ANUL I No. 245.
A DOUA ED1T1UNE
JUOI18 30 SEPTEMBRE1886
Grigorb G. PEUCESCU
D!r»ctor politie
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SM6 A FIE-CAREI LUNI 51 SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
l\ Bl i'l RESC’I: La Casa Administratiunei. i\ TAUAs Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei. 6 luni 20 lei. 3 luni 10lei.
IA STHEIAiATATE : La toate ofllciele pos-tde din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3.
1 O BANI NUMEHUL
MANUSCRIPTELE *U SE IRAPOIAZA
APARE IN TOATE ZILELE
Grigore VENTURA
Prlm-redactor responsabil
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢI*
Pentru Orient la .Irs/eni Ag.-ncy, Constantinople Kavakey Deimien lian. 16 Galata.
Anunciurl pe pa^. IV. linia 30 bani, anunciri si reclame pe pairina treia 2 lei linia.
I.A l*%R!‘,>: Se	jurnalul cu 15 lent.
numel ui, la Kioscul din Iiif Moiitniartrr 113
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
50 BURI UN IUMER VECHIU
DUPE BÂTAE
ÎNTRUNIREA INDIGNAŢILOR
Atitudinea presei oficioase germane
PRIETENUL BĂRBATULUI
MIZERIILE LONDREI
DUPE BATAE
Trecuse trei ani de la resboiul din 1877; sosise timpul reformelor promise.
Plnă atunci, impacienţa celor cari aşteptau se vadă noul guvern liberal la lucru, putuse fi oare-şi cum stîmperată prin numeroasele şi variatele motive de scuză, puse înainte, unele dupe altele, de către şeful cabinetului, d. Ion Brătianu.
Este de prisos cred, se revin asupra unor lucruri cunoscute de toţi.
Interpelat în 1879 de către un membru al parlamentului asupra relei administraţiuni ce domneşte în ţară, primul-niinistru a zis: «Ce vroiţi, activitatea unui om e limitată, nu pot face toate de-odată, dar aşteptaţi puţin şi me voiu ocupa şi de administraţie şi de finanţe şi de justiţie şi de instrucţiune.»
Asemeni asigurări se repetară în mai multe rânduri, toate fârâver-un resultat practic, precum de alt-fel asemenea se ştie.
Când promiţi de multe ori şi nu te ţii de cuvânt Iţi perzi credinţa.
Ast-fel păţi şi d. Ion Brătianu.
Se văzu silit atunci, şeful cabinetului, se recurgă la asigurări mai temeinice. Mesagele princiare şi regale care se succedară de la 1879, nu conţin de cât formale declara-raţiunî ale Coroanei, cu privire la ameliorarea agriculturii, la desvol-tarea comerţului, la Înfiinţarea de industrii naţionale, la prefacerea radicală a administraţii şi câte voiţi de acestea.
Ei bine şi înaltele promisiuni ale * Coroanei rămaseră In stare de proect.
Intre astea, impacienţa celor ce aşteptau reformele mult dorite cres-cea, şi, ce e mai reu, motivele de scuză din partea guvernului deveneau din ce în oe mai şubrede.
Negreşit că alţii, înaintea noastră, au avut ocaziunea să constate şi să se ridice în contra greşitului curent în care intrase activitatea parlamentului şi a guvernului.
Amintii, iu două rânduri, toate a-cestea, spre a putea mai bine să’mi formulez părerea.
Eu crea că starea de amorţire, în care s au ţinut înlănţuite forţele productive ale ţării din 1879 până acum, au produs acest reviriment rădici .cal în cele mai multe spirite, a-) ’ceastâ esplosie de critici şi de incriminări, la care asistăm actualmente
Se Înmagazinase în adevăr de câţiva ani atâtea speranţe înşelate, a-tâtea nedreptăţi suferite, atâtea re-clamaţiuni ne ţinute în seamă, a-tâtea precedente periculoase, în cât erea de prevăzut că din starea lor latentă, condensate aşia pe nesimţite, o să apără odată într’o stare de ne-mulţâmire acută.
Mai este şi o altă esplicaţiune.
A 0 generaţiune nouă s’a rădicat în anii din urmă; dânsa tinde In mod firesc a lua locul celeiacare ’şl făcuse
educaţiunea politică în frământările
din 1848.
O deosebire fundamentală esistă, şi e natural să esiste, între aceste două generaţiuni.
Cea d’ântâiu, acum aproape pe sfîr-şit, număra multe personalităţi de un temperament nervos, ca o cultură cam ne complectă, cu apucături cam Înflăcărate. Alături cu a-ceste notabilităţi, au esistat şi altele mai calme, mai instruite, mai cumpănite în cugetarea lor.
S’au Întâmplat însă, o afirm cu siguranţă, — faptul e aproape d’a trece în domeniul istorii, — s’a întâmplat zic, că primul element, turbulent din fire, iubitor mai mult de popularitate de cât de isprăvi cugetate, se aibă mai des trecere în ochii celor mai mulţi, dacă nu şi ai celor mai aleşi.
Uar, precum zisei, generaţiunea de la 1848 bine,reu, e gata acum a’şi vedea faptele judecate de istorie.
Pentru alte elemente se va deschide mâine vastul câmp al activităţii publice.
Ne găsim aproape just In momentul când o lună apune şi un soare e aşteptat se’I ia locul.
Conducătorii maselor de la 1848, vrend nevrend vor da locul elementelor tinere şi culte,ce sunt chemate la moştenire.
Istoricul nepărtinitor va constata că o luptă nenaturală s’a petrecut în ajunul succesiunei.
Cei cu puterea, avizi de dinsa, au voit din răsputeri se şi prelungească esistenţa.
E de regretat aceasta.
Pygmalionii s’ar cuveni se fie mal rari pe aceste vremuri.
Ori cum ar fi, o luptă există. Judecând cu calm, putem de acum prezice care va fi resultatul. In zadar se recurge la transfusiune de sânge In vinele pacientului, în zadar ue recrutează elemente tinere in speranţa de a imprima vigoare unor personalităţi peste cari apasă şi versta şi vremurile şi revirimentul ideilor. Altoiu de soiu nu se fic-seazâ pe trunchiuri găunoase.
La o schimbare dar a diriginţilor trebue se ne aşteptăm.
Dacă este aşa, pentru ce atâta tevatură ?
La ce, cei chemaţi a dispărea vro-iesc se Încerce nuoi asalturi supraomeneşti, în ajunul despărţirii naturale ?
Aşa asalturi, mărginite la un bolnav, ÎI fac mai mult reu de cât bine: li prelungeşte agonia.
Treci de la individ la o ţară întreagă, şi vel recunoaşte că asemeni asalturi sunt periculoase.
Vedeţi singuri consecinţele.
Aţi înăsprit spiritele, fără se fi mărit vigoarea aderenţilor la sistemul Vostru.
Aţi înmulţit precedentele ilegale, neconstituţionale, fără se puteţi zice că aţi slăbit convingerile celor ce ve combat.
Aţi lăţit conruperile, fără se fiţi autorizaţi a crede că din conrupţi veţi putea face oameni de ispravă.
Me adresez şefilor şi le zic :
Aţi provocat în zilele din urmă o luptă prin surprindere.
Din această luptă ziceţi că aţi eşit victorioşi.
Nu puteţi tăgădui aceasta.
Ved că cântaţi victoria pe toate tonurile, nu menagiaţilaurii victoriei pentru şeful d-vostră suprem, tot aşa precum nu menagiaţi insultele pen tru cei bătuţi.
Fie şi aşa. Aţi Învins, fără adversari,
Dar dupe această bătaie, ce cugetaţi se faceţi ?
Promiteţi se îmbunăt&ţiţl soarta nenorociţilor de ţărani, cari zac ca dobitoacele prin coşare, acum ca şi
la 48?
Nu ve credem.
Chiar dacă o voiţi, nu veţi putea.
Nici irigaţii sistematice, nici căi de comunicare practice, nici case de ajutor agricol nu veţi putea Introduce în ţară.
N’aveţi mijloace. Le-aţi sleit pe toate.
La creditele agricole se vor împrumuta tot primarii, tot prefecţii cu argaţii lor, iar ţăranului şi la anul ca şi acum ’i se va vinde vaca, cu această singură escepţie, că până acum se vindea pentru bir şi la anul i se va vinde pentru datoria de la creditul agricol.
Promiteţi se înfloriţi comerţul.
Nu ve credem.
Veţi transforma poate o familie de negustori, într’o familie de magistraţi, ori de alţi funcţionari, dar pentru aceasta şi cu aceasta co-1 merţul nu va face un pas înainte.
Furniturile cele mai importante ale statului se vor face tot prin samsari, iar negustorii nu vor fi chemaţi a participa la ele. j Plăţile datoiiei se vor facetot prin ; samsari, iar bancherii nu vor ii poftiţi a participa acolo.
Împrumuturile se vor subscri tot In străinătate, iar comercianţii vor rămânea numai cu lauda ce le faceţi că sunt avuţi.
Aţi afirmat deunâ-zi că un pumn din ei represintau 60 milioane; veţi afirma şi mâine acelaş lucru. Vorba nu costă parale.
Dar faceţi bine de priviţi în juru-vă şi vedeţi ce să petrece.
Când sau mai întimplat ca aţâţi fii de comercianţi să fie postulanţi de slujbe la stat?
Când s’a mai auzit ca pentru trei locuri la tribunalul de comerţ să se presinte 15 candidaţi?
Când s’au mai văzut atîtea prâ vălii goale, atâtea fabrice de spirt închise, atâtea poliţe protestute ?
Eu nu înţeleg aşa prosperitatea comerţului.
Promiteţi, In fine, să reînviaţi industria?
Cum ?
Înfiinţând statul ateliere? Tolerând pe vecini se’şi transpoarte aci fabricele lor ? Înfiinţând credite industriale ? Prelungind resboiul vamal ?
Care e programul în astă privinţă?
Eu nu’l ştiQ căci nu ’l-am văzut, nici nu’l pot gâci.
Bine, sunteţi victorioşi 1
A doua-zi după bătaie, ce cugetaţi se faceţi?
Se acoperiţi deficitele, se sflrşiţi cu cheltuelile zadarnice, se faceţi ca dr. Freytag se nu mai aibă ocaziunea de a ţinea cuvântări ca cea de la Halle ?
Bine, sunteţi victorioşi 1
A trecut destule zile de la bătaie. V’aţi repauzat în de ajuns.
Gândiţi se faceţi să înceteze nemulţumirile?
După bătaie, ar trebui se ve în- ' dreptăţi.
