#
ANUL I No. 25*.
A DOUA EDITIUNE
VINERI
26 SCPTCMRBC 6 OCTOMBRE
1886
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREt LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
J'	Adrainislratiunei
1 IH Vi Prin mandnte poştali*.
Pentru 1 an lo lei, 6 iunj 20 lei, 3 luni 10 lei.
I\ HTRKI\ATATF.: La leat.' ofticiele ims-Ule din Uninne, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
REDACŢIUNE A
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Grigore VENTURA
Prlm-redactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PRIMESC îrrMAl LA ADMIJfISTRATIE
Pentru Orient la Entlern Agency, ConstantinopU Karakey Deirmen Han, 16 Galata. Anunciuri pe pag. IV. linia 30 bani, anuneiuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia I.V PtRIS: Sepas.-stejurnalul eu 1SO»l numerul. la Kiorcul din rur Hontinarlre 113
ADMINISTRAŢIUNEA No. 3.—Pista Episcopiei.—No. 3.
1 o 33 ANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIA?»
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU	10 baninomeruj.
SO BANI UN NUNIER VECHIU
f

EVENIMENTELE DIN BLLGARU
GURA PĂCĂTOSULUI ADEVER GRAESTE
LA ,, SUPRAFAŢA"
cAlAtoria generalului kaulbars
FARA ERTARE !
MIZERIILE LONDREI
PRIETENUL MRMTIJLU1
EVENIMENTELE IUN BULGARIA
CORESPONDENTA SPECULA A EPOCEI
Rusciuk, 24 Septembre 1880. Situaţiunea devine din zi în zi mal gravă în Bulgaria. Regenţa mânţine termenul fixat pentru alegerile mare! SobraniipenlruDuminieă28Septem-bre. E sigur că această Încăpăţânare a guvernului din Sofia va provoca neorlnduell grave, căci partidul rusesc e decis se împedice alegerile prin toate mijloacele. Ceea ce pare mal grav este atitudinea îndoioasă a armatei.
Nu mal există astâ-zi in Bulgaria o autoritate supremă asupra armatei şi se poate cine-va aştepta In fiecare zi la vr'un pronunciamento parţial, or unde este vr’o garnizoană puţin mal numeroasă. Ofiţerii discută fără sfială şi In public cestiu-nile politice, pronunţându-se pentru guvernul regenţei sau pentru generalul Kaulbars. Este adevărat că aceşti din urmă sunt mai puţini la număr pentru moment, fiind că le este încă teamă d a se pronunţa făţiş ; dar se poate asigura că mulţi dintre acei cari astâ-zi tac vor profita de prima ocazie ce se va pre-senta pentru a manifesta opiniunile lor lu favoarea Rusiei.
Spre a proba cele zise, voiu cita numai câte va fapte care caracteriza situaţiunea.
Sunt acum câte-va zile comandanţii celor trei regimente din Şumla (un regiment de infanterie, unul de cavalerie şi unul de artilerie) au te-legrafiat guvernului regenţei la Sofia, că garnisoana din Şumla să pronunţă pentru primirea cererilor făcute de generalul Kaulbars. Regenţa n’a răspuns, ci a ordonat arestarea şefului brigadeî de la Şumla, colonelaŞivarof,care plecase la Lom-Palanca spre a merge se ia comanda brigadeî sale. Arestarea a fost ese-cutată la Lom Palanka. Mai mult Încă, guvernul regenţei a trimis la Şumla pe adjuncta ministrului de răs-boiu, căpitanul Paprikof, cu 100,000 de franci In aur sub cuvent d a plăti solda trupei, dar In scop d’a câştiga pe comandanţii regimentelor pentru cauza regenţei. Dar o dată sosit In Şumla, Papricof a fost arestat, i s a luat banii şi în urmă i sa dat drumul.
Şi In alte locuri să petrec lucruri stranii In sferele militare. La Slivno, de esemplu, autorităţile militare avi format un fel de guvern independent de guvernul central de la Sofia. Ele încasează dări, fac re-chiziţii, in fine lucrează par că ar fi o autoritate constituită. La Vidin armata nu s'a pronunţat şi aşteaptă evenimentele.
La Plevna, la Vraţa, in toată partea de apus a Bulgariei, partidul rus e tare. Aci In Rusciuk opiunile sunt Împărţite. Comandantul Filo" ţine cu regenţa, Episcopul Grigori
asemenea, dar sunt mulţi ofiţeri cari nu aşteaptă de cât sosirea generalului Kaulbars pentru a se pronunţa în favoarea Rusiei.
Cu toate acestea se poate zice cu drept cuvânt că, în general, tendinţa d'a rezista cererilor lui Kaulbars este aceea care predomină. In a-dever regenţa face tot ce poate spre a impune această idee.
S’a organizat un sistem Întreg de supraveghere şi de spionagiu. Telegraful şi poşta nu mai sunt secrete pentru guvern.
Ori cine intră sau iese din consulatul rusesc e urmat şi observat.
Funcţionarii, de la mic până la mare, sunt ţinuţi se predice cetăţenilor rezistenţa.
Am avut ocazie d’a vorbi cu ziariştii ruşi cari au sosit aci de o lună şi cunosc lucrurile cu d'amănun-tul. Toţi sunt de acord spre a prevedea că resistenţa guvernului regenţei va fi serioasă şi va avea urmări grave.
ilnul din ei îmi spunea cuvintele următoare:
«Sunt două cauze principale cari esplicâ atitudinea membrilor regenţei. înainte de toate este instinctul de conservaţiune. Ei ştiCi că In momentul când înrâurirea rusească va fi restabilită rolul lor va fi sfârşit.
E dar firesc ca se facă tot ce le stă în putinţă spre a prelungi o si-tuaţiune care le permite a sta la putere.
«A doua cauză este încurajarea morală şi chiar materială pe care o primeşte regenţa din partea agentului englez şi a acelui italian la Sofia. Tot ce se petrece astâ-zi în Bulgaria este în mare parte opera puterilor cari vor se creeze dificultăţi Rusiei. Austro-Ungaria se ţine cam de-o parte, dar Anglia lucrează făţiş. Ceea ce dă mai multă putere resistenţei organisate de regenţă este credinţa că Germania nu va permite Rusiei ocuparea Bulgariei. In zioa când această idee va dispare din mintea politicarilor cari conduc astâ-zi lucrurile la Sofia, Rusia va fi stăpână asupra situaţiunel.»
Am constatat in urmă că această opiniune a ziaristului rus e bazată pe o dreaptă apreciare a Împrejurărilor.
Căci, din toate observaţiunile pe care le-am făcut, am putut constata un fapt netăgăduit: masa poporului e pentru Rusia şi agitaţiunea or-ganisatâ de guvernul regenţei are o bază mai mult artificială. Ea nu is-voreşte din simţimântul naţional, ci din nişte combinaţiuni politice ale unor conducători de partide.
Or-cum ar fi, lucrurile sunt în a-junul de a lua un caracter de criză acută.
Astâ-zi se vorbea chiar de retragerea lui Karavelof din consiliul regenţei.
Această retragere dacă s’ar adeveri, ar fi o lovitură gravă pentru regenţă, căci Karavelof se bucură de o mare influenţă şi de sigur retragerea sa ar fi urmată şi de aceea a d-lui Radoslavof. Atunci Stambulof ar rămânea singur şi ’i-ar fi greu d’a persista In resistenţa sa contra înrâurire! ruseşti.
Toată lumea aşteaptă cu grije a-legerile de Dumineca viitoare. Aci am auzit mulţi zicând că alegerile nu se vor face. Unii chiar vorbesc de o mişcare a trupelor de la Şumla cari ar veni la Rusciuk şi la Varna în ajunul alegerilor. Dar n'am putut controla într’un mod esact a-ceste sgomote.
Sigur este că generalul Kaulbars
va fi mâine Joi la Şiştov şi că va sosi la Rusciuk Vineri seara sau Sâmbătă dimineaţa. El va convoca ia consulatul rusesc pe notabilităţile civile şi militare şi le va ţine un limbagiu foarte energic.
Ne putem dar aştepta la evenimente de o mare gravitate până Duminecă. Un personagiii de oarecare însemnătate Îmi zicea eri: «Până Duminecă vom avea mal multe pro-nunciamentos în toate unghiurile Bulgariei.
«Ţara e desmoralizată şi In prada
anarchiel. Ţarul a strivit pe principele Alexandru ca pe searpe, dar el nu s’a aşteptat că din acest şearpe va eşi atât venin In cât se Învenineze Bulgaria întreagă.»
Turof.
St. I’eterNlmrjf, 6 Octombre.
Ziarele din St. Petersburg publică o telegramă datată din Giurgiu şi anunţând că garnisoana din Şumla a aderai la programul generalului Kaulbars şi că adesiu-nea garnisoanelor din Rusciuk, Vidin, Plevna şi Slivno pare sigură.
Comandanţii celor trei regimente (?) din Şumla ar fi trimes la Sofia o telegramă categorică, insistând asupra necesităţii de a preveni o ruptură Intre cele două naţiuni surori, declarând câ tn cas contrar ’şl reservâ libertatea lor de acţiune.
Uerliu, 6 Octombre.
Ultimele incidente din Sofia ar fl nemulţumit cercurile noastre politice.
Circuift ştirea câ lordul Churcliill Însoţii de ambasadorul Angliei Sir Malet se va duce la Varzin să vaza pe prinţul de Bis-marck.
După o altâ ştire, lordul Churcliill va avea o Întrevedere cu prinţul Alexandru de Baltembeig.
Vieuu, 6 Octombre.
Ziarele vieneze semnaleazâ oare-carl articole din ziarele ruseşti, ce declara câ Rusia şl va sbimba politica actuala, cea ce nu va 11 plăcut nici Austriei nici Germaniei.
Dupâ nişte ştiri primite din Paris se va trimite o protestare colectiva la St. Peler-sburg tn cazul tn care Rusia ar usa de violente tn Bulgaria.
MudriU, 6 Octombre.
Condamnarea la moarte a ofiţerilor revoltata lost schimbată In reclusiune perpetuă.
Demisiuniie miniştrilor deresbel şi marină afi ocasional o crisă ministerială.
Sofia, 6 Octombre.
Un ziar german a crezut că trebuie să alribue agentului diplomatic francez, d. Elescli, acreditat pe Itngăguvernul bulgar, un rol In intrigile cari aQ precedat căderea prinţului Alexandru. Numitul ziar a-cusa pe d. Flesch că lucrează In acest moment intr'un mod activ In sensul politicei ce urmeazâ Rusia tu Bulgaria. Foaia germană trage din atitudinea atribuită represeutanlulul Franciel la Sofia, nişte consecinţe ridicule asupra vederilor politicei generale ale guvernului francez. Nu mal e trebuinţă să spun câ cele zise nu sunt de cât nişte calomnii, şi câ a-gentul diplomatic francez n’a eşil In nici un timp din reserva coprinsâ In instrucţiunile sale.
Paris, 6 Octombre.
«Institutul» a acceptat In unanimitate donaţiunea ducelui d Aumaie.
GURA PĂCĂTOSULUI ADEVERGRAESTE
Articolul de fond al Voinţei Naţionale de la 23 curent este un izvor nesecat de mărturisiri preţioase şi copilării fără sfârşit. Celui care T-a scris, complimentele noastre.
începutul, mijlocul, aproape Întreg articolul este ţesut tot pe vechea şi de tot resuflata temă, că opoziţia D’are aderenţi în ţară, că opoziţia a luat o cale greşită, câ opoziţia e aşa, că opoziţia e pe dincolo. Un înşir te mărgărite fără coadă, fără cap, fără sare.
Un lucru Inse ne-a isbit In acest
www.dacoromanica.ro
lung şi uscăţiv articol. E pasagiul următor, adresat opoziţiuneî:
Aţi crezul că pentru că guvernul s'a a-rntat pAna acum tolerent faţă cu scandalurile, cu provocările lu neplată de imposile, la răscoale, la asasinate, la lupte cu ciomagul, ol va continua a ve laşa ne-podepstU.
Iută o teorie liberală, ce e dreptul.
«Guvernul are dreptul se fie tole-«rent! Guvernul are dreptul se pe-«depsească opoziţiunea! Guvernul «a pedepsit opoziţiunea!»
Această teorie stranie, necunoscută în ţerile regulat organizate, în ţările cu regim constituţional, In ţerile cu legi şi cu justiţie, această temă susţinută de către organul o-ficios al partidului de la putere, ne arată lămurit în ce stare de desfrîu au ajuns stâpânitoril.
In nici un stat din lume, cu pretenţie că este un stat civilizat şi constituţional, guvernului nu i se recunoaşte un asemenea rol. Aceea care pedepseşte nu este alta de cât justiţia, nimeni alt de cât justiţia, iar guvernul care e puterea executivă, execută sentinţele judecătoreşti.
Şarlatanii politici, cari au acaparat puterea şi se ţin cu dinţii de ia, cu sprijinul regelui constituţional (?) pe care l’am cocoţat în capul nostru, înţeleg cu totul alt-fel lucrul. Pentru denşiî guvernul este totul, el e alfa şi omega, el tolerează când are pofta s’o facă, iei pedepseşte când 11 abate, el tae, el spânzură.
Apoi aşa se face şi la Stambul şi în toate ţerile despotice, şi atuncea unde e pretinsa libertate conslitu-ţianală şi unde sunt pretinsele roade ale uriaşelor lupte de la 48 ?
Când Voinţa spune:
«Aţi crezul că pentru că guvernul s'a a-râtat până acum tolerent, faţă cu scandalurile, cu provocările la neplata de impozite, la rescoale, la asasinate, la lupte cu ciomagul el vn coutinuuu va lasă ne-pedepsiţi.
aceasta însemnează lămurit că guvernul a pedepsit.
Ca Voinţa, prin guvern, se fi voit a înţelege justiţia, lucrul nu este cu putinţă, căci plnâ astă zi nu cunoaştem nici o sentinţă judecătorească care se fi lovit pe un membru al opoziţiei sau pe vre un ziar al ei, pentru «provocări la neplatâ de impozite» pentru «provocări la rescoale» pentru «asasinate» pentru «lupte cu ciomagul.»
Nimic, absolut nimic.
Destul se nu fii timpit şi vezi de îndată la ce vrea se facă aluzie Voinţa. Ea vrea se vorbească despre devastarea ziarelor opoziţiuneî, despre spargerea capetelor redactorilor, despre furarea ceasoarnicelor şi a pardesiurilor.
Lucrul e lămurit, lucru e clar ca ziua.
Vrea se zică atuncea acea naţie indignată, acei beţivi furioşi erau guvernul? Ulmeanu este guvernul, Bârbieru este guvernul, toată acea pleavă crescută la cârciumă şi la Văcăreşti este puterea executivă ? D. Ion C. Brâtianu, şeful guvernului, a poruncit din balconul seu, şi devotaţii d-sale spioni au executat ?
Bine că a'ţi mărturisit lucrul. A-cuma, nu doară, că noi şi ţara întreagă nu cunoşteam adevărul, dar tot e bine, că, vrînd nevrînd, a’ţi fost nevoiţi se chemaţi lucrurile pe numele lor.
Şi acuma, dupâ ce trâmbiţaţi mi-şelia voastră cu o atât de colectivistă neruşinare, mai aveţi încă o-
brazul se acuzaţi opoziţia câ a părăsit terenul legalitâţel.
Se ’nţelege. Guvernul pedepseşte opoziţia, şi opoziţia se nu’l pedepsească pe el ? Guvernul sparge capetele opozanţilor, le jefueşte casele, le bagă mâna tn pozunar şi opoziţia se’i zică şi la «mulţi ani»? Intr’o ţară fără legalitate opoziţia se stea pe căile legale, Inlr’o ţară fără parlament opoziţia se facă opoziţie parlamentară, Intr’o ţară fără Constituţie opoziţia se facă opoziţie constituţională ?
De parlament nu e vorbă, că mare parte din opoziţie s'a vindecat. Rămâne acuma se se vindece şi de cele l’alte prejudicii.
Astea sunt boale cu leac.
Ies.
LA „SUPRAFAŢA"
____ »
Sub două raporturi cu totul deosebite trebuie să judecăm şi să privim atitudinea colectivităţii.
lntâifl, după aparinţe, cum am zice la suprafaţă; In urmă, după ce fac, şi ce cugeta să facă.
La «suprafaţă» colectiviştii se arată indignaţi.
Indignaţi cum? indignaţi de ce?
Credem că am demonstrat tn destul genul indignării onorabililor de la putere.
Când afl călcat redacţiele erail indignaţi ; când aii cutreerat podul Mogo-şouiel, erafl iarăşi indignaţi, când d. Stanian a declarat la AlheneU câ pentru opoziţiune sunt destule locuri la cimitire, naţia era indignata; când ginerile d Iul Ştefan Bellio a citit moţiunea incendiara, care Îndemna la nimicirea opoziţiuneî, toţi cel de la Athened erafi indignaţi!
Şi Intr’un loc şi tn altul, colectiviştii 'şl dad aerul de indignaţi, crezând că prin aceasta atitudine s'o mai face o diversiune tn spiritele agitate, cu drept cuvânt, In contra actualei stări de lucruri.
Diversiune s'o fl făcut, însă numai la suprafaţă. Diversiune, daca se poate numi ast-fel, s’a făcut tn redacţia Voinţei Naţionale care pentru un moment are fericita ocaziune să’şl acopere primele coloane cu depeşi semnate de prefecţi şi sub -prefecţi şi să amâne pentru mal târziu continuarea studielorln cepute asupra lui Zola şi Fr. Sarcey.
Altă diversiune nu ştim să se fl făcut; afară dacă am admite că bieţii slujbaşi siliţi deşeflt lor să se manifeste, când prin depeşi, când prin presenţâ ia Întrunire, să fl refusat a se supune ordinelor primite, preferând mai voios sdrobirea carierii de cât esecutarea u-nor ordine In contra conştiinţei lor intime.
Prin urmare, de vr’o diversiune serioasă nu poate fl vorba, şi toată gura ce s’a făcut In giurul asasinului primului ministru, s’a mâriginit Intr’o simplă gălăgie la «suprafaţă».
Atât de adevărat este aceasta In cât chiar colectiviştii nu-'şi fac iluziunl de ce-’i aşteaptă, Intr’un termen mal mult sad mai puţin apropiat.
Din acest punct de vedere, se cuvine se studiem planurile colectivităţii, fără sâ dăm multa atenţiune sgomoteior lor de la suprafaţă.
Ce plănuesc acum colectiviştii?
Alegerile comunale II preocupă In primul rând. Aceasta este necontestat.
Pe alegătorii cu influenţă a început să 'i prindă In laţ.
Unuia ’i-a făcut pe ginere mal mare In magistratură, altuia ’i-a promis câ ’l va realege la comună, celui d’al treilea L acordă o păsuire In plata arendel, pe un altul ’l-a făcut senator, vecinului lui ti ţine flul In tribunal sad 11 pune Înainte perspectiva unei întreprinderi şi cu modul acesta se face o nouă duzină de colectivişti, care vine de se suprapune peste duzinele existente.
V
EPOCA — 26 SEPT KM BRE
Ra udele deja primesc oare-care reforme în organlsarea şi conducerea lor. Titularul de la lucrările publice pare a fi însărcinat cu această delicată nrsiune. U<meanu de cât va timp e nevăzut, se zice ca se ocupă cu colaborări a reglementelor necesare serviciului de camDanie al celor indignaţi.
Nu ştim întru cât această ocupaţi une o fi absorbind activitatea inteligentă a d-lul Ulmeanu, ştim însă posi-tiv că şi pentru d-sa zicătoarea : bani albi pentru iile negre premerge oricărei alte cestiuni.
D. Ulmeanu 'şl are şi d-sa plasamentele sale, acţiile sale, bonurile sale : d. Ulmeanu e un rentier, pentru d-sa nu esistă criză, nici agio
Curios lucru, iată un om care are misiunea de a se plimba pe strade, de n fice scandaluri, de a înfunda debitele licuorurilor spirtoase şi care cu tonte astea câştigă şi bani în aşa proporţie, în cât poate pe fle-care lună să cumpere pentru câte,-va mii de lei e-feete publice I
In preocupările lui Ulmeanu se concentra şi se reflectă preocupările în-tregel colectivităţi.
Aşa-dar, să dăm puţină atenţiune divrrsiutlcf ev \ oi şte să Introducă In spirite gălăgia mdignaţiel colectiviste, se nu ţinem seamă de ce ’şl dau aerul că suni preocupaţi !a suprafaţăI, şi să 'i urmărim şi sfi i denunţam oamenilor oneşti şi neaternaţl pentru turpitudinea 'planurilor ascunse ce pregătesc în conciliabulele lor de noapte.
Sandu
ACTE OFICIALE
L). Nicol e Mişu, doctor tu drept de la facultate* din Goltingen. este numit cancelar al consulatului general al României
la Salonic.
—	D. Victor Sireleanu, este numit tn postul de advocat al Statului c asa II, la judeţele Botoşani şi Dorohoiă, tu locul d.lul o. So. Miclescu.
—	D (î. flădulescu, actual oflclmt tn serviciul telegrafo-poslal, se numeşte tn luncţiunei de casier general al judeţului Muscel.
—	D. I. Popovicl, aciua! administrator
al creditului agricol din Covur.uiO, tn i,noţiunea de casier general a judeţului Prahova.
1). Sl efan Stefănescu, act ual casier de Prahova, In aceiaşi ca'itate la judeţul hlomiţa.
—	U. N. EuŞtaţiO, actual casier la Ialomiţa tn aceeaşi cal.late Ia judeţul Mehedinţi, tn locul d Iul M. I Pateulescu, depărtat.
I). Constantin l.uca, fo l preşedinte de tribunal, a'a num I administrator al creditului agricol din judeţul I ulcea.
ittJIJETIN EXTERIOR
CV ATORI* G JERALULUI KA0L*#RS
Generalul Kaulbars urmează călăto ria sa statistică (?) In Bulgaria. Eri ora In Ulevna, astâ-zi va fi în Şiştov şi mâine va sosi în Rusciuk.
Această călătorie pe care a întreprinsă trimesul Ţarului în ajunul alegerilor pentru marea Sobranie poate da loc la compiicaţiunl Jgrave. In 1
faţa agitaţiune! de care este cuprinsă Bulgaria, să poate lesne întâmpla vreun incident care să pună pe Rusia întră posiţiune dificilă. Căci nu trebue să uităm că Generalul Kaulbars nu este un trimis ordinar pe care un guvern tl poate desavua când acăsta ÎI convine.
Astă dată Generalul este trimesul special al Ţarului şi el nu perde nici o ocasiune d'a reaminti Bulgarilor misiunea sa special*. Prin urmare, tot ce face, cât de straniO ar putea să para, este făcut cu consimţimântul, poate chiar dupe ordinele speciale primite din Peiersburg.
Cu toate acestea este încă îndoios dacă el va putea să isbuteascâ, în faţa agitaţiune! organisate de guvernul regenţei, care pare a fi susţinut pe ascuns în resistenţa sa, de unele influenţe străine ostile Rusiei.
Naşte acum întrebarea : Ce va face Rusia dacă, cu toată răsturnarea principelui Alexandru', ea nu va reuşi să redobândească în Bulgaria Înrâurirea predominantă pe care o reclamă?
Dupe cele petrecute e cu neputinţă ca Rusia se dea înapoi căci ar perde tot prestigiul săfl în peninsula balcanică.
Este dar de o necesitate absolută pentru politica ruseasca d’a urma o-peru Începută tn Bulgaria până Ia ul-timile el consecinţl, adică ocupaţiunea a milă
Dar aci ea se va întâlni faţă în faţă cu interesele ailor puteri mari şi să poate ivi un conflict din care ar putea eşi conflagraţiunea orientală ce îngrijeşte de atâta timp spiritele In Europa.
De aceia noi nu credem ca Rusia va merge până a Întrebuinţa mijloacele violente contra Bulgariei. Ea va lăsa ca lucrurile să se Încurce ast-fel In cât o intervenţiune să devie necesară. A-tuncl se va folosi de marea Înrâurire pe care o esercita In Constantinopol spre a Împinge pe Turcia să ocupe Ruinelia şi să restabilească ordinea tn Bulgaria.
Dar până ca lucrurile să ajungă acolo vor mai trece Încă câte-va săptămâni poale chi8r câte-va luni. Până atunci vom asista de sigur la tot felul de incidente, unul mai strania de cât altul In Bulgaria.
V.
INFORMAŢI UN I
Eri a sosit din Constantinopol d. Apostolovitscli care e numit ataşat la legaţiunea serba din Bucureşti.
X
ştirile pe cari le primim din Bulgaria ne anunţă că generalul Kaulbars a sosit astă-zî în Sistov şi cava pleca mâine spre llusciuk unde va sosi mâine-seară.
X
Ni se anunţă că cu toată opunerea Rusiei guvernul regenţei Bulgare n'a amânat alegerile şi că ele vor avea loc Duminică la 28Septembre. E teamă de turburâri grave cu a-ceastă ocaziune.
X
Luni, «Monitorul oficial» va începe publicarea şedinţelor consiliu-
lui general de instrucţiune, dupe notele stenografiate
X
Se vorbeşte de înfiinţarea unui nou escadron de jandarmi la Cra-iova.
X
Azi la 4 ore se Întruneşte la ministerul domenielor, sub preşedinta d-lui Aurelian, comisiunea pentru Incheerea convenţitinei comerciale cu Francia
X
Citim în România Liberă:
0 nouesocietate pentru exploatare de păduri şi herâstrae ar fi pe puntul de a se fonda. Un capitalist din Alexandria (Egipt) ar fi comanditarul d-lui Goetz. care a cumpărat zilele acestea herâstraele dupe Lotru ale succesiune! Novak. D. Goetz nu mai face parte de un an şi jumătate din societatea română prin acţiuni ce poartă în practică încă numele d-sale.
X
La Brăila oposiţiunea se pregăteşte cu activitate peut.ru alegerile comunale.
Succesul parea’i fi aproape sigur.
X
Heprosentnţinnele trupei italiano încep la l-iu Noetnbre cu opera Aida.
Tot personalul va fi aici Ia20 0c-tombre.
X
Doamna Paulina Aslan, In urma unui strălucit examen, a fost recomandata pentru catedra de limba franceză la externatul No. 1 de dom nişoure. Sunt trei ani de când doamna Aslan ocupa provizoriu această catedră, dând zilnic dovezi de capacitate şi zel.
DINTR'OZI INTR'ALTA
FAIU\ li:m AHE!
Întâmplarea ce voiQ aduce aci nu e de eri—d’alaltâierl; mal mult de zece ani ad trecut d'atuncl; — şi, după importanţa persoanelor în joc, suntem a-proapelnfaţa unui document istoric.
E vorba de răposatul Eliad Râdules-cu şi de unul din actualii miniştri plenipotenţiari al ţării. Eliad, cum era el, cu marile lui cualităţf, cu nu mal puţin numeroasele Iul scăderi, ta om politic şi scriitor, avea, mai presus de orl-ce, un dar nepreţuit: — spunea şi scria lucrurile verde, fără ocolire, drept în faţă Daca n'ar 11 de cât povestirea mişcării din 48, unde nu se slieşte a demasca acţiunea pe sub mână a unora din cel amestecaţi In conspiraţie, şi tot ar fi destul I
Acest dar însă, adesea nu e lipsit de neajunsuri, mal ales când nu este ţinut în frlul raţiunii reci. Aşa, în focul luptei, încălzit şi furat de împrejurarea că era actor şi judecător în acelaşi timp, Eliad avu să’şi impute multe necumpâtârl de stil, multe escese de vorbire.
Actualul ministru plenipotenţiar, de care e vorba, are ceva caracteristic In trecutul lui. — o năzuinţă 'naltă, care ’i-a luat multe nopţi tn gânduri de mărire, care pe drept ori pe nedrept, vine In mintea orl-cui când se pronunţă numele acestui om de stat al nostru. Acea năzuinţă înaltă, legala strâns de toată fiinţa lui politica, nu e satt mal drept nu era, nici mal mult, nici mal puţin de cât pofta de Domnie.
Când Eliad vorbea de acest lucru îşi perdea sărita, din patriotism zic unii, dintr'un simţimănt ascuns In tundul inimii zic alţii....
Destul numai, că pe ministrul plenipotenţiar tn cestiune, care nu ’şl găsise pe acea vreme echilibrul politic de azi, îl tăvăleşte amarnic Eliade în-tr'una din scrierile sale; ce e mal grav cartea c* scrisă în franţuzeşte, şi autorul, mal mult ca în orl-care alta, a făcut mare risipă de verva Iul ^satirică, ajungând aproape tn marginea batjocurii comune. Era indignarea unui suflet curat, răvărsalâ peste capul fiiilor răi al ţăriî,—aşa zic unii; era vărsarea unul foc secret, lămurit cn mult în urmă, nu se sfiesc d’a susţine alţi!....
Vorba, ca vorbă, sboară iute;—iute se şi uită, — când e de uitat; scrisul rămâne, şi, ori cum al Întoarce faptul în sine, cu putinţă d'a fi uitat ori nu, rândurile negre pe hârtie albă stau vecinie proaspete, ca un ghimpe înţepând necontenit rana, ca o provocare nestinsă chemând ura şi răsbu-riarea 1 Aşa, Intre cel doi oameni era ură de moarte, ură fără ertare. linul tremura de mânie, auzind de. numele celul’lalt.
Dar, cum adesea se întâmplă, îm prejurftrl numeroase aii desluşit mal bine lucrul, şi, cel care scrisese, judecând mal potolit, cum se judecă de obiceifi la sfârşitul luptei, ori, poale, vindecat de zădărniciile lumeşti, ar fl. voit să lntinzft mâna celul’lalt, ca semn de împficăciune.
—	Şi de ce nu ? — spunea el adesea. De ce atâta goana şi ură ? Multe scrie şi vorbeşte omul când e coprins de căldura luptei pentru ţară ! Vine în urmă liniştea după isbândă, ochii privesc mal limpede, şi vezi cu mîhnire că al rănit pe unul colo, ai amărât pe altul dincolo, une-ori fără cuvănt îndestulător, alte-orl pe nedrept. Ş'apoi, credeţi mă, nu ştia cum văz ed lucrurile azi, dar mi se pare natural, şi chiar onorabil, ca fie ce român să rlv-nească dregâtoria supremă, - numai vrednic să fie de dânsa. Şi el — mal mult ca alţii poate, de ce să nu fi voit să urce pe căi cinstite şi după meritele lui, treapta din urmă a scării ?...
Şi vorbea bătrânul cu bunătate, Îngăduitor, gala să erte multe, aşlep-tănd cu nerăbdare minutul„să ’ntinză braţele celui’lalt.
—	Duceţi-vă, vr'unul din voi, la dtn-sul.^adâoga necurmat Eliad,—şi spuneţi-’! că n’atn nimic cu el, că e vremea să fim bine... ce Dumnezed !
In zadar Insă orl-ce fel de mijlocire. Cellalt era neclintit In ura ce jurase.
Mal anii trecuţi, actualul nostru ministru plenipotenţiar era dat cu totul
destăinuirilor trecutului, cum ştie el să le facă, cu acea vervă şi acel colorit proprii vorbirii sale. Veni şi la Eliad.
— A! iată un om pe care nu l'am iertat. nu l’am putut ierta, nu trebuia să’l iert. Ude, zise el scoţând un volum din dulap, uite grămada de acuzări şi de ridicol care ’mî-a stat necurmat In faţa, când numele Iul ml izbea auzul'. Multe 'şl zic oamenii politici, între pa tru ochi, or de faţă cu alţii, şi toate se pot uita; cele scrise nici o dată; ele nu pier, şi pentru tot dauna Iţi amintesc mâhnirea trecută, Iţi îndoiesc durerile presente. GâcI ce-aş putea face în contra acestei cărţi, care a fost citita de ţară şi de străinătate? Cu ce s ar mal putea şterge impresia făcută odatu ? Oh ! nu, nu l’am putut ierta. L'am văzut colea, lângă uşă, într’o zi, către seară, înaintând spre mine, cu capul plecat, şi abia şoptind:	«iarta-mă!»
M'am sculat în picioare, l'am privit ţinta, fără a l zice o vorbă, fără a face un gest, şi l'am văzut iarăşi, după câte-va minute, cu capul tn jos, mut de disperare, dând înapoi pentru tot d'a-una. Şi, totuşi, ce ’ml-a folosit acea u-inilire? Nu era nimeni s’o vază ! Numai conştiinţa mea, şi mărturia unul om de inimă mă poale mftgâia. Citeşte.
Şi întinse volumul.
Pe prima pagină, sta scris apăsat cuvântul : calomnii! Iscălit : generalul Maorii.
Idem.
telegrame iii\
l.ondra, 5 Uetom. — Voiagiul Lordului Churchill a produs mare sensu-ţiune prin toatea sferele politice. Dutfi cum să spune, Lordul Churchill face a-cest voiagiu in urma invitnţiunel ce a primit de la tontele Berberi de Bismark.
Se speră pe aici [cd această călătorie va produce resultate însemnate şi că in prima linie se va căuta o solufiune ho-lăritoare in cesliunea Egiptului.
Nu se dă nici o importantă ovaţiuiu i irlandeză—naţionale ce s’a făcut ert d-lui Gladstone.
Suflu, 5 Octombre. —Guvernul primeşte din provincie mai multe matii-festaţiuni de încredere şi invitaţiuni d’a urma in conformitate cu legile actuale şi d'a se o pune la ver-ce amestec străin. Ofiţerii, cari sunt mai puţin culpabili, vor fi puşi in libertate peste câte va zile. Generalul Kaulbars pleacă astăzi la Wraţa, nuline el va pleca la Plevna.
Hadcn-ltaden, 5 Octom. — împăratul n'a putut st asiste la vânătoarea militară ce a fost azi după ameazi la Iffezheim din causă că suferă de Duminecă de o indispoziţie uşoară, căreia nti se dă insă o importanţă serioasă căci împăratul face plimbări zilnice în trăsură.
Madrid, 5 Octombre. — Minoritatea
republicană a Cortesilor a declarat că nu numai nu aprobă intrigile revoluţionare dar că le şi respinge, renunţă Iad. Zorilla şi se obligă a respecta legile în vigoare.
Această declaraţtune a impresionat foarte tare opiniunea publică şi a dat loc la perspective mai favorabile pentru guvernul liberal şi pentru viitorul ţării.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
JULES MARY
PRIETENII imiiumu
El coborâ ochii, căci două mari la-crăml ti curgeafi pe obraz.
Ea continua, puţin palidă, scuturând din cap:
—Te fac să suferi, Joan ?...lartă-mă!. Dar e mult mal bine de a ’ţt spune totul... Luându-te de bărbat__ed nu am
luai angajamentul de a ie iubi....
—E adevărat, zise el cu o voce surdă, dar ed credeam, speram că amorul tm 0 va forţa pe a! d-voastră... că mă veţi iubi lăsândti-vă a iubi... Nici o dată nu m’am gândit că înlr’o zi aşi putea fi gelos... că void suferi... Vă rog. Galii em ne, efl nu sunt de cât un biet om. nu mă face nenorocit... mai cu seamă nu mă*fac« gelos... acum, când am auzit pe acest Landry, am văzul, că aşi putea să înebunesc... Eu nu cunoşteam mânia decât din nume... dar se poate foarte bine ca ea coprin-zendu-mă să fie foarte periculoasă, dacă vre-o-dată conduita d-voastrâ.ar motivai...
—	Ameninţi acum ? zise ea cu dispreţ şi îngâmfare.
—	Nu, Catherine, nu ameninţ. Vă spui numai ceea ce eu gândesc, vă pre-
viO a vă păzi de d-voastră... Căci dacă nu mă iubiţi, aveţi loc pentru un alt amor. Şi aceasta nu vă este permis...
El adaogă, foarte încet:
—	Şi ed nu vă voia permite, să ştiţi?
Ea !l privi, căutând să ghicească fără
îndoială, dacă aceste cuvinte pronunţate înlr un mod timid, nu cum-va ascund o adevărată energie.
Şi cu un gest de.liabar n’are zise:
—	’Ml-e frig, vrei să mă laşi să mă culc ?
El eşi cletinându-se. Capul II era plin de un sgomot eonfus. El se ţinea de zid pentru a ajunge la camera sa, căci această scenă penibilă ÎI provocase iar frigurile, şi slab ca un copil el njfar-mură:
—	U iubesc !...*o iubesc 1...
Ea, când el închise uşea, rămase nemişcată, dreaptă, cu fruntea numai puţin înclinată şi se gândea. întinse mâna şi maşinalmenle făcu un gest pentru a’l opri, tu urmă zise :
—	La ce bun ?
Ea stinse lampa, se aşeză In pat. dar lumina dulce a unei candele lumina marii săi ochi negrii. Ea nu dormea. Orele treceaO una dupe alia. Candela sfârâi de o dată, se stiuse, făcând un profund întuneric. Şi Calherjne continua a si: gândi...	*
IU
Declaraţiunea nevestei sale produsese asupra inimeî lui Uoigan, efectul pe care un Îngheţ din Maiu 11 produce asupra florilor de timpuria înflorite.
Uimit la început, In urmă desnădăjduit, pescarul căzu Intr'un mutism absolut, ne eşind de loc din camera luf, chiar atunci când frigurile 11 lăsară, petre-cându’şl zileie cu cugetări triste încer-cându-se să înţeleagă complexitatea caracterului femei sale. Dar simplitatea şi nevinovăţia Iul nu'l ajutad de loc Intr’o asemenea problemă. O mulţime de lucruri îl scăpafi pentru că el nu şi le puteaa explica, ast-fel că n'a-vea de cât o conîusa visiune, dar din care eşea cu toate astea temerea misterioasă ce o inspiră obscuritatea, căci lucrurile obscure ascund neprevăzutul, adică pericolul.
In primele luni care urmară, Catherine nu’şt schimbă nimic din felul săa de a trăi. De o dată, şi atuucl când Uoigan se aştepta mai puţin, caracterul el se modifică. Ea deveni mal dulce, mal afabilă. Adesea când ea lşî privea bărbatul frumoasa sa figura e-nergicâ, puţin aspră, se limpezea cu câte un surâs.
In acelaşi timp, ea rupse cu obiceiurile sale, neglijea serbările, balurile, concerturile, evita orl-ce osteneală, ea care era atât de aprinsă de plăceri, !n cât pescarul, după ce mai aşteptă să vază cât va dura acest noO capriţid, încântat, plin de speranţă, ÎI zise :
— Suot fericit Catherine, că vă văz acum cum voesc. Nu sunt pretenţios; efi nu cer de cât a vă vedea ast-fel, lângă mine, lot d auna..
iVww.dacoromanica.ro
—	Şi aceasta Iţi produce o nouă nelinişte, nu este aşa ?... După ce m’al cunoscut iubind lumea, să mă vezi de o dată că o părăsesc fără părere de răâ.. Nu cum-va o hotărâre atât de bizară ascunde ceva teribil ?...
—	D-ta râzi, Catherine, atunci etnd ed tremur de frică de a vă mal pierde.
—	Şi nu ghiceşti ?
—	Nu.
—	Nu vezi că cunt bolnavă I... că am ochii cerniţi ca de o mare durere... pe când din contra ett simţ o mare bucurie... fiind câ...
—	Catherine 1 I zise el transportai apucând'o In braţe.
—	Ei bine da... dar nu mă strânge aşa tare câ mă Îneci.
—	E adevărat ?... E adevărat ?...
—	Nu mă credeai capabilă ?... Cine ştie ?... Voiu fi poate o bună mamă...
De fapt, ea părea schimbată. In timpul lungilor luni a sarcinel sale, eanu se pltnse de nimic, n avu nici o impacienţă, suporta cu curagifl plictiseala de a sta In casă—sarcină mal grea pentru ea de cât numeroasele indi. poziţii parliculare In starea In care se găsea.
Ea, cu toate acestea, eşea câte o data pejos,pentru ctte-va minute, se plimba prin tmprejuriml, se ducea safl prin satul d’Aniues, care nu era departe, sau traversând Dieppe se ducea pe ţărmul măreî, nu Inse la aceeaşi ore ca alta data, dar sau prea de dimineaţă sau prea târzia, când oraşul era sad abia deşteptat sau deja adormit.
Ea păru pentru un timp câ ar fi părăsit orl-ce idee de cochetărie, de oarece nu se Încerca de loc, prin nici un mijloc de toaletă, de a’şl ascunde difarmitatea taliei sale. Era mândră, ae simţea înălţată prin această maternitate pe care ea n’o sperase şi pe care acum o aştepta cu nerăbdare, cu o acte de necunoscut, căci pentru ea totul se resuma In curiositate supra-escitalâ şi curiositate satisfăcută.
Această stare nouă o amuza, pentru că ea simţea îu acelaş timp o st n-saţie nouă. Şi la urmă, eanu se făcea -ast-fel cum spusese Iul Ilolgan—mul rea de cât era tn realilâte. ea nădăjduia cu toată inima, câ amorul matern se va desvolta brusc In inima el, o va ataşa de soţul s&fl. dând o hrană ima-ginaţiunel sale. Cop'iul careva veni ti va ocupa zilele şi nopţile prin a'l înfăşa, a’l sărbători, a acoperi ne guriţe şi a ’l Îmbrăţişa. . i;,n copii ! Nu este oare aceasta o pri ocupaţiune constantă, o perpetuă Încântare, o surpriză la fie care oră?
IlolgaD nu gtiicea de ioc secretele speranţe ale Catherinel. Naivitateu şi sinceritatea lui nu putea înţelege nişte atât de rafinate sensaţiunf; numai uu lucru din aceea ce el vedea, II mişca, acela ca nevasta lui ’l-a fost redată, a-luncl când ei o credea perdută pentru tot-d’auna şi bucuria se manifesta In nişte naivităţi plăcute cari adesea a-juogeaâ până la delicateţele celui mai subtil amor.
(Va urma;
EPOCA — 2o SEPTEMBRE
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,,EPOCA“
Tiraj»!u O 000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
Liniştea este complectă de când autorităţile franceze ajută la frontieră pe cele spaniole.
Itcrllii, 6 Octombre.—Ca si se razii I ce impreshtne a produs atitudinea generalului Kaulbars, nimic nu e mai înseninător de cât a reproduce relatările ziarului«Norddeutscit e A llegemeine 7. ei-tung» mai cu seamă că sunt scrise e.rlu-siv la adresa Panslabismului. Ziarul scrie: « Panslavismul, a cărui complectă neştiinţă a adevăratei situa ţinui internaţionale it întărâtă a îndrepta tiottt atacuri asupra politicei germane, ar trebui, ca de obiceiu şi acuma, d'a trece peste ori ce limită, dacă ultimele evenimente petrecute în Sofia n’ar conchide la necesitatea Itusiei d’a intra în Bulgaria fi aceasta cu cât ar fi mai cnrrmt, cu atâta mat bine. Chiar dacă n’ar domina alte consideraţiunî, însuţi tradi-ţiunile istorice ar fi in de ajuns d'a dovedi cât de îndoielnic e interesul ce. ar putea trage Husia dintr’o ast fel de măsură.
Amintim, ca esemplu, numai Polonia, tinde o partidă rusă destul de tare n’a putut împedica ca sâ tiu se producă reac-ţiutii atât de puternice contra posesorului. Repetarea unor asemeni scene n’ar dori’o nici pans/avistul cel mal«înfocat».
«Kreuzzeitung» recomandă regenţei Bulgare vigilenţa cea mal mare.
ŞTIRI MĂRUNTE
D-nil Miniştrii IUdu Mihaiii şi Slătescu, cari HpbCtu din Capitală, s aO reîntors.
* •
Aseară a isbucuil un incendii! pe Calea Dorobanţilor, care a consumat întreaga construcţie.
D.C. Boerescu, s a reîntors în Bucure,Li
9	9
Un ronsilift de miniştrii s'a tinut aseară le 4 ore sub jreşedenţia d lui f. C. Brătianu.
9	9
D general Făleoianu, şeful marelui stat major a plecat laCraiova.
mare greutate pentru a fi aleşi In fata ingerinţei întrebuinţată de guvernul regentei.
•
Ni se scrie din Bulgaria că la Sofia se aşteaptă o mişcare revoluţionară contra regentei. Deinisiunea lui Karavelof se confirmă.
Din Rusciuk se anunţă că trupele de la Şumla sunt aşteptate la Tlrnova. Este teamă de un conflict intre detaşamentele remase credincioase regentei şi acele cari s’au pronunţat în favoarea propunerilor ruseşti.
•
Lucrătorii tipografi de la Telegraful, s’nu pus astă-zi în grevă. Motivul este că nu erau plătiţi.
9
Numirea d-lnî Lascelli-s la postul de ministru plenipotenţiar al Anglie! la Bucureşti, e positivâ. I). Lasoelles va părăsi Sofia spre a veni la Bucureşti îndată dupe plecarea lui Sir Whitlfl In flnnslnntinopbl.
Duminecă 28 şi Luni 29 Sepfein-bre, se vor sfârşi manevrele de cavalerie prin tin simulacru de l»a talie şi un defileu.
•
Se vorbeşte prin cercurile ofi cioase că d. Ion tihiea. ministru plenipotenţiar la Londra, va sosi in tara în virtutea unui congediu ere a obţinut pentru interese de familie.
Consiliul comunal a rcsolvat a-searâ mai multe cesliuni de exproprieri şi alinieri.
Ordinea zilei uefiind epuisată continuarea şediriti a fost amânată pe azi la A ore.
•
D. general Budişteanu, comandantul divizii de Târgovişte dupe ce a fost priimit la Sinaia de M. S. Regele, a plecat pentru a’şi relua comanda divizii sale.
•
D. G. Radu, prefect de Bacău, şi d. Gortazzi, prefect de Dorohuiu, au sosit In Gflpitalâ.
D. Moruzi, prefectul politii Capiii lei, a dut ordin tutulor comisarilor ca se execute cu multă scru-pulositnte ultimile urdonante municipale relative la măsurile profilactice ce ar trebui aplicate contra cholereî.
Se fac mari pregătiri pentru alegerile ce vor avea loc Dumineca viitoare în Bulgaria. Partidul regenţei lucrează din resputeri pentru candidaţii sel. Zankoviştii vor avea
Pagubele suferite de proprietarul casei din ^strada Dorobanţilor No. Ui care a ars în noaptea trecută se urcă la 2.500 galbeni.
Casa nu era asigurată.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(50)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XL.
Meettngul de la 15 \«*einl*re
Hunt, precum am mai spus’o, era făcut anume pentru a fi orator popular, pentru a vorbi tn aer unor mulţimi imense. Nici odată nu fusese mai bine dispus, mal bine inspirat de cât in a-cea zi de 15 Noembre.
Vocea sa tremurătoare ajungea fără greutate la urechile auditorilor celor mai Îndepărtaţi; talia sa Înaltă, Infâ-ţoşearea sa măreaţă, figura sa energică şi simpatică, II făceau să fie admirat de toţi. De aceia,chiar de la Începutul discursului săQ isbucnirâ aplauze nesfârşite, strigăte de ura, Întreruperi scurte, aprobative, recomandaţiuni de: ascultaţi! ast-fel cum se obişnuieşte In Englitera.
Hunt, luat Înainte de curentai simpatic care se stabileşte Intre oratorii cei iubiţi de popor şi cel cari ’i ascultă, zugrăvi Inlr’un chip m^reţ şi îngrozitor atote neajunsurile de e - avea sâ se
plângă cetăţi nil bătrânei Englitere.
Vorbi de datoria enormă care apăsa asupra ţârei ce nu mai era In stare sâ duca mai multă vreme aşa sarcină. Se ridică puternic In contra trândăvie! şi conrupţiunel camerei Comunelor, din causa cărora veneaQ toate relele. Blestimă resbelele nedrepte şi u-cigătoare «care iese din visuinele legislative şi sunt susţinute pe seama propietarilor de pământuri, a arendaşilor, a fabricanţilor şi a negustorilor sărăciţi.»
Discursul Iul liunt fu admirabil In partea sa din urmă mal cu seamă:
—	CâDd poporul, scos din fire, zise el cu amărăciune, când poporul Iş a-rată nemulţumirea, voesc să-l Înşele dându-l o glorie deşartă. Mulţumită nouă poporul s’a reîntors In Roma ; Ferdinand VII ş a reluat sceptrul de fer ce apasă asupra supuşilor sâl: puterile Europei s au unit lntr'o Sfântă Alianţă ameninţătoare pentru libertăţile popoarelor.
—	Adevărat 1 adevărat I strigară din toate părţile.
—	Aceste resullale sunt minunate, o recunosc, dar ce ne au folosit nouă, ceri le plătim cu cel din ut mă ban al nostru 1
—	Da 1 da ! repetă mnlţimea, ce ne aQ folosit?
—	A 1 urmă liunt, să veghiem în locul acelora cari nu vor să vadă, să fim veşnic trezi. Vă daâ eG un sfat răQ?
Ascultaţi-mă.
Consiliul comunal a autorizai în şedinţa de aseară pe consiliul de administraţie ca se susţie în toate istanţele cererea reconvenţională făcută de primărie in afacerea împrumutului municipal.
Citim în România Liberă :
Depă informatiunile ce lc avem, depeşa Agenţiei Hacas, despre meetingul ce *’a ţinut tn piaşa rea mare dtn Sofia este cu lotul inesac ă şi nu corespunde întru nimic cu (aptele Împlinite Adevărul este că Zancoviştil aii ţinui o adunare tn p aţă la care au parlicipd foarte mulţi cetăţeni. Când un deputat zaneovi t condamna cu desăvârşire aiitud nea guvernului, zicând că serveş'e intereselor streine şi când aHol critică fapte e prinţului Alexandru lăudând părinteasca o-ciotire a Ţarului, mulţimea ilrigă: «Jos cu el! Jos cu Ţaru ! Trăiască Bulgaria! Trăiască Alexandru!« In acest moment se preseulă şi Kau bars. Se su e la tribună şi le cileţte asistenţilor preteuţiu-nile Ţarului, încheind cu cuvintele «Trft-iască Ţaru !•> Poporul răspunse: «Trăiască Bulgaria! Tr&iasc* Ahxaudru! Jos cu Kaulbars ! Jos cu fiusia! Atunci Kaulbars palid cum era tşl scoase sabia şi cu o furie nespusă strigă publicaţii1: «Ascultaţi mfi/ — Nu vă ascultăm ! Jos cu el I Trăiască libertatea! !>i poporul se îngrămădi pe lângă tribună fluerând şi strigând; Zancoviştil Insă oare I tnoon urau p« Kaulbars un rosistat mulţi rn şi asl-fel generalul rus abia d . b»a a scăpat de pericolul ce'l ameninţa.
Cele ce afl urmat după această scenă sunt descrise fidel tu de, eşa Agenţiei II arm.
ULTIMA OK A
Londra^ 7 Octombre.— Se crede In general prin ce curile politice că lordul R. Churchill se va duce la Berlin şi la Viena pentru a Încerca să rupă a-liariţa celor 3 imperii.
Se telegrafiazfi din Berlin ziarului Standard că Germania şi Austria sunt de acord spre a bl una procedeurile generalului Kaulbars.
Se comunică din St. Petersburg către Daily Naos că Ţ’arul renunţă la proectul de a ocupa Bulgaria.
Viena, 7 Octombre. — Noua Presă Liberă zice că atitudinea Generalului Kaulbars nu este surprinzătoare. Se ştie câ politca externa In Rusia a fost tol-da-una revoluţionara, dar altâ dată Ru«ia menaja forma şi tradiţiunea o-biclnuită. Generalul Kaulbars din potrivă, caută să combată desch s guvernul bulgar şi sfâtueşte naţiunea să facă o nouă revoluţie. E de mirat tn adevăr a observa atitudinea onestă a naţiunii bulgăreşti, şi proba cea mal învederată despre maturitatea acestei naţiuni atât de crud încercată,este că se supune pretutindeni regenţei şi că ordinea e menţinută. 0 naţiune care ştie să păstreze legalitatea l-n ast fel de Împrejurări, are drept la autonomia sa. Rusia va avea sâ aleagă, Intre o res-tricţmne a cererilor sale şi o ocupa-ţiuune a Bulgariei cu consecinţele sale incalculabile.
I\ST!TITIL\0I KD0UM80.4RE
BUCUREŞTI, STRADA PRIMĂVERI N® 26.
Cursurile preparatoare pentru bacalaureat —Clasa & V, a VI şi a VII liceale—s’aQ deschis. Ele se predau de d-nil profesori : Dr. Craeiunescu. profesor la Universitate, Filosofia; V. A. Ureehie. profesor la Universitate, Istoria; Dr. Georgian, profesor la Seminar şi la Liceu) St .-Sava, Limba latina; Dr. Stef. Sibteanu, fost profesore. Ştiinţele fisice si naturale; Const. Demetrescu, profesore la scoal * de ComerciO şi la Liceu) St.-Sava. Matematicele; Zamfirescu. fost profesore, Limba greaca; Al. VlaJiuta, fost profesore, Limba româna: Ch. Rotând, profesor la şcoala Militară, Limba frneeza; Moilor, director la şcoala filială germană şi D-ra Oly. Reich,absolventă şi diplomată de la Seminal- din Telsitt, sub-directriţă la a-cest Institut, Limba germana; V. C. Arion, profesor la şcoala Normală de băieţi, Economia politica si dreptul administrrtiv; Dr. Sr Stefanescu medic, Hiigiena.
Condiţiunile de plată, atât pentru clasele de gimnaziu cât şi pentru cele trei superioare de liceb sunt :
1000 lei pentru o internă—800 lei pentru o semi-internâ şi C00 lei pentru oeslernă.
Elevele din şcoalele secondare care ar voi să corn pledeze studiele gimuasiale, vor urma cursuri speciale.
A si> mlcn speclu<*olele/IU-1 pe piii-ina IV.
INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE
AL
PROFESORILOR »SOCIATI SUB DIRECŢIA O NE! CORDEA
Sub-semnala, absjlventftascoalei superioare «le J 'imn soare Jiu Lauaaua .Elveţia, profesoare de pedagogie si filosofic la institutul pedagogic, in asociatiuue cii mal mulţi profesori publici distins!, in'ain decisa deschide un institut de domnişoare, in care elevele pe lângă o instrucţiune clasica s> solida se primească si o educatiune aleasa si tnt-o data menita a forma bune mame de familie
in punctul de vedere al inslructiunei şcoala va coprinde:
t Cursul claselor primare dupe programele ofliciale cu adaosul bmbelor, germana si fran-cosa.
2.	Clasa I gimnasiala pentru elevele caro ne
reuşind U oaameneleMe admitere in sr.oalele secundare ale statului ar voi a trece in Institut aceasta clasa si a se nresinta la concursul de admitere in anul al 2-lea.
3.	o ctasri preparatoare do studiele gimuasiale pentru olevole care vor 11 trecut cursurile scoalelor secondare de fete si ar voi se obţină certificatul celor 4 clase liceale, in aceasta clasa, pe lângi re poli rea materiilor din şcoalele secundare de fele, se vor preda limbe'e clasice latina si elena, dupe programele statplui.
Afara de objectele prevezute in programele oficiale se vor preda facultativ si limbele engleza si italiana precum si muzica, care dupe dorinţa părinţilor se va urma in institut sau la conservator.
Insdtutul va primi interne semi interne si aşterne.
Cursurile vor incepe la 1 Seplembre. Con-ditiunile do admiterâ se pot afla in cancelaria institutului asazat in strada Cornet No. 16, din Bucuresci in toate zilele cu Începere de azi.
ALECSANORINA CORDEA
născută Filionescu
profesoare de pedagogie ai Hlosofle la şcoala centrala.
Singura Şcoala de musica vocala si instrumentala in ţarn.auLorisata si aprobata do inal-tul guvern a d-iui profesor
B I BL IOGR AFI E
A esît dc sul* presa si se afla depusa spre vânzare ia administraţia ziarului „Epoca'* si la toii veaxatorii ei «lin provincie, r«*-visla XAZAT de d-uii I*. It. lto-selli si I. Vcgruzzi.
Preţul unui exemplar un leu. Contra unui mandat postai sau mărci poştale se trimite franco.
11-111L IlirJIDUlihM.l
Reîntorcându-se in Capitala îsi riae clientela.
Consulctatiuni de la 5—6 ore.
Ijf 41> L’Vlî âT Moşia PRISICENI-POBTA 2 oh /HllLiD/t I ore departe de Bucureşti.
A se adresa la Doctorul N. Turnescu, Calea Moşilor No. 55.
BUCUREŞTI
6.—STRADA YSSTR1.—6
Secţia medicala
t, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajifl sistematic—”. Serviciul la domicilia — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
t Bac abur .  .............2.50
1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.—
medicamente..............i.—
1 duşe rece sistematică cu basin
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa utnâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnâ la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform prospectului.	_____Direcţiunea
IjiuL A. ViâN?
Dă consultaţiuni pentru boale de OCHI, l RECUL fi SIFILITICE şi face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lăturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazl.
AVIS IMPORTANT
!»«■ venza.ro casa unde se allă clubul militar Calea Victoriei 2 şi 4. Venit ioooo. Preţul HOOOOO. Creditul funciar 200000.
De venzare un frumos loc In fuudu! alei Eldorado str. Posta-Vache.
l*o iuoliiriut două prăvălii mari Calea Victoriei No. 82.
S*o inoi*irial hotel Susaiă tn Predeal, 20 odăi.
A s» adresa la d. inginer Boltea str. Pitar Moşu. No. 5.
DOCTOR IN MEDICINA
DE LA FACULTATEA DE MEDICINA DIN PARIS
Are onoare a face cunoscut ca reîntorcAn-dc-sc In tara 'si a reluat orele de consulta-tiuni de la I până la 3, in toate zilele, afara de Duminici si serbatori, Strada Cosma, Ui.
II" C. 1IILLE k II. GAUSCl)
AVOCAT
62,—st,r*. Stir-Joei Vodă,—02
Consultaţiuni 9—11 a. m. 4—6 p. m.
CASA DE SCHIMB
ALEI. GJl. \mm & li. MĂRCI]
Nlrada Uparanl, Xo. 1 5 bl«
Bucureşti, 25,7 Scpteinbre
VALORI
Scadenţa
euponelor
jTârg Tit* curs mediu
FoNUUKI UE STAT ROMAN
Rc-nla rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Ou Renta rom. nmortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oo Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No Oblig de stat C. F. R. 6 0/0 t Ian 1 Iul idem idem & 0/0	Idem
Imprum. Stern 186t 7 0/0	1MartSep
Imjir. Openheim 1866 8 0/0 1 lan 1 Iul Agio	—
împrumuturi de oraşe Imnr. oraş Bucuresci 5 0/0 t (an 1 Iul idem idem din 1884 5 u/0 t Mai 1 No lwpr.or.B.cuprimekizl.2o	—
valori diverse Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian t (ui Idem	Idem	5 0/0	idem
Cred.Fon.Ur.dinBuc.7 0/0	Idem
Idern	idem	6 0/0	Idem
Idem	idem	b 0/u	Idem
Cred. Fonc.Ur.dln las i5 0/0	idem
Obl. Caa. pens. fr. 300. 10 l'Şlai No
02
97
88 3/4
1(6
15 75
75
96
33
1031/2 87 1/4 ICO I 2 021/2 82 1 2 75 214
—	Ascultaţi! ascultaţi I
—	Acum un secol, când părinţii noş-tril aG pus pe tron casa de Ilanovra, ei aG făcut cu dânsa un contract si-nalagmatic. Una din clausele sale era că nici un funcţionar nu va intra In Camera comunelor. Număraţi câţi se află In această cameră.
—	Ascultaţi! ascultaţi I
—	Da,număraţi-I. Ştiţi la ce sumă se ridică totalul lefilor lor ? Ceva mai mult de două sute de mii livre sterlina, pe care noi le plătim din pungile noastre ca să voteze contra noastră.
La aceste cuvinte, mânia şi ciuda celor de faţă isbucni cu putere, căci poporul engles nu lasă să treacă nici-o dală ocasiunea de aş manifesta nemulţumirea saG desaprobarea sa fie contra oratorului, (ie contra faptelor saG persoanei de care vorbeşte tot cu acelaşi foc cu care strigă »uru» or de câte ori li place ceva.
De astă dală murmurele auditorului sâ adresaQ atât guvernului care permitea, care încuraja poate, un asemenea cumul, cât şi membrilor camerei comunelor cart se lâsaG sâ fie con-rupţi de cei de la putere.
—	Naţiunea moare de foame, reluă oratorul cu mal mare tărie, pe când a-tâţea fabricanţi cari prin ei însuşi n’ar putea câştiga nici un ban să înavuţesc cu aurul ei.
Aceste cuvinte şi modul cum fură spuse aduseră la culme Intărâtarea celor cari le auziră. Unii râdeau Daljo-
www.dacoromanica.ro
corând, alţii strigaO Înfuriaţi, alţii a-plaudaG In semne de aprobare.
—	Dupe ce se făcu tăcere din noG, Hunt urmă;
—	Acum două-zecf de anf, am afişat, eG ăsta care vă vorbesc, pe zidurile Bristolului,oraşul meQ natal,o lista ale acestor pensiuni, a căror total întrece suma contribuţiunilor oraşului Întreg. Şi de atunci aG tot sporit! lată la ce am ajuns.
—	Adevărat! adevărat 1
—	Vă mai spun Inc’odată : numai o reformă a camerei comunelor poate să scape ţara, şi astă reformă nu poate fi obţinută de câ prin manifestări repe-ţile, energice, vioaie a spiritului public.
—	Da, da 1
—	Trebuie să ne adresăm iar guvernului, să ne adresăm la dânsul până ce se va asculta de dorinţele noastre, până ce va lua în consideraţie neajunsurile poporului, va recomanda parlamentului să reducă armata, va lăsa să se stingă fără ale relnoi pensiunile nemotivate, va reda represen-taţiunel naţionale drepturile sale străvechi, ţinând seamă de noile aspira-ţiuni ale tuturor popoarelor la egalitatea democratică.
Aplauze frenetice isbucniră la aceste ultime cuvinte ale oratorului. Alţi tri buni II urmară şi ei aprinseră şi mal mult pasiunile pe cari o ganul puternic a lui Hunt le puse In mişcare.
Sir Burdelt luă cuvântul la urmă.
Obişnuit cu desbaterile parlamentare el avu In vedera să fie cât mal clar şi să facă pe adunare să ia o decisiune demnă de dânsa. Citi o altâ petiţiune, redactată dupe principiele şi pe bazele pe care le pusese Hunt, şi se oferi a Încerca el Însuşi lnc’odată sâ pătrundă la Regent, Împreună cu oratorul cel popular.
Adunarea primi cu bucurie propunerea lui Sir Fransis Burdett şi hotâ-râră ca petiţiunea să fie iscălită şi apoi remisă prinţului până In două-spre-zece zile.
Odată ce se sLabili acasta, le fu uşor membrilor comitetului salvărel publice să facă a se lua hotărârea, dupe cum se pusese la cale, de a se convoca un alt meelfrig, pentru 2 Decembre, la Spa-Field, pentru a se da semnatarilor respunsul Regentului la a doua petiţiune.
După aceasta mulţimea se Împrăştie.
Sâ spunem IndaLă, pentru a nu mal riîveni asupra ei, ce s a Întâmplat cu aceasta a doua petiţiune.
Prinţul-Regent nu voi sâ primească de cât pe Hunt, 4ntr’atât antipatia sa pentru Sir Burdelt semăna cu ura. El dădu hârtia aceasta unuia dintre miniştrii, lordul Sidmonth, faţă cu acel care o adusese.
(Va urma)

4
EPOCA — 2t5 SEPTEMBRE
CASA DE SCHIMB
I. M. FERM O
— 27. STNADt L1PSCIW. Î7. —
CURSUL BCCCKESCI
de la 27 Seplembre (SS6
5 0/0 Henta amortisab.
5	0 0	* perpetua .
6	0 0 Oblig. «ir Stat. . .
6	0/0 Ob. de Stat drum
de lier..........
7	0 0 Scris. func. rurale
5	0,0	»	»	»
7	0/0	»	»	urbane
6	ofio	»	»	«
5 0/0	.	.	■
8	0/0 împrumutul cern. Ub.Cas. pens. l.lOtlob'.. împrumutul eu premie Acţiuni bancei nation.
► «bacia-Romania» • Naţionala ..... » Credit mobiliar. » Constructiuni. .. » Fabrica de hârtie Argint contra aur. . . . Bilete deltan.ronUaur Florini austriaci, ....
si iiltlll.
Paris 3 luni. . . .
» la vedere . Londra 3 luni . .
«.• la vedere. Berlin 3 luni. . .
» la vedere. Viono la vedere.
97 1 4
93
8818
104
67 1 2 100 li* 021,4
tc.ll
751
220
£
1030
275
220
15.50
15.50 2.03
1001/4 25.25 1.24
2.03
DE ÎNCHIRIAT ăTSî.
>l-lul \. Hiotl din Slr. Luterani 15. mobilate şi ne-mobdate având 22 camere, grajd de IO cal, şopron de 6 Irisuri, 2 pimniţe, 1 pul şi grădini cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d nu proprietar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţâ pini la (5 seari. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorgbe viitor moşia d-sa e Gopaciu din districtul Vlaşca pl. CAlnişte.
MULT CUNOSCUŢI CASSA DE SCHIMB
ADOLF HILBERGER
Se afla de acum tn Strada Stnârda Aio. 6 Pace cunoscul ciafari de transacţiunile obiclnuile.se mal ocupă cu cumpirir). schimb şi vânzări de orl-ce ohjecte de Bijoutcrie, uzate precum: aur, argint si pietre preţioasa ele.	(169)
PRIMA FABRICA ROMANA DE
K 1 F I R	U M I S
O băutura făcută din lapte,care se Întrebuinţează cu mare succes In Rusia, Englitera, Austria şi Elveţia. In contra l»oalelor de pieri mai cu aeainâ. in contra oflicel. La O-desa şi lângă Samara pe rlul Volga, sunt staiulimente speciale undemii de bolnavi se vindec.-» prin KfFTR-KUMUS. ProbeletUerapeulice făcute cu acest lichid de somităţile Europei au dovedit eA KIFIR-KUMIS este un escelent medicament pentru tratarea bronchitelor chronice Diarhâe, Cathar de stomac acut şi cronic Cathar a întregului canal digestiv. Anemie, Scorbut, ScrufUloara, Tuberculos» Hemoroide, şi Hind mijlocul cel mai escelent şi nutritiv,are proprietăţi recoritoare, combate insomnia, stimulentul scadi
mulţumită iniţiatiliţa d-lui Lescianoff renumitul fabricant dinRusia s a înfiinţat un stabiliment de KIFIR-KUMIS pe care 1 recomandam publicului. Calitatea Kitlrulni făcut de casa Lekianoff este analisat de d. Dr. Bernard directorul laboratoriului chimic din Capitala, pe baza caruia d. Lukianofl a primit autorizaţia de fabricare din partea consiliului sanitar superior. In timp asa de scurt casa Lukianotî se bucura ssta-zi de clientela foarte intinsa, care din zi in zi se convinge caKIFIR-KUMIS este cel mai pu-ter-nic inamic al slabirei precum zice si celebrul Dr. Uexe.
Depositul general actualmente se alia in Calea GriviţeiNo. 140, unde se primesc abonamente, iar din provincie se pot face abonamente prin mandat postai.
De la Sf. Dumitru se va muta la sosse, lângă rondul al ll lea unde a fost gradina jardin des fleures.
Preţul abonamentului
Loco inapoind sticlele.—100 sticle 85 lei.—50 sticle 45 lei.—25 sticle 23 lei, 50 bani. — Pentru bolnavi neavuţi, preturilevor fi scăzute. — In provincie 100 sticle 100 lei, — 50 sticle 60 lei, — 25 sticle âo lei. — Ambalagiul este pe comptul fabricantului.
MULŢUMIRE
Prin aceste câte-va rânduri, tna simt dator a mulţumi d-lui d-lui Fior Luchia-noff pentru serviciul ce 'mi-a adus atât mie cât si familiei mele, care intrebuintând Kifir-Kumis, a constatat o uşurare si netăgăduită a suft rintelor ocasionalc de anemie.	Constntin Petreseu-Comliiratu.
(170)	Tipograf.
Da R.RQSKTTI
AVOCAT
Strada Romana No. St.
0 DO A IVI NA S„îf™b. rr,„„.
să, engleză, germană şi musică doreşte it da lecţiunl. Având masă în vr’o familie s ar mulţumi cu o plată mal modestă. A se adresa la rc-dacţiune. (168)
ALECU A. BALS
AVOCAT
Strada Dre&pta o. 24
DE MIRIIT spHŞioaMI
cu faşlailn iu piaşla Episcopii a»eml doua ramnrf ai pivui<;-ia. a *»e ailrc^a la ad-■ninKlraţ*ia ziarului ,.EPOCA
ARTICOLE DE DESINFECTIUNE se găsesc la
DROGUERIA B R U S
Str. Nouă,Casa Capşa
l)E HVCDIRIAT
viitor,In total safl tu parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Ke-restenye, care se compune două corpuri: cea dintâiu cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, având mal multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare două grajduri şi şo-proane, curte spaţioasă şi grădină.
Doritorii se pot adresa la proprietarul ELI AS 10S. COHEN CaleaŞerban-Vodă No. 45 sad la comptoir Str. Smârdan No. 6.	135
iin h/uu; riS
reproductorl iepe , mftnzi pur-sânga, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Rei-raeradministrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală).
DE ÎNCHIRIAT Dumitru a-
nulul curent) casele, gră dina şi teatru cunoscutesub numele «RAŞKA» din Str. Academiei No. 28.
A se adresa Str- Batiştea No. 11.
nt vf: viiik k;
şi de stânjen, mal bine de douâ-sute pogoane, situată pe moşia Fârcaş, la o jumătăţii oră de Carai. Doritori! se pot adresa la proprietar, d. avocat D. C. Po-pescu, 49 Calea Dorobanţilor.
0 DOMNIŞOARA (MARMON-
TEL) Dă lecţiunl de piano şi solfegiu după methoda Conservatorului din Paris. Ase adresa Calea Griviţa, 51.
H. A. PAPADAT
AVOCAT
Str. Biserica Ieni No. 8 bis.
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
4 4
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
> 11 g3>Jă><Il>1CI> .Otgg'r
V. M A I E R
SCULPTOR
No. 3, — Calea Dorobanţilor,— No. 3
ATELIER SPECIAL
0RI-CE MOBILA SCULPTATA
In acest atelier se efectulaza ort-ce mobile după stilurile cele mai nuoi. Asemenea se găsesc tot-d'a-una gata I diferite mobile cu preţul atelierului.
Se primeşte ort-ce comanda de t£m-(j) plarle, sculptura si strungarie. 168.
3	. SB.Se.SsaSI
* C* W ALESE
Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă, că a deschis şi în
BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41
O CASSA DE CROITORIE J
Care va funcţiona In aceleaşi condiţiuni ca şi aceia din IAŞI.	162

9	T® t1
CASA SPICQ VE1ARE SI ÎNCHIRIAT \
DE
P I A N U R I
DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS
Aceste închirieri presinlă deosebitul avantagiO, că, or-că-rul chiriaş care doreşte a cumpăra piano închiriet, se socoteşte banii răspunşl ca chirie, ca a-conto preţului de cumpărare.	137




DE ÎNCHIRIAT
ETAGIUL DE SUS
sau
CEL DE JOS AL CASSEI
din
Strada Biserica Amzii No. 6

157
EPITROPIA BISERICEI BREZOIANU
Conform aulorisaţiunel date de onor. Primărie a Capitalei, euilropia face cunoscut că )a 7 Octombre 1886, se va vinde de veci o parte din localul Sf. Biserici, adică j colţul ditro str. Ştirbel-Vodt şi Valter-Mărâcineanu.
Licitaţiunea se va ţine la Ospelul comunal la orele 2 p. m. şi va Începe de la suma de 20000 lei.
Doritorii de a cumpăra acest loc pot vedea planul şi [ cere or-ce dăsluşirl de la preotul bisericei.
Spre a putea lua parte la licitaţiune, doritorii vor depune, chiar In ziua licitaţiunel, o garanţie provisorie de 2,000 lei, In numerar sad efecte publice.
1886_Septetr>bre 18/30
(L. Paclurea Epilropi)C. s. Maroovioi
, pro tul K. Abramoscu
W'ZmPSX
CĂRBUNI DE L
G N
T A
MARE ECONOMIE
PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, MEIDINGER, MASINE ETC,
Cărbuni de lignită se vinde cu tona sau 500 kilograme
27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU
A se adresa la
II. (inillnr Strada Luminci No. 22 BUCUREŞTI I. Tanti ui strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI I». Vând Dyck Calea Grivitzei BUCUREŞTI. Pentru cumpărarea cu vagonu a se adresa Ia D nu Malslcls Gara Baicoiu.
CĂRBUNI DE LIG
ATELIER MECANIC
No, 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu i*oiii|»r *i«» toate NiMcmclr, FAu-
l;lui <1 it|»|»li<|iie ni llornr fonlani. 4 anale (robinete) do tot fulul I uburi de Ier, tueiu si plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sghc&buri ae coborire inodore, capace de uasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
\ tt««e, socluri, albuşuri bunei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi. Tuburi pentru souduge si eandelubrl*
TUBURI. INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA
(IM)
UE ÎNCHIRIAT âiKSi:
le Gosta-Foru din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
22 Camere deosebiţ dependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei camere şi grădină spaţioasă.
Doritorii pol visita casele In toate zilele. Pentru condiţii a se adresa la d-nu C. G. Costa-Foru 3, Dealul Mi-topoliel, sau la redacţia E-pocei.
L
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI
HOTEL EKSTEIN
— GALAŢI —
— STRADA MIHAI BRAVUL —
Recomand Onorabil, voiajori Hotelul meQ nuofl construit zi mobilat, situat pe str. Mi hal BravţCuza-Vodă) care oferă toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi în centrul Oraşului. Tot odată serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasă. Iar preţurile cele mal moderate.	(167)
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI
o
►
r
>■
H
—
K
O
*3
H
H
M
ca
H
2
K
p
O
>
f
►
►3
DE ARENDAT
MOŞIA LACENI
ln
Districtul Teleormanu
Wasc mii pogoane, situate intre trei „chele, Giurgiu, Zimillcca. T’ur-nu-AIagurele, eu sosele la toate aceste scbele, având semnale 400 pogoane Rapiţâ, şi 500 grâO. Doritorii se pot adresa tn Bucureşti, Str. Domnitzei No. 1. Şi localitate prin.Alexandria care este distanţă de oră.
(140)
DE ARENDAT
Moşia LOMOTRŞTI-CALNAD; proprietatea d-lul Alexandru Lenş Philippesco, din judeţul IlvoV, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi Olteniţa, situată la jumătate drumul dintre aceste localităţi, şi care moşia are ca la patru mii pogoane arabile, de cea mal bună cualitalede pământ, cu trei sale pe dânsa, cu duoa perechi casc mari de arendaş, din care cele de la Lomoteştl sunt mobilate, cu han mare, cârciuma, magazii de bucate incapatoare şi în cele mal hune condiţiuni, cu eleşteu de pescuit, vii cum şi moara cu patru rotzi în cea mal bună condiţiune pe apaDdmboviţa; Se arendează pe termen de cinci ani cu începere de la Sf. Gheorge anul 1888; doritorii dea o lua ln arendă se pot adresa la proprietar Calea Victorii No. bis. saCi la d-nu Sevescu Strada Minerva No. 16, în toate zilele de la 8—10 ore de diminiaţă.	(171)
DE ÎNCHIRIAT SI DE VÂNZARE
CASELE
din str. Domnitza No. 1
Având tn catul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucătărie, spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproane de 10 trăsuri, se poate închiria şi vinde mobilată, curte pavată cu piaţă şi puţ ln curte de Piatră.— Doritorii se pot adresa in localitate.	141
THEATRUL NATIONAL
SOCIETATE DRAMATICA
Sâmbătă 27 Seplembre i886.—Deschiderea de Drama şi Comedie cu piesa : FO.VTANA
BLANDUZIEl
Piesă tn 3 acte şi în versuri de d-nu \. Alexandri d-na Arisli/.z.a llonir-nescu va juca rolul Gettel.
THEATRU BOSSEL
Joi 25 Seplembre 1886. — Uepresenta-ţiune extra ordinară, dată In beneficiul d-nel Adeline I.angeais cu concursul d-rel Eelicie .Jaquctti, artistă franceză şi al d-nelor M. Moru şi Alia Theo-dorescu.şi al mal multor d-nl Artişti. PROGRAMME: L’ETINCELLE Comedie eu 1 act par E. Paillerou Re-pertoire de la Comedia Franeaise) RUY-BLAS Par VICTOR HUGO
Acte III, Scene 2. Les discours aux Mi-nistres, recite par Mr. I. C. Lugosianu. Etudie avec. Mr. Mounet-Sullv de la Comâdie Franeaise
#x#x#x#x#x#x#x#x#x#x#
X	X
8 REGIMUL DE LANA 8
AL
X
X
X
X
X
X
X
m
X
profesorului Doctor JAEGER
RECUNOSCUT PRETUTINDENI CA CEL MAI ESCELENT
Medaliat acum in urma, de juriul medical din Londra cu
MEDALIA DE AUR
Sub semnaţii având numai noi singuri dreptul de a fabrica vesmintele de lănă ce se poartă pe dedesupt vesti-minte zise Normale, precum şi cuverturile de paturi ln lână curată de Cămilă,garantând contra râcelel şi a reumatismului.
Declaram ca nu recunoaştem ca veritabile de cat flanelele ce se găsesc in magasinul
AUX QDATRE SAISONS
X
X
X
X
X
X
X
X
Şţ	Tî, CALEA VICTORII 72 VIS-A VIS OE PALATUL REGAL ţţ
^ Dr. Jaeger YV. Benger’s Soehne Stuttgart. ®
•x*x*x*x*x«x*x*x*x*x«
•xx«*x«x«x«x*x*x*x«x«
X	x
5	11 INDUSTRIA ROMANA ! I $
•	LUCIA-LAC	•
XCea mal mare economie penlru ori-ce persoană şi care S dă cel mal frumos, cel mal durabil lustru ghetelor, cis- w • melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri. V ţţ centureauelor, raniţelor militare etc.
x	LUCIA-LAC	X
yr Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu 5 2 se crăpa sad rupe Înainte de vreme şi mal mult încă, de V a nu străbate apa printr’ânsa.	A
X	y
•	LUCIA-LAC	S
X este unicut preparat pănă astă-zl, care a reuşit sâ întru- X nească toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea
Xw a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare înlesnire, înlăturând peria şi vacsul,	cu un	câştig de 50 la sută.	X
x FLACONUL MARE 1 lei; CEL MIC 50 B. x
®	Inventat şi preparat de d-1	®
I. BRANDUS, Farmacii. X
1108
BUCUREŞTI, 25 STRADA CLEMENTEI, 25.
X	X
•xtxixuxtxtxtxtxtxtxn
UN SFERT SI JUMATE MILION!!
de mărfuri din magasinul D-lui ION PENCOVIC
No. 2i,Str. Lipscani, No. 24
NISE VINDE EFTIN I!!
Onorabilul Public şi bogata Clientelă al acestui magasin este rugat a profita de această rară ocasiuue cumpărând mărfuri din cele mal fine qualitâţl şi cu preţuri foarte reduse.
Principalele articole sunt: mătă-sâril, catifele, pluşuri, atlasurf, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantiily, combre, covoare ; şi alte multe articole fine.
LUMII SI «TATEIIIUIIM!
de mărfuri din magasinul D-lui IONPENCOVIGI
No. 24, Slr. Lipscani, No. 24
III SE VINDE EFTIN!Ns

ypografia «L* Pauplt Hum&in» 8tr&da Kpucopial, No. 8
www.dacoromanica.ro