue să Întâmpine, fără să aiba ca ajutor, dacă moartea ’l-ar ameninţa, eroismul unul om ca d-voastră.
Catherine, aruncându’f o privire bănuitoare, îşi zise:
— lata, acum o minciună! Aceste mici copile sunt foarte romantice !
Reflecsiuea Therese!,aducând în mintea lui Gilbert şi a d-nel Barbarain suvenirul ofiţerului de marina, provoca brusc puţină tristeţe. Veselia lui Holgan nu putu face nimic, el se despărţiră mal curând de cât de obiceid. Numai, d-na Barbaria» se înţelese cu Cha-terine ca a doua zi să facă o plimbare la Arques ; să’şî ea mâncare pentru a prâuzi în pădure şi să nu se întoarcă de cât când o Însera, daca timpul va fl frumos.
A doua zi, în adevăr, plecară. Barbarainii veniseră să ialaelpe Holgan şi nevasta sa şi fiind-ca casa lor era situată la capătul oraşului Dieppe, el ajunseră lndatfi în bogatul şi frumosul sat normand.
Nici odată Chatherine nu fusese atât de frumoasă. Violenţa pasiunei sale pentru Gilbert ÎI făcuse faţa mal strălucitoare, II pusese o flacără ochii In săi mal măriţi sub pleoapele lungi cari păreau zugrăvite, o vieaţâ vie se vedea In toate gesturile sale. Fericită ca va petrece o zi întreagă cu tânărul Gilbert, prin câmpii şi păduri,ea râdea fara motiv,c’un râs de copilă lăsata în libertate. Ea să gătise pentru a străluci, de şi foarte simplu de aslă-dată. Talia sa
CRONICA
TRIST A SOARTA.
Voinţa Naţionala trebue se se găsească tntr’o nenorocita posiţiune de vreme ce, de vre-o câte-va septemânl, înghite mereO la
Căluşei.
Până mal zilele trecute, lucrurile mergeaO raaî bine, graţie telegramelor de felicitare trimise marelui bSrbat de stat, de către prefecţi. sub-prefecţi şi cel-l’alţl slujbaşi ai sfiitului.
Asta-zi încurcătura e mare, căci s’a isprăvit cu slujbaşi!, cari aO iscălit pe câte doue şi trei adrese numai pentru a mari numărul celor indignaţi.
Acuma aO ajuns lucrurile ca sermâna Voinţa se publice cu litere cicero manuscriptele sosite de la Botoşani, ale unul foarte deştept bârbat din localitate, care, pentru a dovedi şi mal mult ca are spirit, iscăleşte Smarandachc Galusca.
Apoi, dacă e vorba pe aia, ce redacţie bogata n'ar putea se aibe Voinţa, şi încă redacţie care se n'o coste nici o para, căci nu cred ca Galuşca de la Botoşani se mal aibe pretenţia de a fi plătit pentru proza ce comite.	-	.
Al doilea motiv pentru care Voinţa ar putea găsi o mulţime de colaboratori de felul stimabilului, e că tot meritul d-sale sta în aceea ca ştie se pocească limba românească.
D’apol câţi d’âşlia nu se găsesc?
Aşa, la întâmplare, iaiă că dam peste coi u Fânicâ Bellio. Oare nu vorbeşte şi d-sa o româneasca tot atât de stricată. Toată deosebirea e numai câ în ioc se o dea prin o-vreeşte o dâ prin greceşte.
De pilda, cine nu cunoaşte faimosul lipon rostit de conu Faniea, într'o memorabila şedinţa a camerei deputaţilor ? Cine n'a auzit despre combaterea pe care o facea d-sa ideurilor unul deputat din opoziţiune ?
Cu asemenea espresiuni fericite la îndemâna ce redactor, pentru Voinţa, n'ar eşi din conu Fănica! Ce articole nostime n’ar da dintr’ânsul I
Afara de asta, conu Faniea ar avea şi alt punt superior Iul Galuşca, e ca dumnealui, ar putea SC trateze o mulţime de cestinni, pe care alţii nici n'ao îndrăznit se le atinga Încă In publicitate, pe când rivalul sâO de la Botoşani, o ţine una şi bună de atâta amar de vreme Iepoca, Iepoca şi iar lepoca.
Ar mal putea se scrie la gazeta guvernului şi fondatorul socielalei de vaci, cai si boi Caro/ /, renumitul Oprea ŢiţeiQ. Acesta ar putea se faca studii foarte importante a-supra dobitoacelor, si, cu tot titlul societt-ţet sale, este cu mult mai puţin supărător pentru M. S. Regele, de cât colegul seo, profesorul Freytag.
Despre d. V. Iepurescu este de prisos se mal vorbesc. Pe d-sa ţara întreagă îl cunoaşte de când a rostit în Cameră următoarele neperitoare vorbe, în următorul memorabil incident:
«D. Iepurescu, pe vremea cînd facea o-poziţie, şi nu e de mult de atuncea — cu vre-o opt zile In urma aceleia în care fu luat de piept de d. Dimancea în incinta Camerei — lua cuvântul pentru a respunde unul ministru :
D. V. Iepurescu. Ce însemnează acest discurs al d-lul ministru ? Prea ne crede d-sa dobitoace pe noi...
Voci Ah 1 ah/ Nu e parlamentar.