E adevărat ca alaltâeri la Ateneu nu erau simptome de îmbunătăţire, j
Dar se zic că atunci, ameţiţi de victorie, după bălae, nu aţi avut timp se cugetaţi la aşa ceva. Cugetaţi acum şi răspundeţi. Dar să vorbiţi calm şi cuviincios căci alt-fel nu ve ascult,
www^aeoroAlfijca
DEPEŞELE mm\ „HAYAT
Vlena, 28 Septembre.— Regele Mi-!an înainte de a se Întoarce în Serbia, va sta aci câte-va zile.
Yk*nn,28 Septembre.—Se comunici din St. Petersburg Corespondenţei politice că se consideră ca înlăturat or-ce pericol de resbel tn urma disposi-ţiunilor pacinice ale celor-l-alte cabinete.
Starea de lucruri în Bulgaria se arată mal serioasă pentru Bulgariaînsa-şi,de cât pentru raporturile internaţionale.
Berlin, 28 Septembre.—Gazeta Naţională menţionează ştirea după care Rusia şi Francia ar esercita o acţiune comună pe lângă Sultan pentru a face să se evacueze Egiptul de către Englezi.
KESPDS „Y0IM1I NAŢIONALE* ‘
In numărul sSU de la 14 Septembre, Voinţa Naţională revine asupra cunoscutei afaceri din Vâlcea şi cu a-ceasta găseşte ocazie a se ocupa şi de d. A. Zamfirescu şi de mine.
Faptul că am avut îndrâsneala să supunem Majestâţel Sale adevărul, nu poate li tolerat de colectivişti. De aici trebuinţa de a ne insulta şi calomnia.
lutru cât mă priveşte iaca ce zice Voinţa:
« . N. lancovescu, cunoscut aici ca agent «activ şi om ald-iul Alexandru Lahovary «cure a coutribuit cu ajutor la studiile «sale. A fost implicat In mal multe tulbu-«r&N tn Bucureşti, dar mal cu seamă iu «revolta studenţilor iu medicină, unde, «oposiţia prin el şi priu alţii întreţinea a-«gitaţia studenţilor şi 'i împingea la re-«beliune contra autorităţilor şcolare. Go-«nit chiar de studenţii in medicină, căci «priu intrigile sale ’l-a împedical a urma «cursurile perzăud un au de studii, cu-«uoscut Ue poliţie şi de tribunalele corec-«ţiouale a fost deţinut Ja penitenciarul de «la Văcăreşti: Actualul cap al opoziţii din « Vâlcea.»
Aşa este, sunt un membru activ al partidului conservator. Sunt partisan hotarlt al d-iui Alexandru Lahovary şi voiu lupta continuu pentru alegerea d-sale In localitate.
Intru cât priveşte ajutorul bănesc ce aş ii avut de la d. Lahovary pentru terminarea studiilor inele, aceasta este inexact. Am învăţat carte cu banii tatălui meU, fără să ii avut trebuinţă nici de ajutorul statului,nici de al alt-cuiva.
Dar dacă chiar aş ii fost ajutai ded. Lahovary,unde ar fl răul? De când este o ruşine a fi cine-va lipsit de mijloace şi mal cu seamă pentru un partid care se zice democratic şi care a numărat şi numeră printre miniştrii săi oameni care aQ studiat cu ajutorul altora? Este foarte adevărat ca sunt mulţi, foarte mulţi în Vâlcea, care s'aU bucurat de bine facerile d-lul Lahovary ; mai toţi Insa se găsesc astâ-zl In partidul guvernamental. Noi, chipul, tinerii care formăm grupul conservator din Vâlcea, nu ne conducem de cât de idei. Nici nam avut funcţii de Ia guvernul actual, pe care sâ ni le fl refu-sat, nici nici nu ne-am bucurat de a-vantagil de la partidul conservator.
Intru cât priveşte implicarea mea în mal multe tulburări ce s’aU petrecut la Bucureşti lucrul este adevărat că am participat la huiduirea d-Jui Brătianu cLe către studenţi la 8 lume 18^4 şi că pentru aceasta am stat 8 zile ia Văcăreşti. N’am fost Insa amestecat în tre-bile studenţilor în medicina pentru simplul motiv ca erainjstudent In drept, şi, şi mai puţin am fost gonit de către colegii de la medicina. Faptele nu sunt aşa vechi şi d-mi lnotescu, Iulian Cos-tantinescu, Obreja, Fruzescu şi alţi I studenţi în medicina de atunci pot ori când spune, dacă au avut vre-odată o-casie să se plângă de purtarea mea.
Toate acestea n'ar însemna nimic şi n'aş fi luat osteneala de a răspunde, dacă scurta notiţă ce-mi este consacrată nu s'ar sfârşi Intr'un mod nedemn. Se zice că aş fi cunoscut de po-şi de tribunalele corecţionale şi că I
aş fi stat la Văcăreşti! Atât şi nimic mal mult. Se uită a se spune de ce sunt cunoscut de poliţie şi de ce am stat la Văcăreşti.
Sunt deci silit să o spun eU.
Este adevârat că sunt cunoscut *aQ mal bine că eream cunoscut de poliţia Bucureşteanâ de când cu întrunirile de la Bosei şi OrfeU, de când cu huidui-read-lui Brătianu, şi de când cu întruni» ri e convocate de mine şi de pretinil mei Costaforu şi Florian la otel de Londra, de două ori lateatiu Jigniţa, şi la d-nu Sfuicovicl. In aceste ocasil am făcut foarte de aproape cunoştinţa cu poliţia şi cu pumnii iluştrilor Ulmeanu, To-boc, Vornicu etc. Alte daraverl nu am avut cu această instituţie şi cu tribunalele corecţionale.
Chiar pe vremea tulburărilor de care se vorbeşte în Voinţa eatâ ce scria «Telegraful» de la 10 Iunie 1884 în articolul său de fond : Intru cât priveşte pe d-nu lancovescu, dupe câte ne am putui informa, Domnia sa este un tânăr cu un trecut limpede şi fără reproş, dar care profesează principiele conservatoare la care ţine cu tot fanatismul tem-j peramentului seu.
Cred că atâta este de ajuns, j Mâ întreb Insâ dacă este corect din partea unor ziarişti, de a lâsa să se ■ strecoare în coloanele lor, murdării de j felul acesta, contra unul coleg şi mal | cu seama când d-Jor ştiâu adevărul. Că { era trebuinţa pentru d nu Simulescu ca
Isa se micşoreze importanţa delegaţiu-nel dm Vâlcea la Majestatea sa Regele o credem, dar este oare demn pentru un ziar ce se pretinde a representa în prima linie un partid politic sâ recurgă la aşa mijloace care pe lângâ că sunt neoneste sunt şi copilăreşti?
1. i\. lancovescu.
Sâ lăsăm gluma 1
Acum e vorba de întrunirea colectiviştilor de la Ateneu şi prin .urmare, trebue să luam tonul serios.
Pentru ca sâ imit gazetele colectiviste să încep:
Încă de )a ora 10 dimineaţa începură tramvayurile a aduce la sala Ateneului pe onorabilii cetăţeni indignaţi, a-vând fie care transport câte un comisar de secţie în frunte. Pe piaţa teatrului sta postat un inspector poliţienesc care nota fie care transportat spre a seîncredinţa daca toţi comisarii se purtase bine şi adusese contigentul obligatoriu.
Pentru că Insâ colectiviştii ereaU siguri ca din ceie 200,000 locuitori ai capitalei n’o să prea răspundă mulţi la a-pelul poliţiei, colectivitatea luase mft suri ca să umple sala Intrunirei cu delegaţi din toate judeţele.
Cu chipul acesta, cu concursul guvernamentalilor din toate cele 30 oraşe ale României, putură în sfârşit ca să combine o nenorocita de întrunire ca vai de ea.
Pe la ceasurile i, întrunirea fu deschisa şi president fu proclamat ginerile d-lul Ştefan Bellio.
Priveliştea erea măreaţă.
Pe estradă şi pe băncile din faţă se vedeau figurând deputaţii din majoritate, în aşa complect cum se văd numai la Cameră, In zilele când d-1 Andrei Vizantie plăteşte diurnele şi cum se vedeau odinioară când d-1 Stancu Bechianu îşi primea rodul camâtei.
Dupe aceşti o sută cinci-zecl şi mal bine de representanţi ai d-lor prefecţi şi supt-prefecţl, se vedeau cel o sută zece comercianţi de frunte al capitalei, iscăliţii din nemuritorul protest dinpreunâ cu nedescifrabili cu tot.
Mal In fund apăreau pitoresc figurile celor mal pacimcî şi indignaţi dintre indignaţi pacin.icl cetăţeni, în număr şi aceştia de vre o sutâ şi mal bine.
Mal veneau apoi risipiţi, dar mal a-les pe estradă încă vre o sută şi cinci zeci, dacă nu şi mai mult, de delegaţi de prin judeţe.
2
EPOCA — 18 SEPTEMBRE
Funcţionarii statului şi al comunei, mal ales cel superiori, figurau pentru suma de peste două sute capete.
Dacă facem acuma socoteala, vedem că printre cei o mie aproape de oameni, cari se aflaţi la întrunire, cetăţenii independenţi din Bucureşti, alegătorii, se aflaţi In număr de cel mult, cel mult trei sute.
Da aceia şi întrunirea a fost searbădă şi lipsita de valoare.
Daca vom compara acuma această întrunire de cel mult o mie persoane,cu întrunirea oposiţiunel de astă vară.când s’a protestat In contra convenţiuhel consulare, întrunire la care au participat peste trei mii persoane din capitală, fără delegaţi din provincie, fără funcţionari, fără deputaţi aleşi de poliţie etc. vom putea imediat să ne facem o ideie lămurită, despre părerile locuitorilor din Bucureşti.
Dar, în sfârşit, fac oamenii ce pot, şi mal] mult nu le putem cere.
Pe lângă lipsa de public independent din Bucureşti, s’a observat şi o lipsă totală de oratori. Căci, în adevăr, răii trebue să stea un partid care de zece am se afla la putere, când se vede redus la d-nilTanâsescu cofetaru, Sta-nian de la Ploeştî, C. F. Robescu etc.
Cu aşa oratori, orl-cine ’şi poate închipui ce s’a vorbit.
D. Robescu C. F. s’a declarat foarte emoţionat. D-saa vorbit de faţa palidă a d-lui Brătianu, în momentul atentatului, de mişeii de oposanţT carl^ati Înarmat braţul asasinului, numai de cingătoarea d-sale n a vorbit. Apoi s’a scoborît de la tribuna, pe când publicul striga, precum ne spune Voinţa Naţională : Trăiască C. F. Robescu !
