ANUL'I No. 249.
A DOUA EDITIUNE
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I si 16 a FIE-CAREI luni si se plătesc TOT-D'AUNA înainte
I\ BlCl'SFSn: t,:i casa A'lministratiunei 1\ TAR V: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 lei. 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.
I\ STREIVATATE: La toate offieiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru t an 50 lei, 6 luni 25 lei.
RED ACŢIUNEA
No. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
10 B ANI NUMERUL
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
APARE IN TOATE-ZILELE DE LUCRU
FOHTIW FOHTES JHAT!
CONYENTIA CONSULARA
ALIANŢA AUSTRO - ENGLEZA
CRONICA LITERARA
MIZERIILE LONDREI
PRIETENUL BĂRBATULUI
FORTUNA FORTOMAT!
Toatesuntestraordinareîn ţara românească. Oriundeneîntoarcem ne isbimdelucruriaşa de ciudate, aşa a-farâdin calea regulelor admise pretutindeni, tn câtcugreu ne vine se credem că aceasta trebue se fie starea normală a societăţeî noastre. Desfrâu nepomenit în conduc rea afacerilor publice, nici o socoteală în mânuirea banilor tesaurului, cheltueli zadarnice şi neproducătoare la stat, judeţ şi comună; răsturnare desăvârşită a tutulor ideilor de ordine şi legalitate, ameţeală în toate părţile şi lipsă completă de conştiinţa datoriei, desinteresare generală pentru lucru public şi un egoism es-trem, murdar chiar, în toate actele vieţel: iată ceea-ce întâmpinăm pe fie-care zi şi din ce amestecătură se constitueşte astâ-zi statul nostru liber şi independent I
S’a perdut aproape noţiunea despre drepturile şi datoriile cetăţeneşti şi de sus până jos societatea noastră parc'ar fi o piaţă unde se precupeţesc pe întrecute conştiinţele şi sentimentele. O ceată de oameni fără D-zeu speculează neomenos averea publică, batjocorind lucrurile cele mai sfinte, fără a se sfii de naţiune, care desnădâjduită rabdă şi nu în-drâsneşte a-şl ridica glasul. E trist dară exact: o adevărată amorţeală ne-a încins sufletele, un fel de tim-pealâ ne-a atrofiat simţirile, în laşa grad! că nu ne mai impresionăm de nimic din ceea-ce se petrece împrejurul nostru. Parc’ am ajuns ea sclavii vechimel cari, înaintea des-fâşurărei insolente a puterei colectiviste, ar fi gata să strige: Ave, Cesar, morituri te salutant!
Orl-ce om imparţial, dându-şî socoteala de starea spiritelor, se va convinge cu înlesnire că majoritatea naţiunel, majoritatea bărbaţilor inteligenţi, oneşti şi capabili de a judeca asupra mersului lucrurilor, condamnă purtarea guvernanţilor fi sunt desgustaţi de escesele ne mai auzite, comise mal ales în ultimii ani. Ei sunt convinşi că dăinuirea guvernului de astă-zi este o adevărată ofensă adusă moralităţel publice. Chiar in rândurile celor de la putere se găsesc mulţi cari desa-probă lncăpăţlnarea primului-mi-nistru de a păstra puterea cu ori-ce preţ şi cari sunt mâhniţi văzând totaparatulguvernamental pornit cu Înverşunare la ruinarea partidelor, singura garanţie a unui adevărat regim constituţional.
Cu toate acestea, colectiviştii in-drăsnesc a ridica capul în sus şi a sfida pe oamenii de bine cari caută a-’I demasca, iar miniştrii lor, uitând orl-ce sentiment al datoriei, calcă legile în picioare şi tratează ca pe nişte vrăjmaşi pe concetăţenii lor!
Intr’o ţară liberă, menită a fi guvernată prin jocul regulat al partidelor, ne-a fost dat se ascultăm
din gura miniştrilor «că opoziţiunea a perdut dreptul la protecţiunea legilor şi că ea este complice cu asasinii» şi am trăit să auzim pe şeful unui partid, pe primul-ministru al ţăreî, numind «drojdiile societăţeî» pe adversarii sei şi asmuţând contra lor masele inculte şi întreţinute din fondurile secrete!
Pe noi ne îngrijeşte mult lipsa de inimă şi moliciunea ce arată oamenii de bine In resistenţa onorabilă întreprinsă contra guvernanţilor; dară mal ales ne sperie corupţiunea ce a coprins pe mulţî cetăţeni de treabă cari, contra credinţelor şi conştiinţei lor, se dau la demonstra-ţiuni sgomotoase în favoarea celor de la putere. Nimic nu este mai funest, pentru o ţară mică şi trăind într’un regim democratic, ca lipsa de caracter şi sfiala cetăţenilor de a spune pe faţă credinţele şi sentimentele lor; acest rău ne încon-gioară şi ne asfixiează de toate părţile, ne face să îndurăm guverne ca ale d-lui Brătianu şi ne ameninţă ca şi în viitor să suferim acelea-şl neajunsuri.
Aparatul guvernamental, de când cu domnia d-lui Brătianu, a luat o desvoltare estraordinară. S’au creat fel de fel de funcţiuni şi statul monopolizează aproape toate ramurile activităţei sociale, aşa că un guvern fără scrupule, ca cel de azi, dispune de o putere-nemârginitâ faţă cu adversarii sei. In aceste condiţiunî, lupta este inegală şi balanţa înclină tot-d'auna în partea acelora cari deţin frânele statului. Şi când ne mai gândim la persecuţiunile fără seamăn contra adversarilor politici şi la apucăturile opresive ale autorităţilor constituite, lesne ne putem esplica starea de plâns în care se găseşte societatea noastră.
Este grea, fără îndoială, lupta contra colectiviştilor , cari trâesc bine dupe urma bugetului şi cari ţin a conserva cât de mult această situaţiune, ei fac din menţinerea la putere o cestiune de existenţă, şi de aceea nu se silesc a întrebuinţa tot felul de mijloace neomenoase contra adversarilor, brutalisându-i fără ruşine şi urmărindu’i în toate interesele lor. Este însă de datoria ori cărui om onest a se ridica contra unor asemenea apucături şi a face să dispară pentru tot-d’a-una din ţară sistema de guvernare ca cea de astă-zi. Să fim oameni întregi şi se nu şovâim un singur moment întru împlinirea datoriei, căci numai ast-fel vom reînvia libertăţile călcate în picioare şi vom readuce onestitatea in conducerea afacerilor publice!
Destul am suferit se fim amestecaţi in noroiu, privind impasibili la faptele incalificabile ale guvernanţilor; a venit timpul să ridicăm fruntea sus şi se combatem fără preget pe aceia cari ne fac neamul de ruşine. Ţinând la libertăţile şi in-stituţiunile existente, să căutăm a trăi în respectul legilor şi al dreptului fie căruia, se ne pătrundem de conştiinţa datoriei şi se prevenim ast-fel continuarea sau întoarcerea unor vremuri rele ca acelea prin cari trecem.
Ştim că începuturile sunt tot-d’a-una grele, ştim asemenea că rău voitorii născocesc fel de fel de pretexte şi chiar calomnii pentru a mări numărul indiferenţilor şi a ţine în nelucrare pe oamenii de bine; să nu uităm insă că tot cetăţeanul este dator a se interesa de lucru public şi că, In societăţile parlamentare de azi, el este silit a’şi face a-
legerea şi a se încorpora într’un partid politic; să nu uităm mal a-les că cei buni fiind risipiţi nu aduc nici un serviciu ţărei, pe câtă vreme adunaţi la un loc şi lucrând într’un gâna produc foloase reale patriei!
Să ne strângem dar cât de mulţi şi se ne organisâm serios; căpitani şi soldaţi să nu pregetăm a merge înainte şi cu inima sus, hotărâţi a ne face datoria până în cele din urmă : puma! procedând ast-fel vom ajunge la realisarea scopurilor noastre, căci
Fortuna fortes juvat!
< l>. C. Popescu.
SI. Petersburg, 2 Octombre.—Ziarele apreciază în mod defavorabil discursul d-luî Tisza, mai cu seamă pasa-giul privitor la independenţa Balkani-lor şi la cestiunea protectoratului.
Novoie Vreinja vede în aceasta in-tenţiunea Austriei de a ’şl ataşa pe suveranii acestor state şi de a susţine, adăpostindu-se la spatele lor, o luptă fără pericol contra pretenţiunilor drepte şi moderate ale Rjsiel.
Gazeta Germană declară că partea luată de Rusia la crearea statului bulgar, ÎI dă de drept şi de fapt o situaţiune particulară faţă cu Bulgaria
Journal de St. Petersbourg, zice că parlamentul unguresc a imitat înţelepciunea parlamentului englez abţinân-du-se de la discuţiunl sterile şi inoportune.
Londra, 2 Octombre. —Lord R. Churchill a pronunţat la Dartfort o a-locuţiune în care constată importanţa discursului d-lul Tisza, arătând că libertatea şi independenţa naţionalităţilor din Balkam sunt cel d’ântâiO obiectiv al politicei austriace.
Deci, Anglia poate în mod onorabil să admiţâ cu o mare satisfacţiune că puterea cea mal interesată, trebue să joace roiul principal în această opera internaţională.
Anglia nu va cruţa nici o sforţare pentru a păstra cele mai bune relaţiunl cu toate puterile ; ea va căuta să împace rivalităţile, să aplaneze Intr'un mod pacinic toate dificultăţile, dar dacă s’ar ivi nişte evenimente, cari ar obliga pe guvern a face o alegere, e sigur că s’ar acorda simpatiile şi chiar sprijinul Angliei guvernelor cari ar voi să ocrotească pacea şi libertatea popoarelor. în favoarea câror.a ade-siunea noastră dală la moment oportun, ar decide probabil şi fără a întrebuinţa forţa, de reuşita diferendului.
Diplomaţia noastră va urma o cale dreaptă şi sigură, evitând pe de o parte pericolul unei intervenirloficioase şi a unei iniţiative nefolositoare, şi pe de altă parte a unei isolări egoiste şi timide. «Sperăm foarte serios că vom putea contribui la menţinerea păcii.»
.Madrid, 2 Octombrie, — Generalul Villacampo şi locotenentul Serrano precum şi 5 sub-oficerl insurgenţi, au fost condamnaţi la moarte.
\ ieua, 2 Octombrie. — «Fremden-blat» dă un resumat telegrafic al unul articol din «Morningpost» şi lasă să se Înţeleagă că ziarul Morningpost să ba-sează pe nisce premise falşe crezând că prevede cel mal mare resbel al secolului.
Nimeni în Europa, nici la Berlin, nici la Viena, nici la St. Petersburg nu voeşte resbelul. E vorba de a găsi mijlocul care să fie de natură a ajunge la o înţelegere pacifică.
Viena, 2 Octombrie. — Congresul o-rientaliştilor sa închis astâ-zi de ar-chiducele Regnier.
Dresda, 2 Octombrie. — Astă zi s'a făcut nunta archiducelui Ottocu principesa losepha In mijlocul unul mare en-tusiasm popular.
Viena, 2 Octombrie. — împăratul a vizitat pe regele Serbiei la hotelul săii,
pe urmă regele Milan a fost primit de Împărat cu care s’a întreţinut mal mult timp.
Sofia, 2 Octombrie. — Un ziar din Bucureşti a publicat o depeşă din Ruşciuk în care D. Nacevicl, ministrul afacerilor streine e pus în cauză, cum că ar fi decis, înainte de a pleca din Bucureşti, unde era agentul Bulgariei, arestarea şi expulsarea corespondentului acestui ziar la Sofia.
Guvernul n’a găsit nici o urmă din această depeşă în biroul telegrafic din Rusciuk, şi D. Nacevicl da de altminteri o dcsminţire formală acusaţiunel ce i se face.
Constantinopol,20ctombre.—Cale indirectă.—Sir W. White va sosi după plecarea lui Sir Thornton, care este fixatăpentru ziua de 10 Octombre. Dar Sir White va gera numai ambasada cu titlul de ministru, agrearea a fost ast-fel cerută, şi Sir Thornton urmează a fi titularul ambasadei până la punerea sa în retragere, care va veni peste 7 luni.
In realitate Sir White e numit numai în mod provisoritl, căci Anglia nu voeşte să risce a vedea pe Poarta re-fusând de a agrea pe Sir White ca ambasador.
Aflam din sorginte englezeasca ca Anglia aşteaptă sosirea lui Sir White spre a inaugura noua sa politică în O-rient.
Sofia, 3 Octombre.—Asta-zl să înfăţişează consecinţele desacordulul ruso-bulgar cu o oare care nelinişte In cercurile diplomatice. Cu toate că generalul a promis să faci cunoscut la St. Petersburg conţinutul notei oficiale şi scrise pe care-I a remis'o miniştrii bulgari astâ-seara, nimeni nu'şi face îlu-siunl asupra resultalulul el.
Se considera că Rusia e prea angajata pentru a ceda asupra articolelor stipulate In Nota remisa de dânsa guvernului bulgar.
Gât despre politica ce va urma acum Rusia în faţa refusulul guvernului bul gar (le a asculta sfaturile sale, câţi va partisam al Rusiei cred că guvernul Ţarului ar putea rechema pe generalul Kaulbars şi să se desintereze cu totul de mersul ulterior al afacerilor Bulgariei.
Alţii sunt de părere că Rusia va lucra , chiar ae acum a negocia cu puterile centrale o înţelegere, în vederea ocupa-I ţiunil vremelnice a Bulgariei de către ! trupele ruseşti, basându-se pe necesi-1 tatea pentru Rusia de a redobândi In t Bulgaria situaţiunea ce avea înaintea revoluţiuni din Filipoli şi contra careia nici o putere, chiar Austria, nu protestase nici odata.
In or ce cas e probabil că pe cât timp generalul Kaulbars va remâne la Sofia, el va păstră o atitudine pasivă şi expectativa.
Bulgarii din parte-le vor aplica reso-j luţiunile cabinetului. Alegerile vor avea loc la 10 Octombre şi după vre-o cinci-j spre zece zile Întrunirea mare! Adunări.
In sferele oficiale ’şl daQ bine seamă ca Adunarea nu va avea un rol efectiv de jucat pentru numirea prinţului, fiind că e probabil ca puterile nu vor fi încă de acord asupra alegerii unul candidat la epoca întrunirii Adunării.
In gândul guvernului această întrunire va pune cel puţin capăt lâncezirei actuale care resultâ din existenţa nesigură a Regenţii, şi dacă Adunarea nu are elementele cerule pentru alegerea prinţului, ea va şti să confirme şi să stabilească în mod solid puterea regenţei, ast-fel ca să aştepte în mod liniştit sftrşitul interemnulul.
La trebuinţă, se va procede la nuol alegeri pentru o nouă Adunare când va veni momentul In care Europa ar hotărî înmod definitiv pe candidaţii sei.
Eventualitatea pericolului unei ocu-paţiuni ruseşti nu turbură mult spiritele partisanilor guvernului, fund că aceştia cred că Rusia va găsi cu greii o aderare în acest sens.
Sofia, 3 Octombre. — Consiliul de . miniştrii după o lungă discuţiune s a
www.dacoromanica.ro
MARTI
23 SEPTEMBBE t OCTOMBBL
1886
Grigore VENTURA
Prim-redactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
Pentru Orient la Ecst.rn AgtTicy, Constantinople
Karakey Deirmen Ilan, 16 Galata. Anunciuri pe pap. IV, linia 30 bani, anuneiuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia I.A paris: -i—te jurnalul eu lsr.»L nuilierul, la Kiuscul (lin rur Moiitinartr. 4 III
ADM1NISTRAŢIUNEA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL,
SO BANI UN NUMER VECHIU
înţeles asupra textului notei ce trebue remisă agentului Rusiei.
Nota declară ca guvernul bulgar ra-porlându-se la Întrevederea ce a avut erl cu generalulKaulbars.ecutotuldis-pus a urma sfaturile Rusiei, dar că nu poate face de cât ceea ce ’i permite legile ţării.
E interesant să vă raportez în astă privinţă câte-va din cuvinteie schimbate în întrevederea de erl relative la ofiţeri.
Colonelul Nicolatf zise generalului Kaulbars ca numai puterea judecătorească e competinte, dar că guvernul va lucra pentru liberarea unui oare care număr de ofiţeri peste câte-va zile iar cel l’alţl mal vinovaţi mal târziii şi sub cauţiune.
Generalul Kaulbars răspunse atunci ca gândul Rusiei era ca alegerile să nu se faca de cât tntr’un termen mal depărtat, că e de trebuinţa să treacă cel puţin 0 săptămâni între ziua liberării ofiţerilor şi ziua alegerilor ş! repetă că alegerile făcute într'o dată mal apropiată ar fi nule în or ce cas, căci Europa nu s a Înţeles asupra candidaţilor şi convocarea Adunării ar fi prin urmare nefolositoare.
Miniştrii făcând atunci să se observe ca dupe Constituţiune alegerea prinţului să se facă o lună dupe vacanţa tronului, generalul Kaulbars răspunse': «E posibil, dar trebue să se ţie seama de împrejurările excepţionale prin care trece ţara, şi că neapărat lucrul acesta nu se prevedea în momentul în care se făcea Constituţinnea.
De all-minten nu trebue să uitaţi că alături cu Constituţiunea voastră mai e şi tratatul de la Berlin, şi ca acesta regulează transmisiunea de lao domnie la alta prin Înţelegerea puterilor semnatare. Aceasta e o lucrare diplomatică care cere o Întârziere mai mare de cât acea indicată de Constituţiunea Voastră.
Sofia,3 Octombre.—Oeneralul Kaulbars a informat pe guvernul bulgar că textul notei remise erl nu era destul de explicit şi că doreşte a primi astâ-zi un răspuns definitiv In privinţs alegerilor şi a ofiţerilor.
Consiliul de miniştrii discută In a-cest moment ceea ce e de făcut.
S'a ţinut un meeting azi dimineaţă în care s'a propus să se dea un semn de încredere regenţei şi să roage din nou pe generalul Kaulbars să primească răspunsul guvernului.
Scopul de căpetenie urmărit de guvernanţii noştri) şi de coteria lor, prin manifestaţiunele pe cari le-au organizat în urma aşa zisului atentat din strada Vâmei, a fost acela d'a distrage atenţiunea publică de la unele cestiunl Însemnate tn cari ţara se manifestase Într’un mod ne-lndoelnic contra actelor anti-naţio-nale ale guvernului.
Cel mai important din aceste acte a fost fără îndoială fatala conven-ţiune consulară cu Germania, pe care guvernul s’a încercat s’o impună ţerei prin surprindere, la sfir-şitul sesiunei trecute.
Să lăsăm dar astâ-zi la o parte a-tentatul şi acuzările mîrşave ale foilor colectiviste şi se întrebăm :
Cum stăm cu convenţiunea consulară pe care guvernul a inchie-iat’o cu Germania şi a presentat’o Camerei câte-va zile Înaintea tnchi-derei sesiunei ?
Se ştie că guvernanţii noştrii atl fost siliţi se amâne discuţiunea dupe ce se citise deja raportul a căror concluziuni erau in favoarea pro-ectului de convenţiune. Cât de decăzută şi de demoralizată este majoritatea care Înconjoară pe d.Ion Brătianu, ea n’a putut împinge servilismul până a ratifica un act u«
2
EPOCA — 23 &EPTLMBRE
militor, prin care România independentă este pusă pe aceeaşi linie cu Egiptul sau Marocul. S’au găsit un numer de deputaţi cărora s a suit roşeaţa !n faţă şi cari au refuzat se se facă complicii unui act de Înaltă trădare.
Oposiţiunea ’şi-a făcut datoria; ea a denunţat ţereî uneltirile antinaţionale urzite de guvernanţi. Prin presă, prin Întruniri publice, ea a protestat contra fatalei convenţiuni şi • ţara Întreagă a respuns la apelul el ; un strigăt unanim de indigna-ţiune s'a ridicat din toate unghiurile ţârei.
In faţa unei asemenea manifesta-ţiunl şi atitudine! unei tnsemnate părţi a Camerei guvernul a avut recurs la un subterfugii!.
Fără a retrage proectul de con-venţiune, el a cerut amânarea discuţiunei, fiind că acest act internaţional, semnatde dtnsul, conţine unele disposiţiuni ce au nevoie de esplicaţiuni şi de interpre-taţiuni. Această procedare era proba cea mai pipăită pe care o putea da guvernanţii noştri! de inepţia lor. In adever, ce valoare poate avea un guvern care, dupe ce a negociat mai bine de un an un act internaţional şi dupe ce a cutezat se’l pre-sinte Parlamentului lasfârşitul unei sesiuni, spre a smulge votarea lui prin surprindere, vine In urmă se ceară amânarea discuţiunei, sub cuvânt că mai are nevoie de studii şi de modificări.
lntr’oaltă ţară,undesistemul constituţional şi reprezentativ n'ar fi o ficţiune,unde şeful Statului şi-ar Îndeplini datoria sa de priveghietor al aplicăm sincere a instituţiunilor, nişte guvernanţi cari ar fi comis prin uşurinţă sad prin rea-voinţă o greşală atât de gravă, ar fi trebuit se se retragă. Dar la noi, sub acest regim mincinos şi imoral, totul e cu putinţă. Aşa am asistat la comedia cea mai nedemnă. Camerile s’au Închis fără ca se se pomenească măcar de convenţiunea consulară. Guvernanţii noştrii au pus pe Rege să mulţumească senatorilor şi deputaţilor pentru «concursul luminat fi patriotic pecarel’ar fi dat guvernului In cestiunile cele mai dificile ».
Părea dar bine Înţeles că amânarea cestiunei convenţiunel consulare, provocată prin atitudinea unei mari părţi a Camerei, era privit chiar de Capul Statului ca un fapt luminat şi patriotic. Dar care fu mirarea noastră, când, îndată dupe Închiderea corpurilor legiuitoare, presa guvernamentală Întreprinse o adevărată campanie menită a proba ţereî că convenţiunea consulară e bună şi conformă cu interesele şi cu drepturile noastre de stat suveran.
Din acel moment era vederat c a-
mânarea discuţiunei nu fusese cerută de guvern de cât pentru a câştiga timp. De aceea am esprimat d'atunci opiniuneacâguvernul va reveni înaintea Parlamentului cu convenţiunea nemodificată s’au cel mult însoţită cu nişte esplicaţiuni câri nu va schimba In nimic dispo-siţiunile ei esenţiale şi mai ales a-cele cari sunt vătămătoare şi umilitoare pentru demnitatea naţională.
Prevederile noastre par a se îndeplini. Din toate părţile se aude că guvernul n’a putut j’aâ n a voit se facă nici o modificare la convenţi-une.
Să ştie că prin unele disposiţiuni Înscrise In convenţiunt se stabileşte în ţară ceea ce n'a esistat nici în timpuri vechi: tribunale streine, ju-ridicţiuni streine.
Aceste juridicţiunl vor avea se judece nu numai pe streini, dar şi pe Români.
E un articol din convenţie care este monstruos:
El stipulează că consulii au dreptul se autentifice acte făcute în România privitoare chiar la imobile din România.
Ipotecele, vânzările privitoare la imobilele din România făcute de un român şi un strein privitor la imobile din România, sunt de competenţa consulilor.
Numai când amândoi contractanţi sunt români, când imobilul e In ţară, numai atunci tribunalele române sunt competente.
Prin urmare,In toatecele-l'altecazuri consulul german e competent şi autorităţile române trebue se exe-cu'e.
Pentru imobilele ce se dobândesc prin moştenire, chiar pentru imobile situate în România, românii vor avea se meargă la Berlin unde să fie judecaţi de judecătorul german.
Se zice că majoratul şi substituţiu-nea nu va fi aplicate, prin urmare toate cele-l'alte condiţiunl ale legilor germane vor fi aplicate.
Prin protocolul adiţional se stabilesc alte două disposiţiuni tot atât de monstruoase :
I-	o. Să zice că şcolile de sub protecţia Germaniei se vor bucura de toată libertatea.
Vrea se zică în ţară la noi se înveţe nemţi şi cei ce se vor duce în a-cele scoli se Înveţe ura In contra a-cestei ţări, dispreţul şi umilirea ei-
II-	o. Că toţi protegiaţii Germaniei se vor bucura de toate drepturile prevăzute în această Convenţie pe viaţă.
Acest articol dă aceste drepturi ovreilor supuşi germani şi tutulor celor-l'alţî supuşi şi nu numai pe zece ani dar pe toată viaţa.
Ei bine 1 Toate aceste stipulaţiuni cari pune pe România pe aceaşi treaptă cu statele barbare sunt men-
ţinute în convenţie. Suntem ameninţaţi d'a bea până la fund paharul a-mar al umilire!.
E dar timp ca opinia publică se retnceapă a^se ocupa cu tot dinadinsul de această cestiune capitală.
Se nu cădem în cursa pe care ne-au lntins’o colectiviştii, atrăgând atenţiunea publică asupra atentatului şi făcând prin aceasta o diversiune menită a înlesni o nouă surprindere a ţereî.
S.
BULETIN EXTERIOR
ALIANŢA AUS1B0 ENGLEZA
Rtspunsul dat de primul ministru unguresc Tisza deputaţilor cari II interpelaseră tn Cameră, In privinţa ati-tudinel Autro Ungare faţă cu noua stare de lucruri creată In peninsula balcanică prin depărtarea prinţului Alexandru deBattemberg.a avut o mare însemnătate. Cu toate reticenţele ce să impuneaă faţă cu o cestiune încă pendinte ca acea a Bulgariei, d. Tisza a a-tins un punt care de sigur va forma o-bieitul unei vil polemice în presa europeană. El a declarat că libertatea şi independenţa naţionalităţilor balcanice sunt obiectul principal al politicei austro ungare.
Această declaraţiune indică că Aus-tro-Ungaria voeşte sâ înfiinţeze un fel de alianţă între statele cele mici din peninsula balcanică spre a resista îna-intărel Rusiei.
Sunt acum câte-va zile, o depeşe ne anunţa că e vorba de o Înţelegere ce s'ar face între Austro Ungaria şi Anglia pentru a forma o alianţă între popoarele balcanice şi de nişte negocieri cari ar avea loc în acest scop. Cu toată desminţirea ce s a dat acestei ştiri, pare că dânsa era întemeiată, căci de-claraţiunca făcută de d. Tisza Înaintea Camerei din Pesta, a fost urmată şi coroborată prin discursul pronunţat la Dartfort de Lordul Churchill.
Ministrul englez a zis că Anglia admite cu o mare satisfacţiune ca puterea cea mal direct interesată (adică Austro-Uogaria) să joace rolul principal în opera internaţională, adică asigurarea libertăţel şi independenţei naţionalităţilor balcanice.
Lordul Churchill a adaogat că simpatiile şi chiar susţinerea Angliei vor fi dale acelor guverne cari ar voi să o-crotească pacea şi libertăţile popoarelor balcanice.
Această declaraţiune a ministrului englez venind îndată dupe aceia a d lui Tisza dovedeşte ca înţelegerea între Austro-Ungaria şi Anglia este făcută pe basa unei susţineri a popoarelor balcanice contra Rusiei.
Scopul acestei înţelegeri auslro-en-gleze e clar. Ambele puteri aC interes a se opune înrâurirel ruseşti tn Orient, dar nu voesc sâ meargă până a provoca un resbel contra Rusiei.
Ele preferă să pună Înainte Statele cele mici ale peninsulei balcanice; prin urmare Serbia, Bulgaria şi poate chiar şi România ar fi ast-fel destinate a forma un fel de alianţă defensivă contra
Rusiei, sub scutul Angliei şi Austro-Ungariel
Naşte ,. jm întrebarea: Convine oare Statelor balcanice d'a scoate castanele din 'oc pe socoteala Angliei şi a Austriei?
Respunsul la această întrebare ar avea ntvoede mal mari desvoltârl cari nu pot fi cuprinse în cadrul unui buletin exterior; dar, în ce priveşte România, putem dinainte declara că noi am privi or ce participare a Statului român la o asemenea combinaţiune ca o mare greşeală politică, care ar putea atrage asupra ţârei noastre nişte con-sec'nţi fatale. Rolul României nu este d’a se face satelitul unei constela-ţiunl politice care urmăreşte scopuri egoiste şi voeşle a se servi de popoarele balcanice ca de instrumente oarbe ale aspiraţiunilor lor politice şi mal a-les economice. Istoria noastră e de faţă spre a ne arăta că nici o dată n'am găsit nici în Anglia nici în Austro Ungaria vr’o susţinere când a fost vorba de desvoltarea noastră naţionala. Dacă lucrurile ar fi mers conform voinţei Angliei şi a Austro-Ungariei, atât noi cât şi toate cele-l-alte popoare balcanice ar fi şi astă-zi încă sub jugul turcesc. Interesul care de o dată a cuprins pe bărbaţii de stat austro-ungan şi englezi în favoarea independenţei popoarelor balcanice, este numai o ademenire înşelătoare în dosul căreia sâ ascund scopuri cotropitoare. Interesul nostru bine înţeles este dar d’a ne ţine departe de asemeni com-binaţiunl cari pot pune în pericol existenţa noastră.
V.
UN BUN ESEMPLU
Citim în Viitorul din Focşani : Anunţăm cu o deosebită satisfacţiune că la 19 Septembre curent toate grupurile de oposiţiune din judeţul Pittna s’a unit intr’wi singur partid, carele pe viitor va lupta cu puteri unite la resturnarea regimului actual.
Ziarul «VIITORUL» va înceta cu acest Număr, fi va apare un altul cu numele «INDEPENDENTUL» carele va fi pe viitor organul partidului de oposiţiune din judeţul Putna. Abonaţii ziarului Viitorul, vor primi in schimb «Independentul»
înregistrăm cu plăcere această ştire, şi urâm succes bun confratelui nostru.
INFORMAŢI UN I
Aflăm câ principele Gr Sturdza e hotărât se facă o vie opoziţie guvernului In Senat. Ni se mal spune, dar nu ştim până la ce punt va fi adevărat, câ d-sa are de gând se com-butâ pe D. 1. Brălianu punându-se pe tărîmul liberal radical şi reproşând şefului coleclivitâţel câ a fost necredincios principiilor liberale.
*
Am primit de la un anonim din Roman suma de 20 franci, cu menţiunea pentrudespăgubirea redacţiei
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
5
JULES MARY
II
D na Franchard era o femeie scurtă, rotundă la faţă şi blondă, uşurică,fără şir la vorbă, incapabilă de a reflecta, limbuta şi eu totul superficiala. Cathe-rine, pe lângă ea, ast-fel dupâ cum spusese notarul, crescuse în libertate, dupe gustul sâfl, fara pedici, fără sfaturi.
Cu toata acestea, scrisorile anonime erafl două calomnii odioase. Atitudinea şi apucăturile sale, atrăgătoarea şi provocanta el frumuseţe II procurase tn adevăr amanţi. Ea era ne rezervată, dar eând lumea zicea câ e căzută, minţea. De altminterea, aceasta nu valora nimic, căci educaţiunea el, bătută de toate vânturile capriciului, II procură multe observaţiunl cari îl deschise capul, dându'l o timpurie esperienţă, o nelinişte, ghicind viitorul ce o aştepta şi o sete nestinsă de necunoscut.
Un asemenea caracter este mal puţin rar de cât se crede, mal cu seamă la femei.
Această copila de două-zecl şi doi de ani, prea inteli gentâ şi care se ştiea
admirabil de frumoasă, căuta pretutindeni pacea sufletească şi se gândea că nu va putea fi fericită.
Ea Intrevăzuse vieaţa prea de timpuriii.
Regretând tinereţea el fârâ folos — nici o dată ea nu se simţise tânără — CatherineîşI zidise, în fundul inimeî, un altar unde se ruga pentru reallsa-rea dorinţelor ei fârâ margini de ^x, pentru trebuinţa el de a iubi, pentru arzâtoarea poftă de a eşi în lume şi de a trăi cum II place.
Absorbita în Închipuirile cele mal fantastice şi cele mal cutezătoare, ea uita, pentru moment, platitudinea e-xistenţei sale de mică burgheza săracă. Ea cunoştea orgoliurile unei ducese, îşi închipuea triumfurile unei actriţe, se lăsa câte o dată, aceasta virgină cu fruntea senină, sâ fie transportată de uraganul unei vieţi de cocotă. Şi Jean Holgan o găsi obosită, fără ţel, fârâ curagiO, ştiind ast-fel gustul la toate, fără însă a cunoaşte ceva, căzută din vârful nebunelor ei visuri tn viaţa de toate zilele, unde ea nu Întâlnea de cât decepţiunl — cu inima uscată, cu sufletul închis impresiu-nilor.
De sigur, ea nu ar fi sfârşit prin a rămâne fată bătrână, căci acea milă de dânsa, acea stare a spiritului el care o apărase până atunci In contra tutulor acelora cari alergau după iubirea el, ar fi dispărut cu timpul, până când în-tr’o zi ar fi căzut, Intr'un moment de oboseală sau de plictisire.
Căsătoria II întârziase căderea.
Primele zile trecură pentru C8the-nne în încântarea câ a devenit stăpână pe ea însăşi şi ca nu mal simte loviturile crude ale unei sărăcii suportate cu nerăbdare.
Un singur nor întunecă cerul albastru al fericirel sale.
Câod Holgan îşi arătă intenţia de a se întoarce la Pollet, ea resistădin toate puterile, dar se lovi de o energică încăpăţânare.
Aceasta fu singura dată când el nu se supuse.
Ei se instalară Ia Dieppe, în foburgul d'Arqucs.
Vechiul pescar găsise goală {o destul de frumoasa casă , veselă şi la soare — înconjurată numai de verdeaţă, fiori şi aleie.
De acolo nu se vedea de loc marea. Nu se distingea, pe d'asupra acopere-mintelor, de cât vârfurile catartelor de la corâbiele ancorate în port.
Dar aceasta nu era de cât o instalare provizorie, aşteptând alta mai bună,
Aci el se cunoscura mal intim, aci el petrecură primii ani al căsătoriei, aci J< an începu a suferi...
Când se află ca Holgan era la Dieppe cu femeea sa, începu o nesfârşită serie de visitatorl în casa din foburgul d’Ar-ques ; totPolletu), amicii matelotulul, se transportă acolo pentru a admira pe Parisieana, despre care le povestise cel ce asistase la căsătorie.
— Ei doresc să te vadă, scumpă nevasta... el te iubesc, zicea Holgan.
Catherine primi această stranie dorinţă c’un surâs meprizător.
—	Va s6 zică d-v. urmaţi prin a avea relaţii cu aceşti oameni ? zise ea.
—	Sânt nişte oameni oneşti, amicii mei 1... pescari ca şi mine.
Ea numai insista, dar el Înţelese ca din această zi, Poletezilor le vor fi încuiată poarta.
Acuma când ea era bogată, Catherine lăsă liber curs gusturilor sale de lux şi de cheltuell. Ea facea cu frenesie toate risipile carllnti ’un oraş ca Dieppe, renasc cu reîntoarcerea sezonului de băi. Ea lua parte la toate serbările, cursele decal, recepţiunile, cavalcadele, balurile de caritate. Pretutindeni se vedea şi pretutindeni era admirata. Ea purta toalete alese, de o valoare şi originalitate cari atrâgeail atenţiunea. Prima el bucurie, de când se măritase, fu atunci când reporterii parisianl o citad prin ziare alături cu frumoasele femei din cea mal Înaltă aristocraţie. Incomparabila el frumuseţe, mărită prin .misterul care încă se Întindea asupra persoanei sale, o fâceafl pentru moment egala lor.
Când se află că ea era nevasta Iul Holgan, admiraţiunea pe care ea o inspira nu rămase mal puţin vie, dar nu mal tu temperată de acelaş respect. Indrăsneţ şi pe faţă, tinerii se a-propiad de ea şi ’I făcea o curte stăruitoare. >
Se văzu strecurându-se.cu dubim nil şi sportmenil cel mai cunoscuţi, în vi-ligiutură la Dieppe sau în staţiunile
Epocei de daunele cauzate cu ocazia invaziuneî barbarilor.
Mulţumind anonimului îl facem cunoscut că em împărţit suma a-ceasta lucrătorilor tipografi.
fc
Erî, la ora2, o explozie isbucnind la pirotechnie, duol soldaţi aii fost grav răniţi. Conduşi la spitalul militar unuia ’i s’a amputat braţul.
X
Aflăm câ elevii cursului superior din liceul sf. Sava ai! fâcul o petiţie pe care vor înainta-o d-lul ministru al instrucţiunel publice, cerând eorigiarea purtării d-lul profesor Georgian care ’I maltratează.
X
Consiliul general de instrucţie s’a adunat Sâmbătă seara sub preşedinta d-lul Haret. D. Sturza n’a voit se ia parte.
A seară, Duminecă, tot pentru a-celaşl motiv nu s’a putut ţine şedinţă.
X
D. general Falcoianu, şeful marelui stat major s’a întors de la manevre; d-sa va însoţi pe M. S. Regele la Buzău în ziua hotârltâ.
ŞTIRI MĂRUNTE
In strada Viilor, un copil jucându-se cu uu revolver a împuşcat pe un alt copil.
Medicul despărţiri chemai a constatat că rana nu prezintă gravitate.
• •
Se vorbeşte denumirea d-lul Moruzi.fost secretar la legaţia rusească din Bucureşti, tntr'un post de director prefectură.
• •
Erî doi căruţaşi luându-se la ceartă tn Mahalaua Dracului, s'afi bătut cu cuţitele. Unul rănit a fost transportat la Spitalul Mavrogheni.
*
I). General Anghelescu, ministru de resbel, s’a reîntors tn Capitală.
• •
b. Dem. Sturza s’a întors de la Sinaia.
• •
D. Dr. Măldărescu.a părăsit azi Capitala mergând să'şl facă inspecţia în circumscripţia sa.
*
• •
Cetim In Bomba din Braila:
Prunc Ucidere. Din Macin, ni se comunică, că o profesoară din comuna JI-jila voind sâ vie cu Vaporul de Măcin la Braila, se presinlâ la debarcader cu geamantanul, dar din causâ, că pâuâ la plecare mal erea încă două ore, lăsă geamantanul la agenţie, zicând câţse va tntoarce mal târziii, nu mult dupe plecarea sa, sosind şi un comisar, ceru sâ vadă geamantanul lăsat de numita profesoare, dar mare le fu mirarea când deşchizândul, găsi înăuntru un Copil mort! Imediat atunci pro-fesoarea care erea denunciatâ chiar din comuna Jijlla. fu arestată şi mărturisi, câ pentru a'şi acoperi ruşinea a omortl copilul voind apoi a'l arunca din Vapor tn Dunăre. -
Seducătoru sebănueşte a fi un agent de la Regia Tutunurilor.
• •
D-I Colonel Budişleanu, comandantul Pieţei a dat ordin d-lul căpitan StaicovicI
balneare vecine. Reporterii se rectificară şi a doua oară când avura a vorbi de ea, cu ocaziunea unui bal în profitul săracilor dat la Gasino, nu mal imprimară numele săd alături cu lumea eleganta ci o aruncă In acelaş coş cu văduvele şi burghezele din localitate. Ea nu se sinchisi de aceasta, căci aceiaşi corespondenţă a propos de balul curselor, II descrie toaleta sa în detalia: roche de lampas alb şi lila decoltată, garnisită cu dantele, jupă brodată cu jeurl albe. Nimic nu lipsea, nici chiar privirea ochilor săi dulci sub marele şi estravagantele borduri ale pălăriei sale de paie garnisită cu gui-pura.
In toate acestea care era rolul lui Holgan? Nici odată o rea gândire nu sbuciumase spiritul săQ; el nu credea în răd sad mai bine nu’J cunoştea. El era, de 'a căsătoria sa, într'o beţie continuă, iubind pe Catherine până la a-doraţiune şi cu inima plină de o mare fericire; subt o mască grosiera, subt aparenţele unul om incult, abia cioplit, acest om ascundea tandreţe de femeie, o delicateţă estrema, o nesfârşită bunătate. El resimţea toate bucu-riele de amor-proprifl pe care Ie avea frumoasa parisiană, se simţea fericit ca nevasta Iul era felicitată ca cocheta, mândru de orgoliul sâO, el îşi atribuia Iul toate aceste triumfuri, ca fiind lucrul sPti. încrezător şi naiv el nu vedea împrejurul Iul că unii îi plângea de milă şi că alţii îl lua în râs. El era foarte încurcat în vestmintele fine ce purta, foarte stângăcia într’un salon şi tot d'a una jenat şi sfiicios în învălmăşelile vreunei serbări. I se suia sângele în cap când se găsea sub strălucitoarea lumină al unul candelabru 1
(Va urma.)
www.dacoromamca.ro
EPOCA — 23 SEPTEMBRE
3
PUBLICITATE*
ZIARULUI ,,EP0CA“
Tiragiu 0.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
*
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
pentru a ancheta asupraexplosiunilor petrecute săptămâna trecuta la pirotechinie. «
• •
Aflăm că primăria Capitalei a decis să mărească cantitatea de apă a DâmbovRef.
Pentru acest scop s’a şi numit o comi-siune compusă din mal mulţi inginel sub conducerea d-lul Cucu, şeful serviciului Lechnic al comunei, care a plecat la slăvi-
lare casă înceapă lucrările.
• *
Aflăm că câţl-va colectiviştii au decis înfiinţarea unei noi gazete, cu scop de a combatejtn special ziarul nostru şi «Lupta» de la Iaşi.
• Aşteptăm apariţiunea acestei noi Trompele.
• •
Azi s'a condus la spitalul de copil, o copilă do vr'o zece ani, care tiind bătută de unchiul său anume Dumitru Marin, a căpătat o boală de croerl.
ULTIME INFORMAŢII
Iată cum se apreţiează tn străinătate a-tentalul contra d-lul 1. Brătianu :
In România, pe când d. Sturdza se face, pe lângă curţile din Viena şi Berlin, comisul voiajor al candidaturel regelui Carol la tronul Bulgariei, d. I. Brătianu, primul ministru al cabinetului din Bucureşti, ocupa vacanţele sale fâcând a se asasina... tovarăşii săi de drum. Din fericire precauţiunile ce el le-a luat ad fâcut c'a jocul să fle inofensiv. In prevederea sa el a mers până a Îmbrăca cu o cuirasa pe tovarăşul care şi 'I luase pentru circumstanţă, deputatul Robescu.
Acest falş atentat a servit natural de pretext la violenţe din cele mai regretabile contrb diferitelor redacţiunl de ziare din Bucureşti, cari aparţinead opoţiunel. Biurourile ad fost atacate şi sfârîmate, ziariştii loviţi şi răniţi de o bandă de bălăufî comandată de comisari de poliţie îmbrăcaţi civil pentru circumstanţa. Faptul probează că acesta violenţe ad fost organisate sad cel puţin tolerate de poliţie, el arată cât de puţină siguranţă domneşte In capitala română pentru bunurile şi vieaţa cetăţenilor cari nu sunt prea umili admiratori al procedeurilor guvernamentale ale d-lui I.Brălianu. Poliţia oficială a-sista impasibila la aceste scene de vandalism, răspunzând acelora cari reclamă interveniraa sa : «Ce voiţi ca să I&cem contra voinţei poporului?». Aci, poporul român era representat prin
vrc o şease-zecl bandiţT armaţi cu bâte, toţi cunoscuţi tn Bucureşti ca fiind plătiţi de poliţie; aceşti faimoşi bătăuşi ad înlocuit pumnalul bravilor de odinioară prin bâtâ.
(La Nouvelle RevueJ.
•
Astâ-zi trupele concentrate la Buzău, pornesc spre Mărâşeştî. De la Mârăşeşli ele se vor întoarce Joi la Buzeu !n marş forţat, făcând 100 kilometre In doue zile.
Sâmbăta trecută a plecat la Buzeu, ministru de resbel cu ataşaţii militari streini.
Am spus In numărul nostru trecut, eâ s'a refuzat a s» da cuvântul d lui Gostică Marcovicl la ultima Întrunire colectivistă, şi că ginerele d-Iul Ştefan Bellio, ’i-a dat să înţeleagă că naţia indignaţilor ’l-ar fi luat în bâtâ! dacă ar fi cutezat se vorbească. lucrul de alt mintrelea foarte măgulitor pentru bieţii comercianţi.
Amintim că la prima întrunire a
oposiţiuneî în Sala Joji precum şi la Întrunirea oposiţiuneî la Buzău, întâmplându-se ca. nişte persoane din public se Întrerupă pe un orator, biuroul întrunire! le-a Invitat se ea cuvântul, cea ca Întrerupătorul colectivist s’a ferit d’a face.
•
Primim de la d. Butculescu următoarea comunicare:
Domnule redactor
Bine-voiţI vă rog, a anunţa prin stimabilul D voastră ziarcâ, Exposiţiunea din Craiova a Cooperatorilor din ţară, s'a amânat pentru 1-id Maid 1887, dupe cererea unanimă a Consiliului General şi a Consiliului exclusiv de iniţiativa privatâ al Exposiţiunel din Craiova.
S’a luat măsuri pentru asigurarea produselor trimise de exposanţl a se conserva până la această nouă dată de deschidere.
Localul Exposiţiunel se construeşte cu activitate şi va fi terminat în toamna aceasta.
Void avea onoare a vă face cunoscut cu de-amănuntul împrejurările ce ne a pus In posiţiune să amânăm deschiderea acestei ExposiţiunI la ziua fixată de 21 Septembre.
Sigur că veţi bine voi a reproduce aceasta, vă rog să bine-voiţl, d-le Redactor, a primi pe lângă mulţumirile mele anticipate şi asigurarea osebitei mele stime şi consideraţiuul.
I’reşedinto fundator, P. C. Butculescu.
m
M.	S. Regele, a priimit er! la Sinaia pe d. Nacu, minisru de finanţe, d. Colonel Gerutti, ataşat militar al Italiei fa ambasada din Viena si delegat la manevrele de cavalerie şi pe ataşaţii militari ia manevre ai franicel şi austriei.
La 4 Octombre, se va târnosi biserica Curtea de Argeş.
MM. LL. Regele şi Regina, vor a-sista la oficiarea slujbei religioase.
•
D. I. C. Brătianu, este aşteptat astă seară In capitală.
•
Astă zi s’a continuat la Tribunal secţia II, procesul intentat de casa Poumay, Primării. La 5 ore desba-terile continuă
•
Un comisar rus se află tn momentul acesta tn căpiţă. El a avut azi o lungă audienţă la Ministerul afacerilor streine.
Azi pe seară s'a răspândit vestea ca turburărl ar fî isbucnit In Sofia şi In Tlrnova.
Ne-am dus îndată ia Agenţia bulgară, pentru a controla această ştire ; acolo ni s’a spus, că ordinea domneşte In Bulgaria, şi ca la Agenţie nu s'a primit nici o ştire de felul acesta.
ULTIMA ORA
Criza in Hnl^nria
Sofia, 4 Octombre. Meetingul ce a avut loc eri a luat de o dată o mare importanţa din cauza sosirii neaşteptate a geralulul Kaulbars, sprenibrea surprindere a tutulorasistenţilor. Meo-tingul se ţinea In piaţă In centrii! oraşului. Vre-o 4 mii de persoane aparţinând tutulor claselor societăţii asistau acolo.
D. Wuitcihef, deputat din Sofia lua cuvântul şi dete seama de întrevederea ce avura delegaţii corporaţiunilor cu generalul Kaulbars, acum trei zile; pe urmă zise :
«Nimeni nu trebue să se amestece în afacerile noastre, dorim să ne guvernăm noi înşi-ue, fără intervenire străină. împăratul nu cunoaşte bine voinţa poporului,există nişte intriganţi cari spune consulatului Rusiei că Bulgaria e incapabilă de a se guverna. A ceasta e falş. Rusia poale să'si dea socoteala că Bulgarii sunt vrednici a se guverna şi ca aii sentimentul lor de independenţa.»
Atunci se auziră nişte strigâte de ; jos Zankoviştil!
Oratorul reluă. «Peste opt zile se vor face alegeri. Sper că Bulgarii se vor arăta capabili de a 'şl păstra independenţa şi libertatea lor şi că vor merge conform legilor existente.»
Oratorul propuse apoi o resoluţiune exprimând întreaga încredere In guvern In capul căruia se găseşte d. Ra-doslavof şi dorind ca guvernul să reuşească a face ca Bulgaria să iasă din criza actuală,
Mulţimea strigă: Ura! Ura! S’ad auzit chiar câte va strigăte : jos Rusia;
In acest moment se produse un incident.
Un supus rus numit Ivanof strigă: «jos Bulgaria;»I s'a răspuns prin protestări energice şi individul năvălit din toate părţile fu grav rănit şi târlt afara din mulţime.
Un alt orator d. Dimitrieff se urcă pe estradă şi vorbi în timp de vre-o câte va minute în acelaş sens ca şi d. Vul-Cefl.