D. Iepurescu. E foarte parlamentar, domnilor, fiind ca cuvântul l’am spus pentru
mlădioasă era îmbrăcata cu o provocantă perfecţiune lntr'un jersey bleu-marine, închisă la spate cu nasturi.
Rochea era cu mic! patraturl lila şi garnisită cu volanurl. Pe umeri pentru a se păzi de frigul de dimineaţă sau de seară, avea o pelerină de faiQ negru unde ea prinsese, la stânga,două ro e şi o garoafă roşie. Cât despre pălărie ea avea forma palărielor de voiagiu. Ea însă îşi ridică bordul de la stânga ca un muşchetar, dar aceasta nu fu de cât un capriţid de moment. Căci schimba pălăriea în toate relurile, ridic â nd’o când într'o parte când îu-tr'alta, când Înainte, când îndăiât, schimbându’şt ast-fel după gust espre-siunea fisionomiel sale schimbătoare.
Therese în general nu era cochetă. Ea se ştiea puţin frumoasă, puţin elegantă şi înţelegea foarte bine că cu ori-ce toaletă II va fl peste putinţă do a’şl corigea defectele. Cu toate acestea, în această zi, de şi era sigură căjva rămâne inferioară Calherineî, instinctul sâîi de femeie o făcuse să fie mai tu atenţiune în toaleta sa. Rcchea sa era albastră deschis şi pentru a’şî ascunde fără îndoială slăbiciunea taliei purta o băsmăluţă albastră cu dantele albastre pe care o lnoda pe piept. Acest albastru peste albastru îndulcea coloarea brună a el şi’i înveselea melancolia fisionomiel sale.
0 pâlărie-bonet, garnisită cu daniele şi pe care ea prinsese câte-va roze naturale, arunca o umbră pe fruntea sa, făcând să apară ochii el cel negrii.
(Va urma;
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 2 OCTOMBRE
3
vorbele se,le si fie repetate in locul o-portun, următoarele: Rusia nu va o-cupa Bulgaria şi a promis a din pro-pria-i voinţă: presupunând insă caşul că această ocupaţiune ar avea loc, a-t unei ea nararea din partea Austriei acele consecinţi, de care parc că se teme. Austria ştie că dacă s'ar opune cu forţă unei aesmenea ocupaţiutv, ea nu va fi sprijinită de Germania. Acesta a fost limbaqiul de atunci al principelui Bismark, dar de atunci el arată mat puţină siguranţă în conversaţiunile lui. Bisutark vede că opiniunea publică din Austria şi Ungaria e prea ostilă înaintării Buşiri, si se teme ca nu Intr’un moment dat ea si tvt silească guvernul la o acţiune cu ţoale că acesta e prea hotărât a menţine pacea. Ocupaţiunea Bulgariei de către Rusia ar putea da loc, dacă tiu la o declarare de resbel a Austriei către Rusia, ce!puţin ia o de-monslraţiune ofensivă a Austriei in direcţiunea Serbiei şi aceasta ar aduce intervenţiunea Angliei, lucru care ar deştepta pe toate puterile ce au interese in marea Mediterană, chiar şi pe acele ce ar dori sâ-şt păstreze o mai mare re servă■ Din această causă se teme acum princtpile Bismark de ocupaţiunea Bulgariei, căci ea tir putea da naştere la nişte întâmplări, pe cari el a reuşit a le împedica până acum.
ŞTIRI MĂRUNTE
Cu trenul fulger ilo aseară, Litre alte persoane-ati sosit în Capitala il nu şi d-na Slolojan.d. Emil Lahov.ri.
• ¥
l.unl 29 Septembre, Curtea de apel din Galaţi, a pronunţat sentinţa în procesul intentat de d. Al. St. Catargiu, moştenitorilor Iul N. Calimaki Catu' giu, pentru a-nularea testamentului defunctei Murii Catargiu.
Curtea a anulat testamentul.
• •
D. Politimos, Directorul general al Penitenciarelor, a îmânat domnului Ministru de Interne proeclul pentru reorganizarea penitenciarelor.
* •
Consiliul sanitar superior al armatei se va întruni mâine.
* •
D. Ferikidi, Ministru de Externe, a primit pc D. Yârnav Liteanu, Ministru la Berlin.
D. SLurdza, ministrul instrucţiuni publice, caro a fost la laşi pentru a inspecta Liceul Alexandru cel Bun, s’a reîntors în Bucureşti.
*
• •
Aflăm că d. Hilrowo, noul ministru al Ilusiel la Bucureşti, va sosi Sâmbătă In Capitală pentru a şl priimi postul.
% *
D. Ferekidi, ministru de externa, a primit azi In audienţă pe Sir Wbite, ministrul Angliei.
• •
M. S. Regele a inspectat azi regimentul 0 de dorobanţi.
O remaniere ministerială înainte de convocarea Camerilor e sigură.
D. Stolojan se rol ruge, ducă nu se va fi şi retras deja de la Dj-menii.—Se zice că reiaţiunile sale cu primui-minislru sunt din cele mai încordate. D. Slol^jan a şi plecat nemulţumit la moşia d sale, fără a trece pe la minister.