Mare minune I înţelegem ca publicul să (I strigat : trăiască Robescu sad : Trăiască Constantin Robescu ! dar ca să fl strigat : Trăiască C. F. Robescu trebue să fit redactor la Voinţa Naţională ca să’l scrii, sau public naţional-colectivist ca să’l rosteşti.
A mal vorbit şi d. C. Demetrescu de la Iaşi.
Acest tăcut deputat guvernamental, a căruia guriţa nu se aude la tribuna parlamentului, are o dorinţă ne-lnfrânată ca să ţie isonul d-lul Stanian la Athenetl. Dar or cât s’ar sili d-sa şi or cât de şchiop ar fi d. Stanian, de geaba că tot ’l-a întrecut deputatul Ploeştilor.
D. Demetrescu C. a pierdut o frumoasa ocasiune ca să tacă din gură.
D. Stanian, a fost nostim ca tot-d’a-una.
Vesel, om de petrecere, libov de clasa I, cum se zice la Ploeştî, d-sa ’şl a Închipuit că se află mai mult la un banchet, de cât la o întrunire, căci ’şî-a sfârşit discursul cum se sfârşeşte un toast.
Voinţa Naţională ne spune că d-sa a lncheeat cu strigătele :
Trăiască Regele ţi Regina României! Trăiască marele cetăţean I. C. Rră-lianu !
Trăiască acele State cari aii recunoscut că ţara este cu partidul liberal (!'.’!)
Trăiască comercial Capitalei, care cel d'ântâiu ’şi-a manifestat iubirea şi devotamentul sâu către loan Brătianu! Trăiască delegaţii judeţelor!
Trăiască preşedintele A dunărei, I. Câmpineanu, fiii de adevărat boer, care in tot-d’a-unp a lucrai şi luptat in unire cu poporul.
Trăiască C. F. Robescu, care a scăpat viaţa aceluia, care este icoana partidului liberal.
Apoi, întocmai ca dorobanţul din poezia lui Alexandri.
Se zice că a vorbit şi d. Tănăsescu cofetaru, dar se vede că a vorbit atât de prost In cât nici Voinţa Naţională chiar, n’a găsit cu cale ca să ’i reproducă cuvintele.
In urmă s’au mal succedat d-nil Tăcu din laşi, d. Gorbescu din Bucureşti, d. Dr. Vlădescu din Coloarea de verde, d. Răducauu Ion, cel cu pricina antreprizei de lemne de la primărie etc. etc.
Şi la urma urmelor s’a votat şi o moţiune.
Cel mal supărat dintre toţi, a fost d. V. Epurescu, deputatul de la Giurgiu, care a ţinut cu or-ce preţ ca să fulgere şi d-sa opoziţiunea. Comitetul partidului Insă, temându-se ca epilepticul reprezentant al naţiei să nu le facă vre-un bocluc, nu i-a dat acest drept.
Acum se vorbeşte că d. Iepurescu are de gând să treacă din nou In opoziţie, iar dacă nici un partid nu ’1 va primi, să emigreze In... Egipet.
Cuceamalmare nepărtinire judecând lucrul,suntem nevoiţi a constata că marea întrunire a colectiviştilor, trlmbi-ţata cu atâta fanfaronadă şi pregătita cu toate puterile de către partidul de la clrma, a izbutit să fie un curat cara-ghiozlîc.
De aceea cel mal mulţi dintre colectivişti nu prea aii iluziunl şi nu prea au curagifl, căci nu e lucru puţin, când al toată puterea în mână, când exploatezi chiar un atentat In contra primulul-ministru şi când ’ţl storci partizanii din întreaga ţara, să nu poţi aduna
mal mult de o mie de partizani şi auditori.
Prin urmare credem că, până In sfârşit, ad ajuns onorabilii cârmuitorl să priceapă ca tarlmul le-a scăpat cu desăvârşire de supt picioare, şi că, ori câte coloane ar umplea gazetele oficioase cu osanale la adresa Intrunirei, vremea de apoi se apropie.
Întrunirea de Duminică ne-a dovedit şi mal lămurit care e puterea colec-tivităţei.
Şi acuma nu putem de cât să plângem de mila bietului partid, care din 5 milioane de români abia poate stoarce o mie de partizani şi care, a ajuns In trista posiţie de a nu mal putea asculta şi aplauda de cât oratori de stofa lui Radu Stanian, a lui C. F. Robescu şi a lui Tânăsescu cofetaru.
Mal mare ocara, zău aşa.
Ies.
BULETIN EXTERIOR
ATITUDINEA PRESEI OFIC OASE GERMANE
latre presa austriacă şi cea germană, s’a ivit In zilele din urmă o polemică destul de vie asupra atitudine! Germaniei şi a Austru Ungariei faţă cu acţiunea politicei ruseşti în peninsula
balcanică. Mal ales două articole, unul apărut în Koelnische Zeitung, cel-l’alt In Gazetta Germană de Nord, au făcut sensaţiune, din cauza tonului cam aspru, cu cari să adresează către presa austriacă.
Koelnichc Zeitung sfârşeşte articolul ei prin cuvintele:
.....i «Ori şi cine trebue să vază, că faptele aă dat dreptate contelui Kalnokv şi politicei sale liniştite şi uepâtimaşe. Dupe caracterul sfeo Austro-tîngaria nu poale fi atât de doritoare şi capabilă de acţiune, ca şi Rusia. Ea e deci faţă cu Rusia în dc-savantâgWl, iar acest dfesavantagiu pentru moment numai prin acea politică 'l-ar putea înlătura, care e în contra propriei sale naturi intime. Trebue sfeaibe încrederea, că şi în peninsula Balcanică firea lucrurilor se va arăta mal tare, de cât exageratele pofte ale panslavismului. De aceea Austro-Ungaria n’are nici tn peninsula Balcanică să facă o politică dc nemărginită indulgenţă; admite simplu, că dupe , revohiţiunea din Septembre a anului trecut, echilibrul in peninsula Balcanică s’a alterat în defavorul Rusiei şi că dorinţa Rusiei, de a-'l restabili, are oare-care îndreptăţire.
Dacâ însă Rusia ’şl-ar arăta oare când pofta de a atinge acea sferă de interese, care cu tot dreptul o a designat-o Austro-Ungaria dc a sa, atunci încă tot-if'auna ar (i timp a le aduce fiiminte 1‘anslavfşlilor, că ating o cestiuno, care numai prin arme seva putea resolva. Noi suntem convinşi, că.atunci numai de cât şi col mal înflăcăraţi Panslavişlî uşor se vor putea convinge, câ o pacinrica limitare a sferelor de interese ale ambelor imperii va putea a duce cu sine.cele mai mari avantagil pre-lângă cele mat mici sforţări, bespre Ţar însă se ştie deja, că el, departe de toate aventurile şovinisle, umblă pe acea lungă, dar comodă cale a scopurilor politicei ruseşti, pe care a designat-o deja destul de lămurit principele Paskievici. Rusia caută să aducă pe Turcia sub scutul ei şi lasă toate cele-lalle în mila timpului, care lucrează în linişte pentru toate popoarele capabile de viaţă. E permis Auslro-Unga-î’iel să privească cu mal puţină speranţă la evenimentele ce vor urma? Noi cel puţin nu am răspunde cu nu la această întrebare, şi de aceea credem, că acel politici de stradă, care se lovesc de politica Iul Kalnoky, din causă că contele nu a precipitat lucrul, nu ţin prea mult despre patria lor şi fac un rătt serviciu monar-chiel austro-ungare. Dacă Insă domnii po-liLiceî husăreşLI nu ţintesc numai la politica lui Kalnoky, ci şi la Germania, atunci arunce numai fcaţha cu săgeţile, căci Germania nu se va speria şi nu se va face necondiţionata duşmană a Rusiei. Probeze ci deci cât vor voi să tragă coperişul scu-titor, clătinarea şi scuturarea lor se va dovedi de imposibilă, şi noi ne vom putea şi in alic părţi ajuta, fiind-că noi avem în foc mal mult dc cât un fer.
Cam In acel sens respunde Gazeta Germanieîde Nord unor ziare din Viena. Aci este de observat că acest ziar repre-sentă ideile conducătoare ale politicei germane, prin urmare spusele sale ati o mal mare Însemnătate. Ziarul ofleios german critică aspru limbagiul oare căror ziare din Viena, cari caută a turbura pacea dintre cele două naţiuni, singurele lntr'un mod onest amice, care esistă astăzi In Europa, adică A-ustro-Ungaria şi Germania. El zice că tot amestecul Germaniei In Bulgaria s’a mărginit a sfătui să nu se facă exe-cuţiunî, şi nimic nu face să se presu-
pună că amestecul seu a întrecut aceste limite. Nu e de mirare ca oare:carî ziare democratice, cari suferă influenţa FrancteT, să vază In aceasta un atentat contra intereselor Austriei şi o sgudu-ire a amiciţiei ce esistă între cele 2 imperii. Ast fel de articole nu vor face de loc pe Germania să se depărteze de politica ce 'şi a însemnat prin tratatele, prin simpatiile şi prin propriele sale interese.
Oeutru fericirea naţiunilor, existenţa
tratatelor internaţionale nu depinde nipi. de redacţiunile ziarelor, nici de certele parlamentare. Ripoartele noastre cu străinătatea se reazămă pe o basâ solidă, care dupe o matură gândire a primit sancţiunea monarchilor. Criticile presei par deci ridicule.
Această atitudinea ziarelor oficioase germane este caracteristică. Ea dovedeşte că politica germană are de scop de a Impedica pe Austro-Ungaria d’a se opune acţiunel ruseşti In Orient.
INFORMAŢI UN I
In numărul nostru de eri, s’a strecurat din eroare, la informaţiunl, ştirea că d-nu General Cutargiu, a sosit în Bucureşti, pentru, a pregăti o întrevedere între Regele Milau şi Regele Carul.
D:nu General Catargiu, a fost în Bucureşti, pentru afaceri de familie şi s’a .şi întors aseară, la moşia d-sale din Moldova.
IC
Ni se spune că sau dat ordine severe pentru împlinirea dărilor statului.
Călăraşii cutreeră comunele şi satele, executând pe bieţii locuitori. ' Primarii au primit instrucţii pentru a da concursul spre îndeplinirea birului. Casierii din judeţe au plecat prin comune făcând serviciul inspectorilor generali.
IC
Aflăm căd. Gr. Gerkez, adjutorde primar, a inspectat lucrările de la abatoriu. Ni se spune că de şi acele lucrări las foarte mult de dorit, consiliul comunal e dispus a le primi ca bune.
