ANUL I No. 256. A DOUA EDITIUNE MERCUR1 i 13 OCTOMBRE Grioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE JJ ■l'CX'HESC'l: La m Almuii-tratiunei TVHt: Prin mandatp (.ostul*». Pentru 1 an 40 Ici. 6 luni «0 Ici, 3 luni 10 lei. pi NTUUATATF.I La luate ofUniele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lai. REDACŢIUNEA No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Grioore VENTURA Prim-redactor responsabil ANUNCIURiLE SK PRIMESC SX’.MAI LA ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la l'Mstcm .tprneu. Constantin pU Karakev Deiriuen itan. 16 Galata. Annnciuri pe pag. IV, linia 30 bani. anunciuri m reclame pe pagina treia i lei linia l.\ PtKls: ^ vf-e-tejurnalul cu ISl>nL numeral, la K» ~cul din rar Huutmartr* 1 13 AD.MIN1STRAŢIUNEA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI MUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAP01AZA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU IO BANI NUMERUL SO BANI UN NUNIER VECHIU AITCATIRI PEHICIL04SE DECLARAŢIA D-LUi VINTILA ROSETTI JOS MASCA! S TUATIUNEA IN BULGARIA BAIATZUL! MIZERIILE LONDREI aE Constatăm cu cea mai vie părere de reu că nu mai există astă-zi nici o cestiune care se nu fle esploatatâ cu pasiune şi aproape cu rea credinţă de presa oficioasă. Aşa s’a făcut din greaua şisuperă-toarea calamitate a agiului o cestiune de partid, aşa s’a procedat cu organizarea Bâncei Naţionale; aşa în fine cu cestiunea crizei economice şi cu a deficitelor bugetare. Dacă zici că agio, că criza, că reaua funcţionare a Bănceî, că deficitele sunt provocate şi din nepricepere, şi din necalcul şi din interese particulare, apoi pe dată, In loc de răspuns, eşti silit să te aştepţi, de a doua zi, la tot felul de amabilităţi grosolane, cari pe unii li desgustâ iar pe alţii ÎI descuragiază de a se mai ocupa cu cestiuni de o ordine mai superioară. Aşa s'a Întâmplat mai In toate o-c&ziunile. E de prisos se le reamintim. Aşa, se pare că există tendinţe de a se procede şi cu trecerea banilor şi fondului social al Creditului rural la Banca Naţională. Am zis’o zilele trecute, mal o repetăm şi astâ-zi, o distincţiune esenţială, nediscutabilă trebuie se facem Intre rolul cekului şi natura operaţiunilor Creditului funciar. Cekul •sta, prin escelenţă, instrumentul de compensaţiune al relaţiunilor comerciale de debit şi credit; pe când o-peraţiunile Creditului funciar rural sunt cu totul streine de comerţul propriu zis şi chiar aşa trebuie se fie. Vroiţi se demonstrăm această din urmă afirmaţiune? Vroiţi se dovedim că clienţii Creditului funciar rural nu sunt comercianţi? Vroiţi se esplicăm că Întrebuinţarea ceckului nu e posibilă şi că nu e de nici un folos pentru societarii proprietari mari sad mici, împrumutaţi la Credit ? E foarte comod şi foarte simplu. IpotfCile de la Creditul funciar sunt nişte Împrumuturi cu termene lungi; operaţiunile Creditului constau tn a primi nişte anuităţi ficse de 2 ori pe an şi a plăti detentorilor de scrisuri, iarăşi de 2 ori pe an, cupoanele şi titlurile eşite la sorţi. Mai mult Încă, şi această obser-vaţiune e specială administraţiunel primului nostru institut de credit funciar, mai mult încă, anuităţile lncusate semestrial abia ajung se acopere la timp plăţile cupoanelor şi titlurilor. Curierul financiar, care patronează ideia vulgarisăriî cekurilor în ţară, Însuşi recunoaşte această si-tuaţiune când zice : «....s§ ^tie câ anuităţile proprietari or Împrumutaţi fiind destinate peutru plata cupoanelor şi a anortisăril scrisurilor funciare ce se trag la sorţi,‘cu măsura cu cari aceste anuităţi se Încasez, tn a-ceiaşl măsură se şi întrebuinţează, si de multe ori nici nu ajung a acoperi plăţile din caula ratelor întârziate, In care cas Creditul funciar recurge la capitalul seu social.» Dacă,este ast fel, adică, daca administraţia Creditului funciar nu dispune mai nici odată de o reservă disponibilă, care va fi factorul ce va provoca utilisarea cekului, în operaţiunile acestei societăţi ? Căci nu trebue se se piardă din vedere un singur moment, că înainte de a vorbi de cek trebuie se resolvăm cea l’allă cestiune intim legată cu densul, adică efectuarea unui deposil In mâna unei case de Bancă. Or, singuri afirmaţi cum-că creditul n'are reservă suficientă pentru un deposit serios; va urma că şi cekul safi mai bine zis mandatul de plată sau do viriment va fi o me-sure lipsită de seriositate, când e vorba de a o aplica la Creditul funciar. Nu este de nici un folos a intra aci în consideraţiunî teoretice mai întinse asupra cekului; destul e că se vede din cele de mai sus şi din cele ce am semnalat într’un articol precedent, că se face un abuz de cuvenlul cek şi că acest abuz ascunde o apucătură periculoasă pe care ne-am grăbit a opune la timp sub ochii lectorilor noştriî. Această apucătură constă tn setea nesfârşită a Băncii noastre naţionale de a pune mâna pe tot nu-merariul ce circulă în târg, pentru ca să poată la rîndul ei să scoată bilete pe piaţă în o proporţiune întreită de mare. Ne pare rău că se pune în îndoială aceste apucături periculoase, căci faptele vin de confirmă pe deplin temerile noastre. Curierul financiar vede bine ce se petrece acum in piaţă şi continuă a fi optimist afară din cale. De trei luni, în perioada de esport cea mal activă, un fupt semnificativ se observă în bilanţul Băncii. Pe când la finele lui Iuniu, primul nostru institut de credit avea un stoic de argint de 35 milioane şi jumătate, zilele trecute, la 20 Sep-ternbre, acest stock scăzuse cu un milion şi două sute mii lei, pe când din contră, la aceaşi dată, circulaţia biletelor crescuse cu o jumătate milion şi compturile curente erau cu patru milioane. E de prisos se zicem că verdele e albastru, alţi ochi mai buni ca ai noştri, ochii financiarilor şi economiştilor din străinătate, văd mai bine ca aceia ai redacţiei Curierului financiar. Cei de la Banca Naţională au constatat, vrând nevrând, că detestabilul sistem monetar—dacă avem ver-o monetâ—a gonit din stockul ei ori-ce bucată de aur şi acum ’i fuge şi argintul. In astă încurcătură ea aleargă disperată dupe orl-ce bucată de monetâ ce ’i luceşte înainte şi fiind-că la Credit, care ’şi are ca bază a operaţiunilor aurul, intră câte-ceva în cursul anului, voeşte se pue mâna pe el, se T speculeze, fără nici un profit pentru Credit, dar cu un comision destul de rotund pentru directorii Băncii. Aci e tot secretul. Sejinceteze dar, cei ce au preten iunea de a se o-cupa la noi cu studiul teoretic al cestiunilor financiare de a ne asurzi cu cuvintele sonore de cekurî, de-posite, compturi curente şi alte de astea. Suntem săraci, n'avem comerţ, căci cât am avut ’l-au distrus diri-genţii noştri; n’avem monetă, căci cât am avut au gonit’o cei de la Bancă, n’avem efecte disponibile câci cât am avut le-au înghiţit Ber- linul; n'avem efecte de comerţ, câci casele debancâcari funcţionează în ţară vegetează, riu’şi pot scoale cheltuelile şi schimbul internaţional si naţional descresceud, şi efectele de comerţ dispar. Ce efecte se dorniciiiăm? care e rezerva sterilă şi neproductivă—de care vorbeşte Bedarride, pe care s’o centralizăm şi s’o compensăm prin cekuri ? Vorbe seci! fol sburâtoare ! Mal bine ar fi se cugetăm cum să scăpăm de mai e cu putinţă de sărăcia In care Înotăm. Mai bine ar fi se ne gândim cum să procedăm pentru ca străinătatea să nu mai scrie de noi: Ast-fel şi In zilele noastre aurul românesc a emigrat tndati ce s’a fundat tn Bucureşti o fabrica de hibele numita Banca Naţională, care creijea că poate sâ pâs-trezo pentru biletele sşle cursul aurului chiar şi dacă acoperirea ior ar avea-o tn argint. Ţara odată cu Valuta de aur, România, poartă aslă-zl un agio la aur, ce oscilează Intre 15 şi 18 o’Oşi lotu şl fabrica de bilele n’a Intuiţii circulaţia nominală a banilor din ţară măcar cu un franc. (Hans Kleser, cit. tn opera d-lul T. Nicu asupra agiului). Să căutăm a ne da seama de situaţie, şi se încetăm de a apăra Banca că n’a ajuns incâ la limita emisiune! biletelor. Atât armai lipsii Caypol. In faţa atitudinei decisă şi francă adoptată de directorul Românului