D. Sturza va piresi portofoliul instrucţiune! spre a trece probabil la esterne.	*
Intru cftt priveşte pe d. Radu Mihaiu, demisiunea d sale pare ase adeveri spre a fi ales primar.
6
Ier] la cimitirul Catolic de la
Şerban-Yodă s’a petrecut o scenă foarte dureroasă. Un domn anume lsenskv s’a sinucis pe mormântul soţii sale trâgândn’şi mai multe focuri de revolver.
m
ştirile priviţi are lu numeroasele concentrări de trupe ruseşti In Basarabia iau din ce iu ce nud multă consistenţă.
©
. Circulă8gomoIul e«Vi. 1. Urălhnu * ar fi pleeat incognito la Vienn.
Înregistram această şliro sub toată reservă.
$
După cum am anunţat, mâne se va inaugura noul local al şcoalei de poduri şi sosele. Ceremonia la care vn asista M. S. Regele* Însoţit de d. ministrul lucrărilor publice va începe la Ora 2 cu un serviciu religios oficiat de P. S. S. Vicarul Mitropolii. Directorul ş’onlel de inginer Duca va pronunţa o alocuţiune la care va respunde şi d. Radu Mihaiu. După vizitarea localul va fio mică gustare.
$
lată câte-va dela ii complimen-tarii asupra celor ce am scris zilele trecute despre comisarii tlâmnicea-nu şi Georgescu. Se vede că agenţii d-luî Moruzi au inventat un uou sistem pentru a’şî plaţi chiria de la sfântu Dumitru.
Vineri dimineaţă d. comisar A. Rîmriiceanu din secţia 29 şi sub comisarul de cl. 1. Georgescu s'au presintat in localul d-luî loachim Georgiu proprietar situat strada Ca-zirmeî, 43, şi l’au luat la cercetare, zieându’f că voşte a face o revoluţie şi Că are iarbă de puşcă şi cartuşe ascunse. Georgiu ştiind că n’ure absolut nimic de ascuns a respuns că n’are de cât se caute în toată prăvălia. Atunci comisarul şi sub-comisarul sau coborît In pironiţii şi au eşit de acolo cu vr’o două zeci de cartuşe şi o punguliţâ cu iarbă de puşcă. Georgiu nici Jnu ştia de aceste obiecte. Pimniţa era deschisă. Atunci comisarul a Început se strige ca se aresteze pe Goor-giu şi se’l duca la puşcărie. In gacel moment sub-comisarul Georgescu s’a apropiat de Georgiu şi i’a zis la
ureche: dăm 1000de fr. se te scap. Georgiu respunzend că nare aţâţi bani, intervine comisarul şi zise: lasă’l cu 800 fr. Dupe mm multă târguiala se îcvoiră amândoi cu 350 fr. pe care Georgiu le numără comisarului. In urmă Rîmniceanu şi Georgescu se retraseră cu banii spunând lui Georgiu: Nu cumva se spui la «ine-va !
Martori la acest fapt sunt Tânase
Popeseu din Bolintin, Niculae E-pati din Bucureşti.
ULTIMA ORA
Vnrnn. 12 Octbmbre.—Dupe infor-maţiumle mele opiniunea generalului Kaulbars asupra călătoriei sale este că cea mal mare pat le din populsţiunea de la ţurâ nu voeşte o ruptură cu Rusia şi doreşte ca guvernul bulgar să urmeze sfaturile împăratului.
Generatul cons:deră că înţelegerea între Rusia şi Austria există mai mult ea tn tol-d’u-una şi că politica Rusiei e absolut pacir.ica. Generalul înainte de a pleca în Bulgaria a dus Ţarului, din partea împăratului Au siriei cuvinte de pace. Generalul Kaulbars reveni apoi în Austria să dea Împăratului Fnintz loseph nişte asigurări formale în acela? sens şi puse pe împăratul Auslrieldn curent cu misiunea sa în Bulgaria şi despre călătoria ce avea ordin să tntreprinzâ In ţară.
Asupra tutulor acestor punte acordul e complect între Rusia şi Austria.
De la sosirea sa în Bulgaria generalul Kaulbars informează în tot-d'a-una pe agenţii şi consulii Austriei, col d ântâiQ despre loate faptele sale.
Cea ce s’a petrecut Duminecă la Sofia a făcut obiectul unui schimb activ de depeşl între ministru! afacerilor străine din St. Petersburg şi generalul Kaulbars.
E posibil ca acest dm urmă să primească deseară ordinul de a nu ’şl
continua călătoria şi de a se întoarce în Rusia prin Odesa. In cas contrariu el se va duce la Burgas sail la Rus-ciuk.
Astă zi nu s’a făcut nici o inanifes-laţiune ostila In faţa locuinţei gonera-ltluY, care a primii puste zi mat multe grupuri de ţărani de prin prejurul Variiei veniţi pentru a’l saluta şi spre a’i spune că doresc o Înţelegere cu Rusia.
I.ondra, 13 Octombre. — «Times» face elogiu Bulgarilor şi cere pentru dânşii simpatiile Europei; dar se teme de o ocupaţ'uue rusească.