IC
Un mare prânz diplomatic va fi azi la Palatul Peleş in onoarea prinţului OurousofV, fost Ministru al Rusiei la Bucureşti.
IC
Azî dimineaţă la 11 ore, un consiliu de Miniştrii s’a întrunit sub pre-şedenţia domnului 1. C. Brătianu.
IC
Adniinistraţiunea ziarului EPOCA, previne pe numeroşii set cititori din Galaţi că in acel oraş nu are pe ni-mini însărcinai cu colectarea de a-nunţuri, abonamente suu a/Je afaceri de administraţie.
CRONICA
Creditul Conului Fonica Bellio
Măi, mare ruşinea u păţit cuconu Ştefan Bellio!
Intr’una din zilele trecute, şi nu este de mult de atuncea, ba încă data se ficseaza In ajunul odiosului-atentat, co-nu Stefănică Bellio dădea o masă tn secret unul sufletu maichn foarte interesant.
Acest sufletu maichil Insă, cunoscând puterile conului Stefănică, îl rugâ ca să cumpere pentru masa şi ceva meze-licurl mal fine, ceva icre ntgre, unt- . pc-lemn de Nisa etc.
0 fi având multe cusururi Stefănică al nostru, dar e galant cu damele.
Nici una, nici două, dă fuga conu Ştefan In piaţa Teatrului, se azvtrlâ In birja lui Matuşoiu muscalu şi trage drept la băcănia din faţa palatului.
Se scoboară din birjă ultra-revizio-nistul, gustă de ici, gustă de dincolo, spuse să taie şunca de o lei,icre de 10, şvaiţer de 6, să puie unt-de-Iemn de 4 âtc. etc.
In sftrşit socoteala se urcă la suma rotundă de 00 lei.
Când să plece însă... lucru dracului, băialu cerea parale.
Ce, nu me cunoşti pe mine ? Sunt Ştefan Bulîio 1
—	Se poale, dar avem ordin de la domnp ca să nu dăm la nimenea pe datorie.
—	Ce-a) zis! Mie să. numi daţi pe credit! Nu mă ştii cine sunt!... Cruci, Dumnezei!.. Cuconu Ştefan erea furios.
Dacă lucrurile s’ar fi oprit aci, tot ar fi mers cum ar fi mers, dar ce să te pomeneşti 1 Un băiat mal râd educat, ne-având răbdarea Iul Christos şi ne putând duce în spinare crucile conului Ştefan, II luâ binişor de subţiori şi 11 repezi aşa de frumuşel afară, In cât se pomeni, fără să ştie cum, cu nasul pe pernilo lui Matuşoiu.
Dupe toate neajunsurile acuma, Şte-fănică cel berbant, era să mal înghiţă încă un pahar plin de amărăciune. Cum să se prezinte la sufletul maichi fără icre negre şi fără untdelemn de Nisa ? Făcu omu ce putu....
Legenda mal spune că, băcanul sosind la prăvălie şi aflând cele petrecute, se supără foc şi se duse imediat la i-lustrul ginere al ilustrului socru, la conu lancu Câmpineanu, şi acolo se plânse, cu drept cuvânt, de purtarea onorabilului ultra-revizionist.
Bietu conu lancu, care era ocupat cu discursul ce era să ţie la sala A-teneuluî — fiind că a doua>i trebuia să fie atentatul — se scuza cum putu mal bine. Băcanul Insă ţinea una : să vie conu Ştefan în persoană şi să facă scuze.
Aşa se şi Întâmplă.
A doua-zi dis-de dimineaţa, pe când venerabilul era dator să păzească pe primul ministru, se sculă din pat, se Îmbrăcă In frac şi clac, Îşi atârnă de gât toate decoraţiunile, începând de la ordinul peştelui, şi sfârşind cu marele Cordon dat de Gorceacolf, şi se Înfiinţa la băcănie.
De la uşe, conu Ştefan, întinse mâinile către patron!
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
i
JULES IVIAFtY
Marea e retrasă şi liniştita la un-spre-zece ore. Sunt un-spre-zece ore fără un sfert. Uşea unei case se deschide şi iese un voinic cu părul roşu, cu privirea dulce, cu'aţa lnegrită de ploaie şi do soare. Omul suie cu paşi largi Polletul, la Dieppe. Se lndreptează spre Puys. El poartă In spinare un coş de richită, coşul strâmt şi lung al pescarilor. In care se mişcă, cu ritmul mersului săă, o plasă cu căpătâele călrănite. Un fes veneţian, de lână albastră, este cu gust aşezat pe părul săti creţ, având vârful Îndoit spre ureche. Vesta sa este de pânză subţire; pantalonii legaţi la mijloc cu o curea, sunt resuciţl până la ge-nudii descoperind nişte pulpe robuste, Inegrite de apa sărată şi a căror muşchii să \Cd ca nişte mari coarde întinse. Picioarele sale goale se mişcă în voie In nişte largi papuci, a căror piele marea o roşise de mulţi ani.
Este Jean Hoigan, un pescar al .coastei.
Ajuns In vârful Polletului, el schimbă drumul, străbate o livede şi apucă pe cărare ce se Întinde, cu două degete depărtată (ie stâncile (le pe marginea marei. Lude merge el? in jos pe stâncă,
unde ’şî are coteţul săd de prins peşte. El va lua Îndată peştii pe cari valurile II va fl împins In cursa lul.dacă marea capricioasă a fost clementa — îl va arunca în coşul său unul peste altul şi T va duce la piaţa din Dieppe. A-ceasta îl face să trăiască, cel puţin îl impedica de a muri. Tristă meserie. Bietul om...
El este sprinten şi tânăr; pe toată coasta nu se numără zece marinari mal Indemânatecl; nu e nici unul atât de voinic. Pumnul lui de fer sparge o lopată pe genuchiul săfi. Pentru ce In loc de a fî pe mare, trăeşte el ast-fel, atât de mizerabil? Sunt opt luni, el ’şl-a perdut luntrea sa, Charitateu, Intr’o furtună; era cât p’aci să piară el însuşi.
Rămas fără luntre toţi îi propuseră a l angaja. Dar Jean Holganiubeşte libertatea. Caracterul său este sălbatic. E tăcut şi întunecat; In realitate Insă e un colosal copil, naiv, sfiicios şi bun. Asociaţia nu’i place. Ofertele atrăgătoare le-a respins. Stă la îndoială. Ce
aşteaptă el? Pentru a avea o ţluntre nouă, a o Închiria, a o arma, 11 trebuia trei sau patru mii de franci. Ei nădăj-dueşteîn vre-o întâmplare, In economiile sale. Este răbdător.
Se opreşte, lasă să’I cadă privirea de desuptul lui. E imensitatea. Hoigan este distrat; cu toate acestea acust pei sagiu al mărei este splendid. Pânzele violete trimise de nori sunt străbătute de trăsuri luminoase de un verde delicat şi dulce, cari ’ţi amintesc livezile diD Aprilie, şi prin care să dw
şi vin luntrele ale căror pânze soarele le arg’ntueşte. Pasările mări se pun şi aleargă pe luciul apel ciupind peştii In spuma, albă ca un talaz de dantele.
Undele asverlite Înainte pe stânci se Întorc şi mor la piciorul lor, risipindu-se ca nişte şiroaie de lâpte, pe când apa să prăvăleşte printre pietre c’un sgomot monoton de lanţurîtârâte. Jean Hoigan priveşte acestea lără să vadă nimic, nici curioasele culori: verzi, roşii şi violete asvârlile şi reflectate pe luciul mărei; nici decorurile fantastice şi eftinere făcute din umbrele schimbătoare pe oare vântul le mlădiază, le răsuceşte, le rostogoleşte sad le împrăştie. Această privelişte măreaţă nu’l mal mişcă, dar a lssat, fără ca el să prindă de veste, In inima lui, o melancolie profundă.
A ajuns la marginea stâncel şi se coboară.
Ţărmul este format acolo de stânci bizar aşezate, acoperite de mici scoici, de pachete de varechs pe care el merge c’un pas sigur fără să alunice.
In apa strecurata printre crăpăturile stâncilor flotează plantele marine multicolore; răcişorl diafani furnică, pe d'asupra lor trec racii mari; melcii îşi târăsc cochila; viermii marini şerpuesc meduzele se Întind ca nişte ciuperci de gelatină; stelele şi anemonele de mare s’agaţâ şi stau lipite In veşnica lor imobilitate.
El este la coteţul său cu apa până la genuchl. Cu toate acestea va-
^9^.MMbffiâhica.rdla
Şi el rămase acolo In picioare, cu o-chiul fixat înaintea lui, după ce ’şl as-vârlise coşul.
Când apa să retrase, lăsând un fel do râuleţ aproape de bord, Jean Hol-gan scoase un suspin.
Vânatul era slab. Nişte fâţe se plimbai! speriate, trecând ca nişte săgeţi. Nici unul mare. Omul Incruntează sprinceana. Această zi nu era destinată a’î mari economiile ce el făcea pentru aşi lua luntre.
După prunt, ’l-ad văzut nişte bâiaşe. Ele ajung până la coteţe, spre a asista lu pescuit, Intră şi se apropie Inlr'atâta în cât fustele lor ridicate ating obrajii lui Ilolgan, care sta aplecat In jos.
El vârî In coşniţă mal multe perechi de peşti albi, scoate unul sad doi şalâl, strânge câte-va guvidil, un somn, o stridie şi un morun. Din panerul In care provizia saltă In sus, es sub scânteierea soarelui nişte lumini argintii cari orbesc ochii. Unmolusctaie apa înaintea lui. II prinde, îl asvârlă pe stâncă zicând băiaşelor, «băgaţi de seamă să nu vă păteze». Moluscul ţâşneşte un lichid negru şi lutorcându-se, Jean, văzu cu mirare nişte picioruşe mari cât degitele sale, strânse In nişte botine galbine, sub nişte dantele pe care apa de mare le stropea fără grije. Era lucru de mirare, ca nişte asemenea picioare să poată să se ţină pe vârful unei stânci.
Şi Inept, maşinalmente, el ridică rchii şi tresâltâ.
0 frumoasa copilă, elegantă şi svellâ,
îl priveşte curios. Figura el este de o coloare brună-limpede, ca aceia a unei arabe; ea are nişte ochi de catifea castanie înfundaţi lntr’un alb de sidef. Buzele sale supţirl sunt d’un roşu violet. Şi fiind-câ ea surâdea, se vedea dinţii săi mici,.ascuţiţi şi albi.
