ANUL I No. 255.
A’DOUA EDITIUNE
MARŢI
30 STPŢTMRBE (2 OCTQVBRl
me
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CARE1 LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE
I\ BlTI RKSni La r isa .Vlmini'tratiunei l\ T\KV: Pria maniile păstaie.
Pentru l an lei, « luni 20 Iei. 3 luni 10 lei.
EV ST*KI\ VTATE■ La toate offieiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
REDACŢIUNEA
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Grigore VENTURA
Prim-redactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PRIMESC KUMA1 LA ADMINISTRAŢI*
Pentru Orient la Eatlcm Ag>-ney. Constant inoplt
Karakey Deirmen Han, 1# Galata. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunoiuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia Lt PVIllNj Segases-te jurnalul CU 15 Cent. numerul, la Kioscul din rue Montuiartre 11 3
ADM1NISTRAŢIUNEA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. S.
IO BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
IO BANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE IRAPOIAZA
10 BANI UN NUMER VECHIU
POPORUL SI CONSTITl Tl t
EYENIMENTILE DIN BULGARIA
CRONICA TEATRALA
MIZERIILE LONDREI
PRIETENUL BĂRBATULUI
POPORUL S1C0\STITITI\
Gel mai bun păzitor al drepturilor şi libertăţilor unul popor, este, la urma urmelor, acel popor însuşi.
Cea mal măestrită organisare politică şi cele mai puternice Îngrădiri, pot tot-d’a-una se fie violate ori răsturnate dacă nu se reazimă pe voinţa hotărâtă şi energica de a le păstra, a unei naţiuni. Şi, pentru ca o naţiune se aibă această voinţă, se cere ca se aibă obiceiul acelor drepturi şi libertăţi.
Mulţi dintre noi se miră, cum alte popoare o duc aşa de bine, şi noi mergem aşa reu, cu instituţii şi legi aproape la fel. Cauza stă tocmai In aceea că alte popoare au tradiţia libertăţilor lor, pe când noi n’o avem. Aâ amintiri neşterse de lupte purtate în curs de veacuri pentru dobândirea şi asigurarea lor, pe când In istoria noastră nu se vede nici urmă de aşa ceva.
Să luăm ca exemplu două din drepturile noastre constituţionale : Libertatea individuală şi inviolabilitatea domiciliului. Amândouă a-oeste drepturi sunt garantate şi belgienilor în termeni cu totul identici cu ai constituţiei noastre. La noi prin articolele 13 şi 15, la ei prin art. 7 şi 10. Nimeni nu va afirma că se găseşte vre o urmă de asemenea drepturi în istoria noastră. Iacă ce rădăcini străvechi au la belgieni: In Comentaria ad edictum perpetuum de Anselmo, la pag. 310, găsim următorul edict al lui Adal-bert şi Isabelei de la 12 Iunie 1611: «Şi, pentru ca nimeni să nu fie pe nedrept căsnit, oprim pe orî-ce ofiţer de a prinde şi popri persoane avănd locuinţa stabilită, de căi tn următoarele trei împrejurări, şi enumera flagrantul delict, ordinul judecătorilor în urma unei instrucţii preparatorii, şi cererea părţei lesa te care s'ar II constituit ca acusato r. La Liege, ne spune Thonissen, nimeni nu putea fi arestat pentru delicte puţin grave. In principatul Stavelot, afară de caz de flagrant delict, nimeni nu putea fi arestat preventiv Înainte de a fi fost supus unei judecăţi pro-visorii numită jugement d’apprehen-sion. 1) In privinţa inviolabilităţi domiciliului, suveranul Liejului, e-piscopul Albert, interzicea ofiţerilor de justiţie," Încă de la 1298, de a pătrunde in locuinţele cetăţenilor chiar pentru a prinde pe tâlhari, în termenii următori: «Enmaison quisoit en ban de Liigc, ne list Mayeur ne Eschevins de noisier ni d’enquerier ne Iar roti ne larchin, ou de faire sai-sien, si ce n’est pas la voluntă de cely qui numit en maison . m Brabant, Mariade Burgundia da o ordonanţă la 1477 în care zicea : «Nici ofiţerii oraşelor ort al sloboziilor, nici sergenţii lor nu pot, nici noaptea nici ziua, să aresteze pe cineva in casa sa sad sf l caute, nici să facă visită domiciliară, pentru ori-ce cauză civilă
I) Gerard: Etudes historique sur laCon-şlilutiOJJ Helge.
saii criminală, mai nainte de a fi luat buna si deplina informaţie despre faptele puse tn sarcina prevenitului».
Cu aşa tradiţii, cum se ne mai mirăm că belgienii se bucură aşa de tihnit de drepturile lor constituţionale? Cine le ar atinge nepedepsit?
Şi nu numai două ori trei cazuri isolate, dar întreg regimul repre-sentativ are rădăcini vechi in apus. In Origines du gouvernemenl repre-sentatif, Guizot zice : «Ast-fel a fost aproape de la naşterea lor situaţia societăţilor moderne, în cât în instituţiile lor, în aspiraţiile lor, în cursul istoriei lor, guvernământul representativ se Întrevede continuu, ca portul, când mai apropiat când mai depărtat, în care ele se silesc se intre, cu toate furtunile ce le depărtează, cu toate piedicile care le închid drumul.»
La popoarele, la care guvernul parlamentar se Introduce, de azi pînâ mâine, se cere, pentru ca el eă dea roade bune, multă bună credinţă din partea celor de la clrmă. Cind o ţară, In aşa împrejurări, are nenorocirea să fie guvernată de oameni răi, aceştia pot cu multă u-şurinţâse'i calce legile, ori cit de complicat ar fi de altmintrelea sistemul garanţiilor directe, menit se asigure mersul regulat al lucrurilor. Ori care ar fi forma guvernului, ajungi tot d’a-una la un punct, cîrid garanţiile directe, adică acelea care sunt coprinse în instituţii, nu mai sunt cu putinţă şi cînd tre-bue se te mulţumeşti cu cele indirecte, adică cu puterea opii.i publice, cu forţa de resistenţă a poporului, care e mică cind nu se sprijină pe obiceiuri.
De aici se vede bine cit de slabă era baza pe care să rezimau instituţiile noastre, cită trebuinţă aveau de a fi ocrotite şi cit ’i-a fost de uşor d-lul I. Brătianu se le calce în picioare.
De la principii se trecem la fapte.
Ori ce s’ar zice, şi la noi este o o-pinie publică, ajutată de o presă independentă care îşi face cu curaj datoria. Opinia publică de la noi însă nu este destul de formată şi caracterele cetăţeneşti n’au destulă vigoare pentru ca să triumfe de ob-staculele pe care guvernul le-ar pune In cale. De aceea, cea d’inteiu datorie a celor ce voesc sincera a-plicare a guvernului representativ, este de a face ca voinţa ţerei, încă slabă când e vorba de a se manifesta, se fie pusă la adăpost, pe cât se poate, de influenţa şi de ar-bitrariul guvernului.
Pentru a găsi însă mijloacele mai nemerite de a asigura opinii publice partea ei legitimă de influenţă asupra trebilor statului, şi putinţa de a chema pe guvern la legalitate, trebue se căutăm prin ce împrejurări de fapt, a ajuns d. I. Brătianu se guverneze fără a ţine seamă de dânsa.
In sistemul nostru de guvernământ s’a adoptat, ca în ori ce guvernământ representativ, principiul împărţire! puterilor, şi ast-felavem, coroana cu guvernul, justiţia, şi parlamentul ori puterea legiuitoare. Câte trele trebuiau să se ajute, se se controleze, se’şi mărginească mutual sfera de activitate. Justiţia trebuia se facă ca cetăţenii se se bucure de legi şi se’î apere dearbitra-riul guvernului şi ai agenţilor săi, şi, cum judecătorii nu sunt inamovibili, trebuiau ajutaţi In greaoa misiune de a fl drepţi, când, de coroană, când de representaţia na-
ţională, după cum guvernul ar fi . căutat se apese asupra lor, fie ca a-liat al coroanei, fie ca representant al unor majorităţi violente. Coroana trebuia se vegheze ca interesele mari ale ţerei se nu fie compromise de nişte majorităţi pătimaşe, se a-pere minorităţile şi se asigure ţerei legalitatea. Representaţia naţională, j rezimată mai cu seamă pe proprie- j tatea mare, trebuia se controleze j coroana, când aceasta ar fi vrut se treacă peste drepturile sale şi interesele ţârei şi să urmărească de a-proape guvernul când ar fi vrut să compromită trebile statului, interesele cetăţenilor, legile ţârei. Tot re-presenlaţia naţională, întru cât proprietatea mare avea glas hotâritor în Senat, trebuia ca, sprijinită de coroană, se resiste dorinţelor do schimbări netrebuincioase şi nechibzuite spre care ar fi fost even-lual târâte masele populare. Peste toate însă,judecând în ultim resort, trebuia se planeze conştiinţa naţională, opinia publică.
Când d. I Brătianu veni la putere, Întâia sa grije a fost se sdrobească pe vrăjmaşi! săi, pe atunci în minoritate. Mnjestatea Sa Re gole T-a lăsat se facă,şi curând apoi rând pe rând, elementele mal conservatoare, a căror presenţâ la Ma-zar Paşa inspirase încredere pro-prietâţei mari şi o făcuse se se pronunţe, în parte,pentru coaliţie, fură silite se se desparţâ de d. Brătianu care deveni prin aceasta stăpân pe situaţie.
Atunci d. Brătianu îşi începu o-pera.