«Daily News» nu crede înlr’o ocupaţiune iminentă.
Moscova, 13 Octombre. — «Gazeta de Moscova» spune că angajamentele internaţionale n’afi valoare de cât numai când Împrejurările în cart au fost Incheeate, continuă a exista şi declară că nu e de loc legată. Acelaş ziar crede ca Sobrania va rechema pe prinţul A-lexandru. Rusia va fi atunci nevoită să declare resbel Bulgariei.
Yfena, 13 Octombre. — Ziarele urmează a se preocupa de situaţiunea din Bulgaria.
I
PUBLICITATEA
ZIARULUI „ EPOCA*‘
Tlrnşrtu O 000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
mine !... (Mare ilaritate, Rîsetele şi sgo-motul ţin cîte-va minute).
Prin urmare şi d. Iepurescu face ca sfi fie redactor la Voinţa Naţionala.
Serios vorbind inse, în trista stare trebue sfi se afle biata gazeta a colectivii» ţel, de vreme ce se vede forţată ca se’şt umple coloanele cu depeşile de felicitare, !n contra odiosului atentai, cu lepocile lut Galuşca. cu sforaelile Iul Iepurescu.
Vorba mea, n’a mai rămas de cât Oprea Ţiţeia şi Stefaniea Bellio, pentru ca opera se fie complecta.
Igrec.
TELEGRAME m STKEIWTATE
Paris, 11 Octombre. — Azi aii străbătut stradele aşa numiţii Sandwichs adică bărbaţi cu cadruri mari de anunţuri pe piept şi spate, anunţând apari-ţiunea unui noii jurnal. Pe unul din aceste cadruri se vedea zugrăvit ministrul de resbel, Boulanger, iar pe cea-l’altă era un balaur cu capul lut Bismark pe care ’l tac, un soldat francez, iar un soldat rus tae coada balaoruluî. Poliţia a pus imediat capăt acestui spectacol ducând pe oameni la arest. Cu aceastăocasiune apare in ziaruUTcmps» o desminftre la ştirea cum că ministrul de resbel ar fi permis vre unul ziar d a vorbi tn numele lut. Ministrul de resbel nu recunoaşte alt organ de cât Buletinul oficial şi Biuroul presei al seu va fi reformat ast-fel că numai Buletinele oficiale vor fi primite.
“* Dupe cum se comunică, ambii comandanţi din Tonking se întorc tn Franţa, din causa dezbinărilor cu guvernatorul civil.
Berlin, 11 Octombre.— Oficioşii judecă întâmplările din Bulgaria cu o linişte extraordinară. Aşa «Ştirile politice» zic: Evenimentele din Bulgaria n’ait nici uti efect asupra momentelor decisive. Europa ţine tare la principiul că afacerile orientale, in special cele privitoare la Bulgaria nu trebuesc încredinţate pasiunelor turbulente ci simt de competinţa Puterilor.
Paris, 11 Octombre. — Precum declară ziarul «Temps», un personagiu a cărui posiţiune îi permite a fi foarte bine iniţiat in cestiunile europene, a comunicat următoarea ştire redactorului sus-zisului ziar :
Acum o lună principele Bismark zicea, tiu în mod misterios, cş pe faţă la o mulţime de persoane şi dorim ca
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(«4)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XLIII.
I.tipia.
Ca un stol de păsări prădalnice care s ar arunca asupra unul cadavru ros deja In parte de către lupi, aceste femei, în timp de două ceasuri, alergară din casă In casă, Întărâtate la jaf, a-meninţând pe locuitori de a ’f ucide sad a le da foc.
Locuitorii Minorielor dădură tot ce li se cerea fără împotrivire, sperând să înlăture ast-fel nenorocirile de csre eraţi ameninţaţi, dar evenimentele din urmă le dovediră că buna-voinţa lor fu nu numai zadarnică dar chiar şi primejdioasă, flid-câ asigura pe învingători de nepedepsirea crimelor lor.
Un deposit de arme aparţinând statului, care era păzit în acel quartal de vr’o deuă-zecl de soldaţi bătrâni de la marină, fu atacat, apoi ocupat mai fără nici o împotrivire.
Câte-va tunuri care se aflau pe acolo, gră târâte In stradă, suite pe barica-
dele improvisate cu o repeziciune extraordinara de către insurgenţi, şi, ca să şi scape viaţa, păzitorii lor fireşte fură siliţi a primi rolul de servanţi.
Pentru a dovedi de altmintrelea că voiall să le întrebuinţeze la ceva bun, îndreptară două din ele asupra unei case închise.Nu numai uşea fu stricată, dar etagiul de jos al acelei case fu găurit.
La vuetul sinistru al tunurilor răspunseră strigăte tot atât de sinistre.
—	I^afoc! strigau din toate părţile locuitorii caselor aprinse de către Jane Reapert şi furiele bandei sale.
—	La arme! urlad insurgenţii, iată soldaţii regali.
Mal multe escadroane de gărzi regali călări, numeroase trupe de infanterie, urmate în adevăr de două baterii de artilerie, înaintau în adevăr.
—	Se le eşim înainte I propuseră mai mulţi oameni din popor; soldaţii sunt fraţii noştril, nu vor cuteza să tragă asupra noastră.
—	Să le trimitem parlamentari! zise vr’o dol-spre-zece dintre el.
—	Săne luptăm până la moarte! strigară cel mai bravi.
—	Să ardem şi să măcelărim Londra întreagă, respunse o bandă întreagă de turbaţi căror beţia şi setea de luptă le luase din faţă şi din nume tot ce le rămăsese mal omenesc.
Fie care din aceste păreri fu aprobată şi urmată de un număr oare-care de luptători. Unii se duseră înaiytea soldaţilor, cercând să-l întoarc# de la
datoria lor, spunându-le să nu tragă a-supra unor oameni cari, nu numai e-raU semenii lor, dar şi compatrioţii lor, somându-i să lepede armele.
Ef fură primiţi cu lovituri de puşti şi fură nevoiţi să se retragă îndărătul baricadelor, Gel l’alţb hotărâţi a nu da înapoi cu nici un preţ şi a înfrunta or-ce primejdie, să pregăteau de luptă, cu faţa lnegritfi de cea mal crudă desperare, dar decişi a muri mal bine de cât a se preda.
—	Mat bine e să te duci' cu un glonţ în cap de cât să mori de foame Intr’un colţ, ziceai! el.
De aceia, văzând că nu pol să îndu-ple pe soldaţi: la deşertare, el în cepură bătălia cu o furie nepomenită.
Trupele regale fură silite să ia una dupe alta, pas către pas, baricadele a-părate cu un curaj extraordinar.
O mânie rece, o aprindere aproape sălbatică cuprinse pe şefi şi pe soldaţi, când văzură căzând alăturea cu dânşii, în această luptă uricioasă de strada, pe cel mal bravr, pe ce; mul buni din tre ei. Veni un moment când cei dâu-tâiâ dădură ordine sălbatice, când cel de al doilea ie executară cu o furie a-aproape de nebjjjiiu, cu o uocurie de demon.
—	NIcî o cruţare I împuşcaţi-! pe toţi 1
Insurgenţii din partea lor să purtat! cu o cruzime neomenoasă: or ce soldat prins era împuşcat, apoi măcelărit cu baioneta.
In toate stradele unde se petrecea
acţiunea, bătrâna Jeane Reapert, aju- j tată de femei şi copii desbrficaţf, beţf, de nevăzut, aruncaţi în pimniţe, în o-daila de la catul întâi, pe ferestrele deschise materii aprinzătoare cărora le dau foc de Îndată.
In curând tot quartalu! se aprinse şi lupta urmă în mijlocul grozăviilor u-nui incendiu colosal. Gu toate acestea insurgenţii începeai! a da înapoi, re-sistenţa lor devenea dm ce In ce mal slabă, şi deja fugeau în toate părţile. Soldaţii, excitaţi de şefii lor, grăbiţi de a isprăvi lupta, îş îndoiră sforţările şi luară ofensiva cu tărie.
— Ajutor ! strigau luptulorii cel mal bravi, a căror vitejie se mărea cu cât creştea şi desperarea lor când vedea0 că tovarăşii lor fug.
Şi să isbeaâ iar în rândurile soldaţilor îndesaţi cu o furie nouă, dând loc . la un nod măcel.
Lupta nu ţinu de cât un ceas ; atunci stradele fură măturate de mitralie şi baricadele căzuse în mânele armatei regulate. Dar câte-va case eraă încă ca nişte cetăţi, mulţumită unor luptători mai îndârjiţi cari depe fereştri împuşcat! cumplit în trupele regale.
Acestea fură nevoite se ie asedieze în regulă, să întrebuinţeze artileria ca să poată pătrunde In ele.
Atunci fu momentul cel mai trist al luptei; sângele curgea pe ziduri, se cobora de alunguJ scărilor, eşa prin crăpăturile uşelor şf şerpuia Încet In spre pârae.
Jeane Reapert fu surprinsa în una
www.dacoromaiiica.ro
• Tagblalt» constată că metoda intimidărilor a căzut şi cA nu e neprobabil că Ţarul va fini prin a ordona o ocupaţiune.
Aserţiunea ziarului «Dibats» care spun? că o ocupaţiune provisorie nu va schimba raporturile celor 3 imperii îl pare fără temelO.
Ziarul «Rresse» desvoltă căuşele cari trebuiau neapărat să facă să cază misiunea echivocă a generalului Kaulbars şi crede că Rusia se va menţine probabil pe basele tratatull de la Berlin şi va combate legalitatea Sobranieî dacă deputaţii rumelioţi vor lua parte la alegerea prinţului.
Pesta, 13 Octombre.—Ziarul oficios «Nemzet» spera că guvernul din Sofia va reuşi să observe o atitudine înţeleaptă ia alegerea prinţului. Bulgaria va putea atunci eşi sdravanâ din a-ceastă crisă, dacă guvernul şi naţiunea se vor ţine strict In limitele tratatelor internaţionale. Până atunci nu e locu a se presupune că naţiunile cari sim-palisează cu Bulgaria indpendentâ, vor fi înşelate în speranţele lor.
lu numărul nostru de ier! am spus că administraţia ziarului Epoca nu are nici o relaţîuno cu oficiul de publicitate «România»..