—	Catherine ! strigă o bătrână femee aşezată pe o piatră de pe ţărm, cu o umbrelă la subţioară... Catherine 1
Bruna copilă se reîntoarce, face un semn şi pleacă, urmată de ochii limpezi al lui Ilolgan, de ochii pătaţi de aur, ca acel aî animalelor cari văd tot aşa de bine noaptea ca şi ziua.
Lucrul este sfârşit. Jean, cu un baston curbat bate fundul plasei pentru a'l curaţi de algele lăsate de valuri. îşi ia coşul la spinare şi ’şl reia drumul stâncilor sărind peste crăpăturile cu apă, fără a se teme de stâncile alunecoase ca un parchet ceruit.
De departe, zborul paserilor se scutură pe moarul (mătase) pestriţ al măre! albastre şi verde, şi ele de la a-
ceastă distanţă se văd ca nişte (luturi albi.
El coborâ Polletul fără să privească pe acel cari veneau. Cine-va îi strigă, lntrerupâudu-se pentru a drege o plasă, pe pragul unei uşi.
—	Ilolgan, bună ziua, mă! Aşa de dimineaţă? Numai fâţe? Proastă da-raveră ! Câinoasele valuri n’aducde cât viermi...
—	Bună-ziua, Fleuriot, bunâ-ziua luntraş.
Era pescarul care ’l-a scos din apă când Caritatea a fost înecată, un tânăr slab şi deşelat, cu faţa roşie.
(Va urma)
EPOCA — ÎS SEPT KM BRE

3
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA"
Tirajiiu 0.000 de fo!
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
—	Cum se poate, vere cutare, să’ţî închipueştl că ea am vrut să te insult?
—	De, Domnule Bellu, ştia eO ce a: avut cu mine !
—	Să raâ îngropi, vere! Nu le-am insultat de loc. Im pare răd.
Apoi spuse ceva la urechea băcanului şi împăcăciunea se făcu.
Nu ştim ce o fi şoptit la ureche, conu Ştefănică destul este sa spunem că tu spre seară, un svfleHi maichi, foarte gentil şi durduliu, se presentă la băcănia cu pricina, făcea mai multe cumpărături, iar costul fu trecut la catastif.
Autentic.
Radu Ţandăra.
părerea lui de rău ea guvernul tiu are încredere in Ţaru. D. Rad asta va f a declarai că această supoziţiune se bazează pe o neînţelegere şi se daloreşle intrigilor ostile guvernului. Intrevor-birea a ţinut o jumătate de ceas. Jn oraş domneşte liniştea.
Paris, 27 Septembre. — Se telegra-fiază din Viena ziarului Debats :
Situaţi'unea e mai buna, alianţa austru germană nu e alterată, refaţiunr/r cu Rusia rămân aceleaşi.
La Viena nu există temeri de compli-caţiune, de oare-ce Rusia, inspirată de Germania, va păstra o atitudine mai moderată.'Din Rerlin se comunică aceluiaşi ziar că D. Tisza va acccentua complecta înţelegere între Austro-Ungaria şi Germania.
Londra, 27 Septembre. — Times interpretează mesagitil tronului privitor la Bulgaria că nici o putere nu va interveni ca să împedice repedea şi paci-nică nisifteare a Bulgariei. Daca Rusia ve reuşi a se stabili la sudul Dunărei a-tunet Turcia va trebui să-şi atribue a-c ea sta numai ei însă-şt şi nici de cum unei alte puteri. Turcia a refuzat tot d’a-una de a lua asupra-şi rolul organizatorului principal din ţările balcanice. Această misiune ’şi a însuşit-o Rusia şi bine hişe/es ca In interesul ei. E cu totul imposibil, ca alte naţiuni se se umesttce.
Europa nu paule lucra înalt mod, a-vând în vedere faptul că imperiul otoman nu se lasă a fi ridicat ca să servească de zid contra unei agresiuni ruseşti.
Pelcrsbiira, 20 Septembre.— înlocuirea agentului sârbesc, d. Gruitsch, la Constantinopol prin fostul ministru de culte Novakowitsch, a produs aici o rea impresie din cauza că acesta c răii privit în Rusia de când cu esputzarea mitropolitului Mihail şi există chiar temere că agenţia sârbă să nu devie secretariatul ambasadei austriace.
Sofia, 20 Septembre. — Generalul Kaulbars a avut chiar acum o intrevor-bire cu d. Badoslavof. Generalul a cerut imediata ridicare a stării [de asediu la care arăspuns d. Badoslawof că consiliul de miniştri a decis-o deja pentru 3 Oc-lombre. Generalul Kaulbars a declarat ca termenul pentru alegeri e prea a-propiat. A mai făcut observaţiunea că există o agitaţiune in favoarea prinţului de Battemberg. Bulgaria trebue să ştie că realegerea principelui de Bat-tenberg e cu totul imposibilă. Kaulbars a întrebat de ce nu s’aît pus în libertate arestaţii. Radoslawof Ja răspuns că a-ceasta e afacerea 'justiţiei. Kaulbars a mai întrebat de ce s’ait ars drapele la care îi a răspuns că aceasta e o cestiune esclusiv militară. Generalul de Kaulbars s a maî plâns că consulatul rusesc e împresurat de jandarmi cari îm-pedică pe mulţi cetăţeni d’a visita pe consul. Radoslawof zice că aceasta n’are nici o însemnătate şi că măsura n’a fost luată direct.
Kaulbars a imputat guvernului că nu represinlă Bulgaria ci numai unpartid. D. Badoslavof îi a răspuns că toate partidele, afară de Zancovişti, sunt reprezentate în actualul guvern. Generalul de Kaulbars termină espriniâudu-şî
ŞTIRI MĂRUNTE
Ieri a începui a ll-a sesiune pentru esa-minarca candidaţilor la Bacalaureat.
v •
D. general Greceanu, Preferi ul Palat ului, din preună cu d. general Barozzi, şeful casei militare a M. S. Regelui, aii plecat la Sinaia.
în locul d-lul colonel Carlcalelianu, In comisia pentru exsaminareatsub-ofiterilor ce voesc a intra tn şcoala divisionarâ, a fost numit d. colonel Paladi.
* »
D. Dcm. Sturza, ministrul instrucţiunii publice, dimpreună cu d. Hcjet, secretar general în acelaşi minister, a* visital ieri liceul Sf. Sava.
*
* »
U. Dem. Ghiea s'ainlors în >/apitală.
«	♦	9
D. dr. Busch.minisLru Gcrmf'nicl, tulor-cdndu-sedin Sinaia, 'şl-a relu; \ nostul sfeft.
V
1). Hoorix, ministrul Uelgiel, c M-e era dus în congediu, a sosii in Capitali» cu trenul de Vârciorova.
*
• *
ggD. General Cernut comandantul Corpului II d'armatâ, a inspectat azi casarma Alccsandria.
jj [Luni 22 curent, Curtea cu juraţii din Galaţi, va judeca procesul de presă intentat faimosului colectivist Alexandru Radu fiind-că a insultat şi calomniat prin .ziare guvernamentale pe cetăţenii Galaţului şi în special pe d. avocat Leonida Ste-

din Galaţi şi Brâih cest proces.
Ni se spune că pălmuitul colectivist Al. Radu, stârueşte la uşele ministerului instrucţiune! publice, pentru a se numi ca directoare şcoalei secundare din Galaţi o rubedenie a sa. Se ştie că acest post este ocupat de mnll timp şi cu demnitate de profesoară de la acea şcoală, d-ra Augusta Orghîdan.
• ■
Citim în România lideră:
încercările pentru Încheierea unei convenţiuni comerciale cu Franţa au reînceput. 0 întrevedere pregătitoare a şi avut loc între Împuterniciţii francezi, d. de Coutouly, contele de Diesbach, şi cei români, d-nii Ferekyde, Aurelian, Grigore Ghika, G. Cantaeazino şi D. Pro-topopescu.
Guvernul francez facend concesiunea de a părăsi clausa naţiune! uelei mai favorisate şi de a admite articole rezervate în favoarea României, este foarte probabil că eon-venţiunea atât de dorită de ambele părţi va putea în line isbuti.
•
Acelaşi ziar scrie :
Numirea d-Iuî lorgnlescu, direc torul Monitorului oficial, în locul de consilier la curtea de apel lăsat vacant prin decesul d-lui Dendrino, este sigură. Decretul ar fi la Sinaia pentru semnătura regală.
m
Se desminte ştirea curn-ca sar fi ivit un caz de choleră la Braşov.
m
Întors de la Sinaia, d-nul Dimitrie Ghiea preşedintele Senatului, a avut o lungă întrevedere cu d.I. C. Bră-tianu.
•
D. ministru de Interne a adresat prefecţilor o circulare relativă la viitoarele alegeri comunale.
<&
Ceremonia sfinţire? catedralei de la Curtea de Argeş, s a fixat pentru zioa de 5 Octombre. M. S. Regele va asista la acea solemnitate.
•
P. S. Sa Kpiscopul de Argeş sa reîntors la Kparchia sa, dupâ-ee a avut o audienţă la Rege în scopul de a hotărî ziua pentru sfinţirea catedralei de la Curtea de Aregş.
•
Instrucţiunea afacerei de la 11.-Vâlcea sa terminat. D. procuror Dimitriu va fi însărcinat cu acu-saţia.
&
Regele ’şî a amânat plecarea la manevre. Se zice ca se va duce tocmai la 25 Septembre.
Luna viitoare va fi al doilta scrutin pentru alegerea unui memb^ şi unul supleant la tribunalul de co. merţ.
Telegramele primite către seara, sunt de o gravitate neobicinuită. Piaţa se pare că a fost viu impresionată de aceste ştiri şi agiul s'a urcat la 15 65.
4»
Românul publică următoarea scrisoare adresată de d. Voinov, d-lui Eugeniu Stătescu, ministru justiţiei.
Ilustre d-le ministre al justiţiei.
Reprob şi mă unesc cu toată lumea onestă contra asasinului d-lui primai inistru. Dispreţul med pertru orl-ce asasinat politic, care sub orI"ce mască tot crimă se cheamă.
Rar cu toate aceste, 'ml permit să întreb pe d. Stătescu : Cine are să judece pe criminalul atentator, dacă domnia sa ea ministru de justiţie pune curţile şi tribunalele să. se amestece în această afacere , arătând devotamentul nemărginit persoanei asupra căreia s'a Îndreptat asasinatul, şi ura si dispreţ criminalului care a încercat asasinatul.
Fi-vor aceşti magislraţlindependenţl şi nepasionaţi ?!... sau toţi vor fi recuzabili ?!...
Prea mu!t zel strică... şi caracterele accariate aduc rele servicii acelora chiar pe cari voiesc a-I servi.
Nicolae Voinov , advocat.
