ANUL I No. 253. A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ 1886 __________9 OCTOMBRE____ Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE încep la SI 16 A PIE-CAREl LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'AUNA ÎNAINTE mCCtlUMi La rasa Administratiunm IA TtKti Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni ÎO lei, 3 luni 10 lei. Pi STBKIA VTATEi La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. REDACŢIUNE \. No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU Orioore VENTURA Prim-rcdactor responsabil ANUNCIURILE SE PRIMESC RITMAI L-A ADMINISTRAŢIE Pentru Orient la Enrtem Aq.ikv, Constantinople Karakey Deirmen Han, it> Galata. Anunciuri pe pag. IV. linia 30 bani. anuneiuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia I V PARIS-. -■>ga- -te jurnalul cu tSOnt. Numerul, la Kioscul din rnc Nontniartre 413 ADMINISTRAŢIUNEA Ho. 3.— P/ata Episcopiei.—No. 3. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2I IO BANI NUMERU1L EO BANI UN NUNER VECHIU VIITORUL DEFICIT VIOLENTELE NECESARE CRIZA IX BULGARIA POPULARITATEA COLECTIVITATE! UN INTEROGATORIU MIZERIILE LONDREI PRIETENUL BĂRBATULUI VIITORUL DEFICIT Faceţi «rea gospodărie» ! Cu a-ceastă expresiune : rea gospodărie, califică d. P. Carp, cu ocaziunea vo-tărel budgetului general, administraţia financiară a guvernului. Adresându-se către d. Nacu, ministrul financelor, d-sa zise: Oare o bună adminis’raţiune constă numai tn a gospodări ceea-ce e azi sad a pregăti viitorul? Aci se vede adevăratul financiar,care să cere fie ceva mal mult de cât un perceptor sevir In această t rivinţă am constatat cu părere de răă că sunteţi de o inacţiune culpabilă. N’a trecut o jumătate an de atunci şi prezicerile d-luî Carp s’au reali-sat cu prisos. Ne aducem aminte că astă primăvară guvernu, era cât p’aci se nu poatâ ajunge la un echilibru al budgetului. Proectul monopolisării alcoolului trebui se fie retras , sau amânat, din cauza viei oposiţiuni ce Întâlnea, şi, pe de altă parte, Întocmirea u-nul sistem de imposite mai raţional şi mai conform cu puterile de producere ale ţârei, nu era lucru uşor de esecutat. In această situaţiune, ministrul financelor, după consiliele d-lul Costinescu, recurse la un expedient mai lesnicios, dar mult mai perieu-los: ’şi propuse a pompa cu mai multă sârguinţâ din impositele esis-tente. Recurse, cu alte cuvinte, la sistemul de a majora taxele deja in fiinţă. Aşa făcu cu sarea, cu ţuica, cu timbru şi In general cu băuturile, spirtoase. Tot d. Carp se rădică In contra acestui sistem de echilibrare al budgetului şi zise în substanţă : D. Nacu, ministru de finanţe, nu s’a gândit a da impositelor noastre o altă asie ta Sistemul acesta este foarte comod şi cel mal neesperimentât avocat poale deveni cu dănsul un financiar distins: n are de căt a pompa şi & pompa şi napoleonii de aur vor eşi tn capătul cel-lalt al pompei ţi se va revărsa ca un fluviu ce abundă asupra tării. Este adevărat că ministrul finanţelor a pompat în timpul din urmă fără milă şi fără preget, dar dupe cum dintr’un puţ sec nu se mai trage apă, tot aşa din dările actuale n’a fost în stare să scoată mai mult. Din contra, a eşit cu mult mai puţin. Acum descreşterea veniturilor statului, în cursul primului semestru din anul acesta,e evidentă şi merită o deosebită atenţiune. Să luăm câte-va ţifre spre a ne convinge. La i Aprilie 1886, rămăşiţele de Încasat ale eserciţiului 1885—86 e-reau de Lei 24.506.984, 03 adică în proporţiuno de 19 1/2 la suta asupra unor evaluări de 127 milioane şi jumătate. Cât s'a încasat din aceste rămăşiţe în cursul primului trimestru 1886—87? Abia lei 4.836.921, 43. Cu alte cuvinte mai sunt în restanţă din eser-ciţiul trecut ver-o două zeci milioane. Nou dificit care represintă nuoi imposite,ce de sigur se vor cere de la corpurile legiuitoare In viitoarea sesiune. Nu credem necesar se ne întindem mai mult asupra rămăşiţelor, de oare-ce deficitul anului 1885—86 a fost prevăzut şi analizat de noi încă din luna Iunie. (Epoca No 165). O analisâ mal specială merită a-cum veniturile curate ale primului trimestru (Aprilie—Iunie) din eser-ciţiul curent. Luăm, în acest scop, drept punct de plecare tabloul publicat zilele trecute de ministerul finanţelor. Încasările, dupe acest document, represintă un minus faţă cu prevederile bugetare de: Lei 7.170.000 Această ţifră e cu o jumătate milion superioară sumei din «Monitorul oficial», de oare-ce veniturile primelor trei luni aleanului 1886-87 sunt de lei 26 293.460, 89, iar evaluările bugetare pe untrimestru sunt a 4-a parte din lei 133.872.095, 44 adică,în ţifra rotundă, lei 33 460.000 în loc de 32.832.872, 79 cum arată publicaţia ministerului. Analizând provenienţa acestei descreşteri colosale, constatăm că ea provine tocmai de la acele imposite pe care guvernul a căutat si le majoreze In iarna trecută. In adevăr, astă iarnă s’a crescut preţul sării. Ei bine consumaţia sării s’a micşorat. Aşa, prevederile bugetare pe trei luni fiind de 1.700.000 lei s’a încasat numai 1.420.000 lei, aproape 300 mii lei mai puţin, ceea ce represintă un minus anual, numai asupra consumaţii, sărel de peste un milion. Băuturile spirtoase, In care intră şi taxa pe ţuică, au dat înapoi şi mai mult. Din prevederile bugetare de lei 2.387.500 s’au încasat numai ....,, i.174.820 adică un minus de .... „ 1.212.680 Ministerul finanţelor caută a da o esplicaţiune acestei stări de lucruri zicând că, «a acordat angro siştilor diferite termene de plată, mai cu seamă acelora cari aveau de achitat sume însemnate.» Cu alte cuvinte, nici angrosistul, presupun mare capitalist, cu credit deschis la Banca Naţională, şi încă n’a putut se facă faţă noilor tacse majorate; ce se mai zicem despre bietul detailist care vinde cu ocaua şi cu jumătatea! Încă din luna Mai, am prevăzut că o se ajungem aci.—Am cerut a-tunci guvernului se publice o statistică de toţi debitanţii de băuturi spirtoase cari au fost siliţi să şi închidă prăvâliele din cauza noilor tacse. Ceea-ce guvernul n’a făcut atun ci, s’au însărcinat încasările să ne dovedească acum. Un alt treilea condeiu foarte semnificativ, e acela al veniturilor do-meniale. V Descreşterea aci e de peste un milion. Va se zică clasa cea mai bo gata a ţării, acea a arendaşilor şi a-gricultorilor, şi aceasta nu se poate ţinea de angajamente. Aci trebuia naturalmente se se ajungă cu ur cările neinţelepte ale arenzilor, din ultimele vremuri! Zicem «neinţelepte» căci se ştie astâ-zl că ele au provocat ruina a-titor cultivatori de pământ şi au fost o cauză principală a deficitelor. Guvernul, In adevăr, spâra mult şi rezemat pe astă speranţă, cheltuia şi mai mult până a ajuns unde este. Ceea-ce nu s’a putut împlini nici de la sare nici de la ţuică, nici de la arenzi, s’a căutat a se acoperi prin vânzarea ecaretelor statului. Vânzările de bunuri figurează la venituri pentru trei milioane douăzeci mii, pe când în trimestrul corespunzător din anul trecut, asemeni înstrăinări de capital nu figurau pentru nici o sumă. Contribuţiunile directe, cari se ştie că se încasează trimestrial, au dat resultate deplorabile. Deficitul, sau mai bine minusul de încasări e de doua milioane si un sfert în trei luni de zile. In contribuţiile directe, imposite aplicate specialmente asupra venitului sau capitalului,se reflectă starea de sărăcie a ţării. Fonciera a produs mai puţin. Căi de comunicaţie mai puţin. Patentele mai puţin. Licenţa flcsă mai puţin. Peste tot pagubă, pretutindeni ruină. Dacă n’ar fi fost monopolul tutunurilor, cu escelcnta Iul comptabili-tateşi cu ecsecrabilul lui tutun; dacă n’ar fi tariful vamal, Întocmit cu tendinţe curat fiscale şi de loe protectoare ; dacă ţara n’ar mai avea moşii de vândut, apoi primele trei luni diu aflul 1886 ne-ar fi dat — în caşul, puţin probabil, oă în acest timp se nu se fi cheltuit de cât o pătrime din creditele bugetare — primul trimestru zicem, ne ar fi dat un deficit de Cinci spre zece milioane Ţifra e enormă dar e adevărată. Cu espediente, cu... artificii de comptabilitate, cu nepublicarea cheltuelilor ci numai a veniturilor, lipsa primului trimestru se reduce, acum la lei 7,170,000 adică disproporţia între cheltueli şi venituri trece deja peste 2i o/o Se zice, din nefericire principiul a rămas In stare de teorie, se zice că guvernul trebuie se fie călăuzit In toate actele de binele contribuabililor. Timpurile sunt grele, viaţa e scumpă, populaţiele să plâng, zicea lntr’o zi d. Leon Say. Nu trebuie se mai trăim aşa de azi până mâine. Guvernul are datoria să cugete la măsuri prudente, cari să micşoreze relele presente ale contribuabililor şi se asigure copiilor lor o perioadă mai fericită. Situaţia e foarte delicată. Impositele directe scad, cele indirecte nu mai au elasticitate; pe de altă parte cheltuelile cresc şi naturalmente trebuie să crească. Ce fac cei-ce au răspunderea a-cestei stări critice ? Ce fac ? Regia pune în pachete bozii in loc de tutun, iar d. Nacu pleacă în congediu. Rea gospodărie! vorba d-lul Petre Carp. CnjTol. Generalul va sosi astă-z! la şiştov şi mâine probabil va pleca la Rusciuk. Un ziar din partidul Uadoslavolf a publicat un articol foarte violent tn contra generalului Kaulbars. Sofia, 7 Oclombre. Generalul Kaulbars a fost priimit rece de populaţiunea din Şişlov, primul oraş cu garnisoanâ din drumul s6Q. Invitând prin scrisoare pe ofiţerii garnisoanel pentru a veni la dânsul, mesagerul sfcQ a primit răspunsul verbal că oficcril refuză a aveu relaţiunl cu persoane politice fără ordin formal din partea guvernului. Generalul Kaulbars, a plecat la Rusciuk Intr’o barcă. Solia, 7, Octombre. ştirea dală de ziarele din St.-Petersburg care anunţă că garnisoana din Şumla ar fi declarat guvernului că ’şl reservâ libertatea sa de acţiune, dacă ministerul nu va accepta cererile generalului Kaulbars şi că garnisoanele din Vidin, Rusciuk, Plevna şi Slivno ar fi voind să urmeze exemplul celei din Şumla o o curată născocire. Adevărul csle că nişte agenţi streini lucrează pentru a corupe armata, dar că pretutindeni sunt înlăturaţi. Gel trei ofi-cerl din Şumla cari se lăsaseră a fi influenţaţi ad cerul chiar iortare ministrului de resbel. Guvernul vegliiazâ asupra a-cestor intrigi, şi e hotârtl a lua măsuri energice dacă e de trebuinţă. Berlin, 7 Octombre. «Gazeta Gemaniel de Nord» desminte tn mod formal ştirile date de oare cari ziare zicând că seplemnatul militar ar fi înlocuit prinr o altă basâ legală pentru e-feetivul armatei. Roma, 7 Octombre. Dupăuişteştirl oficioase, ocuparea Sua-kimulul ar fi apropiată. S'ar fi proiectata-semenea de acord cu Englitera, o acţiune energică contra Abisiniel. In schimb Italia ar susţine pe Anglia contra Fr&nciel In ccsliunea supremaţiei din Egypt. Vieca, 7 Octombre. Se comunică din Belgrad «Corespondenţii Politice» că d. Novakovicl e numit definitiv la Constantinopol, Înlocuind pe d. Gruicl. Acest din urmă e transferat la Londra. Acelaşi ziar află că ambasadorul Austro-Ungariei la Londra, contele Caro-lyi a sosit Ia Viena, şi se va tutoarce peste cale va zi la Londra, concediul sătt fiind espirat. I'uris, 7 Octombre. «Journal de Dâbats» afirmă că Anglia a cerut autorizaţia sfe stabilească depozite de cărbuni lnlr'o insulă din apropierea Dardanelelor, dar că Sultanul a refuzat de a da această autorizaţie. SuuLUn, 7 Octombre. Arabil «amici» ad luai cu asalt oraşul Tamal după o resLteuţâ înverşunată a partizanilor lut Osman-Digma, cari au avut 200 morţi şi mulţi răniţi şi priso-nierl. Năvălitorii au avut 20 de morţi şi 20 răniţi. I.omlra, 7 Octombre. Se asigură că călătoria lordului Chur-chill e motivată pentru cause de sănătate. DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS“ Sofia, 7 Octombre. Generalul Kaulbars şl urmează câlâto ria. La sosirea sa la Plevna a fost priimit de o deputaţiune de notabili, căreia generalul ‘I făcu cunoscut dorinţele împăratului. Notabilii respunseră că vor reflecta a* supra puntelor indicate, www.dacoromanica.ro In ajun d’a reîncepe lupta pentru resturnarea guvernului actual, şi dacă vrem să ne dăm o dreaptă socoteală de condiţiunele luptei, e indispensabil d’a ne pătrunde de acest adever : Violenţele au ajuns o necesitate de guvernământ pentru d. Ion Brâtianu. Intr’o întrunire publică, la .sala Ioje, d. C. Boerescu ne înfăţişa pe preşedintele consiliului, ţinend în-tr’o mână o bâtă şi în cea-l-allă o pungă cu bani. D. Boerescu ne zugrăvise atunci imagina leită a d-lui Brâtianu, care dintr'c dibace combinaţiune a acestor doue elemente, corupţiunea şi intimidarea, făcuse o armă complicată, savantă şi la care puţini erau în stare se resiste. Astă-zi însă asemănarea nu mai e perfectă, lucrurile de atunci s’au schimbat. Evenimentele s’au succedat cu repeziciune. Guvernul se află in faţa unei crise financiare din cele mai grele, şi lipsa de bani ’i-a răpit elementul cel mal puternic de corupţiune. Ast-fel, acum îi rămâne d-lul Brâtianu numai un mijloc pentru a se perpetua la putere: violenţa şi intimidarea. Lucrul acesta era fatal. Ori-cine II putea prevede. încă acum patru luni am prezis că guvernul acesta va trebui fatalmente sâ ajungă la mijloacele violente, şi că este o relaţiune matematică între momentul când resursele guvernului şi mijloacele sale de corupţiune vor fi sleite şi momentul când va intra pe calea violenţelor. Precum se vede, n’am fost înşelaţi la prevederile noastre. Chiar în timpul sesonului mort, în lunile liniştite ale verii, ne-a fost dat să fim spectatorii scenelor criminalo de la Râmnic şi de la Teleorman şi se vedem redacţiunile ziarelor independente asediate de bandele bătăuşilor, devenite stă-pâne pe stradele capitalei. Chiar aceste luni de vară, sin-gurile luni de odihnă şi de fericire pentru ţară (sub un guvern ca a-cesta); când camerile nu votează imposite noul ; când cetăţenii nu sunt maltrataţi sub cuvent că merg la Întruniri; când miniştrii părăsesc ţara spre a merge labii; chiar aceste luni de linişte şi lnveselire au fost tulburate anul acesta prin scenele sălbatice, sâvlrşite de bătăuşii guvernului. Dacă dar, asemeni lucruri s’au putut întâmpla în nişte momente de obiceiu liniştite, ne putem lesne închipui unde vor ajunge violenţele guvernului când vom reîncepe agitaţiunea în toate unghiurile ţârii. N’avem Inse de nimic a ne teme, în asemenea eventualităţi. Dacă guvernul e silit se recurgă la mijloacele estreme pentru a combate pe adversarii lui, aceasta este pentru noi cea mai sigură dovadă de slăbiciunea sa. Ast-fel în loc d’a ne combate ca plnă acum, cu acpa armă cu doue tăişuri pe care o mănuia cu atlta dibăcie ; în loc d’a opune adversarilor sei acel admirabil şi complicat sistem de corupţiune şi de , intimidare, de care s'a slujit până | acum cu atâta măestrie, guvernul | nu mal are în mână de cit acea primitivă şi neofensivă armă ce se numeşte bâtă. In asemeni condiţiuni, isbânda nu poate fi Indoioasâ. La primul act de virilitate al cetăţenilor, la prima Încercare de resistenţă în contra violenţelor sale, guvernul va fi răsturnat. Incumbă Insă şefilor oposiţiuneî d'a organisa această resistenţă şi e de datoria lor d’a ţinea seamă de acest element menit a juca rolul principal în viitoarea campanie : violenţele guvernului. De aceia, avem adânca convingere că şefii oposiţiuneî nu vor întreprinde nimic fără a fi pregătiţi pentru ori ce eventualitate. BULETINEXTERIOR CRIZA IN BULGARIA Afacerile din Bulgaria se complică din ce în ce mai mult. Misiunea generalului Kaulbars pe lângă consiliul de regenţă din Sofia n'a obţinut succesul dorit de politica rusească şi după ultimele depeşf, daca acesta depeşi vor fi exacte, se pare că el n a avut un succes mal fericit în călătoria ce a întreprins în Bulgaria. Că masa poporului bulgar este favorabilă Rusiei şi mal cu seamă că ea doreşte o înţelegere cu Imperiu] I 2 de Nord aceasta nu pare îndoios şi toate informaţiunile noastre sunt de acord Tn această privinţă, dar pe de altă parta terorisată de guvernul direct interesat a exclude influenţa Rusiei din afacerile Bulgariei, ea nu In-drăsneşte a se rosti pe faţa. Resistenţa partidului de la guvern se explică lesne. Este învederat ca odată ordinea şi pacea exterioara restabilită In Bulgaria cel mal mulţi din aceşti oameni, cari conduc astâ-zl afacerile Bulgariei, vor trebui se dispară de pe scena politica. Nu este Insa probabil că starea de lucruri de astă-zl sâ se poată menţine încă mult. Nu credem exactă ştirea dată de un jurnal Rus şi reprodusă de jurnalele Austriece că guvernul Rus are de gând a cere intervenţiunea Turciei tn caşul când misiunea generalu’ul Kaul-bars nu ar isbuti, cu toate că se semnalează din Constantinopol mal multe mişcări de trupe. In starea In care aO ajuns lucrurile o intervenţiune directăa Rusiei ne pare mal probabilă. Rusia a mers prea departe pentru a putea bate In retragere tăra a compromite toată influenţa sa In Orient. De aceia putem zice că puţin importă dacă generalul Kaulbars reuşeşte In călătoria sa şi tot atât de in-deferent este daca armata bulgară se pronunţă contra politicei regenţei, precum sa anunţa erl, sail contra cererilor Rusiei precum se anunţă astă zi. Lu-srul principal este că astă-zl în Bulgaria s a creat o situaţiune care nu poate dura, şi o intervenţiune a Rusiei pare din ce In ce m&I probabilă. Atitudinea chiar a unora din marele puteri, conflrmft până la un oare-care punct această părere. Limbagiul favorabil Rusiei a ziarelor oficioase germane, răcirea relaţiunilor între Germania şi Austria sunt semnificative. Rusia pare a-'şl fl asigurat, Ia cas de complicaţiune,neutralitatea Germaniei, careia de altminteri îl convine sfi’şl păstreze Întreaga sa libertate de acţiune faţă cu Franţa. Ast-fel Germania ar aduce Rusiei acelaşi servicii!, pe care Rusia l’a adus Franţei la 1870. Pe lângă această neutralitate binevoitoare a Germaniei, Rusia şi-a asigurat. după toate aparenţele, concursul Turciei. Faţă cu Rusia sta Anglia care a căutat şi ea sâ formeze o coaliţie de puteri pe care să o poată opune cu suc-ees aliaţilor Rusiei. Ministrul afacerilor streine al Angliei chiar a declarat că de acum trei puteri sunt înţelese pentru a se opune unei acţiuni militare a Rusiei In Bulgaria. Aoeste puteri nu pot fl de cât Anglia, Austro-Ungaria şi Italia. Ast-fel par a se fi grupat marele puteri europene tn vederea complicaţiu-nelor ce să prevăd In Orient. (Jrl cum ar fl, e probabil câ peste puţine zile toate combin&ţiunele diplomaţiei europene să vor da pe faţă, căci e foarte posibil că alegerile, oe poimâine vor avea loc In Bulgaria, să fie semnalul viitoarelor complicaţiunl. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 0 JULES MARY Calherine născu o fată care primi numele de Berthe şi pe care o iubi ca o nebună tn timp de câte va luni... După trecerea acestor luni, plictisita, negflsind aci ceea ce ea căuta- mulţu-mireasupremâ — o părăsi îngrijirilor unei doici. Şi Holgan rămase iar singur, ca şi alu dala, văzâudu ş] femeia foarte rar, preocupata, nervoasa—şi de astă dată, vai! cu toată bataia lui de cap, ne putând descoperi ceea-ce ar putea o reţine a casă. Singurătatea începu pentru Holgan să fle grea Nu câ el căuta o fiinţă căreia să poată a'I spune suferinţele lui, dar simţea trebuinţa de a vedea Împrejurul lui flgurf surâzătoare. Agitaţia perpetuă şi indiferenţa nevestei sale absorbită de distracţiile In ni'jiocul cărora se aruncase, 11 obosise cu desăvârşire. El neglijase pe vechil săi prieteni din Pollet, le Închisese chiar poarta, dar îl cunoştea foarte bine şi nu se îndoia că va ti primit de el cu braţele deschise. Nici nu se gândea cum că s’ar putea ca el să fie supăraţi, şi el avea dreptate. Să văzu dar Intr’o POPlUWTATEUOLWtTIHTATEI Ziarul Democratul din Ploeşti anunţă câ Duminecă 21 curent, d. Radu Sta-nian, a voit să provoace o întrunire colectivistă pentru a protesta în contra odiosului atentat şi a odioasei oposiţiitni. Fiasco a fost complect, spune Democratul. Multă osteneală Îşi dedese agenţii comunali să strângă lumea, tntâmpi-naţi Insa cu dispreţ pe ori unde se a-dresaQ, de abia s’a putut aduna ca la 100 persoane,—dintr’un oraş de 35,000 suflete,—aşezate In 11 băncLcâte O inşi de fle-care, şi vr'o 30 ce stafi tn picioare. Dintre aceştia ersfl : 4 deputaţi cu fiii, cumnaţii, ginerii, rudele şi grămăticii lor, câţl-va membrii municipali , toţi comisarii comunali , mal mulţi funcţionari de toată mâna, 2 popi, 15 lautarl, vre-o 20 persoane ne-împâmântenite şi ca 40 oposanţi Împinşi de curiositate să asiste la această comedie. De şi întrunirea era anunţată pentru orele 8 seara, nu s’a putut însă începe de cât de la orele 9, în care interval d. I. Fundescu, redactorul foaet guvernamentale Telegraful, venit a-nume din Bucureşti, văzând că lumea nu se mal adună a plecat din sala, du-cându-se la representaţiunea unor celebrii scamatori, ce se da tn aceiaşi seară la teatrul de la Grand-Hotel, şi de unde «e putea tnvăţa ce-va nuol pro-cedimente aplicabile tn politica colectivistă. Singurul orator a fost d. Radu Sta-aian, care a debitat o mulţime de fleacuri şi de caragbiosllcurl. Lumea de faţă ’l-a primit cu foarte multă răceală. Aplause n’a primit de loc, iar la urmă, când s’a pus moţiunea la vot, dupe trei votări, abia s'afi găsit 3 sau 4 funcţionari ca s'o voteze. Dupe întrunire, care a durat numai de la ora 9 până la 9 1/2, sub-comisa-rul municipal Adrian a fost trimis ca să adune iscălituri de la cetăţenii pe care ’i amăgea, spunând că nu e vorba de alt-ceva de cât să mulţumească lui Dumnezeu câ a scăpat viaţa d-lul Brâtianu şi nimic mal mult. Acest subcomisar intrând In cofetăria de ia Grand-Hotel care era plină de lume aleasă, n'a putut obţine de cât două semnături; una a d-lui I’anait Boiciu deputat şi alta a d-lui Cloajă. Cei-I'alţl aQ refuzat. Că flascul a fost cu totul complect, aceasta a declarai o însuşi preşedintele Intrunirei. Nu’i aşa că ţara e cu colectivitatea ? Iată motivul pentru care Voinţa Naţională, n'a suflat nimic până acum tn privinţa acestei întruniri. ACTE OFICIALE Safl făcut următoarele mutări de ofiţeri superiori: — Colonelul Boleanu George, coman-dautul regimentului 15 dorobanţi şi al brigadel 16 infanterie, tn asemenea calitate la regimentul 26 dorobanţi şi la brigada 13 infanterie. — Colonelul Uimitrescu Nicolae, comandantul regimenlulu 26 dorobanţi şi al brigadel 13 infanterie, in asemenea cali- 1 LdllLTIP "3. EPOCA - 2: s tale la regimentul 15 dorobanţi şi gada :6 infanterie —Maiorul Nicolaâ Pimitrie din regime':-tul 15 dorobanţi tn regimentul ?5 dorobanţi. — Maiorul Bănulescu Grigore din regimentul 16 dorobanţi, tn regimentul 20 dorobanţi. — Maiorul lonescu Gheorghe din regimentul 25 dorobanţi, tn regimentul IC dorobanţi. Sunt numiţi : — D. Mihail C imescu, fosl inginer în corpul de poduri şi şosete al Statului, se numesc* inginer al drumurilor judeţiane-vicinale şi comunale din judeţul Bacăft. — I) C G. Farascbivescu, procuror lu tribunalul Ilfov, tn locui vacant. — D Victor Cupa, procuror la tribunalul Ilfov, tn locul vacant — D I. Pruncu, jude-instructor lalribu’ naiul CovurluiO. — D Kust Constantinescu, procuror la tribunalul Covurluifl. — D. D. Dancu, supleant la tribunalul