Ar fi trebuit ca să fim esacţi sa spunem ca, nu mut are relaţium cu acest oficiu de oare ce administraţia ziarului nostru a primit anunciurî de la ace! o-ficitl iar nu mal primeşte pe viitor.
Jalnica familie Petrescu şi Ştefano-polu aă durerea de a face cunoscut încetarea din viaţă a piva iubitei lor fiica şi noră
NĂSCUTĂ PETRESCU
decedată la 30 Suptembre curent In etate de 30 de am şi roagă pe toţi a-micii şi cunoscuţii care dih eroare b’iiu
primit invitaţie să considere aceasta ca ţinâud loc.
Ceremonia funebră se va săvârşi la 2/14 Octombre, la ora 2 după amiazi Strada Domniţei No. 1, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vod».
-<■' ■, i*- \ rr i ^ i.
CASA DE SCHIMB
ALEL GU. 10MT k B. MAHCL
Strada Uptcani, TVo. IS bla
Buoureati, 1/13 Oetombr#
VALORI
Scadenţa eu ponelor
ION DU IU DE STAT ROMAN
Renta rom. por. 1875 SOC 1 Roata rom. amortis. 5 0 0 1 Renta rom. (rur. conj <j o o 1 Oblig, d > stat C. F. R. 0 0 0 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 180*	7 0/0 t
Impr. Openâf>im 1806 8 0/0 Agio
ÎMPRUMUTURI DE OfUSK
Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 Idem ideui diu 1884 5 0/0 1 Impr. or. B. eu prime loz f.20
VALORI DIVERSE
Ap 1 Oc Ap 1 Oc Mai i No Ian 1 Iul Idem MarîSep lan 1 lu!
lan l Iul Mai 1 No
Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem	Idem	5	0,0
Crtd.Fon.Ur.dinBuc. 7 0/0 Irtein	idem	0	0 0
Ideiu	idem	5	0/0
Cr.'d.Fono.Ur.dinla# i5 0/0 Obl. Cas. pens. fr. 300. 10
1 lan t Iul Idem Idem idem Idem Idem
1 Mai No
'f drK liS
I curs I mediu
62
Pd 3/4 88
105
l&bJ
74 3/4 06
331/2
103 1/2 87
ICO 3/4 02 1,2 82 1 2 741 2 215
din aceste case Ia care dăduse foc şi Împuşcată lângă un părete. Ea muri cu blestemele In gură, fioroasă, îngrozitoare, ast-fel că soldaţii cari o executase Îndrăzneai! abia să se uite la cu-davrul el.	,
Aceste încâerări parţiale şi mal omorât oare de cât cele generale ţinură încă un ceas.
Dar victoria remase până la urmă a trupelor regale care, dupe ce isprăviră cu oamenii, trebuiră să se întoarcă contra elementelor.
Iu adevăr, vre o sută de case ardeaQ. Se auzeai! în îăuntru ţipetile femeilor nebune de groază, a copiilor aprinşi de flăcări, se vedeau pe la ferestre oameni cerând ajutor safl aruncându-se în vid ca sâ scape de foc.
Ajutoarele fu erganisate cu o iuţeală surprinzătoare.
Pe când fraţii lor din cavalerie vegheau spre apărarea tuturor, soldaţii din infanteria regală, ajutaţi de locuitorii cari ieşeau leaferi din luptă, se aruncară In mijlocul pârjolului spre a ’l stinge ; incendiul fu localisat. Mal lntâiă, situaţiunea păru desesperată, căci la fie-care moment se ivea un focar nou.
[Cu toate acestea, dupe o muncă statornică, salvatorii reuşiră să scape câte-va edificii publice precum şi mal multe case particulare.
(Va urma)
4
EPOCA — 2 OCTOMBRE
DE Vf\ME armăsari , reproductorl iepe , mânzl pur-sânga, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Rei-mer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitali).
OCIPATII \l «r.b“:t?nd
câte-va ore libero, doresc a 1« Întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — A »e adresa la Oficiul 'le Publicitate .Românul» tg, Strada Madcmtei. /luntreşti.
DE ÎNCHIRIAT
şi de
DE VÂNZARE
IA TOTAL
casele mele de lingi biserica sf. George noCi.Str. Pescăria veche No. 3, cu şapte tncAperl, cinci su» şi două jos, cuhnie, două pivniţe, galerie şi pod spaţios, spaţios, apilitorie, gridini In mijlocul curţii, aspect frumos, aer curat şi nimic de dorit; o pivniţa spaţioasa pentru vinuri. Doritorii se pot adresa tn curte la proprietarul lor.
Ştefan l’avlld.
III. ARENDAT puri de moşii. şi anume Mal iţa sad Dudeasca şi cea d a doua Valea Cucuiul sad Stroesca situate In districtu Prahova plasaPotgorii. de St. Dumitru a. c. pe termen de cinci ani. deoace-ce actual arendaş d. Niţâ Sâvulescu n'a plătit arenda şi contractul săli e desfiinţat de drept.
