ANUL I No. 25 L
A DOUA EDIT!UNE
DUMINECĂ
ÎS SEPTEMRBE
IO OCTOMBRE
1886
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
l\ BUd'RF.Sdi La casa Aiiministratiunel •A TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 1.0, 3 luni 10 lei.
I* STREI VYT.ATt:: La toate ofln’iole poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
REDACŢIUNEA
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO B ANI NUMHRUL
MâNUŞCRIPTELE NU SE INAPOIAZA I
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
PROIMGWDl IHPISTISE
O PROVOCARE
EVSNIMENTILE DIN BULGARIA
ASASINUL I. BRATIANU
CORESPONDENTA DIN ALECSANDRIA
PRIETENII BARIÎATILII
MIZERIILE LONDREI
PliOPUiWin PAPISTASE
Ex. S. Arhiepiscopul papal dia Bucureşti, priutr’o scrisoare adresată zilele acestea mai multor ziare din capitală, anunţlnd apariţia la Cernăuţi a unei broşure întitulată : «Pravoslavia română cu «Dreapta Credinţă Romană» de «un cutare» Dr. Nerset, (n’o fi Nerses ?) Marianu, declară, că numitul autor li e cu totul necunoscut şi că prin urmare «precedentimente» nu a avut nici un indiciu, nici o notiţă despre lucrarea numitului şi cu atât mai puţin vre-o parte la compilarea ei.
Cum observă foarte bine oficiosul «Bukarester Tagb/att», monseniorul Palma este plin de tact, când, fără a desaproba coprinderea bro-şurei, se leapădă de autor, Intru cit priveşte stilul impertinent al scriitorului.
intr’adever, fără grăbita întâmpinare a monseniorului Palma, cetind cine va broşura Dr. Nerses, ar fi fost silit a crede, că ese din grajdurile Episcopiei papistaşel
Intru cât priveşte inse solidaritatea intelectuală a broşuristului cu ordinariatul papist, aceasta s a Însărcinat însuşi autorul a o des-veli când, combătând autenticitatea citatului sf. Bernard, din pastorala primatului României, opune : vun tingurpasagiupe care ’l traduce din-tr’un estract prescris fi colaţionat In-tr’adins pentru mica sa lucrare, din isvoarele cele mai sigure, in cât nu'i rămâne de cât se ureze 1. P. S. de a găsi nişte amici tot aşa de conştiincioşi cât sunt ai sili, de câte ori ar dori săapeleze la un test ce nul ar avea la îndemână»!....
Dacă este adevărat dictonul câ,
«stilul e omul» apoi nu ne-ar fi er-tat se stăm ia vorbă cu dr. Nerses. Insă, pentru-că d-sa ’şi ia asupra dreptul a vorbi in numele papista-şilor pământeni, datori suntem a Întreţine pe cititorii noştrii, măcar In treacăt, de eşirea la iveală a a-cestui căpitan electoral, care se laudă câ comandă la o armată de 65,000 de votatorî, ce decid de soarta alegerilor din judeţele Roman şi Bacău. Şi aceasta cu atât mai vârtos, cu cât acest Înfocat patriot, a cărui origină pare a se pierde In negura Muntelui Ararat, apucă cu amândouă mâinile topuzul autoch-toniei ca să spargă capetele Românilor ortodox!, ba încă, oribile diclu, ameninţă «odrasla semitică a Voinţei Naţionale» cu urgia tutulor papista-şilor dupe suprafaţa pământului , cari In frunte cu «prizonierul» din Vatican, ar fi gata a năvăli asupra României schismatice la ţipătul de durere al papistaşilor locali.. Ha-
lal, de aşa patriotism!....
«Dreapta credinţă» în cestiune,are foarte multă asemănare cu epistola
pastorală a monseniorului Palma din Martie trecut, care a provocat estimp îngrijirile Bisericei noastre naţionale, Intru cât, pe lângă apărarea ce 'i face, expune aceleaşi argumente despre jurisdicţia divină a Papei pe pămfnt, a cărui strălucire o exaltă, atribuind bisericei papale civilizaţiunea universului şi în parte a naţionalităţilor latine.
Noi nu cunoaştem, nici un critic ortodox, care se fi tăgăduit veri-o dată, întdetatea onorifică a Episcopului din Roma In Biserica creştină universală, întru cât aceasta s’ar fi mulţumit a fi: întâiul Intre cef de o potrivă!
Teocraţia Papei de la Roma, este pricina despârţirei bisericilor creştine de aproape zece veacuri} cum o dovedeşte, într’un chip atât de strălucit, Arehimandritul Vladimir Gue-tăe Ir opera sa nepreţuită: Pajiali-tatea schizmatică, tradusă In româneşte de P. S. Iosif Episcopul Dunărei de Jos. Carte, la care Îndreptăm pe cetitorii noştrii, spre a se convinge de inichitatea şi falşitatea In-văţâturei papistaşe.
Autorul acestor rânduri, a fost singurul în ziaristica română, care sa făcut ecoul strigătului de durere al clerului catolic, când, acum câţi-va ani, acesta fu objectul brutalităţilor guvernului Republice franceze, pentru câ recunoaştem Însuşirile 'nalte ale clerului papal, In genere. Şi In criticele ţ)‘Wi4re,ajm fost adesea doar asprii faţade clerul bisericei noastre naţionale, a cărui părăsire In decădere o deplângem, ca una ce e primejdioasă naţiunei române. Credem însă, ca patriotismul clerului nostru, este mai presus de ori ce bănuială în istoria neamului românesc, care în a-ceastâ privinţă, este plină de monumente strălucitoare. Iar istoria ţărilor române, nu datează d’acu o sută de ani, de când o mică parte a acestei naţiuni s’a unit cu biserica papală. Deci, aserţiunea că ridicarea* naţionalităţei noastre ’şi ar li luat avântul de la curia papală, pare cel puţin ridiculâ!...
D’altminteri, scriitorii occidentali nu prea se întrec în a împleti cununi omniputinţei papale pentru constituirea naţionalităţilor; din potrivă, in istoria Italiei, Germaniei, a Franţei şi chiar a Spaniei se gâsese dovezi Înfricoşate despre ’năbuşirea simţului naţional din partea bisericei' papale.
Pe când naţiunea română, suferind împreună cu Întreg răsăritul veacuri întregi, jugul infam al barbariei musulmane, 'şi-a aflat scăparea in biserica sa naţională» cu toată neştiinţa sa de carte lumească pe care, pentru acele negre vremuri, o suplinea în de ajuns lithur-gbia românească.
In cât, ni se pare o Îndrăzneală fără seamăn din partea acestui teolog Gregorian, procesul odios ce face bisericei naţionale, acuzând’o de nimicitoare a caracterul ui naţional In toate direcţiunile neamului românesc.
Îndârjirea fanatică, injuriele, a-meninţârile şi calomniele ce abundă şi cu cari să încheie broşura in cestiune în potriva bisericei ortodoc-se române, ne dau măsura îndărătniciei propagandei papistaşe. Şi a-trâgând asupră’i, băgarea de seamă a celor chemaţi, nu suntem in stare a conjura Episcopatul nostru, să iasă din «beatitudinea» în care pare că dormitează, spre a ridica la înălţimea ce i se cuvine biserica noastră naţională.
Baba-Xovak
DEPEŞELE AGENŢIEI -„HAYA8"
Sofln, 8 Octombre.
şti»$o din Rusciuk semnalează o fur-tupfi pe Dunăre. Lumea ac îngrijeşte de sitiuapunea generalului iKţaibars, care a a aut cnraginUăP meargă.®! josul Dunării tntr’o barcă.
fluscivkţ 8 Octombre.
' Generalul Kaulbars a pjecat azi dimineaţă de la Şiştov lntr'obşrcă cu pânze şi a sosii aci abia la 0 ore din causa vântului conlrariO.
Generalul însoţit de 3 pârsoane, a fost primit la debarcader de consulul Rusiei, dar fiind câ ora lntunericrnicl un curios nu se alia pe clioio.
VicnA, 8 Octombre.
Ziarele constată că decîpraţiunile contelui Taade privitoare la raporturile Aus-tro-Ungariel cu Germania nu lasă să sub-siste nici o neînţelegere şi câ suut de natura a1 produce o Împăciuire complectă.
«Tagblatt» zice că sinceritatea constantă a naţiunii bulgăreşti va sprijini acţiunea diplomatică a putorilor contra politicei subversive a Rusiei.
Trebue ca cabinetele s6 se înţeleagă a-supra măsurilor de luat-contra nihilismului unei politice ce s» sileşte a res-turna institutiuniie.
Sinceritatea armatei bulgăreşti e cu atât mal necesară cu cât aceasta politică nihilistă ameninţă să treacă graniţa sârbească.
Se semnalează marilo sforţări ce le face partidul rus in Serbia pentru a provoca răsturnarea regelui MiUui. Se vorbeşte chiar de proiecte de atentat contra persoanei sale.
1‘urln, 8 Octombre.
Nişte informatiunl din Berlin eontirmâ câ Rusia n are do gând să ocupe Bulgaria.
Madrid, 8 Octombre. iJ. Sagasta o însărcinat cu~r«îormarea cabiueluţul.
Vlona, 8 Uctombre.
«Corespondenta politică» declara, pe basa unelcomunicatiunl a legatiunit sârbeşti,câ nu se ştie nimic despre o pretinsă conspi-ratiune ce s ar ti descoperit contra regelui Milan.
lionibay, 8 Octombre.
AgiLutiunea se respâudeşte Iu Indii din causa unei pretinse ameslicârl de unt cu grăsime do porc. La Deliii a0 fost mari lurburarl.
Nişte indieni afi atârnat un micrftmător de o moschee. Aceasta a produs o revoltă şi mal multe persoane au fost omortte.
Itusciak, 9 Octombre.
Aspectul oraşului e liniştit, dar spiritele sunt surexcitate şi elementul civil pare cu totul decis a resista prin toate mijloacele la obslaco.ele ce s ar putea produce Duminică la alegeri.
In privinţa alitudiuel probabile a oflce-rilor, părerile sunt împărţite. Părerea u-uanimă este câ dacă, după cum speră Bulgarii, se va întruni Adunarea cea mure, eavavola pentru prinţul Alexandru, şi mulţi adaogă câ dacă Europa şl opune un veto, Adunarea va proclama forma republicana.
In privinţa atitudinii ce o va ţine generalul Kaulbars, părerile sunt asemenea Împărţite. Unii zic că generalul se va duce chiar mâine la Şumla, alţii zic câ va remâne la Rusciuk până după alegeri şi In acest din urmă cas e temero că se vor naşte turburărl.
In mcetingul ce s’a linul ieri, consulul Engiiterii ar ti angajat in realitate pe Mulgari se nu cedeze nimic Itusiei.
0 PROVOCARE
Telegraful somează pe d. D. Giani se publice tot ce ştie în in privinţa atentatului lui Pietraru. Reproducem provocarea Telegrafului în termenii cu care a fost concepută, rugând pe d. Giani se nu vază nimic maliţios din parte-ne, în reproducerea textuală a expresiunelor organului d-lui Fundeseu; injuriile Telegrafului ne putând atinge pe nimeni.
Presa oposiţiunel a crezut nemerit a retipări şi a comenta o scrisoare a d-lul Giani publicată In Românul de la 21 Iunie anul curent, In care fostul ministru de justiţie face alusiuni bizare privitoare la atentatul din 1880.
Ne obicinuisem a considera pe d. D.
www.dacoromanica.ro
Giani de om leal, dar suntem datori a ’I declara ca ne-am schimbat In mult opiniunea. Inţelelegem bine ca un membru al unei partide politice sC se despartă de partidul din care făcea parte, pentru ca acest partid nu ’l mal convine din ori ce punct de vedere; înţelegem bine ca un ast-fel de membru sâ combată chiar partida din care făcea parte, dâr nu putem înţelege ca a-cest membru să calomnieze pe foştii săi colegi, s6 arunce In el cu o desin-volturâ demnă de un gommeux, nişle acusârl aşa de grave şi aşa de vagi, precum o făcu d. D. Giani.
Terminând scrisoarea sa, d-nu D. Giani declară câ nu aşteaptă de. cât o provocare pentru a destăinui muite privitoare la atentatul de la 2 Decembre 1880.
II provocăm, ’l somăm în faţa naţiunii de a'şl împlini ameninţarea. D-sa a fost ministru de justiţie, ’l somăm a fi just.
De altmintrelea mănuşa pe care’i aruncăm, va rămânea ne ridicată.
De altmintrelea d-sa a grăit neadevăr, s’a Înjosit până la rolul de calomniator. Onoarea d-sale este în joc, să facă ceia ce să cuvine.
EYEMMNTELUIIN BLLGARIA
toREiPomm snciAL» a „epocu”
Rusciuk, 27 Septembrc 1886.
E greCi d’a afla adevărul asupra celor ce se petrec în Bulgaria, căci unde te întorci nu auzi de cât sgo-mote contradictorii, ştiri exagerate, aprecieri pasionate şi parţiale. Agitaţiunea a ajuns la un grad alâi de mare in cât ţara pare Împărţită în două tabere duşmane.
Eri a avut loc meelingul organizat de partidul regenţei al cărui şef este aci Zaharia btoianof. Erau câte-va sute de oameni cari asistau la Întrunire ; cel mai mulţi funcţionari. S’au ţinut discursuri violente contra itusiei şi contra generalului Kaulbars. Dar faptul cel mai Însemnat, cel mai straniu care a distins acest meeting este că a fost presidat de consulul englez.
Toată lumea s’a mirat d’a vedea un agent consular luând parte In-tr'o întrunire politică. Mulţi ziceau : «consulul englez voeşte se imite pe generalul Kaulbars în miniatură». E-a în adevăr foarte curios d’a vedea pe d. Dalzeal luând cuvântul şi zicând in gura mare «că Rusia nu va putea ocupa Bulgaria şi câ poporul bnlgar va ti liber d'a vota cum va voi».
Afară de această intervenire a consulul englez s’a mai petrecut un fapt de o mare importanţă In mijlocul Întrunire! d. Zaharia Stoianof a dat cetire unei telegrame a principelui Alexandru, prin care fostul Suveran al Bulgariei declară câ refuză suma de două milioane şi jumătate pe care o votase Camera bulgară pentru rescumpărarea proprietăţilor personale ale principelui şi face cunoscut că e gata a se reîntoarce in Bulgaria daca marea Sobra-nie îl va realege. Cetirea acestei telegrame a făcut efect nepomenit. Uraleleşi ştrigâtile nu mai sfârşeau. Ei bine, cu toate aceste sunt mulţi cari sunsţin că telegrama e apocrifă şi că este numai o manoperă întrebuinţată de partizanii regenţei pentru a paralisa impresiunnea ce va produce sosirea generalului Kaulbars. Se zice că o telegramă i-dentică a fost primită în toate o-raşele prin care trece generalul Kaulbars. întrunirea s’a terminat prin o resoluţiune în sensul politicei urmate de regenţă şi s’a luat decisiu-nea d'a se ignora cu totul trimesul Ţarului.
Grigore VENTURA
Prim-redactor responsabU
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la L‘i<l-m .1 g-ncy, ConstanUnople Karakev Deirtuen Han, Î6 Galata.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri tu reclame pe pagina treia 2 lei linia I.\ PARIS: Si-g i-i -lc jurnalul CU 45 Cent. numeral, la Kioscul Jiu rue Montinnrtre A 43
ADMINIST RAŢIUNEA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI 3M TJIVIE RUL
tO BANI UN NUMER VECHIU
Prefectul din Rusciuk a dispărut de eri; autorităţile nu ştiu cum se se poarte, le este teamă d'a nu asculta de ordinele date din Sofia, dar nu cutează a se pronunţa contra lui Kaulbars; ast-fel lucrurile stau încurcate.
In armată agitaţiunea este încă mai pronunţată. Ofiţerii nu se sfiesc d’a arăta simpatiele lor în public. Discuţiunile lor devin adese ori atât de violente in cât degenerează în certuri în cari se fac nişte preschimbări de vorbe grosolane şi chiar de gesturi ameninţătoare. Tot eri a fost un fel de meeting de ofiţeri. S’au zis multe tn privinţa atitudine! pe care trebue se o adopte armata.
Dupe lungi discuţiuni s’a luat de-cisiunea d’a nu se supune ordinelor regenţei. In momentul când se discuta decisiunea, a sosit căpitanul Kozukof din Şumla. ltl a declarat că este trimes de camarazii sei din Şumla pentru a se înţelege In privinţa unei acţiuni comune contra regenţei «Armata din Şumla, zice el, n’a recunossut nici o dată guvernul din Sofia, acum e momentul d’a se uni toţi patrioţii cei buni pentru a scăpa Bulgaria de anar-chie. Suntem datori supunere Ţarului liberator. Se declarăm generalului Kaulbars câ armata din Şumla şi cea din Rusciuk va fi pentru ca dorinţele Rusiei se fie împlinite».
Precum se vede din această es-punere a faptelor, lucrurile sunt departe d’a se limpezi.
Astă scară se aşteaptă generalul Kaulbars, dar nu se cunoaşte cu siguranţă ora când va sosi, pentru câ a plecat din Şiştov cu o barcă şi din cauza vântului, nu se poate determina în câte ore va putea face călătoria. Dacă va sosi pe la 7, va primi pe notabili şi pe ofiţerii la consulatul rusesc şi le va repeta ceea ce a zis pretutindeni unde a fost: «alegerile pe care guvernul voeşte a le face Duminică sunt nule şi tot ce va resulta din ele nu va 11 recunoscut de llusia. Rusia n’are nici o intenţiune cuceritoare in privinţa Bulgariei, dar cere ca vocea ei se fie ascultată şi ca guvernul ce va domni în Bulgaria se nu fie adversarul Rusiei.»
Nu e probabil că generalul va a-sista aci la vr'un meeting. Mâine va pleca la Rasgrad şi poimâine la Var-na. Restul călătoriei va atârna de evenimentele ce se vor petrece până atunci.
’l'urof
ASASINUL ION BRATIANU
Voinţa Naţională de eri, vorbind de atentatul lui Stoica Alexandrescu are cutezanţa se publice aceste rânduri la adresa noastră:
«Aţi stigmatisat crima? Aţi .înfierat cum se cuvine pe asasin?»
«Nimic din toate acestea.»
In numărul nostru de la 6 Sep-tembre , iată ce scrieam cu litere mari în capul ziarului nostru :
«Noi nu putem de cât se reprobăm cu indignaţiune această tentativă de asasinat»...
La 12 Septembre scrieam în articolul de fond:
i'N’am lipsit ori de câte ori s’a «produs asemenea fapte criminale, «a ne exprima, fără reticenţă, sin-«cera noastră părere de reu.»
Cu aceaşi dată se poate citi Într’un alt articol cuvintele:
«Odiosul atentat de la 4 Septembre.#
9
EPOCA — 28 SEPTLMBRE
La 13 Septembre s'a publicat, sub iscălitura d-lui Gr. Peucescu, liniile următoare:
«Noi am veştejit de-o potrivă şi «tentatul contra persoanei d-lui Ion « Brătianu şi atentatul contra redactorilor independenţi. Amândouă sunt tet atfct de criminale»...
In numărul nostru de la 17 Septembre se poate citi sub iscălitura d-lui C. Ressu :
■ Nu poate fi om cinstit în ţară ■■care se nu condamne o asemenea ■■criminală încercare.»
La 5?1 Septembre am scris:
• Care fu atitudinea oposiţiei în urma atentatului?
■•Oposiţia de ori ce nuanţă protestă cu indignare în contra faptei lui Stoica Alexadrescu».
Şi mai departe :
•■Oposiţia înfierează infamul atentat comis asupra primului ministru.»
Ce se mai zicem de neruşinarea gazetarilor d-lul Brătianu, cari au cutezat se spuie că n’am desaprobat atentatul lui Stoica Alexandrescu?! Când nişte oameni sunt în stare se facă falşuri ca să arunce acusaţiuni odioase, cum aă făcut cu d. Panu, te poţi aştepta la tot de la asemenea fiinţe.
In acelaşi număr al Voinţei reptilele guvernului, dupâ-ce le-am somai în numărul nostru de la 21 Septembre, se respunză la întrebările ce le am pus, şi după ce n’au fost în stare se respunză un singur cuvânt, maî au cutezanţa se vorbească de violenţa limbagiulul nostru.
Nu se opresc însă aci şi reeditează aceleaşi nedemne şi ridicole acuza-ţiuni, prin care insinua că oposiţiu-aea ar fi complice cu Stoica Alexandrescu.
Fiind-câ nu putem impedica pe acei indivizi neruşinaţi să scrie că •oi n'am desaprobat atentatul, ba chiar că ’l-am Încurajat, atunci când ’l-am vestejit în termenii cei mai energici; fiind-că acei oameni au îndrăsnealâ să denatureze adevărul şi se ne acuze că spunem tocmai contrariul de cât cele ce scrim, nu vedem pentru ce am continua să polemizăm cu asemenea oameni de rea credinţă.
De aceia, când vor mai încerca pe viitor se insinueze că oposiţia profesează idei subversive, le vom dovedi că d. Brătianu este acela care toată viaţa lui s’a slujit de asasinat eu armă politică şi vom reproduce
CLIŞEU N°* 7
I). lou Bratfanu este acela, care a declarai in plina Camera ca a tolerat asasinate si procese scandaloase».
11. Ion Bratiann este acela care a ameninţat pe Rege zlcend «ea II. S. Se cruţe tzerl o crima».
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
10
JULES MARY
Când Calherine, ailând ceea ce el făcuse, II văzu, ea II găsi ridicul. îşi aduse aminte ceea ce z sese mamă-: a:
—	De sigur, este un câine din Tera-Neva !
Ai ea ridici din umeri.
După amiazl Jean fuma In fundul grădiueî, ta dosul arborilor, ascun-zându-se de nevasta lui. C'ae-vasrna 'a poartă. Un servitor Introduse mai multe persoane şi alergă să anunţe pe Holgan. Pescarul intrăm salon şi găsi pa Catherine privind pe străinii veniţi ; salută cam stângăcia. O bătrâna se ridică, ti apucă mâinele pe care le sărută suspinând. După ce tşl mulţumi as'.-fel inima, se dete ceva înapoi şi pe când privea pe Holgan cu ochii lăcrămaţi, un tânăr cu flsio-nomia espresivă, înalt şi robust, înainta la rândul său foarte mişcat.
—	Domnule, zise densul, scăpând pe aceasta copila, al scăpat In act laş timp vieaţa mume) mele, care n'ar fi resistat unei aşa de teribile nenorociri. Sorel mele şi mie, ne-aţl cruţat o durere adâncă, o părere de răb e-terna ; Regina este fica-fratelui nos -tru şi o socotim ca pe o fică a noastră.
O Ion ttratfami este acela care când a proclamat republica la Ploesti. a teleuralial colonelului Polixu se se puc sub ordinele d-lul ( nndiano-Popcseu, repre-sentant al guvernului provisorln, llomnul C arol fiind restnrnat.
II. Iun Bratiann este acela care a participat la atentatul de la o-pera-eomlea sl a fost condamnat în Frănein la 3 ani închisoare sl 500 franci amenda.
D. Ion Bratfanu este acela, care pune pe ministrul seu de justiţie se declare ea oposiţia « a perdut dreptul la proteetlunea legilor
O.Ion Bratinnu este acela care întreţine gn/ete ee îndeamnă pe cetateni la asasinat sl *1 sfatuesc «se spnrga eapelile cu topoarele mizerabililor din opositie».
I). Ion Bratianu este aeela care a declarat in Camera ea cunoască pe asasinul Ini Barba Catarg! ii.
CORESPONDENTA DIN Al EXlNDRIA
25 Septembre 1886.
Consiliul comunal tn acest an a arendat unul evreb perceperea taxelor comunale, între altele şi aceea a vinului noii străin ce se Introduce tn oraş, taxă contra c&ria nu se poate zice nimic,fiind înfiinţată conform legii.
Consiliul comunal Insă nu se mărgineşte aci. El arendează,prin conditiunlgenerale ale contractului, şi o laxă fixă de decalitru asupra vinului noO ce se tntro-duce tn struguri de către orăşeni, din viile lor.ee le aii pe proprietatea oraşului, fără ca această taxă să li fost mal Întâia votată de consilia şi apoi aprobată de comitet şi de ministerul de interne.
Proprietarii de vil văzând că pentru Înfiinţarea acestei noul taxe, consiliul comunal nu se conlormcazâ legcl, reclamară Încă de acum trei luni ministerului contra ilegalităţi ce se comisese prin arendare.
De atunci şi până azi, ministerul esami-nând reclamal,iunea cetăţenilor, legalitatea taxei a rămas i*.certă.
Cu cât-va timp înainte de culesul viilor orâşenil.văzând că rcclamatiunea lor a rămas fără nici un rcsultat, se consfâtuesc şi să hotărăsc a refuza antreprenorului ori-ce plată.
Timpul culegerii viilor soseşte şi proprietarii viilor vor să ’şl tntrodură tn oraş strugurii tn linuri, pe la casele lor, spre a l tescui. Axizarul se pune la pândă la barieră şi ’l Împiedică, fortându’l prin agenţii primării şi al poliţii, a iscăli nişte dc-claraţiunl tipărite, în care se zice că cutare persoană Introduce In oraş atâtea de-calitri vin in struguri, ca In urmâ să se perceapă taxa conform declaratiunilor sub-scrise.
Orăşenii refuzând subscrierea acestor declaratiunl, Primarul şi Poliţaiul ru lot personalul lor devin agenţii executori al axizarulul. Aceştia ameninţă şi forţează lumea a subscrie. Oamenii, cu toate a-cestea stâruesc In refuzul lor. încep brutalităţi e şi arestările. Un Dobre Pană nevoind a iscă i declaratiunea ce i se pre-sintă la barieră, e adus cu forţa a politie şi arestat. Dupecâte-va ore de maltratări e pm în libertate.
In acest timp soseşte tn oraş d. Prefect, teribilul d. Kiritescu 1 I se raportează ce e tntămplate, şi ordonă arestarea din noO a iul Dobre Pană, care ridicat noaptea de
Holgan încurcat puţin, îngâna :
—	Sunt încântat, domnule, încântat., dar pentru aceasta nu se cade atâtea mulţumiri, e aşa de lesne !
Abia se aşezase pe scaun şi copila se repezi la dânsul şi'l luă de gât.
—	Tu vet fi amicul nostru şi vei veni adesea să ne vezi.
—	De sigur, domnişoară, nu voifi lipsi ca...
Aruncă o privire timidă asupra a-cestor streini pentru fericirea cărora era să se peardă. Doamna Barbarain, ştergându-şi lacrâmile, îl privea cu o dragoste nesfârşită; Therese, fica sa, şi Gilbert, fiul său, îl surâdeaO, pe când Regina îl săruta din toate puterile pe amândoi obrajii. Sufletul ’I se încălzea; aceste feţe fericite pe cari se citea veselia, aceste fraze Întrerupte cari nu puteab esprima In destul fericirea neaşteptată, această recunoştinţă care producea lacrăml, totul II ilumina întristarea lui ca cu o rază de soare.
De sigur el era sătul de asemenea declaraţiunl. Altă dată nu le da nici o atenţie.
Acum ele II încâlzeab inima.
—	Voia veni, da, voia veni... Nu e aşa Catherine, vom merge?
Dânsa nu făcuse nici un gest, nu pronunţase nici un cuvânt, de când a-ceştl străini erau acolo... La ce cugeta ea?... Holgan se întoarse către dânsa. O văzu mal palidă de cât de obiceib şi avea nu ştia ce luciri neobişnuite In ochii el de catifea neagra. Privea pe
ia domiciliul s6u, este aruncai în arestu' poliţiei, unde aflu că a supus la cele mal neomenoase torturi spre a't sili să facă declaraţiunl mincinoase contra capilor o-posiţiunel din localitate. Ocazia era bine aleasă de d. Kiriţesc”, căci «legerile comunale apropiindu-se administraţia are nevee sâ’şl asigure izbânda tntrebuinţând de pe acum teroarea.
Sunt cinci zile de când acest Dobre Pană stă tn arestul poliţiei; — sunt cinci zile de când prin tot felul de amen nţârl se redigeazâ procese-verbale contra celor ce nu vor să se supue şi protestează în contra jafului. Peste opt sute de orăşeni aă reclamat Ministrului şi spre batjocură se orindueşte pentru cercetare tocmai au-torita ea contra căruia era Îndreptată reclamaţiunea lor. O reclamatiune a fost adresată şi d-lul Procuror general contra arestărilor ce se succedeaz». Până azi nimic u ara văzut care să ne facă a crede că plângerile noastre au să fie ascultate
INFORMATIUN I
Guvernul a trimis în comuna Creaţa-Leţi din judeţul Ilfov, spre a executa pe locuitori pentru plata unor rămăşiţe din anul 188f, care deja sunt plătite.
Datoriile locuitorilor acestei comune se urcă lâ 60,000 de lei.
ft
0 comisiune de 20 de cetăţeni din oraşul Alexandria, a sosit în Bucureşti pentru a se plânge d iui prim-minislru de modul ilegal cum s’au pus taxe pe vinul ce se produce in acea comună.
D. Brătianu a făgăduit comisiuni că o va asculta azi, dar aceasta va rămâne pe altă dotă din causa plecării d sale la Florica.
X
D Colonel Dumitrescu- Maican , secretarul general al ministerului de resbel, a fost azi dimineaţă la pi-rotechnie unde a făcut o anchetă.
X
D. Gr. Tocilescu, inspector general al scoalelor, a fost însărcinat se facă o anchetă la Botoşani, unde a şi plecat azi.
X
Comisiunea pentru îneheerea convenţii cu Rusia se va intruni azi la ministerul domeniilor pentru a doua oară.
X
România Liberă scrie că : circula prin oraş ştirea că o puternică companie germană cu capital colosal ar fi făcut proposiţiuni guvernului român pentru exploataţiunea pădurilor Statului pe un termen de 00 ani. Vom reveui asupra cestiunei dacă sgomotal ar merita-o.
X
D. M. Cogâlniceanu, a fost zilele astea cam bolnav.
Acum d. Cogâlniceanu se află mai bine, şi a putut se iasă azi In trăsură.
X
Gilbert şi tresări când bărbatul săb ti vorbi. Ea mulţumi, adresâudu-se către Gilbert.
Musafirii îşi luară ziua bună de la Holgan şi de la nevasta lui; se hotărâse ca a doua zi amândoi să se ducă la Barbarain, să petreacă acolo seara. Erab nerăbdători de a se cunoaşte mal bine. Holgan eşi să'i conducă şi Cath‘-rine rămase singură în salon, se apropia de fereastră, departă perdelele cu vârful degetelor şi privi pe Gilbert care se depărta, urmându’i cu ochii cât timp el fu vizibil.
Dupe ce dispăru, lăsând să cază perdeaua, să duse să se întindă pe o canapea unde jumătate culcata, cu ochii deschişi, sta pe gânduri...
A doua zi ea întâia vorbi de vizita ce promiseseră.
— Va să zică, nu’ţî displace! zise Holgan. De şi aceşti oameni Îmi pare amabili, u'aş voi să’ţi Impui displăce-rea de a’I vizita, ziceţi o vorba şi voib trimite un servitor spre a ne scuza şi a’I ruga să nu ne aştepte.
Spre marea sa mirare, ea declară că din contra simte mare plăcere, ca doamna Barbarain 't-a plăcut şi ca se simţea atrasă spre dânsa de o simpatie neaşteptată. Şi Therese avea aerul unei blânde creaturi, nu frumoasă, e adevărat, dar deşteaptă şi inteligenta. In fine ea n'ar fi supărata dacă ar vedea pe Jean împrietenindu-se cu Gilbert, ceea ce Tar da cu modul a-cesla un amic din lumea sa, cu aceaşl avere negreşit, în ori-ce caz mai bine
www.dacoromanica.ro
Eri seară se asigura, prin unele cercuri politice, că generalul Kaul-bars ar fi fost rechemat din Bulgaria. de guvernul rus.
Nu luăm câtu-şi de puţin răspunderea acestui svon, pe care ’l-am reprodus numui fiind-că’l-am aflat de la nişte persoane în genere bine infirmate.
X
Citim în România Liberă:
Azi de dimineaţă,mi nistrul instrucţiunii publice a Întrunit în cabinetul seu ped-nii C. Dimitrescu, Meis-ner şi Mândreanu, spre a le auzi părerea în privinţa şcoalei normale de institutori.
X
Cele trei brigade de cavalerie care porniseră la Buzău în marş forţat spre Mârăşeşti, s’au întors eri la Buzău.
Astâ-zi este zi de repaus. Mâine şi poimâine manevrele vor urma prin un simulacru de luptă ce se va di, împrejurul Buzăului, de cele 6 regimente de călăraşi, în contra brigadei de roşiori ce a sosit alaltă-eri din Slobozia.
Luni toate trupele vor defila înaintea Regelui, şi pe urmă se vor întoarce tn garnisoanele lor respective.
X
In interesul serviciului prefectu-reî poliţiei, rugăm pe d-nu Moruzi, să însărcineze pe olt spion cu urmărirea redactorilor ziarului Epoca.
Am ajuns de'l cunoaştem toţi pe cel nalt, chior, cu favorite cărunte.
Ce naiba! aşa mare sărăcie de funcţionari e la poliţie?
Cel puţin se ’i cumpere un palton că tremură de frig în grădină la Episcopie şi se ’l vopsească cu ceva vopsea din fabrica Ştefan Bellu.
X
Telegrame speciale ale ,,EPOCET* Rusciuk, 27 Sept. ora 2
Generalul Kaulbars a primit astăzi de dimineaţă pe Episcop, şi notabili, cărora le-a declarat că Împăratul voeşte liniştirea spiritelor şi alegeri regulate.
Rusia va considera alegerile'dg mâine ca nule. De realegerea principelui Alexandru de Batemberg nici nu poate fi vorba.
Generalul a mers se facă visitela toţi consuli. Va primi pe ofiţeri şi leva vorbi într’un limbagiu energic.
Autorităţile lucrează cu mare pn-siune contra Generalului Kaulbars, în urma unui ordin circular primit din Sofia.
Elementul civil este în majoritate contra Rusiei, acel militar e devizut.
Generalul Kaulbars pleacă mâine la Şumla şi la Varna, în urmâ se va întoarce la llusciuk, va merge apoi la Ternova şi la Philipopol în-torcându-se la Solia.
crescut ca pescarii din Poliet, din care îşi făcea de obiceib tovarăşii săi.
Holgan nu avea trebuinţă de atâtea motive spre a fi convins !
Se duse la Barbarain. Această serată fu urmată de multe altele. Se cu-noscurâ repede. D-na Barbarain, de şi bogată, trăia modest acasă, într o intimitate palriarcală. Vedea puţină lume. Fiul sâb mai mare, locotent în marină lipsea.de ani întregi.
Intre Teresa şi Gilbert, ’şî consacra timpul cu educaţia Reginei, copila scăpată de Holgan. Gilbert, ieşit de dto. ani din şcoala politehnică, erea inginer de marină. înalt, svelt, purta cu mândrie capul: faţa palidă, încadrată de favorite erea luminată de nişte ochi crăpui, a căror privire dreapta esprima tot atâta energie cât şi bunătate. Părea că luase pentru dânsul toată frumuseţea re natura vo:se s’o împâr-ţească copiilor d-nel Barbarain.
Teresa, în adevăr, slăbuţâ şi suferindă, aveă trăsurile neregulate, culoarea feţei cenuşie. Părea jenată în vestm ntele ei, de ordinar lnch’se, cari da pe faţă nişte umeri slabi, o talie dreaptă şi fără graţie, natura nu o sacrificase Insă cu totul, căci T dăduse nişte Jochl superbi, albaştrii Închişi, nişte pleope frumoase, buze roşii şi mâini fără cusur.
Teresa şi Gilbert iubeau pe mama lor până la adoraţiune cu o afecţiune esclusivă care umplea inima lor şi a-junsese până atunci trebuinţei lor na-
FOCUL DIN IAŞI
Iată detaliele ce dă Lupta asupra a-cestui foc.
Ab fost consumate următoarele e-dificil:
i) Hotel Launay fost Glantz compus din două rlndun mari de case cu un etagib şi cu atenanţe 2) Circul d-lui Alex. Paşcanu în care să da pentru moment representaţii cchestre de tru: pa Richter 3' Restaurantul Decher 4) un rând de caşp situate lângă circ 5) o mică căsuţă ce se afla la intrarea circului.
Pagubele asigurate toate, se pot e-vâ lua la vre o 250,000 lei şi anume : Otelul Launay proprietatea d-lul D. Ma-vrocordat este asigurată pentru 100,000 lei clădirea, 70,000 mobilierul. Circul d-lul Paşcanu este asigurat pentru
20,000	lei, cele-l’alte clădiri pentru rest. Mobilierul otelului a fost mai toi perdut.
0 pierdere foarte simţitoare, dezasr troasa chiar, a suferit directorul Circului Richter. In adevăr a reuşit a scăpa toţi caii, dar mobilier, garderoba, efectele circului, totul a fost distrus. Flăcăruie aii consumat hamuri, şele, 10 u-niforme, instrumente şi uneltele de reprezentaţie, lămpi etc. etc., o plnza mare care servea de a acoperi circul In escursiuni de vară, totul tn fine a fără de cal şi de două şele. Unii din a. -tiştl care Işî ţineau efectele lor particulare În circ ab rămas cu ce erab pe dlnşil In momentul isbucnirii foculir. Aşa bietul negru Ben-Said echilibratul vestit a pierdut toata garderoba sa.
Cauzele focului Încă nu sunt cunoscute. Focul a isbucnit din colţul un t« ce'e trei proprietăţi să ating, adecă otel Launay, circul Păşcanu şi Decher. Fie-care pretinde ca focul a isbucnit de la vecini. 0 anchetă grea de făcut poale va stabili adevărul. Ceea ce este sigur este că locul nu a isbucnit din grajdul circului de vreme ce grajdul a răm s neatins, ci el s’a arătat d’asupra galeriilor din dreapta galerii care să tnv< -cinează cu otel Launay şi cu bucătăria de la restaurantul Decher. Deci încă odată nu să poate şti de unde a venit focul.
Uitasem să amintesc Încă pe unul care a suferit oarecare perdera: antreprenorul luminatului circului. Acest antreprenor Inchiriase de la teatru u. -ţional lămpile cu care lumina circul .',i caro au fost distruse.
Vom reveni cu mal multe detailurl.
Solia, 7 Octombre. —Ştiri sosite ăm provincie spun că generalul Kaulbars nu găseşte nicăerî ascultare. In multe pârli s’a ţinut meetingurî anti-ruse şi se votează încredere în guvern.
Belgrad, 7 Octombre. —Cu ocaziu-nea misitmeî generalului Kaulbars în Sofia, liberalul «Reogradski Dnevnik» zice că toată lumea trebue si se mire şi si condamne ingratitudinea desprefu-itoare a Bulgarilor pentru binefacerile Rusiei. Rusia trebue dar se puie caj.«■t nerecunoştinţei bulgarilor pentru că o mai lungăpresenţă a generalului Kaul-
turale de simpatie. Nici unul nici cea l’altâ nu cugetab Încă să iubească din amor.
Să lăsau câte trei să fie conduşi de acelaş curent de fericire, care aducea a doua zi veseliele din ajun. 0 singură durere, una singura, de mulţi ani, trecuse peste sufletele lor : moartea mumei Reginei.
Apoi timpul Îndulcise aceasta suvenire uitarea nu venise dar părerea de răb era mal puţin crudă. Căderea copilului In basinul de la Dieppe, era să turbure pentru a doua oară viaţa lor. Obişnuită cu liniştea unei dulci existenţe, mergând spre o bătrâneţe senină, lnconjuratădetrel copil carlînde-părtau de la dânsa chiar aparenţa unei îngrijiri, muma văzu în nenorocirea care era s’o [lovească un avertisment suprem că grele Încercări o aşteptau-
— Am fost până astâ-zî prea fericită, Işî zicea dânsa,...există In viaţă fie-căruia din noi o mică parte de veselie şi o mare parte de lacraml. Bu-curiele mele ab fost numeroase...cari vor fi durerile mele ?
(Va urma)
EPOCA — 28 SEPTEMBRE
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA* ‘
l'lraglu ($,000 de Toi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina Ui linia 2 lei.
bars în Bulgaria devine imposibilă. A -titudinea neesplicabilă a Bulgarilor ar fi o consecinţă a întărdtărilor străine. <)-cupaţiunea Bulgariei ar fi singurul mijloc d a deştepta pe Bulgari din letargia J lor de opt ani şi a ii face să înţeleagă că Bulgaria fără sprijinul Buşiri n’are nici o însemnătate politică şi că nimeni afară de Busia nare se sică ceva în Orient. De altmintrelea «Dnevni/c» e convins că la Petersbttrg nu dă nici o importanţă declaraţiune lor d lui Tis sa. Chiar dacă ti. Tisza ar fi vorbit în numele înlregei monarchn Habsburgice, totuşi la Neva vorbele lui n'ar fi găsit nici o însemnătate. htlrnfinnele Rusiei in peninsula Balcanică na le poate tmpedica nimeni, cu atât mal puţin Austria. De aceea o repede demarşă a Rusiei în Bulgaria ar fi foarte de dorit.
Când in, 7 Octombre.—Se scrie «Corespondenţii politice»: Ştirea ziarului «Daily News», că Englitera ar putea păşi pe calea de compensaţiune la ocu-paţiunea insulei Creta, a produs in toată insula un mare murmur. Cousiliele comunale din toate oraşele, în cap cu consiliul oraşului Bhetymos, aii făcut un protest energic contra acestui scop. Protestul a fost predat tutor puterilor cu rugăciunea d a 7 transmite guvernelor respective.
Cu aceiaşi termeni reprobă şi ziarul liberal «Novi Beogradski Dnevni/c» politică bidoioasă a Rusiei din peninsula Balcanică.
Petcrsburg, 7 Octombre.— Articolul ziarului «Norddeutschr Allge-meine Zeitung» care cambălea ocupa-ţiunea Bulgariei de către Ruşi, a avut de resultat ca jurnalele care susţiuau până mai de tină-zi că puterile limitrofe împing pe Rusia la ocupaţiune, să ceară din nou măsuri energice şi violente contra Bulgarilor.
* Câte-va glasuri tsolate susţin ni Bulgaria trebuc lăsată la voia intâmplăreî. Este de mirat că colonelul Komarow care e bine informat despre sentimentele sferelor militare să fie uctua/mintc contra ocupaţhtneî şi să taxese de şovi-nişti şi de inamici ai Rusiei, pe acei cari pledează pentru ocupaţiune.
De altmintrelea se crede ca ocupa-ţiunea tot se va face dacă fiascul generalului Kaulbars va fi pe faţă şi atunci şi Turcia va lua o atitudine rcsboinică. Ocupaţiunea e considerată de mult că o sabie cu două tăişuri, care va răni pe însăşi Rusia şi in acelaşi timp se ’i taie şi relaţiunile cu Europa şi cea laltă lume slavă.
O INTEMPINARE
Primim din IU milieu-Vâlcea următoarea scrisoare de la d. A. Zamfirei:
ta li multe asupră-vă, pun^-ţt numele la iveala şi ţi se va dovedi cine eşti.
Vilii /.umfirnlu.
Voinţa Naţională de la 14 corent publică un articol, semnat Dinu din Bujoreii?, prin care asvârlă asuprft-ml insulte şi calomnii. Obişnuit este a se vedea asemenea lucruri din partea on. colectivişti ce nu au altă şcoală de c&t minciuna şi calomnia, adică ceea ce port elin spinare să arutice altora: sunt destul de cunoscut şi nu aş fi avut nevoe amâ numi, cunosc pe acest pseudonim, şi daca aş trage vre un folos ’i-aşt spune ed ciue a fost şi cine este, lipsa Insă de coraj a se numi însuşi dovedeşte ca minte,şi nu merita nicllnjo-sirea de a !î pălmuit lucru ce poate nu ’i este strein, este destul ca să cunosc singur puindu-se după paravan: Sâ’I spui dareutrecutu med. Eşinddin şcoală la anul 1800, am fost numit pifliţai apoi sub-prefect dar ca nu mi-a convenit cariera administrativă am trecut In cea judecătorească fiind numit grefier de tribunal, apoi sub-stitut la Curtea din Craiova Înainte de organizaţia judecătorească, procuror, judecător,şi altele. La 1871, m’am retras din funcţiuni ln-braţişind profes'unea de advocat pe care o practiceza şizî. In ce găseşte răii psodonimu nostru speunănd eăaui fost poliţai şi sub-stitut ? Crede că mă insultă nenorocilu ! Apoi adaogă ea am fost dat judecăţi: şi condamnat. Iată această afacere; tui se ticlueşle acum vre 8-9 am un proces de abuz de încredere, dintr’o neînţelegere ce exista între mine şi familie, trib. ce cunoştea bine ţesăturile intrigellocale m'a achitat căci scopul principal pe lângă neadevăr laptelorinventate, era ca prin asemenea influenţe morale să mi se smulgă votuce aveam în colegiu 1 electoral. Prceuro-rele de atunci, ca agent administrativ şi influenţat negreşit, face apel, Curtea din Bucureşti mă achită recunoscând inculpabilitatea mea, nu în urma vre unul jurământ cum ziceaeel pseudonim ci pentru că dreptatea era cu mine. Ei bine, încă o-dalâ, judecă-loreşle s'a recunoscut inocenţa mea, iată adeveru adevărat; dar slimabilu crede a mă desconsidera uumindu-mă ca fără nici o poziţie socială «avocă-ţel la judele de pace, că stârnesc 200 pogoane în indiviziune» nu este nevoe să spui cine sunt ca ad\ocat reputaţia mea este stabilită tu curs de 17 ani. şi poale chiar am fost de multe ori apărătoru acelui pseudonim, al rudelor sale în procese de tot feiu, concetăţenii mei pot aprecia; stăpânesc omoşioară ce'mi dă în adevăr o neînsemnată a-rendă de 300 galb. anual, dar nu în indiviziune căci parte o am dotă şi parte cumpărată, ast-fel sunt unicu ei stăpân, toate prin mine însumi şi prin munca mea, nu prin linguşiri, nu prin spionagiă şi înjosiri ruşinoase, lată cine sunt, dar d-La domnule autor spune drept, n'aî pe conştiinţa d-tale nu calomnii de felul acestora ce îmi atribui mie ci faple ruşinoase şi constatate ce'ţi apasă sufîetu şi te face a te ascunde ?
D-ta, tatăl, unchifi, familia d-le, pur-
STIRI MĂRUNTE
D. Petre Grădiştea nu, a plecat azi la * Galaţi.
In calea Moşilor, două servitoare Iu ându-se la ceartă.una din ele, anume Ma- I ria, a rănit pe cea-l'altă cu un satâr.
. * . .
Poliţia intervenind, rănita a rost transportată la spitalul Brâncovenesc.
P.	S. S. Episcopul Inocenlie, care se afla de câte-va zile tu capitală, a plecat la E-parchia sa.
D. General Angelescu, ministru de res-bel, a plecat azi la Sinaia pentru a însoţi pe M. S. Regele la manevra.
D. Moruzi, prefeciul poliţii capitalei, a plecat azi dimineaţă Ia Sinaia. A * •
Se scrie din călăraşi, Romdniei Itbei'e:
O teribilă nenorocire s‘a întâmplat pe linia ferată Călărasl-Ciulniţa tn noaptea de 22 spre 23 Septembre ţie la orele 11 noaptea între staţiile SiUştea-Ciulniţa.
«Eu tren de material, gol, care se înapoia de la Ciulniţa la Călăraşi cu 70 de vagoane, jumătate înaintea maşinei şi jumătate înapoi condus de un mecanic grec cu raaşiuaStatului Grădiştea, afăcutcioc-nire cu trenul de balast ru încărcat, caro mergea de ta Călăraşi la Ciulniţa, condus de mecanicul Corol Boulle şi focarul l’.a-rol Coziol cu maşina Statului Tohani, 15 vagoane goale care eruâ înaintea maşiuel Grădiştea s au făcut pulbere urcându-se unul pesta altul : rezervoarele cu apă de la maşina Tohani a ciocnit în fruntea maşini şi a0 îndoit maşina omorând atât pe tânărul focar Carol Coziol cât şi pe. mecanicul Carol Boulle care conducea întâiul tren pe această linie; în vagoanele cele sfărâmate se alia şi un Român anume lo-sef llrubaru din Călăraşi care văzând pericolul a sărit din vagon dar ne având timp sâ fugă 'l-a apucat vagoanele care au carambolat şl la făcut turta sub ele: un frînar asemenea a fost rănit însă nu grav.
Pe mecanicul Boulle şi pe focarul Cu-roî Koziol infi înmormântat antreprenorul Manoel la 25 Septembre la ora 12 ziua cu spesele antreprizei. Muzica dorobanţilor a ondus rămăşiţele mortuare până Ia cimitir cu aproape Întregul oraş, caro a luat parte la dolifi.'
Regimentul 0 de Dorobanţi, comandat de d. Colonel Mărculcscu a plecat azi la Pantelimon tn marş militar.
U. General Fulcoianu, şeful marelui stat-major, va represinta guvernul la Congresul de Geodesie.
•
M. S. Itegole, va porni mâine din Sinaia pentru a merge la manevre.
M. S. va ti însoţit în călătorie de dd. General Angelescu, ministru do resbel, Colonel Cnndiuno- Popesou, adjutant, şi de d. Moruzi, prefectul poliţii capitalei.
M. S. vu locui la Episcopie.
Consiliul comunal a hotărât ca Luni se 3e ocupe de raportul corni -si unii însărcinată cu cercetarea gestiune! fostului primar.
•
ErI a Început procesul d-lul N. loanid, cu moştenitorii defunctului Mae Colţatu.
O
Du pe ce a apărut in ziarul nostru extractul din conferinţa ţinută de dr. Freytag, la Italie, preşedintele consiliului d. Ion Brâtianu, s'a dus se’I viziteze ia şcoala de la Herăstrău. învăţatul zoolog aflând despre această vizită şi de teamă dea nu fi dojenit, a fugit de s'a ascuns în porumbiţele din jurul şcoalel, unde a stat până între seară.
Azi s’a celebrat căsătoria civilă a d-şoarei Z. Zefcar, cu d. Gr. Grădiş-teanu.
Martorii d-şoarei Zefcar ereau dd. Vladimir Ghika şi George Filipescu iar martorii d-lul Grădişieanu erau dd. M. Rosetti şi C. Grădişieanu.
*
0 comisiune din sinul consiliului comunal compusă din d-nii dr. S^r-gin, I. Prooopie Dumilrescu, I. So-cok, Al. Vlâdescu şi Itădueanu Ion va redacta darea de seamă asupra ndministraţii cornunale
D. căpitan Schueider pleacă mâine la Plooştî, unde va întâlni pe M. S Regele, pe care ’1 va însoţi la manevrele cavalerii de la Buzău.
Ni se spune că dr. Freytag n’a pnrisit încă ţara spre a se întoarce la Halle. Corespondenţa ce primeşte zoologul german se trimite din ordinul directorului general al poştelor tot la şcoala de la Herăstrău. Se zice că d. Freytag se ţine ascuns până va termina raportul cu care a fost însărcinată, de oarece prima lucrare ce a presintat u’a fost deloc satisfăcătoare.
Şi din d. dr. Freytag guvernul face un secret de stat.
După ultimele ştiri ce primim din Bulgaria, se crede că alegerile de mâine vor fi defavorabile Rusiei.
Consulii Angliei şi Italiei ţin necontenit discursuri prin întrunirile publice.
ULTIMA ORA
Londra. ©Octombre.—Lordul Chur-chill a trecut Miercuri incognito prin B' rlin. Acum el se atla la Dnsda şi se va întoarce prin Viena şi Paris.
Times constata că opiniunea se acreditează câ Rusia nu voeşte să ocupe Bulgaria şi în acest c is conduita Generalului Kaulbars e neînţeleasă.
YIoiih 9 Octombre.— Fremdenblatt spune câ prin declaraţiunile asupra legăturilor dintre Au stro Ungaria şi Germania, contele TaalTe a făcut sâ dispară basa la toate presupunerile a-celora ee a(i tras conclusiuni din oare-cari fase neluminate în evenimentele din Orient,
Avftnd tn vedere declaraţiunile contelui Taaffe nu e de temut că aceste raporturi se vor schimba tn viitor, se va putea dec! înfăţişa evenimentele viitoare cu o linişte deplină.
Berlin, 9 Octombre. — Ziarul Die Post, consideră antagonismul ce domneşte Intre Generalul Kaulbars şi regenţa ca o neînţelegere casnică într'o familie slavă.
Dacă regenţa reuşeşte să se menţie, să nu aibe teamă de vre-o interven-ţiune militară, nimeni nu va tndrăsni să vateme drepturile Europil, şi nici majoritatea ruso-filă, nici majoritatea naţionala din Sofia nu va putea sâ schimbe situaţiunea Bulgariei faţă cu Turcia şi Rusia fără consimţimântul Europil.
Bulgaria e protegiat* contra violenţii de tratatele pe cari toate puterii ai) declarat că voesc sâ le menţie.
llctrds.
Telegrame speciale ale „EPOCEI“
Iluaciuk, 27 Septembre ora trei .
in întrevorbirea ce am avut ou generalul Kaulbars mia zis intre altele câ cl îndeplineşte o misiune de împăcare pentru binele Bulgariei. Regenţa '1 denunţa ca agitator, dar el nu face alta de cât a arăta poporului Bulgt r adevăratele iu ten ţi un ale împăratului.
Or cp aleg' ri se vor face înainte de 1 N mmbre vor fi privite ca nule do Fim in. Agitaţiunea pentru Batr-temberg este fără scop şi nu poate de cftt produce nenorociri pentru Bulgaria.
DE ÎNCHIRIAT
«Ic 1» Sf. Diimili n anului curent)
casele din *lr Academiei Xn. 27 lenţfn Raşca, compuse diu ($ camere. grajd, siopron sl alte dependinţe.
A se adresa str. Batiste». I 1.
CASA DE SCHIMB
ILEL GR. I0XESCU & B. M tlUllj
st mit a I.tp«ranl, li*. 4 8 bl*
Bucureşti, 27 I* Ssplrmbre
FONUUIU DE STAT ROMAN Renta rom.	|>er. 1875	5 0 0 1	A.p 1	Oc.
Menta rom.	amorlib.	5 0,0 I	Ap 1	Oc
Ktnta roai.	(rur. con)	6 0 0 1	Mai 1	No
Oblig. i)e stai C. V. R.	8 0/0 i	Iac 1	Iul
Idem Idem 5	0/0	Idem
Imprum. Stern 1884 7 0/0 1MaHS(t| Irnpr. Openheim 1888 8 0 0 1 Iau i luL Agio
ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE
Inirvr orss Bur.nresrt 5 6/0 t lan I tul
Uleiu Idem din 1884 5 O/o t Mai i Nn Impt .or. H. cu primo Io* i.8o	—
VALORI DIVERSE
Credit Pnnrier Rural 7 0/0 1 lan 1 tul
18 iu idem 5	0	Idoin
Cred Rnn. Ur.din Bun. 7	0*0	Idem
Idem Idom 6	0/0	Idem
J.k'm Idem o	Or.	Idem	.
Cred, Ponc. Ur.din li? 15	0/0	Idnm	1
OM. C.as. peus. fr. «06. ion Mai No1
0*
W
88
< stn
15 85
75
Ud
m
miH
Sîii ■ 1 0 I
uz
U 1,2 75
«IZ
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
ţOD
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XLI.
IHanul luptei.
Jeane Reapcrl nu sS mulţumea de a fi capul incendiatorilor, generalul cu fuste a unei armate de femei hotârâte la or ce, fără frică şi fără ruşine, ea organisase încă şi un corp special, de care s'a vorbit mult la proces şi care consista înlr’o avangardă destinată să înduioşeze pe soldaţi şi să-I lmpedice de a se servi de armele lor contra rebelilor ocrotiţi de un regiment de fuste.
In acest scop adunase un număr oare-care de femei mal tinere şi de fete pe care le Împodobi cu panglice Iricslore. Le puse, a doua-zi, în fruntea diferitelor divisiuni de insurgenţi, şi fiind că printre soldaţi se aflau: taţi, fraţi, bărbaţi, mal cu seamă amanţi de ai lor, aceştia statură la gând o vreme dacă vor tiage sad ba în protiv-nicil lor.
Castle care avea pe mână visteria a-
sociaţiunei, lş procurase, Înainte de a prăda magaziele de arme, un număr oare-care de pistoale, pumnale şi spezi. Aceste arme, pe care Castle le arătă la toţi conspiratori, dispărură a doua-zi în momentul decisiv, şi numai târziii dupe aceia, în timpul procesului care urmă revoltei, să descoperi locul unde le ascunsese.
La întâiei Decembre seara, dupe ce fie care din membrii comitetului lş împlinise misiunea lor se adunară ca să cineze In sala retrasa a tavernei Dudului.
Fie-care dădu seamă de sforţările ce făcuse în interesul general, de resul-tatele ce obţinuse, şi Thistlevvood, generalisimul, distribui rolurile, hotărând în acelaşi timp şi planul campaniei.
Eată’l, ast fel precum reiese dintr'o hârtie găsită asupra lui Watson cel mare, în momentul arestărel sale:
Mai întâid, vor lucra în lipsa lui Hunt, care nu era să vie de cât pe la un ceas la Spa-Field, ca să dea seamă de misiunea sa şi să vorbească poporului. Chiar de la două-spre-zece, înainte de a sosi marele orator, conjuraţii vor pipăi spiritul public şi vor încerca să aţâţe masele venite la meeting prin discursuri pronunţate de pe mal multe trasuri pline de arme şi de muniţiunl, pe C8re le vor distribui auditorilor lor când vor crede de cuviinţă.
Conjuraţii gândeau că această încercare va reuşi, şi In adevăr reuşi, în
parte cel puţin. Dar Thistlewood declară ca trebuia să se bazeze pe ceva mal sigur, şi proceda la reparliţiunea forţelor efective ce eraO la disposiţia revoltaţilor.
Ele fură împărţite în trei corpuri principale, unul aşezat la podul Londrei, ce'.-alte două de o purte şi de alta a turnului.
Pentru a ajunge la acest resultat, făurarii de la Weslminster trebuiau să formeze trei divisiuni, recmtându-se unii pe alţii pe cât se putea, şi pe drumul Londrei,avea săseîmpreuneze, cum s'a şi întâmplat, cu o divisiune de lucratorii din mine de al comitetului, purtând uumărul patru, cu cari se vo.* duce la St Gilles.
In acest quarlal, baricade vor fi făcute dealungul stradelor. Diferitele e-dificil publice din calea trupelor de insurgenţii vor fi ocupate şi fortificate pe loc prin toate mijloacele. La cea mai mică resistenţă a locuitorilor, casele lor vor fi aprinse, ceia ce se făcut întocmai.
Insurgenţii trebuiau să concentreze puterile lor mal cu seamă spre Turnul Londrei şi spre Bancă. Acolo şi guvernul se întărise mai bine, căci daca revoltaţii s’ar fi făcut stăpâni pe aceste posiţiuni, capitala întreagă ar fi fost tn mânele lor.
Intr’acolo fură însărcinaţi să lucreze Preston, care comanda lucrătorilor canalului Paddington ; un oare-care llo-op: r, care era şeful muncitorilor de la
malurile Tamisel, şi Iohn Dvale, de care ascultaâ cerşetorii şi vagabonzii Wappingulul, precum şi din alte locuri asemenea.
Ca planul să se execute mai uşor, toate rolurile liiid distribuite şi primite, Thistlewood remise fie carul din locotenenţii r.e avea sub ordinele sale un plan amănunţit a! Londrei.
Nue indiferent să vorbim de aceasta particularitate ce pare la întâia privire de nici o importanţă, pentru ca s'aâ recunoscut tn urmă ca exemplarele distribuite eraâ de origina prusiană şi din această causă chiar ministrul afacerilor streine al Engliterel trimise o notă destul de aspră representantulul ei pe lângă curtea de la Berlin.
Ce ar fi zis oare lordul Castelreagh de ar fi cunoscut relaţiunile lui Thistlewood cu emisarii direcţi ai mareşalului B'ucher?
După ce să pusese toate aceste bine la cale, Jeane Reapert, care era faţă fireşte la şedinţă şi mai cu seama la ospăţ, întrebă ce rol să păstra persoanei
sale.
— Baba, zise râzând aliatul prusia-nilor, va fi archipelagul exterminator al cav alerilor chaosulul. Va face ce va voi, numai sâ semene groaza tn calea al şi sâ facă cât mal mult rău va putea.
Jane Reapert realisă pe deplin acest program. Se despărţiră apoi fâgădu-indu-şl unul altuia să se întâlnească a doua-zi la Spa-Field.
XLII.
I.a Spa-Field.
Castle,odaia ce primise promisiunea lui lenny, cunoscând prea bine caracterul ei, era sigur că pasiunea sa va fi satisfăcută când o va dori el: această ideie II linişti puţin spiritul şi micşoră, fără a o atinge, aprinderea nerăbdătoare a pasiune! acestea
Se puse apoi să se gândească la ceia ce făgăduise din partea lui; hotărâta se ţine de cuvânt de astă dată căuta cum sâ ajungă la ceia ce voia fără & se pune el însuşi în pericol.
Sâ ajute pe Mac Allan ca să fugă din închisoarea de la Newgate era uşor pentru aâosul dar pe de altă parte a cest eveniment putea să aibă foarta grave consecinţl.
Ast-fel.amiutindu şl influenţa de care se bucura irlandezul, el se întreba dac» revolta de la 2 Decembre va mal fi posibilă dupe scăparea lui; dacă el nu şl va pune toate puterile ca să oprească acel coflict aşteptat cu nerăbdare de guvern ; pe când dacă I! va lăsa să fugă numai dupe ce tot se va fi sfârşit, va mulţumi chiar pe guvern care astfel va scăpa de încurcătură.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
4
FPOCA — 28 SEPTEMBRE
CASA DE SCHIMB
I.M.FERMO
— 27, STRID» IIPSC1NI. 27.— CURSUL BCCURRSCI
de La 25 Septembre 1886
5 0 0	Renta	amortisali.	?71	*
5	0/0	»	perpetua .	93
6	O 'O	Oblig,	de Stat. . .	SSi	S
6	0 0	Ob. de	Stat drum i
de fler..........
7	0 0 Scris. func. rurale iot
5	0/0	■	»	*	87 l/B
7 0 0	*	»	urbane	1001 2
6	0/0	»	•	»	9214
50 0	a	>	a	8314
6 0/0 împrumutul corn. I 751 4 Ob.Cas. pena. 1.10 ilob). 220 Împrumutul eu premie 35 Acţiuni bancei nation. 1090 » «Dacia-Remania»	275
» Naţionala.......	220
a Credit mobiliar.
•	Construetiuni...	—
•	Fabrica de hârtie |
Argint contra aur. . . .	15.50
llilete de Ban. cont. aur !	15.50
Florini austriaci, ....	2.03
SCHIMB...............
Paria 3 luni............. 10014
a la vedere.........
Londra 3 luni.........I 25.25
a la vedere.........
Berlin 3 luni.........I 1.24
a la vedete.........
Vieno la vedere.......	2.03
m: iscririat
d Iul V. Hiott din Str. Luterani 15, mobilate şi ne-mobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trâ-url, 2 pimniţe, 1 puţ şi grădini cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d nu proprietar tn toate zilele de la ore> 8 de dimi-maţA până la (5 seară. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-saie Copaciu din districtul Vlaşca pl. Câlnişte.
MULT CUKO'CUTA CASSA DE SCHIMB
ADOLF HILBERGER
Se afla de aeum in Strada Smârda No. 6‘
Face cunoscut că a Tari de transacţiunile obiclnuite.se mal ocupă cu cumpărări, schimb şi vânzări de orl-ce objecte de Bijouterie, uzate precum: aur, argint si pietre preţioasa ele.	(169)
EREZII L. LEMAITRE SDCCESORII
TERWTORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MEC \MC
BUCUREŞTI —r.ai fa vatarf^ti «i —Riin/n:*Ti
CALEA VĂCĂREŞTI 251. — BUCURîSTI
MS
Se însărcinară cu construc-ţiunl de turbinesi mort cu pre-url mal reduse de căt acele in Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecutează repede orl-care lucru do turnătorie sad mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc.
IVI au© deposit de fer, u a ivi ni pentru vagonete D</oauville. tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. La Fert6-sous-Jouars.	113
■
I
Iii: ipiRIAT «pafloa»
cu faţiaila iu piafia Kplsco-p{| având doua canturi» «i pi,nipa, a vr a<lrc»a la administraţia ziarului „EPOCA
ARTICOLE DE DESINFECTIUNE se găsesc la
DROGUERIA BRUS
Str. Nouă, Casa Capşa
de la S tui Dumitru viitor,In total sad tn parte, casele din Strada Romana No. 2, fosta casa doctor Ke-reslenye, care se compune două corpuri: cea dintâid cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, având mal multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare două grajduri şi şo-proane, curte spaţioasă şi grădină.
Doritorii se pot adresa la proprietarul ELI AS I0S. COHEN CaleaŞerban-Vodă No. 45 sad la comptoir Str. Smărdan No. 0.	135
ftEVEMtRE
reproduclorl iepe , mânzi pur-sângo, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa !a d-nul Rei-mer administrator la mojia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală).
DE I.OTRUT Dumitru a-
nuluî curent) casele, grâ dina şi teatru cunoscute sub numele «RAŞKA** din Str. Academici No. 28.
A se adresa Str- Batiştea No. 11.
Iii: VBHIIEL’JStaS
şi de stânjen, mal bine de două-sute pogoane, situata pc moşia Fărcaş, la ojumă-tatedeorâ de Caracal.Doritorii se pot adresa la proprietar, d. avocat D. C. Po-pescu, 49 Calea Dorobanţilor.
D. R.RQSETTI
AVOCAT
Strada Romana No. ii.
0 DOAMNA cântlTimba france-
sâ, engleza, germană şi musică doreşte a dalecţiunl. Având masă tn vr’o familie s’ar mulţumi cu o plată mal modesta. A se adresa la re-dacţiuno. (168)
ALECU A. BALS
AVOCAT
Strada Dreapta o. 24
0
DOMNIŞOARA (MARMON-
TEL) Dă lecţiunl de piano şi solfegiu dupâmelhoda Conservatorului din Paris. Ase adresa Calea Ori viţa, 51.
Ha â, PAFA3AT
AVOCAT
Str. Biserica Ieni No. 8 bis.
H
<
-
<
O
*r
■£
X
■s.
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI
HOTEL EKSTEIN
— GALAŢI —
— STRADA MIHAI BRAVUL —
Recomand Onorabil, voiajori Hotelul mcO nuoO construit şi mobilat, situat pc str. Mihal Brav(Cuza-Vodâ) care oferă toate avanlajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi În centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderato.	(167)
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALET!
A. 0. CIFSER & C. KRAFT
Slr. Poliţii .5, (Dudescu)
ATEIJEIt MECAMt DE PRECIZII \B
FABRICAŢJl’NE DE
TELEGRAF SI WICRO TELEPHOW
C*“I mni nou sistem nmri'icnn cu ernlrnl si linii simple.
INSTALATIUNI SI REPARATIUNI de sonerii electrice si paratonerii
INSTALAŢII CU LUMINA ELECTRICA
—Str. Polipii 5, fafia cu băile Mitrascvsky—
PRIMA FABICA DE UNIFORME
CROITORIA MODERNA
1. W EICH
BULEVARDUL ELISABETA
Palatul Băilor Elisabeta
Mare asortiment do stofe One englezescl si frantzuzescl, croiala eea mai moderna după ultimele jurnale
PRiMA FABRICA DE UNIFORME
faruiaor al Cailor Ferate Romane al Cem-berg - Ornnulzi - laal.
n
PRIMA FABICA DE UNIFORM
eJI
-'\£- •	‘cf, -	. ;:P	.
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
N°. 3, STRADA. EPISCOPIEI, N°. 3
4 4
' PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE jf
S. EMANUEL
Str. Luterana l coltzul Slirbey- Vodă
Efectuiazâ orl-ce mobilă sculptată şl nesculptată pentru Saloane, camere de culcare biurourl otc.
SPECIA LI TAT E DE LAMPAREURI
Deposit de mobile cu preţuri es-cepţionale.
Comandele se efectuoază prompt după modele.
t	i	.
#,	** SHKS».«S '«SîSf
t, wm'Lmm
Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă, că a deschis şi în
BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41
OCASSAdeCROITORIE l
Care va funcţiona In aceleaşi condiţiuni ca şi $ aceia din IAŞI.	162 fâ

CASA SPICQ VEfflRE SI I1MMIAT
DE
P I A N U R I
DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS
Aceste închirieri presinlă deosebitul avanlagiO, că, or-câ-rui chiriaş care doreşte a cumpăra piano lnchiriet, se socoteşte banii răspunşl ca chirie, ca a conto preţului de cumpărare.	137

DE ÎNCHIRIAT
ETAGIUL DE SUS
sau
CEL DE JOS AL CASSEI
din
Strada Biserica Atnzii No. 0

157
$
SOCIETATEA PENTRU INVETATURA POP. ROMAN
SECŢIUNEA CENTRALA
Nelntrunindu-se în Iunie trecut numărul membrilor cerut de statute, Comitetul convoacă pentru a doua oară pc d-nil membri al acestei Societăţi spre a se tnlruni în Adunarea generală In ziua de 28 Septembre ora 1 p. m. cunoscând că fiind pentru a doua oară întrunirea se va ţine cu ori câţi membri vor fl presenţl.
La ordinea zilei vor fl cesliunile următoare :
a)	Darea de seamă a Casierului Societăţii despre gestiunea anului trecut.
b)	Votarea bugetului.
cj Alegerea comitetului.
d) Alegerea comisiunil verificatoare pentru anul viitor.
1886 Septembre 25.
COMITETUL.
MARE ECONOMIE
PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, MEIDINGER, MASINE ETC.
Cărbuni de lignilă se vinde, cu tona saft 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU
A se adresa la
I». Golllnr Strada Luminei No. 22 BUCUREŞTI 1 I-untiiii strada Armaşu No. 2i BUCUREŞTI I). Vând Dyck Calea Grwitz-i RUCURESTI. Pentru cumpărarea cu vagonu a se adresa la D-nu Malalei* Gara Baicoiu.
ATELIER MECANIC
ElIJLUJLlim
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Recomand atelierul ineu cu Pompe do toalr slwieiiiele, FAn-*Aui d'applique al Borne funtAnî. Canale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, tueiu ai plumb.
Tuburi speciale pentru l&triae si scurgeri cu accesoriile, sgheaburi de coborire inodore, capace de hasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vase, aorluri. nbusuri banri de gradina, grilaje de Îngrădit morminte, pilaaluri, Tuburi pentru aoudage ai randelabri.
TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE OE BAI CPNOUCTE DE RPA
(151)
..••••n,-ş./.
IIIIIIUIUL NATIONAL
SOCIETATE DRAMATICA
Sâmbătă 27 Septembre 1886.—Deschiderea de Drama şi Comedie cu piesa :
FONTANA
BLANDUZIEI
Piesă în 3 acte şi în versuri de d-nu W Alexandri d-na AristizzaItomr-neseu va juca rolul Gettei.
•x«ky. «x«x«x&^
K	>'
^	Drnyiii ncr i ama	&
REGIMUL DE LANA
X
©
X
a
x
AL
profesorului Doctor JAEGErX
RECUNOSCUT PRETUTINDENI CA CEL MAI ESCELENT
CA CEL
Aledaiiat acum in urma
diu Londra cu
D-RUL LEMPART JUN-
DEXTISÎ
8, BULEVARDUL ELISABETA, 8
Previne pe clientela sa, ca g’a întors In Capitala.
X
Q
X
&
X
de juriul medical a
MEDALIA DE AUR S
X
Sub semnaţii având numai noi singuri dreptul de fabrica vesmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesti-X minte zise Normale, precum şi cuverturile de paturi în lână curată de Cămilă,garantând contra râcelel şi a reu- A matismulul.

XI
X
II INDUSTRIA ROMANA 11
LUCTA-LAC
Cea mal mare economie pentru ori -ce persoană şi care dă cel mal frumos, cel mal durabil lustru ghetelor, cis-
X
X
e
x
Declaram ca nu recunoaştem ca veritabile de cAt flanelele ce se găsesc In magasinul
X
6
AUX QUATRE SAISONSi
X	U- CALEA VICTORII 72 VIS A-VIS OE PALATUL REGAL ^
Jaeger W. Denger*s Soehne Sluttgart. ^ K	156>(
•X8X«X8X8X«X8XeX8X«Xe
melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri, V centureanelor, raniţelor militare ele.	^
X L tt n T A - T. A n X
X
©
X
se crâj a nn s
LUCIA-LAC
Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu S ■pa safl rupe Înainte de vreme şi mal mult încă, de X .trâbate apa printr ânsa.	^
®	LUCIA-LAC	H
X este unicut preparat până astă-zl, care a reuşit să întru- X neascâ toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea jy ^ a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare Înlesnire, înlăturând 5 ^ peria şi	vacsul, cu un câştig de	50 la sută.	X
•
xFLACONUL MARE 1 LEI; CEL MIC 50 B. X
®	Inventat şi preparat d« d-1	©
X	I. BRANDUS, Farmacit. X
9 108	BUCUREŞTI, 25 STRADA CLEMENTEI, 25.
X	X
&X9X9X9X9X9X9X9X9X9X9
11 • •
de mărfuri din magasinul D-1 vii ÎOINT PENCOVIGI
No. 24, Slr. Lipscani, No. 24
!!! SE VINDE EFTIN IM
Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita de această rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele mal fine qualitâţl şi cu preţuri foarte reduse.
Principalele articole sunt: mâtâ-sâril, catifele, piuşun, atlasuri, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare; şi'alte multe articole fine.
EN SFERT SI JIMETATE HILI0N1!
de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVIGI
No. 24, Str. Lipscani, No. 24
MISE VINDE EFTIN II
143
Bucureşti.—Typografia «Le Peuple Roumain», Strada Episcopiei No. 3,
www.dacoromanica.ro