Rămnicu-Săral. — I). Al. Hina, preşedinte la tribunalul VasIuiQ. CRONICA Uu Iiat.ei-ocjut.oi'iii Chestiunea rămasă nedeslegală şi care preocupa spiritele este de a se şti daca Alexandrescu cărciumarul, care a tras in patrontaşiul d-lul C. F. Robescu, era colectivist saQ făcea parte din opoziţie, minca răbdări prăjite cu cel ce combat guvernul saD mânca şapte jimble ca Nichi. Voinla Naţionala caută să demonstreze că ucigaşul care a atentat la... nu ştia cum se’l zic al d-lul Robescu, era pur şi simplu membru al opoziţiei şi că citirea sistematică a ziarului Epoca a condus mâna saQ mal bine zis glonţul lui Stoica spre partea locului. Faptul cârciumarulul de la Rămnicu-Sărat fiind un atentat mal mult pornografic, mft aştept ca mâine poimâine toată vina se mi sepue tn spinare, sub cuvânt că am scris In acest ziar câte-va cronice cam pipărate, care aQ putut da poftă Iul Stoice să atingă pavăza lui C. F. R. Se lăsăm Insă gluma la o parte si cum zice Românul : «se stăm strâmb, dar se vorbim drept 1» D-nu Robescu e astâ-zl fericit ; conform propunerel d-lul consilier comunal Vladescu, salvatorul preşedintelui Consiliului de Miniştrii are să poarte o peatră comemorativa pentru ca să ră-măe neuitata istoria întâmplată la 5 Sep-tembre, şi streinii care vin in Capitală vor plăti cinci parale drept de intrare spre a admira monumentul tn chestiune. Dar vina a cui este dacă a tras Stoica ? A oposiţiel saQ a guvernului ? Interogatoriul luat inculpatului mai zilele trecute — interogatoriu care fiind secret, a ajuns la urechile mele tocmai din această pricină,—tml demonstrează limpede şi lămurit că vina nu este nici a oposiţiel nici a Epocei. Eată în prescurtare câte-va din întrebările judelui de instrucţie şi rcspunsurile acu-satulul: I. — Pentru ce al tras asupra preşedintelui Consiliului de miniştrii ? It. — Pentru că d-nu I. Brâtianu a declarat In Cameră că a tolerat crime, asasinate, şi eQ nu ştiam că are să'şl schimbe părerea tocmai acum Ia bătrâneţe. I. — De un- | — Pajitru | R. — D< d agoste pentru colonelul N. jenit |S3e tragi asupra d-lul I. RfttiarCţ K. — Am citit darea de sfttmă a atentatului de la Opera comică din Paris şi am voit sc dovedesc ca exemplele d-lul I. Brâtianu ’m'.-aQ folosit. I. — Prjn urmare voeat să ucizi pe jefui partidului colectivist r II. — Da, pentru că d-sa a emis ca principiu în ziarele principale plătite de guvern că «trebue se nimiceşti pe adversarii tel politici, spărgându-le capul cu topoarele.» I. — Nu te-al gândit că ucizând pe d-nu Brâtianu poţi se produci o revoluţie — It. — Teama asta n'am avut’o, de'oare ce revoluţionarii sunt astâ-zl la putere. I. — Toate bune, dar ce al avut cu.., cu... cu d-nu Robescu ? U. — De, el e de vină... dacâ sâ vâră în toate! Mc opresc aci, asigurând pe toţi cititorii nOştrit că tn urma acestor rfispunsurl Stoica Alexandrescu a fost recomandat în mod călduros guvernului de către parchet spre a fi numit deputat, senator... sau adjutant regal. Mnx. MAXIMI LIENIL0H Hoţii, furtişaguri, jafuri şi predare Se urmează d'a rândul, zioa. amiaza măreţ Si cu toate astea tot nu’i mulţumit Nu e sătul încă puiul de falit; Nu se mulţumeşte se ne sărăcească, Cinstea prăvălii vrea s’o umilească ; Căci bea, benchetează şi se ’nveseleşie. De relele cari ajung şi loveşte Pe cel ce ’nSlţarâ creditul român. O! chiar de cât Turcul Neamlu’i mal păgân! Cum vedeţi dar reul e atât de mare, In cât nu permite nici o adâstare ! \l:t\iinili<‘iiii îşi daQ socoteală ! Nu’l departe ziua cea de răfuială ! V. INFORMATIUNI Comisarul rus sosit de curend în Capitulă, precum şi principele Ou-russof au avut erl o lungă întrevedere cu d. 1. Brâtianu. N’a fost vorbă, în această întrevedere, de cât de încheerea conven-,iunei comerciale cu Rusia Se crede că o înţelegere so va putea în curend stabili, eâci Rusia ar consimţi se renunţe la clauso naţiunei cele mai favorisate, în schimbul unor concesiuni din partea guvernului nostru. X Ni se scrie din laşi câ în noaptea de 24 corent, un mare incendiu a distrus otelul de Europa, manegiul d-lui Cantaeuzino-Paşcan, in care era instalat ciocul Richter, precum şi alte mai multe case de pe strada Unirea. Pagubele sunt mari. Pompierii ’şl-afl făcut bine datoria. Dintre oficerî, căpitanii Costescu şi Drâghici, precum şi locotenentul Râileanu s’au distins mult. .£?,§ .oV. I JUtfA igaeccignţi din Bucu-reşFi au cerflt câ Îdcdî unde se va Aonstru -gara Bucureşti-Feteşti si fie cât se poate mal aproape de obor. X Cu ocasia inaugurării catedralei Curtea de Argeş, s’au comandat medalii comemorative, purtând pe o parte relieful Mânâstirel şi dala restaurării, iar pe cea-l altâ efigio Regelui şi a Reginei. / X -f). CernedT, agent diphmitttfe al Bulgariei, a fost pnimit azi de d. I. C. Brâtianu, preşedintele consiliului. x D. lonescu Gion . colaboratorul Uomdnntul a luat direcţiunea ziarului literar şi musical Doina, care va apare cu începere de la 1 Qc-tombn . Urâm deplin succes confratelui nostru. X Citim in Naţianea: Aseară s’au închis şedinţele consiliului general de instrucţiune. D. Densuşianu a citit un raport general, plin de demnitate şi oglindind ideele consiliului în cesliunca reforuiei învăţământului. D. Slurza, în loc se se ţie la locul seQ de ministru, în loc se facă un mesagiu de Închidere cel puţin politicos, scoase nişte hârtiuţe, dupe cari Cili un a-devSrat rechisiloriu la adresa corpului didactic şi a consiliului general. Toţi membrii consiliului general au remas uimiţi la auzirea atâtor u-cuzâri nedrepte şi nedemne de ua om ce se respectă. Pe feţele tuturor se vedea mâhnirea şi indignarea. Păcatul cei mare al profesorilor din consiliu a fost câ nu s au închinat d-lui Sturdza, ci au lucrat independent iu ceşti unea reformei, şi in cestiunile de principiu s’au pronunţat contra legei făcută ded. Ministru. X Citim in România liberă : O nostimadă. Zilele acestea s’a făcut mult haz la ministerul de interne în socoteala d-lui Simulescu. Marele întreprinzător din Volcea s’a angajat se Iacă nişte paturi pentru un penitenciar. Devizul fiind făcut pe lungime de paturi, d-sa a pus de s a făcut un singur pat de 5?0() metri. Acest pat extraordinar fiind dus la penitenciar, chiar ares-tanţil, cu toată disciplina, au ishue-nit in rîs 3 ORE P. M. Telegrama speciala a ,,EPOCEI“ HusciuA. Hi Sept. Kaulbars a plecat astă-zi dimineţi din Sişlov pe o barcă cu vâsle, va sosi Rusciuk la t seara. Eri a fost în seară Împreună cu pescarii plimbându-se pe stradele din Dieppe. Ospătase împreună cu el, şi râzând, glumind, chefuind se plimbau împreună oprin-du-se de o mulţime de ori la cârciumile din localitate. Făcând sgomot şi cântând cânticele mateloţilor ei se plimbară mal prin toate cartierile. Holgan Încercă d'a se ameţi şi el, dar nu reuşi. El râmase liniştit şi trist, râzând numai din buze' când cei-l’aiţt se uitau la el. Numai Fleuriot, care era cel mal cărunt din toţi, observase preocupaţiunea lui şi sS încerca s6 ’1 Înveselească. Luă la braţ pe vechiul pescar, II sgudui niţel, Începu sâ ’l dojenească pentru ce stâ trist şi începu sâ't cânte la ureche un cântec cunoscut, crezând câ va reînvia ast-fel In inima Iul Holgan sgomo-loasele petreceri d'ultâ dată. — Spune Jean, tţl mal aminteşll tu cântecul bătrânului Duquesne? El rtse, pe urmă mişcat de amintirea vre unei aventuri, sad vre-unei tragice istorii începu şi el sâ cânte, cu o voce tremurătoare şi lăcrămând, un cântec melancolic. Când marinarii părăsesc navele lor, se întâmpla foarte rar ca el punându-se la chef In ajun sâ’l sfârşească Înainte de râvărsatul zorilor din ziua a doua. Grupa In care era Holgan se micşora din ce In ce lăsând mal pretutindeni, In colţuri de strade sau pe banei, pe câte un pescar pe jumătate adormit murmurând Inca c'un ton plângător câte un cântec de al lor. Ast-fel dar, a doua zi de dimineaţă, Fleuriot şi Holgan eraQ singuri la port, Impleticindu-se, 1mped:cându-se şi lo-vindu-se de pachetele cu mărfuri, de grămezile de petre pentru Încărcarea vapoarelor, de fringhiele corâbielor. Fleuriot, pentru formă de astă-datS, câci era atât de răguşit In cât nu se maf auzea, se încercă Inca o dată de a zlobozi un cântec ca o desfidere popu-laţiunel proprietarilor, sălbaticii şi elefanţii, cari atunci se deşteptau deschizând uşile şi ferestrele şi salutând soarele. in urmă, el, ostenit, se lăsă sâ cadă pe un IrunchiQ de lemn şi cu capul pe piept, cu mâinele pe pa vagi d, tncepu îndată se sforăe. Jean Holgan râmase tn picioare, lângă el, cu ochii fixaţi asupra navelor cari se pregăteau sâ plece, marea fiind ridicata II recunoscu cine va dupe o corabie unde aşeza catarturile; tl strigă bună-dimiueaţa. El n'auzi. iiigrijat, gândirile lui eraQ grave. El căutase sâ se îmbete pentru a uita, cel puţin o noapte, cel puţin o zi; nu putuse Insă a se îmbăta şi în loc de a uita iată ca a-mintirile II veniră mal limpezi ca şi ar fl iluminate de soarele ce strălucea d’asupra capului săd. El revâzu prima Întâlnire cu Catherine, toate incidentele vieţei sale şi durerea secretă care o avea pentru că nu poate a se face iubit. Un cuvânt al notarului Madure II veni în gând, cuvent pe care nu l înţelesese atunci: — Catherine nu este din acelea care să poată fi luată de nevastă scumpe domnulel... Gândirea lui se rătăcea ast-fel atnin-tiudu şl tot felul de lucruri, când de o dată, aproape de el, un mare strigăt se aude. Holgan coborâ ochii şi văzu, lntor-cându se de două ori In vid, o copilă care căzuse în basinul mârei unde ea se dete afund cu greutatea unei pietre, dispărând pt subt corăbii. Apa profundă a abizulgl fu abia agitată şi 'şl reluă imobilitatea sa îndată O secuudă fu In de ajuns pentru a ceasta dramă. Copila mea se Îneacă I Ajutor ! Ajutor! Şi c’un strigăt de agonie, strident acut; o femeie tn vârstă, acea care însoţea copilul alergă desperata la port, căzu la picioarele lui Holgan, Îşi puse capul pe picioarele Iul, II tmbrăţişâ pulpele, rugâuUu I desuăjduită. Omul nu stele la îndoială. Considera aceasta ca o crimă.Şi pe urmă el zisese că nu reflectează nici o dată înaintea pericolului. C’un gest brusc el se des-brâcâ de baltonul sCG, făcu o săritură şi nu se mal vâzu nimic de cât apa neagră, tot d'a-una liniştită-Trecătorii se Îngrămădeau pe cheiu. Corăbiile după împrejur Îşi deslega luntrele. Dar ele veneau prea târziu. Un murmur circula prin mulţime* In mijlocul unei solemne tăceri. — Jean Holgan e care a sărit In apă, Jean Holgan din Pollet 1 — A ! atunci el o va scăpa sad nu se va mai Întoarce, răspundeau alţii. Un minut trecu, un minut foarl; lung. Acel cari erau acolo, cu inima strinsa de frică, nu cutezau a mai vorbi Unii' se plimbau,alţii priveau corabielc pentru aşi distrage emoţiunea lor. F.euriotsforăiape trunchiul Iul de lemn un pescar 11 deşteptă dându-i o lovitură de picior. Două cuvinte care 'I se spuse, 11 treziră. Ei voi să se a-runce In ajutorul Iul liolgau. Lu#n< a II reţinu. Atunci, ruşinat, ca şi cum ar fi comis o laşitate, el aştepta cu ochii ficşi, cu gura întredeschisă, cu lotul palid. El fu care strigă : — Iată-I ! II văz / Trice pe subt co labie ! Este scăpat !-.. Muma ce leşinase, revenindu şi tn simţiri, se ridică tu sus, depărtând pe toata lumea... — Copilul meG I copilul meu ! — Nu v'arn spus eu, zjse cine-Va că el nu se va întoarce fără fată'! Holgan apăru d’asupra apel, slăbit de puteri, ţin!ud In braţe copila. O luutre II luă. El voi a sta drept, de fanfaronadă. In naivul său orgoliu de colos, dar el căzu în luntre şi râmase nemişcat, fără viaţâ. Se aduse la cheiu şi salvatorul şi salvata şi pe, când un medic ce venise la fugă, Ingrijea pe înecată, Jeap se deşteptă Îşi scutură hainele udate şi plecă clătinârdu-se, la braţul lui Fleuriot, urmat âe strigătele repetate de bravo/ eşite din piepturile mulţimel, ce fusese martoră a devotamentului său. (Va urma.j www.dacoromanica.ro ! EPOCA — 27 SEPTEMBRE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI „ EPOCA“ l ira^iii (J OOO «Ie fol ANUNCIURI SI RECLAME „ Anunciuri pe pagina IV. linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Rusciuk doue meetioguri, unul convocat de Zaharia Stoianof capul partidei anti-ruse. Meetingul a fost presidat de Consulul Englez Dai- ' zeal, s'a cetit o telegramă a princi- ^ pelul Alexandru în termenii următori : Nu primesc cele doue milioane şi jumătate,vota,te pentru mine do A-dunare. Dar dacă marea Sobranie mă va alege, mă voiu întoarce în Bulgaria fără a consulta pe puteri. Consulul Englez a zis că Rusia nu poate ocupa Bulgaria. Întrunirea a luat resoluţiunea de a nu face nici o primire lui Kaulbars. Alt meeling s’a ţinut de militari. Acolo s'a luat decişi unea da nu se supune ordinelor regentei. CâpilanuCosukof a sositdin Şumla spre a se înţege cu armata de aici. Toţi împreună aii luat deciziunea da se pronunţa contra guvernului din Solia. Kaulbars pleacă măine la Rasgrad, va sosi Duminică la Varna. f rnkovia, 6 Octombre. — Ziarul • Czas» conchide că situaţiunea esternă de acum reclamă mai mult ca ori când o repede învoire. Berlin, tt Octombre. — Se comunică din Paris ziarului >•Kreuzzeitung» că d. d. Giers ar fi espediat o notă, care constată că relaţiunele dintre cele trei împărăţii sunt actualmente mal intime de cdt ori când. tf i- 1 ondi'n, 0 Octombre. — Fără a se (ine In scamă scopul principal al călătoriei lordului Churc/iill, ministrul englez vrea si dovedească cancelarului german, prin explicarea situaţi unei aciuate a partidelor in camera romanelor, că cabinetul de acum, in urma coalifiu-nei partidei guvernamentale cu parti-sanii d-lor Uartington şi Chamberlain, îşi are asigurată existenţa sa pe o durată lungă. Lordul Churchill ’şî pro pune aceasta de oare-ce îndoiala ce e-xistă in Germania asupra duratei acestui cabinei ar fi pedica sau cel puţin ca-usa dificultăţii pentru o alianţă şi co-operaţiune practică şi durabilă cu Germania. Din această causă chiar lordul Churchill a accentuat in discursul seu deplinul concert te există intre conservatorii şi liberalii unionist!. Exctptân-du se ziarele partidelor celor mai ne-eonn'liabi/e, toate jurnalele mari ale Angliei ah ratificat şi salutat cu satisfaci iune acest demers, ca unicul şi cel mai sigur sprijin pentru politica internă st externă a Angliei. Numai organele partidelor celor mai extreme tună şi fulgeră că lordul Churchill ar fi furat radicalilor tot programul lor. Intrea- j ga tară a început st mat respire văzând j in capul politicei angleze un diplomat care işi cunoaşte scopul. lonstaiilinopol, 6 Octombre. — Ambasadorii turceşti din Petersburg şi 1 Paris, Schakir Paşa şi Essad Paşa în j urma imitaţiuneî speciale ce aii primit de la guvernele pe lângă care sunt a- J creditaţi,aii sosit in ConstatUinopol pentru a sfătui pe Poarta d’a cere Angliei evacuarea Egipelu/uî de trupele engleze. Berlin, O Octombre. — Se vorbeşte că Lordul Churchill va visita pe principele Bismark la Varzin. Sosirea lui ar fi fost mijlocită prin itUermedini contelui llerbert Bismarck şi este provocată mai cu seamă de cestiunea Egi-pe tulul. Petersburg, 0 Octombre. — In coloanele ziarelor s'a des/ănţuit un chit forte acut la arisa bulgară. ‘■Norosti» sfâtue.şte o lovitură energică . contra regenţilor, cari, după cum a dat J se înţeleagă ministrul Tis za şi lordul j Ckurchitl, sunt autorii crizei. Ar trebui t se se rupă orî-ce relaţiune cu regenţii şi, precum pare că are intentivne generalul Kaulbars, d’a intra in relaţiune directă cu poporul şi armata. «Notvoje XVremja» consiliază că—de oare-ce Pusta nu poate renunţa tn nici un ras la Bulgaria — si recurgă la mijloace energice, cari de şi nu vor mulţimii nici Vicna nici Berlin. totuşi ar fi de natură a produce o schimbare in situaţia actuală, cauzată de tonul provocator al ziarului »Nordd. Allg. Zeitung» şi de discursul de lui Tisza. Este absurd din partea ziarului «Nordd. AUgrmcine Zeitung» d’a compăru Bulgaria cu Polonia; mat just ar fi d a aduce in aceslă comparaţiune pe Serbia, creată de politica Europei centrale. U. colonel Budişteaau, a făcut azi o an-1 chetă la spitalul militările unde se ziee • că azi noapte nişte soldat.! sanitari afl fugit si afl bătut grav pe trei măcelari ce | ton găsit întj'o circiumă. Se vorbe-le că regimenlul C de infanterie va fi mutat la Craiova. ŞTIRI MĂRUNTE L). Pake Protopope cu a plecat erl din bucureşti cu trenul de Vărciorova. • • D. Ferikidi, Ministrul afacerilor streine a plecat la Sinaia. • * Consiliul comunal n a pulul tine şedinţă n-seară, din pricina lipsei numărului legal de membrii. • * Dl-'beleami, prefectul de olt, a sosit tn capitala. D. general Greceanu, prefeclul Palatului, a venit tn capitală, tntorctndu-se de la Sinaia. • • Un consilitl de miniştrii s'a ţinut azi supt preşedinţa d-lul Brătianu. * * b. D. Prolopopescu directorul generai al tutunurilor, a plecat la iaşi pentru a nspectu fabrica de tutun. ultime înfurii vru In privinţa depeşei ce publicăm m&I sus, am telegrafial la Rusciuk pentru a cere con firma rea ei. Până In momentul de fată n’mn primit încă nici un răspuns. Cea ne am putut însă afla din diferite sorginte este că garnisoănele din Varna, Şumla şi Rusciuk sunt în genere fuvornbilegeneralului Kaulbars. • Comisiunea înşârcinată cu în-cbeerea conveutiunei cu Rusia se compune, din partea Rusiei din d-nii WiUamofl’ şi TemîschefT iar din partea ltomănieî din d-nii Fe-rikidi, Aurelian, Cantaeuzino şi Detn. Pr^ topopeseu. Această eomisiune a şi început lucrările. m flarn că Direcţia Teatrelor va intenta Primării un proces pentru că aceasta acordă teatrului pentru luminat o sumă mai mică de căt cea care se cheltueşte cu lumina electrică. © Comisia pentru încheeroa convenţiei cu Francia s'a adunat la Domenii sub preşedinţia d lui Aurelian Ni se pune că d S. Fleva ducen-du se la Primărie se ceară nişte acte, in calitate de deputat, i s’a refusat. Domni sa a reclamat la Ministrul de interne. Q Românul află că guvernul a permis d-lui Secaşeanu a se Întoarce în ţara. Această măsură ar li fost luata în urma unei scrisori ce d. Secă şea nn a adresat d lui prim-mi-nistru. Agio s’a urcat de odată la 15,5)0. Tendinţa e rea şi esisla temere se ajungă la 10 o/0. • Consiliul comunal al oraşului ’şi-a propusa da la lumină darea de seamă, a administraţii sale din ultimii patru ani. După lege publicarea a-cestei dări de seamă e obligatorie pentru fie-care an. $ D. I. Brătianu. a plecat la Florica. ULTIMA ORA londra. 8 Octombre.—Standard cere ca Ţarul să recheme pe Generalul Kaulbars a cărei conduita a devenit monstruoasă prin violarea legilor internaţionale. Corespondentul din St. Petersburg al ziarului Daily News spune că Austria e ferm hotărâtă a împediea or-ce nouă încălcare din partea Rusiei în Bulgaria şi că ar exista un acord complect 1 cu Englitera pentru trimeterea unei 1 note aproape identice la St. Pelers-burg. Viena, 8 Octombre. — Depeşî private din Belgrad anunţa că organul | partidului naţiona -liberal lleogradski j Dnevnik, cere o acţiune repede a Ru- J sici. şi ocuparea Bulgariei pentru ca I Europa occidentală să afle că nimeni, afară de Rusia nu trebue să aibe influenţă In Balkanl. Ziarul Novi Beogrudski Dnevnik vorbeşte tn aceiaş sens. Berlin, 8 Octomure.— Gazeta Crucii respinge paralela stabilită de ziarele ruseşti între situaţiunea Austriei In Bosnia şi a Rusiei In Bulgaria. Influenţa rusească In Bulgaria nu este justificata de căt numai c&t echivalează influenţa exercitată de Austria tn Serbia : dar Rusia nu voeşte să ştie nimic de o atare stare de lucruri, căci aceasta ar fi a nu se ocupa de afacerile interioare ale Bulgariei. \ lom», 8 Octom. — Camera deputaţilor.—Respunzend la interpelarea d-lui Fleilsberg, comtele Taaft'e declara ca suposiţiunea, că alianţa intre Austria şi Germania ar fi sdruncinată este cu totul nefundată. Act astă alianţă se întemeiază pe nişte base cu totul precisate tn delega-ţiunile de către contele Kalnoky. Nu trebue să ne temem de loc că legăturile intime şi deplina încredere Intre ceic 2 mcnorchil ar putea fl turburate sau slăbite. (Aplause) Propuoerea ce cereadiscuţiunea res-punsuluî a fost respinsă. SOCIETATEA ,,LUMINA" PENTRU cultura românilor din penin. Balcanica Duminecă, 28 Seplembre, la 2 ore din zi se va ţine în Dalaiul Universitftţel adunarea generală estraordmară, cu orl-care număr «le membrii va li. La ordinea zilei sunt: I. Ortografia dialectului macedo-român; II. Deciderea ultimului termen pentru presentarea manuscrisului cărţel de lectură; III. Revizuirea statutelor spre a tnlesni lucra ren co m i te t u I u i pe n tr u aju ngerea sco -pulul Socielăţel. IV. Espunerea situaţiei financiare. V. Realegerea comitetului, tn urma re-vizuirel. VI. Votarea bugetului. Reîntorcându-sein Capitala îsi riae clientela. Consulctatiuni de la 5—6 ore. IkL’ U)l \||iT Moşia WUSICENI-POSTAI 2 IIL .lllL.ill.il ore «leparte de Bucureşti. A se ailresa la Doctorul N. Turnescu, Calea M oşilor No. 55. nr |YM||l>ltT hianie acum Casele din nL Iii II lltll I strada \cademiel No. 11 compuse din 16 Camere, cu o curte spaţioasă In care se attâ erajdiQ şopron şi alte depeudmţe. Aceste case mal aă şi o frădină importantă. A se adresa Strada atişte No. lt. CASA DE SCHIMB UK.««. I0\M 4 lt. MIRCO StrndH IJporanl, Vo. ÎS bl* Bucureşti, *6 8 Septembre Scadenţa I cuponelorj VALORI curs mediu FONDURI DE ST*T KOMaN Renta rom. per. 1875 5 0 0 t Ap t O' Renta rom. amortis. 5 0/0 t Ap 1 O Renta rom. ,rur. con) 6 0,0 1 Mai 1 N Oblig, de SUI C. V R 6 0 0 1 lan 1 Iul| Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern ISO* 7 0 0 tMarlSep Irapr. Openheim 1866 8 0/0 1 lan 1 Iul Agio ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE tmnr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 Idem idem din 1884 5 0/0 1 Impr. or. B. cu prime lot f. 80 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buc-7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc. Ur. diu laş i5 0/0 Obl. Cas. oens. fr. S00. tO t lan 1 Iul Mai 1 No Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem Mai No irt e: 88 !C5 3/4 15 90 75 96 33 1031/2 871/4 1001/2 92 82 1 2 75 214 D"‘ 11IRIA CI TZAHIIVA-CR ATUXESCl DOCTOR IN MEDICINA OE LA FACULTATEA DE MEDICINA OIN PARI* Are onoare a face cunoscut ca veintorcin-dc-se in tara 'si a reluat orele de consultu-tiuni de la I până la 3. in toate zilele, a fam de Duminici si serbatori, Strada Cosma, tu. hR C. MIT 4 B. liWESCL AVOCAT 62, str.Stirbei Vod«,-62 Consullaţiunt 8—11 a. m. 4—* p. oi. ORANDS MAOASIPTS DU N0UVEAUTES F, APĂRUT eoprlnzănd ZS«JO jjraviiri modele inâdite pentru SESONl I, I > I Alt WA rare se trimite gratis şi franco după cererea făcută franco, adresată: D-lor JULES JALUZ0T &C-ie la PARIS. sau casei noastre de reexpediţie in BucuroBei 39,- Calea Victoriei, 39 - Bucuresci Se expediază franco de port şi vamă in toată Romănia, contra unui adaos de 30 la sută asupra sumei intregei tacturi. AEinl anrnlni este in comptnl clienţilor Clieuţii noştri vor găsi in casa noastră de reexpedijiune, Calea Victoriei 39, Bucureşti toate cataloagele noastre speciale, precum şi eşantiloauele cele mai noui ale sesonului. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» l«0) MIZERIILE LONDREI (Urmare) XL. Meetingul de In 15 \ocmbre Ministru făgădui că se va ocupa cu stăruinţă de dânsa şi că va lua In vedere reclamaţiunile poporului, cel puţin acelea care i se vor părea Întemeiate şi îndreptăţite. De mal multe ori, tn adevăr, scrise lui Huni ca să-I ceară oare-care lămuriri, sad mai de graba spre al face oare ca re obiecţiun) şi Huni respunse din partea Iul. Această corespondenţa între negustorul de vax şi puternicul ministru Tu singurul resultat al acestui nod demers legal. ► Era şi prea târzid acuma. Iarna venise, grozavă, neîmpăcată, cu ea sărăcia crescuse în proporţium spăimânta toare, şi, din îndemnul ascuns al comitetului salvare! publice, se întâmplase în fie-care zi turburârl în diferitele i|uartaluri ale capitalei. In fie-care dimineaţă, locuitorii oraşului vedeau pe ziduri afişe revo uţio- nare, placarde pline de ameninţări contra bogaţilor şi celor de la putere. Nici negustorii, nici micii prăvăliaşi, nici lucrătorii nu erad lăsaţi în pace ; toţi muncitorii tn fine erad chemaţi la o grevă generală. Ast-fe) petrecu Londra până la 2 Decembre. XLI. 1*11111111 hipici. Chiar din dimineaţa zilei de lntâiu Decembre începu o agitaţiune extraordinară pe toate stradele Londrei. Grupuri de conjuraţi, fără să le pese că se va descoperi planul ce voia să e-xecute a doua zi, să răspândiră în tot oraşul, purtând nişte pălării mari negre cum mai purtase In altă împrejurare, cu de.visa lor cea sinistră : Pâine , suit fer. Guvernul, înspăimântat peste măsură de faţa ce luau lucrurile, hotărâ să convoace, prin iniţiativa şi intermediarul lorduluimair el însuşi, un me-eting pentru a doua-zi, chiar la momentul când trebuia să se ţie acela al agitatorilor, în scop de a zădărnici pe acesta. Dar nimenea nu fu înşelat de manopera aceasta cam. târzie, şi mulţimea, din ce în ce malîntârâtată, trecea fără a se opri pe lângă afişele is-| călite de lord mair.în timp ce stătea în • grupuri dese. dinaintea placardeJor puse de comitetul salvăreî publice care conţinea următoarele declaraţiunl pe care le dăm textual: Cetăţeni I «Euglitera aşteaptă ca fie-care să şî «facă datoria. La 2 Decembre se va «ţine la Spa-Fie)d, un meeting In scop «de a primi răspunsul Prinţulul-Re-«gent la petiţiunea redactată în ultima «întrunire. «Se vor face şi alte comunicări im-«portanle In ceia ce priveşte starea «actuală a ţăreî. «Patru milioane de oameni mor de «sărăcie '. «Patru milioane de fiinţe ale lui «D-zeu în prada foamei şi a disperăm. «lin m;i şi j _mâlate pe cale de a-I «urma în acpasla prăpastie ! «Fraţii noştri! din Irlanda reduşi la «starea de spi-clril Iri viaţă «Or ce răbdare are un capăt. A nuas-«trâ e pe slârşile. Moartea astăzi ar li «o mftngâere pentru noi. «Arbitrariul, nebunia şi crima au a-«dus slatul la criza îngrozitoare în care «se află acum. «Ce trebuie poporului ca să se uşu-«reze pe «fl însuşi? «Unire 1 «Unire şi statornicie ! «In urma ultimul meeting, nişte oa-«meni. nebuni de durere şi de lipsă, «au atacat chiar proprietăţi private. «Vai! ei nu înţelese scopul ce urmâ-«rim, dar totuşi sunt aproape scu-«zabill. «In adevăr nu trebuie să despoiem «pe fraţii noştril cari sufer ceva mal «puţin de cât noi, dar cari sufer şi el; «însă pe de altă parte agonia noastră «nu mar poate dura. «E nevoe de un remedia eroic care «să scape naţiunea. Acest remedia 11 «va găsi poporul la 2 Decembre.» In numele comitetului: John Dyale, president. Thomas Preston, secretar. Acest afiş, de şi iscălit de nume necunoscute, produse cea mai vie emo-ţiune. Acel cari nu ştiau nimic de con-spiraţiune se întrebau care era ace! comitet ce cuteza să vorbească cu atâta energie, în termeni expliciţi şi siniştrii populaţiunel miserabiie. Gât despre cei lalţb acel cari ştiau de mult câ există acel comitet, cari i sunt tendinţele şi scopul, înţeleseră ca momentul de a lucra venise şi începură să se pregătească pentru lupta supremă. Membrii activi,se înţelege de la sine, lucrai! din «oale puterile. Watson cel tânăr şi mal mulţi alţii, având puţină Încredere în cele două trei sute de vârfuri de lance executate din ordinul lui Castle, umblau prin stradele vecine cu banca şi cu Turnul Londrei, care erau să fie atacate întâifl de toate, examinând prâvăliele cu arme, luând note asupra numărului de puşti pe care >e ar fura din fie care la nevoe. In vremea aceia, emisarii lor excita pe lucrătorii de la canalul Padington, pe făurarii de la Westminster-Rood, pe hamalii porturilor şi a qu&rtalulul St. Gilles, pe miserabilil Wappingulul, în sfârşit pe toţi nenorociţii, desperaţii, ticăloşii şi vagabonzii atât de numeroşi tn Londra. Thistlewood şi Watson cel mare că-utad să|intre în legături de prietenie cu dragoniî de la Portland-place, precum şi cu trupele de infanterie regală ca-sarmate pe lângă bancă şi în lăuntru Turnului Londrei. Reuşiră să cumpere pe câţl-va soldaţi, câţi-va ofiţeri cari se Imbătarâ cu ginul şi promisiunile lor, şi crezură că câştigase o mare victorie. Bătrâna Iane Reapert, mal beată de cât or când, distribuia ingredientele aprinzătoare despre care vorbise tn ul-timele şedinţe a comitetului, şi pe care Goster, lucrătorul pomenit de dânsa, le fabricase în cantitate îndestulătoare dupe ce fuse bine plătit. Gonform programului, .aceste ingrediente trebuiau să producă mai mult fum de cât flăcări, să înâbuşpascâ mal mult de cât să aprindă. Cu toate acestea tot erau de temut, şi afară de incendurile considerabile ce le a stârnit atuncea, mult timp dupe revoltă ele se găseau încă prin pimniţile quartalurilor avute din Londra. (Va urma) ------- www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 27 SEPTEMBRE CASA DE SCHIMB I.M.FERMO — 17. STRIDt LIPSCANI. 27.— CCRSt'L BCCURESCI de la 25 Septembre 1886 5 0 0 llent i amortisab. 5 0 0 perpetua . 6 0 0 Oblig de Su.t. . . 6 0,0 Ob. de Stat drum de fler.......... 7 0,0 Scris. fune. rurale 5 0/0 » . » 7 0/0 » > urbane 6 0/0 > ■ 5 Oj 0 * > 0 0/0 împrumutul ccm. Ob.Cas. pens. ;l. lOdobs împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. » «Daria-Romania» » Naţionala....... » Credit mobiliar. * Conslrurtiuni. .. >■ Fabrica de hârtie Argint contra aur. . . . bilete de Ban. cont. aur Florini austriaci..... sciiniD. Paris 5 luni. . . . • la vedere . Londra 3 luni . . » Ia vedere. Berlin 3 luni. . . » la vedere. . Vieno la vedere. 971/1 Kt ! 8*18 tot 87 1 i 1001 « 9îl,4 831 4 751,4 NO 35 1030 «75 a» 15.50 15.50 2.03 1001/4 25.25 1.24 2.03 ut închiriat Sm Sî; d-lul V. Hiolt din Slr. Luterani 15, mobilate şi ne-irobdate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 Irisuri, 2 pimniţe, l puţ şi grădini cu 2 pavilioane. Doritorii se vor adresa la d nu proprietar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţă pina la (5 seari. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sa e Copaciu din districtul Vlaşca pi. Călnişte. MULT CUNOSCUŢI [CASSA DE SCHIMB ADOLF HILBERGER Se afla de aeum In Strada Smtirda .Yo. 6’ Face cunoscut că afară de transacţiunile ohicinuite.se mal ocupi cu cumpărări, schimb şi vânzări de orl-ce objecte de Bijoulerie, uzate j precum: aur, argint si pietre | preţioasa ele. (1*) POMI RODITORI ALTOIT! de diferite specii, din cele mal renumite cnlitntl sl diferite elnti, se atlâ de vânzare la GEOHGK ÎOV'II», gradina numi’â Braslen, sub. Icoana, strada Polonă No. 104, aproape de bisei ica Icoanei. Premiat "u I-ifl preţ: Medalii de nur la concursul agricol al comiţiulul dc Ilfov tn anu 1881 şi 1882, pentru nouile varietăţi de pere renumite: Hogele si Itegiuu llomânicl, Miluit Hravul, Ştefan cel mare seL. cum şi pentru alte specii. Asemenea premial cu primul preţ Diploma de onoare clasa T-a şi la Expoziţia cooperatorilor itomânl tn anul 1883 pentru mal multe vnrielnti si ealitnti de diferite fructe. Sunt 2H ani de când mă ocup cu I*omologia, pus fiind tn dorinţa unul scop. Dorinţa scopului meO a fosţ şi este, ca să vău intrâgu Homânie n 11 fmbraeuta eu cele mai bune fructe din toate speciile, rămâind ea mândra vis-a vis de cele-l-allc State tu privinţa calităţii fructelor, şi ca st pot face de a mi să rcalisa dorinţa, m'arn hotâril a reduce preţurile Pomilor prevăzute tn Catalogul grădini de a li pe viitor numai eu jumnlate preţ, ca prin aceasta reducţiune să poata a cumpără ori-eine, iar cât pentru cele 15 specii de pere, producţiunl noul, ce nu se prevede In Catalogul, adică Itegele si Itegina Honiâniei. Mibai Bravul,Ştefan cel mare sel., aceste se vindea cu 10 lei pomii, acum Insa va li numai eu 3 lei, reducerea preţurilor va Ii cu Începere dc toamna viitoare 1886. Preţul pomilor se poate vedea tu Catalog. — D-nil amatori din districte şi din capitala, voind a avea Catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina şi Îndată li se va trimite.—Timpul pentru plantatul pomilor a sosit şi tot-d'a-una toamna este mult mal bine de a se planta pomii.—Domnii amatori sunt rugaţi a’ml trimite comandele cât de timpuriii, ca să pot a le trimite la timpul cuvenit. . 156 UE hCnillUT cu faciiitla izi pi:»v»a LpUro-jrii ;i\ ("tul «lou» camnrc h! pi\niţ*ia. a se adresa Ia ncl-m iui strania ziarului,.EPOCA ARTICOLE OE DESJNFECTIUHE s© găsesc la DROGUERIA B R U S Str. Nouă, Casa Capşa tul ru DE I\(IIIHI\T l-AR viitor, tn total sad în parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Ke-restenye, care se compune două corpuri: cea dinl&iQ cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, având mal multe camere de slâ-pânl, şi dependinţele necesare două grajduri şi şo-proane, curte spaţioasa şi grftdinâ. Doritorii se pot adresa la proprietarul E LIA S 10 S. COHEN CaleaŞerban-Voda No. 45 saO la comptoir Str. Smârdan No. 6. 135 nnnztiii r;,2Sl: reproductorl iepe , mânzi pur-sânga, cal de curse, de câlârie, de trăsuri. A se adresa la d-nul Rei-mer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtata de Capitală). III IVIIIIIItTi/mliVA: nulul curent) casele, grădina şi teatru cunoscute sub numele «RAŞKA» din Stf. Academiei No. 28. A se adresa Str- Batişlea No. 11. de mztiii;;;rds şi de stânjen, mal bine de două-sute' pogoane, situată pe moşia Fârcaş, la o jumă-tatedeoră de Caracal. Doritorii se pot adresa la proprietar, d. avocat 1 C. Po pescu, 49 Calea Dorobanţilor. D. R.RGSETTl AVOCAT Strada Romana Aro. 24. 0 DOAMNA PJ când limba france-să,engleza, germană şi musica doreşte a dalecţiunl. Având masă în vr'o familie s’ar mulţumi cu o plată mal modesta. A se adresa la ro-dacţiune. (168) ALECU A. BALS AVOCAT Str arfa Dreapta, 0. 24 0 DOMNIŞOARA (MARMOlf- TEL) Dă lecţiunl de piano şi solfegiu după melhoda Conservatorului din Paris. Ase adresa Calea Griviţa, 51. V. A. PâPâBâT AVOCAT Str. Biserica Ieni No. 8 bis. PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 EPOCA 4 4 L ^ 1 j * PRIMUL ATELIER DE TEWPLARIE S. EMANUEL Str, Luterana t collzul Stirbey- Vodă Efectuiazâ orl-ce mobilă sculptată şi nesculptatft pentru Saloane, camere de culcare biurourl etc. SP.CIUITATt Dc LAMFAREtRl Deposit de mobile cu preţuri es-cepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. WMJLmm, Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă, că a deschis şi In BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41 O CASSA de CROITORIE \ Care va funcţiona in uceleaşt condiţiuni ca şi 9 aceia din IAŞI. 162 | CASA SPICQ lf.\ZUIK Sl IMIIIItlAT DE P I A N U R I DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS 53*“ K. 5® oP ■ DE ÎNCHIRIAT ETAGIUL DE SUS u Aceste Închirieri presintâ deosebitul avantagiO, că, or-că-$ rul chiriaş care doreşte a cumpăra piano lnciiiriet, se soco-teşte banii răspunşl ca chirie, ca a-oonlo preţului de cum-s părare. 137 ^ Q.SjăgaYlA ej>'»■)»it>1 CEL DE JOS AL CASSEI din Strada Biserica Amzii No. 6 157 EPITROPIA Bl SERICEI BREZOIANU Conform aulorisaţiunel date de onor. Primărie a Ca-pilalel, epilropiu face cunoscut că la 7 Octombre 1886, se va vinde de veci o parte din localul SL Biserici, adică colţul ditre str. Ştirbci-Vodâ şi Valter-Măracineanu. Licilaţiunea se va ţine la Ospelul comunal la orele ' I 2 p. hi. şi va Începe de la suma de 20000 lei. Doritorii de a cumpără acest loc pot vedea planul şi cere or-ce dăsluşirl de la preotul bisericel. Spre a putea lua parte la licitaţiune, doritorii vor depune, chiar tn ziua licilaţiuuel, o garanţie provisorie de 2,000 lei, tn numerar saO efecte publice. 1886,Septembro 18/30 ZL. Paciurea Epitr0pi/O. 8. Maroovicl piotul N. Abramescu CĂRBUNI DE LIGN T A MARE ECONOMIE PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, ME1DINGER, MASINE ETC, Cărbuni de lignită se vinde cti tona sau 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU A se adresa la l>. Gaillar Strada Lumină No. 22 BUCUREŞTI I I nntini strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI I». l and I>yck Calea Grivitzei BUCUREŞTI. Pentru cumpărarea cu vagonu a se adresa la D-uu Molslcb Gara Baicoiu. C A R B U N I G N I T A 159 ATELIER MECANIC P, EEIIalIJLlEm No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Hocomand atelierul meu ou Pompe de luate sisiemele, Fbn-tikui d'tt|ipli<|iie Mi Horne funlilui, < anule troblnete) de tot felul Tuburi de fer, luciu ui plumb. Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, Hghuaburi de cobortre inodore, capace de basnale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vase, ftorluri, aluisuri bunei do {{radina, grilaje de îngrădit morminte, pilusluri. Tuburi pentru soinla^c si cuudelabri. TUBURI. INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNOUCTE DE RPA (151) DE INCIIIIîlAT le Costa-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46. 22 Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă- Doritorii pol visita casele tn toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliei, sau la redacţia E-pocei. GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI > i 1 3 5 HOTEL EKSTEIN H r. 1 K - GALAŢI - Sm I O s — STRADA MIHAI BRAVUL — H H — r ■x Recomand Onorabil, voiajori Hotelul meO nuoO K construit zi mobilat, situai pe str. Mibai Brav (Cuza- & Vodă) care oferă toate avantajele nece-^ure intere- H 1 t" selor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, S | O Tribunalul, Curtea de Apel şi În centrul Oraşului. H H ~ Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spa- • * ţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal O i 1 < i moderate. (167) 1 c GALAŢI, HOTEL EKSTEIN. GALEŢI al| DE ARENDAT MOŞIA LACENI tn Districtul Teleormanu Siasc mii pogoane, situate LUCIA-LAC © Xes^e unicut preparat pânâastă-zî, care a reuşit să întru- X nească toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea 2 a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare înlesnire, Înlăturând peria şi vacsul, cu un câştig de 50 ia sută. X u • XFLACONUL mare i lei; CEL MIC 50 b. x 5 Inventat şi preparat da d-1 © X I. BRANDUS, Farmaoit. ÎN U 10S BUCUREŞTI, 2S STRADA CLEMENTEI, 2S. C x x ©x©x©x©x©x©x©x©x©x©x© Bucureşti.—Typografia «Le Peuple Roumain», Strada Epiacopiei No. 3, www.dacoromanica.ro 1 da mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVIG No. 24, Slr. Lipscani,No. 24 1!! SE VINDE EFTIN !!! Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita de această rară ocasiune cumpărând mărfuri din cele ihal fine qualitâţl şi cu preţuri foarte reduse. Principalele articole sunt: mătâ-sâril, catifele, pluşuri, atlasurl, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare; şi'alte multe articole fine. ONSfERT 81WTATE MILION!! de mărfuri din magasinul D-lui IOJSTJPEISrOOVlCI No. 24, Str. Lipscani, No. 24 MISE VINDE EFTIN!!! 143