nu putem de cât se declarăm, la rendul nostru, că osebirile de vederi ce există între noi tn privinţa principiilor nu ne va împedica să luptăm împreună pentru dărâmarea acestui guvern de corupţiune şi de minciună. »• a Sofia, 12 Octombre. Din 590 de deputaţi ce trebuesc aleşi pentru Marea Adunare, 120 sunt favorabile regenţei. S’ati ales şi 10 de Zankoviştl şi 50 de resultate sunt tucă necunoscute. Nu se ştie tncA dacă d. Karavelofl a fost ales. Nota Agenţiei. Facem sc ee observe greşeala ce'Se gaseste in aceasta depeşe. Numerul deputaţilor aleşi, împreuna cu cel al rosultatelor necunoscute nu se ridica de cât 1» 490, pe când numerul total al deputaţilor ar trebui se fle de 59J, dupe depesea noastră. Trebue dar citit 490 ca nunier total, sau 150 numerul resullatelor necunoscute. Aşteptam alte informatiuni. A. II. Solie, 12 Octombre. Guvernul agenţiei ruseşti a remis guvernului bulgar 3 note scrise. Cea dântâiO zice : Din ordinul generalului Kaulbars, renunţ la schimbul de scrisori pentru a vă comunica blamul e-nergic al Generalului Kaulbars tn privinţa conţinutului şi a formei notei circulare care interzice streinilor de a se amesteca tn alegeri. Prin cea d’a doua, consulul imperial declară ca nelcgale şi ca neavând nici o valoare tn ochii săi alegerile de la 10 Octombre. Cea d a treia, protestează energic contra pretinsului atac de care se plânge consulatul Rusiei, la care a fost supus din partea mulţimei. Aceste 3 note afi fost comunicate repre-sintanţilor puterilor. Guvernul ’şl propune a le combate. I*nrîs, li Octombre. Se lelegraflazâ din Berlin, «Journal ului des Dâbals: In cercurile noastre diplomatice nu re crede câ o ocupaţiunea Bulgariei ar schimba relaţiunile celor trei imperii. Dacă Bulgaria ar fi ocupată, sar cere Rusiei un angajament ca ocupaţiunea se fie timporară şi nu va ţine de cât până la restabilirea ordinel. Un ast-fel de angajament va fi dat de sigur, dar esemplul englezilor In Egypt arată care va fi valoarea acestui angajament. Consta iiCnoi) I, 11 Oct om. Poarta a agreat pe Sir W. White ca ambasador interimar al Angliei. FELICITĂRI ADRESATE o tui BRATIANU Primim din Focşani următoarea scrisoare : Domnule redactor, In ziarul Voinţa Naţională No. 03G am văzut publicată o felicitare lele ra-fica din partea prefectului Săveanu, prin care felicită pe d l ministru Bră-tianu.tn numele meseriaşilor din acest oraş, pentru scăparea sa de glonţul asasinului; şi afirmă, cum câ, meseriaşii ar fi mers la locuinţa d iul prefect şi ’l-ar fi rugat a face acest act tn numele meseriaşilor Focşeneni. Sub scrisul, preşedinte al acestei Societăţi,indignat până la suflet de acâstă cutezanţă neruşinoasă a şefului administraţii, desminte In mod formal arătările d-lui prefect, şi declară, că meseriaşii, nu a fost la el, şi nici a dat aşa autorizaţiune; prin urmare, cele scrise In Voinţa Naţională sunt pure ne adevăruri. Primiţi vă rog respectul meO. Preşedintele 8ocietâţcl I). .Vutcii. INDEPENDENTA MESERIAŞ 10* DECLARAŢIA D Lni\TILA ROSETTI Am reprodus în numerul nostru de erl declaraţiunea d lui Vintilă C. A. Rosetti prin care d-sa lămureşte posiţiunea grupului liberal din care face parte, faţă cu guvernanţii noştrif. M ASCA JOS I Nici un om serios nu se mal îndoieşte câ şi atentatul din 4 Septembre este o vulgară comedie. Omul sinistru ce guvernează ţara văzând resursele sale politice sleite In Intru şi creditul săli In afară grav compromis atât prin flascul cu convenţia consulară germană, precum şi cu ridicula manifestare Batimbergistfi, a Înscenat încă un atentat pentru ca să arunce pulbere In ochii lumel. I-a trebuit un pretext de senzaţie, şi o dată găsit a pus bătăuşii poliţiei, — preţiosul popor indignat— să spargă geamurile şi să devasteze redacţiele ziarelor de oposiţie, in strigătele : jos parlisaniî Rusiei... Făcând ast fel, s a încercat sâ arate prin lume că, adecă, oposiţia serveşte politica Rusiei, şi de aceia a jurat moarte ilustrului Intre colectivişti pentru ca s5 suprime instrumentul politicei germane din România. Aceasta ne esplicâ pentru ce In toate adresele de felicitare, redactate de administraţie, acelaş clişefi se reproduce cu prea puţine schimbări de cuvinte; toate adresele,chiar de a doua-zi de atentat—când logicamenle nimeni □u avea putinţa sâ ştie cum se petrecuse lucrurile—repeta invariabil blas-feme contra oposiţielcare a înarmat braţul asasinului... Toţi gazetarii plătiţi din fondurile secrete, toţi oficioşii nutriţi din grase diurne, toţi cumularzii şi gheşeftarii colectivităţii—înainte ca justiţia sâ aibă timp să cerceteze şi sâ ştie ceva—aii repetat cu Incăpăţtnare Intr’un singur glas: oposiţia este asasinul I Pentru ce ? pentru câ acesta era scopul urmărit — să se lege atentatul cu oposiţiea, şi pe opoaiţie cu Rusia, ca să se atingă în afară efectul dorit. Cu chipul acesta se ştergea grosolanul şi ridicolul esces de zrTăcut cuo-casia reîntoarcere! prinţului Batembtrg D Bratianu deviind îndată după aceia victima unui atentat politic-, şi acestui atentat dându-i-se o coloare rusească — se zicea, într’alte cuvinte, Austriei şi Germaniei: vedeţi până unde mă espun pentru a vă servi cu credinţă ?.. «Indignaţia poporului» manifestata contra ziarelor celor mal însemnate ale oposiţiel avea de scop — nu atât a ne intimida—ci mai mult a arăta Austriei că d. Brâtianu a isbutit se creeze tn ţară, — în contra simţului naţional a unui popor de viţă latină, -un mare curent germanofil. Consecinţa se vede uşor ; cât voifi fi efi, Ion Bră-tianu, la putere, Germania va avea în România, formată de mine, o servitoare oarbă a politicei sale de espan-siune în Orient. Pentru In întru a căutat să facă o diversiune complând pe slăbiciunea mulţimei ca sâ’şi atragă oare care simpatii ce tot-d’a-una se nasc în a-semenea ocasil, chiar în inimele celor mai amărîţi. Dar comedia & rămas comedie, pentru că montarea el a fost prea lipsită de orl-ce merit artistic; — şi apoi acest mijloc de a căpăta popularitate s'a re-suflat, de când cucea-l’alta farsă a a-tentatului Pietraru. Aşa câ scepticismului streinilor a respuns indiferenţa ţării ; şi dovadă este Întrunirea de la Atenefi — atât de semnificativă şi prin cal'tatea şi prin cantitatea celor întruniţi. Nu numai câ lumea independentă nu s'a lăsata fi amăgită— dar şi o parte dintre oficiali şi oficioşi afi fost desguslaţi de atâla vulgaritate şi s’afi mulţumit a trimete felicitări telegrafice fără a se da în spectacol la întrunirea de la Atenefi. Dupâ cum se proiectase, lucrurile erafi m< nite să ia proporţii colosale ; trebuia numai delegaţii judeţelor să fle în număr de vr'o două mii măcar. Dar afară de consiliul comunal şi judeţean de Botoşani şi de delegaţii din Rîrnnic, toate cele-l’alte judeţe abea afi fost representate cu câte una safi două persoane de rând. Şi nu uitaţi ca trenurile era gratis şi că s'aQ dat diurne celor convocaţi deţafară din Bucureşti. Cel mal mulţi din figuranţii întruni-rel de la Att nefi erafi — cum zice venerabilul d. Iorgu Radu de la Bârlad — blidarii ordinari al regimului. Nu voifi să flfi taxat de părtinire, efi care judec cele petrecute la distanţă, dar să ştie câ calitatea întrunirilor sa poate aprecia şi după oratorii,care sunt In genere corifeii unor asemenea ma-nifestaţiunl; şi nici o dată poate proverbul francez «qui seressemble s’as-semble» n’a putut avea mal bună a-plicaţiune de cât aici. Să veiem prin urmare ce sunt oratorii, pentru ca să ştim ce pot fi cel-l’alţl simplii muritori cari, în numele poporului Rămân, aplaudafi Ia Atenefi în ziua de 15 Septembre. Cred câ este de prisos să vorbesc despre cunoscutul d. Iancu Câmpinea-nu, ginerile d-lul Ştefan Belu cum II ziceţi—acela Care altă dată, pe când era Joanghikist, tşi făcuse o reputaţie de antidinasticism bine meritată şi care acum este devotat tronului, pentru câ ’i s’a pus de gât «traista cu grăunţe». Nu voifi zice nimic nici de d. Chiţu, câci îl ştifi fidel roşu încă de pe când eram împreună în comitetul delegaţilor a concesiuuci Strusberg în anul 1868—d-sa ţine la probă. Vo Q ro’bi deci numai de prospâtu-rele safi de «trufandalele» partidului: de d-nil Dimitrie Tăcu şi Coco Dimi-trescu—fiind că ei amândoi, împreună cu câţl-va consilieri comunali de la Botoşani afi representat laşul şi Moldova şi ca atare afi primit entusia^ta ovaţiuni şi afi deşteptat pria elocinţa lor frenesia patriotică a «naţiei» d-lul I. C. Brâtianu. Prin urmare, ei amândoi afi fost, cum zice d. Dumitrescu a-desea, «culminaţiunea» întrunire!. A-ceştl doi oratori afi să ne dea nota morală a Intrunirel şi au să o caracte-ziseze, pentru toţi acel ce n’afi avut marea fericire de a asista la ea. D. Dimitrie Tăcu a fost până acum doul ani «fracţionist» înfocat şi prin consecinţă inamic a tot ce ’I roşu şi colectivist pe faţa pământului românesc. Principiul fundamental al credinţei politice a «frecţiunel libere şi independenta» fiind naţionalismul, era natural ca membrii acestui grup moldovenesc se combată pe politicianil cosmopolitismului, pe Iacobinii de contra» bandă, www.dacoromanica.ro EPOCA — 1 OCTOMB \E La 18GC In Constituantă, la 1867-68 în Cameră, în toate chestiile d. Tăcu sa afirmat contra « roşilor» şi a politi-ret lor anti-naţ’onale— şi de atunci, până acum doul ani. de câte ori a scris sail a vorbit, a tunat şi fulgerat contra d Iul Ion Brătianu.Cum se face că I vedem astă-zl arzînd smirnă şi tămâie pe altarele colectivităţii? Iată o chestiune pe care o va limpezi-o însuşi d. Tăcu mal Ia vale. înainte de a da cuvântul d-lulTacu pentru ca să 'şl esplice singur situaţia sa trebue să amintesc că :la 1883, pentru prima dată de la Unire Încoace, s’afi văzut în Iaşj întrunit Intr’un singur comitet de opoziţie toţi oamenii de bine, fără deosebire de partid ; comitetul acesta având de preşedinte pe respectabilul nostru concetâţian A. C. Mavrocordat, a convocat în Iaşi, pentru ziua de 25 Martie un mare Congres politic al opoziţiei. Toată ţara a răspuns la apelul nostru şi mal toţi cel mal însemnaţi bărbaţi al României aO venit în vechea Capitală a Moldovei se participe ia a-ceastă frumoasă întrunire: — printre cel mal de frunte amintim pe d-nil Lascar Catargiu, George Vernescu, răposatul general Teii, Mihail Ko-gălniceanu, Alex. Lahovarv, general Florescu, lorgu [Radu, N. Blarămberg etc. etc. Toate centrele mari aii trimes aici imposante delegaţiunl, d intre care unele erafi şi decâte Iret-zecl persoane. laşul întreg era în picioare şi entu-siasmul tuturor la culme. După întrunire comitetul Ieşan—între membrii căruia era şi d-nil fraţi Dimitrie şi George Tăcu—aO dat un mare banchet delegaţilor din judeţe şi representanţilor opoziţiei din capitală; d. Dimitrie Tăcu a ridicat atunci a-cest toast la banchet: «Domnilor, ««Cuvintele patriotice roşiile penlru Mol-«dova cu alâla căldura de distinşii şi iubiţii noştri fraţi de peste Milcov şi din «Capitală, ne impun sacra datorie de «ale aduce mulţumirile şi recunoştinţa «noastră.* «tn faţa situaţiunel nenorocite a ţării, «toţi oamenii de bine din Moldova—fără «distincţie de opiniunl politico—nc-am tn-«trunit şi ne-am sfătuit tntre noi. Am cre-« zut neapărat necesarill, să ne unim con-«siliile noastre cu ale fraţilor noştri de «peste Milcov; ne-am adresat la domniele «lor şi ne-aO primit cu braţele deschise— «şi au răspuns cu cea mal mare grabă la «apelul ce le-am făcut de a se întruni In «laşi, în acest oraş de sacrificii şj dc ab-«neg&ţiune. -Se trăiască iubiţii şi distinşii noştri «fraţi de peste Milcov, care ne-ail onorat «cu presenţa lor aicea! (aplause. l'ra !) «Ca cetăţean al laşilor voifl vorbi d-lor «ceva despre Iaşi. un. d. Lahovary, espri-«măud, prin cele mal vil sentimente patriotice sacrificiile ce au făcut laşii pen-«tru Unire, pentru reconstituirea naţiona-«lităţil noastre, ne a vorbit de «Coroană» «pe care laşii şi-a sfăr&mat'o,... Intr'ade-«vfir «l-lor laşil-Capilala Moldovei—avea o «■coroană, darea era mică şi a voit ca din «sfărămăturile a două mici coroane să se «creeze o coroană mare splendidă: o Ro-«mănie independentă ! (aplause;. «Nu ue plângem noi Ieşenii că am per-«dul un decor, un nume—capitala; nu ti-«tlurile pompoase şi vane pot să dea via-«14 şi devotare unul oraş. Iaşii vor li lot-«u’a-una un centru de lumină, de virtuţi «şi de abnegaţiune—pe cuta creme noi ce-«t atonii vom cauta se fim la inaltimea dem-v nit aţii si independenţii cetalenesh. «Ne plângem Insă d-lor de sistema de «persectilium, de opresiuni si de corupţie «pe care a întins'o asupra-ne actualul gu-«vern de la centru—mal cu seamă asupra «Moldovei şi a laşilor... «Este mare şi însemnată d-lor, această «întrunire; aicea este adunat tot ce este mai «inteligent, mai moral si mai independent in «tiara.... Putem atirma, fără stialâ, că a-«ceastă adunare ne presintă n elev erata «opinlnne luminai» a acestei t/.erl es-«presiunea ştiinţei şi cunoştinţele medi-«tale şi aprofundate I (aplause vil) «Idei şi principii frumoase aCi fost des-«voltalo înaiutea noastră — care au lăsat «su veniri neşterse în iuimele lie-cărul din-«Ire noi. «Dar pentru că aceste idei şi principii se «nu rămână numai In domeniul «suveni-«relor» ’mî veţi permite a adăogi cdte-va «cuvinte. «De 17 unt — adicâ de la 1866, când s a «inaugurat era constituţională de as-«tâzl — am fost continuu tn luptele poli-«lice. In acest interval — atât efl cât şi a-«micii mei — am fost mai lot-d’a-u'na in «opoziţie; poate odată sau două ori am a-«pârul, ca meteori, partizani al pulerel... «In această lungă opoziţie am căştigal o «experienţa, care din fericire pentru mine şi «pentru ţară am con vineţia că de aslâ-dată «ne va servi. «Hes|>eclănd tradiţii.e noastre stremo-«şe-ştl, In momentele grele pentru ţară, «lol-d'a-una ne am unit cu toţii împreună «de orl-ce culoare politica... Dar d-lor a-«ceastă unire n a fost durablilă — intri-«gile ue-aO desbinat iarăşi aruucâudu-ne «fii diferite tabere-şi programele şi principiile, cu care am apărui tnainlea ţării, «aO fost uitate şi chiar înlăturate... Esem-«plul II avem naiutea noastră. D-nil Hva-«tianu-Rosetti NU PERSONIFICA PARTIDUL «LIBERAL DIN ŢARA; d-l.or representau «o mica muu t. tu in uniunea cea mare Ube-«rata de la Mnzar Rasa... Dar ambiţioşi de «a avea putoroa cu ori-ce preţ au căutat se «arunce divisiunea Intre noi — pe unii, «calomniaţi şi ilisgraţiaţl 1-aO înlăturat, pe «alţii, ml odioşi, i'-au înduplecat prin promisiuni si favoruri!!», (Aplause sgo-«motoase). «D-nul Brătianu In comitelui de la Ma-«zar-Paşa vorbea tol-d'a-una In numele «unei miei fracţiuni liberale; adoua-zi Insă, «după disolvarea comitetului, mica frac-«ţiune RosetLo-Brălienistă a Iransformat'o «tn matele partid liberal naţional... alimentat prin budgetul Statului şi prin toate esemplelc de complinite si de venalitate de t-carr abunda octete guvernului de a$ta-zi!.,. Aresta 1 d-lor păcatul safi mal bine una «din crimele politice de căpetenie a d-lor fto-«settiBratiami... d-lor nu’si fac nici un «scrupul (ie ojnniunile omului, vor se fie ser-«viti si cauta pe servitori or unde 7 găsesc «opoSântul de ieiu este favoritul si PROTEGIATUL D-lor DE ASTA-ZU!... Apro-«liărl). «Dialutiunea partidelor, ucidere» linii-v Mim lilal I r capabile si i■ depen-denie, coruperea caracterelor, sunt «odioasele nete ale guvernului de asta-zi!! «De şeaşe ani d-lor nu mal ştim ce suntem:' ■ suntem conservatori, radicali, moderaţi, ■guvernamentali, opozanţi?!! totul este «un choas şi nimeni nu poate să se ros-«tească. «Priviţi, d-lor, chiar aice: unde sunt con-«servatorii d-lul Lascar Catargiu?... unde «sunt cel din ■ juna-dreapta ? — primarii, «prefecţii şi chiar miniştrii d-lul Lascar Catargiu..'