Folosind u-se de Împrejura rea că a-tenţia ţărei era ficsată asupra ces-tiunilor exterioare şi de inacţiunea adversarilor săi, Începu se umple curţile şi tribunalele cu creaturile sale, porni acele ne mai auzite persecuţii administrative contra proprietarilor cari erau bănuiţi că sim-patisează cu opoziţia, şi mări numărul serviciilor şi funcţionarilor publici. Cu modul acesta ajungea la un Îndoit scop : prin întinderea din ce în ce mal 'nainte a intervenţii statului găsi nuoî prilejuri de a jignişi persecuta pe cetăţeni în interesele şi In munca lor, iar prin înmulţirea numărului funcţionarilor, nuoi mijloace de a conrupe. A-tunci, aproape sigur de reuşită, procedă la alegerea unei nuoi camere de revizuire şi modifică legea electorală. Trecând peste toate scandalurile şi ruşinele câte s’au petrecut în acele pretinse adunări de revizuire, se ne oprin la celebra declaraţie a d-lul Brătianu. In ea se coprinde secretul succesului său şi programul de guvernare al colectivi-tăţei:
Am tolerat asasinate,procese scandaloase şi abuzuri, numai să se facă revizuirea.
Lăsând la o parte imoralitatea şi cinismul acestei declaraţii; ea totuşi este o preţioasă mărturisire. In câte va vorbe d. Ion Brătianu a făcut istoricul guvernului său şi a arătat situaţia politică creată de
I dânsul ţerei. In adevăr, când citeşti întâiu această declaraţie, Iţi vine să n’o crezi, câci te Întrebi cu drept cuvent: ce calitate avea d. Brătianu pentru ca să tolereze asasinate ? Toată lumea ştie că justiţia singură este însărcinată cu căutarea criminalilor şi cu pedepsirea lor şi că nimeni în ţara românească, potrivit legilor în vigoare, chiar de ar vroi, nu poate să ocrotească pe un criminal. Pentru ca d. prim ministru se aibă o asemenea putere, trebue
www.dacoromanica.ro
deci, ca ea se fie usurpată, trebue ca magistratura să fi încetat de a se mai conduce de legi şi de datorie, pentru ca să devie un instrument orb in mâinele a tot puternicului ministru.
Justiţia dar, nu mai ecsistă ca putere independentă, după însuşi declaraţia d-lul Brătianu.
Şi când justiţia nu mai este independentă. nici legalitatea nu mal ponte ecsista. In locu-i, arbitrariul, persecuţiile, violenţele, favorurile, domnesc fără temere peste masa cetăţenilor, surprinşi, striviţi, tero-risaţî.
Abuzuri, procese scandaloase asasinate I Cu alte cuvinte, pentru ca guvernul să obţie majoritatea In a-dunarea de revisuire, a făcut să înceteze dreptatea şi legalitatea din ţară. A cumpărat unele conştiinţe mai elastice, lăsându-le să comită abusuri, procese scandaloase, să dea iureşî prin averea publică şi privată. A spăimântat pe alţi’, ame-ninţându-I cu persecuţii, cu ruina, cu asasinatul.
Prin corupţie şi prin groază a reuşit dar, guvernul actual, ca să violenteze voinţa corpului electoral şi să falsifice representaţia naţională.
Sfârşim cum am Început. Dacă am 11 avut obiceiul libertăţilor şi drepturilor noastre constituţionale d. Brătianu nu ’şi-ar fl râs multă vreme de voinţa şi de opinia ţerei. Dacă istoria noastră politică ar păstra urmele luptelor purtate pentru libertate, am fi găsit în conştiinţa noastră, tăria sufletească trebuincioasă pentru a resista ademenirilor şi violenţelor guvernamentale. La vederea atâtor procedări vinovate, indignarea publică ar fi clocotit atât de ameninţătoare, In cât de mult, oamenii de azi şi faptele lor, ar fi priviţi ca un vis răi ce a trecut peste noi.
Pentru a ne asigura dar, odată pentru tot d’a una, de asemenea tendinţe usurpâtoare, trebue se facem ca cetăţeanul se nu mai fie împede-cat de a-şî exprima şi realiza voinţa.
Trebue ca guvernul se nu mal aibă puterea de a intimida şi de a persecuta;
trebue ca justiţia se fie independentă ;
trebue ca legalitatea să fie deplină.
Mal trebue ca guvernul se aibă cât mai puţine mijloace de a conrupe;
trebue ca să se urmeze recomandaţii art. 131 din constituţie, care cere o lege de admisiune în funcţiile administrative, şi prin care lege să se ia din mâna guvernului dreptul de a numi şi destitui după plac;
trebue ca prin legi bune şi practice, să se Îndemne cetăţenii către munca liberă şi productivă,-către agricultură, comerţ şi meserii, micşorând ast-fel numărul doritorilor de funcţii;
şi, printr’o bună Îngrijire de eul-| tura şi de interesele săteanului, se-1 facem să participe activ la viaţa publică, se devie un element de ordine şi de conservare naţională.
înconjurând ast-fel cetăţeanul şi interesele sale, vom reuşi poate, a da puterea trebuincioasă, celui mal sigur păzitor al constituţii românilor, poporului însuşi, şi vom face ast-fel cu neputinţă venirea unui alt Brătianu In viitor.
I. laueovescu
DEPEŞELE AGENŢIEI „HAYAS“
Sofia, e Ootombre.
S’aQ ţinut mal multe tulrunirl tu vederea alegerilor. Nu sa produs nici un incident. Guvernul ia pretutindeni măsuri de prudentă pentru a asigura ordinea, căci cu toată declaraţiunea lor, nu e probabil că Zancovişlil se vor abţine.
Autorităţile judiciare din Eski-Zagra sunt pe urma unul complot atribuit influenţei streine. Mal mulţi foşti voevozl şi şefi de briganzi ar 11 fost plătiţi cu scop de a orga nisa hrigandagiul tn mal multe punte ale ţării. Organisaloril speră că aceste nuoi dillcultăţl ar putea aduce o intorvenţluns streină.
Sofia, 9 Octombre.
Guvernul bulgar a remis o circulară re-presentanţilor puterilor rugându-l a Invita pe naţionalii lor să se abţie de a se amesteca tn alegeri, şi adăogând că or ce amestec de genul ăsta va II pedepsit cu expulsarea.
Agenţia rusească protestează contra a-cestel comunicaţiunl şi termină această protestare zicând că are onoare a preveni pe ministrul afacerilor streine că pănă la primirea instrucţiunilor generalului Kaul-bars privitoare la incidentul ce s'a ridicat or-co schimb de scrisori tnlre agenţia rusească şi guvernul bulgar este întrerupt.
0 copie dupe nota de faţă se va comunica representanţilor puterilor.
Pesta, 9 Octombre.
Camera deputaţilor.— D. Helfy interpelează pe guvern In privinţa declaraţiu-nilor făcute de d. Tisza relativ la modul cum ministrul afacerilor streine Înfăţişează misiunea activă & generalului Kaul-bars tu Bulgaria.
V lena, 9 Octombre.
Poliţia a descoperit şi arestat la 3 Octombre o bandă de anarchiştl compusă din vre-o 20 do lucrători, cari se ocupaO ca fabricarea materiilor explosibile cu scop de a incendia tu noaptea de 3 spre 4 Octombre nişte prăvălii de lucru şi căte-va edificii publice, precum şi de a arunca bombe asupra mulţimel ce s ar grămădi.
Poliţia a prins o cantitate oare-care de dinamită, pumnale şi bombe. S’a găsit 5 kilograme de dinamită sub podul drumului de fer de la Peuzing. Căţi-va din auar-cliişlil arestaţi aO făcut deja mărturisiri.
Itusciuk, 9 Octombre.
Generalul Kaulbars va pleca măine la Şumla şiVarna, se va Întoarce apoi iarăşi la Husciuk, de unde va pleca tn Rumella, trecând prin Tlrnova.
Afară de vre un incident neprevăzut, go-neralul 'şl a propus a nu modifica nimic din itinerariul proiectat la plecarea sa din Sofia.
Generalul a primit cri 2 deputaţiunl; cea d’Inlâiti erea compusă din partisanii guvernului, avoud Iu fruntea lor pe primarul oraşului.
Generalul care se dusese In grădină pentru a primi această deputaţiuue părăsi tn-tr’un mod destul de bruso pe visilaloril s6l, căci cele dluteiCi cuvinte schimbate nu mal lăsară nici o Îndoială asupra imposibilităţii dea se Înţelege, şi intră tu a-parlamentele sale, unde fu Introdusă mal* lârziQ o deputaţiuue compusă din parti-sanl de al Rusiei.
Generalul le ţinu o alocuţiune In termeni analogi cu acel ce se servi la Sofia şi aiurea, pentru a aminti intenţiunile Ţarului.
De dimineaţă, colonelul Filow venise să salute pe general şi ’l anunţase visita ofiţerilor pentru dupe amiază. Dar pe la o-rele trei reveni şi să scuză că nu poate presinta pe oticeril garnisoanel. In oraş această abţinere a oficcrilor e esplicată In mod diferit- Unii o atribue unor ordine venite din Sofia, alţii unei resoluţiunl luate de ollceril lnsâ-şl tntr'o întrunire ce o ţinură cu o zi Înainte.
De altminteri spiritele sunt atăt de su-rexcilale tn cât e greu a se face o opiniune cu lotul exactă asupra situaţiunil, de oare ce acelaşi fapt este afirmai de unul tot cu atâta siguranţă şi pasiune, pe cât un altul pune pentru a l desminţi.
Generalul Kaulbars ne a declarat că Rusia va privi alegerile ca nule şi că Îndată ce seva cunoaşte resultatul, un avia va fl afişat la Husciuk prin Îngrijirea consulului Ilusiel, şi lu acelaşi timp o declaraţi-une aualoagâ se va face în cele falie oraşe ale Bulgariei şi Rumeliel prin iniţiativa generalului Kaulbars.
Sofia, 10 Octombre.
Pe la orele 9 şi jumătate un grup de ţărani muntenegreni, compus din vre-o sulă-cincl-zecl de indivizi s'a dus ia consulatul Rusiei, ccreud prin mijlocirea deputaţilor
2
EPOCA — 30 SEPTLMBRE
9*1, care era conduita ce trebue urmaţi tn
alegeri. Acelaşi grup protesta contra compuneri! biroului.
D. Nekliudoff, gerantul consulatului, a-piru la fereastră, unde muRimea'l primi prin strigatele de «Trăiască Rusia . D. Nekliudoff aminti Tn mod sumar misiunea generalului Kauibars şi zise ca Rusia a şi declarat ci va considera alegerile ca nule.
Dupi mat multe strigate de «Traiasca Rusia® grupul de (Franl se duse la biroul electoral compus din orăşeni, şi prosidat ded. Vulcetr.
Fiind-ca manifestanţi] aii zis ci el vin ca si suspende alegerile desaprobate de Rusia, s a TntAmplat o adevărata învălmăşeai*. Manifestanţii se retraseră şi flind-ca mulţi dintre dânşii căzură, aii fost caicaţl îa picioare de partisanil lor.
Toţi fura tndata urmiriţl de alegitorl cari cu bastoane şi cu pietre aii curaţii lo-eul tntr'un moment. Urmărirea a durat vre-o două trei minute.
Grupul de ţărani se re formâ tn trei părţi cari eondusera pe răniţii lor la consulatul Rusiei. Aceşti răniţi, cea mal mare parte la cap,sunt tn număr de 5 safi 0.
Personalul Agenţiei ruseşti, le da cele mal mari îngrijiri. D. Nekliudoff va face o visiia colegilor sfii.
Hiuroul electoral e păzit de o companie. Paine, vin, rachid şi mAncărl se aduc la Agenţia Rusiei, unde ţăranii sf* alia şi aoum.	. »
Sofln, 10 Octombre.
Ţiranil după ce afl mâncat şi băut cu Îndestulare tn curtea ConsulaLulul Rusiei, au ales din lemnele de foc bâtele disponibile.
O marc mulţime şi tn goneral ostila a tnconjurat consulatul.
Mal multe patrule ce trec prin stradele Învecinate arata ca guvernul vegtiiază.
La biroul electoral ţoiule liniştit.
Pe la orele patru nişte muntenegreni ascunşi tn consulatul Rusiei aO tras cu revolvere tn direcţiunea consulatelor Angliei şi Germaniei. Nimeni na fost atins, dar zidurile consulatelor Germanici şi Englilfril poarta mal multe urme de gloanţe. Personalul consulatului Germaniei şi d. de Fielman erafi tn mare pericol.
Bacă ţăranii cari sunt In curtea consuli lulul Rusiei es tn masa sunt de temut mari turburărl Afară de Împrejmuirile ceasulatulul rusesc totul e liniştit. In o-raş muzica cAnlâ tn gradina publica.
l’arls, 10 Octombre.
Le Tempt da seama de o întrevedere ce uBuldin redactorii s61 a avul'o cu regele flreciel. Regele a recunoscut ca siluaţiu-»ea In Kuropa e tncurcata, dar asigura ca «recit nu sc va amesteca tn evenimente .şi ca se va mulţumi ca Francia s6 observe eu atenţiune lucrurile.
Regele recunoaşte câ echilibrul actual diu Europa ast-lel dupe cum l a stabilit de curând marele evenimente nu poate fl definitiv, şi amintind exemplele lui Carol Ouintul, Ludovic al XIV şi Napoleon, a emis părerea ca nici o putere nu poate fiastra In Kuropa pentru mult timp o supremaţie absoluta.
Regele s’a plâns de neobservarea unor clausc din tratalul de la Berlin.
Part», 10 Octombre. General Ulrich, apărătorul Slrasburgu-lul a murit.
Madrid, 10 Octombre.
Cabinetul spaniol sa reconstituit sub preşedenţia d-lul Sagasla. D Moretia portofoliul afacerilor străine.
Presa guvernamentala netncetând de a insinua ca opoziţia profesează i-del subversive, suntem nevoiţi a reproduce clişeul nostru No. 7, pentru a le dovedi că d. 1. Bratianu este acela care în toată viaţa lui s’a slujit de asa sinat ca armă politică:
CLIŞEU N°' 7
li. Ion Mrntinnu este nreln. care a declarat in plina Camera ea < n tolerai asasinate sl procese scandaloase®.
I» Ion Bratianu este acela care a ameninţai pe Rege zicem! ea M. S. Se erate tzeri o crima».
D. Ion Kratianu este acela care nind a proclamat republica la IMoesti, a telegrafia! colonelului Pollzu se se pue sul* ordinele d-lul Candinno-Popescu. repre-seninul al guvernului provisoriti Domnul Carol fiind resturnal.
II. Ion Bratianu este acela care a participat la atentatul de la o-pern-comlea si a fost condamnat în Frâncin la îl ani închisoare si 500 franci amenda.
I). Ion Brntianuestc acela,care pune pe ministrul seu de justific se declare cu oposllla «a perdut dreptul la profeeliimea legilor.»
II.Ion ilraitianii este acela care întrelinc gazele ec îndeamnă pe eelaleni la asasinat sl *isfntuesc «sc spargi* eapetlle cu topoarele mizerabililor din oposllie».
II. Ion Itrntianu cslc acela care a declarai în Camera ea eunon-see pe asasinul lui Itarlui Cn-tnrglu.
EVEMMEMELE I)I1V BLIDARII
CORESPONDENT» SPECIAL* A „EPOCII"
Ilusciuli, 27 Septembre 1886. lf ore dim
Generalul Kauibars a sosit erl pe la şapte seaia cu o barca. El nu era însoţit de cât de un secretar. N a fost nici o primire. Numai agentul rus era la debarcader. In călătoria sa până la Sistov el a făcut pretutindeni aceleaşi decla-raţiunl; a zis câ alegerile vor fi nule, ca principele Alexandru nu poate fl printre candidaţi, ca Rusia voeşte ca spiritele să se liniştească tn Bulgaria şi ca alegerile să nu fie făcute sub im-presiuuea situaţiunei anormale de as-ta-zl.
Şi aci, în Rusciuk, generalul a vorbit tn acest sens la toţi acei cari 'l-afi vizitat. Cu toate acestea spiritele sunt foarte escital e; partidul regenţei întrebuinţează toate mijloacele spre a teroriza opiniunea publică şi până acum, a reuşit. Unde te întorci, n’auzî de cât înjurături contra Ruşilor şi chiar acel cari în fundul inimei lor gândesc alt-fel, nu cutează a se esprima.
In cercurile militare simpatiile ruseşti afl cam început a face progrese. Sunt mulţi ofiţeri cari se pronunţă pentru a ceda cererilor ruseşti.
Să zice, că chiar comandantul Rus-c ukulul, locot.-colonel Filof să cam a-pleacă spre Kauibars. Astâ-zi dimineaţă el şi Episcopul afl mers la trimi-
sul rusesc şi afl convorbit o jumătate oră cu dânsul.
Totul va atârna de cele ce se vor petrece astă zi şi mâine.
Ştirile sosite din Sofia anunţă ca guvernul de acolo este foarte îngrijit şi să teme de o mişcare militară în provincie. Locurile mal primejdioase sunt Şumla, Slivno, Vraţa, Plevna şi poale Rusciukul.
Aci agitaţiunea e mare Să ţin întruniri secrete de partisanil regenţei. A-genţii cel mal activi sunt Zaharia Sto-ianof şi Mateef (inspector al liniei Var-na-Rusciuc). A apărut o broşură care să zice că e scrisă de Stoianof. Titlul este : Sihiliştil încoronaţi. Să atacă In aceasta broşură foarte violent împăratul Alexandru şi Rusia. Atitudinea consulului englez şi italian sunt caracteristice. El nu să sfiesc d’a vorbi In pubiic contra Rusiei. In meelingurite cari aO avut loc, consulul englez a luat cu von tul şi a zis că puterile vor susţine pe bulgari cari işl ap&ră neatârnarea lor, a adăugat că dacă vor trebui parale pentru luptă, ele st vor găsi.
Am aVut o întrevedere cu generalul Kauibars, dar n’am putut vorbi cu dîn-3ul de cât câte-va minute, căci era foarte ocupat.
La întrebarea mea, dacă generalul consideră siluaţiunea ca grava, el ’ml-a respuns:
Da! siluaţiunea e foarte gravă pentru Bulgaria, dacă starea de lucruri creată de regenţă va continua.
Intrebându’l dacă e mulţumit de re-sultatul călătoriei sale, ’ml a zis : «Poporul m’a primit bine pretutindeni, funcţionarii şi persoanele cari uO relaţiunl cu guvernul, să Înţelege ca nu puteafl de cât să se conformeze cu ordinele primite din Sofia. S’a dat chiar o circulară către prefecţi semnată de d. Radoslavof tn termenii următori: «Generalul Kauibars călătoreşte tn-tr’un scop de agitaţiune. întruniţi pe cetăţeni şi spuneţi ca guvernul mănţine data fixată pentru alegeri, fiind că ea este necesară pentru a păstra independenţa Bulgariei.» Ea nu fac agitaţiune. Nu fac alta de cât să zic poporului bulgar câ împăratul voeşte liniştea spiritelor. Dar declar tntr’un mod categoric că orl-ce alegeri vor avea loc înainte de t Noembrie, vor fi privite ca nule de Rusia. In ce priveşte principele de Batemberg, el nu se poate realege căci realegerea sa nu va fl recunoscută.»
închid această scrisoare, căci vaporul pleacă.
Voiâ mal seri seara, după ce voia vedea ce să va petrece aslă-zi.
Husciuh 27 Sept umbre 8 ore seara
Lucrurile au luat o flsonomie cu totul neaşteptată de erl până azi. Atitudinea armatei s'a modical în sensul regenţei. Astă zi dimineaţă colonelul Filof promisese generalului Kauibars d’a’I prezenta corpul ofiţeresc, dar pe la 2 ore a sosit din Sofia nişte ordine severe care opreaa pe ofiţeri d’a se pune In contat cu Kauibars, sub pedeapsă de destituire. Atunci Filof a mers la consulatul rusesc şi a esprimat generalului regretele sale că nu putea să se ţie de promisiune. Pe la 3 a venit o de-putaţiune de peste 100 cetăţeni nota-
tabill cu primarul în frunte. Dar generalul fusese vestit că ei veniseră cu intenţiunl contrarie politicei ruseşti. Atunci el H înltmpină în gradina consulatului şi spuse primarului: «Nu sur.t aci pentru a discuta cu d-voastra c: pentru a vă comunica adevărul a-supra intenţiunilor Împăratului: ştia că voiţi să vă opuneţi dorinţelor Rusiei, nu vă pot dar primi.» După a ceste cuvinte le întoarse spatele şi intră în căsă unde pofti numai vr’o 30 de partizani al ideilor ruseşti şi Ie vorbi ast fel: «Purtarea guvernului regenţei nu este leală. El a promis câ va ridica starea deasedia, şi nu 'l-a ridicat de cât erl; ofiţerii puşi în judecată aa fost deja graţiaţi prin un decret al d-lul Stam-bulof din Tirnova în 12 August. Acest decret a fost confirmat de principele Alexandru după întoarcerea sa la 17 August. Prin urmare ofiţerii Jsunt graţiaţi de drept şi nu pot să fie ţinuţi închişi.
«D-voastră ziceţi singuri că nu puteţi să vă pronunţaţi In libertate, că sunteţi ameninţaţi de partizanii regenţei; cum voiţi ca alegerile să fie libere ? Ce fel de alegeri să pot face în ast-fel de con-diţiunl? Rusia nu voeşte a face din Bulgaria o provincie rusească; acel cari zic aceasta sunt nişte răa voitori. împăratul voeşte ca poporul bulgar să reintre în sine, să fie stăpân pe simţimintele şi pe voinţa sa. Rusia va saluta cu bucurie zioatn care Bulgaria va fi unită. Dar pentru a ajunge la aceasta ţinta Bulgarii trebue să se convingă ca nu pot conta pe alta protecţiune mai sincera şi mal eficace de cât aceea a Rusiei. împăratul nu va recunoaşte alegerile pe cari regenţa voeşte a le face mâine. Or ce ar eşi din aceste alegeri va fi nul şi neavenit.»
După acest discurs, depulaţiunea s’a retras. Simţimeutul care predomina este că alegerile vor avea loc mâine şi câ vor fl guvernamentale. Adversarii regenţei să vor abţine considerând alegerile ca nule. In resumat să poate zice ca aici tn Rusciuk generalul Kauibars n’a avut succes.
Cu toate acestea, ştirile sosite din Sofia spun ca acolo guvernul regenţei e foarte îngrijit. El se teme de vr’o mişcare la Şumla safl în Rumelia.
In ce priveşte o ocupaţiune armată din partea Rusiei, nimeni aci nu crede într’ânsa.
Turof
INFORMATIUNI
Ieri la 9 ore trenul regal a plecat din Sinaia. La 11 ore sosind la Ploeşti M. S. Regele a inspectat gar-nisona. Către seară M. S. a plecat la Buzeu.
*
La curtea de Argeş s’aii făcut loute pregătirile necesarii pentru jrimirea Majestaţilor Lor Regele şi Regina care se crede că va locui a-casâ la d. Stereseu, primarul oraşului.
n
D. Dim. Sturza a plecat împreună cu d. Sp. Haret spre a vizita unele şcoale din Moldova.
IC
Primirea M. S. Regele la Mizil a fost din cele mai reci. Administraţia locală s'a silit se strîngă cât mai multă lume la gară însă fără succes. Nişte ţeranî cari veniseră cu povara la gară afl fost ţinuţi asprea cu căruţele tncârcate, numai se so crează că ei se găseau {acolo ca se salute pe rege.
IC
D. Râmniceauu, sub comisarul secţii 29 a făcut In unire ca un alt sub-comisar, Geurgesau, o percheziţie la un cârciumar din strada Cazărmii (Capra) şi găsind la dânsul gloanţe şi iarbă de puşcă de contrabandă, aO luat mită de la zisul efir-ciumar 350 lei pentru ca să facă lucrul muşama. Sub comisarul Râm-niceanu e cunoscut pentru purtarea lui cea rea încă de acum 4 ani când era slujbaş la Domenii.
*
La comuna Floreştî, judeţul Ilfov, plasa Sabaru ţăranii s’aii resrulat. 0 companie de infanterie sub eo-mandaoăpitnnuluî Rusănescu aplecat în localitate.
IC
In ocolul Buhlut din judeţul Iad se află ca judecător un anume Dimi-trescu, fără sciinţâ de carte, pe cure colectiviştii ’l ţin în slujbă Iiind-că e tatăl deputatului şi profesorului Constantin Demetrescu, cel cu discursul de mai deunăzi de la Atheneii Ni se mai spune că numitul judecător ar fi un ovreu botezat, dar dupe noi aceasta n’ar face nimic,
IC
D. Ferekidi, Ministrul de Externe, a primii azi dimineaţă tn audienţa pe E. S. Ahmed-Zia-Bey.
IC
Azi se întruneşte la ora 4 comi-siunea pentru încheerea convenţiu-nel cu Franţa.
IC
Telegraful a păţit’o bună.
In numerul seu de Sâmbătă care a apărut Vineri la 2, el publică o depeşă din Rusciuk în termenii următori :
Giurgiu, 26 Septembre. Generalul Kauibars a telegraflal la l'e-lersburg din Rusciuc c8 renunţa Ia misiunea sa, care devine absolut inutila, dacă nu va fi Bprijinitâ prvntr’o ocupaţie.
Se zice că d. de Giers ar II răspuns generalului Kauibars, ca ocupaţi unea esie imposibilă do oare-ce MaJ. Sa Imparului a declarat categoric câ nu o voieşte.
Din nenorocire pentru Telegraful generalul Kauibars n’a sosit în Rusciuk de cât Vineri seara, la şase ore şi jumltate.
Prin urmare, depeşa Telegrafului era fabricată mai înainte. Frumos serviciu telegrafic are foaia d-lui Fundescu. Fură depeşele Agenţiei Havas sub rubrica servietă particular, şi fabrică depeşi fără a avea măcar judoarea d'a aştepta o oră la care sosirea depeşei şefie materialmente losibilă.
IC
FU IŢA ZIARULUI «EPOCA»
11
JULES MARY
IV
Familiile fură îndată foarte legate şi hotărârâ două zile pe săptămână In care ele să se vază regulat. In acelaşi timp, ca şi cum această amiciţie a fost suficientă Galherinel pentru ca să uite triumfurile sale de femeie frumoasă, ea dădu pentru a doua oară pescarului spectacolul unei schimbări, fiind mai dispusa, revenindu-I de odată capriţul de a nu mai eşi diu casă, neglijând lumea şi cunoştinţele ce ea Îşi făcuse acolo. Jean Holgan nu fu departe de a crede că aceasta schimbare se datoreşte influenţei şi salutarelor sfaturi ale d-nel Barbarain.
Buna doamnă părea că are o afecţiune prea vie pentru Calherine, care de altmintrelea, desfăşurase, pentru a’i deveni simpatică, seducţiunile cele mal atrăgătoare.
Parisiana se facea când ÎI plăcea dulce, blândă şi îndatoritoare. Ea nu era aspră de cât pentru Holgan. Dar, aceste asprimi ale ei ne mal fiind de cât impacienţe,» devenea din ce In ce mal rari şi se temperaQ de cât-va timp prin un ton mai dulce, sau prin câte un gest amical.
Dupe doi safi trei ani trecuţi cu siguranţă câ nu este iubit de nevasta sa, Jean începu să nădăjduiască în zile mal fericite; nici cea mai mică bănuială nu'I trecea prin cap ; această revenire a dragostei nu'I inspira nici o temere; nevasta Iul II obişnuise, bietul om, cu atâtea curiosităţi, în cât el putea spera un nofl sezon de amor, care de sigur va trebui să fie urmat de o nouă părăsire.
Cum Catherine, atât de nervoasă, atât de fantastică, atât de doritoare de a eşi în lume, nu se plictiseşte ea în aceasta monotonie interioară, unde nu străluceşte de cât figura dulce şi surî-zăloare a d-nel Barbarain, încadrată în perii săi albi ca lntr’o aureolă de bătrâneţe.
Serile treecafi regulat, lot-d’a-una aceleaşi. Tot-d’a-una era tăcere în salonul In care el se reuneafi. Nici o data nu se auzise o voce mai tare, nici
0	dală ceartă; când o discuţiune se
1	sca Intre mamă şi copii ea era repede sf ârşilă printr’un sărutat din partea aceluia ce greşise ceva.
La început, puţin jenată de presenţa lui Holgan şi a Calherine!, familia Barbarain părea preocupaţi, tot-d'a-una deretecau prin casă. Dar, cu cât se mărea încrederea reciprocă, fie-care îşi lua masca cu care cine-va se acoperă când Începe Jn lume nişte nuol relaţiunl.
Holgan îşi petrecea aci cele mal delicioase ore din vieaţa sa, In mijlocul acestei liDişle care ’i plăcea şi'i rea-
mintea impresiunea întinselor peisagii ale marel, la contemplarea cărora o-mul simte o dulce mulţumire sufleteasca.
Dar Catherine ? Ea se abandonase pasiunel care isbucnise In inima el cu o violenţa de nedescris. Ea iubea pe Gilbert c'un amor imperios, nebun, care de multe ori II impunea sforţări pentru a nu se trăda şi care se mărea din neputinţa chiar în care ea era pentru a'I face să Înţeleagă.
Tânărul observase tulburarea el ori de câte ori, după o nevedere de cîte-va zile, cu mâinile reunite, el îşi a-rătafi o cordială bine venire. Atunci Catherine, cu pieptul palpitând, cu pleoapele lăsate, se îngălbenea şi roşea rând pe rând. Ea, culezătoarea, care înfruntase imposibilul în imagi-naţiunile cele mal nebune, pleca capul înaintea ochiului limpede al a-cestui tânăr înalt cu privire de copil. Şi dacă, când absenţa era mai lungă, strlngerea de mână aiul Gilbeit era mal forle, ea era, asemenea unei copile, cu lotul mişcată, coprinsă de palpitaţiunl. Unde era semeţia el de bărbat, copil&riele el, desfiderile şi limbuţia de altă dată ? Era ea reţinută de frica lui Holgan, de vijelia ce putea deştepta somnul acestei inimi simple ? Sau mal bine de sentimentul amorului său culpabil, care părea câ ese ca In relief în mijlocul virtuţilor modeste şi plăcerilor pacinice ale a-cestel cneste familii.? Tăcută, distrată, atât de ocupată de Gilbert în cât deve-
nea imprudentă, ea lăsa adesea să treacă întrebări fără a le auzi şi trebuia râsul sgomotos al bărbatului său, pentru a o deştepta dintr’o reverie de o sută de ori mal delicioasă de cât un vis,de oare ce avea lângă ea pe Gilbert care li era obiectul...
D-na Barbarain, observă cea d’în-leiu aceste preocupaţiunl.
Ea crezu că provin dintr’o durere secretă şi cu bunătate o întrebă tntr’o zi când eraa singure. Dar Catherine tăgădui :
—	Vă asigur câ nu sunt nici tristă nici plictisita. EO mă simt din contra fericită. Bărbatul mefi mă iubeşte. Am găsit în d-voastră o bună mamă, sinceră şi cu multă esperienţă.Therăse cred că are afecţiune de mine.
Cum voiţi, înconjurată ast-fel de a-tâtea simpatii, ca să mi să pară vieaţa grea şi displăcută ?
Ea uitase de a vorbi de Gilbert. Dacă ar fi fost sinceră ar fi trebuit să zică :
—	Iubesc pe fiul d-vostră până la a-doraţiune. Sunt geloasă de cele mal mici gândiri ale sale şi sunt desperată când văd câ el nu 'mi acordă nimic mal mult de cât celor-alte femei. îl iubesc şi amorul bărbatului meu, afecţiunea d-vostră, amiciţia Tberesel, toate a-cestea puţin mă interesează...
Gilbert intră în acest moment. Catherine înainta spre el, puţin cam nervoasă :
—	închipuiţi-vă zise ea cu multa bucurie, că mama d-voastră mă credea cea mal nenorocită din femei? Era cât
p’aci se mă convingă şi pe mine. E greşeala mea însă şi, ea privea de astă-dată pe inginer cu ochii rugători — pentru ce sunt efi distrată ? Pentru ce am tot d’a una flsionomia unei eleve din pension care 'şl cată idealul săa?
Gilbert surâse şi nu zise nimic nul mult.
La d-na Barbarain, când el se reunesc seara, Holgan este care aduce, în tăcerea salonului unde nici un cuvânt nu se pronunţă cu voce tare, viaţa din afară, cu rlsetele lui sgomotoase. El a devenit espansiv : pentru un nimic, pentru o naivitatea Reginei, peniiu un cuvânt al Theresel, pentru o refle-xiune a Catherinel safi a d-nel Barbarain, el isbucneşte în hohote de rls; buzele sale care păreafl până aci cusute, descoperă merefl dinţii săi c I albi şi loviturile sale de pumn date pe genuchil resună ca un ciocan pe nicovală. El să dă adesea la fel de fel de jucării cu Regina, s’au o ridică d’asupra capului săa, safi o pune ca pe cal pe piciorul săfi; sau merge sărind şi galopând împreună cu ea. Şi mititica ne mai putând de rîs, cere s’o lase fiind obosită. Dupe aceasta ea If zice:
— Vrei să ’ml spui vre-una din isto-riele tale de marinar.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 30 SEPTEMBRE
3
sinfe publiculuî bucuroştean tntr’un
mod cuviincios, o piesă jucată pe scena Odeonului la Paris. In primul rând vine d. Manolescu care a făcut din Se-vero Torelii o crea ţiu ne, ce va sta printre cele de frunte ale sale; In actul 11 mai cu seamă a lost superb In disperare. D. Notara a inearnat cu multă distincţiune şi amănunţime pe tiranul Pizel, Barnabo Spinola. Femeile Pia şi Porţia cam slabe; dar In zadar le am cere mal mult. Cel alţi, |pecAt ’l-art tăiat puterile, nu s’ah dat înapoi d a şl face datoria.
Un cuvânt pentru public.
Atât Sâmbătă cât şi Duminică luinra neastra a fost cam Îndărătnică; teatrul nu se poate lăuda cu săli pline. Şi e curios,—atât prima representnţie, ca deschidere de stagiune, era un ln-demm, cât şi a doua, ca primă a unei piesei, ar fi trebuit s’atragă mal mulţi spectatori.
Păcat. SiliDţt le celor de la Teatrul Naţional ar merita Încurajare de la iubitorii născânde i arte române.
Idem
ŞTIRI MĂRUNTE
Ministerul cultelor va dala Curtea de Ar geş uft masă dupo uflciarea serviciului pentru sfinţirea Biaenceî.
Iert pe şoseaua Basarâbcertându-se doi indivizi necunoscuţi unu a tras cu un cuţit şi a lovit pe adversar care a fost condus la spitalul Filantropia.
• •
1). General Hcrcndel a plecai azi să inspecteze linia Costescl - T.-Mfigurele • *
In urma unei anchete făcute asupra accidentului Bucureştl-FeteşU se crede că se vor da tn judecată mal mulţi funcţionari pentru neglijenţă.
ILTIMK IMMITII
Dupe informaţiunile primite până acum, candidaţii regenţei din Bulgaria afl fost aleşi cu maro maio-ritate. Din 88 alegeri al căror re-sultat e cunoscut până acum vr’o 80 sunt favorabile regenţei.
•
Prin cercurile oficioase su aralâ o vie satisfaoţiune pentru resultatul alegerilor din Bulgaria cunoscute până acum. Intre altele nu se ascunde în unele cercuri bucuria pentru cnzul când ideia de o realegere a Principelui de Balenberg ar câştiga nou teren.
9
Prefectul de Ilfov în urma măsurilor luate a reuşit a pune mâna pe banda do de boţi a lui Giungu care bântuie judeţul.
9
Ieri 8’a oficial ia Mitropolie căsătoria religioasă a domnişoarei Zoe Zefcari cu d. Gr. Em. Grâdişteanu.
Urâm tinerel perechi toate fericirile.
Tribunalul Ilfov sec. 11 s’a pronunţat In favoarea consorţiului Pou-may, respingend cererea reconven-ţionalâ a Primăriei.
9
Negocierile asupra încheerif con-venţiunilor Comerciale cu Francia şi Rusia se uraiezâ cu mulâ activitate.
Prin cercurile oticiose se aşteaptă la o apropiată Înţelegere.
•
D. procuror general Populeanu a plecat la Alexandria spre a ancheta cele petrecute între primăria locală şi comercianţii ce g’au plâns contra tac-selor nuol asupra vinului.
•
Se crede că cu ocaziunea inspecţii generale a M. S. Regelui In tabăra de la Buzeu ae vor face mai multe înaintări în armată.
•
Aflăm că ordinea în comuna Flo-reşti a fost restabilită. SaO făcut mal multe arestări printre ţăranii resvrătiţî.
9
Ziarul Românul publică în No. seu de azi un articol de fend sub semnătura d-luî V C. Rosetti, care conchide ast fel:
Ca inamici |al naţiunei române trebue se privim deci pe cei cari tolera imoralităţi, barbarii şi torturi.
Administraţiunea, judecătorii, procurorii, etc., cari tolerâ In mijlocul lor oameni corupţi, cari iau In braţele lor pe ce! vinovaţi, fac ca tot corpul se se corupâ şi silesc societatea să'l declare corupt tn întregimea lui.
Toţi miniştrii sunt culpabili de chinurile săvârşite — ca şi când el Insă-şl le-ar fi comis — dacă acoperă pe criminali In loc d’a-I arăta ţărcl In toată sălbatica lor goliciune.
Acestea eraă vederile părintelui med, acestea sunt vederile mele a-supra guvernului care tolerâ «abu-surl, procese scandaloase, asasinate». Lămurirea este suficientă, cred, pentru col cari doresc se ştie care este partea de răspundere ce atribuese celor cari îndură nelegiuirile ce zilnic Inserăm în caloanele Românului.
\ intila C. \. Itosetti
ULTIMA ORA
SoQn, 10 Octombre.—Pe la orele 5, ţăranii cari eraO la consulatul Rusiei aii ieşit In grupuri mici. Poliţia le a luat ciomegile din mâini şi i-a condus priutr'o strada ce crea golita de lume. La capul uliţei ţăranii «rad primiţi de o companie de soldaţi aarl i-a înconjurat. Ast-fal puşi la adăpostul ameninţărilor populaţiunil, aO fost duşi la ca-sarma de infanterie unde nu vor fi puşi In libertata de cât In timpul nopţii,
pentru a evita o întâlnire cu popula-ţiunea.
Cea mai mare parte din răniţi afl rămas la consulatul Rusiei.
Ştirile din interior sosite la 8ofia până la 4 ore nu semnalează nici o tur-burare.
Despuierea scrutinului nu s’a isprăvit încă.
Solia, 10 Octombra, (11 ore seara). —La Sofia lista guvernului a trecut cu
o mare majoritate. Liniştea domneşte In oraş.
Câte-va sute de alegători s’afl dus să manifesteze In faţa caselor celor aleşi.
Ştirile sosite din interior dafl o mare majoritate guvernului, mal cu sesma In Rumelia, unde nici un candidat opo-sant n'a reuşit,
Se semnalează la Vidin şi Varna unde residează consulii ruşi, nişte intrigi analoage cu cele diu Sofia.
La Vratza, Bella, Slatina, unde pe timpul ultimelor alegeri s’ati întâmplat turburărl, populaţiunea s'a abţinut.
La Dubnitza nişte vechi şefi de briganzi aâ asasinat pe sub-prefect şi pe doi candidaţi ai guvernului.
In restul provinciei lotul e liniştit.
Generalul Kaulbars a sosit laŞumla, unde un meeting de 10 mii de oameni s’a manifestat In contra Iul şi In favoarea guvernului.
Londra, li Octombre.— «Standard» a primit din St. Petesburg o depeşă în care se zice că guvernul rusesc va a-dresa In curând celor-l'alte puteri o notă menită a face sensaţiune, şi că impresiunea generală e ca se află In ajunul de a st* lua măsuri decisive.
Vicna, 11 Octombre.— Fostul director al liniei drumului de fer Lemberg-Cernâuţl, d. Ofenheim a murit.
Praga,il octombre.—Lordul Chur-chill a sosit astâ-zl venind de la Drosda.
ir c jiille k b. mmw
AVOCAT
02,—str.£Stirk>o* Vod»,—62
ConsulUţiunî 9—11 a. ■- 4—4 p. m.
D-RUL A. VIANU
Dă consultatiunl pentru ţoale de OCHI, URECHI, fi SIFILITICE şl face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bncuraştl, Calea Văcăreşti No. B3 (filaturi cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după ami&zl.
CASA DE SCHIMB
ALEI. GR. I01SCU & II. MARCO
Ntradn IJpnranl, \o. f 8 bl»
Bucureşti, 29/11 Septembre
VALORI	Scadenţa cuponelor	I7STO curs medio
rONDUKl DK STAT ROMAN		
Renta rom. per. 1875 5 0 <|	1 Ap 1 Oo	84
Renta rom. amortis. 5 0/5	i Ap 1 Oo	87
Renta rom. (rur. con) ti 0/0	t Mai 1 No	88
Oblig, de Btat C. F. K. 6 0/0	< ian I Iul	iot)
Idem idem 5 ojp	Idem	—
Imprum. Stern Hitit 7 0/0	i MarlSep	—
Impr. Openheim 18d6 8 0/0	l Iau ( Iul	—
Agio	—	16 Do
ÎMPRUMUTURI DK ORASK		
Impr. oraş Biicuresct 5 0/0	1 lan t Ini	75
Idem idem din 1884 5 0/0	1 Mai 1 No	86
Impr. or. b. cu prime loz f. io	—	84
VALORI DIVBRSK		
Credit Fonciar Horal 7 0/0	1 Ian t Iul	1031/4
Idem Idem 5 0/0	Idem	87
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0	Idem	100 1/J
Idem idem S 0;0	Idem	88
Idom idem 5 9/0	Idem	82 1/2
Cred. Fonc. Ur. din laţ i5 010	Idem	75
Obl. Caa. pene. fr. 800. io	1 Mai No	214
PUBLICITATE)
ZIARULUI „EPOCA”
Tfrnylu G OOO fie fol
ANUNCIURI SI RECLAME
AnuneiurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnuneiurI şi reclame pe pagina
III linia 2 lei.
Un noii gheşeft!
Lucrările fortifieaţiunelor care se făceaţi în regie aâ încetat şi vor fi date în curând la licitaţiune.
Pentru acest sfârşit se formează acum o asociaţii)ne colectivistă sub patronagiul şi preşedenţia d-lul Carada.
K
Ministerul de Finanţe lucrează la preschimbarea lege! organice a serviciului de percepţie.
De acum înainte Ministerul voeşte se aibe un perceptor, numit de guvern cu leafă fiosă în fie oare comună, un controlor de fie care plasă, şi pentru doue plâş! un sub-in-s|>ector.
Până acum era un perceptor cu remiză pe mal multe comune, şi un controlor de district.
K
Direcţiunea teatrelor a luat hotărârea ca biletele de intrare pentru militari la representaţiunele trupei române, să fie vendutecu scăzâmânt de un leO.
*
Cetăţenii din Alecsandria, cari au fost arestaţi de prefectul Kiritzescu aâ fost espediaţi la Turnu. Aci tn loc de a fi trâmişi la parchet, sunt ţinuţi de peste opt zile In arestul poliţii. Esistă temere că pe drum bieţii c mlribuabill au fost grav maltrataţi din nod, şi aşteaptă se li se vindece rănile spre a le da drumul.
DINTR 0 ZI INŢR ALTA
Cronica Teatrala
Stagiunea Teatrului Naţional se deschise Sâmbăta cu poema Iul Vasilu A-lexandri, fântâna Rlanduziel, iar erl seară, Duminică, am asistat la prima represintare a piesei Severa Torelii, drama versificată,In 5 acte, de Franţois Coppăe.
Ca defeririţă pentru bătrânul nostru poet, sad din alte consideraţiunl, direcţiunea a ţinut să Înceapă anul artistic cu o piesă intrată de mult In reperlorid, şi n'a crezut că e bine să dea publicului nostru, destul de capriţios, ceva nod.
Am ascultat şi de astă dată, cu multă evlavie, versurile lui Alexandri, şi ’ml-am ţinut cu mare buna-voinţă a-
F01ŢA ZIARULUI «EPOCA»
CtW)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XLII.
l a Spu-Fleld.
Udata hotărât a proceda în modul a-cesta, el să văzu silit a întreţine răbdarea Irlandezei până In ziua insurec-ţiunel, şi când ea II somă pentru Întâia oara să-şi ţie făgăduinţa, el respunse ca se va ocupa de fuga Iul, că o pregătea cu grije, dar că ea nu se va Im -plini înainte de 1 sad 2 Decembre.
Spre marea mirare a mizerabilului, tânăra femeie nu se supără de această Întârziere.
— Bine, zise ea, e de ajuns să-mi arăţi pe Mac Allan libar la acea epocă şi void fi a d-tale.
Din partea el, Ienny cugetase şi ea se vede, şi concepuse un plan.
De aceia se mărgini Intru a vesti pe Uunt, a-1 asigura că Mac Allan nu e în pericol, ast-fel ca el însuşi să poată spune fiicei sale că la 2 Decembre, cel mal târzid, amicul lor le va fi înapoiat.
La 2 Decembre I zi care era să fie
tenţiunea încordată de siluaţiunile dramatice ce poetul a pulul găsi. E netăgăduit că abia după al treilea an pare veche de tot aceasta Fântână a R/an-dvzieI, şi că rămâne, dinlr'o cernere mal nepărtinitoare, numai limba curată şi aleasă din care poetul a ştiut să’şi toarne trei acte în versuri. Cauza e simpla, şi nu poate fi necunoscută multora. Inti'o bucată pentru teatru, în teză generală, — indiferent de gen, formă şi mărime, — lucrul de căpite-nie c lnşghebarea scenelor, conducerea acţiunii, nemerirea fericită a momentelor dramatice ; — iar valoarea literară vine în al doilea rang ; — în ort-ce caz, amândouă aceste părţi trebuiesc echilibrate, împăcate; alt fel, una covârşind pe cea altă, opera fatal e trasă numai lntr’o direcţiune. Şicum rare-orl se întâmpla ca partea dramatică să fie,în pieseleverisificate.maltare de cât cea literara.toatăconstrucţiunea econdamnată numat la un succes de u-recheaînorî-cecaz râmâne bună de citit, pe când principalul scop ni uneî bucăţi dramatice rămâne neajuns; piesa cade, ori, dacâareuu succes momentan, graţie strălucirii poesiel, apoi curând se învecheşte, din zi în zi ’i se văd cusururile, şi în definitiv ne alegem c’o poemă foarte frumoasă, tăiata în atâtea sad atâtea părţi, zise acte, dar nici decum c’o lucrare de te.atru în adevăratul înţeles.
Acesta e cazul Fântânei Rlanduziel.
Interpretarea însă a fost cât se poate de bună. Avurăm ocasiunea să revedem pe d-na Aristiţa Manolescu In rolul Gettel, şi sa constatăm, de astă-dată, un ensemble de interpretare, cum rar se întâmplă pe scena teatrului nostru.
Severo Torelii, drama Iul Coppăe jucată la Odeon încâ de mult, — cu puţin înainte de intrarea poetului în Academie,— e tradusă tn versuri de d. Th. M. Stoenescu. Ca loialitate de impresiune versiunea româneasca e bună. Neapărat că nu în goana recitării artiştilor se poate amănunţi meritele ori scăderile unei tălmăciri în 5 acte; în ori ce caz, dacă frumuseţea originalului pluteşte mult pe d asupra, munca traducătorului e meritorie, apare manifest în multe locuri, şi nu în puţine părţi e încununată de isbândă.
N’am să aduc aci analisa piesei, — e cunoscută de toata lumea în curent cu literatura; fle-cine şcie cum a voit să brodeze autorul o întreagă piesă de teatru pe o împrejurare foarte simpla, aproape banală, din vremea Italiei îm-bucaţite ca teritoriu, sfârşiată de intrigi, înecată în crime şi nenorociri de tot felul. Ceia ce răsare limpede e mal întâiu măestria puţin comună cu care poetul a întrunit unele situaţiunl dramatice energico, şi a condus acţiunea până la catastrofa finală,—afară de actul IV. bun de suprimat pe de-a ’ntregul fiindo repetire palidă a celui deal Ha; iar în urmâ trebuie cu deosebire ţinută în seamă frumuseţea tiradelor nenumărate pe care le-a presărat în tot lungul piesei, — bucăţi de literatură eminente, Închegate din cugetări şi sentimente alese.
Distribuţiunea, pe cât iartă puterile teatrului nostru, a fost nemerită; şi interpreţii ’şi-ad dat multă silinţă să pre-
scrisă cu litere de foc în analele Engli-terel.
Abia se făcuse ziua şi stradele metropolei să umplură de o mulţime i-rnensfl, care mergea spre Spa Field, locul unde era să se ţie meetingul.
Toată mulţimea asta în aparenţă liniştita era stăpânită în realitate de o Îngrijire vagă, de o spaima nedefinită. Acel cari să cunoşteafl se întâmpinad cu un aer trist şi speriat, preschimbând impresiunile lor cele rele şi Im-pârlăşindu-şl unul altuia sinistrele lor presimţiri.
Multe prăvălii remaseră Închise. Pe strade, în mijlocul grupelor, câte va femei, câţi-va bătrâni, câţi va copil sdrenţăroşi, beţi, cu înfăţişarea bolnăvicioasă. Din potriva, oamenii voinici erafl In număr mare circulat! cu un aer grăbit, arătând fără frică armele lor, amestecându -se spre a produce un de-sordin aparent, pus la cale de malînna-inte şi observat cu multă stăruinţă.
Puţin câte puţin aspectul mulţimel luă o forma deosebită care era ceva cu totul noii pentru Englitera.
Numeroase drapeluri tricolore (ver-de-alb-roş) se răspândiră prin grupuri. Bărbaţii purtând la pălărie cocarde de aceiaşi coloare; femei, copii, având la centură şi la cnp panglice de asemenea tricolore, alergaQ unii spre Turnul Londrei, alţii spre baratcele de la Portland Place, unde erau cantonaţi dragoniî regali.
Din vreme în vreme circula un om
purtând un drapel mai mare de cât a celor lalţl, In vârful cărui se afla o scufie roşie, pe care se citea următoarea inscripţiune:
— Soldaţii sunt fraţii noştril, se fie trataţi ca fraţi.
In curând o mulţime imensă Înconjură baratcele de la Porlland-Place şi Turnul Londrei a căror porţi era închise cu îngrijire. Cu toate acestea soldaţii putură să intre In convorbire cu poporul prmtre ferestrele Turnului şi printre crăpăturele baratcelor.
Ca să putem explica acţiunea remâ-nând credincioşi istoriei, suntem siliţi de a transporta pe cetitor de la un loc la altul a imensei acţiuni care are să se deslege şi care să subdivise tn o mulţime de fapte distincte.
Watsonil apărură pe la 10 ore pe locul meetingulul, acoperit deja de o mare de capete. Cei doi membrii al comitetului salvărei publice fura salutaţi de aclamaţiunile prietenilor lor, la care răspunseră de pe căruţa lor cea naltă decorată cu un drapel şi Încărcată de arme.
Meetingul trebuia să înceapă la o oră şi jumătate prin discursul lui Hunt care se ştia că n’are să vie de cât la ora fixata.
Dar, precum se hotărâse la taverna dudului, tocmai lipsa tribunului trebuia să le servească mai bine; de a-ceia conjuraţii se grăbiră a ţine discursurile cele mai pasionate, cele mai violente, ca să hotărască mulţimea să ia
parte la proiectile comitetului.
Istoricul procesului insurecţiunel de la Spa-Field ne afl păstrat părţile principale ale discursului lui Watson cel mare:
—	Amici şi concetăţeni, zise el, nu pot să vă exprim cât sunt de încântat că inima acestei frumoase adunări bate de o potrivă cu a mea. Fraţilor! peti-ţiunea pe care d. Huni trebuia s’o remită Prinţului-Regent a fost redactată în speranţa că Alteţa sa regală va asculta de strigătile mai multor mii de flămânzi. Cu adâncă durere mă văd silit a vă anunţa că răspunsul Alteţei Sale tdaca acesta se mal poate chema un respun9) uu resolvă nimic şi nu îndreaptă nimic. Prinţul nici nu vrea să ne dea o mângâere măcar. N’avem nimic de sperat de la el.
Un murmur de mânie primi această declaraţiune a oratorului, care, voind să profite de indignaţiunea generală, adause repede:
—	Astâ-zl ne am adunat pentru a lua măsuri decisive. Vechiul pământ al libertăţei pe care ne aflăm e mişcat de presenţa atâtor oameni de treabâ şi pare a zice fle-cârul: Fă ţt datoria I
De astă dată, cuvintele oratorului provocară o imensă aclamaţiune.
—	Da ! da ! strigară din toate părţile, să ne facem datoria!
Şi ridicavl mâneîe In sus, aruncai! bonetele în aer, agitau armele de asupra capetelor lor.
Cu abilitatea lor de orator care făcea
din WatsonI rivalii englejilor celor mal celebrii In arta de e vorbi, cel mal tânăr dintre fraţi trecu celui lait textul
petiţiunel.
Acesta citi aewastă lugă şi tristă descriere a miserielor poporului, apoi, când văzu auditorul săO destul de pregătit:
—	Şi acolo, zise el, acolo unde dom neşte o mizerie atât de Îngrozitoare, câţi fericiţi, câţi bogaţi privilegeaţi, se folosesc singuri de f&vorele acestei societăţi care e pentru noi o mamă vi-trigă? Dintre toţi locuitorii insulelor noastre, abia jumătate milion numai nu are veşnic înaintea aa spectrul foametei. Vă întreb, fraţilor, amicilor, miniştrii ’şl-atl făcut oare datoria când afl consiliat saQ a permis Prinţului-Regent să nu ia In seamă strigătile noastre desperate?
—	Nu I nu ! respunse mulţimea.
—	Prinţul-Regent ’şi-a făcut oare datoria?
—	Nul nul
—	A fost vre-datâ mal nenorocit a-cest regat de oât acuma ?
—	Nici odată! nicl-odală 1
Aceste convorbiri Intre orator şi auditorul săil sunt unul din caracteristi-cele etocinţel engleze.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 30 SEPTEMRRE
CASA DE SCHIMB I.M.FERMO — 27. STRADt LIPSCANI. 27.— CURSUL BUCURESCI de la 25 Septembre 1886	
6 0 0 Renta amort sab.	p: i/4
5	0/0 » perpetua . 6	0 0 Oblig, de Stat. . .	93
	881 8
6 0,0 Ob. de Stat drum de fler		
7 0 0 Seri», func-rurale	104
5 0 0 » * »	87 1 2
“00 • » urbane	1001,2
6 0 f a ■ a>	92 1 4
5 0 0 » a a	831 4
8 0 0 împrumutul cern.	751 4
Gb.Gas. pune. ,1. lOdob .	220
împrumutul cu premie Acţiuni bancei n&tion.	35
	1030
• -Dacia Romania*	275
* Naţionala ....	220
» Credit mobiliar.	
» Constructiuni...	—
» Fabrica de hârtie	
Argint contra aur. . . .	15.50
Bilete de Ban. cont. aur	15.50
Florini austriaci, ....	2.03
M HIMB		
Paris 8 luni		1001/4
» la vrdere 		
Londra 3 luni		25.25
» la vedere		
Berlin 3 luni		1.24 I
» la vedere. . . .	
Vieno la vedere. . . . •	2.03
m: închiriat ârî&j
d-lui V. Hiott din Str. Luterani A 5, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cat, şopron de 6 trăsuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d nu proprietar tn toate zilele de Ia orele 8 de dimi-niaţâ pini la (5 seară. A-semenea şi de arendat de la ST. Gheorghe viilor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca pl. Câlnişte.
MULT CUNO'CUTA CASSA DE SCHIMB
ADOLF HILBERGER
Se afla de aeum tn Strada Smârda No. 6 Face cunoscut că afară de transacţiunile obiclnuite.se mal ocupi cu cumpirirl, schimb si vânzări de orl-ce objecle de Bijouterie, uzate precum: aur, argint si pietre preţioasa ele.	(169)
PRIMA FABRICA ROMANA I)E
K I F I R	U M I S
O băutura făcut* din lapte, care aetntrebuinţeazâ cu mare succes In Huria. Enghtera, Austria si Elveţia, In contra hoaţelor de piept mai cu seam*, in contra oflieel. La 0-tlesa ţi lingă Samara pe rtul Volga, sunt stabilimente speciale undeinli de bolnavi se vindeci prin KiFIft-KUMOS. Probeletherapeutice făcute cu acest licliid de somităţile Europei au dovedit cA K1FIR-KCMIS este un escelent medicament pentru tiatarea bronchitelor chronice Diarhâe, Cathar ile stomac acut şi cronic Calliar a întregului canal digestiv, Anemie. Scorbut, Scrufuloara. Tuberculosa Hemoroidc, şi fiind mijlocul cel mai escelent şi nutritiv, are proprietăţi recoritoaro, combate insomnia, stimulează energia inimei ţi a centrilor nervali scade secreţiunile canalului digestiv, ridica pofta de mincare ţi lngraţe cu siguranţa asimiIAnduse foarte uţor, ţi se întrebuinţează pentru laptarea copiilor slabi care nuprimosc lapte de vei. la noi in Buburesci. mulfumita iniţiatiţlţa d-lui Lescianofl renumitul fabricant dinltusia sa inflinţat un stabiliment de KIFFR-KUMIS pe care '1 recomandam publicului. Calitatea Kilirulni făcut de casa Lekianoff este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza carula d. Lukianotr a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa dc scurt casa LukianofT se bucura ssta-zi do clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge ca KIF1R KUMIS este cel mai pu-tor-nic inamic al slabirei precum xiGe si celebrul Dr. Uexe.
Depositul general actualmente se afla in Calea OriviţeiNo. 140, unde so primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai.
Do la Sf. Dumitru se va muta la sossc, lângă rondul al IJ-lea unde a fost gradina jardin des fleures.
Preţul abonamentului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, nreturilevor fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, —50 sticle 60 lei, — 25 sticle 30 lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului.
MULŢUMIRE
Prin aceste câte-va rânduri, ma simt dator a mulţumi d-lui d-lui Fior Luchia-no/f pentru serviciul ce ’mi-aadus atât mie cât si familiei mele, care întrebuinţând Kifir-Kumis, a constatat o uşurare si netăgăduită a suferinţelor ocasionatc de anemie.	Constatin Pelrcscii-Condiiratu.
(170)	Tipograf.
DE ÎPIRIIŢ •.paiy-iua-a
cu faţiaitn in pîaria Episcopii siţnd dona rainnre si pivnli-ia. a se adresa la administraţia ziarului „fPOCt
ARTICOLE DE DESINFECTIUNE se găsesc la
DROGUERIA B R U S
Str. Nou*,Casa Capşa
DE ÎNCHIRIAT oVmftru
viitor, tn total sad In parte, casele din Strada Humana No. 2, fosta casa doctor Ke-restenye, care 9e compune două corpuri: cea dintâi0 cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, având mal multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare două grajduri şi şo-proane, curte spaţioasă şi grădină.
Doritorii se pot adresa la proprietarul ELI AS IOS. COHEN CaleaŞerban-Vodă No. 45 sad Ia comptoir Str. Smârdan No. 6.	135
Iii: HCHIItl.1T cirnc.»:
le Cosla-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
22 ( iirncre deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă.
Doritorii polvisita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Gosta-Foru 3, Dealul Mi-lopoliel, sau la redacţia E-pocei.
OCUPAŢII \l ŞSZX&
câte-va ore libere, doresc a le Întrebuinţa, pentru un onorariu modest. — A se adresa la Oficiul de Publicitate "flo-mdntfi» /s, Strada Academiei. Bucureşti.
DE ÎNCHIRIAT STsoiffi!
Apostoli No. 42 cu doue E-tagiurl aproape de Cheurl. Curtea foarte spaţioasă. Doritorii se se adreseze Calea Victorii No. 74.	160
D. R.ROSEI TI
AVOCAT
Strada Pomana No. 2t.
0 D 0 A IVI N A când'limba france-
sâ,engleză, germană şi musică doreşte a da lecţiunl. Având masă In \t’o familie s'ar mulţumi cu o plată mal modestă. A se adresa la re-dacţiune. (168)
ALECU A. BALS
AVOCAT
Strtidt Dreupt» o. 24
0 DOMNIŞOARA (MARMON-
TEL) Dă lecţiunl de piano şi solfegiu după melhoda Conservatorului din Paris. Ase adresa Calea Oriviţa, 51.
*. A. PâFARAT
AVOCAT
Str. Biserica Ieni No. 8 bis.
a
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI
HOTEL EKSTEIN
— GALAŢI —
—*STRADA M1HAI BRAVUL —
Recomand Onorabil, voiajori Hotelul med nuofl construit şi mobilat, situat pe str. Mi hal BravfCuza-Vodă, care oferă toate avantajele necesare inlere-solor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi In centrul Oraşului. Toi odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate.	(167)
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALET!
A. 0. CIPSER & C. KRAFT
Str. Poliţă 5, (Dudescu)
lATELIER MECANIC UE I'RECBIWIIE
FAB1UCAŢIUNE DE
TELEGRAF SI MICROTELEPHON
j;Cel mal nou sUlem nnici-ican cu centual i*t linii simple,
j INSTALATIUNI SI REPARATIUNI ;de sonerii electrice si paratoneriij
INSTALAŢII CU LUMINA ELECTRICA
Str. Po ligii o, fagi a cu băile Mitrascvsky—\
EPITROPIA BISERICEI BREZOIANU
Conform autorlsaţiunel date de onor. Primărie a Capitalei, epitropia face cunoscut că la 7 Oclombre 1886, sc va vinde de veci o parte din localul Sf. Biserici, adică colţul ditro str. lytirbcl-Voda şi Valler-Mărâcincanu.
Licitaţiunea se va ţine la Ospelul comunal la orele 2 p. m. şi va începe de la suma do 20000 lei.
Doritorii de a cumpăra acest loc pol vedea planul şi cere or-ce dăsluşirl de la preotul bisericel.
Spre a putea lua parte ia licitaţiune, doritorii vor depune, chiar tn ziua licita (iunel, o garan de 2,000 lei, tn numerar saO efecte publice.
proyisorie
1886 Soptembre 18/30
[X. Paclurea Epftropi C. s. Marcovlcl
protul N. Abramescu
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
((
N . 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
PRIMUL ATELIER DE TtMPLARIE |
S. EMANUEL
Str. Luterana t collzul Stirbey-Voda
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şt nesculptata pentru Saloane, camere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPAREUHI
Deposit de mobile cu preţuri es-cepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.
* t, w.
Are onoare d a informa numeroasa sa Clientelă, că a deschis şi In
BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41
O CASSAde croitorie
Care va funcţiona In aceleaşi condiţiuni ca şi aceia din IAŞI.	162
T	^	-
CASA SPICQ VENZARE SI IMIRIAT
DE
P I A N U R I
OIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS
Aceste închirieri presinlă deosebitul avantagio, că, or-câ-rul chiriaş care doreşte a cumpăra piano tuchiriet, se socoteşte banii răspunşi ca chirie, ca a-conlo preţului de cumpărare.	137
W	«
t1»	35^
! DE ÎNCHIRIAT!
|	ETAGIUL DE SUS
CEL DE JOS AL CASSEI
din
Strada Biserica Amiii No. 6
157 ,
•**#«.**-■«**** 11

DE ARENDAT
Moşia LOMOTEŞTI-CALNAU; proprietatea d-lu! Alexandru Len? Philippesco, din judeţul Ilvov, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi Olteniţa, situată la jumătate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patru mii pogoane arabile, de cea ma! bună cualitate de pămănt, cu trei sate pe dânsa, cu duoa perechi casc mari de arendaş, din care cele de la Lomoteşt! sunt mobilate, cu han mare, cârciuma, magazii de bucate incapaloare şi În cele mal bune condiţiuni, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rotii tn cca mal bună conoiţiune pe apaDâmboviţa; Se arendează pe termen de cinci ani cu începere de la Sf. Gheorge anul 1888; doritorii de a o lua In arendă se pot adresa la proprietar Calea Victorii No. bis. sad la d-nu Sevescu Strada Minerva No. 16, In toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţă.
(171)

C A R B U N
D E
G N I T A
MARE ECONOMIE
PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, MEIDINGER, MASINE ETC.
Cărbuni de lignită se vinde cu tona sau 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU
A sc adresa la
I». Gnillnr Strada Luminei No. 22 BUCUREŞTI I Fantini strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI 1». \ and l)yck Calea Grivitzei BUCUREŞTI. Pentru cumpărarea cu vagonu a se adresa la D-nu ibalsicls Gara Baicoiu.
CĂRBUNI DE LIGNI

.. • ; - - - • • , • > - :
ATELIER MECANIC giww sat i*i
No. 59. — Strada Isvoru, — No, 59
Recomand atelierul meu cu Pompe «le toate «.internele, Fiin-tAni (Tapptique ai Itorne font&ni, (anale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, (urlu ai plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sglieaburi de coborîre inodore, capace de nasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vase, aorluri. abuauri banei de gradina, grilaje de Îngrădit morminte, pila aluri. Tuburi pentru aondage ai candelabri.
TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE OE BAI CPNOUCTE DE RPA
(151)
MORI
FABRICI DE SPIRT
APARATE de COGNAC
SI DE
TZIICA TARE < slibovitza )
Pietre de Moara, curele si tote uneltele si accesorii pentru exploatarea Fahricelor.
Pretzu corent si catalogu se trimite la cerere franco.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Bucureşti, Strada ColţelNo. 49
UN SFERT SI JI METATE MILIOM!
de mărfuri din magasinul D-lui ÎOTST PENCOVIGI
No. 21, Str. Lipscani, No. 21
!!! SE VINDE EFTIN III
Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita de această rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele mal fine qualitâţl şi cu preţuri foarte reduse.
Principalele articole suni: mătă-săril, catifele, pluşuri, atlasurl, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare; şi'alte multe articole fine.
UN SFERT SI JIMETATE MILION!!
de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVIGI
No. 21, Str. Lipscani, No. 24
MISE VINDE EFTIN I!!
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, - CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUR' STI
Se tnsârcinâzâ cu construc-ţiunl de turbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
+v
PREŢUL
Unei mort cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc.
Mlare deposit, de fer, raiuri pentru vagonete Dăcauville, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. La Fertă-sous-Jouars.	113
Bucureşti.—Typografia «Le Peuple Roumain», Strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro