ANUL I No. 247. A DOUĂ EDITIUNE warf^Li n SAMBATA 20 SEPTEMRBE 2 OCTOMBBE !■■■■■■ ari i w i«~ ~a 1886 Grigorf. G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE CARE! LUNI Sl SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE l\ III (T Itl.sci: Ln i-.'isn \ilminislratinnei l\ TAliV: Prin irmmirit» pncinli*. Pentru I an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. 1\ STREIVVTATK: La le ite ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru I an 50 lei, B Iun! 25 lei. RED ACŢIUNE V Ato. 3—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO 13 ANI NUMERUL MANUSCRIPTELE HU SE INAP0IA2» rujuri: VENTURA Priai-rcdactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ANUN0IURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Peutru Orient la /: s rn .Uyunj, ConsUntbwpU Kar.tkey tleirmen Han, 10 Cialata. Anunriuri pe pag. IV, linia 30 ha ni. anunriuri si rcclatne pe pagina treia 2 lei linia I.V PARIS: Segasestejurnalul cu aSOt-W nuiuerul, la Ktoscul din PUC WoiUu»:ir»re 113 ADMINISTRAŢII! NE A Ro. 3.—Piuta. Episcopiei.—Ifo. S. IO BANI NUMERUL 50 BANI UN NUMER VECHIU DELATORII FORTZA NEGATIVA ŞARLATAN POLITIC DECLARAŢIA D-LUI T1SZA F» FI O <3 FI E S î MIZERIILE LONDREI PRIETENUL BĂRBATULUI DELATORII Delatoios gcnu9 ho-minum, publico exitio repertum , et pcenis quidcm nunquam sa-tiscoercitum,per prie-raia eliciebantur. lac I tas. A fost un timp trist pentru omenire, timpul care sa numit secolul lui August. Credinţele cele vechi pe-riseră şi noua credinţă nu venise încă se încălzească pe oameni cu mângâerile şi făgăduelile ei. Luptele intre patrician! şi plebei se terminaseră prin victoria acestora. Putricianii căzuseră pentru tot-d‘a-una cu Catone, cu Cicerone, şi în line la Filippi cu Casiu şi Brutu. Dar , împreună cu dânşii, peri-seră virtutea, eloeinţa şi libertatea, singurele lucruri care mai daţi preţ vieţel. Se simţea în lume un gol întunecos şi rece şi o frică superstiţioasă de nimicnicire, un urât negrăit precipitase lumea într’o co-rupţiune bestială. De asupra tutulor acestor ruine se ridicase August. «Trăsese pe nesimţite asupra lui prerogativele senatului, ale magistraţilor. aie legilor, fără se găsească protivnicî; de oare-ce cei mai dârji căzuseră prin resboe şi proscrip-ţiunl; iar cei-l’alţi oameni cu vază eraţi cu atât mai ridicaţi,prin averi şi prin funcţiuni, cu cât se precipitau mai repede la servitute.» In această stare de înjosire, din fierberea patimelor murdare şi & poftelor nelnfrânate, răsări în societatea romană, o racilă ido&sâ, desgustătoare, delatorii: oameni de nimic, care pentru bani, acuzau pe cetăţenii cei mal demni şi mai onorabil, de vrăjmaşi al poporului sad ai împăratului şi cereafi osânda lor. Această lepră se Întinse repede în societatea romană. Cei mai despre-ţuiţi ’şl făcuse o profesiune din a ucusa pe acel pe care tiranul voia se-’i piarză. S’au vezut fraţi acuzând pe fraţii lor, s’au vezut copii acuzându-şl părinţii şi dobândind moartea lor. Căci era bine plătită această infamă profesiune: Gapitoşi Marcellus, acusa-torii lui Thraseas, câştigase fie-care câte cinci milioane de sesterţe pen tru-că dtdese un pretext lui Tiberiu ca se ucidă pe acest mare cetăţean, a cărui viaţă stoică, era o dojană mută, dar energică contra tiraniei şi laşităţii. Istoria ne-a păstrat numele celui d’ântâiu delator; se numeaGrespinus. El, zice Tacit, a începută practica acel soiu de viaţă pe care în urmă o făcuse celebră nenorocirile timpurilor şi obrâsnicia oamenilor : căci sărac, necunoscut, neastâmpărat, începu a aţîţa cruzimea principelui prin scrieri anonime, şi deodată puse In primejdie fără răgaz pe cei mal străluciţi cetăţeni, ca secâştigecredit la unul, cu scârba tutulor: el a dat exemplul pe care toţi care ’l-a urmat se făcuse din săraci bogaţi, din dispreţuiţi, de temut, făurind perzarea altora şi în sfirşit pe a lor. Ast-fel fură delatorii la Roma. De atunci circumstanţele s’au schimbat; şi în timpurile moderne delatorii nu mai scosese capul de cât un moment, în zilele cele mai sângeroase ale revoluţiunii franceze. Atunci câte-va foiţe murdare în capul cărora era «le pere Duchesne» şi oratorii desmăţaţî de prin cluburile de atunci, începură a acuza pe cetăţenii cei mai distinşi prin poziţia lor, c’a conspirat cu străinii, că otrăvesc puţurile, că sunt vrăjmaşi ai poporului şi vagabonzii de uliţe, transformaţi în magistraţi, executau omorurile mişeleşti care a răpit Franciei pe cei mai aleşi dintre cetăţeni. Cine s’ar fi gândit că aceasta murdară profesiune va putea vre o dată să se esercite în ţara noastră? Şi cu toate astea, ne a fost dat se vedem, supt guvernul d lui 1. C. Brâ-tianu, răsărind din putreziciunea colectivistă, părăsită otrăvită a delatorilor. Toată lumea ştie In adevăr că de a un cârd de vreme, cele trei ziare colectiviste, cu «Voinţa Naţională» n cap, s'a apucat se acuze opoziţiu-nea de atentatul de la 4 Septembre şi se aţâţe şi pe desmâţaţii poliţiei şi pe procurorii d-lui Stătescu con-,ra noastră. Dupe spusele ziarelor guvernamen-,ale, tot acest rol ’l-ar fi jucat şi ora-,orii cari au vorbit în întrunirea de Dumineca trecută: ziariştii colectivişti şi oratorii colectivişti şi-au a-dus aminte de bănoasa profesiunea lui Crespinus. Dar nenorociţii uita că s’a schimbat vremurile. Nu e vorbă, şi astăzi trăim sub o tiranie deghisată, tocmai cum trăia Roma, in timpul lui August. Şi D l I. C. Brâtianu, ca şi Octavian, s’a ridicat cu încetul, apus supt picioare corpurile legiuitoare, magistratura şi legile, şi D-sa Încarcă cu averi şi cu funcţiuni pe toţi aceea ce voesc sâ-’şi plece capul supt servitute. Dar din norocire bărbaţii de inimă n’au perit.nicl prin resboae, nici prin proscripţiune şi el luptă cu energie şi cu stăruinţă pentru a Înfrâna tirania şi a readuce domnia legilor, a magistraturei, şi a suveranităţii naţionale. Şi, din această causă, acei ce s’au apucat să împrospăteze esemplullui Crespinus, vor câştiga numai ruşinea delaţiunii, fără a câştiga creditul pe care ’l aveau în timpul lui Tiberiu şi al lui Nerone. Fără îndoiala, d-1 I. C. Brâtianu le vaasvârli câte o slujbuliţă, sau câte o sumă din fondul reptilelor, dar nimeni nu-i va lua in serios; vor putea să ajungă din săraci, bogaţi, cum zicea Tacit, dar cu toate lătrăturile lor, nu se vor face de temut, se vor face numai de rîs. Gr. G. Peucescu. DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS“ i mântui Ţarului, hotărârea sa de a re-mâne pe tron. Niciunangajament nu exist» cu Rusia In privinţa influenţei ruseşti In Bal- 1 kanl. Posiţiunea acordată monarchiel prin tratatul de Ia Berlin, pe care U menţinem In mod energic, este destul de satisfăcătoare pentru interesele noastre. Guvernai a dat sfaturi la Sofia s6 nu ia hotărâri precipitate In privinţa au- I torilor atentatului, dar n’a făcut nici un demers pentru a-i protege. întreaga influenţă a monarchiel trebuia s6 se exerciteze In scopul de a susţine desvoltarea statelor autonome. Nici o schimbare nu s’a produs Ia raporturile noastre cu cele alte puteri. Alianţa noastră cu Germania este stabilită tot pe basa cea veche. In virtutea tratatelor pe cari guvernul le consideră ca existente, tn caşul In care Turcia nu useazâ de dreptul său, nimeni nu e autorisat a recurge la o intervenţiune armată , nici a-stabili protectoratul sCU. Or ce schimbare a tratatelor este supusa la o Înţelegere prealabilă Intre puterile semnatare. Noi dorim şi speram să obţinem a-cest resultat fără ca pacea să fl turburată. Peşin, 30 Septembrie— Camera deputaţilor. In respunsul ce a dat. inter-pelalorilor d. Tisza a mal zis că şi guvernul engleza refusat sâdra csplica-ţiunl mal complecte şi a adaogat că dacă politica noastră generală ar suferi o oare care schimbare, guvernul 'şl va cunoaşte datoria. D. Tisza neagâ In mod categoric ca monarchia ’şl ar fl luai vre o obligaţiune lu privinţa punerii unui candidat rus pe tronul Bulgariei. D. Tisza nu poate admite ca cesiunile pendinte să vie tn discuţiune înaintea parlamentelor. Ar vedt a In ac aula o neîncredere ce’l ar face o datorie de a ceda locul său altuia, cu speranţa că succesorul săâ ar refusa asemenea de a respunde la cererea unei discutiunl. Pesta, 30 Septembrie. — Camera deputaţilor. D-nil Horvath, Iranyi şi Ap-ponyi daclară că nu sunt mulţumiţi cu respunsul d-lul Tisza şi cer discu-ţiunea cestiunil. D. Tisza respunde că nimeni nu poate da un respuns mal amănunţit. Imensa majoritate ia act de aceasta. Sofia, 30 Septembrie. — Generalul Kaulbars a avut o Întrevedere cu D. StambulofT şi cu câţl-va niftiiştril. In convorbirea generală a confirmat că Rusia are de gând să lase ne atinsă constituţia bulgărească. Mâine se va da generalului Kaulbars în mod oficios, lexlul respunsu'ui pe care ’l-a pregătit guvernul. Se crede ca e vorba în el despre ridicarea stării de asediu şi ca guvernul va primi amânarea alegerilor; dar se persistă încă a crede că punerea tn libertate a oflce-rilor oferă mari dificultăţi. Iferlin, 30Septembrie. — Secretarul de stat al tesaurulul imperiului D. Bur-chard a primit ştirea că i s'a primit de-misiunea. FORŢA NEGATIVA Con'raţiI noştri! de la Românul cred că relele guvernului conservator nu sunt încă uitate. întrunirea de Duminecă de la Ateneu, a avut între altele meritul de a !e semnala aceasta. Aceiaşi confraţi Insă se grăbesc a’şi manifesta temerea ca nu cum-va guvernanţii de astă zi, prin purtarea lor condemna-bilâ, să pregătească reabilitarea conservatorilor )ii întoarcerea lor la putere. Aceste preocupări fac obiectul articolului de fond al Românului din 17/2? Septembre. Mărturisim, fără oco'ire, că acest limbagiu al confraţilor Doştril ne-a surprins. Este ade\ăratcă direcţiunea Româ- a recurge la vechiele clişeurl de acusi-ţ;unl ridicule la adresa Conservatorilor. Mal mult suntem autorizaţi a crede că articolul din ziarul d-lul Vintilă C. A. Rosetti, s’a strecurat fără să treacă prin censura cuvenită, de cât să bănuim că tânărul director de la Românul, pentru care avem toată simpatia, cugetă a face un pas înapoi din calea pe care a apucat. Aşteptăm să ne convingem, prin urmare, înainte de a ne decide să răspundem asupra acestui punct. Dar, afară de acest «incident regretabil» articolul Românului conţine o preţioasă declaraţiune care zugrăveşte mal bine ca orl-ce situaţia colectivităţii. Ziarul d-lul Vintilă Rosetti, se miră cum de n’aâ înţeles oraloril de la A-teneQ că puterea lor sta numit în neconcordanţa de vederi şi aspiraţiunl a adversarilor ce vor să ’l răstoarne ; ca prin urmare, n’au de cât o putere negativă. Lăsăm pentru acum «neconcordanta de idei şi de aspiraţiunl;» ne ocupăm numai de puterea negativă. lată o mărturisire preţioasa 1 Forfa negativă aplicată la partidele po’itice se ştie ce însemnează. E contrariul activităţii, e o simptomă de descompunere. In fenomenite fisice, forţele negative sunt o piedică; învăţaţii caută toate mijloacele spre a le neutraliza efectele. In lumea politică, forţa negativa a unui partid e cea mai aspra acusaţiune ce ’i se poate aduce. Un partid cu forţa negativă, vie-ţueşte dintr'o zi în alta, fără ver-un program, fără ver-un ideal onest, fără ver-o legătură sincera între membrii Iul şi naţiune. Forţa iul de resistenţa consta în încătuşarea prin toate mij nacele a voinţei şi aspiraţiunilor celor-l’alţi. Aşa e colectivitatea, care n'are alte arme de susţinere de cât linguşirea, conruperea, intimidarea,sub toate formele şi variantele obicinuite. De la o putere negativă e cu neputinţă să le aştepţi la ceva. Românul, cu toate menagiamentele ce are câte odată pentru cel de la putere, a ştiut să-’I sligmatiseze cu destulă virulenţă. Tot capitalul lor de guvernământ constă în o putere negativă. Sandu. Toţi Românii cari ’şl iubesc patria simt că trebuesă fie astazlmal deştepţi de câte on-când. In ceea ce mă priveşte, am spus-o altă d ttă şi o repel cu ocaziunea de faţă: nici insultele, nici ameninţările, nici cercările criminale nu mă vor opri de a’ml Îndeplini fără şovăire datoria, d’a consacra şi restul vieţel mele la serviciul Tronului şi Ţărel. Prin urmare, chiar şeful colecti-vitâţeî nu se sfieşle a exploata atentatul pentru urmărirea unor scopuri politice. Din faptulcâ vr'o câteva sute de agenţi de poliţie şi de bătăuşi s’au plimbat cu masalale, şi vr’o mie de funcţionari au bătut din mâini, ascultând frazele fără şir şi declamaţiunile sforăitoare ale unul Stanian, unuîTânâsescu, unui Râdu-canu loan, d. Ion Brâtianu trage concluziunea câ societatea română are ferma otârîre d'a nimici or ce încercări cart ar avea da scop a turbura mersul seu legal şi a împedica regulata’! d svoltare. Biată societate română, unde ai ajuns! ca voinţa ta se fie esprimatâ şi reprezentată prin bandele de bătăuşi şi prin câţi-va politicianl d'a patra mână! Şeful colectivi ţâţei mai zice în scrisoarea sa că toţi Românii cari îşi iubesc ţara simt câ trebue se lie astă zi mai deştepţi de cât or când. Aşa este, dar nu cum o înţelege regimul de corupţiune şi de minciună ce apasă asupra acestei nenorocite ţeri. Ora deşteptare!românilor cari îşi iubesc ţara va suna, ea nu e departe. Or ce om onest în ţararomâneascăsimtec'i situaţiunea de astă-zi nu mai e de suferit, şi câ a sosit momentul în care poporul român trebuie se fie deştept spre a nu perde tot cea câştigat prin luptele şi sacrificiile a mai multor ge-neraţiunî. Dar d. Ion Brâtianu nu voeşte o ast-fel de deşteptare. El ar voi din contra ca ţara se fie adormită spre a se lăsa a fi esploaUtâ de ceata colectivistă şi a permite Îmbuibaţilor de la putere caso perpetue regimul lor de jaf şi de împilare. Dar nu va reuşi In opera sa întunecoasă. Va veni o zi în care toată suflarea românească se va ridica şi va smulge masca ce acopere faţa pseudo-liberalilor ce stau de Îl ani agăţaţi de putere, făcând din ţară o materie esploatabilâ şi din popor o turmă de tuns. Sinistrul bătrân de Ia Florica Im* Câmpineanu. Maîmuţir.d pe marele pLige cinismul până a declara câ cancelar german, micul cancelar ( nimic nu 1 va opri da consacra rel-român începe prin a mulţumi a- i vieţel sale la serviciul tronu ŞARLATAN POLITIC D. Ion Brâtianu s’a crezut dator se respunză raanifestaţiunilor organizate cu ocaziunea atentatului, prin o scrisoare adresitâ d-lui Ion celor cari ’i-a adresat felicitări şi a esprima fericirea pe care a sitnţit’o primind espresiuuea simpatiilor manifestate In Întrunirea colectivistă de Dumineca trecută. Până aci n’am avea nimic de zis. Era firesc ca şeful colectivitaţei se lui şi ţerei. După ee ’şl-a consacrat tinereţele şi maturitatea vârstei peutru a lua parte la regicide, la comploturi, la conspiraţiuni, la restumărl, d. Ioan Brâtianu ajuns la bătrâneţe, vine la pocăinţă şi se face dinastic Înfocat Pesta, 30 Septembre.— Camera deputaţilor.— D. Tisza respunzând interpelărilor ce i s'au adresat, spune că guvernul respinge propunerile dupe can, având In perspectivă detronarea prinţului Alexandru, şi informat mal dinainte ca se pregătea un atentat, el ar nulul s'a deosebit de vederi, In m i fi dat la aceasta aprobarea sa. ; multe ocaziunl, de cele l’alte orgnw Guvernul nu şt ia lâ prinţul Alrxan- ale opoziţiunel unite. Dar, până acum, dru \a face să depindă de consimţi- de la moartea fuudalorelui sâd, evitase l 11 LI 11 l Cwv> u ng: u | CUIvvH I HUltl ij g | se folosească de ocasionea p» 'i era Pentru.a sta la P“tere' Nu va lrece oferită pentru a’,I reface putină po- * 1 vom Ţ1'8 “raî> , .. . r tand şt organizând rescoale. ^ Până când vom fi siliţi se asistăm la aceste manopere de şarlatan politic? I). Ion Brâtianu nu ştie oare câ iţele sale sunt uzate şi numai amăgesc pe nimeni ? Crede el că, fiind că un mizerabil s’a înjosit până a fi instrumentul unei comedii de atentat, guvernul care a tolerat asasinate, procese scandaloase şi tot felul de ntorândueli, a devenit de o-dată bun? Se Înşeală amar şeful colectivi-tăţei. Ţara despreţueşte şi înfureazâ pe asasini dar ea nu voeşte se fie asa- D’altmintrelea era chiar necesară intervenirea d-lui lou Bratianu spre a acoperi strălucitul fiasco pe care îl făcuse întrunirea colectivistă. Dard.Brâtianu nu se mulţumeşte cu atâta. In scrisoarea sa el scrie următoarele : Repeţitele manifestaţiuni ce s’au produs cu ocaziunea nenorocitei ten-Lt-tive din zilele trecute, nu aveau negreşit de obiect numai persoana mea; ele se raportau la întreaga situaţiune a ţârei. Caracterul lor nu lasă nici o îndoială asupra dispoziţiunilor socie-tăţei Române, asupra fermei sale hotă t pi de a nimici ori ce uti de scop a turbura mersul său legal şi a împedica regulata-i desvoltare. încercări cari sinatâ şi va şti se se apere contra vampirului colectivist care li suge sângele şi o atrofiaza, V1 www.dacoromanica.ro EPOCA — 21) bEPTEMBRE 9 BULETIN EXTERIOR DECLARATIUNEA D-LUI TISZA Ostiunea bulgară a început să facă obiectul discuţiunel publice în parlamentele europene. D-nu Tisza a rfis-ptţjis eri la mterpolaţiunile care i-aii fost adresate fn Camera deputaţilor ungară, relativ la ultimele evenimente din RulgSTia. D-nu Tisza a declarat, că respinge suposiţiunea ca guvernul, a vei d i în văd ere oeposiţiunea principelui Alexandru, şi fiind informat dinainte că se preptara un atentat , ar (1 dat aprobarea sat«Guyernul, a zis preşe-difîtgTţrffiîndStmittiT -din-Pesta, nu ştia că principele Alexandru, va face se depindă de consimţimântul Ţarului, de-cisiunea d’a sta pe tronul Bulgariei». După cum se vede.guvernul ungar, nu ’şi ascunde decepţiunea pe care i-a cau-zat’o. telegrama către Ţar a principelui Alexandru, şi lasă a se înţelege cât de neplăcută i-a fost părăsirea Bulgariei de către acest clin urmă. Continuând, d-nu Tisza zice că alianţa cu Germania, continuă a fi aşezată pe vechile elf bAze. Intru cea ce priveşte raporitirite Âuslro Ungariei cu Rusia, nici o înţelegere nu există cu Rusia relativ la influenţa rusă în Balcani. întreaga îrilluenţă a Monarchiel Irebuo sfi ;se exercite în vedere d’a susţine des Volta rea statelor autonome. Ln virtutea ,t rata te lor, pe care guvernul le considera ca în vigoare, ln cazul ln care Turcia n’ar uza de drepturile el, nimeni nu este autorizai a recurge la o intervenţie armată, nici a'şl stabili protectoratul. După cum se vede, din declaraţiu-nile <1 lui Tisza reiese că guvernul austro-ungar este departe d’a aproba! acţiunea actuală a Rusiei in Bulgaria. De şi d-sa a declarat că alianţa cu Germania subsistă pe aceaşl base, este curios a nota limbagiul guvernului ungar şi a-1 apropia de atitudinea pe care a avut’o Germania faţă cu Rusia, cu ocasia ultimelor evenimente. D. Tisza, zicând că nimeni nu este autorisat a face o inlervenţiune armată, avanseasâ foarte mult. Toţi cunosc starea actuală de lucruri ln Bulgaria, şi sunt mulţi care cred, ca nu se va putea pune capat frământărilor interioare de acolo, de cât prin-tr‘o intervenţiune rusească. I’ulea-va atunci Austro Ungaria să Impudice o asemenea intervenţiune ? X. ACTE OFICIALE Sunt numiţi: — D. medic-veterinar I. St. Furtună sa. numit provisoriii, până la facerea concuc- ( sulul, jtn funcţiunea do medic-veterinar al judeţului Pulua. — I). medic veteriar 1). Mineti s’a liumil definitiv în postul rle medic-veterinar nl judeţului Tecuci ii,- în bas» concursului depus. — J>. Bnitu Uemclrescu, fost verificator clasai, sc numeşte In aceeaşi funcţiune, la castieriă de Argeş, In locul d-lui Slofân Mirculescu, trecut tn altă funcţiune. — Comuna Bucureşti cate aul«ris privitoare la dec/ara-ţiunile unui diplomat rusesc care a făcut. un voiagiu în mează-zi e interesantă. La întrebarea dacă Rusia va o-cupa lUilgaria in cas când actualul guvern, care este favorabil principelui de Rallemberg, va mai dura, el a res-pum că nu. Alunei însă Ţarul ar trebui se. retragă liulgarieî protecţiunea şi a-jutorul ei bănesc. La observaţia corespondentului că Rusia ar trebui să obţie Bulgaria pentru motive politice, Busul a respuns că cestinnea Orientului trebue resolvală la Viena; prin Viena e drumul Rusiei spre Conslantinopol. Cât timp imperatxd Wilhelm trăeste, Rusia va fi liniştită; mai târziii inse toate re/aţiu-nele dintre statele europene se vor schimba. l‘etersburg, 29 Septembre. — Raporturile din Bulgaria previn optimismul rusesc in afacerile bulgare. Se formează acolo o coaliţie compactă intre diferitele partide, şi Rusia nu se poate baza nici pe partidul d-lui Zan-Jcoiv, care sub mantaua aspiraţiunilor ruso file, exploatează simpaticle Bulgarilor pentru Rusia. Cn să se vază cât de puţine speranţe se pun pe reuşita misiunel Generalului Kaulbars, un jurnal naţional arată că se concentrează trupe turceşti la fruntaria Rumelie) de Est, spre a se întrebuinţa ta restabilirea ot dinei in principal. De ce nu trupe ruseşti ? se. Întreabă «Noivpjq I Cremja». Dinlr’o în/revorbire cu ambasadorul Nelidow din Conslantinopol reese,dupe FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» aii jE iilo! u ‘j ii- .,n; 9 JULES MARY nrnmi Jeau.de la sosirea sa, trăiea într’o nelinişte continuă. Parisul îl inerva. Spectacolul acestei mişcări peste măsură 11 obosea; adesea-ori el încercase să iasă din casă, dar sgomotul enorm al marelui oraş, frecueiilarea nelnce-lală a acestei mulţimi însetată de muncă sau de plăceri, loale acestea îl ameţea şi se întorcea îndărăt cu curioasă idee că a scăpat de un pericol. El nu se liniştea de cât când era singur. — Este un urs, zisese Madure şefului sfiă,... pe lângă aceasta el este cu pfirul roşiii... şi d-v ştiţi... oamenii cu părul roşu sunt sau proşti cu desăvârşire sau absolut răi. El îşi luase o cameră, dupe sfatul notarului, lnlr'un otel situat în colţul dintre bulevardul Ilaussmann şi strada Cbausee-d’Antin. Nu eşea riicăeri şi ’şi petrecea zilele stând la fereastră. Inlr'o dimineaţă se duse la d-nu Mu dure. Afacerile erau In regula. Aceasta trebuia sfi fie cea din uriuâ vizită a iui. Madurfi era ocupai în biuroul sfiii. Un seriilor rugă pe Holgau sfi mal aştepte şi ’I dete un scaun. Dupfi zece minute, Madure apare ‘•onducând doufi dame. Tina: îmbrăcată în negru, avea vârsta de patru zeci până la patru-zeci şi cinci ani, cea altă era cu lotul tânără Tânăra se opri în faţa Iul Holgan; a-ce.sta o privi şi roşi. Inima începu sfi'i bata şi surâse sliicios. O recunoscuse, e,l.o văzuse la coteţul lui, Ja Dieppe. Era bă laşa, cu picioarele cele mici, cu obrajii de Arabă, cu ochii de catifea castanie înfundaţi într’uri alb de sidef. Cafhe'rine, în sfârşit, dupe cum o chemase mama sa. Ea trecu, trimiţânduă un plăcut surâs plin de miraTe; poate, ca şi ea 11 recunoştea asemenea?... Şi muma şi fiica eşirâ. — Intraţi, domnule Ilolgan! zise notarul pescarului care şedea In picioare ln biuroă ca şi cum această apariţiune ’l-ar li fulgerat. Dar el urmându şi ideea zise: — Cine este această copila ? — Ei! el! cum iei foci... Duofi cliente ale mele. d na Franchard şi li ca sa. Muma, e vfiduva unul comandant pe cari nici odată nimeni nu‘l-a vezut, dar care a existat cu toate acestea; copila caula un bărbat, n'are nici un ban. este înzestrată de toate calităţile cunoscute şi archi-cunoscule, leitămăsa; pe lângă aceasta e abil de rrumoasă în cât ar seduce pe sfânlul Anton; pare bună tn fond sub aparenţe cam tluturatice; e foarte re ii educata; ar li avut trebuinţă, pentru a fi perfectă, de puţină severitate. . —Ea este. foarte frumoas.il murmură Holgan tremurând puţin. Notarul îl esaminâ,un mingi, ghici Şl !acu. Jean Iţolgan trebuia să se înloaroă la Dieppe ^liiar în acea seară. El nu plecă. In acea dimineaţă trebuia sa fie cea din urmă visilâ a sa. Nu fu însă cea din.urmă. El crea ingenioase proteste şi reveni, avârn] speranţa pe care n'o mârturisua, că el va întâlni din nofl pe Galherine. Io adevfir el o revfizu şi aceasla fu . o nebunie de amor. El iubea, dintr’o dală, cu’n fel de'furie. Gincî-spre-zece , zile mai ’nainte,, oţ nici nu visa că ar fi posibil să se aproprie de ea. Acum când era bogat şi când şliea că ea e săracă, el cuteza. Începu sa se surprindă făcând Qliochetăriî, bizare pentru el, începu să găsească că înfăţişarea sa e prea grosolană şi se privea adesea în oglindă pentru aşi vedea ţinuta. Dar el iubea atu de mult, cu atlta naivitate, în cât nici nu se gândea că ar putea suferi un refus. Nu că crea prost, dar n'avea eon-ştinţă de vulgaritate sa, erea simplu. Fericirea, brusc intrată ln inima Iul, cu noua sa avere, îl strângea de gât, îl jena ca şi cum acest bine ar fi fost răă văzut; ardea de dorinţă de a împărtăşi cu c ne-va această fericire, cu scop ca lu mmea să nu ’l mai invidieze. Chalerine Franchard erea prea pa-risiaană şi prea fină pentru a nu înţelege gândurile pescarului. Privirea sa serioasă, îndreptată asupra Iul Holgan, i 11 transporta, 11 inerva, îl înebnnea de ■ amer. i Şi fără ca ei să schimbe un cuvânt www.dacoromanica.ro sâfi vre o făgădui;)!?., fără ca fala să'i II dat vr'fi-o speranţă! Jean ruga pe Ma-dnrfi de a o cere în căsătorie ln mama sa. — N are nici un ban, te previn, nici un ban ! zise cu stăruinţă notarul. Dur aceasta oare îl anim:sa pe pescar? Ea n’are avere ;\Ei jjine şl îi va cş., zestre jemălaie dj.n averea Iul! Avea el dreplu! d'a fîditâl de mândru, el, piizerabihil din ajun ? Şi veniturile sale le câştigase el oare cu muncă şi sudori, proveneââ ele oare din afacerile şi din inteligenţa lui ? Madurfi execută Cererea. La urma urmei, el erea omul părţilor în cauză. Notarul ar Ji avut cu aceasla un act mai mulL de trecut. El făcu cererea sa în numele lui Holgan, dar dupe cum el şe încercase ia început ca să oprească pe pescar, lot aşa, logic până 1a capfit, el statui pe d na Franchard şi pe fica sa de a primi cererea. Acesta şi fu respunsul, sau ceva cam aşa , pe care notarul fu însărcinat de a'l transmite. r — D Voastră puteţi a vă presiula în straia Cliclry, pentru a vă face vizita I . . . 0 fată ca Catherine trebuea se fasoneze dupe gustul sfiO, cu micele sale mâini albe, acest colos naiv şi plăcut. E i înţelesese aceasta, şi mama sa tot aşa de bine ca şi ea. :— Tu vei li cu el, zise ea, fericită şi liberă atât cât vei vrea.... Căsătoria fu convenită. Şi când cel din urmă ucvânt —acel pe care el îl aştepta—fu zis. Jean'.Holgan zise încet: — Atunci d-voasfrft voiţi, ziceţi?.... Nu vfi. ruşine ? Nu regretaţi de ceea ce faceţi ?.Uât vfi ilibttSp, dacă aţi şti!.. D v-. vfi aduci ţi aminte ziua în care v7m văzut pentru prima oară, la coteţul meu din Dieppe.?.... (line ’ml-ar fi spus?.,. Ce am fâciil eu ca sfi merit această fericire?... E norocul, da, norocul!... Ghicesc că d-voastră nu mfi iubiţi cât oii vfi iubesc !... Mal întâii! n’ar fi posibil... în urmă eu nu sunt de câtuii biet băiat I... dar aveţi răbdare., veţi vedea .. viaţa d-voastră e care 'ml o daţi, nu este aşa?... Ei bine, ceea ce eă vă dau In schimb, este devotamentul meu... Şi ln urmă, d voastră Inii veţi spune ceea ce lr« bue ca să fac pentru a fi iubit de d-v... Sfătuit de d-voasLră, eu voiu reuşi... Ascultându’l ea avu un surâs vag şi misterios. Mâna el, în aceia a luî Holgan, rămase rece şi inertă, şi nici un muşchii! nu i se mişca cu to da ardoarea sărutărilor tânărului om. Cinci sau şease zile înaintea ceremoniei, Jean intră mâhnit, tulburat la d-na Franchard, cu două scrisori ln mâna. — Poftiţi, zise el c’o voce stinsă, citiţi ! Ah I e rău, e foarte rău ! I Bel rână domnă fiii şi ’şl muşca buzele. (Va urma) EPOCA — 20 SEPT KM BRE PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA" Tlragfu o 000 . Geijeral Pilaţ a venit în bucureşti. . - • * • 1). I. O. tirăliami este aşteplat astft-svărtt In Capitală. • f * •VI Lz 0. î. lUfln, prefect do iiacufi, a venit in ttn.'aireş! 1. « . * * ' . I & Mnru.gi, Prefecttil indiţinifan raiulurs de la Sinaia. i Atlâni că ministerul de resbei a cmnpâ- rîi1 lîfc'WfrifcnWîVrnal» de la Iti-.triln. ZI rn 1 Citim în Dejnqrrntul: Ni se comunică de ta comuna PAeureţi, ca unii din locuitorii moşneni d’aoolo, ne mal având eu ce plăti dorite către Stat, niî ajuns la vânzarea pământurilor. Ilar ce se vor tare acel săteni dacă 'şi înatrei-nează şi pământul pentru plată de contri-buţiunl? Covor mat vinde dupe aceasta şi cum voi' mal putea trăi fără elementul lor de esislenţă, când chiar de acum sunt r* duşi la sapă de lemn ? Dacă ani avea un guvern naţional, el s’ar preocupa d'a remedia nenorocirea prole- j ţarismului ce are vie dupe aceasta. « # * Citim tn (înzetn Pnzeahii: Până erî nu aru avut să înregistrăm nici un accident pe cdnâpul manevrelor, şi cratu foarte fericiţi; erl însă pe când Regimentul 10 de călăraşi 1'âQea o evolu-ţiune, calul d-lul Sub-L-l. Bârsan, fiind c-pileptic i-a venit accesul şi a căzui jos cu D-sa scrânl.ndui amândouă picerele. D-nu Bârsan putea să (Ie chiar mort căci ! plutonul c comanda a trecut cu cai pesle corpul d-sale, dar din fericire a scăpai ca prin minune şi a fost a'âl de brav în câl a încălecat din nod, dar d-nu genei al observând aceasta a ordonai să lio evacuat. Astă-zl s'a urni Întâmplat încă o iienoro. cire: Un soldat din rcgimcnlul 6 de călăraşi căzând cu calul ’şl-a spinteca? barba- J * * 9 România Libera primeşte din Lausanne (Elveţia) ştirea că magnilkiil tablou al Iul Ual'ael- Virgina igcuruum^ipe Itinn, 63 cm* pe 51, figurile în picioare), iscălit şi datat 1510, s'a vândut Sâmbăta trecută, pe preţul de 215,000 lei. Propriei arul acestui tablou era prob ■ Nicole care ’l cumpărase cu 50 lei de la un * anticar. Actualul proprietar esle d-na Ar-naud d’Arnăge. Cunoscătorii din lumea artelor nu se , miră de acest preţ. Ne aducem aminte, că \ ultimii trei Kidaell, vânduţi tn anii Ire- j e.uţl, s’aQ ridicat la preţurile următoare: ' Apolline si Mărsins a îost cumpăra! de I Louvre cu 200,000 franci. Micul Studiu at tiratietor s a vândut du- I celui d'Auniale pe preţ de 625,000 franci; .1 fado na a Sf. Sinilor de Ba ei a fost plătit de Galeria Naţională din Londra cu 1750000 franci (70,000 liv. slerl.) tue nn cap şi o mană.— Monstrul care are şi o coadă ca de miel, e Ia spital în spirt. Mamă sa na murit.» Ni se scrie din Bârlad că o fabrică de pălării de |>ae a fosl înfiinţată la Pueşll de directorul scoale! primare. • • • 0. C. Politimo*. director ge.net* 1 al Penitenciarelor a inspectat erl Salinele de, la Telega. • * D. colonel Maiean Dutuilreseu, secretar general la ministerul de resbei, a plecat la Galaţi. • • D. general lîereudel s'a retutorj de Id Kilila unde a inspectat forturile. Consiliul sanitar s'a adunat aseară şi a decis ca iMbiufectarea şi căutarea bagajelor voiajorilor-ce viu din străinătate să se facă laTămt. * • b. Mânescn, procuror, a 4ost InajoLUJn postul de judo de imIrurJţio. * * I). general O n iul, corni iul,intui corpu-liit-ll do armată, a inspedat uni regimentul 6 «le Jţtorobaaţl. ltcjrirlc'nr tiirrnt,rn*T rn d -peneml Angelescu, lubiislru de r««M, . . ’ Anunţam cu rea mat tue plăcere, ră it na Marin Ftfipescu... soţia propriea născut azi de dintfw&tâŞm bă ia t. Mamaş^mfulul simt in deplină ti-nătute. Transmitem călduroasele noastre feliei Pir) '{proprietarului ziarului care tn momentul de faţă se aflu concentrat ta manevre (a Buzău şt ne bu-norăm d impreună cu densul de a-ceastă fericită noutate. % Indignarea naţiei d-lui Brătianu urmeuza : Astă noapte alţi trei cetăţeni iti-diynafi nu intrat în localul redne-ţiunei noastre pentru ca se mai fure ceva. Ieşind însă un om care se nfla de faţă, înarmat cu undrug, indignaţii nu fugit. • Az -noapte niştefâcstorTdereh s’ju introdus In lempluLqoralisraejjtdin strada sf. Vineri; afi forţat casa de fer Wertheim, şi dacă n'ar Ii fost surprinşi de apropierea zilei ar li reuşii, se zice se petrundu până la compartimentul cu argintărie,. Dam supt rezervă ştipea publicată de Raţiunea, cum că si* vorbeşte că Gaunrile vor li convocate la li» Oc- Touibre. • ~ Apropodlo de indignare. Aseară se juca lu Bostd, Revista Auzul înaintea unei sale Înţesa te de j public: Intr’unul din acte apare pe scenă un individ beat pe care îl iu de scurt, un ngent poliţienesc, oare I învinovăţeşte că se n(la tn stare de beţiei — Nu sunt beat! respunde beţivul, sunt indignat ! Un tunet de aplause şi de rîsete, cure ţinură mal multe minute, izbucni iu sală. • Procesul Primării cu casa Poumny s'a a uni nat pe Luni. m m Citim în România liberă : «D. Fraytag, după ce a depus un «raport, a părăsit ţara. Purtarea sa «ar fi produs o legitimă mâhnire in toţi acei cari se aşteptau la vre’o lu-«crare însemnate.» • Este vorlm cu primăria capitalei, în laţa pericolului holerei, se i-a mosuri pentru mărirea volumului apei Dâmboviţei. © Tot tn România liberă citim : Ni se scrie din Tecuciu : Eri 17 Septombre fu cbeiqat doctorul spitalului, Caragiani, la o ţigancă pentru facere Totul merse bine până co capul Copilului se văzu afară- Mai mult doctorul nu l’a putui smatc cu nici un chip. Iute fură chemaţi alţi trei medici (d riî llepi-tes, S icii darie şi IVIruş ) După o caznă de cale va ceasuri, in car; fi. vncea a îndurat cele mai grozave dureri, văzură ca copilul avea doua cajiete. (Ja se’l scoată trebui'ă si* i Se vorbeşte că prefectul de Bacău, d. G. Radu, va li permutat la Botoşani. 9 Aflam că Csmerile vor fi convocate pe ziua de 15 Ootoinbre. numai pentru 3 zile, pentru ulegerea Mitropolitului. P ri m i m i ii for maţi u ni ca dorobanţii concentraţi la exerciţii po platoul Uotrocenilor sunt cât se poale de reu trataţi. Aşa ni se spune că din ordinul unui domn major anume Vid ul eseu, soldaţii sunt bătuţi, şi că din această cauză unii au dezertat iar alţii, în urma maltratărilor suferite, au fost siliţi se intre în infirmerie. Atragem atenţiunea autorităţii corn pelin te. ULTIMA ORA IV%fsi, 30 Septeipbre.,—Tn discursul seu (I. TYsza după ce a spus ca întreaga influenţă a monarchiel treime sâ se exercite pentru a «>usţi.ue desvoilarea 3 statelor autonome, a adăogat că această influenţă trebue sâ mal aibă de scop Impudice stabilirea unul protectorat cart* nu există în tratate precum şi inDuenţ:» permanentă a unei singure puteri. Viciu», i Octombre. — Toate ziarele se arată satisfăcute de deelarăţiunile d-luî Tisza. _/t p «Fremdenblat» zice* nimeni nu va taxa acest prbgram de egoism nici inii va privi ca tinzând la violarea drepţii- j rilor altuia. Scopurile noastre sunt i-denlice cu ale celor 1’alte puteri semnalare ale tratatului de la Berlin. Se va vedea tn declaraţivmile d-iui Tisza o desminţire loafLe sadsfâcâtoare tu-tulor ştirilor cari consideraţi alianţa noastră cu Germania ca ceva slab. «Noua Presaâ Liberi» vede în aceste declarăţiunl uuprogram politic net, decis peste, toţ inteligibil- E un program de ulodi-.raţîunc, de jusţiţie şi y di* pace care răspunde interesefor Europei întregi. S ar putea numi programul dezvoltării autonoinice ale statelor halca ni ce. __________ _____ *■' I Duri», i Uctombr»» <*- Duujle-oi'Au-male_a dăruit. «Institutului». proprie-tatea sa Chantilly. Venitul e evaluat la cinci sute de mii de franci. I .oiulrn, i 0c£. Eiareleenglezeşti se bdipurâ dediscursulcblujTiaSa şi’l con-s ih ră cao somâţiune făcută Rusiei ca s<5 se oprească. I.oiulrn, 1 Uclombre.—Englezii trimet ajutoare în Indii şi In Birmama. VfiMf iTî,rrViMift^-^'tftnriiTî liţia Irlatitfei-. —— — 1 PARIS k L ^ *v. *•'•*•<* V< r.' ■ ''f*,. jSWăfie.ăţ,, .im»,:-■* "fa ijM.fc/W * r -’ăfefei.; «lifWWc’» “ Ktşti*:-.- teiax iJia V u •*«/ < - i 5 * 2 ii ,'W. GRANDS MAOAS/XJ DU N0UVEAUTES A APARMT copriuzâud 500 gravuri modele inădite pentru SESONUI, r>E IA1ITVA care se trimite gratis şi franco după cererea făcută franco, adresată: D-lor JULES JALUZOT&C-ie la PARIS. sau casei noastre do reexpediţie in Bucur esci 39. - Caloa Victoriei, 39 - Bucurosci Se expediază franco de port şi vamă in toată Ilomăuia, contra unui adaos de 30 la sută asupra sumei intregei facturi. Agili! anrnlDi este io comptnl clienţilor Clienţii noştri vor găsi in casa noastră de. rcexpidiţiunc, Calea .Victoriei 31), Bucureşti toate cataloagele noastre speciale, precum şi eşautiloanele cele mai noui ale sesonuluL FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (51) MIZERIILE LONDREI (Urmare) XXXVIII Cavalerii Minusului. După ce constatase că Prinţul Regent nu voeşte se primească pe aducătorii petiţiuneî, dupe ce fusese martor la injuria ce guvernul făcuse inajo-rităţel populaţiunei nenorocite din Londra, în persoana delegaţilor el, mulţimea se retrase, bleslemând şi ameninţând, rtânduşi întâlnire la marele meeling, care trebuia să se ţie la 15 Noembre, adică Lrel zile mai târziu, la Greystoke-place. Ilunt şi Sir Burdett fură întovărăşiţi până la pragul locuinţelor lor de o mulţime de oameni cari din când în când strigau de mânie şi jurau sS-şi resbuue. Mulţimea se risipi cu greutate. Furioasă, ameninţătoare, hotărâtă, se întoarse în posomorâtele quarlalurî care adăpostea miseria ei, pregătind o răs-bunare groaznică acelor cari îşi bătuse joc de dânsa. Castle şi membrii comitetulullşî de- duseră ca de obiceifl întâlnire la taverna dudului. El veniră în grupuri depărtate unele de. altele^ şi intrară pe rând In sala retrasa unde sâ adunai! toi d’aunn. Când membrii comitetului şi tovarăşii lor cel credincioşi, pe care ’i primeni! la deliberaţiunl, să aflară în complect, şedinţa fu deschisă sub preşedinţii lui Castle. Acesta deschise discuţi unea povestind pe scurt şi cu foc cele ce se întâmplase. Arătă ce injurie gravă se făcuse poporului în persoana repre-sentanţilor ce ’ş! alesese; declară că atitudinea extra-legală şi provocatoare ce-şi luase guvernul în această împrejurare era de natură a scuza ţoale întreprinderile. la care mizeria putea să împingă pe muncitorii fără lucru şi fără pâine ; strigă că momentul de a lucra venise. — Da, reluă Watson cel tânăr, să strângem la un loc pe foţi acel cari stai! cu mânele tn sân, şi sunt mulţi de aceştia, să i adunăm tn număr câD se va putea mal mare. *In stm^a nenorocita în care se află, ca şi nor, el vor primi bucuros să ne ajute tn răs-bunarea noastră, să se lupte cu noi pentru ca să dobândim ceia ce ni să cade. Trebue să se sfârşească odată cu trufia, neghiobia şi nemernicia guvernanţilor noştri!, să luăm pământul şi bogăţiele din mânele acelora cari le stăpânesc fără drept şi fără milă. — ţ?i să proclamăm legea agrară,zise terminând Thistlewoou. Generalul era făcut penlru a spune cuvînţe df^cesţţ;, plum. şoiujn:, piu. flata care mişcă masple, care li se par grozave fiind că nu le înţeleg mal a-dese-ort. Asi-fel şi acum enslusiasmul şi nrtmiraţitinea Tor Tu foarte mare. Unii însă Temuseră nedomiriţl. — Legea agrara ’lnlrebară el. Penlru ce ? — Da, repetă amoricanul-engles. Şi atunci începu să esplice cu de a-mănunlul ce Înţelegea el prin această lege : să se împartă tot pământul .Fugi ilerei în atâtea părţi egale câţi cetăţeni se vor găsi, să se ierte toate da-toriele, să se demonetiseze aurul şi argintul, să se desfiinţeze toate casete de credit, băncilejşi cele lalle de aceste soiuri; în fine să se întoarcă lumea la starea primitivă şi fericită în care, dupe cum spune el trăise odată neamul omenesc. Tiiistlewood, care era destul de bun de gură,obţinu un succes adevărat.Toţi strigară că comitetul trebue să lucreze (fiu răsputeri spre a readuce societatea tn acea stare, ce era cea mal potrivită cu civilisaţium a din timpurile noastre. Castle declară la rândul său că bătrâna Engliteră pentru a se regenera avea nevoe de o liaesformare cu lotul radaculă. Discnţiunea, condusă de spionul poliţiei şi de spionul strein, deveni foarte aprinsă. Toţi destsperaţll, toţi nenorociţii cari ’i ascultai!, hotarâră ca Irebue să se obţină fără întârziere şi prin or- ce chip refurmele sociale despre care vorbire Tiiistlewood. Iricepură^pni Şă discute mijloacele prin care ar putea să ajungă ta ţelul dorit. ii - Dt .ţi' r | ; j" • ii|* * | — Trebue mal întâia «ă costumăm guvernul zise ci ne-va: Aceaslfl propunere, tn sta re ea de irj-taţinne în care erafi spiritele alunei, nu ridică nici cea mal mică obîecţiune. Abia dacă o voce sfioasă şi prudentă cuteză să întrebe: — Dar dacă nu vom isbuti ? — Atunci ştim ce ne rămâne de făcui, respunse Tiiistlewood. care din motive pe care le cunoaştem, putea se vorbească ast-fel fără frică, dăm foc la cele patru colţuri ale Londrei, la nevoe o facem să sară în sus ; amicii noştri! vor face lot aşa în cele alte oraşe a Regatulul-Unit, şi ast fel suprimăm proprielarii urbani, cea întâii! caosă a suferinţelor noastre, îngrozind în a-celaşi timp pe or cine va avea o proprietate onre-care. — Intr'un cuvânt, conchise Castle, facem chaosul în jurul nostru, apoi din toată vălmăşeala asta scoatem o lume nouă, o stare socială în raport cu dorinţele noastre şi tendinţele spiritului modern. — Asociaţiunea e făcută, zise Watson cel mare. — Scopul săi! e foarte hine determinai, adause Preston croitorul. — Numele el va fi . Cavalerii ('haosului, zise la urmă cel mai tânăr dinfre fraţii Watson. Aplauze uuatiinâe prirhira propunerea aceasta şi confirmară numele cb dăduse apoeiaţHvneî. Organisaţiunea eî fu regulată ‘Mră întârziere. Scopul săli era împărţirea pământului, cotnunilutea bunurfldr, distribuirea de o potrivă a sarcinelofy şi Iu cas de neisbândft, tulburarea so-cielăţel engleze prin foc şaO prin ffir.' Asociaţiunea, mal cu seamă partea el militanta, trebuia să se pregătească pentru lupta apropiată, statornică, neîmpăcată care avea să înceapă. — Âc-castă hotărâre^ llfifr antîî (Tin WatsonI, singura pe care o putem iua, faţă cu reaua voinţă făţişe a celor de la putere, este şi singura ce va fi în stare să afineze 1 ridată suferinţele şi sărăcia de care suferim. — Când vor vedea că putem ceva, ne vor băga In seama, zise Preston care cu obişnuita sa prudenţă nu voia să se împingă lucrurile la extrem. — De vreme ce va trebui se luptăm, şi să luptăm tn curând,adause un altul, să ne ocupăm mal întâii! de mij'loacele de a căpăta o victorie sigură. Avem sau vom avea oare arme ? DragoniT de odinioară, cari apărau While-Hall nu se lasă cu una cu două. Watson, ferarul, descrise atunci o maşină ce inventase, cu care sepulea răni caii cavalerii şi ai pune In afară de servicii). (Va urma) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 20 SEPTEMBRE atf*o LXO^ -bucureşti- rQ j^E N°- 138, CALEA VICTORIEI, N°- 138 Direcţiunea Liceului St. Gheorghe are onoare de a aduce la cunoştinţa publicului cil s'a adăugat şi clasa VI dn liccO, aşa tn cât pentru anul şcolar 1886/87, care va Începe la 15 Seplembre viitor, cursurile vor coprinde primele 6 clase de liceft şi o clasă preparatoare în care se vor urma materiile clasei IV primare. Toate cursurile se vor preda tn licefl de către profesorii bine cunoscuţi al acestui Institut. Prospectul Liceului şi condiţiunile de admitere se trimite ori cărui persoane car vea face cerere Direcţiunel Liceului 138 Calea Victoriei Bucureşti unde se primeşte chiar de acuma cererile de inscriere. Numărul elevilor este strist limitat tn fle-care clasă. CEL EFICACE CONTRA TUTUROR INSECTELOR arc o proprietale minunată de a stirpi uisectde cu mare iuţeală fără a lăsa vre o urmă. Stirpcste loial si radical ploşniţele si purieii. Curata cu siguranţa bucătăriile de gândaci. Departea/a imediat moliele. \e seapa indata de muşte. Apara animalele domestice si plantele, atât de insectele ce ie suparn.eâtsiboaleleeeproducele. Curata cu siguranţa capul de păduchi. Este de observat că „Zacherlin" adevărat se vinde numai In flacoane originale nici de cum cu dramul Depoul general: I. ZACHERL. V'icna I., Goldsehmiedgasse 2. In Bucureşti la Drogueria Brus, Cari Gersabek, Pharmacia la Icul de aur, E. 1. Rissdorfer, Drogueria l. Ovesa Strada Academia, D. Martimvici, Pharmacia la Cerbu, F. W. Zumcr Calea Victoriei 50, Gustav Rietz, Georycs Kosmnnn. In Bacail Pharmacia Racovita, în Bârlad Max.Frankel, înBrăilaPAamaeia la Minerea, în Craiova Pharmacial (Franz Pohl), Pharmacia la Vulturu de aur, Pharmacia (Ed. Konleschweller), în Galaţi Konigl. Bol Apotheke(M. Brethner), Pharmacia la viile (JeanOsmald), Pharmacia din strada Portului, în Iaşi Pharmacia Victor Maugsch, Pharmacia Racovita, Pharmacia la Spiridon, Pharmacia Ed. ffeyek, tn Roman Pharmacia la Speranţa, în Turnu-Severin Pharmacia lalm-paratul Severus. (Cari Bamshis Erben). & O \^eni06, BUCUREŞTI _ ^ A pV^ v4/Vu N°- 138. CALEA MOŞILOR, N°- 138 Primeşte şcolari interni-externi pentru clasele primare, g-imnasia.l© si Comerciale în coiiclitixini foarte a-vantagioase ele preţ. Acest Institut a probat prin fapte că ştie să'şl facă datoria îr toate privinţele de educaţie şi instrucţie, căci şcolarii mari şi rău nărăviţi nu să primesc, toţi şcolarii cari an luat lecţii în acest pensionat an fost promovaţi de comisia numita de guvern aşa că nici unul n’a rămas repentent, ba nici chiar corigent de acea li se dă atestate chiar de minister. Şcolarii cari urmează la şcolile publice sunt aşa de serios meditaţi în pension în cât nici unul nu să culca seara până nu ’şl dă lecţiile de a doua zi. Limba franceză şi germană este obligatorie, şcolarii acestui Institut pot urma la liceul Matei Basarab gimnasiu Lazâr şi Mihai bravul şi la şcoala de comercin. I r4 ii» SaBi BWBKB PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 4 4 ANUNCIU Sub semnatul, de profesiune librar în oraşul Bârlad,am onoare a lace cunoscut, că aritmetica practică, pentru usul şcoalelor primare clasa II, III şi IV de ambele secse, prelucrată de Mihai Leon fost Institutor superior şi aprobată de ministrul instrucţiunel publice în anul 1881, s'a reaprobat chiar acest an de onor ministru, recomandindu-se, ca una din cele bune aritmetici pentru clasele primare în genere şi să allă de vânzare numai la librăria G. M. Barbu, situată în str. Ştefan cel Mare No. 13. Tot-odată am onoare, a anuţa, că a-ceastă aritmetică, va apare în curând, i corectată şi adăcgatâ. Bârlad, ts August tsso. Cu stimă, Ghiorghe M. Barbu. f. 4. PAP&B&T AVOCAT Str. Biserica leni No. 8 bis. ® XtXtXăXtXtXtXăXtXVX* X X § II INDUSTRIA ROMANA I! § Ş LUCIA-LAC J Cea mal mare economie pentru orl-ce persoană şi care a w dă cel mal frumos, cel mal durabil lustru ghetelor, cis- w X melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri, centureanelor, raniţelor militare etc. gji X © A © X m x LUCIA-LAC Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu se crăpa sad rupe înainte de vreme şi mal mult încă, de a nu străbate apa printr'ănsa. LUCIA-LAC este unicut preparat pânăastă-zî, care a reuşit să întrunească toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea a orl-ce fel de piele, cu cea mal mare înlesnire, înlăturând peria şi vacsul, cu un câştig de 50 la sută. X © X © X XFLACONUL MARE 1 LEI; CEL MIC 50 B. X © Inventat şi preparat de d-1 J X I. BRANDUS, F’ai’ixxaeit. X © BUCUREŞTI. 25 STRADA CLEMENTEI, 25. © X X REGIMUL DE LANA AL «profesorului Doctor JAEGERA RECUNOSCUT PRETUTINDENI CA CEL MAI ESCELENT y* Medaliat acum in urma, de juriul medical din l.ondra cu © MEDALIA DE AUR © X x v j Sub-semnaţil având numai noj singuri dreptul deag^ K fabrica vesmintele de lănă ce se poartă pe dedesupt vesti- ^ minte zise Normale, precum şi cuverturile de palurl tnX A lână curată de Cămilă,garantând contra rftcelel şi & reu- » matismulul. J*' cDeclaram ca nu recunoaştem ca veriiabiie . . y de cât flanelele ce se găsesc in nmgnsiniilj^ |AUX QUATBE SlISONx X 72, CALEA VICTORII 72 VIS-A-V1S DE PALATUL REGAL ^ ® Dr. .laeger W. Itcnger’s Soehne Stuttgart. © ©x©x©x©x©xmx©x©x©x©x© LOCUINŢA ?i F* E IST S 1 IJ N E pentru elevi din licefl, avantagios mal cu osebire pentru cel din liceul St. Sava fiind foaie aproape. Părinţii doritori d’aşl plasa copil în familie unde vor avea tot confortul şi o bună îngrijire cu un preţ potrivit, sunt rugaţi a se a-dresa Str. Puţu cu Plopu No. 4. Preţul IOOO lei anual. <4 H. IU &QSKTTI AVOCAT Strada Romana No. 24. ai POMI RODITORI ALTOITI de diferite specii, din eelc mal renumite calitati si diferite etati, se află de vânzare la GEOKGE IOV vil), grădina numi'ă Braslea, sub. Icoana, strada Polonă No. 104, aproape de biseiica Icoanei. Premiat eu I-iO preţ: Aledalii de aur la concursul agricol al comiţiuluî de Ilfov în anu 1881 şi 1882, pentru nouile varietăţi de pere renumite: Uegele si liegina României, IVIilinl Bravul, Ştefan cel mare scl., cum şi pentru alte specii. Asemenea premiat cu primul preţ: Diploma de onoare clasa l-a şi )a 1 Expoziţia cooperatorilor Români în anul 1883 pentru mai multe varietati si calitati de diferite fructe. Sunt 28 aui de când mă ocup cu Pomologia, pus fiind în dorinţa unul scop. Dorinţa scopului meii a fost şi este, ca să văd intrâga Românie a li tmbracaţa cu cele mai bune fructe din toutc speciile, rămâind ea mândră vis-a-vis de cele-l-alte State In privinţa calităţii fructelor, şi ca se pot face de a mi să realisa dorinţa, m'am hotârit a reduce preţurile Pomilor prevăzute In Catalogul grădini de a ti pe viilor numai cu jumătate preţ, ca prin această reducţiune să poată a cumpără ori-cine, iar cât pentru cele 15 specii de pere, producţiun! noul, ce nu se prevede în Catalogul, adică Regele si Regina României, Miltai Bravul,Ştefan cel mare scl., aceste se vindea cu IO Iei pomu, acum Insă va ii numai cu 3 lei, reducerea preţurilor va fi cu începere de toamna viitoare 1880. Preţul pomilor se poate vedea în Catalog. — D-nil amatori din districte şi din capitală, voind a avea Catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi Îndată li se va trimite.—Timpul pentru plantatul pomilor a sosit şi tot-d'a-una toamna este mult mal bine de a se planta pomii.—Domnii amatori sunt rugaţi a'ml trimite comandele cât de timpuriii, ca să pot ale trimite Ia timpul cuvenit. f 1 Sg —DIN CHS.! FAMILIARA— DE veNZARE In Turnu-Severin piaţa Tudor Vladimirescu toate necesariile pentru Cofetărie şi Cnfenea cu Biliard preciurile foarte moderate ; vânzarea se poate face şi în' parte. Doritorii se pot adresa la redacţia acestui ziar. ALECU A. BALS AVOCAT Strada Dreapta o. 24 BIBLIOGRAF In ©eiitur-a Librăriei Z AH ARI A IST1GOLAU - DIN PLOESC1 - Afl eşit de sub tipar : I*r. Pârvulescu. Primele lecţiunl decalcul sad sistema numeraţiunel p. clasele primare de ambele sexe, preţul 20 bani. Pr. Provineianu. Principii de Gramatica Română, lucrată peutru clasa II primară de ambele sexe. Ediţia II. Aprobată de onor. Minister cu ordin No. 1216 preţul 25 bani. ffrusiua G. Stefauescu. Elemente de Istoria Sacră sad Biblica vechiului Testament pentru şcoalele primare ambele sexe, ediţiunea III, preţul 25 bani. P. Manuelescu. Elemente de Gramatica latină pentru clasa I Gimna-sialâ şi Liceala preţul i led 25 bani. Exerciţii la Gramatica latină pr. 60 b. losef Ioncscu junior şi C. A. Crapeliianu. Geografia judeţului Prahova cu planul urbei Ploescl şi planurile plăşilor judeţului şi tecstul ediţ. II preţul 80 bani. IN D E P 0 SIT Diaconul IV. Ionescu. Manual de Istoria Sacră vechiul testament p. clasa I Gimnasialâ preţul i led 65 bani. Capitan I. Protopopescu. Memoriul oficierilor şi sub-oficlerilor de orice armă tn recunoaştere preţul 1 led 50 bani. Manual de gimnaticâ şi instrucţie militară preţul 2 iei. C. A. Crapeliianu. Harta judeţului Prahova format mare preţul 2 lei. Cristu 8. Negoescu. Retorica preţul 3 lei, 50 bani. Librăria mal posedă un mare asortiment de cărţi şcolastice, Române. Germane, Francese, Elene şi Italiene, furnituri pentru şcoli, cancelarii şi biurourl. Preţurile foarte moderate. Serviciul prompt. mmm medical BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia—2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajid sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur..................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente............., • i-— i duşe rece sistematică cu basin i.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notâl. Băile de abur sunt deschise în L toate zilele de ia 7 ore dimineaţa pînâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînâ ia 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului.___________Direcţiunea ca t/» cc <_3 jg £ INSTITUTUL FROHLICH HAM PENSIONAT OE FETE CU OPT CLASE, 00 CURSURI SUPERIOARE WIENA I. BEZIRK, GRUNANGERGASSE N° I. Pe timpul verei în VILLA propria de la BADEN, aproape de Wiena. 0 deosebita atenţiune se da pentru studiul musicei si al limbelor moderne. Se primesc interne pentru conservator iu. ÎNCEPUTUL CURSURILOR LA 27 OCTOIYIBRE-- Ui\ ABSOLVENT DE LICEU noştinţl doreşte, a se angaja ca pedagog la vre-un institut safl ca meditator în vre-o familie Condiţiuni avantagioase. / A se adresa la redacţia noastră. * ODOIVINISOARA MARMONTEL} Dă lecţiunl de piano şi solfegiu după me-thoda Conservatonilui din Paris. Ase adresa Calea Gr ivi ţa, 51. PANTELiU POPASU Licenţiat în drept şi în ştiinţele politice; vechio advocat al Curţel deCa-! saţiune; fost adese deputata! Galaţilor, , după o lipsire de 20 ani, aşezându-se | din nofl în Bucureşti,Via redeschis cancelaria sa de advocatura in Strada Academiei No. 41, etagiul I, alaiuri de Bursa si Camera de Coreţ, in Casele D-rului Leon Steiner. Orele de consullaţiune de la 8 — 11 înainte de prânz şi de la 3 — 5 după prânz. ypog^^\^e^^^r0Hl^fea.WcoPiei No. 8