. tl găsim miniştrii, prefecţi şi «primari al marelui partid Rosetlo-Brătie-mst!... (Aplause, bravo.) ■ Unde sunt liberalii 'independenţi- cari alăturea cu d-nul Vernescu stigmatisau «actele guvernului de astăzi? Unde sunt «Chiar mulţi dintre amicii noştri politici — «cel ântăl cari s au ridicat tn contra acte-«lor guvernului de astăzi?!... Dar unde • este, in (Ine, junimea, care trebuia se dea ■esemplc de independenţă şi de caracter? «Mulţi sunt adoratori ai puterei, cari T fa-ooriseaxa—8UBSCRIU PETIŢII NI DE ADEZIUNE LA COMITETELE POLITICE PRK ■ PECTORALE! .. (Aşa este! bravo! bravo! «De aceea d-lor trebue se farem ea unirea ide asla-zi a partidelor SE FIE DURABILA, ca să capete încrederea ţării... Aprobări '. Eu «l-Ior nu nit* ingcljcsc de nei-en-sila in alegeri; ţara nul patrimoniul ■d-lor Rosetti-Brătianu, ea este a noastră ■a tuturor. Când noi vom li cu totii uniţi ducrând pentru binele societăţii,când vom ■, stat şi o întinde fără sfială şi în mod spăimântâtor pentru viitorul României: —Adunarea recunoaşte ca datorie cetăţenească de Întâiul rdin de a resista. •■di* n refuza orl-ce oue ar» «cestul «guvern, de u lupta prin loste mijloacele, pe care consituii.t ie lasă energiei cetăţenilor, PENTRU RESTURNAREv «LUI ■ «Politica de partid sc Introduce făţiş «până şi tn justiţie, slăbind încrederea şi «respectul ce se cuvine acestei mari puteri «a statului—destinată a pro lege drepturile «cele mal sacre ale cetăţenilor. Brava «noastră armată — care trebue să fie cu «deosebită îngrijire sustrasă pasiuuelor «politice, nu este apărată nici ea contra «acestui venin care, dacă s ar infiltra mal «mult în stnul el, ar ajunge a o tran-«sforma cu timpul înlr'o adunătură de pre-«loriani gata a face orl-ce revoluţii interne «dar incapabilă do a apăra ţara In afară.« Aceste sunt principalele desvoltărl *) cu care comitetul de Iaşi a întovărăşit— ca de o prefaţă — resoluţiile luate în Congresul oposiţiel ţinut în laşi la 25 Martie 1886. Iar resoluţiile Congresului, cele mal însemnate sunt : «Considerând că o esperienlă de şapte «ani a dovedii că ministerul I. Brătianu «n’a Întrebuinţai activitalca sa şi resursele «imense ce l-a pus ţara la disposiţie, de ■cât penlru singurul scop de a asigura ■menţinerea Iul şi facţiunel lui la putere; •■considerând ca nemulţumit de a Întrebuinţa mlluenţa morală şi materiala de ■•care, mal cu seama la noi, abuzează pu-«lerea eseculivă— ministerul actual a ri-<■dical coruptiunea la inaltimea unei maxime *) Redactorii acestor consideratiuni au fost d-nii O. N. SuUu.DimilrcTacusi A.D. Holbau. «Adunarea întreagă,ca şi diferitele gru puri ale ctposiţiuui. !«>• angaj*meniu solemn de a renul tic UNITE pentru a «tmpedica revizuirea constituţiei si /teatru ■■a resturua gueemut actual ...... Iată opiniunile sincere a le d-luî Dim. Tăcu în 1883. Iată acum şi discursul d-lul Dimi-trie Tăcu rostit în sala Atheneuluî, la 15 Septembre curent, pe care ’l reproduc dupe Voinţa Naţională: ,,D. D. Tăcu se urca la tribuna, in mijlo-«rui urărilor entusiaste de Traiasea lasiul! «Oratorul declara, in numele cetăţenilor «din Iaşi si din oraşele de peste Milcov, ca a-«titra la resolufia citita. D-sa înfierează cu «toata vigoarea atentatul si zice ca loti au «fost îngrijati de. pericolul ce a ameninţat «tiiva. Pentru fericita scapare si din acest «atentat, d. Ion Bratianu a fost felicitat «chiar si de adversari. Este vorba, d-lur, de «un atentat comis asupra şefului partidului «liberal, al primului consilier al Tronului si «in nişte momente când Oiientut este in ificrbeie. «Partidul liberal va respecta ca si până «drum toate libertăţile; el nu se va atinge de nici tina din ele, dar este o mare deosebire intre libertate si anarhie. Lupte politice ■trebue se existe — dar ele trebue se fie legate si constituţionale. «Opositia a intrat pe o cale rătăcită; gu-#vernul si tara treime se in mesuri... «Când opositia — rn se rina la putere — «recurge la asasinate, ea este afara din «lege... «Aceia earl strl;jn eontrn «I—lui I. Itraliann an fost slugi la străini si «voese se asasine/»* |>e <1. Ili-ntinuu «penlru ea voese ea prin el se sugrume liberi otite... «Atentatul din seara de 1 Septembre a «Înspăimântat si îngrijit tara întreaga, pen-«tru ca de persoana d-lut I. C. Bratianu «este azi legata chiar evidenta lerei... «Este nepatriot acela CARE AR VOI SE'L «RE8T0ARNE DE LA PUTERE, căci i se im-«pttne prin situaţia de facia...» Acesta’I unui din cel mal de seamă corifei al Intrunirel ţinute la 15 Septembre In Bucureşti. Cât pentru d. Coco Dimitrescu, voit! aminti că până la 1882 inclusiv a foBt şi el «fracţio-nist» şi atât de pravoslavnic Intru frac-ţionism, In cât grupul ’f-a încredinţat redijarea ziarului său numit Mişcarea Naţională. Am colecţia ziarului, şi aşi putea, or-când, se estrag articolele d-lui Dimitrescu In care el condamna politica bizantină, nepatriotâ şi anti-liberală a d-lul I. Brătianu ; In ele s'ar vedea cu câtă energie se ridica tlnă-rul profesor, coptra abusurilor şi a corupţiunel regimului acestui politician — care din sceleraţie ’şi-a făcut un instrument de guvernământ. Cred însă că este de prisos — căci servilismul vorbeşte în de ajuns prin gura d-lul Dimitrescu pentru ca se mal aduc dovezi şi acte In causâ. D-sa ca şi d. Dim. Tăcu s’a lepădat de bagajul opiniunelor improductive dându-se de partea coadel toporului. Domnul Dimitrescu de îndată ce din crisalidă oposiţionistă a devenit fluture guvernamental, a fost gratificat cu un inspectorat genera! al instruc-ţiunel publice de mii de franci pe lună, apoi s’a căpătat cu directoratul Scoalel normale superioare din Iaşi unde se vorbea că nu administra tocmai corect, — s’a ales apoi deputat — şi în fine a isbutit se obţie ai se transfera postul de profesor universitar, de la laşi la Bucureşti, mal In apropiere de eslele guvernamentale. De alt-fel tlnărul, se zice că are în vine sânge semitic ca şi redactorele Voinţei N. şi nu’I de mirare să profeseze un mal marc cult pentru viţelul de aur de cât penlru purul patriotism şi penlru adevăr. Aceşti neoromânl, prin însuşi efectul corcim lor, au toate însuşirile cerute ca se represinle minunat de bine «nuoile pături», adecă colectivismul viitorului cu toate instinctele şi aspi-raţiuriile lui înalte. Acum judecaţi; aceştia sunt oamenii de seama cari au susţinut «resoluţiu-nea» prin care se cere d-lul I. Bra-tiann si nimicească oposiţiunea prin bătăuşii poliţiei 1... Dacă el represintâ poporul român, atunci şi adevăratul representant al lut llrislos a fost numai apostolul Juda. Mă aştept ca d. Coco Dimitrescu, care are pretenţii de independenţă ştiinţifică, se protesteze In potriva comparaţiei poporului cu Hristos - şi să’mi zică că fiul Iul D-zeu este un mithu şi că ştiinţa istorică II neagă existenţa; lotu şi cred Insă că nu va cuteza să protesteze şi In contra fiinţei lui Iuda Iscariotul... A. D. Ilolban. Uşi, 25 Septembre 18£G. INFORMATIONI Aflăm dintr’un isvor autorizat că în trecerea lor prin Iaşi. d-nil Dem Sturza şi Spiru Haret, ar fi fost autorizaţi se propuie d-lui Andrei Yi-zanti portofoliul instrucţiune! publice, cu singura obligaţiune ca d-sa se susţie proiectul noueî legi de instrucţiune. Se zice că dupe mai multe stftnjinirî d. Vizanti ar fi acceptat propunerea. într’o asemenea eventualitate, d. Sturza va lua portofoliul afacerilor streine. Ce se va face cu d. Ferikide nu se ştie încă. * Ni se asigură că guvernul va a-du#e convenţiunea consulară în Cameră chiar de la deschiderea sesiune!. Persoane în relaţiuni destul de intime cu cercurile oficioase ne confirmă că nu ved posibilitatea unei amânări, de oare ce toate încercările guvernului pe lângă cancelarul german n’au reuşit. * D. NacevicT, ministru de esterne al Bulgariei, va sosi în Bucureşti dupe terminarea alegerilor, pentru n presintă scrisorile sale de rechemare. * D. Grecof, noul agent al Bulgariei la Bucureşti,nu ’şî va relua noul seu post de oare-ce ’şi-a dat dimi-siunea, pentru a se alege deputat la Rusciuk. X D. Liteanu, ministru la Berlin, a sosit în Capitală. X D. lacob Negruzzî, deputat, profesor de drept comercial la facultatea de drept din Bucureşti, s’a întors In Capitală, venind din Elveţia. X H M M. S. Regele se întoarce azi de la manevre. Va trage direct la Co-trocenl. X D. Plaino, ministru ţerii pe lângă guvernul Halii, a sosit în Bucureşti, în virtutea unui congediu. X D. WilamofF, însărcinatul de afaceri al Rusiei, a avut azi o lungă întrevedere cu d. Ferekidi, ministrul afacerilor streine. X La2()Noembre se va ţine licitaţie la ministerul Domenielor pentru vinderea moşiilor a căror rate n’au fost incă achitate. X Administraţia ziarului «Epoca» previne pe numeroşii sei cititori că nu are nici o relatiune cu officiul de publicitate «România» al d-luî G. Albert Tacid şi că nu primeşte prin intermedul zisului biurou nici un anunţ, inserţie, sau reclamă; de oare ce s’a constatat ca una a contractat cu clienţii şi alta cu noi. Administraţia înstiinte&za dar pe toti care doresc a o onora cu ordinele d-lor se ni la adreseze direct. Biurourile noastre sunt deschise dc la 8 ore dimineaţă pdnă la 6 seara. DEPESI „HAVAS” Suuila, 10 Octombre. — In călătoria generalului Kaulbars, Şumla erea considerată ca un oraş în care s ar putea cine-va aştepta la o surprindere. Se ştia că garnisoana era In parte în-doioasâ şi că părea în ultimele zile dispusă a pune guvernul în posiţiune de a se Înţelege cu Rusia. Mal mult, partidul Zankovist posedă acolo un număr destul de mare de partizani. S’ar putea înţelege de aci ce fierbere s’ar putea produce la sosirea generalului Kaulbars în ziua alegerilor într’un media ast-fel pregătit. De şi nu e înlăturat or-ce pericol în cea ce priveşte disposiţiunea garniso-nel am auzit pe un mare număr de ofi-ţel zicând că vor rămâne liniştiţi. Adevărul după noi, este că acum câte va zile pericolul unul pronunciament era iminent, dar guvernul a reuşit să arunce discordia Intre ofiţeri, cea ce i-a împedicat de a lucra. De altminteri şeful statului major Petrofi, se află aci de erl şi acţiunea sa s’a simţit în mod favorabil asupra ofiţerilor. Cu toate a-cestea şefii celor 3 regimente din gar-nisoană, DicolI din infanterie, Casarolf din artilerie şi Lutokanoll din cavalerie se vor presintă probabil diseară generalului Kalbars, daca accasta-I cere,dar se crede că se vor mărgini la o simp'ă visită de politeţă. Iaca acum incidentele ce s’aO ivit la intrarea noastră In oraşul Şumla. La 10 kilometru depărtare de oraş, un delegat Zankovist şi primarul din Şumla s'au presintat generalului Kaulbars. Primaru e din partida guvernamentală, nu voi să facă onorurile cuvenite generalului. Sosirăm la intrarea o-r&şului unde toată populaţiunea se a-dunase cu toată ploaia torenţială ce cădea. îndată ce apar trăsurile, urale frenetice isbucnesc din toate părţile. E de sigur unanimitate. Se poate crede că toata populaţiunea e favorabilă Rusiei. Lumea înconjoară pe general , care stând tn picioare în trăsură ascultă o adresă Zankovistă. Pe cât timp generalul In răspunsul său vorbi de Rusia şi de Ţar, erea întrerupt la fle-care v rbă prin aclamaţiunl; dar Îndată ce începu să atingă chestiunea alegerilor şi a ofiţerilor, începură protestările din loate părţile. Generalul trecu cu vederea, dar văzând ca nu se mai făcea tăcere, d.Me ordin vizitiului să i"lre In oraş. Mulţ.-mea alerga dupe trăsură fără a scoale vre-un strigat. Trecând pe dinaintea casarmei de cavalerie vr’o suta de soldaţi salutară Inlr’un mod respectuos pe general şi Irimiţftndu-le «bună ziua» el răspunseră dupe usul militar «sănătate bună.» Abia generalul intră în casa sa, că oratorii ţinură mulţimul întrunite mat multe discursuri respectuoase pentru Rusia, dar favorabile guvernului. Kt fura aclamaţi. Mulţimea se risipi îndată. Generalul Kaulbars primi apolode-putaţiune Zankovista. Pe de altă parte o deputaţiune guvernamentală se pregăteşte a se pre-sinta la dânsul şi a’l remite o adresă al cârel sens este acesta: «Naţiunea are încredere tn guvernul actual şi speră că va retnoi relaţiunile frăţeşti cele mai sincere Intre ruşi şi bulgari. Un alt pasagifi zice: Poporul va a-precia In lot-d’a-una bunătăţile 7’arulul şi a mare! naţiuni ruseşti şi presintân-du-se ocasiunea va sprijini prin fapte şi nu prin frase, dorinţa sa de a păstra neatinse relaţiunile Rusiei cu Bulgaria. Această cuvântare este cea pe care partidul guvernamental pare că o are pentru cuvântul de ordine ce trebue ţinută generalului Kaulbars la trecerea sa. Alegerile s’au terminal aci f«ră incident. Aii fost 3000 de abţineri din 70uu volanţi. BULETIN_EXTERIOR SITUATIUNEA IN BULGARIA Conform prevederilor noastre alegerile ce aQ avut loc Dumineca trecuta In Bulgaria, ad dat guvernului regenţei o majoritate sdrobitoare. Nici să putea alt fel în faţa curentului ce să formase şi a mijloacelor întrebuinţate de guvern. Este dar constatat că înrâurirea rusească ce părea că trebue să fie restabilită tn Bulgaria, In urma înlăturare! principelui Alexandru, a suferit dui contra o nouă înfrângere. Această înfrângere este mal jignitoare pentru u-morul propriu al Rusiei, căci până la înlăturarea principelui Alexandru politica rusească putea să susţie că principele era cauza care lmpedeca pe Rusia d’aşl esercita înrâurirea el legitima în Bulgaria; astâ-zl Insă principale nu mal există In capul Bulgariei, şi cu toate aceste o mare parte a naţiunel să pronunţă contra ideelor exprimate de generalul Kaulbars în numele Împăratului. Se obiectează In adevăr că alegerile au fost Influenţate, că regenţa terorizează lumea; să admitem chiar că lucrurile s’ad petrecut ast-fel; dar nu se poate tăgădui că, cu toată presiunea electorală esercitată de guvernul din Sofia, partisanil Rusiei ar fi putut să reuşească a dobândi cel puţin o minoritate impunătoare, mal ales că acţiunea lor este bazată pe un simţimtnt Înrădăcinat In masa poporului. Faptul că ei n’ad putut să resiste presiunel guvernamentale dovedeşte că politica rusească a comis In Bulgaria nişte greşeli atât de mari, în cât câţl-va ani au fost îndestulători spre a da naştere pe pământul bulgăresc la un curent destul de puternic In favoarea independenţei naţionale, a.face din Bulgaria un tărlm priincios pentru acţiunea altor puteri ostile politicei ruseşti In peninsula balcanică. Astă-zi nu se mal poate contesta că misiunea generalului Kaulbars n a avut www.dacoromamca.ro EPOCA — 1 OCTOMBRE 3 PUBLICITATE! ZIARULUI ,, EPOCA* ‘ Tlra«;lii O 000 «le fol ANUNCIUR1 SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei. isbânda aşteptata. Pretutindeni a Întâmpinat o primire,indiferenta ; In u-nele locuri a fost primit cliiar lntr’un mod ostil. Atât elementul civil cât şi cel militar s’aQ pronunţat In favoarea politicei naţionale şi anti-ruseştl urmată de regenţă. Resultatul acestei situaţiunl va 11 d’a pune pe Rusia In faţa dilemei următoare : Sail va aştepta un moment mal opor Iun pentru a restabili Inrâurireu sa In Bulgaria şi pentru aceasta va avea ne-voe de un timp destul de Îndelungat. Sail va interveni printr’o ocupaţiune militară.Dar şi aci nu poate să proceadă fără consimţimântul celor lalle puteri sail să provoace un conflict. Cestiuneadar este d’a se şti dacă puterile vor voi să permită ocupaţiunea Bulgariei chiar lntr’un mod vremelnic. In faţa atitudinel pe care aii adop-tat’o Anglia, Austro-Ungaria şi Italia nu e probabil că Rusia să obţie un a-semenea mandat. Ne putem dar aştepta la o campanie diplomatică din cele mallnsemnate In privinţa afacerilor din Bulgaria. Din resultatul acestei campanii va atârna pacea sad resbelul. V. CRONICA F*AIAXZT_JLÎ Era vesel paiaţul 1 ImbrAcat cu nişte şalvari largi, avfind o luna plina în spate şi soarele In faţa, cu o-brajil plini de faina, cu douC trei aluniţe de plastur negru aşezate pe nas şi la coada o-chiulul, cu pfirul sbârlit, pâiaţul ştia se se schimonosească ast fel In cât se strâmba lumea de rls. N imeni nu se pricepea mal bine ca pâia-ţul sC facâ tumba, se sara in sus parca ar fi fost o minge de gumi-elastic, se spue câte un caraghioslâc călăreţelor când sftreaQ prin cercuri de hârtie saO peste panglice de chembricâ. Si cu cât se arftta mal vesel pâiaţul, cu atât şi publicul 11 aplauda, îl rechema şi nu’I da pace până nu vedea că numai poate macar se resufle de multele nebunii ce făcuse. Apoi, paiaţul mal avea şi un copilaş miti-tcluţ, slăbănog, Îmbrăcat la fel cu tata-seo şi pe care ’1 deşuchiase din vreme ca se’l obicinuiasca trupul cu toate întorsăturile cu toate suciturile unul bun acrobat. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» («:*) MIZERIILE LONDREI (Urmare) XLII. l.u Spa-l'Ield. Watson reluă, vorbind despre Irlandezii cari se atlaQ In număr mare In adunare: — Ţâre noastră n’are de suferit numai mizeria aceasta. Priviţi la Irlanda, sora noastră nenorocita ! Spuneţi, mizeria şi suferinţa pot să meargă mal departe I Poate să dureze mal mult o situaţiune ca asta? Putem noi să cerem In zadar, din zi In zi, din lună In lună, din an In an, ajutorul acelui care nu vrea să ne asculte cu nici un preţ. — Nul nul — Vra să zică e timp să lucrăm cu e-nergie. Un ura frenetic eşi din toate peptu-rile care MteaQ In jurul săă. — Să ne oprim în calea morţef. Căci cum vom recăpăta drepturile noastre ? Prin discursuri? prin frase ? prin peti-ţiunl ? — Nu! nul Învăţase pe copilaş să'şl ţie trupul ţeapăn parcâ ar fi fost un drug de fer, să se culce cu burta la pământ, şi atunci II apuca de fundul pantalonilor numai cu douâ degete, tl ridica In sus şi’l învârtea cu repeziciune pe latul palmei ca o pălărie în vârful unul baston. Pe urmă îi da drumul de sus, copilul cădea parcâ ar fi fost mort şi atunci începeau alie năzdrăvanii, pâiaţul prefacăn-du-se că ’ş! a omortt copilul, bocindu-se şi tăcând o paniomimă care părea că este jalnică, dar care te prăpădea de rîs. lntr'o seară, pe la sfârşitul representa-ţiunel, copilaşul de şi bolnav, fu silit să vie In circ şi să facâ dinpreună cu tată-sâu jocurile obicinuite. Dar micul acrobat, era farâ chief. lucra a lene şi talâ-sâa nu prea tndrăsnea sâ'l dojenească. De douâ. trei or! publicul începuse sâ’şl arate nemulţumirea şi paiaţul spre a grăbi sfârşitul pantominel ridică copilul de fundul pantalonilor şi ’l dete drumul la pământ, dupe ce’l Învârti cât-va timp 1n aer. Copilul câzu nemişcat, ţeapân, dar gluma se schimbă tn realitate, copilul căzuse mort! Atunci pâiaţul, văzând că n’are la picioarele sale de cât trupul rece şi înţepenit al copilului SCO. începu sâ ţîpe, să plângâ, sâ’şl smulgă părul de durere ! /ar publicul obicinuit cu glumele din toare serile, aplauda din răsputeri, striga bis râdea cu hohote, zicând: «Bine se mal preface caraghiosul !» De geaba pâiaţul tngcnuchiase, de giaba striga că nu e glumă, că nenorocitul săQ copil a murit, publicul rîdea şi batea din palme ! Iar ea. aducându’ml aminte de această nenorocita întâmplare, m’am gândit fârftvoe la viaţa d-Iul l. Brătianu şi la încercarea de asasinat a Iul Stoica Alcxandrescu. De geaba ziarele guvernamentale publică depeşl şi scrisori de felicitări, de geaba colectiviştii caută să ne convingă că atentatul a ecsistat ! De geaba ni se vorbeşte de revolvere, gloanţe, comploturi şi mărturisit! ! Chiar dacă faptele ar fi adevărate publicul nu crede nimic l Publicul işl aduce a-minte de complotul cu Pietraiu ; îşt a-duce 8minte de scrisoarea d-lut D. Giani, îşt aduce aminte de toate pehlivăniile trecute şi astâ-zt... Astâ-zt chiar,dacă faptul ar fi adevărat, publicul rlde, bate din palme ca la nenorocirea paiaţulut, gata a striga : «Bine să mal preface caraghiosul !# Zi-câtoarea românească : «Cine s'a fript la ciorbă, suflă şi tn iauit», are şi dânsa temeiul el l ^ Mnv ŞTIRI MĂRUNTE Iq urma esamenilor dc la Şcoala s/tc-ciala ile silvicultura, att fost primiţi în corpul inginerilor sivicl d-nil,: A.N. Auio-nescu, A.O. Cociu, A.H. Râlescu, A. Uoslo-vid, A. Bulgâreanu, A. Simionescu, A. Ltuntbrâveauu, D. S. Vlâdoianu, D. lonescu D. Ilizescu, D. (Jeorgescu, D. Kileru, O. Uanea, O. uavidescu, N. I. Drftguteauu, P. Sterian, S. Nicolescu, T. Cioroianu, V. Pleşauu, V. Petrescu, V. Slăte.scu, l. Di- milrescu, 1. Corniţeanu. • D. Inspector general* dr. Teodori a plecat azi la CAmpu-lung în inspecţie militară. • Aflăm că lucrările pentru noul local al Prefecturii Poliţii var începe In primăvara viitoare. Cheituelile vor trece peste 350,W O lei. M • D. N. Fleva, s'a reîntors de la Bâneasa. • • D. Radu Miliai, ministru lucrărilor publice s'a reîntors de la Costeştt. ILTIME IXrORMATI! Cu numărul de mâine vom începe publicarea unei serie de scrisori deschise adresate d-lul Dimitrie Sturza de către D nu Constantin I. Marcovici fost şef al ccmtahilitâţei creditului funciar rural. Atragem atenţiunea lectorilor noş-trii asupra acestor scrisori cari sunt de natură a face sensaţiune. • Aflăm că d. Bunelle, corespondentul ziarului T Indipendance rou-maine, care fusese trimis spre a da zinrului relaţiuni privitoare la călătoria generalului Kattlhars, a fost a reslat la gara Schunllarot şi exptilsal pe la Varna. El se alia acntn în carantină la Came. • Circulă de pe la ntniazi sgomotul prin oraş că detaşamente de trupe ruspşti se Imhareă la Reni, cu des-tinaţiune pentru Bulgaria. N’am putut controla absolut esac-titatea acestor sgumole; un fapt însă este poslliv adică că mişcări importante de trupe ruseşti se fac spre porturile dunărene. Aflăm dintr’un isvor vrednic de credinţă, că autorul broşureî «Pra-voslavia română /aţă cu Dreapta credinţă Română» este însuşi Episcopul papal Camillo din Iaşi, care a scris’o asiă-vară în satul Sabaoanil, împrumutând cărţile bisericeşti ortodoxe cu cari s’a slujit, de la cântăreţii dupe la bisericele româneşti din partea locului. Dacă prin urmare desaprobarea a-celeî broşuri de către Monseniorul Palma Mitropolitul papal din Bucureşti e sinceră, ne aşteptam la depărtarea Episcopului Camillo. Căci do sigur, sf. Sinod al Români u nu va putea suferi în ţară, nişte agitatori ce ’şi permit a insulta naţiunea şi biserica română, grămădind asuprâ’i dispreţul cetăţenilor. • Mâine, se va ţine la Cotroceni un consiliu de miniştrii , suit preşe-dinţa M S. Regelui. • D. Fara, consul general la Pesta, care se afla în ţară, a plecat la postul seu. D. N. Kreţulescu, pitalâ. a sosit în ca- — Nu I pentru că nu se găsesc ochi pentru a vedea, urechi pentru a auzi de suferinţele noastre, nu-l nici o inimă care s6 compătimească cu ele. Pe tiţiunile noastre or nu le citesc, or să fac că nici nu le ah văzut. Suntem noi oare copii In faşe ? Suntem noi o turmă de vite bune de tăiat ? Dar şi asemenea vite sunt hrănite, pe când noi murim de foame. Va să zică mai puţin preţuim In ochit lor de cât nişte animale ? Adunarea la aceste cuvinte se cutremură de mânie şi se strânse şi mal a-proape de orator. — Parlamentul, reluă Watson, înfiinţat pentru a proteja poporul, pentru a’l apăra, parlamentul a fost convocat ca să discute asupra mizerielor noastre. Acolo, nişte oratori ghiftuiţi de plăceri, Îndopaţi de mâncări alese, plini de şampanie, nişte guralil îmbrăcaţi călduros, siguri de viitorul lor şi de acel al copiilor lor, au venit sâ ne spuie rece. fără milă : Am fost în tot d’a una mizerabili,Jvom mai fi şi de a-cum Înainte, nu putem face nimic. Auditorii Iş manifestară din nou in-dignaţiunea lor. — Toţi ne părăsesc, urmă oratorul, ce ne rămâne dar? Noi Însuşi dragii mă I — Bravo! — Ni se spune, lucru ce ’i ştim prea bine, că comerciul şi industria sunt ruinate ; dar pământul, pământul nu-I ruinat mi se pare ! Pământul hrăneşte pe toţi copil săi I Poate să hrănească de două-zecl de ort mal mukţî oaiueul de cât sunt pe suprafaţa sa ! Să Impăr-ţim frăţeşte acele nemărginite moşii care remân nelucrate. Avem braţe, da-ţine fer ca să săpăm ţarinele, ca să scoatem din măruntaele lor bogăţiele ce ele ne pot da. Dacă ne refusaţt a-cest fer 11 vom lua cu sila ca să facem din el lănci şi spezî. — Ura ! ura ! strigă mulţimea din ce In ce mal exaltata. — Pe fle-care zi unul din nenorociţii noştrii fraţi cade mort de foame pe stradele Londrei. Nu ştiu acestea asupritorii noştrii ? Ba da, dar snnt orbi şi surzi, fiind că nu vor nici să vadă nici să audă. Le am vorbit mai lntâiu cuviincios spunându-le că stăm râu, şi ei ’şî-au bătut joc de noi; e vreme să le vorbim altmintrelea. Regii şi lorzii ne aQ Întrebuinţat pentru ca să şl sporească averile, şi când ş aQ asigurat o viaţă desfătată şi netulburată rnulţu- . mită sângelui nostru, ne aQ călcat In picioare. Ei bine! dacă nu vor să ne audă plângerile, vor auzi mal bine vuelul puştilor noastre.... La arme !! 