Atunci sosi trăsura generalului Kaulbars. Oratorul întrerupându-se, strigă: «Trăiască Rusia !»
Generalul precedat de un Kavas şi însoţit de d. NeeliudofT, se dete jos din trăsură şi pătrunse In mijlocul mulţimii pe care a percurs'o In diferite sensuri. Toţi se desooperisa la trecerea saşi scoaseră strigate de Ural
Generalul se îndreptă spre locul unde vorbiseră oratorii şi se ureâ pe estrada.
Mai lntâid zise ; «Cel ce ştiu ruseşte să se apropie. Un individ a strigat adi-neaora Trăiască Rusia! şi a fost bătut.»
—	Mulţimea respunse, nu pentru că a strigat Trăiască Rusia, dar pentru că a strigat: Jos Bulgaria î
—	Oeneralul reluă: «împăratul nu doreşte de cât binele Bulgariei, dar voieşte să o scoaţâ din situaţiunea actuala. şi In acest scop a cerut ridicarea stării de asediu.
—	Mulţimea zise : «S'a făcut.»
Oeneralul mal zise: «Ridicarea sWril
de asediu va permite Bulgarilor să aleagâ tn mod liber pe deputaţii lor peste una sad 2 luni.»
La aceste cuvinte se produse violente Intrerupuri «Nu! strigad el, nu peste două luni, ci peste 8 zile :
Din acest moment se stabili un adevărat dialog între general şi mulţime.
—	Generalul «Cel ce nu voiesc să mă asculte, să plece.
—	Mulţimea : «Voim sâ vă ascultam.
—	Generalul: «împăratul crede ca nu aveţi timpul într’un termen atât de apropiat, a procede la alegeri într'un mod serios.
—	Mulţimea : «Din contra.
—	Generalul: «împăratul cere ca o-ficeril să fie liberaţi.
—	Mulţimea: «Nu, să fie pedepsiţi.
Generalul : Respunderea va cădea
asupra acelora cari vă împing pe a-ceastă cale.
Generalul se dete jos apoi de pe estrada şi se puse tn trăsură. Nu S'a scos nici un strigăt ostil.
Primul orator, d. Vulcalf se sui din noii pe estradă şi zise : Aţi auzit voi singuri ceea ce vrea Rusia. Or ce s’ar Întâmpla, vom da viaţa noastră pentru a păzi independenţa şi libertăţile noastre.
Mulţimea părăsi piaţa şi se îndreptă spre locuinţa primului ministru Ra-doslavofT. Aceasta eşi din casa şi după Ce a auzit Tesoluţiunile meetingului, zise; «Vă mulţumim pentru dovezile voastre de conflenţâ. Fiţi convinşi ca guvernul va face necesarul pentru a ieşi din greutăţile actuale.
Lumea striga apoi : «Să mergem la consulatul Rusiei şi la ZankofT. Ministrul zise atunci.» Să evităm nişte manifestaţiuni cari ar putea să valăme caus’ei noastre.
Mulţimea se supune şi se resipeşte.
Consecinţele meetingului sunt foarte vid comentate. In oraş este o mare fierbere, cari ar putea deveni primejdioasă.
E temere că se vor întâmpla Încăierări Intre partisanil d-lul ZankofT şi
al guvernului, poate chiar nişte ma-nifestaţiunl ostile dinaintea consulatului Rusiei.
Guvernul a luat măsuri spre a menţine ordinea şi a protege consulatul Rusiei precum şi pe Zankovişti.
Sofia, 4 Octom.— Gând generalul se întoarse la Consulat a fost aclamat de un grup de 50 de persoane.
Generalul visitâ pe agenţii Germaniei, Austriei, şi le făcu cunoscut despre presenţa sa la meetingul ce s'a ţinut dimineaţa.
f Generalul ar fi anunţat intenţiunea 6a de a percurge Bulgaria pentru a'şl da seama despre starea spiritelor. Plecarea sa ar fi chiar apropriata.
Se consideră prin sferele oficiale că această călătorie e periculoasă, pentru că poate Întărită spiritale şi căpersoana chiar a generalului Kaulbars n'ar fl poate la adăpostul unor manifestaţiuni râd voitoare.
Cercurile diplomatice sunt surprinse do linia de conduită ce o urmeaza generalul.
JJiuh s'a petrecut în mod liniştit, cu mare temere de nici o manifestaţie.
Se crpde că consulatul Rusiei va a-I dresa o reclamaţiune guvernului în ; privinţa individului care a fost lovit di-I mineaţa.
I nndrn 4 Octombrie — «iorgning-post» spune ci declaraţiunea Lordului R- Churchill ce ţintea crearea unei con-federaţiunl a statelor libere din Balcani întâlneşte la Viena şi la Roma o vie aprobare.
«Times» zice că discursul lordului Churchell este complimentul englezesc al discursului d-lul Tisza.
«Daily News» zice că acest discurs e semnul unei orientaţiunl politice a ţerilor In orient.
Paris. 4 Octombrie — Se telegrafl-azâ din Berlin către «Journal des De-bats : Discursul lordului Churchil nu e de loc considerat ca precursorul unei politice active.
Lord Churchill face greşală crezând câ Austiia va lua vre o iniţiativa şi a apreciat în mod inexact discursul d-lui Tisza.
BIBLIOGRAFI E
l.n IO Seplcmltre, a osii de sub presa si se afla depusa spre vânzare la ndiiiiuistrntin ziarului Epoca si la foii venzntorii Jef din provincie, revista \ A/..ATde d-nfl
O.	It. Itoseffi si I. Vegriizzl.
Prelul unul exemplar un leu. Contra unui inundai postai sau mărci poştale se trimite franco.
AVIS IMPORTANT
l>r ven/ure casş. unde se alia clubul militar Calea Victoriei Z şi 4. Voiul 4o000. Preţui ..OOOOO. Creditul funciar tOOOOt).
I»<- v«-uzare un l'rumos ţoc tn fundul alei lîldorade str. Posla-Vache.
l»e iueiiiriut două prăvălii marrCaJea Victoriei No. 82.
I»e ioeliiriat hotel Susai O tn PHedeal, 20 odăi.
A se adresa la d. inginer Boltea slr. Pitar Moşu. No. 5.
II" C. HUIT AII. fi«S£l)
AVOCAT
625,—st.x*. Ştirbei Vodă,—62
Consultaţiunl 9—it a. m. 4—0 p. ni.
Reîntorcându-seîn Capitala îsi reia
clientela.	-—
Consulctatiimi de la 5—6 ore.
D-RUL A. VIANU
Dă consultaţiuni pentru boale de OCHI. URECHI, şi SITlLlTICE^i face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bncureştl, Calea Văcăreşti No. 53 (a-lături cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 după amiazî.
CASA DE SCHIMB
ALEX. GR. I01SCU & R. MARCIJ
Strada Lipscani, \u. 4«”» bln
Bucurosti, 22 ji Septembre..
T^o
iruri
mediu
VALORI
Scadenţa
cuponelor
0 t
0/0 t
i 0/0
0/0 I 0/0 1
FONDURI DE STAT ROMAN
Renta rom. per. 1875 5 0/0 Renta rom. arnortiB. 5 0/0 Renta rom. (rur. eoni fl 0/ Oblig, de stat C. F. R. 6
Idem Idem 5 0/0 Imprum. Stern 1864	7	*“
Impr. Openheim 1806 8 Agio
ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE
Impr. oraş Bucurt*9ci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. li. cu prime loz f. 2i VALORI DIVERSE
Credit Fonciar Rural 7 0,0 Idem	Idem	5 0/0
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Ideqa	idem	6 0/<
Idem	idem	5 0/d
Cred. Fonc. Ur.din laş i5 0/0 Obl. Cas. pena. Ir. 300. 10
t Ap 1 Oc Ap 1 Oc Mai I No lan 1 Iul Idem MarlSep Ian 1 Iul
lan ( lui 1 Mai 1 No
i Ian 1 Iul
Idem Idem Idem Idem Idem 1 Mai No
94
07 1/4 88
106 '
154/*,
74 3/4 96 £-33 "
1033/4 87 I >9 ICO \ /2
92
8i 3M 74 214
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(80)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XXXVIII
Cavalerii Clisosului.
Ca să atrag* cât mal multă lume, nu se vor întrebuinţa de cât mijloacele cele mal inofensive în aparenţă. Totul trebuia să se petreacă tn linişte, fără sgomot, pentru binele causet poporului.
Afişe speciale, circulare distribuite acasă, chemad pe nenorociţi, pe muncitorii fără lucru, pe comersanţil rui-naţf, pe artiştii fără mijloace, ca să se Înţeleagă asupra măsurelor de luat pentru a scăpa de o situaţiune desperată, dar numai prin procedeurl legale.
Din nenorocire, de şi fie care dintre conjuraţi era sigur de popularitatea sa, nici unul nu cuteză să se creadă destul de influent pentru a face să reuşească o întreprindere atât de considerabila, bazându se numai pe numele săd. Astfel, dupe sfatul lui Castle, să hotărâ să se servească de Hunt, să T vâre, fie
pe faţă, fie fără ştirea lui, în complot, şi să Întrebuinţeze numele lui spre folosul general.
—	Nu T vom spune, zise Castle, ce anume scop urmărim. Să creadă că nu va fl vorba în adunare de cât de mizeria poporului şi el ne va ajuta bucuros să ne împlinim gândul. Ca să ajungem la aceasta, e de ajuns , să poftim pe Ilunt la un banchet care se va face aci chiar, la taverna dudului, dupe is-prăvirea meetingului de la ioNoembre. II vom hotârâ să ia parte la şedinţa viitoare şi ast-fel ‘‘va fi cu totul compromis.
In intervalul de timp ce despărţea de cele două întruniri, afară de pregătirile materiale şi de manoperile prin care sperat! să conrupă trupele regale, toţi trebuia să lucreze pentru a Întărâta şi mal mult spiritele.
Cât despre planul de luptâ proprio zis, in privinţa disposiţiunilor de luat în vederea bătăliei, dacă bătălia ar deveni netnlăturabilă, şefii să vor ocupa de asta la urmă, dupe Împrejurări:
—	Suntem datori, conchise ipocritul president al acestei stranie şi monstruoase adunări, să înlăturăm dacă se poate, lupla; iar de nu, dacă vom fl siliţi să ne Întrebuinţăm armele, să căutăm a ne asigura victoria, aşa în cât să putem aplica în Anglia noastră principiele noastre ; de nu vom reuşi atunci!....
—	Atunci peară toată lumea 1
—	Atunci pe jaf, pe foc, pe moarte !
—	Atunci chaosul să se facă 1
Aceste deosebite strigăte isbucniră de*o-dată din toate unghiurile salei cele Întunecoase, şi şedinţa se termină pe aceasta grozuvă hotărâre luata de conjuraţi.
William Castle lş reluă cu paşi iuţi drumul către casă îndată ce simţi că
'şi făcuse datoria şi ca conştiinţa sa era Împăcată.
Din ajun, de când Ienny, înspăimântată de cele ce T destăinuise In privinţa lui Mac Allan, fugise de a casă ca să Încerce să '1 scape, spionul nu să mal Întoarse pe la dânsul.
Acest caracter îndărătnic găsise în Irlandeză o femeie care T stăpânea din când în când prin voinţa,eI cea puternică, îl mânuia dupe dorinţa ţj, îl silea să-I facă cele mal mici gusturi.
Castle, ca toţi oamenii conrupţi până la măduva oaselor, avea o natură In-focală şi era plin de dorinţl bestiale care ceraad imperios să fle satisfăcute.
Frumuseţea minunată a lui Ienny 11 inspirase, ca la mulţi alţii, un amor nemărginit, grozav,nebun,pentru care ’şi-ar fl dat de o inie de ori viaţa.
Relaţiunile sale poliţieneşti 11 permisese să pătrundă tn existenţa trecută a tinerel femei; ştia că de şi să prefăcea uşuratică şi desfrânată, ea trăise nevinovată, respingând toate se-ducţiunile, de la drama îngrozitoare în care perise S/r Palrice Wellinster.
Purtarea sa statornică dovedise a-morezatulul nostru că amorul el pentru Mac Allan era încă mare; atunci devenise gelos, gelosul cel mal turbat
căci vedea că nu şl poate satisface patima, fiind nevoii să respecteze pe rivalul săd>dacă nu voia să-şi atragă ura IUI Ienny.
De alt-fel, nu obţinuse nici odată nimic de la tânăra femeie, nici măcar o făgăduinţă, nici o Incuragiare. Când aceasta, lipsită de mijloace, era expusă să moară pe drumuri, ghicind pasiunea ce inspirase lui Castle, şi despreţuind făţiş opiniunea publică, împinsă şi de dorinţa de a nu perde din vedere pe fostul el amant, sâ retrăsese la el ca la un frate, ca la un amic, făcându-se îndată stăpână acasă şi luănd parte cu o plăcere amară la operaţiunile de poliţe secretă ale lui Castle.
In chipul acesta avea o mulţumire îndoită : pe de o parte era necontenit ocupată de Mac Allan, pe de alta nutrea speranţa că toate manoperile la care era martoră în fle-care zi vor a-duce mari nenorociri asupra Engliterel pe care o ura.
Văzând că frumoasa blondă venise să se stabilească la dânsul, Castle concepu oare-care speranţe; dar, îndată ce Ienny ghici gândul săd lş strânse într'un pachet lucrurile şi se îndrepta spre uşe:
— Plec, zise ea, fără mânie, n ai să mă mai vezi.
Miserabiiul se temu sâ n’o peardă pentru tot d’auna. Căzu în genunchi înaintea el, jurând câ nu-I va vorbi nici odală de iubirea lui.
Cu toate acestea nu-şi ţinu cuvântul, de şi nu putea ajunge la nici un resul-
tat. Adese-orI gelosia nebună şi furioasă isbucnea cu putere şi nu se potolea de cât dupe ce Ieny II ameninţa diu nou săd părăsească casa pentru a nu se mal întoarce nici odată.
Castle luase hotărârea de a perde pe Mac AUan In urma unei şcene de felul acesta. Am văzui ce să Întâmplase din c&usa acestei hotărâri a Iul. Dar trecuse noaptea şi cea mal mar’â’ parte din zi de când lş Împlinise gândul şi miserabiiul numai zicea ca în ajun:
—	Când Mac Allan va fl perdut, ea va asculta poate de amorul med 1
Acum se gândea
—	Ce va zice Ienny ? Cum mă va primi ea ?
De aceia de unde pornise aşa de repede spre casă acuma slăbise pasul. Ca un copil care a făcut o poznă şi se teme de ocara părinteasca, Castle era să se întoarcă de multe ori Înapoi.
—	Aşa! zise el la sfârşit, tot am să mă întorc odată ; mal bine mal curând de cât mal târziii. Cine ştie mal la urmă dacă void mal găsio la mine ?
Deschise uşea locuinţei sale.
Ienny palidă, mută, mânioasă II aştepta si 'I aruncă când îl văzu o privire ce n ■ putea defini.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
A
EPOCA — 23 SEPTEMBRE
DE ÎNCHIRIAT îirîE
d-lul V. Hiott din Str. Luterani 15. mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 Irisuri, 2 pimniţe, 1 puţ şi gridini cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar tn toate zilele de la orele 8 de dimi-niaţâ pini la (5 seari. A-semenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca pl. Câlnişte.
DE MIKIAT
ru fat-lada m plagia fclpKro-pii a\end duna ratunrr vi pimi^ia. a vc ailrt-vu la ait-ininUtrMriit ilarului ..EPOCâ'
m: iNcinuTâ£râ£
le din strada Academiei No. 11 compdse din 16Camere, cu o curte spaţioasă tn care se afli grajdio şopron şi alte dependinţe..\ceste case mal ati şi o grădină importanţi. A se adresa Strada Batişte No. 11.
DE ARENDAT
MOŞIA LA OEM
In
Districtul Teleormnnu
Mase mit pogoane, situate fnlre Irei vhelf, Giurgiu,/iiiinteea. Tur-uu- Măgurele, cu sosele la loate aceste schele, având semnate 403 pogoane Răpiţi, şi 500 grin. Dor.lorii se pol adresa tn Bucureşti, Str. Domnitzei No. I. ţi localitate prin Alexandria care este distanţi de ori.
(140)
DE ÎNCHIRIAT SuxsonţM
Apostoli No. 42 cu două E-tagiurl aproape de Cheurl. Curtea toarte spaţioasă. Doritorii se se adreseze Calea Victorii No. 74.	160
Ut RCIIIRIAT iimii™..
nulul curent) casele, gri-dina şi teatru cunoscute sub numele RAŞK.V din Str. Academiei No. 28.
A se adresa Str- Batiştea No. 11.
DE ÎNCHIRIAT si DE VENTARE
CASELE
din str. Domnitza No. 1
Având tn catul de sus 14 Camere cu saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere pentru servitori şi bucili-rie. spililorie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproane de 10 trisurt, se poale închiria şi vinde mobilaţi, curte pavaţi cu piali şi puţ in curte de Piatri.— Doritorii se pot adresa In localitate.	141
m\i\m
reproductorl iepe , mănzl pur-singa, cal de curse, de cilirie, de Irisuri.
A se adresa la d-nul Rei-mer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depirtati de Capitali).
ARTICOLE DE OESINFECTIUNE se găsesc la
DROGUERIA BRUS
Str. Noui,Casa Capşa
DE ÎNCHIRIAT dDeu*SVÎ
viitor, tn total saO tn parte, casele din Strada Romana No. 2, fosta casa doctor Ke-restenye, care se compune două corpuri: cea dintâi o cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, având mal multe camere de stăpâni, si dependinţele necesare două grajduri şi şo-proane, curie spaţioasa şi gridini.
Doritorii se pot adresa la proprietarul ELI AS I0S. C0HEN CaleaŞerban-Vodi No. 43 sad la comptoir Str. Smârdan No. 6.	135
V. M A I E R *
smrTOi
No. 8, —Calea Dorobanţilor, — No. 8
ATELIER SPECIAL
ee
0RI-CE MOBILA SCULPTATA
In acest atelier se efectulaza ort-ce mobile după stilurile cele mai nuoi. Asemenea se găsesc tot-d'a-una gata DS diferite mobile cu preţul atelierului.
J Se primeşte orl-ce comanda de tftm-ţ plarie, sculptura si strungari©. 168.

Are onoare d'a informa numeroasa 9a Clientelă, că a deschis şi In
BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41
O CASSAde croitorie
Care va funcţiona in aceleaşi condiţiunl ca şi aceia din IAŞI.	162
CASA SPICQ VEXZARE SI ÎNCHIRIAT «
DE	V
P I A N U R I
DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS 8
\
ci
Aceste închirieri presintâ deosebitul avantagiO, că, or rul chiriaş care doreşte a cumpăra piano tnchiriet, se socoteşte banii răspunşl ca chirie, ca a-conlo preţului de cumpărare.	137
RSSSNlîSS 11
! DE ÎNCHIRIAT
ETAGIUL DE SUS
sau
CEL DE JOS AL CASSEI
din
Strada Biserica Amsii No. 6	,
157 |
h
5
<
O
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALAŢI
HOTEL EKSTEIN
— GALAŢI —
— STRADA M1HAI BRAVUL —
—»>C—
Recomand Onorabil, voiajori Hotelul med nuod construit zi mobilai, situat pe str. Mihal Brav (Cuza-YodA, care oferi toate avantajele necesare intereselor Onor. Public fiind situat aproape de Gara, Tribunalul, Curtea de Apel şi In centrul Oraşului. Tot odati serviciul e foarte prompt, camerile spaţioase şi şi bucătărie aleasi. Iar preţurile cele mal moderate.	(167)
GALAŢI, HOTEL EKSTEIN, GALEŢI
0 -s w r
H
r.
Vj
H
H
1
Ş5
O
>
r
>
H
CĂRBUNI DE LIGNITA
MARE ECONOMIE
PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, MEIDINGER, MASINE ETC.
Cărbuni de lignită se vinde cu tona saii 500 kilograme 27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU
A se adresa la
I». Guillar Strada Luminei No. 22 BUCUREŞTI 1 I aut iui strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI 1>. \ and I>yck Calea Grivitzei BUCUREŞTI. Pentru cumpărarea cu vagonu a se adresa la D-nu Malslels Gara Baicoiu.
CĂRBUNI DE LIGNITA
159
EPITROPIA BISERICEI BREZOIANU
Conform autorisaţiunet date de onor. Primărie a Capitalei, euitropia face cunoscut ci la 7 Oclombre 1886,1 se va vinde de veci o parte din localul Sf. Biserici, adicăl colţul ditra str. ţtirbel-Vodi şi Valter-Miricineanu. I Licitaţiunea se va ţine la Ospelul comunal la orele] 2 p. hi. şi va Începe de la suma de 20000 lei.	I
Doritorii de a cumpăra acest loc pot vedea planul şi] cere or-ce disluşirl de la preotul bisericet.	I
Spre a putea lua purte la licitaţiune, doritorii vorl depune, chiar tn ziua licitaţiunei, o garanţie provisorie] de 2,000 lei, tn numerar sad efecte publice.
1886 Septembre 18/30
(L.. Paclurea Epitropi/C. 8. Marcovlol
t.protul Ti. Abramescu
. ;••••> • ■* . ■.** ‘ ">
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
4 4
D, R. ROSITTI
AVOCAT
Strada Romana No. SI,
0 DO UNI NA SndlSSE
si, englezi, germani şi musici doreşte a dalecţiunl. Având masă tn vr’o familie s ar mulţumi cu o plată mal modestă. A se adresa la re-dacţiune. (168)
ALECU A. BALS
AVOCAT
Strada Dreapta o. 24
0 DOMNIŞOARA (MARMON-
TEL) Di lecţiunl de piano şi solfegiu dupimelhoda Conservatorului din Paris. Ase adresa Calea Griviţa, 51.
X
X
I! INDUSTRIA ROMANA 1!
LUCIA-LAC
X
X
Cea mal mare economie pentru ort-ce persoană şi care JPdă cel mat frumos, cel mai durabil lustru ghetelor, cis- JP X melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri, X ţ centureanelor, raniţelor militare ele.	^
X LUCIA-LAC	*
XMal are proprietatea de a păstra pielea moale, de t nu y se crăpa sad rupe înainte de vreme şi mat mult tnci, de ^ Ai nu străbate apa printr’ănsa.	£
•	LUCIA-LAC	#
X este unicut preparat pânâastâ-zl, care a reuşit să Intru- X A neasci toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea A ^ a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare înlesnire, Înlăturând ^ X peria şi vacsul, cu un câştig de 50 Ia sulă.	a
XFLACONUL MARE 1 LEI; CEL MIC 50 B. X
#	Inventat şi preparat d«’d-l #
X	I. BRANDUS, Farmaoit. X
#108	BUCUREŞTI, ÎS STRADA CLEMENTEI. ÎS. #
x	X
•x#x#x#x#x#x#x#x#x#x#
V* A. PAPADAT
AVOCAT
Str. Biserica Ieni No. 8 bis.
•x#x#x#x#x#x#x#x#x#x#
X	X
l f	: ‘t*	
		
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
TURMTOIilE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI. — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI
So tnsircinâzi cu construc-ţiunl de turbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cui piatri de 36 lei 1900, cu 1 piatri de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 l«i3800.
Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnatorie «ad mecanici; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădini, armamente pentru grajduri şi teascuri do vin etc.
IVI tine deposit de fen, raiuri pentru vagoneţe D6ouiaviile, tzeve de tuoi. Mare asortunent de pietne de moara. La Fertă-sous-Jouai’s.
113
•XBXBXBXBXBXBXBXBXBX*
X	X
8 REGIMUL DE LANA 5
X profesorului Doctor JAEQER
® RECUNOSCUT PRETUTINDENI CA CEL MAI ESCELERT
• Medaliat acum in urma, de juriul medical diu l ondra cu
# MEDALIA DE AUR X
Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a ^ fabrica vesmintele de lâni ce se poartă pe dedesupt vesti-X minte zise Normale, precum şi cuverturile de paturi tn Eh lini curată de Cămilă, garantând contra râcelel şi a reu-^ malismulul.
A Declaram ca nu recunoastoin ca veritabile X de cat flanelele ce se găsesc iu magasinul
X
X
X
X
X
X
X
|AUX QUATRE SAISONS?
^	71. CALEA VICTORII 71 VIS-A-VIS OE PALATUL REGAL ţţ
# Dr. «Jaeger \V llengcr's Soehne Stuttgart. #
•xaxaxexaxaxaxaxaxaxa
BIBLIOGRAFIE
Ixi edituru I_.it) r* tini oi ZAHAFUA N1GOLAU
— DIN PLOESCI -
Afi eşit de sub tipar :
Pr. I’&rvulcscu. Primele lecţiunl decalcul safl sistema numeraţiunel p. clasele primare de ambele sexe, preţul 20 bani.
Pr. Pro v inc ian u. Principii de Gramatica Românâ, lucratâ pentru clasa II primară de ambele sexe.
Ediţia II. Aprobatâ de onor. Minister cu ordin No. 1216 preţul 25 bani.
Efrusina G. Stefanescu. Elemente de Istoria Sacrâ sad Biblica vechiului Testament pentru şcoalele primare ambele 9exe, ediţiunea IU, preţul 25 bani.
P. Manueieseu. Elemente de Gramatica latinâ pentru clasa I Gimna-sialâ şi Liceaiâ preţul 1 led 25 bani.
Exerciţii la Gramatica latinâ pr. 60 b.
losef lonescu junior şi C. A. Crapellianu. Geografia judeţului Prahova cu planul urbei Ploesct şi planurile plâşilor judeţului şi lecstul ediţ. II preţul 80 bani.
IN DEPOSIT
Diaconul A. Ionescu. Manual de Istoria Sacrâ vechiul testament p. clasa 1 Gimnasialâ preţul 1 led 65 bani.
C&pitan I. Protopopescu. Memoriul oficierilor şi sub-oflclerilor de orice armâ tn recunoaştere preţul 1 led 60 bani.
Manual de gimnatici şi instrucţie militari preţul 2 lei.
C. A. Crupelliuuu. Harta judeţului Prahova format mare preţul 2 let.
Cristu S. \egoescu. Retorica preţul 3 let, 50 bani.
Librăria mal posedă un mare asortiment de cărţi şcolastice, Române. Germane, Francese, Elene şi Italiene, furnituri pentru şcoli, cancelarii şi biurourl. Preţurile foarte moderate. Serviciul prompt.
m
de mărfuri din m&gasinul r>-lui ION PENUOVIG
No. 2i,Str. Lipscani,No. 24
III SE VINDE EFTIN 111
Onorabilul Public şi bogata Clientelâ al acestui magasin este rugat a profita de aceastâ rari ocasiune cumpărând mărfuri din cele mal fine qualilâţl şi cu preţuri foarte reduse.
Principalele articole sunt: mătă-săril, catifele, pluşuri, atlasurl, stofe fatasie pentru mobile. Lainage, dantele perlate, chantilly, combre, covoare ; şi alte multe articole fine.
UN SFERT SI JIMETÂTE MILION!!
de mărfuri din m&gasinul D-lui IOKT PENGOVICI
No. 24, Str. Lipscani, No. 24
III SE VINDE EFTIN !!!
______________________________143
POMI RODITORI ALTOITI
de diferite specii, diu cele mai renumite culitati si diferite etati,
se afli de vânzare la GEOHGE ÎOAMD, grădina numi'i Ilraslea, sub. Icoana, strada Polona No. 104, aproape de biserica Icoanei. Premiat cu 1-iO preţ: Medalii de aur la concursul agricol al comiţiului de Ilfov In anu 1881 şi 1882, pentru nouile varietăţi de pere renumite; Itegele si Keginu Hom&uiei, Mihal liravul, Ştefan cel mare scl., cum şi pentru alte specii.
Asemenea premiat cu primul preţ: Diploma de onoare clasa l-a şi la Expoziţia cooperatorilor Romănl In anul 1883 pentru mai multe varietati si culitati de diferite fructe.
Sunt aui de când mă ocup cu Pomologia, pus fiind in dorinţa unul scop. Dorinţa scopului mea a fost şi este, ca să văd întregi» Homâuie a ti imbracata cu cele mai bune fructe din toute speciile, rămâind ea mândră vis-a-vis de cele-l-alte State tn privinţa calităţii fructelor, şi ca să pot face de a mi să realisa dorinţa, m’am hotânt a reduce preţurile Pomilor prevăzute In Catalogul grădini de a fi pe viitor numai cu jumătate preţ, ca prin aceastâ reducţiune se poată a cumpără ori-cine, iar cât pentru cele 15 specii de pere, producţiunl noul, ce nu se prevede In Catalogul, adică Regele si ltegiua Komâuiei, Miliai liravul,Stcfuu cel mare scl., aceste se vindea cu IO lei pomu, acum tnsă va fi numai cu 3 lei, reducerea preţurilor va fi cu începere de toamna viitoare 1880.
Preţul pomilor se poate vedea tn Catalog. — D-nil amatori din districte şi din capitală, voind a avea Catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi îndată li se va trimite.—Timpul pentru plantatul pomilor a sosit şi tot-d’a-una toarnuu este mult mal bine de a se planta pomii.—Domnii amatori sunt rugaţi a'ml trimite comandele cât de timpuriO, ca să pot a le trimite la timpul cuvenit.
156

ypogr&fia «U Psupl* Rum&iu» Strada Episcopiei, No. 8
www.dacoromanica.ro