ULTIMA ORA
Sofia, 29 Septembre. —Consiliul de miniştri era Întrunit pentru a discuta articolele Notei oficiale ruseşti ce i s'a remis erl, când fu tncunoştiinţat despre circularea cea trimis'o generalul Kaulbars agenţilor săi din Bulgaria şi care a distribuit'o şi în oraş.
Emoţiunea a fost mare în sinul consiliului.
Cu toate acestea nu s’a luat încă nici o hotărîre, şi de aci până la o nouă întrunire a consiliului, ce va avea loc mâine,s ; poate produce o schimbare în dispoţiunile ce s’a putut constata a seară.
Sofia, 29 Septembre. — Generalul Kaulbars a trimes astă-zl represintan ţilor puterilor o Notă ce stipulează pun-te'e asupra cărora Rusia doreşte să stabilească o înţelegere cu guvernul bulgar. Sensul acestei note este acelaşi ca şi limbagiul ţinut de generalul Kaulbars, şi a cărei substanţă v'am tele-grafial'o erl.
Nota a fost remisă în limba rusescă. Vă voia trimite mal târzia resumantul.
Emoţiunea se măreşte aci. Guvernul e întrunit In momentul de faţă. Se crede că nu se va lua astă-zl vre-o de-cisiune.
Paris, 29 Septembre.—In discursul ce a pronunţat în banchetul din Tou-louse, d. de Freycinet a invitat pe toţi republicanii să se unească, depărtând cestiuniie iritante şi lucrând la nişte reforme efective, mal cu seamă la îmbunătăţirea finanţelor.
«Francia voieşte pacea, dar o pace care să nu coste nimic demnităţii sale ; Ea nu voeşte să abdice la rangul săd de mare putere. In oare-carl cestiunl, intervenirea el trebuie să fie reservată, dar când interesele sale sunt în joc, acţiunea sa trebue să se exercite lntr’un mod energic, şi daca onoarea şi demni-
tatea sa ar fi ameninţate, va trebui să'-' fie gata la or-ce sacrificiu,
Relaţiunile Franciei cu marile putori sunt stabilite pe un picior de conside-"aţiunl mutuale. (Aplause prelungite). Aujpra chestiunilor coloniale, Francia nu vaeşte să dobândească not colonii, dar votate să conserve toate posesiunile sale actuale.
Itmna, 6} Septembre.—Ziarele protestează într^n mod energic contra limhagiului zian-Jor oficioase germane, cari spun că Italia Anglia nu sunt nişte aliaţi serioşi.
Se vorbeşte de propuneri posiliVe făcute spre a ajunge la o Înţelegere practică între Austria, Italia şi Anglia.
EP1TROPÎA BISER1CEI S-TII APOSTOfcl PETRU SI PAVELULN BRAILA
I» II BL1CATIE
Rpîlropia aduce la cunoştinţa generală, că asemănat procesului-verbal dresat de onor. cemisiune respectivă, şi aprobat de <1. ministru de interne prin ordinul No. 12^24, a doua tragere a loteriei Bisdrteeî, se va efectua negreşit în ziua de 31 QCr tombre, anul corcnt 188C, tn locaRil onor, Prunariela UcWI Brăila, -p#nlru eâştunirile următoarp;
'On'	câştig-
Un	v
un ; ;i |/ 3 î |
Trei	câştiguri
Două-zccî	j>
Sease-zccl . .	,»
Trei sutocincl-zect>>
.1.-	tom-w-* i	
»	2,000 ».	2,000
»	t.000 »	
- »>‘	‘ 500 k	1,501)
»	100 »	2.0U0
.»	5o »	3,000
	1 2« »>	7,000
430 Câştiguri...................flpAud:
Dacă surna Mrfiior ce ar rămâne Ia acea" “ dată, pentru aceasta a doua tragere. -după scăderea eheltuelilor loteriei, ârîl maî mică de cât suma totală a 'câştigurilor de maî sus, atunoî câştigurile se’ vor reduce proporţional Ia limita sumei banilor, iar Biserica nu va beneficia de cât numai când ar resulta prisos.
Be aduce dar, rugăciune tutulor autorităţilor şi persoanelor, cari au primit bilete spre desfacere, să bine-voioscă a depune restiltalul la această cpttropfeycăl mal târzia până la,20 Octombre 1880, spre lupiidarea şi tncheereu definitivă a silua-ţiuuel.
Facem un ultim apel tutulor bine-voit©-rilor, de a ajuta Biserica prin Cumpărarea şi a biletelor ce aft mal rămas nedesfăcute, de oare-ce banii adunaţi până.acum nu ajung nici pentru complecta acoperire a câştigurilor, cu atât mal puţin nu rămân în scopul pentru care s’a deschis această lotărie.
Situaţia bâueascâ a loteriei şi operaţia tragerel se vor controla de onor. comisiu-ne a loteriilor.
Pentru activarea desfacerel biletelor se acordă o remisă de 25 la sută.
( PreolulStefan\Bârzâncscu Epitropl: j Dimitrie Perşoiu
(llagi Constantin luau No. 15.
Anul 188, Septembre 3/i5 B R A I L A
CASA DE SCHIMB
ALEL GR. mmw & B. MĂRCII
Strada Lipscani, \o. |S bis
Buouresti, W/28 Septembre
110
VALORI
FONDURI DE STAT ROMAN
Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur.oon) 6 0/0 IMai 1 No Oblig, de stat C. F. R. S 0/0 I Ian I Iul Idem idem 5 0/0 Idem lmprum. Stern 1864 7 0/0 IMariSep Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 lan 1 Iul Agio
împrumuturi de oraşe Impr. orae Uucuresoi 5 O/Ofll lan 1 Iui Idem idem din 1884 5 0/0 î Mai 1 No Impr.or.B.cu prime lozf.20 VALORI diverse Credit Fonci&r Rural 7 0/0 Idem	Idem	5	0/0
Cred. Fon.Ur. din Buc. 7 0/0 Idem	idem	6	0/0
Idem	idem	. 5	0/<
Cred. Fonc. Ur. din laş 15	0/<
Obl. Cas. pens. fr. 300. i(
Scadenţa
cuponelor
1 Ian i Iul
Idem Idem Idem Idem Idem IMai No
târg lib curs mediu
04
U6I/2
88
1051/2
15 3/4
74 3/4
96
33
103 3/4 87 1/4
1001/2
92
821/2
74
214
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(58)
MIZERIILE
LONDREI
(Urmare)
XXXVI
Ltnofiuiii populare.
Ministerul, cât se poate de complect, stătea în jurul lui, în cabinetul săfi de lucru, discutând mai mult ca nişte oameni pasionaţi de cât ca nişte oameni politici dacă trebue să primească safi să respingă pe trimişii poporului.
Prinţul, căruia nu-i trecuse încă mânia ce deşteptase In el insultele, ocările, ameninţările ce le primise în ajun, când se dusese la Parlament, declarase mal tntâifi că nu va primi pe Sir Burdett şi pe d. Hunt cu nici un preţ; cât despre miniştrii cari nu aşteptaQ pentru aş da părerea lor de cât un cuvânt saQ un gest din partea lordului Castelreagh, şeful lor, numai ştiau ce să creadă când văzură că acesta să Împotriveşte prinţului.
Lordul Castelreagh ştiind bine că prinţul, al cărui caracter straniu îl cunoştea de mult, nu va stărui Iu prima sa hotărâre de cât dacă cine-va nu va voi să ’1 silească a lua o măsură con-
trarie, luă o atitudine liberală şi favorabilă causeî populare.
Pe fie-care minut veneaa din afară veşti despre atitudinea populaţiunel a-duse de agenţi cari să contraziceau In privinţa faptelor dar să pricepeaâ foarte bine să le exagereze să le dea o importanţă ce nu aveaO, lucru ce de altmintrelea era de prisos.
—	Alteţa Voastră Regală poate să fie convinsă acum, zise lordul Castelreagh prinţului, dupe ce citi un raport pe care i-1 adusese un ofiţer şi In cure să spunea că drojdiile populaţiunel, In-narmate şi ameninţătoare. înaintau spre pa’at cu gândul de a năvăli în el, primejdia devine în fie-care moment mal mare, trebue să primim pe Sir Burdett.
—	Te rog, milord, Întrerupse regentul, să nu maî vorbim despre asta. Nu voia primi nicî-o dată pe emisarii unor revoltaţi şi unor jefuitori.
A pol, întorcând u-se spre Wellington:
—	Duce, întreba el, al luat precauţi uni ?
—	De mult, monsiniore, iaO totul a-supra mea.
—	Minunat! mal bine să-mi vorbeşti aşa de cât se discuţi.
—	Dar, monsiniore, insistă lordul Castelreagh.
—	Milorzl, zise Regentul crezând că a câştigat o mare victorie asupra ministrului său, consiliul s a sfârşit.
Membrii cabinetului se sculară.
—	Rtmâiu cu mine, duce? întrebă
Regentul pe Wellington dându’I mâna.
—	Desigur! respunse învingătorul de la Waterloo.
—	Remânem şi noi reluă Castelreagh, afară numai dacă Alteţa Voastră nu ne va goni. Locul miniştrilor săi nu e tot d’auna lângă ea ?
—	Bine, zise regentul mişcat către marii săi demnitari, remâneţl, milorzl. Daca regentul respinge câteodată sfaturile d-v, el vrea să vă păstreze a miciţia.
Şi resumând gândul săa,adauso terminând :
—	Acum poate să vie mulţimea.
XXXVII.	*
Deputat lunea.
Mulţimea nu veni; dar deputaţii el sosiră la ceasul hotărât.
Viupe înţelegerea ce urmase, Hunt pncând de acasă puţin înainte dedouă-spL zece, făcuse drumul cel lung ce ’1 despărţea de Sir Francis Burdett prinLuijlocul unei populaţiunl compactei
Văzt^idu’l când se suia în trăsură, zârind |e trăsurele feţii sale urmele tris-teţei şi ^îngrijire! dureroase ce ’I pricinuia dî^igur arestarea amicului săa, grupurile care ’l aşteptau la uşa sa strigară <ţţ*-o-dată:
— Trăesi\că apărătorul poporului!
Huni stcŢd un moment în picioare, cu capul descoperit, dominând adunarea cu toate tnlţimea talieî sale, saluta din mână_we acel cari a».t_
www.dacoromamca.ro
maO, apoi şezu şi porunci birjarului se plece.
—	Nu, nu I strigară câţî-va inşi, scoateţi caii, să tragem trăsura.
—	In zadar marele orator voi să se
opue acestei manifestaţiunl a entu-siasmulul popular. Intr’o clipă mulţimea taie ştreangurile, deshamară caii, şi parte trăgând, parte împingând trăsura o luară înainte.
Rână la Sir Francis Burdett fu o 0-vaţiune sinceră, un triumf făcut cu sinceritate de popor, de acela pe care Hunt îl apărase, care suferea de foame şi care nu voia de cât să obţie prin muncă sfârşitul suferinţelor sale.
Emoţiunea era mare pe cât şi de generală. Femeile trimeteau salutările lor triumfătorului, ÎI presenIad de departe copii lor. Bărbaţii îl salutad cu lâcrămile în ochi, îl aclamad şi întindeau spre dânsul mânele lor pe care el nu le putea strânge pe toate.
Hunt, de şi foarte emoţional,se scula din când în când în picioare şi mulţumea mulţimei pentru manifestaţiunea simpatică ce ’l făcea-
—	Ural trăiască d. Ilunt, părintele poporului 1 răcneaC din toate părţile or de unde se putea auzi strigătile.
—Nu, respundea Hunt cu o voce tare dar mişcată, nu, amicii mei, trăiască poporul!
Ajungând la otelul avutului engles, negustorul voi să se coboare, dar fu luat pe sus de o duzină de braţe şi dus până în curtea otelului deja plin de j datori.
—	Loc 1 loc marelui orator I Loc d-lul lluni, repetau purtătorii isbipd puţin pe cel cari staQ în cate. ' ‘' **
Cu toate acestea nu le fu gred să a-jungă până la trăsura lut Sir Bur'deTt," care aştepta lângă peronul pe unde puteai să mergi la apărtamoptele sale prin o scară dubîă. W	______
Membrul camerei, po/nunqlor, ţinând în mână un exemplar al petiţiuneî, şt urmat de mal mulţi serviftorî purlâdd nişte c&ete voluminoase pe care erad înşirate iscăliturele, apăru în curând ochilor admiratorilor săi.
Un ura formidabil isbucni la apari-ţiunea sa.
Dupe ce salută în toate părţile, lordul se apropie de oratarul popular şi ’l dădu mâna cu o adevărată prietenie.
—	Ura 1 ura 1 trăiască d. Hunt [.tră-
iască Sir Burdett! strigară din nou toţi asistenţii.	'
Ambii membrii al parlamentului se allaO în acest moment pe peronul care domină Curtea. Huni aruncând iute o privire asupra grupurilor care, ca nişte valuri omeneşti, se mişcau necontenit, văzu la rândul d’ântâiQ, pe William Cas-tle, înconjuraţi de câţî-va oameni cu feţe uricioase, mal aprinşi Jn admira-ţiunea sa de cât jţeî de faţă.
Negustorul înc1^^ din sprâncene şi figura sa s£ posom irâ.
(Va urma). '
4
EPOCA — 18 SEPTEMBRE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
—27,STRADA LIPSCANI, 27-
CURSUL BUCURESCI
1 7 Septembre 1886
I * Rente amortizabilii .
IJ Renta perpetna . . . .
•	J Oblig, de stat...........
•	» Oblig, de *t. drumu de fer 7 j $ci». func. rurale . . . . I % aerie. func. rurale . . . 7 J ierta func. urbane . . .
•	» Serie func. urbane . . .
•	2 Seria. func. urbane . . .
6 * împrumutul eomunal . . Oblig. Gaael pena. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie . . . Acţiuni bânoel nation. . .	.
Acţiuni •Daoia-Romaoia * .
•	Naţionali............
» Credit mobiliar . . .
•	Conatructiunl. . . ,
»	fabrica de hârtie . .
Argint contra aur . . . . . Bilete de Baca t oontra aur. . Fiorin auaatrlace! ....
I
Sehlmh
• • • •
Paria I luni .
• la redare . Londra S luni » la redare
Berlti S luni . . Viena lavedere .
©73/4
95
88
101
871/*
101
92
sei/î 751H tS o 35
1030
27t
**o
165
151/î
151/2
I.OX
*00 1/4
*5.25
1.2t
*.02
nr rV'rUIDIlT chiar de acum Casele, IMi I ltnlnH I din Strada Academiei No. U compuse dia 16 Camere, cu o curte spaţioasă In care se află grajdifl şopron şi alte dependinţe. Aceste case mal ah şi o grădină importanta A se adresa Strada Batiste Nj- 11.______
nr	III P LI	I D i	Jt T	c,liar	de acuma,
IJk	I	li LII	I n I	A I	un otel situat Ca-
rea Victoria No. 147 Împreuna cu dependinţe, grajd, şopron, curte, gradina, gaz aeriform în casa. Pentru desluşiri, a se adresa la No. 198 Calea Victoriei.
nC	III P U	I D I	A T	chiar	d’acum ca-
U L	III U III n I	A I	sele	Costa - Foru
din Batişte, Strada Scaunelor No. 46.
22 Camere deosebitdependinţele: grajd, şopron, cuhnie, spălătorie şi alte trei ca-mereşi gradina spaţioasa.
Doritorii pot vtsita casele tn toate zilele. Pentru pondiţil a se adresa la d-nu C. G. Costa-Fbru 3, Dealul Mitropoliei, saă la redacţia fţpocei.
nr I IIPU I DI AT tde la sr- Dumi-Ul I nLn Ini Al tru anului curent) casele, grădina şi teatru cunoscute sun numele «RAŞKA» din Strada Academiei No. 28.
A se adresa Strada Patiştea No. 11.
ne I li P U I DI A T chiardeacumCa-U L I li UIII n I A I sele nuol din Str.
Crinului No. 5 bis.
DE ÎNCHIRIAT SI DE VÂNZARE
CASELE
din str*. ID omuita. IVo. 1
Avend tn catul de sus 14 Camere ru f saloane şi sufragerie, şi alte 5 Camere f pentru servitori şi bucătărie, spâlăto- a rie, 2 pivniţe, grajd de 8 cal şi şioproa-1 ne de 10 trăsuri, se poate Închiria şi f vinde mobilată, curte pavată cu piatră f şi puţ tn curte de Piatră. — Doritorii se g pol adresa tn localitatei
DE ARENDAT
MOSIAL.4CENI
in
Districtul Teleormanu
Siase mii pogoane, situata intre trei seliele , Giurgiu, Zimnieea , Turnu-Magurele,eu soseie la toate aceste schele, avănd semnate 400 pogeane Rapiţă, şi 500 grâti. Doritorii se pot adresa în Bucureşti, Str. Domnitei No. 1. Şi localitate prin Alexandria care este distanţă de o oră.
DE ÎNCHIRIAT "r;":
da in pia^ia Episcopii avend dona camere si pivniţia, a se adresa laadmistraţia ziarului „EPOCA".
DE IXCIIIRIAT
chiar de acum casad-lul V. Hiott din Str. Luterană 15, mobilate şi nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal, şopron de 6 trăsuri, 2 pimmţe, lpuţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Doritorii se vor adresa la d-nu Prorie-tar în toate zilele de la orele 8 de dimi-neţâ până la cinci (5 seară. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte.
nr I M P U I CI A T de Sf. Dumitru Ut I n L n I Hi M I viitor, In total safl în parte, casele din Strada Romană No. 2, fosta casa doctor Kerestenye.care se compune din două corpuri; cea dintâifi cu două etage, iar cea de a doua cu un etage, avănd mal multe camere de stăpâni, şi dependinţele necesare, două grajduri şi şoproane, curte spaţioasă şi grădină.
Doritorii se pol adresa la proprietarul ELIAS JOS. COHEN Calea Şerban-Vodă No. 45 safi la comptoir Strada Smârdan No. 6.
DE ÎNCHIRIAT
Casa din Strada
„ _ .......... . Sfinţii Apostoli
No. 42 cu două ELagiun aproape de Cheurl. Curtea foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dreseze Calea Victorii No. 74._
DEVENZABESMS:,
iepe, mânzî de pur-sănge, cal de curse, de călărie, de trăsuri.
A se adresa la d-nul Reimer administrator la moşia Paskani (jud. Ilfov 2 ore depărtată de Capitală).
nr liriU7ll DC miere de calitate su-Ut V t ll£A llt perioarâ obţinută prin maşina centrifugală. Pot oferi orl-ce cantităţi cu preţul moderat.
A se adresa la d-nu Hryniewiecki tn Tecuci.
DE VENZARE
jumătate locul viran No. 20.
Casele nuol din Str. Crinului No. 5 bis. din Strada Dionisie
UN TENAR
Bacalaureat şi student In anul II al Facultăţel de Litere, şi Filosofie doreşte a se angaja ca meditator pentru clasele primare şi gimnasiale tn schimbul menagiul săfi a unei mici retribuţiunl. — A se adresa la Facultate sub iniţialele K. L.
I
CASA SPIGQ VENZARE SI INCHIRIARE |
DE
P I A N U R I DIN CELE MAI BUNI FABRICI, DE LA 35 FRANCI IN SUS |
Aceste închirieri presintă deosebitul avantangiii, că, er-cârul chiriaş care doreşte a cumpăra piano Închiriat, se socoşte banii respunşl ca chirie,caa-conto preţului de cumpărare.
c ax ^ aa 4a
! DE ÎNCHIRIAT!
ETAGIUL DE SUS
CEL DE JOS AL CASSEI $
din	$
Strada Biserica Amzii No. 6
V. M A I E R
SCL’I.PTOH
No. 3, — Calea Dorobanţilor, — No. 3
ATELIER SPECIAL
DE
ORI-CE MOBILA SCULPTATA

«In acest atelier se efectuiaza ori-ce mobile după stilurile cele mai nuoi. a. Asemenea se găsesc tot-d’a-una gata diferite mobile cu preţul atelierului, î Se primeşte ori-ce comanda de tbm- , ţţ; piarie, sculptura si sti ungarie.
11 SfcbSŞ'Se-SBfcS*'» t
i
!	WJL&Y1R
Are onoare d’a informa numeroasa sa Clientelă,
| că a deschis şi în
3
BUCUREŞTI, No. 41 CALEA VICTORIEI, No. 41
O CASSAde croitorie
Care va funcţiona în aceleaşi condiţiuni ca şi $ aceia din IAŞI.
I
ATELIER MECANIC
P. KEILHAUER
IST o. 59. — Strada Isvor, No. — 59
Recomand ateleierul mefleu Pompe de toate sistemele, Font Ani d’ap-plique şi Borne fontâni, Canale (robinete) de tot felul, Tuburi de fier, tucîu şi plumb.
Tuburi speciale pentru latrine şi scurgeri cu accesoriile, sgheaburî de co-bortre inodore, capace de hasnale etc.
MARE DEP0SIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vase, socluri, avusuri, banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilastnri, Tuburi pentru sondage şi cnndclabri.
FURNITURI. INSTALATIUNI COMPLECTEDE EAI SI CONOUCTE DE APA
V
ARTICOLE DE DESINFECTIUNE
SE GĂSESC LA
DROGUERIA BRUS
STRADA NOUA. CASA CAPSA
ATELIER DE LEGâTQRIE
mmm alexaurescu
de la, Sf. Gheorghe s’a mutat din Cassa Fiiitis Strada Biserica Eni No. 1
Iîn Cassa Biserici dintr’o zi
tot Strada Biserica Eni No. 10.
CĂRBUNI DE LIGNITA
MARE ECONOMIE
PENTRU ÎNCĂLZIT CALORIFERE, MEIDINGER, MASINE ETC.
Cărbuni de lignitâ se vinde cu tona saii 500 kilograme
27 FRANCI TONA DUSA LA DOMICILIU
A se adresa la
l>. Ga iilor Strada Luminei No. 22 BUCUREŞTI I. l aniîni strada Armaşu No. 21 BUCUREŞTI I). Tund Dyck Calea Grivitzei BUCUREŞTI. Pentru cumpărarea cu vagouu a se adresa la D-nu IWalsiels Gara Baicoiu.
CĂRBUNI DE LIGNITA
X
©x«x©x©x©x©x©x©x©x©x©
X	X
8 I INDUSTRIA ROMANA I
•	LUCIA-LAC	©
X	X
•	Cea mal mare economie pentru orl-ce persoană şi careta
dă cel mal frumos, cel mal durabil lustru ghetelor, cis-w melor, pielei pentru trăsuri, curelelor pentru hamuri, yt ^ centureanelor, raniţelor militare etc.
J	LUCIA-LAC	H
Xw Mal are proprietatea de a păstra pielea moale, de a nu S se crăpa saO rupe Înainte de vreme şi mal mult încă, de 0 a nu străbate apa printr'ânsa.	@
LUCIA-LAC
X
#
este unicul preparat pâniastă-zl, care a reuşit să întru-
• neascâ toate trebuinţele pentru conservarea şi lustruirea Sjk & orl-ce fel de piele, cu cea mal mare Înlesnire, Înlăturând W peria şi vacsul, cu un câştig de 50 la sută.	V
XFLAC0NUL mare 1 lei; CEL MIC 50 b. x
9	Inventat şi preparat de d-1	©
X	I. BRANDUS, Farmaoit. X
^	IUCUBESTI. 26 STRADA CLEMENTEI, 26.	(§?
•XUXUXUXUXUXRXUXUXUX*
EREZII L. LEMATTRE SUCCESORII
TWOtUA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, -CALEA VĂCĂREŞTI 951, — BUCURESCI
Se însărcinăzft cu construc-ţiunl detuvbinesi mori cu pre-url mal reduse de cât acele in Viena si Pesta.
S1
PREŢUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 iei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecuteazâ repede orl-car lucru de turnătorie safl me canică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armament® pentru grajduri şi teascur* de vin. etc.
Mare cleposit de fer*, r*aiui*i pentru vagonete, Dăcauville, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. La Fert6-sous-Jouars.
REGIMUL DE LANA
AL
X profesorului Doctor JAEGERX
kh	&*
RECUNOSCUT PRETUTINDENI CA CEL MAI ESCELENT
Medaliat acum ia urma, de juriul medical dia Londra cu
© MEDALIA DE AUR
X	X
^ Sub-semnatil având numai noi singuri dreptul de a A fabrica vesmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesti- S minte zise Normale, precum şi cuverturile de paturi tn lână curată de Cămilă,garantând contra răcelel şi a reu- A matismulul.	w
• Declaram ca nu recunoaştem ca veritaldle a ^ de eât flanelele ce se găsesc In magasinul ^
|AUX QUATRE SAISONi
X	72, CALEA VICTORII 72 UIS-A-VIS DE PALATUL REGAL X
® Dr. Jaeger W. Benger's Soehne Stuttgart. O
X	X
•XMXIXMXfXtXâ . &, iXCX S;
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
VALABIL DE LA 20 IMAIU (I IUNIE) 1886
Bneorestl-Roman					
8TAŢIUN1A	Arătarea Trenurilor				
	Tr. ao.lTr. p. ITr. p. ITr.pl.				Tr.ac
Bucureşti p. Ploeştl Buză& R.-Sărat Focşani Mărăşeştl Adjud BăcâO Roman sos.	11,00 12 27 2,14 3,17 d. 4,16 6,00 6,01 7,39 8,45 dim.	a. m. 8,40 10,39 12,55 2,25 3,48 6,15 8. 6,39 9,35 11,15 p. m.	dim. 7,30 9,16	dim. 6.30 8,04	p.m. 4,40 7,20
Rom&n-Bacaresti					
Roman plec-
Bacăfi
Adjnd
Mărăşeştl
Focşani
R.-Sărat
Buzăft
Ploeştl
Bucur. sos.
	a. m.	p. m.
Târgoviste p	6.40	6,20
Titu sos,	7,50	6,30
T6rgovi»»e-T'\ ,.
5-------îtţi a«
-te\,
.0 i
Bucurestl-V6j-ciorova
__IArătarea Trenurilor
STAŢIUNEA I_____________________
|T. fttl.|T. ac. |Tr. p.
Bucur esci p. CiocănescI
Titu
Pitesc!
Slatina
Craiova
Filiaşl
T.-Severin
Vârcior. sos.
p.m.
4.05
6,07
6^4
8,08.
9,30
10,17
12,05
12,27
seara
8,00
9,00
10,16
11,56
1,18
2,04
3,52
4,12
dim.
8,00
8,41
9,26
11,17
1,25
3,37
4,52
7,34
8,00
Vârciorova-Bncuresti
noap.	p. m.			p. m.		seara	noap.	dim.
8.25	12.30			6,45	Vârcior. pl.	3,42	12,57	8,00
9.20	1,40			7,20	T.-8everin	4,08	1,19	8,40
10.45	3,52			10,29	Filiaşl	6,08	3,07	11,08
11.18	4,34			11,30	Craiova	6,55	3,53	12,30
11.62	—			12.69	Slatina	8,17	5,12	2,27
12.56		p.m.		2,29	Piteşti	10,12	e;58	6,16
1.46		1,18	p. m.	4,03	Titu	11,31	8,11	7,05
3.33		3,39	10,17	8,-	Ciocăneşti			7,49
5.00		6,15	11,60	9,35	Bucureşti s.	12,35	9,10	8,30
		seara	noap.	săra		a.m.	a.m.	seara
Titu-T ergo vis te
Titu pi. Tărgovişte s
a. m 9,45 11,06
seara
9,15
10,30
BUCURESCI-GIURGIU			
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.iT. p. ITr. p.		
Bucureşti p. Filaret Giurgiu Smârda sos.	dim. 5,40 7,10	a. m. 6,40 7,10 8,65 9,00	p. m. 5,30 6,00 -*°i
6IURGIU-8UCURESCI			
j Smârda pl. j Giurgiu Filaret Bucur. sos.	jp. m. 2,25 3,52	a. m. 10,00 10,05 12,11 12,25	p. m. ! 8,30 1 10,28 ! 10,42 |
Roman-Iasi			
Roman pl. Păşcanl T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52	
Iasi-Roman			
Iaşi pl. T.-Frumos păşcanl Roman sos.	p.m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06	
GALATI-MARASESTI-MARASESTI-GALATI	
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor
	Tr.ac.(Tr. m.!Tr. p.
		noap.	a. m.
Galaţi pl.		11,40	7,45
Tecucili	10,40	4,16	11,14
Mărăşeştl	11,06	4,52	11,45
	dim.	noap.	p. m.
Mărăşeştl pl	5,25	11,35	4,49
Tecuci â	6,50	12,34	5,45
Galaţi		4,35	8,50
Ploesli-SIanic-Slauic-Pioesti
STAŢIUNEI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fi.(Tr.ac.		|Tr. p.
Ploescl pl. Slăcicu sos.	a. m. 10,45 12,40		
Sl&nic pl. Ploeştl sos.	p. m. 6,50		
VERESCIBOTOSANICAMPINADOFTANA
STAŢIUNEI
Arăt. Tren.
Tr.ac.l p.am.|
TECUCIU-BERLAQ-BERLAD-TECUCIU
Adj ud-T 6r gal-Ocna
Adjud pl. T.-Ocna sos.
p. m. 4,15 6,20 9,45 11,35
dim.
6,10
8,05
8,20
10,00
( Tecucifl pi. i Bârlad sos.
a. m. 6,15 8,00
Constanta-Cernav oda
p. m. djm.-
Constanţa p Cernavodă s Gernavodâp Constanţa
3,00 ‘ 9,00 4,45 11,10 6.K •' 1,50 8,:'t 4,24
Bârlad pl, Tecucill sos.
a. m. i 8,401 10,40*
Veresc! pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m-9,49 11,42 3,15 1,55	
Câmpina p. Doflana s. Doftana p. Cămpina p.	a. m. 11,20 11,00	p. m. 5,50 6,08	
Ga)ati-B»zeu-Buzeu-Galati
Iasi-Ucgbenî-Ungheiii-Iaşl_
Iaşi pl.
Cnghenl s.
p. m. 3,25 3,49
a. m-11,50
1,21 i
Ungheni pl. Iaşi sos.
p. m-2,00 3,32
p. m.
4’42
6,12
M/ PLOESTI-PREDEAL-PREDEAL-PLOESCI
Ploeşt! pl.
Câmpina
Sinaia
Predeal sos.
sr- r-a i .15 //IM
9,10
dim.
9,38
10,42
11,53
12,35
dim.
8.19
9.20 10,31 11,08
Predeal pl. Sinaia Câmpina Ploeştl sos.
p. m. 7,45 8,21 9,18 10,09'
p. m. 4,51 5,32 6.29 7,25
dim.
7,05
8,11
9,09
10,00
Galaţi pl. Brăila Buzăfl sos.
noap.
9,40
11,01
1,30
8,40
10,02
12,53
Buzăfl pl. Brăila Galaţi sos.
2.30
5,03
6,15
12,55
3,41
4,55
PASCANI-SUCEAVA-SUCEAVA-PASCANI
Păşcanl pl. Vereşcî Suceava Suceava pl Veresc’, Păşcanl sos
dim.
10,40
12,08
12,23
6,00
5.40
6.41
sera
7.15 9.17
10,19
6,54
7,51
9.15


Tvpoarafin «Le Peuple Ru medii» Strada fipisopiei, No. 3
www.dacoromanica.ro