1 XLIII. Lupta. La arme! la arme 1 repetă mulţimea, ajunsă la ultimul grad de mânie şi de exaltare. Fraţii Watson să coborârâ atunci din trăsură In care se aflau, ţinând fiecare o spadă lntr’o mână şi un pistol în cea talia. Unul dintre credincioşii lor luă loc Intre ei, ducând un drapel Răscoala ţăranilor de la Floreasca s’a potolit. # La alergările de la Braila, au eşit triumfători caii d-lor Mendl. • Aflăm cu părere de reu că d-na Dimitrie Slirbev. e greu bolnavă. Corespondentul Vienez al ziarului Time*, d. Brinsley Ricbards se află de eri în capitala. în torcând u-se din Bulgaria. e Azi la 5 ore M. S. Regele a sosit în capitală, venind de la manevrele de cavalerie. X Sâmbătă, cujocasia sfinţire! bisa-ricel Curtea de Argeş, direcţia generală a drumurilor de fier, va pune la disposifiunea publicului un tren de plăcere până la Piteşti cu reducere de 50 0 'o- • Ministrul justiţiei a confirmat a-legeren făcută zilele trecute în persoana d lor N. lingi Stoica şi 0. Boambă, ca membrii, şi a d-luî N. .N Ciurcti, ea supleant, la tribunalul comercial de Ilfov. Se zice că M S. Regele a anunţat pe M S. Regele Milan al Serbiei despre sfinţirea Catedralei de la Argeş. Se ştie că doamna Despina soţia lut Neagoe Voevod a fost fala regelui Lazăr al Serbiei, şi că a contribuit cu dota ei la ridicarea a-cestui templu măreţ. e D. Strelicescu, actual procuror la tribunalul Vâlcea, a fost înaintat ca membru la acelaş tribunal. ULTIMA ORA Ynriin, 11 Oc'ombre. — Generalul Kaulbars a sosit a seară la Vama unde o duputaţiune Zancovista ’1 aştepta la gară. Generalul a fost aclamai la staţiunea Privadia de un grup numeros. La Vid i s’a făcut asemenea o ova-ţi'Y t- Varna, 11 Octombre. — După sosirea generalului Kaulbars la consulatul Rusiei, mulţimea a stal In timp de o oră Înaintea casei sale şi strigăte ostile s'iiu auzit. Generalul rugă pe comandatul pieţei să deşerteze strada, cea ce să şi făcu. Nişterduputajiunl din ambele partide se presmlarâ apoi generalului, care le expuse succesiv vtderile guvernului rusesc. Seara a fost liniştita. Lanrira, 12 Octombre. — Times şi Standard fac să reiasă importanţa alegerilor bulgare cari sunt respingerea cea mal vădită a prelenţiunilor ruseşti şi cari arata ataşamentul bulgarilor pentru neatârnarea lor. Londra, 12 Octombre.—0 telegramă mare, şi toţi trei se repeziră înainte. lntr’o clipă trăsura fu descărcată de toate armele ce conţinea. Îndemnată de pilda şefilor el, mulţimea se luă pe urma lor spre Coppice-row. Dar acolo dădu peste o grămadă de policemenl, cari încercară să o oprească. Unul din oamenii poliţiei voi chiar să puie mâna pe drapelul dupe care mergea coloana; el căzu ueis de o lovitură de pistol înainte de al tt atins. In acest moment se făcu o văimâ-şeală generală. Policemenil, asediaţi din toate părţile, sdrobiţl, răniţi, ucişi pe ici pe colea, Începură a da îndărăt dinaintea valului meretl crescând. De n’ar ti fugit ar tl fost măcelăriţi cu toţi. — La bancâj! la bancă strigară câţi-va dintre insurgenţi. — La lordul-mair 1 respunseră câţiva alţii. Coloana să Împărţi In două detaşamente. Cel dântâiu se îndreptă spre bancă, condus de Watsoni; al doilea, în mijlocul cărei se afla vechea şi uri-cioasa noastră cunoştinţă, Jeane Rea-pert, In compania mal multor matroane de soiul el. luă direcţiunea cetăţeî pentru a ajunge la locuinţa lordulul-mair. Vom ruga pe cititor sâ ne urmeze mai lntâiu pe păsurile acestui din urmă. La început această coloană de şi foarte numeroasă, avea In rândurile sale prea puţini oameni Înarmaţi; dar prin jefuirea mal multor prăvălii de arme, prin unirea cu mai mulţi insur- j, www.dacoromanica.ro din St. Peterburg adresată ziarului Daily News afirma că Ţarul a declarat că nu face resbel pentru Bulgaria. \ lena. 12 Octombre.—fremdenblatt zice ca «Regenţa Bulgară are un mare merit,căci a menţinut ordinea mal bine de cât cum împrejurările făceaQ să se presupună. Ea a probat că posedă tot atâta autoritate ca şi forţa pentru a menţine liniştea. Ea datoreşte acest succes programului săfl de independenţă naţionala. Dobândind din noQ încrederea majorităţii ţării,ţinta sa va fi a îndulci pe cât e cu putinţă, legăturile cu Rusia ? «Noua Presă libera» se exprimă astfel : «Resultatele alegerilor pentru so-branie’sunt o protestare neechivocă a poporului bulgar 1n contra amestecului ruşilor în afacerile interioare ale Bulgariei. Apoi vorbind de Întreruperea raporturilor Intre d. Nehliudoff şi Regenţa şi de scandalul provocat de consulul rusesc la Sofia pe timpul alegerilor, ziarul se întreabă dacă Bulgaria e o ţară indepentă, a cărei poziţiune e regulată prin tractatul de la Berlin, sau dacă o putere trebuie să calce In picioare acest tractat şi să silească Bulgaria a se pune sub dependinţa sa Dacă se va permite aceasta nu mal e-xistă dreptul internaţional în Europa. «Die Prese» zice că rare ori o ruptură a relaţiunilor diplomatica a produs aşa de mică sensaţiune: dar a-ceasta caracterisează In modul cel mal vădit misiunea generalului Kaulbars, mal este asemenea şi un avertisment serios pentru Rusia care trebuie să a-leagă altă cale, dacă ea tn adevăr ţinteşte la prosperitatea Bulgariei, şi la influenţa politică în Balcani. Constau tino pol, 12 Octombre.— Sir Thornton a plecat la Londra prin Marsilia. St. Petcrsburg, 12 Octombre. — Journal de St. Pelersburg spuue că telegramele venite din Sofia justifică Intru toate prevederile guvernului, care voia să amâne alegerile pentru ca pasiunile sâ se mal liniştească Înainte de a discuta grvele cestiunl cari vor decide de destinele Bulgariei. Prima zi a votului s’a însemnat prin scenl violente şi deplorabile. Rusia nu va cunoaşte o adunare a-leasă In ast-fel de condiţiunl nici nu va sancţiona decisiunile el. CASA DE SCHIMB Slradu LipMranl, \o. 4S bl» Bucureşti, 30/1 Bepteoabre VALORI Scadenţa ouponelor cure . mediu FONDURI DE HTAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc P2 Renta rom. amorlia. 5 0,0 l Ap 1 Oo Vi Renta rom. (rur. con) 6 0/0 t Mai 1 No 88 Oblig- (le slalC. K K. 6 0/0 I lan I Iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1804 7 0/0 t MarlSop Impr. Oponheim 1806 8 0/0 1 lan 1 Iul — Agio — 1558 ÎMPRUMUTURI DE ORA8E Impr. oraş Uucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 1 Ian t Iul 75 1 Mai 1 No lai Impr.or. B. cu prime loz f.20 33 VALORI DI VERBE Credit Fonoiar Rural 7 0/0 1 lan i Iul 103 I /2 Idem Idem 5 0/0 Idem 87 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem 100 3/4 Idem idem 6 0/0 Idem V2 1/2 Idem idem 5 0/0 Idem 13 Cred. Fonc.Ur. din las i5 0/0 Obl. Gas. pena. fr. 300. 10 Idem 74 1 Mai No 214 genţi Împrăştiaţi pe strade, ea deveni formidabilă. La intrarea quartalulul Minorielor, o mână de policemenl, ajutaţi de câţiva cetăţeni, voi să n’o lase să treacă mal departe şi o lupta crâncenă începu tu acel loc. Insurgenţii fură Învingători şi acolo. Dupe ce omorâră, tmprăştiară, sau luară prisonieri pe acel ce le staQ tn cale, se făcură stăpâni pe tot quartalul şi stabiliră baricade pe stradele principale. Câţi-va policemel cari căzuseră prinşi fură măcelăriţi fără milă, apoi Începu jaful. Sub pretext de a căuta armele ce pu-teaQ fi ascunse prin casele de pe acolo, ele fură cercetate cu deamânuntul din pimniţă până In pod, şi fle-care dintre conjuraţi puse mâna pe tot ce-I veni la socoteală. Fiind-că unii dintre locuitori voiaO să resiste, cele mal cumplite ameninţări,urmate adesea de lovituri violente, II făcură să-şi schimbe gândul. Jeane Reapert şi fioroasele el tovarăşe avură trista onoare de a figura In primele rânduri a celor mat turbaţi. Multe geamuri fură stricate dedân-sele pe la magazii, mulţi paclncl cetăţeni fură răniţi de ele. (Va urma) 4 EPOCA — 1 OCTOMBRE fi. 0. CIPSER & C. KRfiFT Str. Poliţii 5, (Dudescts Atelier hecwic de preciziile FABRICAŢITHE DK TELEGRAF SI MfCF.G TELEPKON i ti.tr nun |\ J J' 1 ' !•.’