Doritorii se vor adresa la
proprietar d. Hristache Ca-ruso, Calea Moşilor No. 187.
(147)
DE ÎNCHIRIAT SI DE VfRZARE
CASELE
din str. Domnitza No. 1
Având tn catul de sus li Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucătâ-rie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproane ae tO trăsuri, se poate Închiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piaţă şi puţ In curte de Piatră.— Doritorii se pot adresa tn localitate.	Iii
” < “ PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEL
Str. Luterana i coltzul Stirbey-Voda
DE RCHIRIAT âSţfi:
le Costa Foru din Batişte, Strada S( aunalor No. 46.
28 < umere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere n grădină spaţioasă.
Doritorii pot vlsita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C-0. Gosla-Foru 3, Dealul Mi-topoliel, sau la redacţia E-poc ei.
-
DE ARENDAT
MOŞIA LACENI
tn
Districtul Telcormanu
Slane mll pogoane,situate Intre trei schele, Giurgiu,Zlninieen, Turnii- Singurele, cn soselo Ia toate aceste schele, având semnal e 400 pogoane Rapiţă, şi 600 grâO. Doritorii se pot adresa tn Bucureşti, Str. Domnitzei No. i. şi localitate prin Alexandria care este distanţă de oră.
(U0)
DE MIMAT STsnîS
Apostoli No. 42 cu două E-tagiurl aproape de Cheurl. Curtea foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victori! No. 74.	160
O pndtire,
lemne bune şi de stânjen, mal bine de două-sutc pogoane, situată pe moşia Fârcaş, la o jumă-tatedeoră de Caracal.Doritorii se pot adresa la proprietar, d. avocat D. C. Po-nescu, 49 Calea Dorobanţilor.
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, camere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPAREURI	%
Deposit de mobile cu preţuri es- n cepţionale.	a
Comandele se efectuează prompt H după modele.
S» 11	♦*«**«►*

Are onoare d'a informa numeroasa sa Clientelă, că a deschis şi In
BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41
O CASSAde croitorie J
Care va funcţiona In aceleaşi condiţiunl ca şi $ aceia din IAŞI.	162 ffl


CASA SPICQ
SI ÎNCHIRIAT
DE
P I A N U R I
DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS
s Aceste tnchirierl presintă deosebitul avan taţi 0, că, or-câ-flu rul chiriaş care doreşte a cumpăra piano tnchiriet, se soce-w) teşte banii răspunşl ca chirie, ca a-conto preţului de cum-gj părare.	137
DE ÎNCHIRIAT
ETAGIUL DE SUS
SAU
CEL DE JOS AL CASSEI
din
Strada Biserica Amzii No. 6
157 ,
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI
HOTEL EKSTEIN
— GALAŢI —
— STRADA MIHAI RRAVUL —
Recomand Onorabil, voiajori Hotelul mefl nuoO construit şi mobilat, situat pe str. Mihal BravţCuza-Vodă) care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi tu centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, cernerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal mederate.	(167)
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI
A. 0. CIPSER & C. KRAFT
S/r. Poliţii 5, (Dudeseu)
ATELIER MECANIC DE PRECURM
FABRICAŢLUNE DE
TELEGRAF SI MICRO TELEPHON
iCel inul nou sistem uniericnn cu |<*t ulmi si linii simple.
INSTALATIUNI SI REPARATIUNI de sonerii electrice si paratonerii
INSTALAŢII CU LUMINA ELECTRICA
—Str. Poliţii S, faţin cu băile Mitrasevshy—
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
TURNATORIE IIE FUR SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 2SI, — BUCUR STI
Se tnsfircinâzâ cu construc-ţiunl de lurbinesi mori cu pre-nrl mal reduse de cât acele in Viena si Pesta.
s
P U E Ţ D L
Cnel mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnătorie sad mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu etc.
Mare deposit, de fer, raiuri pentru vagonete D6oauville, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. LaFertă-sous-Jouars,	113
m SFERT SI JIMETATE MILION!!
de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVICI
No. 24, Str. Lipscani,No. 24
!!! SE VINDE EFTIN III
Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita de această rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele mal fine qualităţl şi cu preţuri foarte reduse.
Principalele articole sunt: mfttă-sftril, catifele, pluşuri, atlasurl, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare; şi'alte multe articole fine.
M SFERT SI JIMETATE MILION!!
de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVICI
No. 24, Str. Lipscani, No. 24
II! SE VINDE EFTIN II!
MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE «COGNAC
SI DB
T2UICA TARE isuovmi
Pietre de Moara, curele si tote uneltele si accesorii pen- _ tru exploatarea Fabricelor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INOINER SPECIAL
Bucureşti, Strada Col ţel No. 49
DE ARENDAT
Moşia L0M0TEŞTI-CALNAU; proprietatea d-lul Alexandru Lens Philippesco, din judeţul Ilvov, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi Olteniţa, situată la jumătate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patru mii pogoane arabile, de cea mal bună cualitate de pământ, cu trei sate pe dănsa, cu duoa perechi casc mari de arendaş, din care cele do ia Lomotoştl sunt mobilate, cu han marc, cârciuma, magazii de bucate Incapaloarc şi In cele mal bune condiţiunl, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rotii In cea mal bună condiţiune pe apaDâmboviţa; Se arendează pe termen de cinci ani cu Începere de la Sf. Gheorge anul 1828; doritorii dea o lua In arendă se pot adresa la proprietar Calea Victorii No. bis. sad la d-nu Sevescu Strada Minerva No. 16, tn toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţâ.
(171)
CĂRBUNI DE
G N
T A
MARE ECONOMIE
PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, MEIOINGER, IVI A SI NE ETC,
Cărbuni de lignită se vinde cu tona sau 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU
A se adresa la
I). Gaillar Strada Luminci No. 22 BUCUREŞTI I Iaiitini strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI D. Vând IJjck Calea Grivitsei BUCUREŞTI. Pentru cumpărarea cu vagonu a se adresa la D-nu Mnlsicl» Gara Raieoiu.
CĂRBUNI DE LIGNITA
CASA DE SCHIMB
I. M.FERMO
— 27, STRADA LIPSCANI, Î7.—
CURSUL BUCURESCI
de la 1 Octombrie 4886
5	0/0 Renta amortisab.
6	0/0	» perpetua ,
6 0/0 Oblig, de Stat. : .
6	0/0 Ob. de Stat drum
de Iler..........
7	0/0 Seri», func. rurale
5	0;6	»	»
7	0,0	•	»	urbane
6	0/0	»	»	*
& 0/0	»	*	>
8	0/0 împrumutul cern. Ob.Cas. pens.ţi. iOdob). împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.
» «Dacia-Romania»
» Naţionala.......
» Credit mobiliar. ■ Conatructium. .. » Fabrica de hârtie Argint contra aur. . . . Bilete de Ban. cont. aur Florini austriaci.....
SCHIMB..............
Paris 3 luni..........
» la vedere.........
Londra 3 luni........
» 1a vedere. ....
Berlin 3 luni........
» la vedere........
Vieno la vedere......
97
93
881/4
104 871/4
101
93
83
75
220
35
1030
274
215
165
151/2
151/2
2.03
1001/4
25.25
1.24
2.021/2
•X2X2XAX9X2XCX2XvX»X«
X
g	MARELE	§
fHOTEL DE FRANCE 1
X
m
x
•
X
X
m
x
•
X
X
X
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei tn faţa Slradel Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel tn cât toate ferestrele respdtidesc tn stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mai modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt.
F»H. HUGrO
ANTREPRENOR
PROPIETARUL HOTELULUI HUGO din BRAILA
X
X
•
X
9
X
•
X
X
MULT CUNOSCUTA
CASSA DE SCHIMB
ADOLF HILBERGER
Se afla de aeum tn Strada Smârda No. 6 Face cunoscut că afară de transacţiunile obicinuite,*e mal ocupă cu cumpărări, schimb şi vănzârl de orl-ce objecte de Bijouterie, uzate precum: aur, argint si pietre preţioasa ele.	(169)
•X9X9X9XIX9X9X9X9X9X9
de mimat sîsm1
d-lul V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi gradină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de diminiaţâ până ia (5 seară. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-saie Copaciu din districtul Vlaşca pl. Călnişte.
ATELIER MECANIC
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu cu Pompe de toate «internele, liin-tâuf d'applique «I Borne fontăni. Canale (robinete) do tot felul Tnbnride fer, tuciu «i plumb.
Tuburi speciala peutru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgheaburi de coborîre inodore, capace de nasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vwe, ftorlari. abnsurl banei dc gradina, grilaje dc Îngrădit morminte, pllanluri, Tuburi pentru *ondagr ni cnudclubri.
TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA
(151)
IIE IVII HUIT ÎK2S
cn Înciuda in pin?ia episcopii avCnd rtoun eamnre si pivniţa, a se adresa la administraţia ciurului „EPOCA"
ARTICOLE 0E DESINFECTIUNE
se gaseso la
DROGUERIA BRUS
Str. Nouă, Casa Capşa
DE ÎNCHIRIAT
viitor, In total sad tn parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Ke-restenye, care se compune două corpuri: cea dintâid cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, având mal multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare două grajduri şi şo-proane, curte spaţioasă şi grădină.
Doritorii se pot adresa la proprietarul E LIA S IO S. COHEN CaleaŞerban-Vodâ No. 45 saQ la comptoir Str. Smârdan No. 6.	135
ATELIER DE LEGATORIE
COSTACHE ALEXAMIHESCl
de la Sf. Gheorghe s’a mutat din Cassa Filitis Str. Biserica Eni No. 4 In Cassa Bisericei dintr’o zi tot Str. Biserica Eni No. 10
0 DOMNIŞOARA (MARATON1- |
TEL) Dă lecţiunl de piano şi solfegiu după methoda Conservatorului din Paris. Ase adresa Calea Griviţa, 51.
0 DOAMNA când Fimba france-
să, engleză, germană şi musică doreşte J a da lecţiunl. Având masă tn vr’o fami- J lie s'ar mulţumi cu o plată mal modestă. A se adresa la re-dacţiune. (168) [
Bucureşti.—Typografi& «Le Peuple Roumain», Strada Episcopal No. 3,
www.dacoromanica.ro