« I mni nou slsipm (iiiicrL-nn cu / V,' . c. nli-nl hl linii Hliiip.'o. * INSTALATIUNI SI REPARATIL'NI de sonerii electrice si paratonerii INS7AIAU! CU 1UNIINA ELECTRICA —Str. PoligiiS, faria cu băile Mitrasevsl.y— GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI HOTEL EKSTEIN — GALAŢI — — STRADA MIMAI BRAŢUL — Recomand Onorabil, voiajori Hotelul meii nuoă construit şi mob lat, situai pe slr. Milialtb’uvlCuza-Vodfti care eferă toate avantaja e accede intereselor Onor. Public flind situat aproape de Oara, Tribuna ul. Curtea de Apel şi In centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, carnerilc spaţioase şi şi bucătăria aleasa. Iar preţurile cele mal moderate. (167) GALAŢI, HOTEL EKSTEIN. GALEŢI [ PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE \ S. EMANUEL fi Slr. Luterana I collzul Stirbey-Voda EfecluiazA orl-ce mobili sculptaţi şi nesculptati pentru Saloane, camere de culcare biurouri ctc. SPiCMIfATE 0£ LAMPAREuRI Deposit de mobile cu preţuri es-cepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. II 1 $ Are onoare da informa numeroasa sa Clientelă, ■ ţ ca a desrhis şi tn ţ BUCUREŞTI. No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 \ OCASSAdeCROITORLE l Care va funcţiona în aceleaşi condiţiunî ca şi $ A aceia din IAŞI. 162 ft OS IDE ÎNCHIRIAT P I A N U R I j DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS | *” Aceste Închirieri presintă deosebitul avanlagiO, ci, or-ci- j? rul chiriaş care doreşte a cumpăra piano tucbiriet, se so-o- ffi — teşte banii râspunşl ca chirio, ca a-conto preţului de cum- m părare. 137 * ETAGIUL DE SUS $ CEL DE JOS AL CASSEI ® din i; Slrada Biserica Amzii No. 6 ® 157 $ -»,sst «ş i i 9$ **'££*$ **9* A i ,ntAnrdwto «r aut ■■*, PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 11 i^n D« R.ROSETÎÎ AVOCAT Strada Romana No. St. o doamna saasr să, englezi, germană şi musică doreşte n da lecţiunl. Având masă tn vr'o familie s'ar mulţumi cu o plată mal modestă. A se adresa la rc-dacţiune. (168) ALECU A. BALS AVOCAT Strada Drespts o. 24 0 DOMNIŞOARA TEL) Dă lecţiunl de piano şi solfegiu jţ după methoda Conservatorului din Paris. Ase adresa Calea Griviţa, 51. m* â. PAPADAT AVOCAT Slr. Biserica leni No. 8 bis. DE ARENDAT Moşia LOMOTEŞT1-CALNAD; proprietatea d-lul Alexandru l^nş Philippesco, din judeţul IlvoV, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi Olteniţa, situată la jumătate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patru mii pogoane arabile, de cea mal buni Cualitatc d<- pământ, cu trei sate pe dânsa, cu duoa perechi case mari d< aretkt as, din care Cele de la Domoleşti sunt mobilate, cu han mare, cârciuma, magazii de bucate tnrapatoare şi trţ cele mal bune condiţiunî, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rolzi In cca mal buni condiţiune pe apa Dătnboviţa; Se arendează pe termen de cinci ani cu începere de la Sf. Gheorge anul 1888; doritorii dea o lua tn arendă se pot adresa la proprietar Calea Victorii No. bis. sad la d-nu Sevescu Strada Minerva No. 16, In toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţă. ____________ (171) CĂRBUNI DE LIGNITA MARE ECONOMIE PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, MEIDINGER, Pr.ASINE ETC. Cărbuni de ligni/â se vinde cu tona sau 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU A se adresa la I>. Gitillar Strada Lumină No. 22 BUCUREŞTI I Fantinl strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI 1>. Vând Dyck Ca'ca Griviczei BUCUREŞTI. Pentru cum-pârarea cu vagonu a so adresa la D nu AtnlsicLs Gara Baicoiu. ATELIER MECANIC S»o KSILHJL^SM No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu Pompe de toate Hintemele, FAn-l:lui d'apitliqiif si Home font:ini, Canale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, tueiu si pUimb. Tuburi speciale pentru latrine ai scurgeri cu accesoriile, sgheaburi de coborlre inodore, capace de nasnalc etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vase, socluri, «bunuri Imuri dr gradina, gr:iajr de Îngrădit morininte. piius(uri,'l nbarl pentru sondugesi rnudrlubri. TUBURI. INSTALATIUNI COMPLECTE 0E 8AI CPNDUCTE DE RPA (151) ti CASA DE SCHIMB I. M.FERMO — *7, STRADA LIPSCANI, 27.— CURSUL BUCURE8CI de la 25 Septembre 1886 5 0/0 Renta amortisab. 5 0/0 ■> perpetua . 6 0/0 Oblig, de Stat. . . 6 0/0 Ob. de Stat drum de (Ier......... 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 7 0/0 » » urbane 6 0/0 » » » 5 0/0 » , » 8 0/0 împrumutul cem. Ob.Cas. pens. ,J. iOdob:. împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. » «Dacia-Romania» >> Naţionala...... » Credit mobiliar. » Censtructiuni. .. » Fabrica de hârtie Argint contra aur. . . . Bilete de Ban. cont. aur Florini austriaci..... SCHIMB.............. Paris 3 luni.......... » la vedere ..... Londra 3 luni......... » la vedere........ Berlin 3 luni......... » la vedere........ Vleno la vedere. .... MORT FABRICI DE SPIRT APARATE o, COGNAC SI DE nilCV TIRE 1SL1B0VITZ4 > i Pietre de Moara,, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fahricelor. Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Bucureşti, Strada Col ţel No. dl) W IN SFERT SI JIMETATE MILION !î de mărfuri din magasinul ID-lni ION PENCOVICI No. 21, Slr. Lipscani, No. 24 II! SE VINDE EFTIN II! Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita . do această rară ocasiuno cumpărând » mărfuri din cele mal fine qualităţl şi c cu preţuri foarte reduse. | Principalele articole sunt: mâtft-; sării, catifele, pluşuri, atlasurl, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare ; şi'alte multe articole fine. l'S SFERT SI JlJIET.tTt MII.IO.M! j de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVICI No. 24,Str. Lipscani, No. 24 MISE VINDE EFTIN !!! ________________143 EREZII L. LLMA ITRE SUCCESORII TIHNIM DE FER SI ÂlMIl - ATELIER MECANIC bucureşti, - calea văcăreşti îsi, — bucur şti Se Insâivinâză cu construcţii! ni do turbine si mori cu preţuri mal reduse dc cât acele din Vicna si Pesta. ^ PREŢUL Unei mori cu t piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie sad mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri dc vin ’clc. Mare deposit, de fer, i'aiu.ri pentru, vagonete D6cuuvi 11 o, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietx*© de moara. La Fertâ-sous-Jouars. 113 97 i/4 93 881/8 104 871/2 1001/2 921/4 831/4 751/4 220 35 1030 275 220 15.50 15.50 2.03 1001/4 25.25 1.24 203 No. •X9XeX«XtXBXiX«XsX9X0 X X 5 MARELE § |HOTEL DE FRANCEI 3 ~ x © X Q X m x • X 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei In faţa Stradel Lipscani, din noii clădit, având patru faţade, asl-fel in cât toate ferestrele respândesc in stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mal modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, lanche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. PH. HUGO ANTREPRENOR PROP.ETARiL HOTELULUI H GO DIN BRAILA THREATRUL NATIONAL societate dramatica Marţi S0 Septembre 1886 l-t RET RESENT TlUNE f PlE El FINUL Comedie în 4 acte de A. DUMAS (fiul), tradusă de d nu MULT CU NO? CUTA CASSA DE SCHIMB ADOLF HILBERGER Se afla de aeum tn Strada Smdrda No. 6 Face cunoscut că afară de transucţiuiiile obicinuite,se mat ocupă cu cumpărări, schimb şi vânzări de orl-ce objecte de Bijouterie, uzate precum: aur, argint si pietre preţioasa ete. (169) ATELIER OE LEGATORIE COSTACHE ALf; VVMIIIISU de la Sf. Gheorghe s’a mutat din Cassa pilit îs Str. Biserica Eni No. 1 In Cassa Bisericeî dintr’o zi tot Str. Biserica Eni No. 10 UE ÎNCHIRIAT ?Sm d-lul V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi ne-irobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d nu proprietar In toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţâ până la (5 seară. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sa'e Copaciu din districtul Vlaşca pl. Câlnişte. DE IMMRIAT O pratalic ■ rjj iiiuuiiu.i i apaţisasa cn faflnda In piafin Epluro-pli avPnd doun ramnrc al plvniţda. n se adresa Ia ad-ininistraţ-fn ziarnlnl,.EPOCA" ARTICOLE DE DESINFECTIUNE se găsesc la DROGUEHIA B R U S Str. Nouă, Casa Capşa IIE MAT ÎAfiVS viitor, In total sad lu parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Ke-reslenye, care se compune douâ corpuri: cea dinlâia cu douâ elage, iar cca de a doua cu un etage, având mal multe camore de stăpâni, şi dependinţele necesare două grajduri şi şo-proane, curte spaţioasă şi grădină. Doritorii se pot adresa la proprietarul ELI AS FOS. COHEN CaleaŞerban-Vodi No. 45 safi la comptoir Slr. Smârdan No. 6. 135 Bucureşti.—Typografia «Le Peuple Roumain», Strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro